ANUL III No. 753. A DOUA EDITIUNE JOUI 26 MAI (7 IUNIE) 1888. NUMERUL lo BANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D’A-UNA înainte In Bu<*urp«i*l: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 10 lei, ti luni 20 lei. 3 luni 10 lei. In Şitreinclatc : La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL lo BANI NUMERUL ANUKCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I.a Paria: Agenrr Ilavns, Place de la Bourse, * AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciuri si reclame pe pac. III, 2 lei linia. LA PARIS: segftsestejurnalul cu ÎS cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Ger main. \ o. H I. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI EED ACŢIUNEA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIUNEA IVo. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3 No. 3.— Platan Episcopiei.—No. 3. B ETBÎ •aw □ !îj CHIŢIBUŞURI CALENDARUL COLECTIVIST UN RESPUNS COMEDIA COLECTIVISTA OBRASNICIE GRUP COLECTIVIST DRAMELE PADUREI CHIŢIBUŞURI * ___ 9 Colectivitatea lucrează, din toate puterile şi prin toate mijloacele,spre a readuce în sinul eî elementele liberale care au părăsit’o. Ca se ajungă la acest resultat, colectivitatea recurge la mii de chiţibuşuri, la mii de stratageme. In-tr’o'zi pune înainte năluca duşmanului din afară şi face un apel des-nădăjduit către toţi liberalii spre a lupta contra Rusiei; într’altă zi des-groapă rămăşiţele lui C. A. Rosetti, pretinde că s’a insultat memoria &-cestui mare om politic, pentru că s’a luat piatra de pe casa d-lui Aman, şi profită de acest incident spre a chema in ajutor pe toţi liberalii. Apoi, văzând că aceste meşteşiu-guri nu reuşesc, colectivitatea încearcă se sfărâme opoziţia-unitâ, micşorând rolul politic al d-lor D. Bratianu şi Fleva. Le plânge de milă, le spune că sunt orbiţi, că au fost reduşi de conservatori la nişte roluri umilite, că au se fie acoperiţi de ridicul pentru vecie. Constatând că nici prin modul a-cesta nu o scoate la căpătâiu, începe atunci cu şirurile de frase patriotice: «Libertatea sugrumată I Pericolele reacţiunei ! Atmosfera îngreunată de ideile nesănătoase !» şi tot bagajul literar care se plimbă in coloanele ziarelor colectiviste In anii de apelpisenie. Ar trebui Inse d. Ion Brătianu şi cu vătafii săi, se remâie încredinţaţi o dată pentru tot-d’a-una, că toate chiţibuşurile la care recurg, spre a se împăca cu d-nii D. Brătianu şi N. Fleva, sunt zadarnice; zadarnice nu pentru astâ-zi, nu pentru mâine, dar pentru vecii vecilor. Atât d. Dimitrie Brătianu cât şi cel l’alţi liberali disidenţi sunt întocmai în posiţia unui bărbat, care constată intr’o bună dimineaţă că soţia sa pe care o credea femee cinstită, petrece la mahala cu toţi craii, şi se îmbracă cu bani câştigaţi în a-cest mod ruşinos. In asemenea împrejurări, se găsesc bărbaţi slabi de minte şi slab! de inimă care tac, înghit ruşinea lor şi merg cu dragostea înainte ; dar se găsesc şi bărbaţi care nu pot trăi într’o asemenea atmosferă stricată, care gonesc din casă pe femea adulteră, se duc la tribunale şi spun în gura mare toate isprăvile nelegiuitei soţii. Eată tocmai în ce categorie se găseşte d. D. Brătianu cu tb(J disidenţii. Domniile-lor nu au părăsit colectivitatea pe tăcute, fără sgomotifărâ scandal, fără o sentinţă a opiniei publice, ca se mai poată zice d lui I. Brătianu : «Aide te ert, se le uităm tonte şi să trăim bine ca nf'ial na- * in te.» Domniile-lor s’aii despărţit în şedinţa publica, dînd pe faţă toate nelegiuirele, toate hoţiile, toate tîl-hăriile colectivităţeî. Şentinţa a rămas definitivă, şi toate chiţibuşurile presei brătieniste sunt zadarnice. D. R. R. TELEGRAME agenţi \ m\\ as Polsdant, 5 Iunie. împăratul a petrecut o noapte bună; durerea de cap a încetat. I’otsdam. 5 Iunie. Prinţul de Bismarck a conferit cu împăratul care se află bine, cu toate numeroasele audienţe ce a acordat. Vienn, 5 Iunie. împăratul a primit in lungă audieDţă privată pe don Carlos, duce de Madrid. Majestatea Sa a invitat pe prinţ se prânzească azi la Schonbrunn. Koma, 5 Iunie. Prinţul Amedeos’a logodit cu principesa Letitia Bonaparte, li ica prinţului Napoleon. Paris, 5 Iunie. Senatul a aprobat legea care autoriseazâ o emisiune de obligaţiuni cu loturi pen tru canalul de Panama. Rcrlin, 5 Iunie. «Gazeta Germaniei de Nord» constată că regele refusă a sancţiona legea de prelungire a perioadelor legislative ; ea declară fără temeifl aserţiunea că o crisă ministerială trebue necesarmente se resuite de aci. Miniştrii vor aorecia dacă folosul legii este aşa de mare in cât vor putea lua res-punderea retragerel lor în acest moment. EI vor aprecia mal cu seamă efectul unei retrageri asupra amicilor Prusiei şi asupra antagoniştilor Imperiu’ul. Acest incident, zice foaia berlineză, are de altmintrelea acest resultat îmbucurător că chiar aceia care combat prerogativele regelui afl înţeles ca Prusia are trebuinţă de un monarh care să dirigeze tn-tr’un mod personal afacerile guvernului. llerlin, 5 Iunie. «Agenţia WoHT» află că ştirile respân-diteînacestezile din urmă în privinţa unei crise de cabinet sunt fără temeifl. Prinţul de Bismarck a fost invitat de împărat să dejuneze la Fridrichskron. Vicna, 5 Iunie. «Corespondenţa Politică» află că în cercurile bine informate nu se ştie nimic de proectul atribuit prinţului moştenitor de a merge la Sinaia în cursul verel. Prinţul moştenitor va li ocupat vara întreagă cu inspecţiunea trupelor din diferite provincii. OBRĂSNICIE înţelegem,până la un punct oare-care, ca tovarăşii lui Andronic, protectorii fraţilor Maican şi colegii generalului Anghelescu să hrănească speranţa de a recăpăta puterea. încrederea In sinee unul din darurile colectivităţii şi tupeul cea mal bogată podoaba a el. N’avem dar nimic de zis asupra a-cestul punct. Nu înţelegem însă că fondurile ins-tituţiunilor publice se continue a întreţinea pe toţi desmeticil care ridicaţi în slava cerului de regimul trecut, au găsit mijlocul să se adăpostească şi acum sub aripele bugetului. Cel mal estraordinar exemplar de acest soiu de colectivişt'i-sobolanî, ni ’l presintâ fără Îndoială anumita persoană, care a găsit mijlocul să armo-niseze obrăsuicia cu dreptul de a funcţiona ca slujbaş public. Acest personagiu—multe personage mai are şi ţara românească—joacă un rol foarte Împestriţat. Dlnsul, ne supărat de nimeni, ca pe moşia lui, ’şl permite să formuleze in-juriele cele mai grosolane în contra autorităţilor constituite, şi semnează un aşa zis apel către cetăţeni, oferin-du-le sprijinul său pentru nişte ilegalităţi imaginare. Dlnsul, alătur! cu Eugenie Stătescu, M. Ferichide, Politimos, Viâdescu şi Villacros, numeşte anormală starea de lucruri actuală, iar pe de alta Înghite frumuşel 700 le! pe lună de la Camera de Comerţ. Liber e colectivistul nostrusăse bată şi cu morile de vânt, dar când se hotărăşte la aceasta e rugat să nu facă şi bugetele publice de rls. In ziua când a semnat apelul de care vorbim — apărut în Voinţa Naţională. din 14/26 Mal 1888, dlnsul dacă se respecta, trebuia să se retragă din funcţiunea publică ce o avea. Mal mult de cât atât. Slujbaşul de care vorbim, merge până a gratifica în altă gazetă în a cărei redacţie figurează, cu epitetele cele mal necuviincioase pe membrii cabinetului. El scrie : (v. Democraţia de erl). «Marele închisitor Tudoriţă Rosetti ; ştrengarul lumel înalte Marghiloman şi «banal de cinstitul» Maiorescu. A fi slujbaş şi a seri aşa de ministrul de care atârni, aceasta e nu numai o anomalie : e o curată obrăsnicie. Ne abţinem de a releva toate infa-miele ce figurează lu articolul de fond al Democraţii de erl. Ne mulţumim a declara că nu pricepem ca preşedintele Cameril de Comerţ să permită a se prelungi mai mult această anomalie. Or slujbaş cuviincios şi respectuos către ministrul ţării, care te a numit, or colectivist obrasnic. Ambele aceste Însuşiri ia un loc nu se pot contopi. 26 MAIU Alini ISHT dupe | Anul al XH-a al Hrlslo» j colectivităţi Actul de acuzare în contra profesorului Pastia Ziarele publică actul de acuzare al ministrului Dim. Sturdza, în contra profesorului Pastia, act de acuzare care e un model de stupiditate şi de servilism. Profesorii din Iaşi, au ştiut de altminteri se preţuiască acest act la justa lui valoare, achitând pe d-nu Pastia. UN RESPUNS Am publicat în Epoca de Vineri 20 co-rent, afişul prin care d. Paul Stătescu se adresa cetăţenilor Tulceni, oferindu-le serviciile sale ca avocat, şi In special celor asupriţi, maltrataţi, nedreptăţiţi din partea ad-ministraţiuni; acestora chiar gratis. Cetăţeni din Tulcea care ’şi aduc însă a-minte cu groază de fosta satrapie, nu puteau lăsa fără răspuns apelul acestui colectivist Indrâsneţ. Ast-fel Vineri 21 curent, pe stradele oraşului era lipit următorul afiş: Domnule Avocat Am citit apelul d-v. publicat tn ziua de 17 Mat 1888 prin care oferi{T serviciile d-v. gratuit celor maltratai!, nedreptăţiţi etc. Aţi scăpat din vedere, Domnule Avocat, a ne a-rela locuinţa d-v. precum şi a indica orele de consultaţiuni gratuite. In cât priveşte locuinţa, de şi nu ne-o spuneţi suntem Insă positiv informaţi că se află pe calea Penitenciarului în care este internat şi amicul fostului prefect; adică, acela care in calitatea sa de primar platea din casa comunală lef 2,000 anual chirie Sui generis pentru locuinţa fostului prefect. Nu însă pentru aceste ne adresăm d-v. Domnule Avocat, ci pentru a ne lumina asupra unet alte cestiunt şi anume: Apăraţi gratis nelegiuirile, hoţiile, abusurile şi alte nedreptăţi comise ACI pe timpul administraţiei fostului prefect Paul Stătescu, sau pe a-cele care din experienţă credeţi că s'ar putea comite tn viitor t Dacă apăraţi pe cele dintfiifi, ne oferim a cere concursul d-v. cu plată NU GRATIS. Pentru cele din urmă însă permiteţi s£ vS spunem că ne oferiţi un serviciu ilusoriu, ne oferiţi adică un remedii}, pentru un r£0 ce nu există şi nici nu va apare in viitor, atmosfera fiind aproape desinfectată. Aceasta este întrebarea respectoasă ce ne-am permis cu multă stimăşi consideraţie a vg adresa Domnule Avocat!. Mai mulţi cetateni. Tulcea, 21 Maiu 1888. D-lul Paul SUUescu, Licenţiat tn drept, avocat www.dacoromanica. De şi colectiviştii au căzut la cea de pe urmă treaptă a discreditului şi a descurajării, de şi so conving pe fie-care zi că. afară de cei compromişi până dincolo de urechi, nimeni nu mai este dispus a'i sprijini în întreprinderile lor criminale, ei totuşi afectează un aer de încredere în sine, care ascunde reu slăbiciunea lor reală. Aşa organul prin es-celenţă colectivist, scrie în numărul seu de astă zi : «Simţim în noî o forţă morală In-«destul de tare, pentru ca se nu a-«vem nevoie de concursul pătat al «nimănui. Noi luptăm pentru o idee, «nu pentru putere, şi în lupta noastră «nu umblăm după succesele mate-«riale, care sunt trecătoare, ci după «succesele morale,singurele trăinice, «singurele onorabile». Când toţi te părăsesc, nu ’ţi re-mâne de cât se faci pe grozavul şi se te arăţi că n’ai trebuinţă de sprijinul nimănui. Aceasta se chiamăpe franţuzeşte faire bonne mine â mau-vais jeu, iar dintre anecdotele noastre populare ne aminteşte povestea ţiganului, care, neputându-şi scoate căciula din apă, o lasă în voia curentului zicând : tot trebuia se daă una de pomană tatii. Colectiviştii luptă pentru o idee 1 In adevăr, afirmarea ni se pare cu atât mai stranie, cu cât toată lumea ştie că ei luptă numai pentru plapumă şi pentru buget. S’au deprins cu strategia vorbelor sonore orchestrate â la Wagner şi mai au naivitatea de a crede că vor găsi gâşte de jumulit. Au trecut timpurile când cei ce nu aveau idei apucau înainte cu vorbele sforăitoare, ameţind minţile, exacerbând temperamentele şi aruncând ţara în zaveră şi anarhie. Nu mat suntem în faza copilăriei politice, pentru ca se credem că cel ce strigă mai tare are mai multă dreptate. Dar, fiind că organul colectivist ne vorbeşte de ideile sale, se vedem care sunt acele idei. Aci ne vom permite a reproduce încă odată propriile sale cuvinte. «Luptăm pentru a readuce în spirite pacea.... «Luptăm pentru a ridica nivelul «mişcării politice de la noi, intro-«ducând In locul concurenţei între «persoane, concurenţa între idei. «Luptăm pentru a înălţa presa.... «Luptăm în sfârşit pentru a a-«pera libertăţile noastre pe cale de «a fi sugrumate, pentru a păzi ţara «şi Tronul de pericolele ce le ame-«ninţâ din afară». Ipocrizia, zice La Rochefoucauld, este un omagiu pe care viţiul îl face virtuţii. Recunoscând astâ-zi că pacea este mai bună de cât resboiul, că lupta între partide trebue dată pe terimul ideilor nu al persoanelor, că presa trebue ridicată şi libertăţile noastre apărate în contra vrăjmaşilor din lâuntru ca şi din afară, colectiviştii aduc un omagiu oposiţiei de altă dată, care lupta în contra lor pentru ordine şi libertate. Dar aceste principii sunt o profa-naţiune în gura colectiviştilor, căci el au Introdus vrajba în ţară şi au făcut ca luptele politice se fie mai primejdioase de cât luptele cu tunul. Sub domnia lor de dureroasă amintire se tolerau crimele cele mai negre, daca ele foloseau guvernului, şi lepădătura societăţii era asmuţită asupra cetăţenilor pacrnici. Patimile eşisoră până întru atâta din orbita lor, în cât nu era permis unui sprijinitor al guvernului se fie în rela-ţiuni cu un membru al oposiţiei. Chiar legăturile cele mai intime începuseră a se rupe; de frica prefecţilor şi sbirilor lor, familiile cunoscute sau chiar amice se ocoleau, rudele se evitau între dânsele, vizitele de politeţă încetaseră, ca nu cum-va agenţii poliţiei se le dea sensul unei apropieri politice. In provincie mal cu seamă, vrajba era aşa de acută, în cât nimeni nu mal cuteza se salute pe amicul seu de altă culoare politică. Iată pacea pe care o propagau şi practicau colectiviştii în e-poca lor de putere fără control Cât pentru ridicarea nivelului presei şi apărarea Tronului în contra uneltirilor criminale, n’avem de cât se le amintim pamfletele lor murdare şi insolente la adresa Suveranului şi revoluţia din 1870 de la Ploeşti, care proclama republica cu d. Ion Brătianu în frunte, lată cine cutează astă-zi se ia in mâinile sale cauza demnităţii în presă şi a fidelităţii către dinastie. Când cine-va îşi ştie cugetul întinat de atâtea fâri-de-legi, cel mai bun lucru ce ’i rămâne de făcut nu este de a poza în moralizator al publicului, ci de a medita asupra propriilor sale păcate, de a căuta se le ispăşească printr’o purtare exemplară şi de a da tot sprijinul seu acelora care lucrează cu sinceritate pentru vindecarea rânelor trecutului. lată ce trebue se facă colectiviştii, dacă sunt în adevăr Insuflaţi de dorinţa de a contribui în măsura puterilor lor la binele comun. Dar a face astâ-zi pe dinasticii, pe liberalii şi patrioţii, după ce au sleit ţara şi bugetul, după ce au călcat în picioare drepturile cetăţenilor şi au batjocorit principiile cele mal sfinte ale constituţiei noastre, este a juca o comedie derespântii, care nu mai distrage pe nimeni. O CAUSAiPRINCIPALA A DECADENŢI MATERIALE A TERANILOR Una din căuşele principale care con-tribue, In mare parte, la decadenţa materială a ţăranilor, este reaua cultivare a pămtntulul cu care 'şi perd timpul, fărâ a li se compensa nici cheltuelile, nici munca. Este netăgăduit că p&mtntul ţârei noastre este primitor de orl-ce cultura şi mai cu osebire de aceia a grâului care este cea mal bănoasă. Burienile Insă şi mal cu osebire cele vătămătoare, precum sunt: pâlamida, bozii, scaeţil, ciulinii şi pirul, fiind producţiunea fireasca a pămlntulul, cresc cu mal multă putere de cât productele semănate, pentru cuvtntul câ burienile sunt copii fireşti al pămtntulul, iar semănăturile, copii vitregi, şi pentru ca muma care este pămtntul, să fie nevoită a’şl hrăni copii cei vitregi, trebuesc mal Intâiu o-morlţi copii cel fireşti. Mai toţi muncitorii noştri de pămlnt, şi mai cu osebire ţăranii, In loc de a ţine socoteală de acest adevăr şi a’şi da osteneala să muncească bine, arând a-dânc, făcând brazda Îngustă şiogorând pămlntul, singurul mijloc de a stârpi burienile vătămătoare, muncesc râd, sgâriind numai pe d’asupra pămtntul si dacă producţia este proastă, aruncă toată vina asupra lui Dumnezeii că n'a plouat, iar nugreşelel lor căn’ab muncit bine. Este adevărat că o secetă mare va-tămâ chiar semănăturile făcute In cele mal bune condiţiuni, dar o asemenea mare seceta fiind, din norocire, rara In ţara noastră, dacă pămlntul ar fi bine muncit, burienile s’ar stârpi şi semănaturile ar putea resista unei secete mal mici, pentru cuvîntul câ sucul firesc al pămtntulul, daca n'ar avea să hrănească de cât numai productele semănate, iar nu şi burienile, ar fi de a-juns, chiar la o secetă mal mică, ca să dea semănăturilor puterea trebuincioasa pentru creşterea lor. Trebue să iasă o dată din mintea muncitorilor de pămlnt, şi mal cu ose* EPOCA — 26 MAI 2 sam bire a ţăranilor, greşita idee că, ori cum ar mu aci, totuşi se facedacft ploua, şi să recunoască ca lacomia de a ara, mult şi prost, este o nenorocire, de oarece nimeni nu poate porunci naturii să plouă când trebue, şi un om cu minte cata să’şl pue înainte mal IntâiQ răul de cât binele. Prin urmare, este mal nemerit, mai sigur şi mal economic a munci 10 pogoane bine, de cât 40 prost. S’a observat că, de Ia un timp Încoace, clima ţârei noastre s'aschimbat, bantuindu-se de mari şi violente vln-turl cari, nu numai că risipesc ploile, dar usucă şi pâmlntul. In faţa acestei mari nenorociri, care nu sta In puterea noastră a o înlătura, trebue sS ne gândim serios la datoria de a munci bine, stârpind burienile vătămătoare, pentru ca sucul firesc al pămtntulul să poata hrăni semănăturile, asigurându-se ast-fel, şi In lipsa de ploi, o recoltă, de şi cam slabă In adevăr, dar totuşi producătoare. Ca să ajungem la acest resultat, trebue : 1. Ca arătura să se facă adâncă, pentru a se tăia rădăcinile burienilor, şi brazda Îngusta, pentru ca ferul plugului să tae toate burienile aflate In distanţa dintre brazde, de oare ce, brazda făcându-se lată, burienile rămân ne-taiate. Arătura trebue făcuta adânc şi bras-da tngustă şi pentru următorul cuvlnt : Daca arătura se face In faţă şi brazda lată, grăunţele semănate, câzâDd pe pamlnt tare, nearat, nu pot creşte In jos, neavând pămlnt afftnat ca să se împuternicească şi destul suc ca să se hrănească, şi din această causă, întâmpinând o piedică, cresc Înlături; ast fel, neflmd destul de adânc Înrădăcinate, n'aQ puterea cerută de a creşte şi a se împuternici, şi sunt espuse, în timpul ernel, de a degera, iar primăvara, de a se usca de recele şi violentele vlnturl ale sesonului. Râul brazdei late este că grăunţele care cad pe pământul dintre brazde re-mas netaiat, ne fiind acoperite de cât numai de pământul ce grapa poate tra ge asuprăle, sunt cu desăvârşire compromise, neavând nici o putere, de oare ce. In jos, n’afl pământ arat ca să poata creste şi d’asupra lor n’aQ volumul de pământ trebuincios ca să le ocrotească contra gerului şi a vânturilor reci ale primâverel, care sunt cele mal primejdioase pentru semânaturile de toamnă mai cu osebire. 2. Io miriştile de grâil să nu se semene In acelaş an tot grâil de cât fă cându-se ogor de trei on, pentru ca rădăcinile grâului taiat scolânou-se din locul lor pe suprafaţa pământului, să poată putrezi până la semănatul grâului; de oare ce Insa ogorul nu se poate face fiind timpul scurt, este mal bine a se lăsa şi a se băga vite Intr’lnsele, o • gorându-se In primăvara anului viitor şi semănându-se toamna cu grâil, pentru cuvântul că semânându se tot cu grâil In acelaş an, pământul fiind Înţesat de rădăcinile grâului taiat, selmpe-dică creşterea productelor care s’ar semăna, şi sucul pământului fiind consumat de productele atunci tăiate, productele care s’ar semăna n’ar avea cu ce se hrăni. 3. In locurile b<oase, mocirloase, humoase şi nisipoase să nu se semene nici o dată grâil, de oare ce pentru cultura grâului este nevoe de pământ negru. 4. Locurile cu multă p&lamidă să se ogorască, sau, neputându-se ogori, să se semene cu meii! safi rapiţâ, care stârpeşte pălămida, şi In miriştile acestor locuri se poate semăna grâil. Asemenea se poate semăna grâil In fasoliştl, pepeniştl şi porumbiştl, daca acestea aQ fost săpate cel puţin de două ori. 5. Semănatul cu mâna este foarte vi-ţios, de oare ce, or cât de dibacii! ar fi semănătorul, totuşi ’I este imposibil a asvârli sămtnţa cu atâta regularitate In cât să se risipească grăunţele de o potrivă pe suprafaţa pământului, ast-fel că locurile prea des semănate năbuşin-du-se, nu leg; iar cele rar semănate produc puţin. Maşinele de semănat dar sunt neapărat trebuincioase pentru regularitatea semănatului. 6. Valoarea productelor, mal cu osebire pentru export, caiculftndu se pe greutate, trebue să se aleagă şi se se semene producte curate. Această măsură trebue să se observe mal cu osebire In privinţa grâului, cu-răţindu-se bine de secară, neghină şi malură. Secara, crescând mal Înalta şi for-mându’şi spicul malnainte decât grâul, se poate tăia fiind In picioare pe câmp. Sămlnţa grâului trebue prelnoitâ la flecare trei ani cel mai târziii, de oare ce degenerează. 7. Porumbul este mal bine să se semene, dupe cum se face In partea de dincolo de Milcov, de cât să se pue cu piciorul, dupe cum se urmâză In partea de dincoace a ţării, pentru cuvlntul că la copilit se pot alege şi rări dupe trebuinţă cuiburile, pe cât timp, fiind pus cu piciorul, cuiburile care n’aQ răsărit trebuesc puse din nod, şi acest sistem de punere cu piciorul adesea ori este foarte vătămător, de oare ce porumbul din cuiburile puse tn urmă, neputându-se coace de o dată cu cel-alt şi cu-legându-se Împreună, se pune la un loc şi este destul să se bage In pătul un ştiulete la sută necopt bine, pentru ca să se strice a treia parte din tot porum- , bal. 8. întâia arătură pentru ogor tre-aue să se facă adâncă de 30 centimetrii (o palmă domnească) şi brazda lDgustă de 20 centimetrii (o şchioapă), şi iată pentru ce : Cormana plugului, In mersul el, as-vârlindo brazda pestealta,le Împreună; Insă aratura fiind adâncă şi brazda Îngustă, se tae tot pământul de la o brazdă până la.cea i'altă şi jrrăunţele semănate, căzând pe pământul arat, cresc cu înlesnire, se împuternicesc şi se hrănesc din sucul pământului, care, prin adăn-cimea arăturii, neflind atins nici de vântur., nici de soare, ’şi păstrează puterea sa. Gând arătura este făcută în asemenea condiţiunt, nu pot esist.a nici bolovani, şi grapa trebue să fie foarte uşoară ca să acopeie numai seminţele, de oarece, fiind grea,mişcă seminţele din locul lor, stricând ast-fel regularitatea semănatului. Nu este de ajuns ca numai arătura să fie adâncă, ci trebue neapărat ca şi brazda să fie îngustă, de oare ce, când aratura este adâncă şi brazda Iată, se formez bolovani mari pe care grapa nu’i poate farama şi seminţele care cad sub aceşti bolovani nu pot creşte, neputând pătrunde priotr’ânşil colţul lor; asemenea şi acelea care cad d’asupra bolovanilor nu pot prinde rădăcină, ne având de desubtul lor pământul arat. Plugurile româneşti de lemn, neputând ara In adâncimea de 30 centimetri;, cât trebue pentru întâiul ogor, este neapărată trebuinţă de pluguri universale, singurele care pot face acest serviciu. Pentru cea din urmă arătură Insă, adică aceia pe care are a se semăna, plugurile româneşti sunt cele mal bune şi iată pentru ce : Plugul românesc, tăind brazdele, lasă un şanţ de 2 degete, din capul unei brazde până In capul celei l’alte brazde, In care şanţ intru grăunţele semănate, ast-fel că grapa trăgând pământul din capul brazdelor peste şanţurile formate, se acoper bine şi adânc seminţele, pe cât timp plugurile universale, tăind toate brazdele In acelaş nivel, toate seminţele cad pe o suprafaţă netedă. De aci resultă următoarele două mari inconveniente : 1. Daca grapa este uşoară nu poate acoperi seminţele de cât cu prea puţin pământ, fiind atunci espuse : a) de a pătrunde mal lesne la dlnsele gerul şi vântul, b) de a încolţi la cea mai mică bură de ploae şi c) de a se usca la cea mal mică secetă, şi 2. Daca grapa este grea, strânge la un loc seminţele, şi productele, resft-rind pe alocurea mal dese, nu leg bine, iară locurile rămase gosle nu produc nimic. Acum când cunoaştem, mai mult sad mal puţin, căuşele decadenţei agriculturii noastre care, pentru moment, este principalul isvor de bogăţie naţională, să vedem ce măsuri trebuesc luate pentru Îmbunătăţirea el In viitor şi pentru asigurarea unei esistenţe mal puţin genatâ a populaţiunei rurale mal cu osebire. Iu ceia ce priveşte prosperarea agriculturii printr’o bună muncăa pământului In viitor, este indispensabil a se avisa, tn prmul rang, de ministerul agriculturii, la unele îmbunătăţiri. Alexandru D. Lainotescu. CRONICA GRUP COLECTIVIST (Schiţă luată după natură, la o Întrunire politica de la Naţionala). Ochi mari deschişi după parale, Privind la lume chiondoriş, Sclipind din când tn când agale La câte un mic aliş-veriş... Bărbii cărând tn jos p’un guler Pârlii puţin de maşala; Şi sbenghiurl negre In marc turnir Spre-a fi la moda ’n mahala... Mustăţi d'un cot după ureche, De te ’nspăimânlă—aoleo ! Lăsate după moda veche; Şi barbişoane oleoleo... Şi nasuri roşii ca cârmâţul, Ca sfecla şi ca or ce vrei, Cu negi mal mari de cât urmului, Ca gogoneaua de ardei I Mâni groase, pline eu inele De cele scumpe, cu topaţ, Cu fel de fel de peruzele, Ce ţi le vtră In obraţ... Picioare lungi şi noduroase Cu ghete cu scârţiilorl. Cu bătături năbădăioase, Şic un parfum... curat de flori... Burţi colosale: o grămada, —Perne de cele mari cu puf,— Care lot cresc tn loc sg scadă Şi care nu duc la \ăduf!... înfăşurate cu 'ngrijire In veste verţl cu brebenel Ele aU nobila menire D'a ţine loc de cap—la el! Caxn.iL IHFORMATIUNI Regele a venit azi dimineaţa la Palatul din Bucureşti pentru a pre-sida—ca de obicei în toate Mercu-rile—consiliul miniştrilor. Înainte de întrunirea consiliului M. S. a primit în particular pe d. Theodor Rosetti. ■B Regina a petrecut eri dupe amiazî mal multe ore în palatul din Capitală. M. S. a primit în audienţă mal multe persoane, între care d. I. A. Cantacuzino şi celebrul romanţier german, Lindau. Dupe cum ni se spune,hoţii şi m&î mari de cât toată lumea se aştepta s’a descoperit în gestiunea financiară a defunctului consiliu comunal din Buzău. Ni se mai afirmă că autorul principal al acestor grave abuzuri nu este de alt cine va de cât pslmuitul deputat şi primar al Buzăului colectivistul NicuConstan-tinescu. Orânduindu-se o anchetă minuţioasă, în curând vom putea da şi detaliuri. întrunirea pe care colectiviştii au ţinut’o eri seară în sala Franzelaru s’a schimbat într’un adevărat scandal. Bătăuşii colectivişti năvălind a-supra câtor-va cetăţeni care nu erau de aceleaşi păreri şi pe care curio-sitatea îi adusese la întrunire aii voit se ’i bata. Cetăţenii independenţi aperându-se cu vigoare a avut loc o mică învălmăşeală, care nu s’a sfârşit de cât prin intervenţiunea poliţiei care a arestat pe turburători. Am spus mal deună-zi că nu se ştie nimic de urma escrocului An-dronic. Astă-zi însă d. 1. Brătianu a primit o telegramă de la dânsul pornită din America, prin care Andro-nic vesteşte pe şeful colectivitaţei că aderă şi el la Apelul către ţară. In urma neînţelegerilor ivite între administraţiunea judeţului Te-cuciu şi mai mulţi proprietari şi a-rendaşi din acest judeţ, cu privire la eserciţiul unor drepturi exclusive ale proprietarilor pe ale căror moşii sunt înfiinţate târgui, d. president al consiliului miniştrilor şi ministru de interne a însărcinat pe d. Dimi-trie Rosetti, prefectul de Covurluiu, se împace neînţelegerile. In acest scop, d Dimitrie Rosetti se va duce chiar mâine la Tecuciu. D. loan Lahovari a oferit comitetului pentru serbările din Gişmigiu suma de 500franci, iard. Suţo suma de 700 lei. D. prefect al poliţiei Capitalei a desemnat pe comisarul Mihâileanu ca şef al secţiunei de poliţie Bucu-reşteană care va face serviciul la Sinaia în timpul petrecerii Curţii a-colo. Colonelul Urseanu, a cărui numire de comandant al deposituluişi divisiunei echipagelor flotilei, anunţată de noi, sunt mai multe zile deja, a apărut în numărul de azi al «Monitorului oficial,» va pleca, se zice, chiar înainte de sflrşitul a-cestei săptămâni, în Englitera, însărcinat cu o importantă misiune din partea ministerului de rezbel. Atît la Craiova cît şi la Buzefitoţi delegaţi alegătorilor indirecţi ai colegiului al doilea comunal aparţin partidului liberal conservator. Colecti- 171 vitatea care la început arăta veleităţi grozave de luptă, care se lăuda ca o se mânlnee pe protivnirii ei, a găsit de cuviinţă în cele din urmă se se abţie, convingîndu se nu numai că n’o se isbutească a face se se aleagă fie măcar în parte candidaţii săi, dar şi că va cădea cu o ruşine nepomenită încă. Citim In ultimul număr al Vocei Covurluiu lui : — Astă zi se tratează înaintea consiliului de răsboiu de aci recursul colonelului Msican în ce priveşte aplicarea pedepsei. Colonelul n’a voit se’şl ia apărători. Din oficiu consiliul de disciplină a delegat ca apărători pe dd. avocaţi M. loan şi Gr. Creţescu. Din parte-ne aflăm că procesul a fost a-mânat din cauza ca prezidentul Consiliului de rezbel— iar nu de disciplina cum spunedin greşeală confratele nostru Gilâ-ţean—s'a găsit indispus. Profesori desemnaţi de universităţile din laşi şi Bucureşti pentru a le represinta la serbarea celui d’al optelea centenar al fundaţiuni Universităţi din Bolonia, au primit fiecare de la ministerul cultelor şi instrucţiune! publice, o sumă de o mie de lei pentru cheltueli de călătorie. Mincinoşi mai sunt şi colectivişti de la Democraţia. Dupe ce denunţă opiniunei publice colectiviste — câci cea adevărată nici nu’i bagă în seamă—abuzuri închipuite ale unora din funcţionari numiţi acum în urmă, desmint apoi dar într’un mod foarte iesuitic ştirile mincinoase date de ei, şi aceasta când i înghesueşti şi n’au în cotro. Ast-fel s’a întâmplat cu caşurile următoare. Democraţia într’un număr a ei acuza pe d-nu Traian Popescu comisar cl. II, că ar fi fost degradat din cauza purtâreî sale necorecte. Dupe câte-va zile d-nu Popescu presentându-se la redacţia Democraţiei cu acte care probează cât se poate de clar neexsctitatea complectă a calomniilor eî, redacţia colectivistă, neputând a se opune la o rectificare car’i se impunea , a strecurat într’un loc aproape nevăzut, două, trei cuvinte prin care desminte ştirea pe care a dat’o cu litere mari pe pagina l-a. Dar mai e un fapt; «Democraţia» într’un alt număr acusâ de incorectitudine pe tînerul Vineş numit la poliţie. Ziarul colectivist, adaogă că prefectul poliţii l’ar fi chiar destituit. Or, nimic, dar absolut nimic, nu e adevărat în toate astea. D. Vineş n’a făcut nici o incorectitudine şi nu s’a retras din poliţie de cât dupe examenul la universitate, obţinând cu mult succes titlul de licenţiat în drept. Ar trebui se se pue capăt odată la minciunile şi calomniile neruşinate ale «Democraţiei». Aflăm că d. Travisani, asociatul cunoscutei firme Travisani şi Broehm care, în curs de 20 ani, a onorat industria română prin fabricaţiunea instrumentelor de chirurgie şi de optică în atelierile sale din Bucureşti, s’a retras din comerciu. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (2) AI.EXIS BOUVIKR DRAMELE PĂDURI PROLOG I OE PUTEA SE VADA UN OM VIRTUOS, CĂRUI ’l PLACE REVĂRSATUL ZORILOR, INTR O DIMINEAŢA DE PRIMAVARA IN PADUREA DE LA ORANDVILLE. — Ticălosule ! şi d’Auinoy, luându’l la ochi, zise, striglnd: «Mori dar, câine turbat, precum ţi se cade, de mâna a-celui care te a hrănit...» D’Aumoy trase, dar Marţial rămase în picioare... Mirat, d’Aumoy trase a doua oară. dar ticălosul... pufni de rls. — Nerodule, zise el, ai crezut c'am fost aşa de prost ca să las plumb In cartuşele tale... — Nu’l nimic tâlharulel răcni d’Aumoy; şi apucându-şl puşca de v1rf o ridică în sus şi se repezi la pădurar. Dar acesta trase două focuri unul după altul... Michel d'Aumoy dădu un tipăt, ridică braţele, căuiând In văzduh un reazam, şi căzu ca trăsnit, c'o mână încleştata de puşca lui. Caulot îşi aruncă îndată arma şi a-lergă prin pădure cercetând tot locul din prejur, uitându-se prin crîngurl, prin tufişe. Ne văzând nimic, sigur ca numai D-zeQ fusese martor la crima sa, se întoarse la cadavru, ÎI puse mâna pe inimă şi, simţind că nu mal bate, se ridică. Atunci lncrucişindu-şî braţele şi lu-ându-şl bărbia între mâini, cu fruntea încreţită de o idee fixa, zise cu jumătate glas: — Aş putea să zic că m’am apărat; mâna sa încleştată pe puşca Iul, descărcată, arată de ajuns cea ce făcea când a căzut... Dar am ceva mal bun... din omorîtor devin răsbunător şi Or-phisa poate se mă ia de barbat... Mistreţul care ’l ştiu că să «Qâ în păduricea dintre Aiglemont şi La Grandville, s’a năpustit asupra lui fără veste; ca un nebun ce era, a apucat puşca de patul ei spre a da în el... puşca s'a descărcat şi l’a lovit în inimă... eCL m’am repezit asupra fiarei, fiind de cea l’altâ parte şi neputând vedea Întâmplarea de mal nainte, şi am omorlt-o... cftcî trebue se am un cuvlnt pentru care sâ’mi fi descărcat arma. Ş , arătftndu şl mulţumirea printr’un z'mbet, scoase din buzunar două copite de mistreţ, să pleca lângă cadavru, şi cu amândouă, una de dinainte şi una de dinapoi, bătu pământul umezit de pici a dimineţet. După acea, maf cercetând încă odata împrejurimele, îşi încercă din nod puşca şi alergă In păduricea de lângă La Grandville. Câte-va minute dupe acea, două împuşcături răsunară, şi Caulot aduse, tlrlndu-l, un mistreţ cu părul aspru. De odata, pădurarul se Îndreptă şi ascultă... Se auzia vocea unei fetiţe care cânta. — Cine dracu cântă In pădure aşa de dimineaţă I zise pădurarul. Doi ochi care n’aQ ce căuta aici. El porni din partea de unde venia glasul. Era lucru ciudat să se audă un glas de copil, la acel ceas al dimineţei, clătind, un cîntec de amor învăţat In oraş, la două-zecl de paşi de locul crimei. Caulot fără voia lui să opri şi mal ascultă. Apoi, posomorit, gîndi: — De unde vine copila asta? Copila eşi din pădure. Era o fetiţă de vr’o trel-sore-zece sau patru-spre zece ani care ducea un coş. Cum o zări Caulot se uita la ghetele copilei; văzându-le pline de noroi, se linişti zicând : — Vine de departe. Copila îşi urma clntecul, venind spre Caulot care să aşeză de Îndată la începutul cărârel unde sta Întins cadavrul lui d'Aumoy. Caulot privea la copila şi gîndea: — Dacă ar fi văzut ceva, n’ar cînta... Şi zicând aceste, îşi mlngăia cu mâna cuţitul din tolbă. Copila, neştiind că viaţa el atîma de un fir de păr In acel minut, trecu pe lângă dânsul tot cîntând. www.dacoromanica.ro Caulot o opri zicându-l: — De unde vil, frumuşico, aşa de vesela ?... — EQ, d-Ie... vin de la Issancourt, şi mă duc la Neufmanil. — Buna cale. — De acea am plecat de dimineaţa. — Cum te chiama ? — Lison, d-le; slujesc la Issancourt, dar nu în casa... eQ sunt a d-şoarel numai... şi 'mi zic Fraichotte... stăpâni mei sunt de la Paris. — A 1... clnţl bine tu. — D şoara mă învăţă clntecele ce le ştie. Adio, d-le. — Adio, dragă... — Ia seama, d-le, te al taiat la mână. Caulot se făcu galben şi văzu că In adevăr o mână ’l slDgera. El o ascunse îndată şi căuta din ochi pe fetiţa. Se cutremurase, şi voia să’şl dea seamă de ce gîndise tânăra fată când spuse a-cele cuvinte ce'l turburase. Fraichotte să departa fără teamă; el cugeta să se repeadă la dânsa şi s’o sugrume, câci zicea Intre dinţi: — A văzut tot... ştie... şi aş fi un nebun să las se trăiască acest martor. Copila, neştiutoare, înveselită de răsăritul soarelui, de Imbalsam&rea pri-măverei, de acea dimineaţă veselă, Începu alt cîntec pe care ’1 auzise de la tânăra ei stăpână, amestecând In simfonia pasărilor şi nota ei argintie. Caulot se opri deodată la clntecul Fraichottel, nu fiind că copila făcuse ca Orpheu din poveste, care cînta aşa de bine din Lyră încât arborii şi stlncele se mişcafi din loc, fiuviele stătesQ de curs şi fiarele sălbatice să adunaQ Împrejurul lui ca să'l audă. Nu 1 Caulot nu era încântat; cu fruntea încreţită, cu sprîncenele date In jos, gîndea cu destulă logică : — Dacă copila asta ar fi văzut crima, ea ar fi fugit îngrozita... n'ar cînta. Această luptă ce ţinuse o minută îl udase fruntea, şi pârul său, înecat In sudoare, fumegă... Dupe ce se uită pe drum şi nu mal văzu pe copilă decât ca un punct negru, văzându-se singur, cu totul singur, se aşeză pe trunchiul unul copac obosit, şi rezâmându-se într'un cot, luîndu-şl bărbia într’o mână, să gîndi. Ce trebuia să faca ? Se meargă el însuşi la comisarul de la Nouzon şi să'l povestească istoria ce o tlcluise singur... Era mare lndrăs-neală I De alta parte, cu tftate aceste, greQ era se facă alt-fel.yPlecase dimineaţa cu stăpânul său; (jdjcă să întorcea singur cum puţarifsă lamuriască cuvintele ce’l silise s g părăsească pe Michel d’Aumoy? / Cau'.fJt îşi dădu seamă de starea lucrurilor. (Va urma) l EPOCA - 26 MAI 3 Nu ne îndoim ci noua firmă Fr. Broehm, care a luat întreaga succesiune a afacerilor,va continua ca şi cea vechie din care a făcut parte, de a ţine sus drapelul industriei noas-re. DIN DISTRICTE IMIIJIl Hot,ii colectiviste Ne-am sbtinut până azi, zice «Apărarea» din Craiova, să înregistrăm acu-saţiile vagi ce planai pe cinstea d-lul D. Quintescu, fost poliţaifl. Acum Insă ştim un fapt precis, ce lesne se poate dovedi, şi prin urmare cititorii noştri să fle încredinţaţi că ce istorisim mal jos nu e basm infam. Şi când denunţăm acest gheşeft, ne gândim mal mult la un resultat practic : noi tindem la aplicarea condicel penale unul funcţionarabusiv, numească-se, el Quintescu şi cu risicul chiar de a ne asurzi cu sbieretele sale că este persecutat. Cu alte cuvinte scriem pentru primul procuror. Iatfi de ce este vorba : Pe toate femeile din casele de toleranţă le obligase onestul Quintescu să cumpere de la poliţie nişte livrete, tn care medicul să însemneze visitele. A-ceste livrete ce le confecţiona d. Quintescu cu 25 de bani şi le vindea cu 2 lei, n’ajungea mai mult de o lună şi nenorocitele femei trebuiau să scoată alte condicuţe de la poliţie. Ast-fel, fiind In oraş 50 de fiinţe per-dute, de la toate d. Quintescu lua 100 lei pe an şi într’un an 1200. Întrebăm acum: frumos este, cinstit este pentru un poliţaii! ca să ’şl creeze lui venituri, înfiinţând de la sine biruri asupra unor femei oropsite şi de D-zeti şi de lume ? Roşeaţa ţi-acopere faţa, când te gândeşti la ce espediente murdare recurgeaţi funcţionarii colectivişti ca să facă parale. Inc» o dată atragem atenţiunea parchetului ca să cerceteze caşul şi, pentru a’I facilita investigaţiile, rugăm pe d. prim-procuror să ceară adresa cu care poliţia a trimes primfiriel un pachet de livrete ca să le vînd» comuna în profitul sătl. TECUCIU Domnule Redactor, Fiind că în ziarul d-v. permiteţi a Înregistra hoţiile fostei administraţii, vă rog a da ospitalitate şi acestor câte va rânduri, care’daii la lumin» 24 de a-buzurl comise de primarul comunei Podu-Turcului din judeţul Tecuciii la care a luat parte activă subprefectul Niculescu, iar la altele dacă nu activă cel puţin morală prin faptul că nu numai că nu le a înfrânat, dar chiar le a încuragiat or de câte ori i s'a denunţat; aceste abuzuri sunt o mică fracţiune din acele săvârşite în decursul de la 1886 încoace, şi pentru care vă rog 8 ridica vocea d-tră autorisată spre a se institui anchete pentru descoperirea lor. Iată faptele : 1) A Înfiinţat monopol pe pâine adică în schimbul îndestulărel gratuită de pâine a caselor lor şi a cumnatului celui din urma, judecătorul Dimitrescu, a îngăduit a se vinde pâinea cu preţuri mai mari de cât la NecâreştI şi Tecuci, contra ordinelor ce avea. Marturl, T. Mancaş, T. Tânase, Altâr Marcu, Strul Moise, etc. 2) La Aprilie 1887, a cerut şi primit mită de la Nicu G. David 50 lei, de la Altâr Iosep 10 lei, Sender Marcu 10 lei, Herşcu Altar Iosep 10 lei, Herghel Ra-binovici 10 lei şi Uşer Zalman 10 lei, a-ceasta pentru a nu le persecuta comer-ciul. Martori, Marcu Lupu, Strul Moise şi Herşcu Grunberg. 3) A emis mandate de plata hranei bolnavilor la spitalul din comună, punând preţuri mal urcate de cât în realitate şi luând profituri enorme. 4) De la cumpărătorii de producte care ah hambare, a cerut şi primit câte 5 lei lunar, Martori, Avram Volfl-san, Marcu Lupu. 5) Un alt mijloc de spoliaţiune. A pus în practică dărâmarea a câtor-va case din târg, şi după ce a cerut şi primit mită de la Sofera Baraş 10 lei, Solomon Strul 10 lei, lierscu Rigler 30 Iei şi de la Soloman ţSpiţăr din Valea Rea 10 lei, a lăsat acea acţiune ne executată; martori, Notarul Salamon, Strul Romanisatu şi Marcu Lupu, etc. 6) Solomon Landau având procese şi fiind sărac, n’a voit a'i da certificat de paupertate până când nu i-a dat 40 lei; martori, Moise Vingher, Strul Moise etc. 7) Cu ocazia recrutărel din anul cur. a cerut şi primit mită de la tânărul Herşcu Rigler 400 lei pentru a'l scăpa de sorţi, din care causă numitul a a-junsîn stare de faliment şi a dispsiut; martori, Herşcu Grunberg, Strul Moise etc. 8) De la spitaj a sustras enorme sume; precum şi câte 20 lei pe lună pentru un comptabil ce n'a asistat, probă actele justificative; martori, T. Mancaş şi alţi. 9) A tolerat pe antreprenorul acsize-lor de a percepe taxe ilegale, drept o plată bănească cu care ’l mituia; martori, Altâr Marcu. T. Mancaş, etc. 10) Primarul Theodorescu fiind pus ca custode la VelDiţa din Podu Turcu lui, a sustras o baler» cu ciment adusă de femeia Maria V. Găină cu carul, precum şi alte obiecte, arămuri, lanţuri şi mal multe scânduri care sunt la tavanul casei sale; martori, Haim Avram, Altâr Marcu, călăraşul Grunber şi alţi 11) Lua câte o coală htrtie timbru de fie-care vita ce se tăia spre a da autorizaţie; în realitate timbrul îl vindea în profitul său, făcînd un gheşeft mal mult de 600 lei; a se cerceta actele şi regis trele casapilor, şi a se asculta martori Costachescu, Altar Mareu, etc. 12) A emis mandat pentru repararea oborului pe o sumă mal mare. şi în realitate a cheltuit numai 3 lei 50 bani pe 50 chiorpece lucrîndu sedevă-tăjăil; martor, T. Mancaş etc. 13) Asemene şi pentru plantaţii de arbori, a mandatat pe numele lui N. Dicu, iar banii i-a luat primarul, căci plantaţia s’a fficut de vfităjăl şi cu zile de prestaţie; martori, G. Dâvid, T. Mancaş. etc. 14. A emis mandat pentru cărţi a se distribui la copii săraci, în realitate banii i-a luat în profitul săfl, martori actele, profesorul şi notarul Costăchescu. 15. A mandatat o sumă de bani pe numele lui Alexe pentru repararea localurilor de şcoli, în realitate parte din bani s’a luat de d. primar; martori T. Mancaş, Alter Marcu şi alţii. 16. Asemenea a mandatat pentru repararea vechiului local de primărie şi facerea grilajului pe suml mal mari de cât cele cheltuite, şi restul l’a pus în punga sa. 17. Idem pentru 31 lei cumpărări de perdele la primărie care costă numai 21 lei, iar restul l’a pus în pungă. 18 A. făcut mandat pe numele lui St. Darabană şi Ion Lipişleanu pentru măturarea ocolului, banii în realitate s’aQ luat de primar; martori T. Mancaş, G. David, etc. 19. A mandatat pe numele lui N. Nea-gu suma de 14 lei şi 20 bani pentru un serviciu făcut comunei, din care i-a dat 4 lei şi 50 bani, iar restul în punga primarului. 20. A emis mandat pe numele lui G. Darabană pentru strângerea căzilor, pe numele lui 1. Lapişteanu pentru risipirea zăpezei în zioa de 6 Ianuarie, iar banii i-a luat primarul, căci în realitate acele servicii s’afl tăcut de vâtăşel; martori tot cei de sus. 21. A mal improvizat un mandat de 20 lei la 26 Noembrie 1887, dat lui Gh. Gălbiniţ» pentru curăţirea pieţei,acesta nu are bol de 3 ani, nici a primit asemenea bani, iar banii s’ati luat de primar; martori tot cel de sus. 22. \ sustras în profitul săli o cantitate de lemne din cele aduse pentru primărie şi mandatele suntpesumi mal mari de cât acele plătite în realitate, iar restul l'a luat primarul; martori T. Mancaş, G. David, Strul Moise şi Alter Marcu. 23. A distrus un pod în stare bun» dupe şoseaua judeţianâ Bich»şti şi l'a mutat pe hotarul proprietarului de la Podui-Turculuî, frustând casa comunală cu 50 lei. Asemenea de la Mec Zeber a luat mită 10 lei şi un scaun, de l'a îngăduit a deschide cafenea. Asemenea de la măcelari şi pescari, pentru a nu le improvisa procese, primea îndestularea caselor lor (celor prevăzuţi la punctul întâifi) cu aceste articole fără plată, precum şi gazul trebuitor dela antreprenor pentru îngăduinţa de a nu ilumina adesea oraşul; martori Alter Marcu, Strul Moise, Gh. David, T. Mancaş etc. 24. Veniturile comunei n’aO fost scutite de aceşti bugetofagi; asemenea de la vînzărl de vite şi de la or ce alte taxe, şi-a apropiat numitul primar. Acestea fiind de o cam dată, le supun publicului cititor, spre a vedea ce fel de administraţie părintească am a-vut în judeţul Tecuciii. Terminând, vă mulţumesc anticipat, d-le redactor, pentru serviciul ce aduceţi societăţii şi în special celor vătămaţi, rugându-vă a primi distinsele mele consideraţii. I. Pavlov. A 2* EOITIUNE Aflam că întreg foitul consiliu comunal al oraşului Buzău cu primarul N. Constantinescu în cap, va fi dat înjudecată pentru abuzurile ce s’au descoperit în administraţia lor. X Şt’ri particulare din Berlin spun ca Germania face enorme pregătiri militanşti, dar cu mare secret. In cercurile bine informate din B *rlin se crede câ tn curând se vor ivi man turburarl cari vor periclita pacea Europei. * Camera de comerciu şi industrie din Bucureşti în şedinţa sa de eri a ales ca membri corespondenţi ai şei pe d-nii Gheorghe C. Cantacuzi-no, fost director general al căilor ferate române şi Nicolae Steriadi, fost director general al vămilor şi contribuţiunilor indirecte. X «România Liberă» spune că d. inspector financiar Constantinescu a Început o anchetă asupra administrării averel teatrului naţional. X Consiliul comunal al oraşului Tlr-govişte a fost disolvat. Mâine sau poimâine va apare raportul de disolvare in «Monitorul O-ficial». X Voinţa colectivistă se Îndeletniceşte a semăna acum vrajba, prin neruşinatele sale intrigi chiar,în sfe-rile cele mai 'nalte ale ocârmuireî Bisericei noastre naţionale. Ast fel este cu desăvârşire tendenţioasă şi mincinoasă aserţiunea,după care memoriul asupra stărei clerului, Intru tot venerabilului Decan al E-piscopatuluî nostru ar fi fost Înlăturat de sf. Sinod, Intru cât această lucrare nici că era destinată a fi înfăţişată desbaterilor sacrului corp ; şi ast fel desfăşurarea «argumentelor foarte puternice» a le prea eruditului prelat, pe care ’l tămâiază organele colectiviste, nu a putut lua fiinţă de cât în închipuirea intriganţilor. X Fostul comisar Stefânescu, despre care au vorbit atâta ziarele colectiviste, făcând dintr’însul o victimă a arbitrariului guvernului actual a fost trimes judecătorului de instrucţie, ca să fie interogat în privinţa unei mituiri de care s’a făcut culpabil pe timpu când era comisar sub colectivişti. X Ne am sfiit să dăm chiar în prima noastră ediţiune de azi vreun amănunt despre scenele scandaloase care s’ad petrecut la întrunirea ţinulă eri seară de către colectivişti tn sala Franzelaru. Am voit mal IntftiQ să ne informăm, prin persoane de Încredere, despre exactitatea faptelor ce ni s’ati povestit. Posedând acum resultatul anchetei noastre ne grăbim a ’l comunica cititorilor resumâudu'l pe cât mal mult. Proclamându-se d.Seruriede preşedinte al adunârel, d-sa acorda cuvântul d-lul Borş Acest colectivist care are obiceih să apere tot-d’a-una afaceri necurate, ca de pilda aceia a lui Sion Gherel, vestitul asociat al lui Andronic, începând cu laude e-xagerate la adresa regimului Brfttienist.a fost cu drept cuvânt întrerupt de mal mulţi cetăţeni prin amintirea diferitelor infamii,prin cares'a ilustrat colectivitatea. D. Borş, însă care nu se intimidează tocmai lesne , continuă discursul săO , însă în loc d'a lăuda pe al săi a început să înjure pe adversari. Atunci invectivele şi întreruperile au început să curgă. Fată cu ostilitatea unei părţi însemnate a aud torului, colectivistul Borş a trebuit să se deajos de la tribună, iar In locul sâfi s’a urcat d. avocat Bratescu. Discursul acestuia fiind tn totul la contre pârtie a acelui al d-lul Borş, parUa colectivistă a auditorului, cu Toboc In cap, II aO întrerupt îutr’una prin tot felul de înjurături ţigăneşti. Alunei cetăţenii inde-dependenţl, în mal mare număr de căt co-lectivifytil, aO tnce ut să huiduiasr.ă pe a-ce-tia care aO luat’o la fugă, conduşi de d. Mitiţa Sturdzt şi de bulgarul Nacu. Ast-tel s’a isprăvit întrunirea de la sala Franzelaru; dar adevăratul scandal nu începe de cât d’aci. In adevăr, colectivişti tn număr de vre-o 10, ducăndu-se la băcănia d-lul loanin din str. M haiO-Vudă, aO început d'acolo să t-ijure şi să huidu-iascâ pe cetăţenii caread Inii rat mişeliile lor. Cetăţenii ne mesuidu-se de «ceastă afacere, suntem siguri că va şti se pedepsească pe bătăuşi colectivişti provocatori de scandaluri care n’«0 înţeles încă că era inju-rielor şi bătăilor colectiviste s’a sfârşit. X aMonitorul oficial» publică Decretul regal privitor ia primirea demisiunel din armată a d Iul maior Fanuţ», vestitul fost comandant al divizionului de jandarmi din Bucureşti. Felicităm armata românâ că nu mai are în rlndurile sale pe o poamă ca d. Fânuţâ şi pe acesta câ a scăpat numai cu primirea demisiunel pe când toată lumea sâ aştepta sâ'l vadă instalat mal întâi la otelul Budişteanu şi apoi la Văcăreşti. Am dori Insă sâ ştim dacă de o www.dacoromanica.ro dată cu presint&rea demisiunel sale bravul eroii de la 14 şi 15 Martie a depus unde se cuvine şi acel vr'o 16,000 lei ce se zice câ sunt rămaşi asupra d-sale.din avansurile ce se făcuse pentru cumpărătoare de cai. Nu cum vaîu graba sa d'a se vedea scăpat o fi uitat să facă această mică res-tituţiune ? X Ocnaşii de la Telega s’ati revoltat din nou şi causa revoltei este iarăşi sălbăticia cu care aceşti nenorociţi sunt trataţi în închisoare de către amploiaţii de toate gradele, de la director până la cel de pe urmă gardian. Am chemat în nenumărate rânduri băgarea de seamă a guvernului asupra relelor ce decurg din lipsa unei organisaţiunî serioase a penitenciarelor noastre , organisaţiune Întemeiată pe adopţiunea unul regim dovedit, prin studii amănunţite făcute de către persoane compe-tinte, ca cel mai potrivit cu condi-ţiunile morale în care se găsesc acel care compun partea principală a populaţiunii închisorilor din itomâ-nia. Nu lipsim d’a repeta şi cu a-ceastă ocasiune apelul nostru către guvern, sperând câ poate de astâ-datâ vom fi ascultaţi. X O tâlhărie cu bâtae s’a comis eri pe drumul de la Afumaţi asupra câtor călători care veneau de la a-cest sat. Tâlharii erau ţigani. El sunt In urmărire. X Venerabilul şi prea onor. nostru concetăţean d. loan Ioanide a dat la lumină o mică cărticică sub titlul Onoarea sau Desonoarea, ce coprinde autobiografia d-sale cu o activitate publică de peste o jumătate veac. Din această modestă expunere reiese pilda, că acei cari stă-ruesc în viaţa lor, pe calea bătătorită de cinste pot fi siguri de stima şi respectul public. X Sinuciderile Încep a se înmulţi şi la noi. Azi dimineaţa ovreiul Si-mion Gruz vînzetor de obiecte de vo-iagiu din calea Văcăreşti No. 58, s’a sinucis, trăgându’şl un glonţ de revolver calibru 8 în gură. Glonţul s’a oprit în craniu. D. procuror Mavrus sosit la faţa locului, a descoperit mal multe s trişori a sinucisului adresate rudelor sale şi autorităţilor. In scrisoarea către autorităţi Simon Gruz spune că nici un motiv nu l’a forţat se pue capăt vieţi sale de cât desgus-tul ce are pentru mârşava viaţă. Simon Gruz e în etate de 27 ani, starea lui inspiră serioase Îngrijiri medicilor spitalului Brâncovenesc, unde a fost transportat. X Duminică 5 Iuniu va fi cea din urmă alergare de cai la ipodromul de la Băneasa. Petrecerile lipsind bucureştenilor în lunele de vară, suntem siguri că publicul se va grăbi a merge la a-ceastă noue sărbătoare ce i s’a pregătit cu tot dinadinsul de comitetul curselor. ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Ticna, 6 Iunie. — «Noua presă liberală» zice: «Am fi optimişti dacă am crede Intr’o schimbare în politica vamală a României. Cu toată paguba notorie ce suferă interesele agricole româneşti, trebue a lua măsuri In contra decepţiunilor. Nu e mult timp de când lntrevorbi-rile diplomatice fură reluate, dar fură desminţite mai târziu, pentru că au rămas fără resultat. Atena. 6 Iuuie. — Autorităţile turceşti refusând a comunica cu d. Panu-ria, consul elenic la Monastic, prefectul din Larissa a fost instruit să aplice &-celaşi tratament consulului turc din Larissa. Această ştire pricinueşte emo-ţiune; totuşi nu se crede în nici o complicare. Jalnicii părinţi şi întreaga familie aii durerea a vă anunţa pierderea unicului si mu t iubitului lor fiii, nepot şi văr decedat la Paris In ziua de 14 Maifl. AL. P. CUSTOFF tn etate de 24 ani Vă roagă se bine-voiţl a asista la o-fleierea serviciului religios Joi 26 Maiii ora 3p.m. în sfânta biserica sf. George nou, de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vodâ (Belu). FOST CASA OE BANCA SI SCHIMB & ST^HLI ACUM RUFER I. ST/EHLI si’a transferat biurourile sale din strada Lipscani 47 tn strada Doamnei I\o. 15 lângă Creditul Funciar Urban sediul fostei Bănci «Prevederea». Casa seva ocupa ca şi în trecut cu cumpărarea si vânzarea efectelor publice, în condiţiunile cele mal avan-tagioase. 748. VIITORUL LICEU DE DOMNIŞOARE No. 4 0 STRADA FÂNTÂNEI No. 40 Cu începere de la i Septembre anul curent, te va înfiinţa un institut menit a da domnitoarelor o iustrucţiune de întinderea aceleia pe care o primesc băieţii In liceele Statului. institutul va coprinde chiar de la Început cursul primar complect şi primele trei clase de li-cea, rfimângnd ca cursul licial s4 fie complectat In anii următori. Scopul ce se va nrmlri tn inatitut este de a da domnişoarelor instrucţiunea trebuitoare, s-re a putea trece cu succes examenul de bacalauriat. Partea educativa este In aarcina sub-semnatel; iar direcţin studielor o are d-nui Ion C. Georgian profesor la Asilul «Elena Doamna». Personalul didactic al institutului de o cam data, până ce necesitatea va mal reclama a-daoase, se compune ast-fel: Pentru cursul primar trei domnişoare absolvente de scoale secundare. Pentru curant secundar: Limbtlt latini ţi greaca, d-nui Neculae Barbu, profesor la liceul St. Srva; Limba română, d-ra P. SagArceanu, profesoara la Externatul secundar de fete No. 2. Limba germana, d-ra W. TQrtnger, absolventa de şcoala secundara din Germania. Limba francesa, d-nul Lolliot, profesor la liceul St. Gheorghe. Matematice, d-na Maria Brataseanu, profesoara la Asilul «Elena Doamna». Sfisico-naturale, d-ra Elena Alessiu. unea, Preotnl, N. Niculescu, institutor. Istoria, d-nul Ion C. Georgian, profesor la Asilul «Elena Doamna». Geografia, d-nul M. Bratila, profesor la şcoala de comerţ şi la liceul St. Gheorghe. Caligrafia şt desemnut, d-nul P. Ionescu, profesor la şcoala de comerţ. Musica, d-uul I. Vasilescu, profesor la gim-nasiul Cantemir. Gimnastica, d-nul Velescu, profesor la liceul Matele Basarab. Lucrul de mâni, d-na Maria Boţea, profesoare la Externatul secundar de fete No. a. Şcoala de piano este obligatoare ca şi ceie-l-alte studii pentru toate elevele şi se va face de profesoare cunoscute. Ori ce informaţiunl se pot lua de la sub-sem-nata tn toate zilele la orele 8—io dimineaţa şi 2—4 dupe amiazft-zi tn localul institutului. Directrice: Elena Alessiu nn \tlV7*|)F Două case situate în Ulj I fi.iu illL strada Frumoasă Nr. 12 şi 12 bis ; avănd fie-care patru odăi de stăpân, patru de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde în total şah In parte. A se adresa )a d-na proprietară care locueşte la Nr. 12 Strada Frumoasă in casele din fundul curţel. 776 LA CONCURENTA Vând mult si câştig pucin, avantagiu consumatorilor C. T. CHRISTOFOR „LA MARINAU “ Calea Victoriei, No. 100, vis-ă-ri* de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. Zahăr franţuzesc. . . . kilo 1—10 Zahăr cubic 1—20 Cefea martinicâ cal. I . • « 4—40 Cafea Rio « I . . « 3-60 Luminări Apollo verit. 560 gr. 1-65 « de lux cal. I . . kilo 1—40 Unt-de-Iemn francez . • « 3 « grecesc . • « 2 Orez turcesc . . . . 50 Făină de Pesta cal. I . • « 60 « « « « II • « 40 Macaroane de Italia cal. . I. « 1—20 Fidea « « « I. « 1—20 Măsline duloî . . . . . a 2 Ceaiu comp. col. cutia. • « 4 Rom Englezesc . . . . Litru 3—60 VINURI DE HUSA ALESE Conservate de mine tn propriele mele pivniţe Viu negru de Nleoresti vechi de 4 ani Litru fr. 4 Vin alb de Dragasiaui vechi de 4 ani Litru fr. 1. 142 Cu stima C. T. CHRISTOFOR LA MAGASINUL DE DROGUE, COLONIALE-DELICATESE lONTETZlruTSiGKItSABEKOVESSA LA CAINFLE NEGRU— STRAD» LIPSCANI afl sosit şt sosesc din 1$ Sn iţ zile APE MINERALE NATURALE din toate sursele indigene si streine Asemenea toata producţiunea Untului pron-spet din Paşcanii proprietatea D-nel Colonel Blaraniltcrg se afla de vânzare numai In sua numitul Magasin. DR- P. I. STOJENESCU De la facultatea de medicina din Paris. Dă consultaţii de boalele interne şi veneriene, de la orele 3 până la 5 p. m. consultaţiile sunt gratis. Strada sf. George-IVou No. 20. SE ARENDEAZĂ viitor partâmea din moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de 10 minute de Alexandria, tn întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, magasii pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa 1» Radacţia acestui ziar. EPOCA — 26 MAIU CASA DE SCHIMB I. Wl. F E R NI 0 Şlrndu Lipscani, No. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 25 Maiu 1888 6 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de etat 6 0/0 Oblig, de st. drum de fer 7 0/0 Scria. func. rurale 5 0/0 Scria. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 0/0 Scria func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 5 0/o împrumutul comunal Oblig Casei pena (lei 10 dob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nalion. Acţiuni •Dacia-Roraânia. » Naţionala • Conatructiuni Argint contra aur bilete de banca contra aur Florini austriaci Tendinţa ferma Cump. Vend. 62 1/41 63 60 3 4 62 3/4 86 3 4 86 1 4 107 1/4 108 62 i 62 1/2 105 1 2 lOti 68 1/2 66 88 I 88 1/2 77 1 2 78 76 3 4 *7 14 212 216 36 42 640 960 225 235 210 215 85 90 16 40 16 60 16 60 16 60 201 1 2>03 786 SE NU CUMPERATI I F IAN I IM E SAl PI AXE I până când nu att vfzut marele deposit n al d lui Max Fischer tn Galaţi Strada 1 Mare No. 2y, tn Bucureşti Ia d. A. L. » Patin M gasin de Instrumente şi note Q musicale. Calea Victoria Palatul Dacia a No 6 unde se gâseşte un mare asor-pj timent de instrumente de o calitate H garantata şi numat din fabrici recu-p noscute de bune. n Toate pianimlesuntcu construcţlune H de fer, coardele americane încrucişato ra cu placi de încordare de bronz sau ni-Ba chel cu un ton frumos. H Acum ee găsesc în depositele mele |j deosebit devr'o 20 piane de toate rnâri-Bj mele, de lemn negru lustruit sau de U nuc cu preţuri de 850 lei în sus. pj Se vinde si plâtibile in câstiuri Iuta nare. închirieri de piane cu preţuri eonii venabilo. Preţu curent ilustrat gratis, SttSBHKSE^J'SîS- MlMPUTIiTAT casadin Strada Polonă. îmjnmiiil No. 104, compusa din 6 camere pentru Suiuân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trasuri. 723 CASA DE SCHIMB I0NESCU & MARCU Siradn Lipscani Xo. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 25 Maiu VALORI S'-adenln cupoanelor Târglib. curs med. Fonduri ilr stal român Denia rom. perpe. 1875 6% 1 Ap. 1 Ori. 91 X ltenla rom. amortlsab. 6% 1 Ap. 1 Oct. Runta rom rur. conv. 6% 1 Hai 1 Noem. 89 3/4 Oblig, do stat C. F. E.6% 1 lan. t Iulie idem idem 5% Idem Împrumut Stern 186t 7% t Mar. 1 Sept. Imunim.Openheim 1866 8% 1 lan. 1 Iulie 17 Agio împrumut dr orasr Irapr. oraş. Bncur. 5% idom ilin 1884 5% 1 lan. 1 Iulie 77 1 Mai 1 Noem. 91 X lm.or.Bue.cnprimelozfr. 2u 4 a Valori diverse Creditul funciar rnral 7% 1 lan. t Iulie tos idem idem 5% idem 92 % Cred. func. ur. din Bnc- 7% idem 106 idem idem 6% idem 99 x idem Idem 5% idem 88 Cred. fnne. ur. din laşi 6% idem 78 Obl.cas. pensiun. fr.300 iii 1 Mai t Noem 215 VREŢI SE VE ÎMBOGĂŢIŢI ? Cumperati numai de cftt Bilete de Loterie turceşti ou tiragiu la l August 1888 garantata de guvernul otoman. Seansade gdstlgprea considerabil SUMA LOTULUI ESTE DE 1,000,000 Fr. 550 LOTURI 1 cAstig principal 600.000 franci 1 câslig principal 60,000 » 2 câştiguri de 20,000 fr. fle-care 40.000 » 6 > 6,000 » 36,000 > 12 > 3.000 . . 36.000 • *8 » 1,000 ■ 28,000 » 500 » 400 » 200,000 • Procurile Biletelor: 1 bilei 5 lei in aur, 5 bilei» 24 lei in aur, 26 bilete 118 lei tn aur, 100 bifate 465 lei in aur .4. Listele oficiale vor fl trimise franro in-data dupe tragere, fle-carui cumperator. B. Or-ce câştigător va 0 avisal prin depeşe chiar in ziua tiagerei. C Tragerea va avea ioc la Conslaiillnopol, la Palatul imperiai de Monnaies. D. Pentru primirea bitetilor, trebue se se a-dreseze banii prin mandat postai [cheqne] La diractorul comptuarului comercial 557 grantles rut' de Teke 517 781 Constanlinopole [Turque]. DE ARENDAT 1890 înainte, moşia Pietrişu din districtul Vlasca, plasa Marginea. Amatorii s£ se adreseze Strada Diacone-selor, 4. I. N. Alexandrecu. CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS Xo. 8, In palatul Principele Dimitric Ghika Sir. Lipscani, in fada noei cladir Bancei Xationale (bada-R o mănia) Bucuresti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 25 Maiu 1888 Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni do stat [Conv.rur.l , C. F. A. „ Municipale fr. . Casei pens. P00 L.] Scrisuri fundare rurale II nnmne 6 5 5 3 X Obl. Scrbesti cu primo Im. cu prime Buc. 120 lei) Losuri crucea roşie Italiano laşi „ Otomane cn prime Leşuri Baailira tlombau Act. Dacia-ltomânia „ Soi;. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Austriac Mărci germane Bancnote (rancese „ ilaliane ,. Ruble hârtie NB. Cursul este socotit In aur Cump. Vinde 92 X 92 3/4 90 90 89 X »0 76 X 77 X 214 218 167 X 107 3/4 9t :t 4 92 \ 106 105 3,4 9s 99 87 X 88 *, 77 77 3 4 67 70 3y 41 27 30 40 17 *0 16 50 16 75 201 203 124 126 100 101 90 100 210 215 Cr_> jfi/- •- - t iJUJJJLŢ farmacia CHR. ALESSANDRIU română ■t rlfTiTygyTffiâi Utiiţ-JL wttitaltrnl » fl i'TiîfiiiiltŢltTijft, AVI s | Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit un cult e adesea denaturat de uiuV colegi cart glaesc de caviinţâ a debita alte preparaţi uni tn locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât flaedne originale VINUL COPIILOR PREPARAT DK CKCR. ALESSANDRIU Farmacistul Curţii Regale Etatea cea frageda a copiilor 't tace a se Îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni in sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, intâ-reşce dseie şi dă putere muşchilor.—Modul Întrebuinţării; a se vedea instrucţiunen ce tnsoţesce 6e-ce sticlă. Preţul 3 lei. Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită în (aţa d-lor doctori şi clienţii ce aâ constatat foldse surprinddtore e GUDRONUL ALESSANDRIU care se întrebuinţaşi cu succes contra durerel de piept, tusei provenită in urma guturaiului, iritaţinnl ale peptulul. astmu, catar al băşice! udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus tntr'o litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa charată safl lapte dulce 2—3 ort pe iji- 2 lei fl. Emplasture gudronat dii Pauvre Ho muie (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate ţi alte junghiuri, 1 left rnlnul. Capstue elastice ou ulei de Ricină (Alessan-driu).—O dosâ, cutia a 4 capsule l lefl, a 6 capsule I lett şi 25 bani, a 8 capsule I lefl şi 50 bani. Pastile Oumâse-Codeln-Tolu (Alessandriu).— Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminâril ce li s'afl făcut s'afl aprobat de onor. consilia medical superior, 1 left 50 bani cutia. Slnapismul Alessandriu, muştar in foi. — Acesta preparaţiune esperimentală de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunt străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia I lefi 50 bani. Capsule oleo-balsamloe-B&ntaUne (Ales-sandriu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie in stare pepită, saa orl-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul Întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce tnsoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei. g-'jjjC* A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu vi debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trimite contra mandat postai in ori-ce localitate. f Vindecă \ ! 8 din 10 ne- \ uralgiile ţi migrenele oale mal \ \ impnueră / As. tire . V /' Vindec i \ *UJ crampele :i a 8 8; r, Ă cxĂ maT bună ror* l' /' ■ .lk e A aeoere tfi.iAuns tn ;04u!ft «tifle, ettiăefcv pu-9 trai* ptirUmifi **-inf.6turs idtreftorolul gonnruln. Advnmu licoro Memrdheiue. a* *i/s ia tâft* jv'evnneî^ m ncâţo/v enri 1 at naga/ai* pn ncrtsft s nu vinde nici &s rontf-; .v A. Fialkowsky— O. sl I). Tnnasescn Frad Constanilnescu— I). Marineseu Bra^ndii -IV. loa nid ei Comp. — Carol Gersahek. Dr. RENIER Cel mai sigur remediu contra blenoragiei (Sculament) recent, chronicsi tuturor inflama-ţiunilot-ale oanaluluiure-tral si a bâsicei udului. Fie care cutie este însoţiţi de o instrucţiune. Preţul 4 lei. Se alli de vânzare: In Bucureşti, la farmacia Apolo, M. Brus et comp. Calea Grivitei 23, farmacia la Aurora, Anton Altan, Strada Batistei 14 big. In Braila la farmacia la Aquila Româna Anton Drumer Strada Galaţi. l735 9t ADMIRABILA NOUTATE! MOLDACOT ROTATIV PATENT LONDON FORTtTIVâ DE BUZUNAR Cu duble iiii|iunsutiiri ne-dcHcuHntoare «FermecătoaruH» este o perfecta m.'tşinSi de cusut cu împunsătură din suveica. Ea coase ffiri nici o deosebire or-ce materie, de la şifonul cel mal subţire până la cel mai gros postav chiar şi piele. Aceasta maşina pste solidă şi durabilă ca şi ma-şmele cele mari costisitoare. Ea este aşa de simpla că nici odată nu poate să se strice. Fie-care, chiar şi un copil poate lnv6ţa tn câte-va minute se coasă. PRECIUL 25 LEI Singurulrepresentantpentru toata România, Serbia, Bulgaria şi Grecia MAX LICHTEND0RF BUCUREŞTI Boulevai'dul Elisabelba, Grand Hotel du li o ule vard uude se afla depoul general Rog nu confundaţi GRAND HOTEL DU BOULEVARD Unde trebue se se adreseze or-ce coinaude Onoratul public este rugat a veni la Depoul general ca să se convingă de buna funcţionare a acestor maşini. Se trimite această maşină cu instrucţiune contra unui mandat pos tal de lei 27, franco in toată ţara. n ÎNCĂLZIRE 1)E CLĂDIRI NOUI Pe gerurile deosebit de grele ale iernel trecute s a putut constata, câ nu ex:sU nici o sistema de Încălzire mai practică de cât aceea cu sobe Meidinger -Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, caloltferele n'au putu da căldura îndestulătoare ; aşa ca în mal multe casur citatele aparate de încălzire s'a Înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet*. Regularea câldurel se face In modul cel mai perfect, obţinându-se cu una şi aceiaşi sobă o diferenţa de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţa. Coosumaţiunea combustibilului este mica tn raport cu marea căldura ce da soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignită, lemn şi coceni de porumb. Soba serveşte şi cs ventilator şi se găseşte tn esecuţiuno.a cea mai simpla, precum şi în cea mai eleganta, ast-fel ca poate fl aşezata tn saloanele cele mal luxonse precum şi în odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Cornet» încălzesc până la 1200 ni. c. şi pot 11 întrebuinţate ca calolifere pentru încălzire declâdiii complec e. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe. O încălzire igienică şi economică fiind punctn capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietarilor asupra sobelor Meidinger .Cornet construite în fabrica mea. ADOLF SALOMOX, Strada Doamnei, 14 bis. CAimES ORIENTALES Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC Bucureşti.—Calea Văcăreşti No. 192—Bucureşti Se însărcinează cu construcţiunl de turbine şi mori cu preţuri mal reduse de cât acele dinVienaşi Pesta. Preciul Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900 » » » 1 » » 46 » 2100 » » » 2 pietre » 36 » 3600 » » n 2 pietre » 42 » 3800 Esecutează repede or-ce lucru de urnâtorie saQ mecanică; precum : olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobliie pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de «in, etc. re deposit de şrlazldefer. raiuri pentru vugoanc, Deacuuiile, de Iucl Mare aso rtiment de pietre de moara, I.u Ferle-sous-Jouars Mu te ve Tipografia Ziarului,, Bpooa" BAS1NUL Xo. 4-Slradu 1‘olitiei - Xo. 4 SI CHKUL DAMBOV1TEÎ Situat intr'o gradină bine îngrijită s'a deschis pentru tot sesonul de vara de la 0 ore dimineaţa până la 8 ore seara. De la 10 până la 12 ore a. m. basmul este reservat pentru dame. Abonamentul de 10 bal lei 6. 801 iii; mm moşia msm «“ situata la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădure de brad şi de tâg, fâneţe, locuri de arat pe şeştil TazleUl, nioarâ. Gas-ft de locuit, han-cârciumă pe şoseaua Bacâu-Momcştl, lângă fabricile de gaz. Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penulti, In Roman pentru or-ce lămuriri. 776 arfumerie - Orii • l- LEQMAND, PARIS, rue Sclnt-HonorB, 207. PARFUMURI CONCRETE LWEXTILSK SISTEMATICA BREVETATA IX EKAXCTA SI IX STBE1XATATE PARFUM URILE ESS.-ORIZÂ^preparate prinU'un procedeu nou poseda un grad de concontratiune 01 de suavitate pAn^cuma necunoscut Ele sunt închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mic! san »'utii de toate genurile ce sunt foarte usioare de purtat. Aceste Creioane-Parfumuri uu se evaporează, sl se pol înlocui in tuburile lor, eAnd sunt usate. Ele au imensul avantagiu de a umple cu mirosul lor. faru a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la Conlaclul lor. E DESTUL A FRECA US0R PEWTRU A PaRFUMA IN DATA. * r k * * V