ANUL in No. 754 _______ A DOUA EDITIUM VINERI 27 MAI (8 IUNIE) 1888. NUMERUL 1|) |{\\| NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Burnresci: La casa AdrainiStraţiunel. in Tara: Prin mandata poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In strHnrtntf : La toate offlcielc poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru i an 50 Iei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 1;> BAN NUMERUL ANTJNCILRILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Ajjencr Havan, Place de la Bourse, S AnuncinrI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. L4 PAItlS: segâsesteJurnalul cu 15 orn«. numerul, la Kioscul din Bulevardul st. Ger- main, \o. Si. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI BEDACŢ1UNEA No. 3,—lMntza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELÎ DE LUCRU A DMINISTRA ŢIVNEA No. 3.— Piatza Episcopiei.—No. 3. LIBERAM PIERE CALENDARUL COLECTIVIST CATA DEOSEBIRE LIBERTATEA ÎNTRUNIRILOR DEVLA VIZIRULUI FACULTAT1LE DE MEDICINA DRAMELE PADUREI Când am susţinut mai zilele trecute că liberalismul piere în România, nu credeam că discuţia ce se va urma asupra acestui lucru se ne dea o aşa de repede şi de deplină dreptate. Răspunsul ce au dat unele ziare liberale şi radicale confirmă cu prisos adevărul tesei ce am susţinut. Atât ziarul radical socialist Lupta, cât şi ziarul liberalilor-disidenţi Dreptatea, adeveresc spusele noastre câ vechiul principiu liberal al neiriter-venţiunei Statului este părăsit de aceia ce continuă încă a se numi liberali. Atâta este numai deosebirea, câ pe când confraţii noştrii numesc această părăsire o evoluţiune naturală, noi am văzut în ea o stingere a liberalismului român, stingere cu atât mai regretabilă, cu cât nume’e de liberali se păstra pe când principiile, care singure îndreptăţeau la acest nume, se lepădau. Lucrul a-cesta ni se pare primejdios din două puncte de vedere : întâi, prin deşertarea acelora care se numesc liberali de la principiul esenţial al liberalismului, echilibru este stricat între deosebitele curente politico-so-ciale care de cât-va timp sunt şi la noi ca pe aiurea, şi al doilea fiindcă păstrând numele, fără a mai păstra principiul, se va produce o con-fusiune păgubitoare în caracterisa-rea partidelor şi, lucru mai grav, categorii întregi de cetăţeni care doresc şi au interese legate de vechiul principiu liberal, pot fi induse în eroare, pot fi înşelate. Acest echivoc am voit se T facem se înceteze şi am reuşit pe deplin. Suntem mulţumiţi de resultat şi comercianţii, industriaşii, şi în genere profesiile libere suntacum Înştiinţaţi câ aceia ce se numesc liberali sunt astă-zi pentru intervenţia Statului in trebile particularilor şi pentru dreptul a-cestuia de a regulamente totul. Această evoluţie a liberalismului a fost numită naturală de Luptaşi din întreg articolul Dreptâţeî reese că grupul de la acest ziar o consideră ca necesară şi legitimă. Să ne ecs-plicâm asupra acestui punct şi asupra altor câte-va cu Lupta, căci cu Dreptatea, de aici încolo discuţia este cu neputinţă, de oare ce autorul articolului de care vorbim pare a nu ’şi fi dat seama nici de cele ce am susţinut noi, nici de ceia ce este conservatorismul şi de ceia ce este liberalismul. Cu definiţiuni banale ca aceia câ couservatorii trebue numai se păstreze ceiace au făcut alţii, şi cu teorii aaupra liberalismului ca aceasta : că Statul şi poporul e tot una şi câ drepturile unuia nasc din necesităţile celui l’alt, cu asemenea trenţâroa calabalîc nu se discută ceşti uni ca cele de fată. Se revenim dar la Lupta. Ziarul radical, după ce dă o straşnică lovitură liberalismului de până acum, caută se legitimeze evoluţia acestuia spre ideile sale, Infâşind’o ca necesară şi pornită din actuala stare de lucruri; şi aici intervine o teorie asupra concentrări prea mari a capitalelor şi a mijloacelor de pro-ducţiune, care concentrare a dat naştere curentului care este azi în favoarea principiului intervenţii Statului şi pe care Lupta îl numeşte e-tatizm şi zice câ este modern. Sub această formă, teoria pusă înainte de Lupta este un cunoscut clişeu so- cialist, care se discută de pe catedrele de economie politică şi do drept public la anumite capitole re-servate teoriilor utopice. Asemenea discuţiuni n’au dar ce căuta în coloanele ziarelor care represintâ curente serioase şi care se ocupă de nevoile practice ale Statului. Mai este şi un alt motiv pentru care nu discutăm argumentele puse înainte de Lupta, pentru a ecsplica evoluţia liberalismului nostru prin curentul în favoarea principiului intervenţii Statului. Este împrejurarea că not nu tâgăduim nici ecsistenţa curentului, nic; pună la unoare-care punct legitimitatea lui. Nu aici insă stă cestiunes,după cum se va vedea mai la vale. De o-carn-datâ se sfârşesc însă cu resumarea teoriilor Luptei. Confraţii noştri legitimează deşertarea liberalilor, nu numai pe motivul de fond tras din nevoile actualei steri de lucruri, ci şi pe alte motive mai piezişe ca acesta: că dacă liberalismul clasic se opune principiului amestecului Statului, apoi nici conservatismul clasic nu permite a-cest amestec. Deci şi un partid şi altul şi-a părăsit vechiul său punct de vedere şi unul nu poate prin urmare învinovăţi pe cel-l’alt de a se fi supus unei transrormâri atât de fireşti. Această din urmă afirmare probează că confraţii noştri nu sunt în curent cu o mulţime de eestiuni şi că le lipsesc, se ne erte c’o spunem, noţiunile cele mai elementare de istorie politică şi economică. Nu este adevărat câ principiul intervenţii Statului este un principiu modern; din contra el este veehiu ca lumea şi ca se nu merg prea d^partă voi aminti numai întregul şir de ordonanţe ale Suveranilor din veacul de mijloc, prin care se impunea un macsimds preţ vînzătorilor de grâne, aceea a lui Philippe le Bel mai cu seama) ordonanţele împotriva luesului şi uzurei, înfiinţarea eorpora-ţiunilor şi alte numeroase ecsemple de intervenţiune a Statului, de regulamentare şi de legi macsimale. De sigur că aceste porniri, de şi vizau acelaş scop—ajutorarea claselor sărace—şi C8re s’au continuat până la Convenţia revoluţiunei franceze, care a publicat nişte tarife de preţurile macsime ale cerealelor, zahărului, luminărilor, fierului, cânepei, etc, nu isvoreau, cum zice Lupta, din desvoltareaindustrialismului modern 1 Nu este, de asemenea, adevărat câ conservatismul istoric ar fi contra principiului intervenţiuni ; ba din contra, în vremile din urmă, ei nu numai că nu a adoptat ca nou acest principiu, ci a trebuit se-1 mai modereze, fără să'l părăsească, sub influenţa legilor economice şi a altor legi naturale, arătate de ştiinţele sociale moderne. Este atât de adevărată tesa noastră câ liberalii nu pot fi pentru intervenţia Statului darea conservatorii au fost tot-d'a-una, în cât Spencer, care nu e nici reacţionar, nici un gânditor rutinar, a publicat, nu a-cum 50 de sni, cum aice «Lupta», câ sunt de vechi teoriile noastre, ci numai la 1884, o cărticică numită Individul în contra Statului, şi în care confirmă punct cu punct teoria pe pe care am susţinut’o şi noi. Intr’un şir de patru articole, Spencer combate principiul intervenţiu-neî Statului. In cel d’iriteiu însă numit noul Torysm, du pe ce acuză pe unii liberali engleji de a’şi fi părăsit principiile, dupe ce constată câ din cauza acestei no ui faza in care au intrat liberalii, naţiunea câştigă cât mai multe libertăţi aparente şi pierde cât mal mult libertatea reală, constată că: «aceia ce se cbiamâ acum liberalism, este o nouă formă a conservatorismului.» Apoi intr’o notă, marele cugetător englez adaogă că constrângerile şi restricţiunile puse de liberali sunt aşa de mari, în cât au nemulţumit pe cetăţeni şi că nu e de mirare ca conservatorii se devie apărătorii libertăţilor pe care liberalii le calcă în picioare, căutând a face ceea ce cred ei a fi fericirea poporului Şi se se noteze că Spencer se plânge de legi, regulamente şi intervenţii ale Statului, din care foarte multe există de mult la noi. Ce ar zice el, când ar fi vorba de un maxim de pus pelovoeli, de obliga- '■uhut’wa ■ iwMaCTsniBB ţia impusă proprietarilor de pune o anumită întindere de pănânt la disposiţia sătenilor, de a’i sil se ţie registre pe care se le controlae tot-d’auna Statul şi aşa mai dţiarte ? 1 Încă de când scria Spenceţ o re-acţiune începea se se facă Inţendu-rile liberalilor din Anglia, şwstăzl direcţiunea în care fostul coftorva-tor Gladstone, împingea par|dul, a fost părăsită de toţi aceia cariile dau drept continuatori ai Wighlor. In Germania, liberalii se opun dn răsputeri încercărilor conservatorilor de a face se intervie Statnlth folosul claselor muncitoare. M.î mult, drept cauză a mizeriei lucriorilor, unele nuanţe exagerate aleconser-vatorilor Germani acuză iumai şi numai liberalismul. Citeasci confraţii de la «Lupta» ea» tea luiLaveley asupra socialismului contimporan şi se vor convinge că rolul iberalis-mului şi al conservatismului este în această privinţă aşa cum lâm arătat noi. Citească încă şi cirtea lui Leon Say asupra socialismului de Stat, pentru a se convinge câ tot aşa stau lucrurile şi în Frtnta. Tot aşa stau şi in Italia şi pretutindeni. In rt sumat liberalism şi intervenţie a Statulu’ şi regulamentare ecs-cesivâ şi legi de macsim, sunt cuvinte care nu pot merge împreună şi de aceea noi, care recunoaştem câ este astâ-zi nevoeca Statal se intervină, ou oare-care reserve în ajutorul sătenilor, noi care recunoaştem dreptul ori cui de a face cum crede mai bine, nu tăgâduim dreptul acelora ce s’au numit liberali de a lupta pentru ori ce Vor crede bun şi folositor ţerei lor, şi deci de a trece de sub un stindard.sub altul; ne credem In drept inse, a lo cere se’şî schimbe numele, căci liberalii nu pot fi. E foarte adevărat câ partidele eu dreptul şi chiar trebue se se transforme. Această transformare are inse o limită ; ea nu poate merge de cât până la principiul esenţial, până la ideea generală care i-a dat naştere. Gând trece dincolo de aceasta limita, partidul nu se mai transformă, el moare; şi când liberalii vorbesc de atentate la proprietate şi de legi macsimale, ei sunt morţi ca partid liberal. Acest lucru este regretabil, căci actuala criză economică va trece şi la alte vremuri alte nevoi vor veni, nevoi la care liberalii ar corespunde tot aşa de bine, probabil, cum corespund nevoilor de astâ-zi conservatorii, ale căror principii le permit acum se intervie în favoarea sătenilor, fără se atingă proprietatea, ai căror apărători sunt, şi fără se jignească libertatea prin restric-ţiuni, macsime şi regulamentari arbitrare şi despotice. Liberalii noştrii însă nu vor se înţeleagă că diferenţiarea partidelor, diferenţiare al cărui folos este incontestabil, face ca fie-care se fie chemată la anumite epoce a juca rolul principal, atuncea când aptitudinile lor speciale corespund mai bine cu nevoile momentului. Ne voind se înţeleagă acest lucru, îşi părăsesc principiile pentru a’şi face un program corespunzător cu situaţia actuală, program care este nici mai mult nici mai puţin de cât negaţiunea lor chiar. Cu aşa program pot se fie nişte respectabili democraţi, nişte primejdioşi radicali-socialişti, dar bine voiască a nu se mai numi liberali, căci acest nume nu mai au drept se’l poarte. L'n conservator. TELEGRAME AGENŢIA I1AVAS Roma, 6 Iunie. 0 depeşe din Zanzibar zice : Se asigură că Sultanul refusă să execute convenţiunea încheiată între predecesorul s&O şi Italia, în privinţa cedării câ-tor-va părţi din teritoriul săd. Se crede că cesliunea va putea fi resol-vată tntr’un mod pacinic, pentru că En-glilera şi Germania suni interesate, pentru posesiunile lor, la menţinerea păcii în Zanzibar. După «Riforma», scoaterea drapelului italian este consecinţa retuşului Sultanului Zanzibarulul de a acorda satisfac- ţiuneprin scuse scrise adresate regelui I-taliel şi cerute de consulul italian, pentru că Sultanul respunsese puţin corect la o notificare făcută printr’o scrisoare a regelui, agravând ofensa prin refusul prelungit dea primi această scrisoare. St. Ludovic, 6 Iunie. Cenvenţiunea democratică a aclamat pe d. Cteveland ca candidat la presidenţia Statelor-lhiite. Solia, 6 Iunie. S’au trimis delegaţi otomani din Con-stanlinopol pentru a primi înlr'un mod definitiv linia ferată Bolovo-Vakarel. Sofia, 6 Iunie. Dupe ultimele ştiri, brigandagiul numai pricinueşte nici o preocuoaţie. Solia, 6 Iunie. ştiri persistente circulă în privinţa u-nel neînţelegeri între miniştrii liberali şi conservatori care compun cabinetul, dar nu se confirmă în cercurile oficiale. 27 MAIU Anul IS88 dnpr I Anul al Al-a al UrlHtus j colectivităţi întrunirea opoziţiei la Buzeu Oposiţia-unita ţine în Buzeu o mare întrunire publică. Armata e consemnată, bătăuşii şi poliţia sunt în picioare, căutând se turbure şi se împedice întrunirea. Cu toate acestea întrunirea şi banchetul ce a urmat. au fost pentru oposiţie un succes strălucit. LIBERTATEA IYIRO1RIL0R Ca să dovedeşti reaua credinţă a organelor colectiviste, nu e nevoe să iei scrisele lor şi să le combaţi prin argumente sad exemple. Este de ajuns să pui faţă în faţă articolele lor din coloana I cu acele din coloana 11, aserţiunile lor din pagina I cu acele din pagina II. Luaţi, spre exemplu, câte-va articole de fond, publicate de o săptămână şi mai bine, In «Voinţa Naţională», în «Democraţia», în «Telegraful», citiţi-le cu băgare de seamă şi veţi vedea ce indignată este colectivitatea contra guvernului actual, care nu respectă libertatea întrunirilor. Veţi Întâlni pestezece articole in care colectiviştii se plâng câ libertatea a-ceasta este pe cale de a fi sugiumată, că alegătorii nu se pot Întruni, că d-nu Pache Protopescu intimidează lumea, că d. colonel Voinescu o înspăimântă. Dar, dupe ce veţi citi aceste istorisiri fantastice, întoarceţi pagina, arun-caţi-vă ochii pe rubrica informaţiunilor lor. Acolo veţi găsi o dare de seamă despre întrunirea ţinută de colectivişti la «Naţionala», o dare de seamă despre întrunirea lor delaSalaPranzelaru. Veţi mal găsi invitaţii adresate din parte-le alegătorilor, spre a asista la alte întruniri care se vor ţine în şcoala comunală din strada Clemenţei, în Sala Atheneului şi în alte localuri publice. Atunci neapărat, suntem în drept să ne întrebăm, daca neruşinarea, minciuna, obrâsnicia, pot atinge margini mai depărtate ? Ce fel, sub colectivişti, oposiţia-unitâ nu putea găsi un singur local ca să se întrunească, era isgonită de pretutindeni, abia dupe ani întregi isbutise să obţie pe un preţ fenomenal sala de la Orfeu acum la sfîrşit, şi ziarele colectiviste pretind câ atunci exista libertatea alegerilor ? Ear astăzi, guvernul actual merge cu amabilitatea atât de departe, In cât pune la disposiţia colectiviştilor, fără nici o plată, chiar şcoalele, localurile publice, şi colectiviştii tot pretind că nu se respectă acum libertatea cuvîn-tulul? Apoi, cu cine cred aceşti escroci politici câ vorbesc? Cu nişte copil, cu nişte oameni care ad perdulmemoriapânâ în aşa grad, în cât să nu mal ştie nici ce s a petrecut ieri ? www.dacoromaiiica.ro B»rrTnrinr»wirir’'ninnn^iMiriiiiiiiiuiiBimiii Să nu ne plângem însă de aceste a-pucâturl mincinoase ale presei colectivistă, care plânge fondurile secrete de odinioară. Cu cât neadevărurile el vor fi mal mari, cu atât va creşte şi dispreţul oamenilor cinstiţi. Aga. CÂTĂ DEOSEBIRE Alaltă-seară, în sala Pranzelaru. zic foile colectiviste, zilele marelui lor partid (I) aii fost puse în pericol de către bătăuşii guvernului. Pornind de la a-ceastă sperietura, care nu poate înşela nici pe copil, colectiviştii scriii cu litere mari că «el sunt împedicaţl în propaganda lor pentru alegerile comunale, ca regimul asasinilor şi escrocilor (a-dică guvernul d’acum) nu le respecta nici averea, nici viaţa....» Negreşit ca nimeni nu se îndoeşte de atâta cutezanţă din partea bandei ceasornicarilor, şi prin urmare nici că mal e nevoe să spunem că cele de mai sus le am citit în «Democraţia» şi «Voinţa» de aseară. Căzuţi în mod ruşinos de la putere, colectiviştii de a doua zi au ridicat capul. Mortul nu fusese încă dus la groapă şi hora reîncşpuse printre morţi şi prietini. Era. de alt-fel, fatal să se întâmple aşa. In loc să se procaadă de a doua zi cu rigoare, dar cu dreptate, la facerea catagrafiei oficiale a hoţiilor săvîrşite de colectivişti în 12 ani, el aii fost lăsaţi să se strecoare în linişte, In loc să fie eliminaţi, fără cruţare, de pretutindeni unde presenţa lor putea paraliza acţiuneaoamenilor de treabă, el au fost îngăduiţi şi trataţi cu multe menajamente ce nu le meritau. Era natural, dar, ca colectiviştii, cu firea lor obrasnic*, cu temperamentul lor violent să caute a'şl da aparenţa că ţara e cu dînşiî şi că provisoratul în care se găsesc acume, e numai un mic incident de scurtă durată, care va înceta de o dată cu alegerile de la Comună şi Cameră. Alt scop n’ad toate manifestaţiile şi toată propaganda ce să silesc el să facă prin mahalale. Când se întrunesc seara, fie în strada Clemenţei, fie la Naţionala, fie la Franzelaru, ce credeţi că’şl spun ? Se consolează între dînşiî că au per-dut puterea prin greşalele lor ? Se gîn-desc ca de acum să se facă oameni cinstiţi ? Cugetă a mărturisi câ între dlnşii au fost şi escroci şi hoţi şi asasini ? Doamne fereşte. El plânuesc numai cum pot să ma)|în-şele odată lumea; el chibzuesc cum ar putea să’şl acopere răspunderea grea ce apasă asupra lor, şi găsesc că pentru dânşii altă scăpare nu e de cât tot în sfântul buget. Tactica colectiviştilor e aceasta : el să treacă de sfinţi mucenici iar adversarii lor de tâlhari şi escroci. La această Intervertire de roluri lucrează Sturdza, Nacu şi Ion Brătianu, ziua şi noaptea. întruniţi alaltăerl la Fr&azelaru tot despre acestea vorbeau. Se poate foarte bine ca la auzul unor discursuri in cari Nacu, Sturdza or Vlâdescu voiau să zică că sunt îngeri prea cinstiţi, câ conştiinţa lor e candidă şi obrazul lor foarte, foarte subţire, să se găsească cetăţeni cari să le spună că mint, cari să le recomande a fi mal modeşti, cari să'l sfătuiască că ar fi mal bine de cât să înşele lumea cu o propagandă ipocrită, să se îngrijească a pune la loc banii furaţi. Se poate foarte bine ca din vorbă în vorbă, discuţia să se fi aprins şi să fi luat altă înfăţişare. Constatăm numai că vina e a colectiviştilor, cari prin infamiile ce debitează prin întrunirile publice, scot din răbdare pe aceia cari i-au cunoscut câte hoţii ad făcut şi cât sunt de vinovaţi. De alt fel justiţia a fost înştiinţată şi se va vedea de ce parte sunt turburătorii, Voim numai s8 constatăm şicua-ceastă ocaziune, câtă deosebire e tntre regimul colectivist şi cel de acum. Atunci opoziţiunea cu adevărat orea bătută; birourile redacţiilor erafi des-vastate şi cu toate acestea ce s’a Întâmplat ? Reclamaţiile adresate parchetului aa fost sau puse la dosar sad resolvate ast-fel, In cât s'afl găsit vinovaţi tot hoţii de păgubaşi; iar procurorul Vineş care, visitând redacţiile In ziua de 5 Septembre 1886 şi-a manifestat indignarea de aceste vandalismurl, a fost a doua zi silit să demisioneze. Acum parchetul avisat de cele Întâmplate la Pranzelaru, imediat a procedat la instruirea faptului. D. procuror Bu-rada n’a lăsat să treacă un minut la mijloc şi a chemat la parchet pe cei implicaţi In cearta de alaltăeri seară. Şi tot colectiviştii se plâng 1 Să’I lăsăm să strige şi se recunoaştem că o mare deosebire există Intre regimul colectivist şi vremurile de astăzi. CRONICA DEVLA VIZIRULUI In ţara românească poţi să te aştepţi la toate, căci adesea se Întâmplă la noi chiar lucrurile cele mal de necrezut. Dacă, spre exemplu, te duceai la bursă ca să’ţl Încerci norocul, puteai să ceri rentă amortisabilă, obligaţiuni de stat, scrisuri funciare, losurl municipale şi alte efecte publice, dar nimic mal mult. Astă zi însă, pare ca jocul de bursă a făcut un progres grozav de mare, de oare ce capetele miniştrilor colectivişti sunt cotate chiar mai bine de cât acţiunile Băncei naţionale. Cel puţin, aceasta lasă să se Înţeleagă «Voinţa Naţională» de la 19 Maifi care publica cu slove mal compacte de cât creeril redactorului el, următoarea informaţiune Tenomenală : «Aflăm că In comuna MozăcenI, judeţul Argeş, capul d-lul I. C. Brătianu este pus la preţ. Toţi locuitorii vorbesc că acela care va duce la Bucureşti capul fostului prim-consilier al Tronului, va primi o recompensă de una sută poli. Cerem anchetă, ca să se dovedească de unde a luat naştere acest svon şi rugăm pe guvern să bine-vo-iască a ne cita şi pe noi spre a’I spune numele tuturor persoanelor care ne aii comunicat această ştire.» Or cât s’a arătat de speriat Nichi Xenopulo de la«V. N.» când a pflat a-cest secret—căci dlnsul ştie că nu e glumă să ţi se tae capul—totuşi d. I. Brătianu personal trebue să fi |fost măgulit peste măsură, văzând că i-a ajuns devia la preţ. Vă rog Intr’adevăr să observaţi că de unde până erl, alaltă erl, capul d-lul I. Brătianu era căzut In deconfitură ca acţiunile fostei societăţi financiare, de o dată a ajuns tntr’o clipă la valoarea fenomenală de o sută poli. O sută poli, adică monedă de aur, (poli imperiali ruseşti bine înţeles) cea ce face o diferenţă enormă pentru acel care posedând numai hârtie, vor spe- cula şi vor juca â la hausse sad d la baisse asupra devlel vizirului. Nu ştia zăd dacă guvernul luându-se după poveţele ziarului colectivist va face o ancheta, dar mă mir prin ce minune nu s’a presentat Încă la d. Hitro-wo nici un Impiegat de la drumurile de fler, spre a cere recompensa de o sută poli (baniruseşti, negreşit) pentru că a adus In Bucureşti capul d-lul I. Bră-tianu. Conductorul trenului care face călătoria Intre Florica |şi Bucureşti, Îndeplineşte foarte des această misiune, şi ar avea dreptul la recompensa făgăduită, Până ce parchetul se va pronunţa a-supra acestei nuol tentative de omor, Îndreptată contra fostului vizir, 'ml permit să comunic cititorilor următoarea impresie personală a subscrisului: De câte ori este In joc viaţa vizirului extremităţile trupului, ad un mare rol de îndeplinit. La 4 Septembrie 1886, kefertul lui Robescu a fost la preţ, astăzi devia dl ui 1. Brătianu ajunge la preţ. Precum spune francezul : «Les ex-trtmes se touchent», fie zis fără aluzie răd voitoare pentru durduliul C. F. Robescu. Max. INFORMATIUNI Mâine Vineri la ora 8 seara, în localul scoalei din strada Clementei, se va tine o întrunire generala a OPOZITIEI-UNITE, la care sunt rugaţi cetăţenii Capitalei se ia parte spre a se consfatui asupra apropiatelor alegeri comunale. —SSR— Consiliul de rezbel, înaintea căruia colonelul Miican a compărut alaltă ieri la Galaţi a menţinut pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare, dar a schimbat pedeapsa degradaţiu-nel înaintea frontului în aceia mai uşoară a pierderei gradului. D. Titu Maiorescu, Ministrul Cultelor şi Instrucţiune! publice, a părăsit Capitala azi dimineaţă însoţit ded. architect Lecomte de Nouy, de d. Lindau, cunoscutul om de litere german şi de d. Alex Djuvara deputat. Scopul călătoriei este Curtea de Argeş unde d Maiorescu şi persoanele care ’1 însoţesc vor rămânea două zile. D-nu N. Cesiana, inspector dome-nial, a făcut zilele trecute o anchetă la şcoala practică de agricultură de la Strihareţ, din judţul Oltu, şi a constatat mari neregularităţi in administraţia acelei scoale. Banii judeţului şi ai statului au fost ca şi aruncaţi în vînt, de oare-oe în cinci ani şcoala n’a făcut nici un pas spre realisarea scopului întemeieri sale. Suntem siguri că d. Maiorescu nu va întîrzia se ia măsurile de îndreptare. Iată resultatul tragere! la sorţi a judecătorilor care vor presida biu- rourile eictorale la viitoarele alegeri comnale care vor avea loc în ziua de 2-4 Iunie Biuroude electorale vor avea ca preşedinţie următorii dd. magistraţi : Cotglul 1 (7 secţiuni) Sec. I. did. M. Maca, prim-preşedinte „ II. „„ D. Mavrodin, membru ,, III. C. Lahovari, supleant „ IV. M. Iulian, preşedinte „ V. ,„, P. Slăvescu, membru „ VI. „„ P. Obedeuaru, supleant „ VII. ,„, I. Rădoiu, preşedinte Colegul 11 ('(i secţiuni) Sec. I. ded. Henri Catargiu, supleant „ II. „„ Q. Bursan, membru „ III. St. Chr’Stu, membru „ IV. „„ St. Viftdoiauu, membru „ V. Bt. H. Panteli, supleant „ VI „ „ p. S. Christopolu, sup'eant „ VII. „ , Al. 1. Culog'u, membru „VIII. „ , Trajan Djuvara, preşed. „ IX. „ , D. Ca'-p, preşedinte „ X. „ , M. I. Ghimpa, membru „ XI. „ , V. Voreas, supleant ,, XII. „ , A. Kiriac, supleant «Români» publică următoarea scrisoare. Domnue redactor, In ziarul lreptatea 24 Maia, ne vedem şi noi tecuţî Intre membrii comitetului Colori de Negru, In adunarea provocată ded. N. Fleva. — Subsemnaţii n’atn fol consultaţi, şi nici nu primim să fcem parte din acest comitet, de oare te noi facem parte din comitetul partituluî liberal-conservator, ale câril primipii le Imbrâţişem de mal mult timp. I. CocoresMi, alegător In colegiul I, calea Dudeşti llagl X. Constanţi nescu, alegftor In col. 1, str Oltenii Nlcu lonestu, alegător ln colegiul I, strada Labiria. Precum sevede numărul acelora care părăseai comitetul d-lui Fleva sporeşte. —SHS— Cine a silit ţie sărmanii ţărani să'şl lase munca cănpulul şi să vină în Galaţi să ceară pfmânturl. Cine alt cine va,z>ce Posta, dacă nu administraţia cestrăbălată de sub guvernul colectivist, care In judeţul nos-Iru, afară de prefect, e tot la cârmă Încă ? Şi dovadă despre aepasta avem mărturisirea unuia din marii noşţrii agricultori, care In zioa de 22 Maia, Duminică, s'a pomenit cu dout ţărani de la Cuca cerându-l să’i Inprumute cu şase lei. —Cum ? I pentru şease lei să veniţi voi tocmai de la Cuca să vă tnprumutaţl la miDe, la Galaţi? Nu cum-va sunteţi şi voi din cel cari sţi venit pentru pământuri ? Ţâranil, dupe ce mai cotiiă, spuseră curat, că notarul din comuna lor dim-prouoA ou prim\irui, cu două trei zile Înainte de 22 Mai, a format o listă de toţi oamenii cari ad nevoe de pământ, punându-1 să iscălească In acea lista şi trimiţându-î la Galaţi pentru 21 şi 22 Maid, unde, după spusa lor, trebuia să fie şi unul din miniştrii. Şi nici nu putea să nu fie şi amestecul administraţiuneî colectiviste, căci nu putem să nelnchipuimcete de săteni plecând de prin comune, In zile lucrătoare, când arde buza românului de zor şi ca să nu prindă de veste de cele ce se petrec. Colectiviştii vor să turbure apa ca să pescueascâ înainte, ca să scape de urmărirea justiţiei pentru jupuirea poporului încredinţat de ani vitrigel lor cârmuiri. înainte de a fi transferat la Văcăreşti, unde urmează se’şi facă pedeapsa, generalul Maican a cerut au-torisaţia se scrie câte-va renduri d-lui I. C. Brătianu. Această autorisaţiune acordândui-se Îndată, generalul Maican a scris d-lui Ion Bratianucă adherâ şidîn- sul la «apelul către ţară» 1 Când crezi că neruşinarea colectiviştilor a ajuns ia culme şi nu poate merge mai departe, ei se grăbesc a’ţi dovedi că acea neruşinare este fără margini. Ast tel, pe când toată lumea se aştepta ca Rebb Aleehi se mulţumească Dumnezeului lui Israel d’a fi inspirat Curţei de apel din Inşi Indulgenta hotărîre, graţie căreia scapă cu 500 lei amendă şi 1500 lei despăgubire civilă pentru maltratarea unui funcţionar public chiar în biroul seu, el strigă gewalt prin Voinţa Naţională şi cele alte foi colectiviste, plângendu se c’a fost ruinat. Maţ năprasnică obrăznicie nu s’a pomenit 1 O palmă aplicată pe obrazul murdar al unui jidan parşiv de către un om de tiebâ este pedepsită de juslitia colectivistă cu patru luni de închisoare şi pentru spălarea ruşinei jidanului i se acordă 5000 de lei despăgubire, şi colectiviştii tot găsesc că este puţin; iar când justiţia, devenită independentă, prin venirea la putere a unui guvern onest, condamnă pe un jidan parşiv pentru agresiune a-supra unui om de treabă, şi încă func ionar public în exerciţiul funcţiunilor sale, la o simplă amenda de 500 lei şi evaluează desagramentul — câci în acest cas ruşine nu este — d’a fi fost atins de o fiinţă scârboasă, numaila 1500 leî, colectiviştii strigă ca din gură de şarpe. Imens! Societatea Studenţilor în medicină a respins cu o majoritate sd robitoare cererea d-lui Obreja de a i se acorda din fondurileacestei societăţi, o sumă de bani pentru călătoria sa la Bolonia. Studenţii în medicină, ştiind chipul cum d. Obreja a fost desemnat pentru a merge la Bolonia, de oarece acel 32 care, la primul scrutin, votaseră pentru d. Rădulescu, fuseseră siliţi a se retrage din sală din cauză că d. Obreja, prin manopere puţin corecte, împiedicase punerea la vot a unei propuneri a lor; cunoscând purtarea răutăcioasă a d-lui O-breja,faţâ cu societatea de vreodoui ani încoace,numai pentru că societatea nu voia a deveni un instrument colectivist; consinderând ca banii de care dispune societatea s’au strlnscu mari greutăţi, greutăţ i din care d. Obreja n’a luat partea lui şi că des-tinaţiunea acelor bani e precisă şi nu se poate schimba; considerând în fine că studentul desemnat de Universitatea din laşi pentru a o re-presenta la Bolonia s’a mulţumit cu suma de 600 lei alocată de Mimate-riul Cultelor şi instrucţiunei publice, n’a hezitat un singur minut d’a dovedi d-lui Obreja că ei nu sunt aşa de tâmpiţi cum d sale tot li a plăcut în mai multe ocasiuni de a ’i arăta, către Eforia Spitalelor mai ales. Cunoscutul pianist d. Rodolphe Feldau, va da în sala Ateneului vechia, in ziua de Luni 30 Maiu, un concert de adio, cu bine voitorul concurs al mai multor artişti români şi străini. Programul foarte variat al acestui concert este în acelaş timp şi din cele mai alese. Suntem siguri că publicul Buou-reştean care a avut mai multe ocasiuni de a aprecia talentul d-lui Feldau, se va grăbi cu atât mai mult de a asista la concertul de Luni cu cât simpaticul artist se scoală abia după o lungă boală care l a făcut să Încerce perderi însemnate. Sâmbătă 28 Mai curent la 8 ore seara, d. Nicolae Sterian, student in drept va ţine la societatea universitară Unirea, strada Pătraşcu Vodă, lângă gradina Sf. Gheorghe-o conferinţă despre originea monezi, lor. DEPESI TELEGRAFICE AGEXTIA I1XVAS Constantinopol, 6 Iunie. Via Varna. — Confirmăm absolutamente analisa triegraflată de noi la 3 Iunie a Notei d-lul Nelidoff relativă la indemnita tea de resboifl, notă a cărei conclusiune aproape textuală este următoarea : «0 practică de cinci pare că a demonstrat tn destul sad că veniturile conce-date Rusiei sunt neîndestulătoare, sad că încasarea lor reală, contrarid angajamentelor contrariate a fost deturnată Intr’un mod arbitrarid de autorităţile turceşti pentru alte trebuinţe şi exige prin urmare stabilirea unul control oficial, sad a unei participări directe a Rusiei, tn chipul cum s’a admis pentru Boudholderil». Consiliul miniştrilor n'a examinat încă nota rusească, pentru că Sultanul voeşte se negocieze personal cu d. de Nelidoff. Or cum ar fi, circulă ştirea de Duminecă că Nota d-lul de Nelidoff va aduce la sfârşitul săptămânii schimbări sad remanieri ministeriale. Era vorba de Mahmud-Paşa ca ministru de finanţe ; Hassan-Fehmi Paşa sau Munif-Paşa ar deveni Mare Vizir, dar azi criza pare mal puţin ameninţătoare. Constantinopol, 6 Iunie. Via Varna.—Or-ce idee de împrumut pe basele cunoscute e acum părăsită. Poarta caută o altă combinaţie cu adminislraţia hondholderilor, dar aceasta nu pare absolutamente dispusă. FACULTĂŢILE DE MEDICINA In mal multe rlndurl cftţl-va confraţi cu greutate s ad arătat contrariaţi, că organul nostru de publicitate n'a atins măcar odată cestiunea ce priveşte pătrunderea naturaliştilor ln Învăţământul nostru suoerior. In faţa acestei juste atenţiuni a confraţilor noştri, cărora le datorăm o deosebită stimă, ne-am decis să consacrăm pentru astă-zt câte-va linii asupra acestui subiect, care, de alt-mintrelea, interesează întregul corp medical. Ferindu-ne cu desăvârşire să atingem susceptibilitatea persoanelor, pentru & cărora specialitate dăm respectul cuvenit, şi ridicând cestiunea ln principiu, ne este teamă că intrarea ca profesori In Facultăţile de medicină a naturaliştilor Ţâră titlul academic respectiv, prevesteşte calul lui Ulysse cu pântecele plin de eroi intrat tn cetatea Troia. In adevăr, Legea Instructiunel din 1864, ast-fel cum a fost întocmită înainte de înfiinţarea Facultăţel de medicină a strecurat şi poate se strecoare şi pe viitor ln templul nostru pe mulţi titraţi ln ştiinţele naturale, pretendent! la toate ramu- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (3) ALEXIS BOLV1E11 DRAMELE PĂDURI PROLOG I OE PUTEA SE VADA UN OM VIRTUOS, CĂRUI ’l PLACE REVARS\TUL ZORILOR, INTR O DIMINEAŢA DE PRIMAVARA IN PADUREA DE LA ORANDVILLE. — In faţa comisarului, când m’a ţinti cu ochii săi negri pătrunzători, cu zimbri ul lui răutăcios care par că 'ţi zice : «Nu cred un cuvlnt din ce ’mi spui; ştia, ştia ed...» oare voi putea să nu mă turbur? să nu mă simt mişcat... Simt Inc» frigurile care mă srd şi am flori care mă fac să tresar... El o să le vadă toate acute I... Avea voi destula linişte Bpre a născoci ceva fără a mă Înşela, fără se cad tn vr’o cursă ?... Nu mă vor crede o ştia, dar puţin Îmi pasa de ce vor plndi 1 Cea ce voi e nepedepsirea, lipsa d* dovezi contra m -a, neputinţa de a mă da în judecată... Ei o se mă bânuiescâ... Toată lumea la Nouzou ştie bine cine este Orphisa ; uumal acest., Amintirea cadavrului ţeapăn opri o-cara pe buzele ticălosului care reluă : — Comisarul se va sluji de aceasta... aa să mă bănuiască, aa să mă învinu-iască... voi avea tăria să... Caulot Îşi Incrucişâ braţele, şi, cu ochii fixî, fără a vedea, sad mal bine glndindu se la starea locurilor de care vorbea, urmă: — Aş putea să fug repede prin pădure, să ajung la noi fără a fi văzut, să intru pe uşa cea mică... Mă culc, şi zic că a plecat singur, că n’a voit să fie Întovărăşit... Aceasta nu va mira pe nimeni; i se Int&mpla adesea... Şi adaogă a parte, cu un zlmbet răutăcios : — Câci mă ura fără a şti pentru ce, din instinct... Dar afurisita asta de fata ce trece pe aici... va spune de sigur că m’a văzut, că a auzit Împuşcăturile... De odată, lovindu-se peste frunte şi bătând cu piciorul In frunzele moarte, strigă: — Prost ce sunt!... am fost un zăpăcit şi jumătate!... Copila asta a auzit Împuşcaturile, trece pe aici, mă vede şi «a nu’l strig să se repeadă ln sat se cheme ln ajutor I... Am perdut mijlocul acesta... Nu pot spune că am văzut întâmplarea, nenorocirea, cum aa să zică... crima po te, şopti el mai Încet. Nu, nu eram acolo... Dar ce se fac ? ce să spun ? Şi, rezemându-se pe amândouă coatele, sprij'nindu şl fruntea cu mftinele sale, peptânându-şl părul cu unghiele iul aspre şi învineţite, îşi sgârie creş- tetul capului pentru a scoate o idee nouă. Marţial Caulot stătu mult timp aşa. Când se îndreptă, soarele era sus, respîndiod razele sale luminoase asupra pădurelor întunecate, făcând se scânteieze pe coaja stejarilor şi a mes-teacânilor mugurii verzi stropiţi de rouă; lumina pe şes şi ln vale lanurile de secara şi dădea coloarea roibel gardurilor de răchită fără frunze. Marţial nu să uită ln jurul lui, era obişnuit cu aceste frumuseţi, sad, mai bine zicând, nu le luase nici-o-datâ ln seamă; pentru dânsul pădurea era numai locul de unde ’şl scotea hrana, vizuina fiarelor pe care ’I plăcea se le omoare, magazia de lemne pentru iarnă; nu vedea pe pamâut decât urmele animalelor ce vina, nu preţuia bolţile înfrunzite decât după valoarea lemnelor ce vor eşi la taiat. El se scula de jos şi uitându-se departe In lungul drumului... văzu că vine din pădure o căruţ» ţărăneasca. îndată porni lntr’acolo cu pas liniştit; când gludi că poate fi văzut, se opri ln mj-locul drumului, şi Începu a face semne ca un om dt sperat. Căruţa se opri. Caulot glndi tare. — Bun I cred că le spun de vr'o pri-mejd'e şi nu mai Indrasuesc se Înainteze... Să s'obor 1... Pe aici, aide, aide. Al ad Înţeles, să urcă din nou, al iatâ-I... să luăm seamă... In adevăr trăsura venia In galopul cel mare. Marţial o aştepta plin de ln- www.dacoromanica.ro grijire; când crezu că e destul de a-proape de densul spre a fi auzit de cei ce erafi ln launtru, strigă : — Ajutor 1 ajutor 1 Auzind aceste strigăte ţăranii dădură bicia calulu1; câte-va minute ln urmă se coborirâ din trăsură şi Inconjurlnd pe ticălos II Întrebară : — Ce s’a întâmplat ? Caulot respunse ca un om aproape Inebunit de cea ce văzuse: — S’a ucis... acolo, 1d pădure... lângă mistreţ... — Cine? Unde? Întrebară toţi odată ţăranii speriaţi. — 01 Doamne sfintei... E cumplit, zise vaetându-se Caulot, s'a ucis a-colo... biata femeie 1... Şi el atât de bun, de leal, de cinstit... Inebunesc... Veniţi, veniţi. Ţăranii să uitafl unii la alţii farâ a înţelege, crezând că aa a face cu un nebun. Erab patru, doi bărbaţi, o femeie şi un copil; pe acesta ’1 lăsară să păzească trăsura... Femeia, de la fire curioasa, luă nainte pe ţărani, zicându-le : — Al se vedem ce o fi 1 Urmară pe pădurar ln pădure; acesta II aduse mal întâi ln faţa mistreţului pe care ’i omorlse ; femeia tresari de frica, iar Caulot zise : — Această fiară spurcată e de vină I El păşiră Înainte şi ajunseră ln cu- rlnd lângă cadavrul nenorocitului. Vâzendu-1 culcat la pământ, pe iarba verde şi frunzele uscate, cu ochii pe jumătate Închişi, cu gura deschisă, cre- zură că d’Aumoy adormise; raoa care '1 omorlse II muiase cu slnge cămaşa şi giletca: dar îmbrăcat fiind ca pentru vlnătoare cu haine groase, slngele nu străbătuse prin ele şi pricina morţel nu să putea cunoaşte... Razele soarelei străbătând printre crângile arborilor 11 luminafi Intr’un chip ciudat. Ţăranii îşi făcură cruce, şi femeia să apropie de corp, lngenuche, II pipăi fruntea şi dând de răceala morţel şi-o retrase... apoi începu o rugăciune. — Sărmanu 1 zise un ţăran, a murit... — Da 1... s’a ucis dintr'o lovitură. Cu ochii plini de lacrimi, Caulot să pleca asupra corpului, şi dând la o parte paltonul, arătând giletca, zise cu glas întretăiat: — Uitaţi-vă... amândouă împuşcăturile le a primit ln piept. . bietul om... Stăteam la pîndă colo... Aud cele două Împuşcături care par-că erafi una... Aştept cu degetul pe piedică, zicendu-ml: dacă nu l'a nemerit, e al mea... Atunci văd dihania eşind din pădure... trag... ea cade la picioarele mele... viu la goană să’l spun de isprava mea... şi ’l găsesc svlrcolindu-se pe iarbă... — Cum a putut să se ucidă?... întrebă ţăranul. (Va urma) rile Biologiei statice şi dinamice, aplicate şi tesute la ramurile medicale, numai pentru cuvintele de studii identice sau a-naloage ce s'ad intercalat tn art. 367 din a-ceastâ lege. Iată acest articol: Nimeni nu va putea câştiga o numire pro-visorie de (nve'alor, institutor, institutrice, nici profesor de cât daca va justifica despre absolvirea unor studii iden ice sau analoage cu cele ce sunt a se propune in clasa vacanta, precum si a tutulor studiilor inferioare acelora. Ftcmâne să se Înţeleagă însă, daca legiuitorul a pus şi Facultatea de medicină tn spiritul acestui articol, mal cu deosebire atunci când nici nu era instituit învăţământul nostru superior. In tot cazul, acest articol eobivoc nu este de cât un talisman pus la disposiţia oamenilor de ştiintâ extra muros, ca să intre tn Facultăţile noastre de medicină. Oprindu-ne mal la vale la art. 375 citim : Obiectele esamenului sau concursului vor fi : e) Pentru profesori de facullati, cunoştinţe speciale asupra rarnurei pentru care se destina; deosebit de aceasta ei vor fi datori se justifice de absolvirea invetaturelor de liceu. Cel puţin acest articol este mal elocinte şi mal părtinitor ca cel precedent pentru doctori tn medicină,de oare-ce se pretinde prin el cunoştinţe speciale; şi ramurile Biologiei care sunt aplicate la medicină şi pentru ale cărora catedre naturaliştil afl devenit pretendent!, sunt speciale în toate puterea cuvântului numai pentru cel care posedă diploma de doctor tn medicină. Ceia ce ne face se ne mirăm mal mult este, că aceste două articole din legea Instrucţiune! publice sunt contradictorii. In art. 367 să cere candidaţilor studii identice sad analoage şi tn art. 375 cunoştinţe speciale, fără să menţioneze titlul academic. Plecând numai de aci se vede fără nici o prismă, cât de vicioasă a rămas partea a-ceastaa legel Instructiunel fată cu Facultăţile noastre de medicină, şi mal de reflectat asupra spiritului articolul 367 este, că naturaliştil bazaţi pe aceleaşi conside-rante, ar putea răsuci pe una şi aceiaşi sfoară, cu care voesc să prinză tn lat zoologia medicala, botanica medicala, fisica medicala, chimia medicala şi alte ramuri ale Biologiei, precum sunt flsiologia.histo-logia şi anatomia ca studii identice şi a-naloge. In sfârşit, suntem nerăbdători să vedem, dacă pentru Înflorirea şi complec-tarea învăţământului medical superior cel tn drept vor lăsa să treacă acest pahar de la noi. Vom reveni tn curând asupra acestei importante cestiunl, desvoltftnd principalele puncte pe care astă-zl le-am înregistrat tn treacăt. (Progresul medical). DIN DISTRICTE ROMANATI Administatie colectivista Întrebam zice Vulturul, ped. primar şi pe onor. consilia al comunei Caracal până când au de gând se ţie şoselele părâulul ne acoperite cu nisip ? până când ad de gând se pedepsească pe cetăţeni fâcându’I sâ’şl frângă picerele prin pietrişl dupe zisele şosele? Ce? nu este destul că iama nu poate trece nimeni pe marginea părâulul din causa înecăciunilor, trebue oare ca şi vara se fim cu toţii în suferinţa? Nu este a-devărat ca tn loc de înfrumuseţarea o-raşulul, s’a făcut o adevărata batjocură aruncându-se în vânt 130,000 lei ? Nu este adevărat că în loc de a se plimba cetăţeni pe aşa numitul BulevardulCa-racal se plimbă şerpii şi cârtiţile, de oare-ce bălăriile ad crescut de un metru? Nu este adevărat că plantaţiunea s’a făcut, dar că trei părţi din teii puşi s’ad uscat, iar cel prinşi s’ad strâmbat crescând ca val de el ? Ce va să zică toate astea stimabililor, dacă nu adevărată nepăsare ? Mal miş-caţi-vă vă rugăm, că prea dovediţi moliciunea complectă de interesul şi binele public. DAI1BOV1TA Accidente elini ater-ice Ziua de 10 Maiu a fost pentru Târ-goviştenl o zi de groază. O ploaie torenţială a început la ora 1 şi jumătate din zi, dupe care, la 1 şi 35 minute a venit o piatră de mărimea nucilor. Piatra a durat 42 minute. Stradele erad de la o margine până la cea-l’altă acoperite de apă. Giamurile de pe la ferestre ad fost sparte. Viile în mare parte ad fost distruse. Pe unde piatra a bătut mal rău nici trei ani nu vor mal da rod. Semănăturile ad fost amestecate cu pământul. Iar la comuna.Comişanil, cu ocasiu-nea ploel ce a căzut, trăsnetul a ameţit pe locuitorul Niţol Gheorghe împreună cu soţia sa şi doi copil, care se aflad in depărtare de comună cu o jumătate chilometru. Femeia şi copil s'ad deşteptat mai curând,iar bărbatul fiind ad us acasă, abia a doua zi a Început se EPOCA - 27 MAI 3 vorbească. El are pe partea stâng» a corpului o dungă roşie proveniţi d n causa trăsnetului; se crede că se va însănătoşi. Tot cu acea ocasiune, a trăsnit pătu-lul locuitorului David Petrachedin acea comună şi o vacfl, care a remas pe loc moartă; iar pătulul luând foc, cu toată ploaia torenţială ce era şi cu tot ajutorul dat de săteni, nu s'a putut stinge, ci a ars cu desăvârşire. (Viitorul). DOItOHOl Administraţia colectivista De la Dorohol primim urmâtoarea corespondenţă : Ca să poată cunoaşte întreaga ţară, cine sunt acel care se găsesc încăpui administraţiunel târgului H-*rţa, vă rugăm d leredactore, să bine voiţi a da publicitâţel petiţiunea a 60 de cetăţeni din Urba Herţa adresată d-lul Prefect de Judeţ, prin care arată starea de ne mal suferit în care ad ajuns. — Totodată ţinem a face cunoscut că V. Eri-nov, primarele, a fost dat judecâţel; că după ce a comis mal multe omoruri şi alte crime sub numele de Minu Grigo-riu, dosarul 3348/69 de la trib. Dorohol, apoi luând pe acel de V. Erinoveste tolerat a sta ca primar timp mal bine de 10 ani. Ca primar a fost dat judecăţei, pentru felurite fapte criminale ; pentru unele a statşi la înch:soare. Vezi Dosarele No. 33.95/69— 4834/71—5058/71—7041/74— 8330/76 —8816/76—9434/74, etc, etc. Asemenea V. Grigoriu comisarul, vărul lui V. Erinov, a săvârşit felurite fapte criminale, şi afostdatjudecâţel.Să se vadă la trib. Dorohol Dosarele No. 3364/69-3705/69-4425/70—4541/70 — 4969/71-5300/72- 6236/73 — 6882/74 — 8043/76- 8687/76—8688/76. Sperăm că astâ-zl atât d. Prefect al judeţului nostru, d. C. StroicI cât şi d. procuror a căror onorabilitate şi spirit de dreptate este departe de ori ce bănuială, cu toateinfluenţele ce ar cerca aceşti ordinari criminali se Întrebuinţeze pe lângă d-lor, ÎI vor pune la locul ce’l merită. Copie de pe petiţiunea cetăţenilor Herţeni D-le Prefect, Credem că atât din inspecţiunea făcută dedv. cât şi din constatarea făcută de d. procuror v’aţl putut convinge pe deplin, că din causa d-lul V. Erinov ca primar, şi V. Grigoriu vărul săd ca comisar,cu întreaga lor famiiie.ee compun astă-zl administraţiunea târgului Herţa, am ajuns la sapă de lemn, mizeria luând locul stărel bune de mal na-inte. Dacă averea am pierdut’o oare nu ar fi cel puţin uman să ni se lase viaţa şi să nu ne facă să murim de foame plătind chilogramul de pâine 60 bani, şi chiiogramul de carne 50, monopolisând aceste toate? D. procuror a constatat o numeroasă serie de fapte criminale săvârşite de numiţii. Când ? In timpul ce dânşii se găsesc încăpui administraţiunel;având puterea în mână, ameninţând pe fiecare ; aşa câ din o sută, unul a putut avea cursjul se vină a spune câte ceva, care şi aceste sunt de ajuns pentru ca aceştia să nu remână liberi în mijlocul societăţeî, şi cu atât mal mult Incâ In capul unei administraţiunl. Ne aţi făgăduit d-le Prefect că abusul va înceta. Vă rugăm cu totrespectul fle-vă milă, faceţi să cunoaştem şi noi cel din târgul Herţa câ este dreptate tn ţara noastră, dându-ne o administraţiune cinstitâca să ne putem bucura de ea, asigurându-ne cel puţin onoarea şi viaţa, singurele bunuri ce ne-ad rămas. Primiţi ele. (Urmează 60 semnături). A 2‘ EDITIUNE Lista candidaţilor pentru consiliul comunal /. Alexandrescu I. N. 2 Blaramberg N. 3. Boerescu C. 4. Borănescu D., fer arul 5. Brătescu A. 1. 0. Brătianu Dumitru 7. Cerlenti Chr. 8■ Dămboviceanu C. 9- Demetrescu Angliei 10 Dobrescu C. C. 1 1. Econontu D. 12. FI or eseu I. Em. general 13. Gherman Efrem 14. Gridişteanu Petre 15. Hrisoscoleu Alex. 16. lonescu Al., bancher 17. Lahovari Alex. 18. Naumescu Dim. 19. Protopo eseu Pake Em. 20. Pelrescu Dimi'rie 21 Paciurea Leonida 22. Răceam C. 23. Bădules'-u G , cofetar 24. Rînşanu A tex. 25. Rlmmreanu loan, inginer 26. Rosei i Vintilă 27. Severeanu dr. 28 Şoimescu N ţă 29 Vasdiu Sa va 3(1. Vernescu G. 31. Vrabiescu N. X UN MODEL DE STUPIDITATE In lista candidaţilor pentru consiliul comunal care a apărut în Naţiunea şi \<\ România, s’a tracut din eroare in 1 o«*uI d lui Cerlenti Chris-(ofi, numele Cerlenti Ahil. Această eroare face pe Lupta se publice, cu slove de doul coţi următorul apel către cetăţeni : Ei bine d. Cerlenti Ahil a murit de sunt acuma trei sau patru ani. Cetăţeni ai Capitalei, mergeţi la urnă şi alegeţi in consiliul comunal bătăuşi ca Brătescu şi morţi ca Cerlenti Ahil! Cetăţeni ai Capitalei, iată cum ve tratează liberalii conservatori 1 Reacţionarii, pentru a se statornici la putere, sunt nevoiţi ca să scoale morţii de prin morminte. Ce scandal! Atât de mult ne supără aceasta, In cât reproducem apelul ziarului Lupta, fără a şterge un cuvânt din-tr’Insul. Ar fi şi păcat să se ciuntească un aşa giuvaer. * Tot In 6(0 Scria. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi îi 0/q Împrumutul comunal Oblig. Casei pena. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România* » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur florini austrieci Tendinţa fermă Cump. Vend. \A 1/2 5*3 90 3 4 92 3/4 89 3 4 89 1 4 108 92 1,2 106 99 98 1/2 78 77 114 216 42 960 235 215 90 16 70 16 70 203 107 1 '4 92 | 105 1 2 99 V2 88 77 1 2 76 3/4 212 39 940 225 210 85 16 55 16 55 201 1 2 DE W- I PILULES UNIVERSALES $ % I I 3* I I » £ f Dr. JANVIER Remediu sigur contra hemoro delor (traflJiI)constipaţiuneI,dureri de cap,in-digeatiunei si a tuturor afecţiunilor a tubului digestiv. Fie-care cutie conţine câte o instrucţie. Preţul 1 leu si 53 bani. Sc atla de vânzare: In Bucureşti la farmacia Applo, M. Brus et comp. Calea Grivitei 23, la farmaaia la Aurora. Anton Altan, Strada Batistei 14 bis. In Braila la farmacia laAquila Româna Anton Drumer, Strada Galaţi. 735 I i % I I ' « SSSiNk DE VEXARE MOŞIA STA EŞTI«£ situată ia o ora de viitoarea gară Momeşti. AvAnd puţuri de păcură, pădurede brad şi de fag, făneţe, locuri de arat pe şesul Tazieul, moară. Casă de iocuit, han-cArciumâ pe şoseaua Bacău-Moineşti, lăngă fabricile ae gaz. Doritorii se vor adresa ia d-na Catinca Cru-penski, în Roman pentru.or-ce lămuriri. T76 CASA DE SCHIMB IONESCU & MARCU Strada Lipscan! Xo. lî» l»is . bucureşti Curs pe ziua de 26 Maiu VALORI Scadenta cupoanelor Târglib. cnrs med. ronduri de stat român ltenla rom. perpe. 1375 59 Renta rom. amortisah. ">"( Renta rom. rar. conv. Oblig, de stat C. F. II. idem idem Împrumut Stern 186* Imprimi. Openltelm 1656 8Ş Agio împrumut de oraşe lmpr. oraş. Bncur. 5Ş| idem din 18»4 5", ltn.or.Bur.ru primelozfr. 20 Valori diverse Creditul fonciar rural 7 idem idem 5' Cred. fnnc. ur. din But- 7 ident idem ti idem idem 5 . Cred. func. ur. din las Bţ, l Obl.cas. pensinn. fr.300 t 1 Ap. 1 Oct. 1 Ap. 1 Oct. 1 Mai 1 Nocru 1 lan. 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept t lan. 1 Iulie 1 lan. 1 Iulie 1 Mai 1 Noem. t lan. l Iulie idem idem idem idem idem 1 Mai t Nocm 91 54 93 8» 3/4 17 77 9i 54 42 108 92 X 106 99 X 88 78 215 VREŢI SE VE 1WB0GRTITI ? Cumperati numai de cât Bilete de Loterie turceşti cu tiraglu la 1 August 1888 garantata de guvernul otoman. Seansadegăstigprea considerabil SUMA LUTULUI ESTE DE 1,000,000 Fr. 550 LOTURI 1 câştig principal 600,ooo franci t câştig principal «0.000 » 2 câştiguri de 20,000 fr. He-carc 40,000 » 6 k 6,000 » 36,000 » 12 • 3.000 > 36,000 • 28 • 1.000 . - 98,000 > 500 >i 400 » 200.000 » Procurile Biletelor: 1 bilet 5 lei in anr, 5 bilete 24 lei in anr, 26 bilele 118 lei In anr, lOOtuiete 465 lei in nur A. Liftele oficiale vor fi trimise franco in-data dupe fragero, fle-carui cumperator. R. Or-ce câştigător va (1 avisal prin depeşe chiar in ziua tragerci. C. Tragerea va avea loc la Constantinopol, la Palatul imperial de Monnaios. 0. Pentru primirea biletilor, trebue se se a-droseze banii prin mandat postai (rhotţue) La diructorul comptuarului comercial 557 grandes rue de Tete 557 781 Constantinopole [Turque], ne t D CN n Jl T ,Je la Sf- Gheorghe U L R nLlI U A I 1890 Înainte, moşia Pietrişu din districtul Vlasca, plasa Marginea. Amatorii s6 sc adreseze Strada Diacone-selor, 4. I. N. Aiexandreeu. CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-BomăniaJ Bucureşti CumpAră si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 26 Maiu 1888 Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni deshit [Conv.rur.] ’ Municipale Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale ur’fiane Obl. Scrbesti cu prime im. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie Italiane „ Otomane cu prime I.osurl B.'isilioa Dombau Act. Dacta-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constrnctinnl Aur contra argint sau bilele florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit In aur laşi Cump. Vinde 92 X 90 89 X 76 « 21V 107 X 91 3/4 105 98 87 X 67 38 27 40 17 16 50 20 i 124 100 99 215 92 3/4 90 90 77 X 218 107 3/4 92 X 105 3/4 99 88 X 77 3/4 70 41 30 43 90 16 75 203 126 1h. Rohm; Piteşti: M. I. Salcscu; T. Jiu: M Zurescu; T.-Vestei: P. Petrescu; CAmpu-Lung şi Ploesti: A. Ilosenbiuth; Buzeu: T. K. Argintoianu; Tecuciu-Focsiani: Vartan Missir flî;2)acau: I. M. Horovitz; Roman: Fraţii Roşea l e) d; T.-C Luca Lucato; Roşiori-de-Vede: Sam. Asricl el fiu; Calarasi: V. Mitrany; Olteniţa: M. Kamerling; Constanta G. Lucsi. „ti -ts33SC£iESS=>- Slabiciunea dinţilor, Durere de dinţi, Inflamatiune, Abuba, Gingii atinse, Mirosul gurei, se evita si se înlătură prin intrebuintarea continua a veritabilei APA DE Dl KT I AHATKARINA A DOCTORULUI POPP Dentist al cui-tei Imperiale si Flecyale care este preferabila «r-carei alte Ape de dinţi ca preservatif contra Boalelor de Dinţi, Gura şi Gât, şi care tntrebuinţându se de odaia cu PAPUL de DIXT1 sau PASTA de DIXTI a D-rului POPP se întreţine în tot-d’auna dinţi sănătoşi PLUMuUHl de DIXTI de D-rul POPP, cele mai bune pentru ca or-cine sfc’şi poala p omba singur dinţi găunoşi. SĂPUN de PTlliURi de D-rul POPP contra or-carei afecţiune a pielei şi es-celent pentru Bii. Prevenim pe cumpărători de a se păzi de falşilicaţiuni care conform analiselor sunt compuse în cea mai mare parte din accide care ruinează dinţi foarte de timpuriii. Depoul general Viena, Bognerstrass No. î, se mai găsesc de vânzare la F. W. Zurner, loan Tzetzu, Drogueria Brus, Gustav Rielz, A. Varlanescu si Magasinul «Stella». Stabilimentul de bal este deschis în toate zilele de la o dimineaţa până la 7 seara. Pentru datne băile de vapori sunt deschise In toate Marţile şi Vinerile de la 6 dimineaţa până la prânz. Băile calde sunt tn toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea. e ai?.-agb3»sRc DE VENZARE ln total sau în parte un salon complect do lemn negru îmbrăcat cu atlas roşu în cea mal buna stare, compus din 2 canapele, 4 fo-toliurî, 6 scaune, 4 oglinzi mari poleite,2 măsuţe, 6 scaune de fantasie, drappril etc. o sală de mâncare şi diverse alte obiecte precum dulapuri, scaune, mese, galerii etc. ustensile de cuhnie. A se adresa Str. Negustor No. 24 de la 9 până la 12 a m. 747 Farfumerie«Orisa LEQRAND, PARIS, rut Salnt-Honort, 201. PARFUMURI CONCRETE KVESTIISE SISTEMATICA BREVETATA I.\ FRANCI A SI IN STREIN A TATE PARFUMURILE ESS.-ORIZÂ, preparate printi’im procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut Ele snnl închise sab forma ele Creioane sau Pastile, in nisie flacoane mici sau cutii de ţoale genurile ce sunt foarte osioare de purtat Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporeaia, si se noi inlocni in tuburile lor, când sunt usate. . Ele au imensul avantairiu de a umple cu mirosul lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA U80K PENTRU A PaRFUMA IN DATA. MM_____________^ v <*j A K V 4/ K * V O 03 O * V * (t o K or v * * #* -m si toate obiectele de L1NGKR1K, de PAPETAR1E, etc., etc., etc. atalogul Parfum urilor cu DEPOSITE IN TOATE PARFUMER1ILB PRINCIPALE DIN LUME preciurile sunt trimise FRANCO la cerere STRADA LIPSCANI, Xo. 2 1 CELE DIN URMA NOUŢ ATI —am STRADa1lJÎ*SCAM, Xo. 2 H < I— 3 O 2 ac Z) 2 Q U -I u o O Z s < u GR e - E GR S’A DESCHIS Mă&A&ENQlk ®I SI FJUNfSUXX . Constantinescu S’A DESCHIS h m > 9 > z 2 C ” ~n P ^ t > 768 CU ÎNCEPERE DE LA 9|21"MA1U ANUL CORENT UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME SI BARBATI 2 e • ti O c H > H STRADA LIPSCANI, Xo. 2 CELE DIN URMA NOUTATI STRADA LIPSC tXI, Xo. 2 . -■t.mwiMMar wntHjan» , «mi» »■■ ■■ ' ' - — MERSUL TRENURILOR CAEI FERATE ROMANE Valabil de la 20 Maiu (1 Iunie) 1888 I Bueui'CNti-EorMLnl-Hoinan STAŢIUNI Arelarra trenurilor Imcor. Nord pl. l’loesd sos. plec. buzeu sos. plec. R.-Sarat sos. plec. Focşani sos. plec. Marasesti sos. plec. hacau sos. plec. Roman sos. Ace. Persoane l'la. Ace. ţi.mdim.dim. tlitn. p.m. 10,10 8,50 11,29 10,24 11,44 10,34 1,12 12,20 1,37 14.30 2,24 1,1!) 2,27 1,22 3,19 2,15 3.22 2,19 3,60 2,46 3,55 2,59 5.54 5,22 5.59 5.32 6.59 6,40 7,30 9,16 6,35 '4.40 8,02 6,59 6,25 9,16 9,41 dim. i.m. 1 S.CorabiaU.Văl a.m. Corabia pl. 8,45 Caracal s. 10,47 pl. 11, 7 Piatra s. 12,50 pl. 2,40 K.-Velci s. 7,40 p.m. za. Titu Icrg. S. Itoimin-I'orsaui-KiiciirpMi STAT11IN1 I- Aretarea trenurilor Ace. Persoane l’la. Acc- Roman Bacau plec. sos. plec. Marasesti sos. plec. lO.aolFocsaui p.m. R.-sarat sos. plec. sos. plec. sos. plec. sos. plec. Bucur.Nord sos Buzeu Ploesti p.m. a.m. 11 11, 5 11,56 12,15 12, 2 12,25 1,56 2,47 2. 3 2.30 2,34 3,2* 3,26 4.10 4.30 6 6.10 7.25 3,15 3.42 3,47 4.40 p.m. 4.43 il.50 5.32 12,55 5,42 a.m. 12,36 7.35 2,33 8 10,28 2,58 10, 7 9.35 11,50 4.3511,35 i «. K. VOIrei l or. R.-Velcei pl. Piatra s. pl. Caracal s, pl Corabia s. а. m. 8, 12,40 12,35 4,13 4,33 б. 30 p.m. 24. T£rgov.-Titu ilu Torg e,2o Tergovtste 1,20 9.351 Tilu 6,55 5,20 8, 5 6,30 Adjud 33.t*i«esti SLinii- 34. Staaie-Ploeati loestl pl. 10,4.6 (Slanlc pl.l 4.50 -lailic sos.;12.to |ploesti s.| 6,40 sWiliuU I .f i- ,li L'.lii. I iliii-i i Ihitsl T.-Iiu pl..11,50 TJiu i-i s| Hliasi 1,55 SOs. | 4 7. Buzeu Galaţi ruzeu Baila Bărboşi Calaţi plec. sos. plec. sos. plec. sos. 25. Ad a.m. p.m. a.nt. 1.55 12,45 9,30 4,20 3,26 a.m. p.m. 4,30 3,3610 8,15 0, 1 4, 9 10,55 9.10 5, 5 4,15 a.m. p.m 5,40 4,50 dim. p.m.___________ ud-T.-Ocna Idim Tergu-Ocna plec. sos. p.m. 6,16 4,15 7,10 6,2 dim p m 37. CesIrsti T. Măgurele Costesli T.-Mugurelo .p.m. p.m. plec. 112,30 4.30 sos. | 6,15 6,15 Bucnresti-V^rcierova TreUu!euTwunîor STAT1UN1 Bucu. nord. pl. Titu Piteşti sos. plec. Slatina sos. plec. Craiova sos. plec. T.-Severin sos. plec. Vârciorova sos. ^îlgTîc^erMÎxte p.m. p.m. a.m. p.m. 4. 5 7. 1 8,15 2,45 5, 7 8,10 9,36 4,07 6,20 9,21 11, 7 5,45 6,24 9,26 11,22 pan. 8, 4 11, 7 1,20 8,1011,15 1,29 9,27 12,32 9,3312.41 12, 4 3,25 )2. li 3,31 12,28 3,63 a.m- a.m, p.m 3,12 dîm. 3,27 9 7, 2 1,17 7,19 1,40 7,45 2,10 p.m. 4. Verriuruvn-UiitMii'rsti STAT1UN1 Veroiorova pl. T.-Severin sos. plec. Craiova ■■Mj sos. plec. sos. plec. sos. plec. Titu Buc. Nord sos. Slatina Pilesli Aret. tronurilor fulg. Ace. Per. Per. p ,m. a.m. dtm.p.m. 3,22 12,55 « 3,45 3,44 1,16 8,26 4.15 3,48 1,19 8,40 4,40 6,42 3,52 12 , 5 8.40 6,62 3,59 12,28 p.m. 8,17 5,16 2,18 8.27 5,24 2,28 10.22 7,05 4,46 10.27 7,11 5,11 9,5C 11,46 8,24 6,56 11,31 12,50 9,25 8,15 12,5C a.m. a.m. p.m. p.m 18. Galaţi Bu/.eu Galaţi Bărboşi Braila Buzeu plec. sos. plec. sos. plec. a.m. dim. t2. 5 8 12.40 8,33 p.m. 12,44 8,40 6,20 1,15 9.13 7,45 1,25 9,23 p.m. 3,55 14,11 a.m. p.m. ii«. T. «ce» Adjud 3,57 piu T.-Ocna Adjud plec. sos. dim. p.m. 10,45 9,20 12,3511 p.m. sera îlh. T. Măgurele ( eslestl T.-Măgurele Costesli plec. sos. a.m. a.m 6 9,60 11,45 3,37 4». Galaţi MarHHrsti 120. MaratteHti-Galati Galaţi plec. arbosi sos. plec. Tecnciu sos. plec. Marasesti sos. dim. p.m. 10,40 8,59 11,15 9,32 11,25 9,55 1,43 12.40 2, 8 1, 6 2,38 1.45 p.m. p.m Marasesti plec. Tecuciu sos. plec. Bărboşi sos. plec. Galaţi sos. p.m. a m 3, 2 4,10 3,31 4,49 3,51 5,14 6,54 8,05 6 8,34 6,35 9,15 p.m, a.m. 27. Itiu-ail Piatru-.V 12H. Piatra-N.-Barau aeau plec. Piatra N. sos. a.m. p.m. 0.15 5.45 8,37 B. 8 a.m. p.m. Patra N. plec. 1 aicau sos. a.m. p.m. 10,56 6,25 1,20 8,5 p.m atl. Goleşti-*', l.nnc 40. C.-Lnng-Golralî Goleşti plec. C.-Lung. sos. a.m. p.m. a.m. 1i 5.40 ii, & 1.35 8,îr> 1.20 p.m. p.m. p.m. iC.-Lung plec. Goleşti sos. a.m. p.m. p.m 7,10 2,25 2,40 9,55 5 4,54 O. Buriir.-Giurgiu «. Giurgiu-Burnr. Bucur.-EetMtt H. Feteşti Bucureşti Aret. trenurilor Aret trenai Arat. tren. Arat .tre Ful. Persoane Ful. Persoanei Persoane Persoane Bucur, nord pl. Filarel sos. pl. Comana plec. Giurgiu sos. plec. Sniarda sos. 5,40 8 5,30 8,15 5,45 8.30 6 6,21 9.17 6,44 10,11 7,40 10.16 7,45 7,10 10,21 7,50 Smâida sos. Giurgiu sos. plec. Comana plec. Filarel sos. plec. uc. Nord sos. 2,2!> 8 •6,.o 8, 6 6,25 0.14 6,39 9,24 7,39 10,11 8.25 10,31 8,36 3,52 10,45 8,50 Bocu. Nord pl. Ciulnita sos. plec, Felesli sos. dim. 7 9,46 9,56 15.50 Felesli plec. Ciulnita sos. plec.] Bucureşti sos.] p.m. 4,20 5,26 5,36 8,25 11. Fnurfi-F«teNli 1“ Frlesti-Faurei | O. Plursli Preilral 1». Prnleal riopsti Faurei plec. Feteşti sos. Ip.m. h Feteşti plec. Faurei sos. r-“ 2 4* | Ploesti plec. Câmpina Sinaia sos. plec. Predeal sos. p.m. dim. dim. 6, 9 9,38 8,19 7, 1 10,42 9,20 7,52 11,41 10,16 8,30 11,53 10,31 9,1012,35 11,08 p.m. p.m. a. m. Predeal plec. iSinaia sos. plec. iCampina Ploesti sos. dim. p.m. p.m. 7,45 4,51 7, 5 8,16 5,24 7,37 8,21 5,29 8,11 9,18 6,21 9, 8 10, 9 7,25 9,57 dim. p.m. p.m. 1 3. Iasi-llnjfhrni 14. l'ughcni laşi j laşi plec. Unglteni sos. ip.m. a.m. 12,3U 7,30 1,38 8,44 Unglteni plec ia vice-veraa :.i-1 ™ i■ ■ ■ . ,. . - _ Paşcani jilec. 10,41 7,1«3 Veresli pl. Suc. 11.60 9,32( pl. Botoşani 12, 8 9,471 Suceava Iii2,23 10, 91 |8.20 1L22 Crnayoda sos. Tr.'f,c;;5 S[otto/.;a ".♦o( \ rresti-boiosniif şi vice-versa plec. Ctulnibt sos. plec. Slobozia "plec. i 8.35 4.15 Slobozia 9,37 5.17 Ciulnila 10,05 5.50! 10,45 6,30 Qalurasi rnat-u plAc ( aiuraşi 1 8,50 4,301 7, 9 5, 51 Veresli plcc.f : 9.30 5,10. 5,41* 3.45 Lem'da «10,12 5,55 5, 9 3, & | Cofosant >Os.| 811,15 7 4 i t 12. 8 9.171 1,31 11.44T 2, 3 12,l(ţ Tipografi ti Ziai*u.lui,r Jâipooa’ llpiuril cu cerneai» Lh Lorllleuz L-le Pariu www.dacoromanica.ro Q-iraut reapouuuJbil G. Coorgesou