ANUL IU No. 752
A DOUA EDITIUNE
MERCURI 25 MAI (6 IUNIE) 1888.
NUMERUL J-J RAM NUMERUL
ABONAMENTELE
încep la t si îs a fie-carei luni si se plătesc
TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
Iu Burnre.ri: La casa Administraţiunel. In Tara . Prin mandate poştale.
Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In sirclnrtnir : La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL Jo BWI NUMERUL
AMXCILRILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS* TRATIA ZIARULUI
La Pariu A jjriK-r lin vas. Place de la Bourţe, A Anunciurl pe paf;- IV, linia 30 bani; anunciurf 9i reclame pe pag. III, 2 let linia.
I.A PAB1H: se gaseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Urr-inain, So. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢIUNEA
No. 3,— PSatza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A DM1NIS TRA ŢI UNEA
No. 3.— Platza Episcopiei.—No. 3.
W VEDEREA ALEGERILOR COMLTOE HOŢII COLECTIVISTE
CALENDARUL COLECTIVIST BENE-MERENTI ALEGERILE DE DELEGAŢI INSTITUTIUNILE PUBLICE
DRAMELE PADUREI
Câte va zile ne mai despart de a-legerile comunale ale Capitalei. Fâne acum toate partidele au desfăşurat o activitate destul de vie, întruniri s’au ţinut mai In fie care zi de la un timp încoace, şi cu toate a-cestea ordinea cea mai perfectă a domnit. Nimeni n’aavut a se plânge că a fost violentat în conştiinţa sa sau că a fost împiedicat de a ’şi a-reta modul seu de a vedea situaţiu-nea. Poliţia, altă dată aşa de turbulentă şi începătoare a tutulor scandalurilor, nici nu se simte prin localurile Întrunirilor. Pretutindeni se ved numai cetăţeni care se sfăluesc în cea mai deplină libertate aBupra interesului oraşelor. Fisionomia ţerii s’a schimbat şi ceia ce mai înainte era numai un vis frumos, este astăzi o realitate.
Erau posibile aceste pregătiri e-lectorale acum doue luni ? Era permis cui-va se provoace o întrunire de cetăţeni care se se chibzuiască între dînşii asupra intereselor Statului sau asupra intereselor comunei ? Nu trebue se fie cine va prea mult familiarisat cu istoria guvernului colectivist, pentru ca se ştie că a-propierea alegerilor parlamentare, comunale sau judeţene, se anunţa prin nişte semne, care luau celor mai mulţi dintre cetăţeni or ce poftă de a se întruni sau de a merge la vot. Mai întâiu începeau bătăile prin cârciumi, unde agenţii guvernului staţionau în permanenţă; apoi se a-retau încăerârile pe stradă noaptea sau în amiaza mare, până când lucrul se termina printr'o panică generală. Iu urma unor pregătiri electorale aşa de sistematice, cine mai îndrăznea se zică o vorbă contra guvernului sau se emită o opiniune care ar fi zădărnicit speranţele colectiviste ?
Pentru ca se vază cine-va alt fel lucrurile de cât prin prisma colectivistă, trebuia sau se se exyuie la maltratările personale cele mai sălbatice sau se se aştepte la prigonirile cele mai neîndurate; căci bătaia era în cele mai multe cazuri o grax ţie sad o arvună. Cetăţeni nenumâ-' raţi s’au ruinat din causa proceselor de tot felul ce le intenta poliţia d-lui ' Moruzi sau a lui Radu Mihai. Contravenţiile născocite nu se mai sfîr-şeau şi independenţa politică era. pedepsită ca o crimă neiertată, pe când pungaşii şi escrochii se plim-bad cu mâinile in şolduri chiar siib ochii acelora, pe cari îi despuiase.ră de averea lor.	,
Nu ştim cât este dat actualului guvern a remânea la cârma afacerilor publice ; dar, daca el In durata sa lunga sau scurtă, n’ar avea de cât meritul de a fi garantat cetăţenilor libertatea Întrunirilor şi a votului, ţara trebue se’i fie recunos-
cătoare şi se bine-cuvinteze memoria lui. In aiteţeri, această corectitudine nu este de cât datorie; la noi, mai ales în urma teroarel colectiviste, ea este adevărată virtute. După doui-spre-zece ani de desfrâu şi de călcare în picioare a tutulor principiilor constituţionale, începuserăm a pierde, împreună cu exerciţiul drepturilor, speranţa Îndreptării. Am fi uitat până şi numele libertăţii, dacă ar fi in puterea omului de a şterge ceea ce natura a semănat în inima lui.
Respirăm în fine liber, dupe o tiranie de aproape douî-spre-zece ani. Guvernul d-lui Ioan Brătianu nu era cesarismul, era sultanismul cel mai înjositor. Nici o cuviinţă, nici o lege nu erau respectate, şi averea publică era dată In prada celui mai lacom.
Fiind că astă zi ne bucurăm de tot ce pierdusem sub colectivitate, trebue oare să ne culcăm pe salteaua drepturilor şi să lăsăm pe colectivişti a'şî incura calul în mijlocul a-legătorilor, pe care încearcă a ’i a-măgi din nou, pentru ca să puie iarăşi mâna pe veniturile comunei ?
Daca abstenţiunea avea o raţiune sub teroarea colectivistă, ea ar fi astă-zi o crimă. Abstenţiunea în împrejurările de faţă ar denota o ato-nie a spiritului public, care ne-ar duce chiar la indeferenţâ către binele privat. Omul nu trăeşte şi nu progresează de cât prin iniţiativa activităţii sale individuale. Când a-ceastă iniţiativă Încetează de a se aplica la lucrurile mari, ea încetează de a se exercita în lucrurile mici. Când cetăţeanul negligează interesele generale, el este fatalmente silit a ’şi neglija interesul său particular şi imediat, care cade în puterea celui mai îndrăsneţ şi mai lipsit de moralitate.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Roma, 4 Iunie.
D. Plagino, ministru al României, şi-a luat congediQ de la d. Crispi. El pleacă tn vacanţe ce le va petrece probabil în Fran-ţa cu familia sa.
Paris, 4 Iunie.
Camera deputaţilor. — Generalul Bou-langer a desvoltat moţiunea sa care cere revisuirea Constituţiei şi disolvarea Camerei; el a cerut urgenţa.
D. Floquet, preşedinte al consiliului, a combătut urgenţa şi a reproşat generalului Boulanger că tace un manifest ce-sarian.—Aplause pe băncile stângei.
Urgenţa a fost respinsă cu 377 voturi contra 180.
Pesta, 4 Iunie.
Camera a aprobat tn a doua citire proiectul de imposit asupra alcoolurilor.
Măine se va face a treia citire a proiectului; in urmă se va închide sesiunea şi se va desciiide o nouă sesiune.
ALEGERILE DE DELEGAŢI
Sâmbăta trecută, 21 Maia, s’aO făcut alegerile de delegaţi în cele 11 secţiuni ale capitalei.
Liniştea cea mai perfecta a domnit în tot timpul alegerel şi cetăţenii, în deplină libertate, şi-aO exercitat dreptul lor cetăţenesc.
Resultatul acestei alegeri este favorabil cu totul partidului liberal conservator: candidaţii susţinuţi de dânsul au întrunit marea majoritate a voturilor.
Este de observat că colectivitatea nici că a dat cu ochi pe la urne. Se vede că In programul de luptă (?) al colectivitaţel nu stă scris a participa la alegerea de delegaţi, pe cari aQ bine-voit a'l trata de cantitate neglijabilă.
înţelegem, până la un punt, această atitudine din partea marelui partid al ceasornicarilor.
■awwIH—BMIiă JJWIHMM. IMIIWIfl
Sub colectivişti, la alegerea de delegaţi opera precum bine se ştie numai poliţia. Agenţii Iul Radu Mihai trămiteaQ din zori de ziuă în localurile de alegere pe onorabilii indignaţi, cu şi fără drept de vot, cari pe de o parte, simulaa un fel de'alegere, iar pe de alta, opreaQ să se apropie de urne toţi acel cari le inspiraţi veleităţi de independenţa.
Sub colectivişti, vinul, bâta şi substituţiu-nile de persoane eraQ cel trei factori cari decideaQ în alegeri.
Deunăzi, lipsind acest talisman, bine aQ făcut ucenicii Iul Radu Mihai şi elevii lui Ion Brătianu de s’aO vîrît în gaură de şarpe.
Pe cine puteaQ el conta ?
Pe sergenţii de ataş ?
Nici de cum, de oare ce ştiau că d. prefect al poliţii dedese ordine straşnice s6 nu părăsească posturiie, nici cazărmile, acelor sergenţi cari nu eraQ înscrişi prin liste.
Pe odăiaşi de prin administraţie ?
Nici atât.
In ziua alegerii, societatea acestora pleca la preumblare şi nimeni nu s’a gândit să’l oprească saQ să le ordone să vie la vot.
Se fi poftit aceşti slujbaşi se se preumble cu muzica în cap, în ziua de alegeri, sub colectivişti, şi ştiau ce’l aşteaptă a doua zi.
Remâneau indignaţii; dar şi aceştia lip-seaO.
Iată marea deosebire între cum se fâceaO alegerile de delegaţi înainte de 14 Martie şi
cum se fac acum.
De aceia colectiviştii n’aQ propus candidaţi Sâmbătă.
Şi bine ati făcut.

25 MAIU
Anul 1885 dupe	|	Anul al X al
HriKto»	| culeetivitati
închiderea graniţelor Austro-Un-gare exportului nostru
Agenţia ffavas comunică ziarelor din capitala, următoarea telegramă:
Pesta, 25 MaiQ.
Administraţiunea sanitară constatând că boala domneşte printre rî-metoriî sosiţi la Steinbruck, ministrul comerţului a ordonat ca graniţele se fie închise importaţiunei a-cestei categorii de vite.
HOŢII COLECTIVISTE
Până mal zilele trecute n'am avut de Înregistrat sub această rubrică de cât hoţiile obicinuite din timpurile colectivi-tâţel.
Era vorba despre perceperea unei taxe ilegale, despre delapidări de bani publici, tovărăşii la întreprinderi şi alte pungăşii care nu pot fi considerate de cât ca un fel de mezelic pentru funcţionarii colectivişti.
Astă-zi a venit rîndul tâlhăriilor săvârşite la codru mare, cu puşca la umăr.
Primarul comunei Gracaoani din judeţul Neamţu dimpreună cu ajutorul său, se făcuse tovarăşi cu tâlhari care jefuiaQ comuna, şi cu hoţi de cal. Ast-fel, mal multe furturi şi jefuiri comiţându-se în localilate, făptuitorii n’aii fost urmăriţi; iar adesea când el eraQ dovediţi, autoritatea comunală, în părinteasca sa îngrijire pentru aceşti oameni, se abţinea de al da în judecată.
Sub-prefectul plâşel văzând această stare de lucruri, a fost nevoit să vie în comună şi să facă singur instrucţia faptelor. Cu această ocasie el a.putut constata că primarul avea obioeiul să libereze fără nici un temei bilete pentru vtnzarea cailor, dând ast-fel mână de ajutor hoţilor de cal.
Apoi alături de acest primar şi de acest ajutor care eraQ falaadministraţiunel brâ-tienisle, trebue să mal punem şi pe unul din consilieri aceîuiaş consiliu comunal, care este dattn judecată pentru escrocherii săvârşite cu ocasiunealmorumuturilor ce făceaO locuitorii de la Creditul Agricol.
El 1 ce zic alegătorii ?
Mal aQ poftă să dea un singur vot pentru oolectivitate?
BENE-MERENTI
Toată lumea ştie astă-zî că d. N. T. Orăşeanu, bardul de la Sdrafcu, este decorat cu medalia Bene-merenti clasa 1-u pentru scrierile sale literare.
Dar toată lumea tiu ştie tn mod exact dacă meritele literare ale fos-(ului director al «Monitorului oficial», aii trecut clasele gimnasiale or s’aii oprit la cele primare.
Spre domirirea tutulor publicăm mai la vale câte va făşil de frase, extrase din «Farfaraua» d lul Oră-şeanu, care vor dovedi că autorul lor este mal bun prieten cu colectivitatea de cât cu gramatica.
Eată-le :
Zilele trec şi nopţile le «urmes»...
Nopţi succed şi jumul iştih con tinuii»
Ei seamsn cu ursul...
Uneltele mâinei streine, care a a-prins facla resboiulul civil...
Cu hapuri de plumb se vindec toate boalele...
Nemţii, polonii, românii, sunt oare ruşi, or alte naţionalităţi....
Nu’ţi e destul carboavele....
Mai sunt care crede ...
boeru nu e prost şi îndată porniră.
Urmes, tn loc de: urmează; continuu, în loc de: continuă; ei seamăn, în loc de: eî seamănă; mâinei, în loc de: mânei; cu hapuri se vindec, în loc de : se vindecă ; sunt ruşi or alte naţionalităţi, în loc de : sunt ruşi or de altă naţionalitate; nu’ţi e destul carboavele ; tn loc de : nu’ţi e destul cu carboavele; mai sunt care crede, în loc de: care cred ; boeru porniră, tn loc de porni!
Uf!
Şi când te gândeşti că nenorocitul Orăşanu munceşte o săptămână întreagă ca să producă atâtea greşeli gramaticale !
In ceacepriveştedecoi'areaacestui elev de clasa înlâiu primară, cu bene-me-renti tot clasa 1-u, faptul nu este de loc straniu : un ministru ca d. Ion brătianu care încurca pe Voltaire cu Mirabeau şi pe Ludovic al XIV cu Napoleon 1-u, nu putea de cât să găsească merite literare unui fel de Pro-dănescu ce nu ştie nici măcar conjugarea verbelor, cel puţin o dată pe săptămână.
Aga.
(Vep «Epoca» dela /7 Mal 1S8H).
BURSELE DE COMERCIU
Un fenomen psichologic, foarte curios şi nu mal puţin îngrijitor, presintâ corpul nostru social.
Nu este instituţiune, publică saQ privată, de o oare-care utilitate, care, după ce a fost zămislită cu cele mal mari sacrificii, după ce a deşteptat în public speranţele cele mal surâzătoare, să nu fie căzut—a-fară de prea rari excepţiunl—scurt timp după înfiinţarea lor, în mijlocul celuîmaî profund discredit, atrăgând după sine, a-desea, ruina morală a fondatorilor şi paguba materială a acelora ce s’aQ încrezut în steaoa lor.
Societatea financiară, creditul mobiliar, Societatea de construcţii,fabrica de hârtie, fabrica de chibrituri şi altele de felul lor sunt lncâ exemple proaspete.
Din o atare stare de lucruri decurg, este lesne de închipuit, inconvenientele cele mal grave; ea dovedeşte însă, tot-d’o-dată, câ corpul social tn stnul căruia un simptom de o aşa natură să manifestă, ascunde un morb îngrijitor, un fel de microb, poate, saQ filoxeră socială, care roade şi distruge or-ce vlăstar sănătos s’ar altoi pe un IrunchiQ atât de bolnăvicios.
Şi nici că poate fi alt-fel. Căci cum ne am putea logic explica că instituţiunl, care aiurea—de unde noi Înşine le importăm—înfloresc şi să desvoltă, o dată sădite la noi, nu ne daG de cât. fruote putrede şi pline de amărăciune ?
A face cu o precisiune hotărâtoare di-agnosa bo&lel de care corpul nostru social este atins, nu este, de sigur, lucru uşor, cu atât mal mult cu cât natura şi căuşele boalel sunt varii şi multiple.
Şi totuşi, după părerea noastră, princi piui generator şi originar al tutulor relelor ce semnalăm, nu este, şi nici că ar putea fi altul, de cât lipsa de maturitate, de seriositate a Însăşi societăţel noastre.
După cum fructul a cărei coacere a fost silită prin fel de fel de artificii, nu poate avea gustul, savoarea fructului natural-mente ajuns la maturitate, tot ast-fel şi societatea noastră, impinsă prin artificii pe calea progresului,nu a putut realisa de cât progrese artificiale şi înşelătoare.
Pentru a se recomanda unei opiniunî publice nemature şi uşurele, pentru a o amăgi, isbindu’l ochii cu năluciri, In scop de a ajunge saQ a se mănţine la putere, polilicianii, frânării interesaţi al societăţel noastre, nu s’au sfiit a inunda ţara cu un noian de creaţiunl artificiale, destinate a fi smulse din fragedele lor fundamente la cea d'tntâl adiere a vântului,ce va încerca soliditatea lor.
După cum însă creatorul să recunoaşte în operilesale, lot ast-fel şi societatea să oglindeşte tn instituţiunile el.
Ori, acestea la noi — or-cine o ştie şi o vede—sunt fără viaţă şi fără temeiO; căci societatea noastră însăşi este lipsită de temeiQ, este lipsită de vitalitate.
Exemplele, din nenorocire, abundă.
Printre instituţiunile morbide, răsărite pe flrmanenlul nostru social numai pentru a apune, este una, tn strânsă legătură cu aceia a Camerilor de Comerţ şi de Industrie,—despre care am vorbit In precedentul meQ sludiQ şi de care ea atârnă— chiar prin lege—într’un mod direct.
Abia înfiinţate prin legea din 4 iulie 1381 —deja modificată prin legea din 5 Iunie 1886—Uursele de Couiercin, după o e-femerâ, de şi destul de agitată esistenţâ, aQ căzut şi ele—in mijlocul celui mai profund discredit— după ce Insă aQ Înghiţit sute şi mii de averi ale nenorociţilor care s'aQ hasardat să treacă pragul lor.
Şi cu toate acestea esistenţâ burselor de comerţ este absolut indispensabilă des-vultărel comerţiilul şi industriei unei ţări.
Intr’adevăr, una dintre condiţiunile e-senţiale propăşirel acestora; In primul rând—fără îndoială—este înlesnirea, celeritatea transacţiunilor, căci îu comerţ, mal ales, «timpul este monedă.»
Dacă Insă, fie-care vânzător ar trebui să alerge individual dupe fie-care cumpărător şi vice-versa, un timp preţios ar fi cheltuit adesea în curse zadarnice.
Pentru a economisi dar timpul, pentru a înlesni întâlnirea între acel ce aQ do încheat între dânşiî operaţiuni de co-merciu, încă de foarte de demult, s'a stabilit usagiul ca comercianţii să se reunească la anumite zile şi ore şi în anumite localităţi.
Ast-fel Anvers poseda o bursă de comer-ciQ încă din 1531; Lyon din 1549; Toulouse din 1549; Londra din 1556; Hamburg din 1558; Amsterdam din 1608; Paris din 1724; Wiena din 1771; etc.
Astâ-zl nu este, în Europa occidentală, oraş de o oare-care însemnătate comercială, unde o asemenea instituţiune se nu funcţioneze.
Influenţa socială, economică sau politică, cc aceste instituţiunl exercită asupra comerciulul iumel întregi, o dovedeşte In destul faptul câ ele sunt astăzi barometrul politic, cel mal sigur. 0 urcare, în adevăr, saQ o scădere în cursurile burselor din Berlin, Paris, Londra saQ Wiena indică, cu o precisiune nedesminţitâ câ în relaţiunile politice sau economice dintre cutare saQ cutare Stat o schimbare, jn bine saQ în răQ, a intervenit.
Dupe cum însă, am imitat legile civile şi politice ale ailor ţări fără să ne fi dat osteneala de a examina daca ele se potrivesc sau nu cu viaţa noastră socială, tot ast-fel am copiat—fără discernement—şl instituţiunea burselor francese, fără sene fi dat seama de absoluta lor nepotrivire cu trebuinţele şi obiceiurile particulare comerciulul nostru.
Din această causă, Încă de la Început, se putea vedea câ planta exotică pe care polilicianii de erl aQ voit se o sădească, de ochii lumei.tn solul României, trebuia neapârat să piară Înainte chiar de ce ea se fi avut timpul se prindă rădăcini; căci a-ceaslaeste soarta tutulor operilor ce din zămislirea lor Încă sunt atinse de veri un viţiQ incurabil.
Şi viţiul originar al instituţiunel burselor noastre nu este altul de cât monopolul nejuslificabil, creat de lege tn profitul agenţilor de schimb.
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 25 MAI
11
KT.
Ori, daoă un atare monopol, In Francia chiar, unde existenta sa se explică istoric cu prisos, este atacat cu ultima înverşunare, era oare prudent, a ’1 impune co-merciuluî român, care din timpii imemoriali s’a bucurat de cea mal lntinsâ libertate de transacţiunl 1 şi al impune cum? în profitul unor particulari, fâcându'l astfel şi mal odios de cât cele alte monopoluri, care cel puţin se percep în profitul Statului, adicâal tuLulor cetăţenilor.
Dintr'o atare greşita concepţiune urma neapărat ca din două lucruri unul să aibă loc : saft legea trebuia respectata şi în acest cas piaţa întreagă, împreună chiar cu Ministerul de Finance, Banca Naţională, Creditele funciare şi în genere toate autorităţile publice,cari azi zilnic o calcă, se fleisbite de rigorile el, ori—ca şi multe altele—se cadă în disuetudine şi fie-care se poată făţiş şi sub ochii agenţilor publici se o violeze nepedepsit.
Adăogaţl la comoditatea ce sustracţiu-nea de la aplicaţiunea unei legi şi a formelor de ea impuse In genere presentâ, şi avantagiul de a nu plaţi curtagiul legiuit agenţilor oficiali şi ori cine se va convinge că instituţiunea burselor la noi Înfiinţate, pe asemenen base, nu putea prinde.
Dar organisaţiunea interni, funcţiona-mentul săfi—copiate şi acestea superficial din Francia—nu mal pi^ţin sunt viţioase.
Un fapt de o mare Însemnătate pentru instituţiunea burselor din Francia—şi In special pentru cea din Paris — care Insă a scăpat din vederea legiuitorulul'nostru este că tisagiul, inspirându-se de trebuinţele publicului, a Îndulcit tot cea ce monopolul agenţilor de schimb avea de respingător.
Un exemplu Intre multe altele : nicăeri, nici In legea burselor, nici In regulamentul companiei agenţilor de schimb de la Paris nu se zice nimic In privinţa respun-devei solidare a tutulor agenţilor faţă cu publicul.
El bine, usagiul a ^stabilit ca Întreaga oompanie să respundă pentru neîndeplini-rea saQ violarea angajamentelor contractate de fie-care dintre membrii săi, şi a-ceastă respundere colectivă să fie In tot-d’auna garantată cu un fond de reservă considerabil.
Cu chipul acesta, publicul, ce recurge la ministeriul unul agent de schimb, este sigur de a nu incurge nici un risc.
Tot ast-fel s’a făcut şi la noi ? Acel ce aO confecţionat legea burselor nu trebuiau oare să traducă In disposiţiunl legislative cel puţin regulile nestrămutate consacrate de usagiul burselor franceze, daca nu aU voit să ţină seamă şi de legile, cu totul mal noul şi mal apropiate trebuinţelor moderne, ale Austriei, Germaniei, etc. în a-ceastă privinţă ?
Şi, In genere, nu trebuiau el să ia solide garanţii ca agenţii, care şl exercitau profesiunea în numele şi cu Învoirea Statului, să poată In tot-d'a-una a fi gata să respundă de Îndatoririle lor ?
Nici una dintre Îngrădirile obicinuit luate de alte legi nu se văd în legislaţiu-nea noastră.
Publicul a fost, pur şi simplu, dat pradă monopolului agenţilor de schimb, fără ca In schimb să i se fi dat ceva.
Negăsind dar nici un avantagifi în a încheia operaţiunile sale In bursă — ci din contra numai sarcini—era dar natural ca el să fi căutat a o ocoli.
Ceea-ce a şi făcut. Astă-zl bursa nu este frequentată de cât de câţl-va miserl samsari ; comercianţii onorabili ferind u-se chiar de a pune piciorul întrun locaş unde altă-dată jocul şi speculaţiunile cele mal desfrânate şi-an avut locul.
Mal mult încă : agenţii de schimb înşişi speriaţi de golul ce se făcea împrejurul lor, şi-ah luat şi el lumea în cap, şi astăzi nici unu singur numai funcţionăză pe lângă bursa de mărfuri, şi numai doul încă — din zece câţi prevede legea şi câţi funcţionai! odinioară—îşi mal pierd în zadar vremea pe lângă cea de efecte.
Este trist lucru a vedea că aiurea nu este orăşel de oare-care însemnătate comercială care să nu dispună de o bursă pentru înlesnirea transacţiumlor, pe cînd la noi nici, chiar Capitala Regatului nu a putut întreţine una.
Ceea-ce Insă e şi mal regretabil, este că de când avem legea nouă, şi bursele libere de la Galaţi şi Brăila — supuse rigorilor eî—ah perit de... inaniţiune,lipsind aceste pieţe de organele cele mal puternice, care stimulad şi daO viaţă altă dată mişcărel comerciale din aceste doă importante porturi.
Causa—repet—nu trebue căutată In altă parte de cât tn sistemul viţios al legel ce le guvernă.
Piaţa Însăşi consultată, nu de mult, de Camera de comercih din Bucureşti, prin cel mal autorisaţl bancheri al săi, ca d-nil MenelasGhermani, Chr.Zerlendi.deFrank, Chrisoveloni, Salomon Halfon, Elias, Mar-moros Blank şi alţii, ah recunoscut că criticile ce îndreptăm în contra acestei legi sunt fundate şi toţi aG acceptat ca noua reformă a actualei legi să fie basată pe principiul celei mal Întinse libertăţi — dupe exemplul burselor din Austria şi Germania.
Camerile de comercifl şi industrie—care dupe cum ziceam în precedentul meO studio «sunt punctul de plecare al tutulor reformelor economice saQ sociale ce interesează pe cel dou mal puternici stâlpi al avuţiei unei naţiuni : comerciul şi indus-dustra» — sunt datoare să ia In serioasă consideraţiune reforma legel burselor şi cu o zi mal de vreme să facă, din nişte in-stiluţiunl dovedite pernicioase, instilu-ţiun! cu adevărat utile desvoltăril noastre economice. (1)
X. Basilescu.
INFORMATIUNI
Unul din cei mai influenţi colectivişti din localitate, zice Messagerul brăilei, care a asistat la întrunirea de la 8 Maiu ţinuta în Bucureşti de colectivitate, a comunicat unui intim al seu următoarea conversaţiune ţinută cu d. loan Brâtianu :
La întrebarea ce a făcut colectivistul nostru dacă trebue se lupte în alegerile comunale, d. Brătianu ar fi răspuns :
«Trebue se recunoaştem câ avem multe păcate, căci cine ştia câ fii poporului, pe care noi ’i am ridicat la cele mai înalte funcţiuni se ajungă atât de hoţi şi ast fel se ne compro-miţâ aşa de mult l
«Pentru că suntem compromişi reu, sunt de părere a nu ve presentâ la alegerile comunale, ca nu cum-va căzând într’un mod ruşinos la comună se nu ne mai putem strecura nici unul la Cameră şi Senat.
«Mai bine îndreptaţi toată activitatea la alegerile generale de Cameră ca se putem pătrunde în parlament într’un numer mai mare.
0 foae colectivistă vorbind mai deunăzi despre instrucţiunea afacerii de
(i) Comp. raporlul nostru presentat Camerei de comerciO asupra acestei reforme In «Monitorul oficial» din 12 Februarie 1888.
la 15 Martie a spus câ sergentu major de gardişti Silaghi a fost pus a-farâ din causa de către judecătorul de instrucţie pentru că a putut dovedi câ în ziua de lo Martie nici nu s’a aflat în curtea Mitropolii.
O fi renunţat judecătorul de instrucţiune la urmârirealui Silaghi— aceasta nu o ştim,instrucţiunea fiind secretă — dar negreşit pentru alte cuvinte decât acele arătate de foaea colectivistă. In adever redacţia noastră posedă dovada netăgăduită câ în ziua de 15 Martie Silaghi se găsea la Mitropolie şi această dovadă nici Silaghi nu o poate tăgădui.
Reproducem dupe «Rezboiul» care o ţine din izvor cu totul autorisat, următoarea ştire :
D. Eug. StAtescu aflăm că se retrage din colectivitate, din cauza unor neînţelegeri Intre d sa cu d. Stolojan şi Radu M'hal Iu chestiune de princi-piurt (1 11) In special, d. SUtescu era pentru ideea de a se crea un ziar mare, care să facâdiscufiunlacademice (bre!) lucru ce pentru temperamentu colectivist e un nonsens. Se mal zice că Voinţa Naţională o. refuzat publicarea u-nul protest, ce (ostul ministru al dreptăţii dedeseîn potriva faptului că a fost băgat în comitetu central lnsărcinst să apere pe colectiviştii pretinşi năpăstuiţi, după ce se ştia că e o diver-ginţă Intre d-sa, R. Mihal şi alţi. D. Eug. Stâtescu va lua, se zice, drumu Parsulul. în curând.
Călătorie bună.
UN GHESEFTISOR COLECTIVIST
Ştiut este că colectivişti de rasă sunt oameni cuminţi şi credincioşi zicâtoa-rei că dacă nu curge măcar să pice. El nu despreţuesc gheşefturile cele mici când cele mari le lipsesc, şi înghit fărâmăturile cu aceiaşi plăcere cu care ah Înghiţit şi milioanele ţărei când le da mâna.
Voiţi o probă despre acesta ? Iat’o : D. Laţescu fostul prefect colectivist de la Botoşani cheltuise pentru arestarea d lui Panu suma de 450 franci.
Pe ce a cheltuit această sumă destul de mare, de aminterea nu ne ocupăm acum.
Această sumă de sigur prefectul nu putea s’o cheltuiască de cat din banii ministerului de interne, la care să şi adresase cerând plata lor.
Ministerul de interne imediat ordona plata sumei de mai sus.
Acum 15 zile Insa ministerul de interne se trezeşte cu o cerere a directorului de prefectura de la Botoşani d. Georgiadi, prin care reclamă plata u-nel sume de 450 lei cheltuită zice în raportul săh d. Georgiadi de sub-pre-fectul Placa care arestase pe d. Panu.
Ministerul natural a răspuns că banii aceştia ah fost deja plătiţi d-lul Lă-ţescu şi ca atare nu mal reclamă nimeni o para mlcar.
Naşte acum Întrebarea :
Cine a mâDcat cei 450 de lei ? D. Lă-ţescu prefectul, sah d, Georgiadi directorul prefecturel care 11 cere acum ?
Suntem prea curioşi să ştim resulta-tul anchetei care de sigur se va face de către ministerul de interne.
Am anunţat erî, pe temeiul unei comunicaţiuni a corespondentului nostru din Galaţi arestaţiunea în a-cest oraş a vestitului bătăuş colectivist Tatovicl. Aflăm azi câ la per-chisiţiunea făcută la domiciliul a-restatului asupra persoanei sale, s'au găsit mai multe acte şi corespondenţe foarte compromiţătoare pentru dânsul, toate dovedind partici-paţiunea sa la aţîţarea ţăranilor.
Desertori austriacî care ah fost prinşi zilele din urmă de soldaţi noştri dupe frontieră, spun câ numai diu causa relelor tratamente ce sufereau din partea superiorilor lor, care se purtau foarte neuman faţă cu ei, au deşertat.
Serbările popularelaCismegiucare au avut un succes strălucit, au raportat precum aflăm suma destul de însemnată de 25,000 le"', dintre care 5 sau 6 mii au fost cheltuiţi pentru pregătirile ce s’au făcut.
De mult am observat câ aceleaşi calomnii şi aceleaşi minciuni neruşinate pe care le găseşte cine-va la «Voinţa» lui Nichi, sunt şi la «Democraţia» paraponisitului Stâtescu şi a potlogarului Radu Mihai şi în aceaşi zi publicate şi la ziarul Jidovo-Ţigăne8c a meşterului Fundilă, în aceiaşi termini, şi cu aceleaşi frase.
Nu va fi de sigur un mister acea ce vom spune câ toate sceste calomnii şi minciuni sunt ticluite ca un fel de circulară în oficina jidovului colectivist Nichi, care le redactează şi le trimite ziarelor favorabile colectivităţi.
Şi pe urmă se miră lumea de ce reportagiul colectivist e aşa de păcătos.
Pe cât aflăm instrucţiunea afacere! de la 14 şi 15 Martie întârziată pft n’acum din causa răscoalei ţăranilor care a ocupat aproape întregul personal al parchetului, nu va fi terminată de cât dupe o lună.
Una din căuşele acestei întârzieri este şi suplimentul instrucţiuni în afacerea de la 15 Martie, care a trebuit se se facă ca se se constate precum ni s’a zis fapte iar nu închipuitele învinuiri, aduse în contra diferitelor persoane politice de către sbiri ai regimului trecut.
Salutăm cu plăcere reapariţia valorosului nostru confrate Messagerul brăilei, şi ’I urăm izbândă în goana ce întreprinde împotriva colectiviştilor.
Maî mulţi cetăţeni din prejurul Hotelului Patria, ne roagă se atragem băgarea de seamă a Prefecturel Poliţiei Capitale', asupra scandalurilor ce se petrec aproape în fie-care noapte în cafeneaoa acelui otel, unde se adună toţi deşuchiaţii jefuind u-se reciproc la jocul de cărţi, care sfîr-şeşte tot d’a-una cu bătăi şi zgomot îngrozitor, ce deşteaptă pe locuitorii din prejur din somn în puterea nop-ţei.
Zilele acestea bucureştenii iubitori de musicâ vor avea plăcerea d’a auzi pe una din cele mai distinse între pianistele astă-zi cunoscute, d-na IVoronietz, eleva favorită a celebrului Nicolae Rubinstein. Pentru acei, de sigur puţini la numer, cărora numele d-nei Woronietz este încă necunoscut, ajunge se spunem că concertul ce marea artistă îşi propune se dea în oraşul nostru este patronat de d. Wachmann, directorul conservatorului de musicâ şi declamaţiune, ca se dovedim valoare artistei. Este ştiut în adever că d. Wachmann nu pune la dispozi-ţiunea ori cărei mediocrităţi legitima sa influenţă.
TERANII LA GALAŢI
• ____________________ •
In zilele de 21 şi 22 aii intrat în Galaţi grupe compacte de ţărani în număr de peste 800, veniţi din plâşile Prut şi Şiret, din comunele vecine Galaţilor.
In zioa de 21 venise un număr m&I mic, grosul a năvălit în zioa de 22.
Lozinca cu care aii fost ridicat! aceşti oameni de prin comunele lor, era de a se grăbi să vinălaGalaţi şi să se înscrie la un anume biuroii spre a li se putea da pământ.
Încă spre seara plecării sătenilor din comune, agenţi călări cutreierai! satele, Îndemnând pe oameni să vină la Galaţi şi să ceară pământ.
Grupe compacte de ţărani Îndată ce intrail In oraş, se dirigeuh spre un a-nume local, situat In gura stradeî Ce-res, In apropiere de gară, unde este situat biuroul unor aşa pretinşi socialişti, al căror suflet este un fost impiegat inferior la vama de la Galaţi, aşa numitul Tatovicl.
Publicul era foarte emoţionat de a-ceastă visitâ neaşteptată, şi autorităţile luaseră măsurile necesare de a preveni orl-ce Întâmplări neplăcute.
0 companie de soldaţi de linie fusese concentrată la gară şi alta la vechiul spital militar, In apropiere de locul unde se adunase masa compacta a sătenilor.
Intre săteni intră prefectul, procurorul şi colonelul Scheletti, îi sfătui, ară-tându-le ca sunt victima unor înşelători neruşinaţi, şi’i îndemnară să se retragă pe la comunele lor.
Sătenii nu pareail de loc animaţi de porniri rele, mulţi din el spuneaţi că ah fost chemaţi prin agenţi şi prin circu-lărl ca să vină la Galaţi să li se dea pământ.
La biuroul aşa pretinşilor socialişti s'ah găsit mal multe petiţiuni stereo-tipe, pregătite a culege pe ele semnăturile ţăranilor.
Prin sate li se citise un aşa numit ziar socialist, ce apare aci, anume Frăţia, şi li se spusese că chiar proprietarilor mari li se vor lua moşiile şi li se vor lăsa numai câte 8 fălci la cei care ah dat porumb sătenilor, iar câte 6 la cei care n’ah dat,şi restul seva împărţi ţăranilor.
Iată cu ce idei nenorocite se turbură liniştea şi munca unor sărmani muncitori de pământ tocmai în dricul tre-bei, tocmai In momentul cel mal preţios al muncel câmpului. Graţie sfaturilor date, s’ah împrăştiat şi au pornit pe la comunele lor, fără măcar ca trupele să se arate din locurile unde erau concentrate.
Instrucţiunea a păşit îndată la cercetarea căuşelor şi gasirea instigatorilor. S’a constatat că instigator principal era S. V. Tatovicl, şi a şi fost depus împreuna cu vre-o alţi 3 derbedei.
Cerem ca instrucţiunea să urmărească toate firele acestei mişcări, căci nu credem noi ca un băiaţandru ca Tatovicl să fi fost In stare a pune tn mişcare o masă Întreaga de lume; trebuesc căutaţi pe adevăraţii autori, trebuesc descoperite adevăratele fire, dacă voim a nu ne trezi In o altă zi cu alte câte-va mii poate de săteni, şi cine ştie cu ce urmări fatale.
Noi de mult am tot semnalat propagandele ce se fac şi aci şi în judeţ, dar n'am fost ascultaţi.
( Vocea Covurluiului)
aam■
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(i)
ALE VIS BOUVIEK
DRAMELE PĂDURI
PROLOG
I
CE PUTEA SE VADA UN OM VIRTUOS, CĂRUI ’l PLACE REVĂRSATUL ZORILOR, INTR O DIMINEAŢA DE PRIMA VARA IN PADUREA DE LA GRANDVILLE.
Intr’o dimineaţă din luna lui Aprilie, pe lt patru ceasuri... adică la ceasul Când natura pare a eşi din ptcla zorilor, la ceasul când un văl cenuşii! închis a-cop«re ierburile joase, pe când pe orizontul mal luminat răsare vlrful pleşuv al copacilor mari... Intr’o dimineaţă din Aprilie, zicem noi, un om virtuos stând de faţă la răvâraatul zorilor, ar fi văzut, pe coasta care se Întinde de a lungul pâiureî de la Gwndville până la Neuf-manil, cea mal frumoasă şi mal îngrozi oare privelişte...
Ciamal frumoasă privelişte, e deş teptarea natnreî sălbatice, nalurel mă beţe cum e In Ardenl... In depărtare, Ifi .valea adlncâ, tatericu) cenuşii! al di-
miaeţei şi, mal sus, lumina purpurie a soarelui ce se iveşte... Pe drum, In pădure, In vale, tot e mort, tăcut, nimeni... ziua luptă încă cu noaptea!... Un fum iese din pământ, vîntul nu mal adie şi numai fiarele sorb suflarea pământului care le face puternice...
Un singur glas turbură acestă tăcere adîncă, clopotul bisericel unui sat care bate jumătatea de la patru ore... Soarele se deşteaptă, lumina radiază slab In depărtare, plantele şi ierburile se tăvălesc a lene In umezeala dimioeţeî.
Pe cărările pădurilor, pe drumuri, vezi ţăranii ducendu-se la muncă, ţărancele alergând la tlrg, pe jumătate învăluiţi de ptcla zorilor.
Priveliştea îngrozitoare era de cea l’altă parte a drumului, în pădure lângă cărarea care o străbate pentru a duce la Grandville. Doi oameni mergeai! călcând cu greoaiele lor ghete de vlnă-toare prin ierburile umede. Amândoi ’şt duceaQ puştele In spate.
Cel care mergea Înainte zise celui l’alt necăjit:
—	Mi se pare, Caulot, că o se ne întoarcem fără să fi văzut ce-val
—	De, d-le, ţ’am spus’o erî, ar fi trebuit se ne sculăm mai de dimineaţă... dibania s’a dus spre Rogissart.
—	Asta mă supără rău, să mă Întorc iar nu cu nimic.
Orphisa o să mă rldă toată ziua.
—	Domnului nu’l pasă de asta.
—	Nu’mi pasă... Crezi că e plăcut când te dai de vlnător bun să te ia cine-va In trei parale...
—	Glumă, nu alt ceva.
—	Glumă, nu zic ba... dar tot te plictiseşte In lumea asta, şi ’mi pare rău că te am ascultat de am veuit în pădurea asta pustie...
—	N'am ajuns Încă la capăt...
—	Aşii N'am dat nici de o urmă măcar...
—	Ierburile sunt prea mari şi nu poţi zări nimic...
—	Ştiu că al răspuns la toate...
Acela care vorbea Înainta mormăind,
pe când cel care ’l urma, încreţind sprincenele şi făcând cu ochiţi, zise Intre dinţi:
—	Mai cu seama In ce te priveşte, vel vedea acuşi...
Să spunem de îndată cetitorului cine erau aceşti doi oamini. Unul, Michel-Jean d’Aumoy, era un proprietar din Ardenl; locuia la câţi va kilometri de la Nouzon; cel'alt era pădurarul lui, Marţial Caulot.
Marţial vorbea deschis cu stăpânu-său. El In adevăr era ca din familie, fiind fratele de lapte al d nei Orphisa d’Auraoy care ’1 adusese In casa bărbatului ei.
D. d’Aumoy era tot supărat:
—	Zau, parca am venit să vlnăm pe o baltă. A 1 bună minte ai şi tu. Mare lucru să fie dacft nu v’om căpăta un ghutural. O bură de ploaie care ’ţl îngheaţă măduva oaselor, ierburi care te uda până la geuuchl...
—	Nu’s eh de vina, zise Caulot dând
din umere.	#
www.da oromanrea.ro
pădurar că ridică din umere, făcu o mişcare de nerăbdare şi zise :
—	Ştii, Caulot câ începi să mă oboseşti... Nu’mi plac răspunsurile tale, nici mişcările care le Întovărăşesc. Prea ţ’al luat nas la noi şi pentru binele tuturor, cred c’ar fi nemerit să ue laşi...
—	Pentru că mă plăteşti ca să’ml fac slujba mea, după ce mi am fâcut’o, trebue să îndur mânia d-tale ?
—	Trebue să înduri ce vresh eQ, răspunse scurt vlnătorul... Dealt-fel, fiind că mi să ’nfaţişeazâ prilejul, săţ’o spun odata...
—	Ce? zise pădurarul uitându-se Îngrijit la stăpânul său.
—	D-na d’Aumoy e foarte nebunatecă, prea bună şi familiarităţile ce'ţl ial cu dânsa, lntemeindu-te se ved» pe numele de frate de lapte... mi s’ah părut hazlie când ai intrat la mine... Dar m’am săturat.
—	Ce vrei să zici, d-le ?
—	Vreau să zic câ acum mi să pare câ nu ai ce căta la noî... Ştiu ce suut dator să fac pentru fratele de lapte al Orphisei, dar vel pleca şi ’ţl voi da tot ce’ţl va trebui spre a intreprinde ce’I voi...
Caulot plecă capul posomorit... D'Au-moy îl privi; fiind câ nu răspundea, II zise ;
—	M’al Înţeles, Marţial ?
Acesta ridică Încet ochii şi uitându-se ţiDtâ la stăpânul său, II zise dând din cap:
—	Am Înţeles câ al hotârlt moartea d-tale, d-le Michel 1
—	Ce spui? striga d’Aumoy, care nu putu crede urechilor lui.
—	Spun că pe mine n’al se mă goneşti ca pe o slugă 1 şi zictnd aceasta Îşi luă puşca din spate; spun ca eh gonesc pe alţii, d-le d’Aumoy, şi pe acel pe care nu’l pot goni pe uşă, II gonesc In mormînt...
Pădurarul era cu zece ani mal tâoăr decât stăpânul lui, dar Michel d’Aumoy n’avea încă patru zeci de ani; era deci tare Iicâ. Văzînd ce face pădurarul său, făcuse^-i el ca dlnsu. şi mii i-epede la mişcări' ridicase cocoşul, şi stătea gata să tra gă.
Palid, dar hotarlt, zise pădurarului:
—	Se vede ca eşti dintr’un neam de răi... am un ucigaş în faţa mea 1 Noroc ca te plodeam.
Caulot dădu din umeri şi trăgînd Încet cocoşul, uitându-se la cartuşe, zise rece:
—	D-le Jean-Michel d'Aumoy, dacă am venit la d-ta, dacă am părăsit ţara mea cu soare pentru ţara d-tale plină de lupi, munţii noştrii călduroş! pentru pâdurele voastre umede, am fâcut’o pentru că iubeam pe cine-va... Am scris acelei ce’ml era eragă : «Vreah să te văd ! vreah să trăesc lângă tine I» şi Orphisa m'a adus.
Şi, zicând aceste cuvinte, Caulot jzimbi...
(Va urma)
)
EPOCA ~ 25 MAI
3
DIN DISTRICTE
MUSCEL
Tipuri colectiviste
De când cu darea la lumină numai a câtor va fapte de felul celor care ilustrat! Întreaga activitatea colectivistului doctor V. Popescu, zice «Vocea Muscelului», a Început să ne sosească un Întreg pomelnic de asemenea isprăvi ale concetăţeanului nostru.
Pentru a sa uşurare mal punem sub ochii cetăţenilor şi sub controlul celor In drept Încă o filantropică faptă a sa :
In iarna trecută, tlnărul normalist I. Pepenescu. actual Învăţător la Jugur, fiind recrutat, voia să obţie o amânare, pentru un an, din serviciul armatei, In care timp să se poată stabili In funcţiunea de Învăţător, In care reuşise cel d’tntâiO la concursul din Septembre 1887.
Necunoscând pe nimeni la care s’ar putea adresa, pentru a’l desluşi asupra modulul de procedare, 11 întâlneşte doctorul nostru, care ’I spune că dânsul e atât de puternic, că '1 poate nu numai amâna dar chiar scăpa definitiv de serviciul armatei, ceea-ce nici nu solicita inteligentul tînăr.
A fost deajuns ca milosul nostru doctor să bage la bosunar 40 lei, ca In urmă să nu pue măcar o vorbă In afacerea pentru care luase obligaţiune.
Vâzându-se tras pe sfoară, tlnărul se adresează In mal multe rlndurl bi ne-făcâtorulul săG, spre a ’I Înapoia suma primită. Dar omul nostru, cu aerul săG ciocoesc, II amână din zi In zi fără a’l da vre-un resultat.
BIJZEU
Mişcarea electorala
Mişcarea electorală, zice Albina Huitului, care se simte In spiritele alegătorilor oraşului Buzău faţă cu viitoarele alegeri comunale, garantează In mod positiv unirea tuturor oamenilor de bine pentru a da comuni nişte oameni care cu drept cuvlntsâ fie expre-siunea oraşului şi In acelaş timp nişte adevăraţi gospodari care să servească interesele comuni cu adevărată dragoste de cetăţeni oneşti, inteligenţi şi dezinteresaţi. In toate stratele oraşului : profesiuni libere, proprietari mari şi mici, comercianţi din diferite categorii, industriaşi etc. nu se întâlneşte de cât o singură gândire, nu s’aude de cât o singură voce, acea ca . să rupă cu trecutu, să fie aleşi oameni nu porunciţi de guvern care să’I servească interesele lui In comună, bunioară ca In timpu colectivist de tristă memorie, ci oameni adevăraţi cu căldură şi amor de binele public; puţin importă pe a-legătorl cine va fi primar saG adjutoa-rele lui, interesu principal care ’1 poarta oraşu este ca toţi membri consiliului comunal, să fie oameni demni de misiunea care li se Încredinţează.
Cu toate aceste aspiraţiuni legitime şi nobile a orăşenilor, Nicu Constanti-nescu fost primar, neputând a’şl ascunde egoismul săG Incarnat, preferă pentru a Introduce tulburarea, să fie privat oraşu de o bună administraţie numai şi numai ca d-sa să aibe un rol strălucitor.
De acea ni se şopteşte că d-sa alârgă In toate părţile, calomniază pe oameni oneşti şi capabili, lncuragiază pe cel naivi, In sfârşit se încearcă de a face us de o influenţă aşa Închipuită In speranţă că poate intrigele şi tulburările i-ar produce acest singur mijloc care ia mal rămas de consolare pentru a-I a-duce acele zile frumoase de câştig pe care le-a perdut.
SUCEAVA
Domnule Redactor,
Pe când zilnic ziarele Opoziţiei-uni-te, oratorii In întruniri, ca d. Holban la Iaşi, fac ape) la unire «spre a do-«bândi biruinţa definitiva, spre a stri-«vi acel regim hidos, care ne a supt «din vine sângele cel mal pur»;
Pe când toate judeţele din ţara şi-aG văzut aproape toată administraţia schimbată şi unele sunt In ajunul chiar a alegerilor comunale, noi ceştia din judeţul Suceava ne Întrebăm Inca, cine e {oare la guvern? Regimul hidos al d-lor Bratianu-Radu Mihal, saG regimul onest al d-lor Rosetti-Carp.
«Intr'un cuvlnt suntem liberi» strigă d. Alecu Holban, la Întrunirea de la 15 MaiG la Iaşi; «tot noi, tot Lăţescu, tot prefectul nostru» strigă Petrache Gorovel, prea cinstitul preşedinte al comitetului permanent.
«Suntem liberi” se strigă In Iaşi.
«Suntem jefuiţi» stiigăm la Suceava.
Toate judeţele aG ln capul lor oameni oneşti; la Suceava, tot Lăţescu Gorovel, Avram, Chiriacos, Ganea, Li-teanu.
Judeţul Suceava, nu face oare şi el parte din România 1
Odinioară Cahulul era judeţul unde *e trimiteau funcţionarii surghium. A»
juns'a oare judeţul Suceava asilul funcţionarilor abusivl şi săracii
Abuzurile prefectului de astă zt s’aG publicat adesea prin ziare, ele aG fost aduse la cunoştinţa d Iul prim-minis-tru de o dpputaţlune de oameni oneşti, şi lotuşi Gheorghe Lăţescu e rege ln acest judeţ; zic rege, căci precum s’a scris «Te-deum» a pus de s’a celebrat In ziua de sfântul Gheorghe, căci zilnic se laudă că nu’i pasă de nimeni, nici de deputaţiune, nici de miniştrii Ma-jestăţei Sale. căci e protejat de Majes-tatea Sa, căci a fost pus şi ţinut In interesul administrârel moşielor ce fac parte din domeniul Coroanei.
Această din urmă calomnie pune, o ştiG, capăt neruşinărel sale, şi totuşi Gheorghe Lftţescu, Gorovei, Chiriacos, etc, sunt tari şi mari ln judeţ.
Permiteţi d-le redactor, a vă Încredinţa, că judeţenii Sucevei sunt gata a se coti sa spre a servi d Iul Lsţescu o pensie lunară, ştiind prea bine că singurul motiv ce împiedica schimbarea sa este miseria ln care se află.
Sperând că ln urma acestei promisiuni din parte-ne, d. prim ministru nu va mal avea nici un scrupul pentru înlocuirea d-lul Gheorghe Lăţescu, vă rog Inca o dată d-le Redactor, a publica aceste rlndurl mulţumindu-vă antici -pando pentru ospitalitate.
U.	A.
CONSTANTA
Administraţiei colectivista
Poştei i se scrie că consiliul comunei Gârliţa, plasa Silistra-Nouă, judeţul Constanţa, ne mai putând suferi relele deprinderi ale administraţiunel acelei plăşl, a Înaintat prefectului din Constanţa demisia. Dintr’ânsa se poate vedea clar ln ce hal se găseşte administraţia colectivistă din acea parte.
lata textul acelei demisii:
Domnule Prefect,
Noi membrii, ce compunem consiliul din comuna Gârliţa, plasa Silistra-Nouă, judeţul Constanţa, supunem cu respect la cunoştinţa d-voastră, următoarea plângere :
D administrator Iancovescu şi ajutorul d. Chrisenghi să poartă cu noi foarte brutal, ne insulta cu expresiu-nilecele mai triviale, demne de timpurile trecute.
Pe de altă parte nedând nici o atenţiune nevoilor noastre, ori de câte ori am făcut apel posiţiunea noastră devenind precară, faţă de atitudinea sătenilor, vă rugăm respectuos se bine-voiţl a ne considera ca demisionaţi.
lata acum şi câte-va fapte mai imDor-tante care fac să ne dăm demisiunea :
In ziua de 23 Aprilie anul curent, venind d. medic de plasă ca să vaccineze copil, a chemat la primărie toate femeile cu copii buni de vaccinat. Dupe ce a vaccinat o parte a concediat pe cele-l’alte femei zicendu-le ca n'are vaccina. La 29 Aprilie venind din noG cu ajutorul de administrator, a chemat la primărie pe copii nevaccinaţi şi cel vaccinaţi şi flind-că n’avea vaccina, lua de la acel vaccinaţi şi o aplioa copiilor nevaccinaţi.
Ast-fel pe femeia lui Dane Peiu consilier, a ţinut’o 2 ore In genunchi, torturând copilul pentru a’l lua vaccină, insullând'ocu expresiunl nedemne, iar ajutorul de administrator o insulta şi el şi o ameninţa cu bătae şi închisoare dacă nu va mal sta cu copilul.
Dupe aceasta eşind prin sat ca să mal ia vaccină de la acel copil ale că ror mame nu s’aG presentat la primărie fiind la munca câmpului, a intrat In casa locuitorului Gheorghe Slaun unde copilul vatcinat la 23 Aprilie, dormea.
Doctorul l’a deşteptat şi fiind că co pilul s’a speriat şi plângea, sora lui, o fată ca de 10 ani şi răG bolnavă din causă că coloana vertebrală i se ghe-boşeazft, ş’a apropiat de copil mângâ-indu’l. In acest moment ajutorul de administrator a lovint’o de vr’o trei ori cu un baston, aşa că copila s’a speriat şi acum e bolnavă şi mal răG.
Noi toţi consilierii or de câte ori ne presentăm Înaintea d-rulul Vasilescu şi’I urăm buna venire, obiceiG rernas de la strămoşi şi pe care 11 păstram cu sfinţenie, de atâtea ori ne respunde cu insulte de acele ce nu se pot exprima aici.
Pe de alta parte vexaţiunile de tot felul ce d. perceptor al circum. 16 face locuitorilor; apoi beilicurile la care suDt expuşi zile Întregi dând trăsuri cu 4 cal d-iuî administrator, care nu plăteşte nici odată, d-lul dr. ajutor de administrator, perceptor etc. nemulţumind toate acestea pe locuitori, vă rugăm Încă odată d-le prefect se binevoiţi a ne considera demisionaţi din sarcina de consilieri al comunei Gării ţa.
Cu profund respect, Dane Peiu, Radu Catnburu, Cristu Vatiolu, Ioan Netcu, Di-mitrie Balta, D. Dereli.
ÎNTÂMPLĂRILE zilei
Siluire. Fata Profira Gheorgheasca, de ani 13, a fost deflorată In ziua de 14 Mniu a. c. la ora 2 p. m. prin siluire de estre individul israilit lacob Mar-rulescu Faptul anchetându se de co-ni'sarul secţii 20 s'a Înaintat individul par hetulul Împreună şi cu actele de constatare.
ULTIME IXFOIIMITIUM
Instrucţiunea resooalei ţăranilor se urmeaza cu activitate. Ea nu va fi terminată de cât pe la 15 Iunie când se vor trimite Înaintea juraţilor cei 100 dintre ţăran! cari au mai rămas Încarceraţi, ca instigatori ai ultimelor rescoale.
Se ştie că numeruîntei al ţerani-lor arestaţi era de 1250, dupe câte va zile au fost puşi ln libertate mai mult de jumătate, şi pe cât instrucţiunea avansase se mai puseserâîncâ in libertate mulţi, remânend numărul de sus al ţeranilor cari vor trebui sâ fie judecaţi, existând multe dovezi serioase ln contra lor.
X
Ziarele colectiviste din Bucureşti zice Posta, acuză pe Ruşi pentru răscoalele ţăranilor; cele din Galaţi ne-aG făcut pe noi instigatori tn ce priveşte localitatea de aici.
După cele întâmplate Insă zilele acestea Întrebăm:
Al cui agenţi sunt St. Tatovici şi tovarăşii lui, care au fost prinşi de autorităţi ca instigatori ai ţăranilor ?
Toţi ştiam câ Tatovici este cunoscutul bătăuş colectivist de la 12 Mai, pe care guvernul trecut l’a recompensat, după isprăvile sale de la Galaţi şi Brăila, dându’i la vamă două posturi în loc de unul.
Mai ştiam câ Tatovici spunea ţăranilor câ numai Ion Brăti&nu e ln stare d’a le da pământuri, deci se voteze pentru el la alegerile viitoare. Dacă e aşa, atunci evedit ca lumina zilei câ agitaţiunile ţeranilor se da-toresc instigatorilor colectivişti. De alt fel paralele de care dispun Tatovici şi toţi smintiţii din tabăra sa, pentru ca se cutreere satele şi se facă propaganda socialistă, nu pot se provie de cât de la colectivişti.
Ni se mai spune Încă că primarii şi sub prefecţii n’ar fi străini de a-ceastâ propagandă; cel puţin nu au luat nici o măsură pentru Împiedicarea ei.
E de crezut aceasta, Intru cât toţi aceştia sunt colectivişti sadea.
X
Nu este adevărat câ fostul judecător de instrucţie la tribunalul de Ilfov, d. Florian, a refus&t înaintarea al cărui object a fost prin numirea sa la presidenţia tribunalului de Putna. D. Florian a şi părăsit Capitala pentru a se duce se ia posesiune de noul său post.
Au minţit dar şi de astă dată ziarele colectiviste.
X
M. S. Regele a asistat azi pe câmpia de la Cotroceni la nişte experienţe cu o nouă mitrailliosâ, ce & fost trimisă de Casa Max, din Austria.
X
Primim următoarea scrisoare ;
Domnule Redactor,
In jurnalul Dreptatea din 24 MaiG văz şi numele meu printre membri comitetului electoral din coloarea de galben, improvizat. de d. N. Fieva.
Nici n’am solicitat această onoare şi nici înţeleg a participa tn acest comitet. De aceia ’m' f»c o datorie de a anunţa pe cel ce m’aO propus, pentru a alege pe un altul ln locul meG.
P. Barbulescu.
x
Primim din partea d-lul Dădu Bo-lintineanu avocat următoarea scrisoare ;
In ziarul «Dreptatea» de la 24 Mal cor. am vă ut câ Intre membrii comitetului electoral Care s’a constituit la şcoala Clemenţei tn adunarea provocată de d. N. Fieva figurez şi eQ
Declar că nu primesc această însărcinare cu toată stima ce am pentru d. Fieva de oare ce nu am autorisat pe nimeni să mă propue, câ eO suutdej* vice preşedinte şi membru al comitetelor electorale din culoarea de Galben şi câ eG nici o dală nu mă pot prenumăra Intre membrii grupuleţului d-lui Fieva fiind câtn tot d’a una am fost membru al partidului «liber il-conservator.
Vă rog dar d-le redactor a face să se publice acestea In ziarul dv. şi a primi asigurarea stimei ce vă păstrez.
Dădu Boliutliieuuu
Avocat, alegător In colegiul I.
X
D. Alexandru Balş, prefectul de
ftoliţie al laşilor, care se află de a-aitâieri ln Capitală, va pleca disearâ pentru a se întoarce la postul seu.
X
Aflăm că d. Ministru al Instrucţiune! publice a trimis pe un inspector financiar se facă o revisuire so-cotelelor Direcţiunel generale a teatrelor.	.
www.dacoromamc
Ni se afirmă că d Boldur Lăţescu, prefectul judeţului Suceava, va fl înlocuit ln curând.
X
D-nul general Falcoianu a fost Însărcinat se prezideze examenele de fine de an la şcoala militară din Iaşi.
X
Ziarele colectiviste vorbesc despre un scanda] ce s’ar fi întâmplat In cârciuma lui Purcel, şi ia care au luat parte nişte sub comisari de poliţie.
La aceasta informaţie avem a respunde ca aceşti sub-comisari sunt dintre cei rămaşi la poliţie din timpul d-lul Moruzi.
Şi de altmintrelea, chiar aceşti funcţionari tn această ocazie nu sunt atât de vinovaţi pe cât o spun foile colectiviste.
Cu toate acestea, după câte ştim, In urma unei anchete făcute dlnşi vor fi depărtaţi.
X
D na Woronietz, distinsa pianistă rusă a cărei sosire în Capitală am anunţat’o deja, a fost primită eri de M. S. Regina, dinaintea căreia a e-xecutat mai multe bucăţi.
X
D. Paul Lindau, celebrul roman-ţier german care se află de câte-va zile tn Capitală, a fost primit erl de M. S- Regina.
Cu această ocasie d. Lindau a citit M. S. mai multe lucrări inedite.
X
Legaţia Rusă s’a mutat în casa Vi-lara, dupe strada Doamnei.
X
D nul Th Gugea, medic de batalion în regimentul I iu de Geniu, a susţinut cu succes thesa sa de doctorat In medicina al cărui subiect este Contribuliunea la studiul taliei soldatului român.
X
Foile colectiviste, vorbesc mereu despre o nouă epidemie de conjonc-tivitâ granuloasâ ce s'ar fi ivit printre soldaţii garnisoaneî de Bucureşti.
Noi ştim dintr’o sorginte autori-sată, ca actualmente nu exista nici un bolnav de această maladie.
X
Mai mulţi amici din judeţul Suceava ne scriu pentru a ne ruga se întrebăm pe d. president al consiliului miniştrilor şi ministru de interne dacă va mai întârzia mult se dea urmare fâgâduelei d-sale d’a scăpa şi pe acel nenorocit judeţ de administraţiunea colectivista ln ghia-rele căreia se găseşte Încă, dupe 2 luni aproape de la venirea la putere a actualului guvern.
Îndeplinim cu mulţumire rugăciunea amicilor noştri Suceveni cărora tntr’adever guvernul lntârziază prea mult se dea satisfacţiunea la care au drept.
X
Am vorbit ln ediţia Întâia a numărului nostru de azi despre o sumă de 450 lei cerută şi priimită de la ministerul de interne de către fostul prefect al judeţului Botoşani Lăţescu, pentru acoperirea cheltueli-lor făcute cu ocaziunea arestaţiunei d-lui Panu şi am spus câ această sumă onorabilul Lăţescu şi-a însu-şit’o, de oare ce directorul prefec-turei, d. Ghiorghiadi, a cerut’o din nou zilele acestea de la ministeriul de interne pentru a o restitutui persoanei de la care prefectura o luase cu împrumutare.
La acestea putem adăoga acum, întemeiaţ1 pe date absolut certe, câ arestatiunea d lui Panu la gara Ve-reşti n’a dat loc la nici o cheltuială, or cât de mică ar fi. D nu Panu a plătit însuşi nu numai cheltuelile sale de Otel la Vereşti dar şi biletul seu de drum de fier de la Vereşti la Piatra. Persoaneleînsărcinate cu a-restaţiunea şi cu conducerea d sale la Piatra aveau bilete de drum oficiale şi n’au primit nici o centimă pentru locuinţă şi hrană.
Deci d. Lăţescu a sfeterisit nu 450 dar 900 lei. Picătura a fost prio urmare îndoită de cum am aretat’o azi dimineaţa.
X
Aflăm cu părere de râu cruda lovitură ce a primit d. Petre Gustov, prin pierderea prematură a unicului seu fiu tânărul Alexandru Custov încetat din viaţă la Paris unde ’şl facea studiele.
împărtăşim durerea părinţilor şi le trimitem sincerile noastre condoleanţe.
X
Pentru poprirea loteriilor străine s’a votat o Lge prin care s’a interzis circu-l8rea biletelor lor ln t»ră şi cu care s’a curmat trecerea banilor noştri In ţă-r'l* străine.
Tot prin zisa lege Insă se acordă dreptul d’a se forma loterii ln ţară cu scopuri de bine-facere cu autorizarea guvernului.
Astăzi vedem că de la alcătuirea şi votarea acelei legi, multe loterii s’aG format In ţară cu scop de bine-faceri şi utilităţi publice, dar care ln mare par-ai.rO până astăzi nu s'&G tras, de şi
biletele lor puse In vânzare s’au desfăcut de mult şi banii s’aQ incasat.
Spre esemplu avem :
Loteria Cerna-Voda care datează de 7 ani.
Loteria Primăriei Urbei Piatra pentru facerea unul pod pe apa Bistriţa.
Loteria Primăriei Urbei Piatra pentru terminarea bisericei sf. Ioan din a-cea urbă, ambele datând din 1882.
Loteria din Alexandria pentru terminarea catedralei sf. Alexandru.
Loteria pentru încuragiarea artelor, datlnd din 1883 şi In fine,
Loteria Reuniunei femeilor Române din Iaşi, care a făcut trei amânări, datând de 2 ani.
Oare ministerul când autorizft facerea unor asemenea loterii nu cerea nici o garanţie celor care le fâceaG şi când le acordaG vre un termen de amtnare ?
Cu toate ca s'a interzis loteriile străine spre a nu mal fl publicul înşelat de străini, vedem Insă după loteriele noastre că ne înşelăm pe noi înşine, ba încă cu autonsaţia onor. minister, tipărită pe biletele văndute.
Sperăm că actualul guvern va lua măsuri severe şi va constrânge comitetele acelor loterii spre a efectua tragerile saG a restitui banii.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HA VAS
Postdam, 5 IuniG.— Imperatul a a-vut dimineaţa durere de cap, care a dispărut aproape dupe amiazl; ast-fel ln cât el a putut face pe la 0 ore o es-cursiune până la Bornstadt; apoi a stat In parc cât-va timp.
Paris, 5 IuniG. — Ziarele judecă tn-tr’un chip sever expunerea motivelor propunerii Boulanger,expunere ln care ele văd idei confuse şi contrazicătoare.
Paris. 5 IuniG.—Preşedintele Repu-blicei a acceptat invitaţiunea de a visi-ta în curând Rouen şi Hâvre.
Viena. 5 luoiQ.—«Ziarul oficial» publica o ordonanţă a ministerului de finanţe care dă toată latitudinea ministerelor unguresc şi comun pentru exportul cailor de toate soiurile şi care suprimă obligaţiunea de a retrimite ln ţară caii exportaţi vremelniceşte.
DE MMM
Două case situate ln strada Frumoasa Nr. 12 şi 12 bis ; având fle-care patru odăi de stăpân, patru de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori.
Se vinde In total saG In parte.
A se adresa la d-na proprietară care locueşte la Nr. 12 Strada Frumoasă In casele din fundul curţel.
77*
LA CONCURENTA
Vind mult si c&stig pucin, avantagiu consumatorilor
C. T. CHRISTOFOR
„LA MARINAR"
Calea Victoriei, No. ÎOO, vis-â-vl* de Climeaua Roşie sub Jookey-Club.
Zahăr franţuzesc. . . . kilo 1—10
Zahăr cubic..............«	1—20
Cefea martinică cal. I	.	.	«	4—40
Cafea Rio	« I	.	.	«	3—60
Luminări Apollo verit. 560 gr. 1—65 « de lux cal. I. . kilo 1—40 Unt-de-lemn francez	.	.	«	3
« grecesc	.	.	«	2
Orez turcesc............«	50
Făină de Pesta cal. I	.	.	«	60
«	«	«	«II	.	•	«	40
Macaroane de Italia cal. I.	«	1—20
Fidea «	«	« I. «	1—20
Măsline dulci..........«2
Ceaiu comp. col. cutia. .	«	4
Rom Englezesc .... Litru 3--60
YIXCBI DE MASA ALESE
Conservate de mine In propriele mele pivniţe
A lo negru de Xieorestl veelii de 4 ani Litru fr. 1
A'in alb de Dragaelani veelii de 4 ani Litru fr. 4.
ţ42	Cu stima C. T. CHRISTOFOB
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Coltei, 49. — Bucureşti
MORI
FABRICI de SPIRT
SI
TOT FELUL DE MAŞINI
Mare depoalt de toate uneltele *l]se-ceaoriile pentru exploatarea fabricelor
PIETRE DE MOARA
CURELE, CUCIUCURI BAZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA.
139
BIBLIOGRAFIE
A apărut de sub presă o interesantă broşură a d-lui lancovici, doctor în drept, intitulata Reforma Agrara.
Această broşură se află de vânzare ia librăria d-lui Rănişteanu din calea Victoriei.
SE ARENDEAZA viitor parte mea
din moşia ŢIGaNKŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de IO aţinute de Alexandria, în întindere dff 1700 pogoane arabile toate, Case marf de locuinţe, magasii pentru grâu al porumb mari. Doritorii se vor adreBa la Radacţia acestui ziar.
EPOCA — 25 MAIU
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani, ÎVo. 27
Cumpera sivinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi Cursul Bucureşti
24 Maia 1888
5	0/0 Renta araortisabila
6	0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig.de E-tat
6	0/0 Oblig, de et. drum de Ter
7	0/0 Scrie. func. rurale
5	0/0 Scrie. func. rurale 7 0/0 ScriB. funo. urbane
6	n/0 Scrie func urbane 6 0[0 8crie. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pene (leilOdob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austrieci Tendinţa formă
Cu mp 92
90 3 4
89 3,8
107 l/a 92
105 1 2 98 1/2 87 3/4 77 1 4 76 3 * 212 39 940 225 210 75
16 80 16 *0
20 1
Vend. 92 1/2
92 3/4 89 3.4
107 12 92 1 4
106
99
88 1/4 77 3 4 77 14 216 42 960 235 215 80 17 17
2 03
ANUNCIU
Moşiile Casei OspitalelorSf. Spiridon anume notate în tabloul de mal jos, se dail în arendă pe termen de zece ani Începători de la 23 Aprilie 1889.
Condiţiunile dupe care se daflt în a-rendă moşiile se pot vedpa de or-ctne în or ce zi de lucru la cancelaria Epi-tropiei generale.
Licitaţia şi adjudecaţia provizoră a moşiilor se va face în ziua de 16 Iunie viitor a. c.
Sunt admise a concura toate persoanele care vor depune o garanţie în bani sad efecte publice pe valoarea de ju mfitate câştiG al unul an.
Efectele publice afară de acele ale statului se vor primi pe cursul zilei. TABLOU
De moşiile ce urmeaza a se licita la !6 lume 1888
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani Xo. ir* bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 24 Maiu
Numele
Moşiilor
TI71:
Judeţul
Câstiul £ “ — l=s.£j actual ' 5'S 3 =
I
t
O
Moşia Hopricani	laşi	14.100	7050	ofertată
< blamlustii	idem	2800	1400	
» Serosestii	Vaslui	20,120	10,060	
VALORI	Scadenta cupoanelor	Târg lib. curs med-
Fonilnri ilp stat român		
Renta rom. perpe. 1875 6%	1 Ap. 1 Oct.	91
ltenla rom. amortisat). 5%	1 Ap. 1 Oct.	94 %
Renta rom. rur. conv. 6%	1 Mai l Noem.	89 3/4
Oblig, de stal C F. R.6%	1 lan. 1 Iulie	
idem idem 5%	Idem	
împrumut Slern 186V 7%	1 Mar. l Sept.	
lmprum. Openheim 1666 8%	1 lan. 1 Iulie	
Agio		17 10
Impriiiuat. de oraşe		
Impr- oraş. Enon . 5%	1 lan. 1 Iulie	77
idem din 1884 5%	1 Mai 1 Noem.	91 %
lm.or.Buc.ru primelozfr. iO		40
Valori diverse		
Creditul fonciar rural 7%	1 lan. 1 Iulie	107 3/4
idem idem 5%	idem	94 X
Cred. func. ur. din Buc 7%	idem	106
idem idem 6%	idem	00
idem idem 5%	idem	88 X
Cred. func. ur. din las! 5%	idem	78
Obi.ras. pensiun. fr.300 to	l 1 Mai l Noem	415
DE VENZARE
In total sau în parte un salon complect do lemn negru tmbrâcat cu atlas roşu în cea mal buna stare, compus din 2 canapele, 4 fo-toliurl, 6 scaune, 4 oglinzi mari poleite,2 măsuţe, 6 scaune de fantasie, draperii etc. o sală de mâncare şi diverse alte objecie precum dulapuri, scaune, mese, galerii etc. ustensile de cuhnie. A se adresa Str. Negustor No. 24 de la 9 până la 12 a m.	747
mmm iosia mm\ e®.
situată la o om de viitoarea gara Momeşti. Având puţuri de păcură, pădure de brad si de fag, fineţe, locuri de arat pe şeşul Tazieul, moarâ. Casă de locuit, han-cărciumâ pe şoseaua Bacău-Moineştl, lăngă fabricile tle gaz.
Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Oru-penski, în Roman pentru or-ce lămuriri. 776
LICOARE DE fillIROHOLIi-VESCAT
se intrebuinţeazâ cu sucoes pentru tămăduirea durerei ae piept, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al băşicel urinare, lipsei de poftă de mâncare etc. Aceasta licoare este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam tolutan 8i vâsc dehrad Sticla 2,50.
INJECŢIA GALBENA SSSMWÎSSf
giej. Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Dirailrie G. Ghem&n, farmacistin Buzău, se găseşte de vânzare in Bucureşti la farmacia Roşu, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, Calea Gri-viţel şi la urmacia d-lul Lazar Bistriţeanu in Berlad.
CASA DE SCTIIMR
MOSCU NACHMIAS
JVo. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Slr. Lipscani, in fada noei cladir Bancei Naţionale (Dada-România)
Bucureşti
Cumpără 8i vinde efecte publice ei face ori-ce echimb de monezi
Cursul pe ziua de îi Maiu 1888
Renta amorlisablla ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat Conv.rnr.]
„	C. F. R.
,	Municipale
Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale
urbane
.. Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. fîO lei] Losuri crucea roşie Italiene „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Anr contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	italiano
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit In aur
laşi
Cump. Vinde
îmhHI
x
90
89 X
76	% 414 107 X
91	3/4 105
98
87 X
77 67 3»
47
40
17
16 3/4 401 144 10O 99 410
92 3/4
90
90
77 X 418
107 3/4
» X
105 3/4 99
88 X
77 3/4
70
41
SO
43
40
17 10 403 146 101 100 415
H
S
I
FRUMUSEŢEA DAMELOR
Pete de (leat, euji de pele. roseata feeîei. pete de obraz, pistrue si toate defectele mioarei obrazului, departeaza radical»,rente
E AU DE Li#DE LC$î#§
Pelea cea mai aspra si uscata devine peste noapte moale, alba si frageda
SA VON DE LYS DE LOHSE cel mal fraged sepun de toaletă, liber de orl-cc tărie, oare adesea-ori este singura causă a culorel defectuoase a feţei. Cumpărătorii fa rieatelor mele se aibă In seama FIRMA, GUSTAV LOHSE,46 YAGER STRA8-SE, Berlin, Fabrica de Parfumerie şi Sepunuri line de toaletă. Se vinde tn flacoane intregl şi jumetâţî la toate parfumenile cele bune.
Depoul la d-niî Salomon Hechtcr şi Ch. Lazarowitz.
n

STRADA
TUOOR ULAD1MIRESCU No. 1
CALEA
MOŞILOR
No. 262
tt
*
mmm
RECOMAND
LOCOMOBILE CU APARATE
DE ARS PAIE SI ORI CE COMBUSTIBIL
TREERATOARe”SISTEM NUOU
cu cal ta loc de valsuri, atât Locomobile cât şi Treerfttoare sunt cele mal bune şi cele mal renumite, din fabrica d-lor
RANSOMES SIMS & JEFFERIES
Iu sfârşii recomand şi Fabrica mea de reparat Maşini Agricole bine cunoscute; Mori simple şi artistice, Batoaze de porumb, Morişce, Grape de fer şi toate reser-vele pentru Locomobile şi Treerătoare.	731	$$
i*__________________............. iu ®
SPRE SNIINTA BOLNAVILOR DE NERVI
Dupe aprobarea strălucita laultimu «1 şeaptilea) congres balnelogtc. la Therapia adică Întrebuinţarea capacităţei aliacLtări pielei spre a influenţa direct asupra sistemului nostru nervos, de către d-nii profesori Sehott, bohrig. Parişot şi alţii, sunt cel d'intăi care mă preslnt publicului cu un remediu aprobat şi de onor. consiliu sanitar superior din Bucureşti şi mă adresez deci latoti acei care suferă de boale nervoase
NERVOSITATE
caracterisat tn general prin congesliune, migreni, dureri de cap, mare sensibilitate, iritaţtune etc., precum şi la acei bolnavi care au fost loviţi de
APOPLEXIE
(Paralisarea membrelor, incapabili de a vorbi, slăbiciune de memorie, insomnii: care urmează dupe un asemenea atac) şi la bolnavi care sunt predispuş'i la apoplexie din causa simţitnănlulul de nelinişte, ameţeală, turburare de ochi, amorţeala extremităţilor etc. Tutulor acestor persoane precum şi acelor sânăoşl, care insă vor se prevină la timp o asemenea suferinţă, recomand de a încerca metoda mea de vindecare care se efectuează cu un cost de abia 10 bani pe, zi şi care consistă numai In spălarea externă.
In acest sens recomand broşura mea ediţia 16-a:
DESPRE AFECŢIUNI NERVOASE SI APOPLEXIE
PRESERVARE SI VINDECARE
care se eliberează GRATIS de către farmacia Naţională i A. durea str Lipscani Bucureşti, farmacia la Vulturul de aur S. Lebel la Ploeşti, farmacia Charles llerzen-berg laşi, farmacia fraţii Remer Focşani, farmacia la Romania C. F. Fătel la Galaţi, farmacia R. M. Keresztes Roman şi la farmacia Curţel E. llainal Botoşani.
ROMAN WEISMAN fost medic militar
membru onorific al ordinului sanitar italian al Crucel albe.
VREŢI SEVE ÎMBOGĂŢIŢI?
Cumperati numai de c&t Bilete de Loterie turceşti cu tiragiu la 1 August 1888 garantata de guvernul otoman.
Seansade găstiyjirea considerabil SUMA LOTULUI ESTE DE 1,000,000 Fr. 650 LOTURI
1 câştig principal	600,000 franci
1 câştig principal	60,000	*
4 câştiguri de 40,000 fr. lie-care 40,000	»
6	»	6,000	»	36,000	»
14	•	3.000	»	36,000	»
48	>.	1,000	•	48,000	»
500	»	400	400,000	•
l’recurile Biletelor:
1 bilet 6 lei in aur, 5 bilele 44 lei in aur, 46 bilele 116 lei in aur, 100biiete465 lei in aur
A.	Listele oficiale vor fi trimise franco in-data dupe tragere, lle-earui cumperalor.
B.	br-ce câştigător va fi avisat prin depeşe chiar in ziua tragere!.
C- Tragerea va avea loc ia Conslanllnopol, la Palatul imperial de Monnaies.
D. Pentru primirea biletilor, trebue se se a-dreseze bunii prin mandat postai [chequej La directorul comptuarului comercial 557 grandes rue de Teke 557 791	Constanlinopole [TurqueJ.
JOCKAY - STABILI W1ENT
No. 66.— Strada Clopotarii— No. 66 BUCUREŞTI
Cumperari si ven-
zari de cai, trasuri si
hamuri. Pensiuni de
cai zilnic si lunar pe
preciul de 2 lei pe zi
inclusiv hrana.
Cu stima, LANGOSY.

PRACTICANTA DIN PARIS
DE ARENDAT 1890 Înainte, mmjia
Pietrişn din districtul Vlasca, plasa Marginea.
Amatorii să se adreseze Strada Diaeone-selor, 4.	I. IN!. Alexandrecu.
Stabilimentul de bal este deschis In toate zilele de la 6 dimineaţa până la 7 seara.
Pentru dame băile de vapori sunt deschise în toate Marţile şi Vinerile de la fa dimineaţa până la prânz.
Băile calde sunt în toate zilele la dis-posiţia onoratului public. Direcţiunea.
MOAŞE
! anunţa onor. sale clientele că s’a mutat din Strada Scaunele No. 66 1 în Strada Dreapta No. 20. (Pi—
Star Moşu).
Orele de consultaţiunl In toate zilele de la i—3 p. m. 741
X
K
-A- -Ut N
I
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DEPLIN VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12.
Direcţiunea generala. ^

ANUNCIU
Are onoare a încunoştiinţa pe onor. public eh am obţinut prin o tfansacţiune de cumpărare stabilimentul te berărie
WILIIELM GRAEBERT
1	No. 6-Strada Ştirbei \ oda-Xo.G
(fi precum şi renumitul deposit de vinuri
2	indigene şi streine. Rog dar pe onorii pubbc şi pe vechea clientelă se mă 0-
Snoreze ou asistenţa sa. căutând se corespund dorinţelor prin un serviciu prompt şi curat.	cu stimă M
^ 774	I. I. OSWALD.-J

t
Ceamai nona si cea mai buna Maşina de Cusut
din lume
PATENT - NOTHM AN N
SIN GER-PE RFECTION AT
PENTRU FAMILII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Maşină de cusut cu braţul înalt, premiata la toate exposiţiunile, cu primele medalii şi diplome de onoare.
Ea posedă numeroase îmbunătăţiri precum: Lucrarea fără nici un sgomot, depânător automatic pentru aţă. Suveică fără înfierare, Aşezarea de sine a acului In adevărata posi-ţiune.facend ca lucrul se iasă In tot d'auna curat, elegant şi simetric, un ce ce nu există la nici o maşină de cusut.
Toate părţile principale ale maşinel sunt lucrate In oţel fin. Maşina mal posedă, aparate de brodat, marcat, tivit, încreţit, maşină cu aparat de făcut găuri etc.
CîATtAMTlte INSCTUSA PE & ANI
PlatilDila. in rate mici lunare sau septamânale
Cumpărătorilor cu bani gata li se oferă un rabat coresDunzător.
Singurul representant pentru toata România, Serbia, Bulgaria şi Grecia
MAX LICHTENDORF Bucureşti Boulevardul Elisabetha, Grand Hoteldu Boulevard
Lude se afla si depoul general
ROG NU CONFUNDAŢI
GRAND HOTEL DU BOULEVARD
mm
X9
8SEJ5S
| P1LULES UNIVERSALE S I
[T	K
g	DE
Dr. JANVIER
Remediu sigur contra hemoroulelor [tranjil) constijiaţiunel.durari de cap,in-digestiunel s; a tuturor afecţiunilor a tubului digestiv.
Fie-care cutie conţine câte o instrucţie.
Preţul 1 leu si 57 bani.
Se alia de vânzare:
In Bucureşti la farmacia Applo, M. Brus et comp. Calea Grivitel 23, la farmaaia la Aurora. Anton Altan, Strada Batistei 14 bis.
In Braila la farmacia laAquila Româna Anton Drumer, Strada Galaţi.
735
•XI X
>x#x^
PRIMA FABRICA ROMANA
îx*
X
«x:
x

DE
CRAVATE IN ROMANIA
FONDATA IN ANUL ISO
No. 20. - Strada Şelari. - No. 20	^
SĂPUN VENUS
SI
M ’ UE ASOIU IMKMweCUVVATE GATA
| DE DIFERITE STOFE NEGRE SI FECIE
f	Asemenea se primesc comande cu bucata şi
li cu duzina dispuind lot-dauna de fasoanele cele li mal nuol.
I*reeiuiT foarie moderate. yi 690	FKATELLY lOSEPIl.
IXbmX&XI
î:
X
Tipografia Ziarului,. Epoou'
SĂPUN DE FLOAREA SOARELUI
IDE DOCTORUL POPP
din Floarea Soarea stmf actualmente Săpunurile de toaleta, la moda ale Damelor din cercurile cele mal Înalte si întrec prin fineţa lor cele mal bune săpunuri de toaleta esistente
I. G. POPP
Fnruisor ul Curte! 1. si H. \ feoa I, llog-nerstrasse IVo. 2
& SB CBBB IHVÎRE SJLPUXî'SJM !P©!P?
se gâseste de venzare la F. IV. Zurner, loan Tzetzu, Drotjue-ria llrus, Gustav Hitz, A. Varlaneseu si la Magasinul de Parfumerie „Stclla

:xmx=
PENTRO A SE ÎMBOGĂŢI REPEDE
A FACE AVEREA SCI RT TIMP
CE TREBUE FĂCUT
Nu trebue să se -că operaţiuni de Bursă. Nu trt bue să se cumpere bilete de loterie. Nu trebue 8ă se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumeathiar şi doamnele potproflta Dovedit şiaprobat. Pentru a se prim. importantele instrucţil, să se scrie’r. omâneşle imediat Paris 8, Rue de Bag-neu Arpech
H.
I iparit cu cerueala (S. l oriUou* C-io Pariu
GEiraut reaponaabil G. Ceorgesou.