ANUL III No. 750 A DOUA EDITIUNE SÂMBĂTĂ 21 MAI (2 IUNIE) 1888. NUMERUL U) BAM NUMERUL ABOXAMEATELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In BurureM-i: La casa Adminislraţiunel. In Tara : Prin mandata poştale. Pentru 1 an *0 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. Iu Streînctate : La toate ofticiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL lî> BAM NUMERUL AATXC1LRILF OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS. TRATIA ZIARULUI La Paris: Agence Havas, Placede la Bourse, 8 Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani: anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. I.A PARIS: se gâsesle Jurnalul cu 15 cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Grr-matn. Xo. S4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI R EDACŢIUNEA IVo. 3,—Piatza Episcopiei,—Xo. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA ŢI UN EA Xo. 3.—Piatzn Episcopiei.—IVo. 3. CALENDARUL COLECTIVIST „SVONURI“ HOŢII COLECTIVISTE ------ — DISCURSUL D-LUI ALEX. D. HOLBAN FANUTA-BOULANGER LA MEZAT! ETICHETA ŞI MAREA Experienţa politică pe care am fâ-cut’oîn anii din urmă ne-a convins că numele nu schimbă intru nimic natura lucrului. Nu e destul să’şi lipească cine-va pe frunte o etichetă de liberal naţional ; trebue se săvlr-şească fapte care se fie de acord cu epitetul ce ’şi dă. Am vezut miniştri conservatori luănd măsuri liberale şi miniştri pretinşi liberali săvîrşind acte reacţionare. Sub administraţia colectivistă, cuvintele începuseră a’şi perde însemnarea lor. Firma continua a se numi liberal-naţională, dar disposiţiile şi faptele purtau semnele cele mai neîndoiase ale reacţiunei. Aveam un consiliu de miniştri, fie-care cu cercul seu de activitate şi de responsabilitate. In realitate însă domnea o singură voinţă, iar cei-l-alţi şefi de departamente figurau numai de formă. Aveam o Cameră şi un Senat chiemate a desbate asupra intereselor publice şi a controla pe miniştri. Se lăsăm că aceste Corpuri purtau pe densele stampila ignoranţei şi a egoismului celui mai cras, dar ele nici nu îndrăsneau a se gândi la e-xerciţiul drepturilor ce le acorda Constituţia. Servilismul şi înjosirea erau la ordinea zilei. Corpurile legiuitoare nu se adunau ca se se sfătuiască asupra nevoilor publice, ci ca se primească poruncile d lui Ion Brătianu şi se acopere cu formele legalităţii faptele cele mai imorale şi mai păgubitoare pentru ţară. Poporul stigmatiza acele consilii de miniştri şi acele Corpuri legiuitoare cu numele de colectivitate, iar ele nu se ruşinau a se numi partid liberal-naţional. Ca se ’şi resbune de umilirile la care ii osândea d. I. Brătianu, deputaţii luau in judeţe aluri dictatoriale, iar miniştri făceau pe micii tirani in departamentele lor. Cel mai mic semn de independenţă era pedepsit ca un act de resvrătire. Să lăsăm cele-l’alte departamente la o parte; se ne oprim un minut asupra ministeriului instrucţiei. Pane la d. Sturdza se strecuraserâ aci o mulţime de titulari colectivişti unii mai nepricepuţi de cât alţii, o serie întreagă de nulităţi, dar cel puţin fără pretenţii exorbitante. D. Sturdza îşi puse in minte se transforme întregul nostru sistem de înve-ţâmint. O asemenea pretenţie de la un asemenea individ puse în mirare pe toţi. Dar d. ministru Îşi luă chie-marea in serios şi începu un şir de regulamente care se bâteau In cap cu legea, de ordonanţe care se ciocneau şi cu legea şi cu regulamentul, de circulări şi dispoziţiuni verbale, care se certad şi cu legea şi cu regulamentele şi mai pre sus de toate cu bunul simţ. Rezultatul acestui neastâmpăr febril era că pentru dobândirea celui mai neînsemnat drept trebuia se te bucuri de favoarea ministrului, sau altmintrelea bateai scările ministeriului şi inspirai infecţia coridoarelor ministeriale fără nici un folos. In mormanul de regulamente, circulări şi ordonanţe, nu ştiai cum se te orientezi; căci, dacă invocai legea, ministrul îţi scotea înainte regulamentul care o anula ; dacă te întemeia! pe regulament, Iţi punea in vedere o circulară; dacă alergai la disposiţiile unei ordonanţe, te lovea în cap cu un ordin verbal. Toate a-ceste formalităţi erau simplăşicană; în faptă era un singur articol de lege şi acesta S9 rezuma în cuvintele : «aşa voiu.aşa fac.» Şi s’au găsit mulţi nenorociţi care au fost întâmpinaţi cu asemenea răspunsuri naţional-liberale. In contra relei voinţe a micului despot de la instrucţie aveai un singur leac: o cartă de vizită de la preşedintele cabinetului sau specialitatea de colectivist. Dacă aveai un asemenea pitac, bine; dacă nu, puteai se te plimbi. Din norocire, toată paianta colectivistă se surpă prin putreziciunea ei proprie şi d. Mitiţâ Sturdza fu în-brâncit de pe treptele puterii în-preună cu colegii sei Nacu, Radu Mihaî, etc. Ministeriul instrucţiei fu încredinţat unui bărbat înţelept şi eminamente priceput într’alo scoale!. D nu Maiorescu începu a repara stricăciunile vandalismului colectivist, a reda membrilor învăţământului public drepturile de cari fuseseră despuiaţi u la turca, a înlătura pe autorii abuzurilor şi a pune ordinea acolo unde până mai zilele trecute domnea destrăbălarea cea mai ne-Infrlnată. Monitorul oficial ne dă textul regulamentului privitor la examenele şcolarilor cari n’au urmat în institutele publice. Acest regulament poartă urmele dreptăţii şi legalităţii celei mai stricte. Mai mult încă; el este pe cât se poate de liberal, căci lasă un câmp deschis iniţiativei private sub controlul Statului. Sperăm că această măsură chibzuită va da o nouă .vigoare iniţiativei private o-neste şi va desfiinţa acele privilegii ce colectivitatea acorda numai institutelor deschise sub auspiciile ei. Aceasta ne dă o dovadă plausibilâ că libertatea şi legalitatea nu se găsesc la aceia cari fac paradă de dînsele; între vorbă şi realitate distanţa este imensă. Vai de aceia cari se lasă a fi amăgiţi de cuvinte şi nu ’şi dau osteneala de a le confrunta cu realitatea ! TE LE GR AM E AGEXTIA HAVAS Charlottenbnrg, 31 Mal. D. de Bismarck a stat la împărat până la 5 ore seara. Mejeslăţile Lor s'ad dus In urmâ în trăsură deschisă să facă o preumblare la Grunewald, şi s’aQ Întors la 6 ore. Împăratul s’adus azi pentru prima oară la Moseleu şi a zis o rugăciune în fata cosciugului împăratului Wilhelm. Starea generală a împăratului este es-celentă. Paris, 31 Maifl. D, Goblet, ministrul Afacerilor Străine, .....ni respunzând la o întrebare, zice că d. Tisza, a declarat că n avusese de loc inlenţiu-nea de a blesa pe Franţa, şi că d. Kalnoky a exprimat regretele sale în privinţa incidentului. D. Goblet profită de această ocasie pentru a declara că politica Franţei este ab-solutaminte p&cinică; ea esle asemenea depărtată de or-cegând ofensiv şi de or-ce slăbire. Ministrul constată că siguranţa este absoluta tn interiorul Franţei. Incidentul este 1nchi9. 21 MAIU Anul ISIS Nu, de o mie de ori nu ! trebue si se facă dreptate ! Alt fel ţara aceasta nu se va mai ridica din mocirla putregiu-nel morale unde a aruncat’o banda a-pelpisitilor şi a nelegiuiţilor ce ne a guvernat până erl ! Să se facă dreptate , căci moralitatea publică o cere. Să se faci dreptate, căci siguranţa naţională o reclamă imperios ca cea mai mare garanţie politică pentru viitor. (Aplause). Aceasta dreptate atârnă de la statornicia, de la unirea şi de la patriotismul nostru al tuturor. Vă conjur, deci, să fim uniţi cu toţii împreună, să nu ne luăm după etichetele politice şi după procedurile străine ale unul constituţionalism care In ţara Românească de multe ori au avut de resultat să facă ca oamenii de treabă să se mănânce intre sine spre marele fo- los al oamenilor necinstiţii— (Vila-plause). Am zis că interesul naţional reclamă ca să se facă dreptate cu colectivitatea şi voesc să vă probez că n’am zis o vorbă în vlnt. Să luăm Manifestul lor şi să vedem, pe lângă Injuriile la adresa noastră, ce mai este într’însul. Prinţul Vogoridi,în frumosul săd discurs, v’a analizat acest Manifest, cu o logică strivitoare. V’a arătat că nu găsim nici o ideie, nici un principiei, nici o chestie politică. Mal mult, chestiunea sătenilor, pe care ne-id lăsat’o în moştenire cazând de la guvern, cum o a-preciază el î E' susţin că această chestie s’a născut, nu din suferinţele reale, nu din vina unei politice interne neomenoase si a unei administraţii jacaşe şi peste fire asupritoare, ci din excitările unor agenţi străini, cari prin bani şi ademeniri falacioase ad împins la revoltă 1. . Auziţi, d-lor I După ce pe opoziţie— adică pe oamenii politici ai ţărei şi pe alegătorii independenţi—ad tratat’o de vîndută la străini, aceşti infami îndrăznesc acum să susţină că trei milioane şi jumătate de săteni s'au vândut şi el streinilor spre a face răscoale contra propriei lor patrii 111... Ol aceasta întrece or-ce măsură, aceasta merită să ridice o furtună de reprobaţiuoe de la o margine la alta a ţărel româneşti, care să facă să amuţească aceşti miserabill. (Aplause frenetice). Dacă ţăranii noştri afi perdut un moment prudenţa şi răbdarea şi s’ad res-vrătit de consecinţele unul regim de guvernămînt neomenos, ad oare dreptul asupritorii lor de erl să’I trateze şi pe dlnşii de vînduţi străinilor?... Dar este ceva mal mult de cât această monstruoasă calomnie : pe cine indică colectiviştii ca ar fi aţâţătorul ţe-ranilor ? Pe unul dintre imperiile vecine, pe Rusia I Pentru ce ? Pentru că lor li se pare că înjurlnd pe Rusia s’ar face agreaţii Germaniei, care spre resplata, i-ar readuce la putere.... Aceasta singură închipuire le a fost de ajuns pentru ca să nu se sflască de nimic, chiar dinaintea pericolului de a trage asupra ţă-rel noastre—prin nedemne provocări— ura unui atât da mare imperid... In 1868 prin împrudenţile lor provocatoare în contra Austriei—fâlindu se că ad să cucerească Transilvania—ad făcut viaţa amară bieţilor noştri fraţi de peste munţi şi ţărel o situaţie diplomatică displăcută; acum în setea lor de putere, creează guvernului actual dificultăţi cu Rusia, care pot avea gra ve consecinţe. Fiind că aice nu m&I poate fi voi ba de eccesile de limbagid ale ziariştilor, ci de un act politic subscris de şeful guvernului de erl care a cârmuit ţara 12 ani, subscris de toţi foştii miniştrii ai acelui regim ; şi ce este mai grav I subscris de însuşi preşedintele Camerei care este încă şi a-cutn representaţiunea politică a ţărei!... Ei bine! aceasta’I un fapt foarte grav când s’ar Întâmpla chiar lntr’o ţară prea puternică, necum lntr’o ţară mică ca a noastră, care trebue să se ferească de nesocotite provocaţiunl... (aplause). Acesta’i un act de trădare naţională în contra căruia or-ce om cu minte, or ce bun român, trebue să protesteze (a-plause), căci interesul nostru este să trăim bine cu toţi vecinii noştri mari şi mici, Iată de ce am zis că trebue să se facă dreptate cu această bandă de camoriştl, căci esistenţa lor pune în pericol interesele ţărel şi înăuntru şi în afară. De la d-v., d-lor, atârnă să isbutim a ne mântui de el; faceţi ca prin statornicia voastră politică să’I nimicim o dată pentru tot d’auna. Gât pentru mine, de mă veţi alege, vă promit că void fi credincios mandatului ce’ml veţi încredinţa şi voi servi cu conştiinţa ţara; de nu mă veţi alege, a-easta nu mă va împedica de la lucra Înainte pentru binele obştesc cât void putea Mulţumesc comitetului nostru pentru onoarea ce mi a făcut punându’ml candidatura; esprim profunda {mea recunoştinţă amicilor mei d-lor Mârzes-cu, Vogoridi şi Alexandrescu care mi-ad susţinut’o dinaintea d trâ, cu căldura inimei. Amicia lor mi-a atribuit calităţi pe care nu le am, dar opinia măgulitoare ce ad de persoana mea mă lncuragiază, şi mă voi sili să o merit tot-d'auna. Avem d-lor un guvern în capul căruia este un bărbat stimabil şi pentru care am o deosebită consideraţie; sunt Încredinţat că acest guvern compus de oameni oneşt va fi credincios făgăduinţelor ce a dat ţărel când a luat puterea. D ir numai singura acţiune a unui guvern, fie el cât de bun ar fl, nu ajunge ca în condiţiile de astăzi se asigure binele în ţara noastră; trebue concursul tuturor d-trA, trebuie acţiunea noastră îmbinată. Să lucrăm dar cu puteri unite, toţi cei buni împreună, şi nu ne vom mai teme de tirania celor răi. (a-plause prelungite/ CRONICA FANUTA-BOULANGER Mărunt, părlit de soare, Figură de ceauş, E gata ca să sboare Dacă ’î vet ţice ; uş /... De când nu e tn armată Se plimbă tn pardesiu. La gil fără cravată, Cu gheroc fistichiu, Cu ghete cu bi\eţur1, ’n mână cu mănuşi, Ca ’n vreme de îngheţuri, De şi e vară-acuş... Cu clac de la Hiereasca, Cu brlă tn trei culori, Cu pantaloni ca iasca, Cu vesta numai flori... Adese-orl se vede Pe strada tn negligâ; Partidul Iul ti crede: Fănuţă Boulanger ! In vremuri de urgie, Pe strada, la Palat, Şi la Mitropolie, Cu sabia a tăiat!... Acum prin mahalale, La d ai cu luril creţi, Ce mişuesc prin hale, Le taie h bureţi... Câinii. INFORMATIUNI D. Tlieodor llosetti, prezidentul Consiliului miniştrilor şi ministru de interne,şi d. Alexandru Stirbey, ministrul lucrărilor publice, se vor întoarce probabil numai Duminică dimineaţă din excursiunea lor peste Olt. Monitorul de azi publică regulamentul F&cultâţei de Litere şi Filosofic din Bucureşti. Alegerea comunala la Calarasi In vederea alegerilor comunale cari ad avut loc erl în oraşul Călăraşi, în ajun s’a ţinut acolo o întrunire publică din cele mal impozante, unde a vorbit printre alţii d. Grigore Chrissenghy deputatul colegiului al 2 lea. D sa a arătat care este însemnătatea acestei alegeri căci colectiviştii îndrăznesc încă să ridice capul. Această alegere care nu ar câta să aibă uq caracter politic, trebueşte, faţă cu atitudinea colectivităţel, să fie un indieid puternic pentru viitoarele alegeri generale. După aceia adresându se către aceia cari nu ad fost trecuţi pe lista candida-ţilorjpentru comună|(la a cărei alcătuire d sa nu a putut şi nu putea luaparte) le a zis ca cu toate meritele lor să nu se supere pentru aceasta, să nu imiteze pe colectivişti cari fâcead politică numai pentru interesele lor personale. Făcând apel la sentimentul lor de patriotism şi abnegaţiune, ’I a conjurat să nu rupă rândurile, să rămână uniţi toţi oamenii de bine, căci campania contra bandei colectiviste încă nu a încetat. Cuvintele d-luî Chrissenghy ad fost acoperite de aplausele cetăţenilor Că-lărâşeni, între cari d-sa a câştigat deja toate simpatiile. După d. Chrissenghy, d. Procop. Du-mitrescu, avocat dm localitate, a dat citire listei candidaţilor pentru comună care a fost aclamată. Iată şi resultatul alegerel colegiului I: Lista aderenţilor guvernului actual a întrunit din 135 voturi asprimate 114 iar lista colectiviştilor numai 20, un buletin fiind anulat. Ad fost aleşi consilieri comunali la colegiul I d-nil : Marinache Popescu, Dimitrie Iliescu, Petrache Petrescu, Vasite Ghimpeţea-nu, Petre Nicolescu şi Nicolae Davi-descu. Felicităm pe bravii luptători Călă-răşenl cari şi cu aceasta ocasiune ad dovedit câ ad scuturat jugul colectivităţel. întrunirile publice ale colectiviştilor în vederea apropiatelor alegeri comunale sunt din ce în ce mai a-nemice. Cea din urmă care a avut loc aseară în sala zisă Franzelaru poate trece drept un mode) de fiasco. Quatre pelis et un tondu, cum zice proverbul franţuzesc, compuneau auditorul şi au aplaudat cu frenesie splendidele discursuri pronunţate şi între care cel mai prima a fost al d-lui Alexandru Vlădescu. Ce trebue se fi fost cele-lalte ! Ministerul finanţelor aduce din nou la cunoştinţa generală că întrebuinţarea timbrului mobil pe poliţele şi biletele la ordin făcute in România nu poate avea loc în mod valabil de cât numai până la concurenţa sumei de 200 lei (art. 5 şi 37 din legea timbrului) şi câ or câte poliţe şi bilete la ordin, de sume mai mari de 200 lei, se vor găsi timbrate cu timbre mobile, ele se vor considera ca netimbrate; iar semnatari lor precum şi portorul responsabili solidar de taxa proporţională pe care trebuia făcute aceste acte şi de amenda relativă. In caşul când poliţele şi biletele la ordin, conform regulilor de mai sus, se vor timbra cu timbru mobil, el trebueşte neapărat aplicat încă de la confecţionarea lor (art. 35) şi a-nulat prin semnătura celor ce subscriu actele (art. 8); căci In caşul când timbrul mobil se va găsi neanulat prin semnătura trăgătorului, aceste acte se vor considera atunci ca netimbrate şi semnatarii lor precum şi portorul responsabili solidar de taxă şi amendă (art. 25, § 5, 65 şi 71 legea timbrului). Intre numeroasele minciuni pe care colectiviştii le pun în circula -ţiune—prin mahalale, bine înţeles, căci între locuitorii mai frecaţi cil lumea ai centrului nu se trece—este şi aceia câ d. Ion Brâtianu posedă o scrisoare autografa a Regelui, prin care M. S. exprimând şefului colectivitate! nemărginita durere ce a simţit despârţindu se de dînsul, a-ratâ speranţa câ In curând îl va vedea din nou tn capul guvernului şi promită se facă din parte ’i tot pentru aceasta. Să fie oare vre un burtâ-verde care să fi crezut la o minciună aşa de boacănă ? Mai ştii ? Am fost cei d’întâl a recunoaşte rara activitate şi deosebita inteligenţă administrativă de care d. Ma-îorescu dă zilnice dovezi în gestiunea .celor doâ importante departamente încredinţate domniei sale. Dar tocmai pentru câ nu am menajat laudele noastre d-lui Maiorescu suntem datori a nu tace când credem câ a făcut o greşeală. De aceea spunem cu franebeţâ simpaticului ministru câ nu este bine să depărteze din serviciu funcţionari fără să arate, pentru fie care cas, motivele mesureî luată. Numai ast-M va putea împedica să se interpreteze, cum din nenorocire se interpretează în lumea numeroasă a funcţionarilor, desti-tuţiunea de eri a unui vechiu şef de birou din secţiunea propriet&ţei fondare, direcţiunea generală a domeniilor şi pădurilor Statului, d-nu Oprescu. In adevăr, să pretinde câ acest domn a fost destituit numai pentru că locul său era necesariu pentru căpătuirea unui protejat pe care hic: studiile, nici aptitudinile sale nu’l desemnau pentru o funcţiune în serviciul domeniilor De eri colectivişti îşi dau mare osteneală pentru a acredita sgomotul că d. Nicolae Fleva a făcut demarşe presante pe lângă d. Ion Brâtianu pentru ca el şi amici săi să fie reprimiţi în sînul colectivităţel,dar că şeful marelui partid a respins cu oroare avansurile disidenţilor. Cu toate că minciunile sunt ceea ce ’I costă mai puţin, nici minciuni nu spun colectivişti de geaba. Trebue dar ca dânşi se aibe un interes mare d’a face să se creadă la dorinţa d-lul Fleva d’a se despărţi definitiv de oposiţiunea-unitâ cu care a lucrat la răsturnarea guvernului Ion Brâtianu. Acest interes vom căuta se’l dovedim. Aflăm cu mulţumire că caraghios» măsură d’a se însărcina doctorul Popescu-Zorileanu cu tot ce priveşte punerea isvoarelor de ape minerale aparţiind Statului în stare d’a folosi suferinzilor este revocată şi că pro-tegiatul d-lui Ion Brâtianu a fost trimes să ’şi vază de altă treabă. Din Sibiu primim întristătoare» veste câ domnul Iacob Bologa, consilier aulic transilv. reg. în pens., cavaler al ordinului Coroana de fer cl IIl, vice-preşedinte al Asociaţiu-neî transilvane pentru literatura ro- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (5) OH. CORBIN LA MEZAT! NUVELA «Ajuns acolo se dădu jos din trăsură şi, cu privirea râtăcită, pătrunsă în una din sălile de la rlndul de jos. «Se vindea nişte mobile păcătoase a unul om ce murise, în faţa unor negustori şi cumpărători de rînd Comi-aarul-adjudecâtor, plictisit de însărcinarea sa, era să vlndă a lene pentru doî-spre-zece francî şi cincizeci de bani o pendulă ca vaî de lume cu o sta-tue de zinc bronzat de asupra, când Maxim repezindu-se la densul, strigă ci el dă zece mii de franci! «Nebunise... — Bietul om, zisei efl mişcat, căutând în acelsş timp să nu las să mă cuprindă o emoţiune prea vie, care ar fi putut turbura digestia minunatului prluz ce făcusem. Şi care e felul lui de fiebunie ? — Intărttărel de la început a urmat o apatie desâvlrşită, lepădarea de tot ce ’l înconjoară, ca şi cum s’ar fi des-gustat de cea ce ’I plăcea mai nainte după ce se văzuse înşelat. Dacă nu stârueşti cu tot dinadinsul nici nu să uită la colecţiunile lui şi, lucru ciudat, nu recunoaşte pe fidanţata sa. «Specialiştii cred câ creerui a fost atins numai la suprafaţă; câ starea lui mentală fiind pricinuită de o sguduire neaşteptată poate fi schimbată în bine prin o altă sguduire de acelaş fel. Cum să dăm loc unei asemenea sguduin ? Unul din noi să gîndi să se slujascâ de lucrul la care Maxim ţinea mai mult, de cate se Ingrija lntr’una, adică de colecţiunile sale. Nu era cu putinţă ca, atrăgând cu sila băgarea de seamă asupra tesaurilor artistice strlnse cu atâta dragoste de dlnsul, inteligenţa sa amorţită să nu se deştepte, măcar pentru câte va secunde, şi atunci dacă deşteptarea această să întlmpla In împrejurări extraordinare, reacţiu-nea dorit» putea să se producă. «Ne am hotârlt dar să chibzuim o vlnzare prefăcută a obiectelor lui de artă faţă cu dânsul. Ne Invoirăm mal întâi să dăm celor mal mici lucruri nişte preţuri nebuneşti, neînchipuite. Bucuria, mindria ce trebuia să simţească văzîndu-şî atât de preţuite o-doarele sale, putea să’l scoată din a-morţirea lui, se producă sguduirea trebuincioasă pentru vindecarea sa. Am regulat lucrurile ast fel ca vân- zarea să pară serioasă. Fie-care nelua-râra câte un rol. Ed m’am f»cut comi-sar-adjudecâtor; al văzut cum mă pricep în treaba asta. Ca să avem şi un public cum se cade, am adus câţl-va negustoraşi şi portari din cuartal. «Încercarea a avut loc sunt opt zile şi n’a folosit întru nimic. In zadar preţurile cele mai ridicate, mal nepomenite resunară ia urechile lui Maxim. El par că nu simţea câ sunt din cale afară. Stătu rece, nepăsător, şi îndată ce să isprtvi vânzarea, uită de dânsa. Trebuia să începem din nod. Atunci ne am închipuit să facem Inc’ odată încercarea, dar în alt fel, şi am pus la cale o altă vânzare, acea la care ai fost faţa astâ-zi, în care obiectele trebuiad sâ se dea pe un preţ nespus de mic. «Poate ciuda, desperarea de aş vedea colecţiunile aşa de dispreţuite, l’ar face să’şi iasă din ţîţinl. «O emoţiuDe vie e de ajuns ca să’l scape. — Dar mi se pare, zisei întrerupând pe d’Aumâdy că n'aţl isbutit nici acum. — Aşa’I. N’a fost mâniat văzîndu-şî scumpele lui colecţiunl date pe nimic, cum nu l’a bucurat preţuirea lor peste măsură. Deci nu'l acesta mijlocul ce) bun. — Ce o să faceţi dar ? O să’I daţi pace ? — Nu, o să’l supunem la o ultimă Încercare. — Care 7 — Ştii că mâine urmăm cu vânzarea Numai, de astă dată... Dar uite, zise el scullndu-se şi luându-şl pălăria din mâinele chelnerului, Iţi las mal bine plăcerea surprinderel... Vin’o mâine de vreme. Nu ’ţl va părea răd. Şi nu mai voi să’ml spue nimic. In zadar m'am plâns că după ce ’şl-a rls de mine In timpul zilei, îmi ascundea acum planul hotărât pe a doua zi: el rămase neînduplecat. Pe cât fusese de vorbăreţ In timpul prânzului, pe atât se făcuse de tăcut, mulţumiadu-se a fluera uşor şi a goni dintre buzele sale fumul ţigârel lui, pe când străbateam bulevardul printre mulţimea trecătorilor. L’am părăsit atunci pentru a’mi petrece seara Intr’un teatru de operete. A doua zi la două ceasuri, eram în strada Lisabonei. Punerea In scenă şi publicul nu să schimbase, dar tlnăra suedeza şi cinstita el mătuşe nu mai erad acolo. Maxim mă primi cu aceiaş frasă neînsem-nâtoare din ajun şi cu aceiaş politeţă distrată. D’Aumâdy, [reluându’şl rolul, să făcu câ adjudecă pe un preţ oarecare mai multe medalioane de marmoră şi câte-va busturi mici ; apoi zise că trece la statui. Aceste, precum am spus, fiind lăsata pe piedestalurile lor la locul lor obişnuit, cei de faţă trebuiad să meargă să le vadă unde erau. Aşa fiind, cobortrăm scările pe urmele lui d’Aumâdy, care vtndu m&i întâi două sclave antice de marmora polychromă care înfrumuseţad vestibulul. Apoi pe rînd adjudecă mai multe statui, unele însemnate altele, de mai mic preţ. Maxim văzuse toate aceste vânzări cu nepâsare. Totul [părea isprăvit, când d’Aumâdy, oprindu-se cu oare-care solemnitate dinaintea unei perdele ce ascundea o firida, ceru de la public să tacă şi vorbi ast-fel : — îmi mai rămâne d-lor spre a isprăvi vînzarea să mai adjudec încă o statue. Ea nu să află in catalog. «E ceva fără pereche, ne mai văzut. La un semn al săd, perdeaoa să ridică şi ostatueadmirabilă a zeiţei Diana 8 păru, aşezată pe un piedestal acoperit cu un covor roşu, bătută de lumină şi răsărind In albeaţa ei desăvârşită pe un fund de frunzar întunecos... Da, era chiar drăgălaşa şi mândra zeiţă,cu arcul în mână şi tolba în spate, stâpînită numai de pasiunea ei pentru vânătoare şi ne băgând In seamă pe cel ce să lnchinfrumuseţel sale... Dar care nu fu mirarea mea, când tn minunata statue ce ni se arăta, recunoscui pe fidanţata lui Maxim, d-şoara Diaua Fre-drik 1 (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA - 21 MAI .1 mână şi cultura poporului român, preşedinte al Direcţiune! institutului de credit şi de economii «Albina», membru al sinodului archidiecesan gr.-or. şi fiscal al consistoriului metropolitan gr.-or., membru ales al representaţiei Comitatului şi oraşului Sibiu, precum şi* al fundaţiunei fericitului «Gozsdu», membru al Direcţiune! bâncei generale de asigurare «Transilvania», membru onorar al societăţi! geografice din Bucureşti, etc. etc., în etate de 70 ani, dupe scurte suferinţe la 18 Maiu curent dimineaţa şi a dat obştescul sfîrşit. Trimitem condoleanţele noastre familiei ilustrului reposat. Dumineca trecută, zice «Democratul» din Ploeştl, s'a sânţit biserica reclădită la comuna Floresci de venerabila d-nâ Lucsiţa Gr. Cantacu-zino. Serviciul divin s'a oficiat de părintele Archiereu Ploeşteanu, Vicarul s tei Mitropolii, cu protoereul judeţului şi alţi preoţi din Bucureşti şi Ploeşti. Biserica e frumos şi scump decorată, pictura esecutată de d. Tâtărescu dupe un model din Rusia, la care a ţinut d-na Canta-cuzino. Chiar şi lumânările de ceară, trebuitoare bisericei, sunt aduse tot din Rusia, fabricate în aşa mod ca se nu afume pictura. Ni se spune că, d-na Cantacuzino a declarat că această operă este cea din urmă a vieţei sale. La această sânţire, d-na Cantacuzino a fost asistată de fiul d-sale, d. Iorgu Gr. Cantacuzino. Epidemia de conjonctivită gra-nuloasă care se credea aproape sftr-şită s'a ivit din nou în rlndurile armatei, şi ameninţă d'a lua propor-ţiuni îngrijitoare. Se sperăm că laudabilile silinţe ce consiliul sanitar al armatei îşi dă pentru a împiedica întindereareulu! vor isbuti. La pagina IV a numărului nostru de astă zi publicăm noul mers al trenurilor pe diferitele linii ferate din ţară. SOCIETATEA „PROGRESUL SILVIC' Mi se face de către d. G. Stătescu, redactorul şef al revistei societăţi «Progresul Silvic» deosebita cinste a se respunde la articolul mefl publicat mal zilele trecute In acest ziar, relativ la activitatea a-dunftrel generale a membrilor acestei societăţi. Din capul locului, d-sa afirmă că eO, dând publicitâLel acel articol, am indus lumea tn eroare prin ideile exagerate şi neadevărate conţinute lntr’tnsul. Persoanele care au citit cu atenţiune, atât articolul d-sale cât şi al mcfl, ’şl-afl format de sigur, făcând un paralelism Intre dtn-sele, o ideie mal mult safl mal puţin lămurită asupra chipului cum safl petrecut lucrurile şi asupra cestiunel d’a se şti: unde anume a fost adevărul ? tn ce parte s’afl strecurat idei maliţioase,fără stmbure de adevăr, aşternute pe hârtie numai cu scopul de a induce tn eroare publicul cititor. Totuşi, pentru ca opinia publică să rămână pe deplin reediflcalâ, pentru ca să nu mal existe nici un punct cri tic,obscur, socotesc că nu este de prisos a face, tn linii generale, o scurtă analisâ a ideilor conţinute tn răspunsul d-lul Stătescu,spre a se putea constata cu siguranţă, din care parte pornesc ideile eronate, unde există lumina, adevărul ? Citind coprinsul criticei onor. d. Stătescu, dacă vom da de o parte, dacă vom deslântul toate ideile secundare şi vom căuta să scoatem la iveală ideia principală, ideia mumă de la care afl pornit toate cele-Palte,lesne ne va fl să constatăm că acest articol, tn loc de a fi o critică conştiincioasă asupra acelor câte-va rtn-durl ale mele relativ la activitatea adu-nârel generale a silvicultorilor, n'a avut de cât unicul scop de a tinti, de a lovi iarăşi tn d. Patrulius. D. Stătescu a crezut, se vede, că articolul din ziarul Epoca se datoreşte d-lul Patrulius, sad cel puţin a fost inspirat de d-sa. Ei bine, v’aţl Înşelat onor. d. Stătescu. Articolul tn cestiune a fost scris de o persoană, care a asistat succesiv la fle-care din şedinţele adunărel d-v., ascultând cu cea mal mare luare a-minte toate cestiunile, toate propunerile emise tn stnul adunărel. Fără Îndoială, avându se tn vedere importanta capitală ce reiese din îngrijirea şi esploatarea sistematică a pădurilor, a-ceastâ principală arteră a tărel noastre, nu puteam de cât a saluta ideile mari şi lăudabile de care afi lostÎnsufleţiţi fondatorii acestei societăţi. Cu inima plină de bucurie mă dusesem să asist la acele trei şedinţe ale d-lor silvicultori, ca unul ce ce interesează de aproape de înflorirea, de propăşirea or cărei ramuri de activitate şi care doreşte să se adape de la razele bine-fâcătoare ale ştiinţei; din nenorocire Insă, după cum am amintit şi In articolul preceden.t scopul ce şi-au propus d-nil membrii al societâte! silvice a fost cu totul de păşit, toate ideile trâmbiţate de d-lor n'aQ fost de cât vorbe, tn adevăr frumoase, dar atât şi nimic mal mult. «Sa prezentat, zice d. Stătescu tn critica d-sale, un proiect de nomenclatură silvică spre a fl pus tn discuţia generală.» De ce nu s'a luat, tntreb, imediat tn dis-cutiune dacă a fost la ordinea zilei ? De ce ar fi fost o procedare nepotrivită—după cum se exprimă d. Stătescu—luarea tn cercetare a acestui proiect? Na avut onor. comisiune Împreună cu d-nil membrii un tutreg an spre a studia o parte din a-ceaslâ cestiune ? Admit că tn adevăr, re-solvarea acestei cestiunl a nomenclalurel e foarte dificilă dar, or cum ar fi, nu era cu mult mal folositor să se îndrumeze cel puţin un Început de disculiune serioasă asupra acestui punct, de cât să se piar-zâ timpul cu idei fără şir, sterile, pline de pedantism ? Daca această cestiune nu avea de gând să fie elucidată, atunci pentru ce a mal figurat tn ordinea de zi ? Pentru ce nu s’a Înlocuit de exemplu cu o conferinţă serioasă, ştiinţifică, tinută de vre un domn membru, conferinţă din care să reiasă idei frumoase, utile care se respândeascâ lumină şi să poată fl aplicate cu succes Intru cât priveşte ramura silvică ? Cel puţin aşa judec eO şi aşa cred că ar judeca or ce om cu mintea sănătoasă. «Este natural, spune d. Stătescu, că cel care se credeau destul de bine tn situaţia de până acum, să fie nemulţumiţi de situaţia ce prevăd că are să se întâmple şi de aceea recurg la mijloace de a critica societatea noastră 1 Cum, domnul meii ? EO să critic o stare de lucruri care se află tn strtns raport cu luminele ştiinţei moderne, cu progresul ? Departe de mine acest lucru. Din contra, daca am luat condeiul să scrifl acele câte-va rtndurl, a fost tocmai din pricină că ea, care ardeam de dorinţa d'a vedea discutftndu-se cu toată seriosi-tatea cestiunl importante şi de interes practic, efl zic, n’am putut constata nimic Însemnat care, fiind pus tn desbaterea d-lor membrii, să ajungă la lumină, la nişte solutiunl favorabile. De altmintrelea, chiar d. Stătescu, tn critica ce ml face, recunoaşte că : «de şi o activitate stiintzifica nu se poate întreprinde, dar cel puţin Înfrăţirea silvicultorilor se urmăreşte.» D. Stătescu, drept respuns asupra lucrărilor săvtrşite de dd. membri in cele 3 şedinţe consecutive, îmi pune tn vedere toată activitatea Întreprinsă de Revista Socielătel tn timp de 2 ani. — Nu contest gradul de activitate al Societătel, or-care ar fi el şi or-care ar fi roadele resultante ; de cât-să fiO bine înţeles—eO n'am criticat activitatea ştiinţifică a «Revistei Pădurilor», efl am criticat pur şi simplu faptele ce s’afl petrecut tn intervalul celor 3 zile cât afl durat şedinţele adunărel. Amzis'oşi o mal repet că : nu s’a lucrat nimic serios, de oare-ce timpul nu s’a scurs de cât cu personalităţi, cu uri, cu neunire Intre d-lor. S’a semănat desbinare tntre membrii, s’afl ridicat totl tn cont»a unuia, ca şi când ar fi voit să’l nimicească. Ne spune d. Stătescu că alegerea ca membru al societătel tn persoana d-lut Patrulius, n’a avut loc, dincausăcăd. Patrulius n’a voit să intre de la Început tn societate şi că a pus cele mal mari piedici tn des-voltarea el. Cum ? Pentru ce motiv oare d. Patrulius să caute a vă crea dificultăţi şi a combate aşa de grozav societatea d-v.? Ce interes are d-sa să oprească pe cine-va a ’şl exprima ideile şi părerile sale tntr'un sens safl tntr’altul ? OrI-cine poate vedea cât de puţin temeinică şi cât de copilărească este această argumentare. Apoi, din faptul că d. Patrulius nu s’a înscris de la început ca membru al socie-tălel d-v., se deduce oare de aci, ca să nu fi fost ales nici acum, mal cu seamă câud o mare parte din dd. membri doriafl acest lucru ? Două cuvinte asupra chipului cum s'a lucrat de onor. Comitet, fiind vorba de aceasta alegere a d-lul Patrulius, şi fiecare cred, se va convinge de spiritul de legalitate ce a existat printre membrii societătel. D. Patrulius presentase onor. Comitet cererea sa susţinută de o mare parte de dd. silvicultori independent?; remânea acum ca Comitetul să decidă safl nu admiterea d-sale ca membru. Chipul ilegal cum Comitetul a procedat tn această oca-siune a revoltat pe totl oamenii independenţi, serioşi cari afl asistat la desbale-rile adunărel generale. Abia s’a depus cererea la birofl şi din toate părţile se ridică vociferări, gesticulaţii; tn zadar cel cari afl susţinut cererea d-lul Patrulius se încearcă a protesta de actul ilegal şi nedemn comis de Comitet; d. preşedinte le înăbuşe cuvântul şi porunceşte să se pro-ceadâ mal nainte de toate la alegerea noului Comitet. Pentru or-ce om care judecă puţin, se poate vedea că lucrul nu era curat, că era bine plămădit, bine ticluit de mal nainte. Pentru ce oare Comitetul a respins cererea presentată de d. Patrulius ca se figureze printre membrii activi al societâ-tel? Care a fost motivul că onor. comitet n’a început ordinea de zi cu votarea ca membru a d-lul Patrulius? De ce tn şedinţa precedentă s'a procedat cu totul altfel, votându-se membri imediat dupâdes-ediderea şedinţei? ŞtitI pentru ce onor. Comitet a pus In joc întreaga putere de care dispunea, pentru ca cererea d-lul Patrulius să fie respinsă ? Pentru că era convins că, odată d. Patrulius ales ca membru al societătel, va fi propus de mulţi să facă parte din Co- mitet, lucru care Comitetului nu't surtdea de loc. Le era teamă d-lor se stea alături cu a-cela, tn contra căruia, e aproape un an, zilnic aruncă prin ziare cele mal absurde calomnii şi acusatiunl. Şi mal aveţi curagiul acum să susţineţi că d. Patrulius a semănat discordii şi intrigi tntre dv., că dânsul a voit nimicirea societătel dv. şi a legâturel de Înfrăţire şi armonie printre silvicultori ! Înfrăţire ? Dar acesta este spiritul de înfrăţire pe care ziceţi pe toate tonurile că’! urmăresce societatea dv.tura grozavă ce v a coprins pe totl, fâcându-văsă vă ridicau ca un potop în contra unuia pe care, cu or-ca preţ voiţi sâ’l Înlăturat!, se’l nimicit? ? Nu vedeţi cât de şubrede şi lipsite de argumentatiune sunt motivele invocate de dv. ? Nu Înţelegeţi ce temei puternic va pune lumea pe toate aceste Învinuiri nedrepte, pornite de la nişte oameni cari sâ cred serioşi ? Nu, de sigur, căci, după cum am zistn articolul precedent numai ura, intriga şi personalităţile vă stăpânese ; Încolo nimic leal, nimic demn de nişte oameni cu cultură. Scris-am aceste câte-va rtndurl precum şi cele din articolul precedent, nu având tn vedere vre-un oare-care interes, safl fiind condus de simpatie safl antipatie către persoana cutare safl cutare din onor. dd. membrii. Am spus aceea ce dreapta judecată m'a povăţuit să fac, aceea ce ar fi făcut tn asemeni caşuri or-ce om nepărtinitor, condus de raţiune. Pentru mine 'ml e indiferent persoana care e tn joc, ori care ar fl dânsa; efl judec faptele tn esenţa lor, având tn vedere fondul, nu superficialitatea; din ele trag conclusiunile pe care conştiinţa mi le dictează. A judeca cu pasiune, este a Învălui, a o-coli adevărul, a induce pe cel alt! oameni tn eroare,—şi nu aceasta a fost tinla mea, după cum a crezut onor. autor al articolului. Iată aproape, tot ce aveam de respuns d-lul Stătescu relativ lacritica ced-sa mi-a făcut. Remâne acum ca lumea imparţială sâ judece tn linişte, unde este dreptatea unde ejdstă adevărul. P. ll.TIMK INFOIliHTIlM D. Mihail Kogalniceanu, care se găseşte acum în cea mai mulţumitoare stare de sănătate, părăseşte Capitala disearâ pentru a se duce la Constanţa de unde, dupe o şedere de câte-va zile, va pleca la Constanti-nopole. * Asia seară cu trenul de la 5 ore, d Ministru al Cultelor pleacă la Constanţa. Scopul călătoriei d-lui Maiorescu este de a visita catedrala spre a’şi putea da seamă d»spre ornamentele necesare. La întoarcere, d-sa are de gând se însărcineze pe tot! pictorii noştri!cunoscuţi sâ facă tablourile bisericeşti, care pâneacum erafl monopolul unui pictor colectivist. X Mai mulţi prefecţi au venit în Capitală pentru a seîntreţine cu d-nul ministru de interne despre afacerile judeţelor lor. Intre alţii sunt d-nil Rosetti-Teţcanu, prefectul de Bacâii, şi Manciulescu, prefectul de Teleorman. * Universitatea din Iaşi a desemnat şi dânsa pe unul din membrii colegiului seu profesoral pentru a o re-presenta la serbarea jubileului de 800 de ani al fondaţiunii Universităţii din Bolonia : Alegerea a căzut a-supra d lui Nicolae Ionescu, profesor de istorie la facultatea de litere. * Procesul sergenţilor acusaţi că ar fi furat mai multe obiecte militâreşti venind azi înaintea Consiliului de Rezbel, a fost amânat dupe cererea aperârei. Motivul amânârei constă în lipsa mai multor martori. X Ailăm cu mulţumire că d. M&io-rescu, revocând măsura ce predecesorul seu la departamentul cultelor mstrucţiunei publice luase fără nic' un alt cuvent de cât ura sa către d. Alex. Odobescu, a dat distinsului profesor de archeologie la facultatea deliteredin Bucureştimij-loacele d’a continua publiesţiunea însemnatei sale opere : le Trişor de Pietroassa. D. Odobescu se va duce la Paris îndată dL pe terminarea serbărilor de la Bolonia. X Intr’un numer precedent al ziarului nostru am dat ştirea că dupe o inspecţiune făcută de casierul general al judeţului Dâmboviţa în gestiunea afacerilor consiliului comunal din Târgovişte, s’ar fi constatat mai multe neregularităţi. www.dacoromanica.ro Azi primarul din Târgovişte ne scrie că nu s’a constatat nici o ne-regularitate şi că de şi inspecţiunea a fost foarte severă, cu toate acestea casierul general în raportul seu pare a fi foarte mulţumit de starea in care a găsit gestiunea comunei, şi că atare am fost induşi în eroare. Cu toată buna-voinţâ ce avem de a da crezemînt ziselor d-lui Dimi-trescu primar din Târgovişte, totuşi nu o putem face pentru simplu motiv că informaţiunea noastră a fost foarte exactă. Judece d. Dimi-trescu: Casierul general în raportul seu citează ca probă de neregulari-tate comisă de consiliul comunal din Târgovişte, faptul că aproape toate întreprinderile şi lucrările comunale le împărţeau câţi-va consilieri între ei, cea ce e contrar lege! şi intereselor comunei, care prin a-cest mod devenea monopolul consiliului. De altmintrelea ar face bine d. primar din Târgovişte se aştepte confirmarea celor de mai sus în raportul de disolvare al consiliului comunal din Târgovişte, care va fi publicat în curând, ast-fel că va putea se’şi satisfacă curiositatea. X D. Dimitrie C. Petrescu a susţinut eri cu mult succes tesa sa pentru licenţă. Subiectul ales era : «Natura şi caracterele pedepselor.» X Distinsul autor german d. Lindau, fratele cunoscutului publicist Rodol-phe Lindau, a fost primit eri în audienţă de M. S. Regina. In timpul şederei sale aici, d. Lindau, îşi propune se visiteze Curtea de Argeş, Sinaia, şi câte-va monâs-tirl. Astă zi d-sa a dejunat la d. Maiorescu, Ministrul Instrucţiunei pu blice, cu care s’a întreţinut în special despre moravurile şi literatura ţerei. X S’a crezut serios zilele acestea că Andronic, contrarifi celor zise, n'a părăsit ţara ; s’a susţinut chiar că el ar sta ascuns în apropiere de Valea Călugărească din judeţul Prahova şi că mai multe persoane îl ar fi vezut p’acolo. Cercetări minuţioase făcute în toată ţara, au dovedit însă că Andronic trebue se fi trecut graniţa. Persoanele care credeau a fi vezut pe vestitul escroe la Valea Călugărească, fuseseră abuzate de o asemănare într’adever foarte mare. X D. inspector de poliţie Epureanu îşi a dat demisiunea şi pare hotărît a persista într’ensa cu toate că d. colonel Voinescu a refuzata i’o primi şi ’l-a invitat sij’şi-o retraga. Dupe cât am aflat causa care a îndemnat pe d. Epureanu se părâseasâ serviciul poliţiei, este ostilitatea ce arată faţă cu densul autoritatea comunală care merge până a’l împedica în e-xerciţiul funcţiunilor sale. Dacă este aşa, reu face d. Epureanu de persistă în demisiunea sa oăci poate fi sigur d'a găsi în şeful seu un sprijin suficient contra acelor care îi caută pricină. X Astă-zî pe la 2 ore dupe amiază, un băiat de vr’o 14 ani anume Cari, ucenic la curelarul Iohann Riber din strada Mântuleseî Nr. 3, a fost găsit spânzurat în podul casei. O anchetă a fost imediat deschisă, zgomote grave circulâudp’intre vecinii lui Iohann Riber asupra căuşelor morţ9i băiatului Cari. Unii pretind că acesta s’a sinucis ca se scape de relele tratamente ale patronului seu; alţii susţin chiar că băiatul a sucombat în urma unor asemenea tratamente şi că spânzurarea lui a fost simulată de Riber; nimeni Inse nu crede că moartea nenorocitului se fie independentă de şederea lui la Riber. X In numărul de Marţi vom începe publicarea romanului plin de peripeţii interesante şi mişcătoare Dramele padurei, una din operile cele mai noi şi mai de sensaţie a lui Alexis Bouvier. X In grădina CismigiO, Vineri 20 Maiu la 5 ore, Sâmbătă 21 Maiu şi Duminică 22 Maiu 1888, toată ziua, mare serbare populară, în folosul construire! unui azil, pentru adăpostul de noapte al săracilor din Bucureşt1, organizat din iniţiativa Primăriei Capitalei şi sub conducerea unui comitet de doamne. MM. LL Regele şi Regina, vor o-nora serbarea Vineri la 5 ore şi Sâmbătă. Iluminaţie veneţiană.—Foc de artificii.—Arcade cu gaz aerian.—Mu-sici militare,—serate veneţiane pe lac.—Soare electric,Teatru, concert, Olebrul mapnetisator Pickmann. Musica Dalibor, sosită de curend In Bucureşti din Praga, sub conducerea d-lui Guillaume Skrlandt, va cânta Sâmbătă la 2 ore p. m. Castelul de fior", Tir, Panoramă, curse cu velociped, curse pedestre, curse nautice, producţiunl gimnastice, mare circ, Tramwavs pentru copii. Dumineca, înălţarea b&loanelor, Preţul intrării un leu. ULTIMA ORA AOEM1A II \VAS Londra, i Iunifl.—Camera Comune-lor.--Sir Fergusson, respunzând d-lul Labouchâre, repeta că guvernul n’a luat nici un angajament care ar putea sâ tareascâ dupâ sine participarea En-gliterel la un conflict continental. Londra, 1 Iunifl.—Ziarele englezeşti lauda discursul d-lui Goblet. «Daily News» zice : «După şedinţa de eri de la Camera franceză onorurile discuţiunil remân Franţei.» Alasuah, 1 Iuniu.—Kanti Bey a sosit purtător a! unei scrisori a* Negu-sulul, relativă l& negociărl de pace. Berlin, 1 Iuniu. — Impftratul a petrecut o noapte escelent*. El va pleca Intr’un mod definitiv la 10 ore şi trei sferturi la Potsdam. Berlin, 1 Iiunie. — împăratul şi împărăteasa însoţit! de prinţul moştenitor şi de doctorii Mackenzie, Wegener şi Lovell, afl plecat Ia Potsdam cu vapor. Alrngent atenţiunea cititorilor noştri asupra magazinului de lingerie zi pan/arle, deschis de d. I. Constantincscu fn strada Lipscani Xo. 2. A se vedea auuntul pc pagina 4. ADEVERUL IZVOR DE VINDECARE PRIN RENUMITELE APE DE LA LACBARRT DIX JUDEŢUL BKA1LA L.a sub-semnatul, sc gaseste ca-merlle cele mai higienice, curăţenie complecta, bine mobilate, tn l-iu st al ll-lea etagiu, situate pe Bulevard, lac ie fn facie cu Gradina Statului. SE ÎNCHIRIAZĂ CU PRECIURI MODERtTE DE LA 1 MAI Se închiriază si Restaurantul cu firma: GRAD HOTEL DE BOELEYARD La un bun restaurator care are şi avan-tagiul de la 40 camere. Cu slimă Proprietar CONSTANTIN POPESCU. Strada Regala Nr. 26, Librăria, Braila. 785. DR- P. I. STOJENESCU De la facultatea de medicina din Paris. Dă consultaţii de boalele interne şi veneriene, de la orele 3 până la 5 p. m. consultaţiile sunt gratis. Strada sf. George-X'ou No. 20. ANUNCIU Sub-semnatul are onare a aduce la cunoştinţa onor. pnblic ca a deschis un RESTAURANT In str. Regala 17 (.fosta sala «Universala»), sub propria mea firma, SPIRIDON M. GEORGESCU aranjat cu totul not) tntr’un stil modern, bine mobilat şi bine ventilat unde se poate servi In or-ce timp tot felul de mâncări alese şi gustoase precum şi băuturile cele mal bune şi mal naturale promiţând un servicii) prompt, curat şi preciurl modeste. Muzica naţională sub conducerea cunoscutului şi simpaticului artist IONICA DINICU Afara de acestea, sub-semnatul, pentru o mal mare Înlesnire; are la dispoziţia d-lor visitatorl amatori, la orl-ce timp mafjmulte camere separate, elegant aranjate pentru supat. Tot de odata mal aduc la cunoştinţa, că pot servi la domiciliurl vinurile cele mal bune, atât vechi cât şi noi, cu preturi foarte moderate. In speranţa că onor. public, care mi cunosc tn tn curs de tţjianT infrestaurantul Constantin actualmente Paraschivcscu şi care nu am cru{at nici cheltnelf nici osteneli pentru a merita tot aceeaşi încredere de care m am bucurat şi in trecut şi care astăzi mal cu deosebire ca acum lucrez sud propria mea firmă sunt pe deplin convins ca voii) fi onorat cu vizitele d-voastre paomiţându-v£ că veţi fi pe deplin satisfăcut!. Z a ilesrliis gradiaa din nou reetaurut» ai elegant decorâta. 770 Cu toată stima Spiridon ăl. Georgescu. SOCIETATEA Unirea lucratorilor constructori români MULŢUMIRE D. Em. Protopopescu Pachc, preşedinte al onor. comisiunl interimare, cu ocaziu-nea serbftrel ce societatea «Unirea lucrătorilor constructori românl« & avut prin punerea pietrei fundamentale a clâdirel localului societâte!, a bine-voit a oferi lei una mie (1000) ajutor la clădire. De şi faptele unul român ca d. Protopopescu Pache se incununeazâ singure cu iaurl, totuşi consiliul de administraţie a! societâţe! aduce viile sale mulţumiri In numele fntregel societăţi d-lul Em. Protopopescu Pa-he pentru ajutorul ce dâ u-nor Români muncitori cu mâinile azi când Îşi clădesc un acoperftmtnt de adăpost contra capriciului timpului şi local pentru şcoala Socie ţâţei, atelier şi muzefl. Comitetul administrativ al societatzei. LA MAGASINUL DE DROGUE, COLON!ALE-DELICATESE lONTETZlC&GERSDEkOVESSA » LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI ai) sosit şi sosesc din 15 In 15 zile APE MINERALE NATURALE din toate sursele indigene si streine Asemenea toată produc(iunea Lotului uroa spel din Paşcanii proprietatea D-nel Colonel Blaramberg se află de vAnzare numai la su» o umilul Magazie. EPOCA — 21 MA1U CASA DE SCHIMB I. M. F E R NI 0 Strada Lipscani, ÎVo. 27 Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 20 Maia 1888 i î PILDLES UNIVERSALES ! Dr. JANVIER X t c Cump. Vend. b 0/0 Renta amortisabila 92 92 1/2 5 0)0 Renta perpetua PO 34 92 1/2 6 0/0 Oblig, de Etat K> 3/8 &J 3,4 6 0/0 Oblig de st. drum de fer 7 0,0 Scri3. func. rurale 107 1/4 106 5 0/0 Scris. func. rurale 92 92 1 4 7 0,0 Scris. func. urbane 106 1 2 106 6 o/0 Scris func urbano 98 1/2 99 & 0|0 Scris. func. urbane 67 3/4 88 1/8 Urbane 5 0/0 laşi 77 1 2 78 î> 0,o împrumutul comunal 77 77 1 2 Oblig. Casei pens (leilOdob.) 212 216 împrumutul cu premie 39 40 Acţiuni bancei nation. 940 960 Acţiuni .Dacia-România» 220 *40 > Naţionala 210 *15 » Constructiuni 70 13 Argint contra aur 16 85 17 10 Bilete de banca contra aur 16 85 17 10 Florini auBtriaci 2 01 2 02 Tendinţa calmă I I Remediu sigur contra hemoro delor tranjii;constipaţiunei,dureri de cai*.in-digestiunel si ai tuturor afecţiunilor a tubului digestiv. Fie-ca re cutie convine câte o instrucţie. Preţul 1 leu si 51 bani. Se afla de Vtînznre: In Bucureşti la farmacia Applo, M. Brus et comp. Calea Grivitei 23, la farmaaia la Aurora, Anton Altan, Strada Batistei 14 bis. In Braila la farmacia la Aquila Ro-mâna Anton Drumer, Strada Galaţi. 135 I CASA DE SCHIMB IONESCU & MARCU Strada Lipscani X'o. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 20 Maiu 4 iţim fu Remania Libera» valori Scadenta cupoanelor X t X DU TVPtITDTAT casa din Strada Polon A DE in Unim AI No. km, compusa din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trasuri. 123 Funduri ilc stat romftn Renta rom. perpe. 1875 5% Renta rom. amortisab. 5'1 Renta rom. rnr. conv. 6' Oblig, de stat C. F. R.6/ Idem idem 5' Împrumut Stern 1864 7, Imprimi. Openheim 1866 8' Agio împrumut, de urase Impr. oraş. Bucur. 5% idem din 1881 5% Im.or.Buc.cu primelorfr. io Valori diverse Creditul fonriar rural idem idem Cred. func. ur. din Buc-idem idem idem idem Cred. func. ur- din laşi Obl.cas. pensiun. fr.300 1 Ap. 1 Oct. 1 Ap. t Oct. I Mai 1 Noera t lan. t Iulie Idem 1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 Iulie t lan. 1 Iulie 1 Mai 1 Noem lan. t Iulie idem idem idem idem idem Mai 1 Noem Tirg lib. curs med. 92 9* X 89 3/4 17 15 77 91 % 40 107 3/4 Pi k 106 99 88 X 78 Î15 VREŢI SE VE ÎMBOGĂŢIŢI ? Cumperatl numai de cat Bilete de Loterie turceşti cu tlraglu la 1 August 1888 garantata de guvernul otoman. Seansadegdsligprea considerabil SUMA LOTULUI ESTE DE 1,000,000 Fr. 550 LOTURI t câştig principal BOO.Ooo Brânci 1 câştig principal «O.OrtO • i câştiguri de 90.000 fr. Ue-care 40.000 ■ «,000 2,000 1,000 400 36.000 36.000 Î8.000 800,000 CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS A’o. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, tn facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia- Român iaj Bucureşti Cumperi si vinde efecte publice si face ori-oe schimb de monezi Cursul pe ziua de 20 Maiu 1888 I*reeui*ile Biletelor: 1 bilet 5 Ici in aur, 5 bilete 84 lei in aur, 86 bilele U8 lei in aur, 100biiele465 lei in aur A. U«tele oficiale vor ti Uimise franco in-dala dupe tragere, fiecărui eumperator. B. Or-ce eâsligator va ti avisal prin depeşe chiar in rina tragere). C. Tragerea va avea loc la Conslanlinopol, la ralanti imperiai de Monnaies. D. Pentru primirea bilelilur. (rebue se se a-dresete banii prin mandat postai [chequc] La directorul comptuarului comercial 557 grandes rue de Tete 557 781 Constauiinopole [Turque]. (I FIUH01SA IAPA DE CALARIt .'5? venzaro. Doritorii a se adresa Strada Episcopiei No. 7. 5 % Renta amortisabila 6 % „ româna perpetua 6 % Obligaţiuni de sfat [Conv.rur.l 6 % „ C. V. 5 % „ Municipale 10 Ir. , Casei pens. [300 L.l 7 % Scrisuri funciare rurale 5 I « ** y l)i , ,, urbane 5 1 5 S u M MM 3 % Obl. Serbesti cu prime lm. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie Italiano „ Olomane ai prime Losuri Basilica bombau Act. Dacla-România „ Soc. Naţionala ,, Soc. de Conslrnclianl Aur conlra argint sau bilete Florini Wal. Austriac Mărci germane Bancnote Irancese „ italiane „ Ruble hârtie NB. Cursul esl» socotii lu aur Cump. Vinde 92 92 yo 90 89 90 76 * 77 4)0 «15 107 106 9l 3 4 92 105 106 9* 09 88 fe* 77 % 78 67 70 38 40 Î7 30 40 48 li *0 10 X 17 201 203 144 1*6 100 101 99 100 210 215 MĂRGĂRITARELE TUTUROR PARFUMURILOR PEATRl BATISTE. HAI\K ETf. ESTE PARFUMUL MAIGLOCKGKEN DE LOHSE renumit pentru caracteristicul, Îndelungatul şi plăcutul sSil miros Heliotrope k>lazxo de LOHSE Goldlilie de LOHSE Bouquet Messalina de LOHSE Cumpărătorii fabricatelor mole se aibă tot d auna în seamă Firma GUSTAV LOHSE 46 Yager Slrase Berlin Fabrica de Parfumeric şi Sepunurl line de toaletă. Depou la d-nil S. Hechter, Ch. Lazarowitz etc. En detaliu la toate parfumeriile de lux. 754 ÎNCĂLZIRE de clădiri noui Pe gerurile deosebit de grele alo iernel trecute s'a putut constata, că nu ex'stă nici o sistema do incălzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger •Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, c.aloliferele n'au putu da căldura Îndestulătoare: aşa că In mal multe casur citatele aparate de încălzire s'a înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet», llegularea câldurel se face tn modul cel mal perfect, obţinftndu-se cu una şi aceiaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 Ii, dupe trebuinţă. Consumaţiunea combustibilului este mică tn raport cu marea căldură ce dâ soba, iar ca material se poate Întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignitâ, lemn şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte tn esecuţiunea cea mai simplă, precum şi în cea mal elegantă, ast-fel că’poate fi aşezată tn saloanele cele mal luxoase precum şi Tn odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Cornet» Încălzesc până la 1200 m. c. şi pot fi întrebuinţate ca calolifere pentru Încălzire dcclădirl complec e. 7'oate şcolile colo noi, precum şi palaturile administrative şt alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobo. O încălzire igienică şi economică fiind punctu capital at unei clădiri, tml permit a atrage atenţiunea proprietăţilor asupra sobelor Meidinger .Comei. construite în fabrica mea. ADOLF SALOMOX, Strada Doamnei, 14 bis. xx: :x® x: Mfv &j M AIV OA Ctf DEPOSIT DE LEMNĂRIE i PENTRU CONSTRICŢII SI RE FOC Calea Grivitzei, No. 153 Lângă Gara de Nord, Staţiunea Tranvaiului COMPTUARU Strada Sf. Ioan-nou, No. 1 xm x x X BUCUREŞTI -X©X“ 695 X xt Erezii L. LEMAITRE> Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC Bucureşti.- Calea Văcăreşti No. 192—Bucureşti Se Însărcinează cu construcţiunl de turbine şi mori cu preţuri mal redusedecâtacele dinVienaşi Pesta. Preciul Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900 » n » 1 » » 46 » 2100 » » » 2 pietre » 36 » 3600 n n » 2 pietre » 42 » 3800 Esecutează repede or-ce lucru de urnfitorie safl mecanică ; precum : olane simple şi ornate. Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc. M iro (lijpniU do r z i o * s MERSUL TRENURILOR CAEI FERATE ROMANE Valabil de la 20 Maiu (1 Iunie) 1888 8 BucnreMti-Foeaaui-Kuiuan V. Roman-Foosuni Buciifcsli 3. BticureHti-V^rciorova STAŢIUNI Arelarea trenurilor ... l Arelarea trenurilor 1 Arelarea trenurilor | Acc. Persoane Pla Acc. |Tîcc™Kîsoaiie Pla. Acc. ET.ITIUIC1 l^ulg. Aer. Per. Mixte ucar. Nord pl.liu.io 8,50 loesti batea sos. plec. sos. plec. t.-Sarat sos. plec. -ocsani sos. plec. llarasesti sos. plec. [uacan sos. plec. Roman sos. 11,89 10,84 11,44 10.34 1,18 12.80 137 18,30 8,24 1,19 9,16 0,35 8,08 4.40 5,r>9 6,25 9.16 9.41 8.87 3,19 3.88 3,50 3,55 5.54 5.59 6.59 dim. 1.42 8,15 8,19 8,46 8,59 5,i8 632 6,40 4. VcrriorovJi-Bucurcsti barau sos. plec. Uarasesti sos. plec. 10.50 Focşani sos. p.m- plec. K.saral sos. plec. sos. plec. sos. plec. Bucur.Nord sos butea l’loesll 11 > 18,16 18, 2 12,85 1,56 8,47 8. 3 2.30 23* 3.24 3.26 4.10 4.30 e 3,15 3.42 3,47 4,40 p.m. 4.43 11.50 5.32 12.55 5,42 u .m 12,36 735 2,33 Bucu.nord. pi. Titu Piteşti sos. plec. Slatina sos. plec. Craiova sos. plec. T.-Severio sos. plec. Vârciorova sos. '*, 5'7, 1 8,15 '2,45 5, 7 8.10 9,36 4,07 6,80 9.21 11, 7 5.45 6,24 9,26 11.28 p.m. 8, 4 11. 7 1,20 STAŢIUNI Verciorova pi. T.-Severin sos. plec. Craiova Fulg. Acc. p .m. a.m. (iun.p.m. 3,22 12,55 6 3,45 3,41 1,16 8.26 4.15 6,10 8 10,28 7,25 9.3511,50 9.5« 10. 7 4.35 u,35 8,10 11.15 9.27 12,32 9,33 12.41 12, 4 3.25 12. 6 3.31 12.28 3,53 'a.m. a.m, p.m 1,89 3,12 dim. 3,27 9 7, 2 1,17 7,19 1,40 7,45 2,10 p.m. Slatina Piteşti Titu Buc. sos. plec. sos. plec. sos. plec. Nord sos. 3,46 6,48 8,27 10.28 10.27 11,46 12,50 3,58 12, 5 1 3 .(«rabinii. V el- 8 fi. H. V*»c«J tor. 8 7. Buzeu Galaţi | Corabia pl. Caracal s. pl. Pialra s. P*. R.-Veld s. a.m. 8,45 10,47 11, 7 li,50 1.40 7.40 p.m. R.-Velcei pl. Piatra s. , pl. Caracal s. pl. Corabia s. a.m. 8. 12.40 12,35 4,13 4,33 6,30 p.m. ruzeu plec. Baila sos. plec. Bărboşi sos. plec. Galali sos. a.m. p.m. a.m.l 1.55 12,45 9.30] 4,20 3,26 a.m. p.m.l ijo 3^6 10 8.ld 5, 1 4, 9 10,55 9,101 5, 5 4,i5 a.m. p.m. 6,40 4,50 dim. p.m. t7i. Titu T6rg. 41. T#rgov.-Titu 45. Adjud T. Ocna Titu pl.llO 8,20 ferg «.111.20 9.3:. Tergoviste j 6,55 5.20 Tilu | 8. 5 6.30 Adj ud plec. Tergu-Ocna sos. dim. p.m. 5.15 4.15 7,10 6,2 dim. p. m. ■ 1 .Siorsi Stanic 34. Slanic-Flopsti Ploesti pl. io,45 tanic sos.-12,4o Slanic pl.l 4.50 j Ploesti s.I 6,4<) 117. C osit»sli 1. Maijiirt if »15 l-'iliasî-T. Jiu 3(> T. llu FIliasi p.m. p.m. • Coslesti plec. fci*,3o 4,30 | iliasi p!.iii.5o 5,15 i'.-Jiu sos-l T. Jiu FiUasi sos. jT.-Magurele sos. | 6,15 6,15 5.24 7,05 7,11 8.24 9,85 2,88 4,46 5,11 a.m. a.m. p.m. 8 8. !■ ala ti Uuirn Buzeu plec. sos. plec. sos. plec. sos. a.ra. dim. 12, 5 8 12,40 8.33 p.m. 12,4 * 8,40 6,20 1.15 9,13 7,45 1,25 9,23 p.m. 3.55 12,11 3.57 4B. I.-Ocnn-Adjud jdim. p.m. T.-Ocna plec. 110.45 9.20 Adjud SOS. 112,3511 li .m. sera 3H. T. Uiigiirrlr-i ostrsti T .-Măgurele Coslesli plec. sos. Ia.m. a.m. 6 9,50 11,45 3,37 Tipografia Ziarului.. Epooa“ 8». Galati-Uaraxenli Galali plec. arbust sos. plec. Tecuciu sos. plec. MarasesLi sos. dim. p.m. 10,40 8,50 11,15 9.32 11,25 9.55 1,43 12,40 2, 8 1, 5 2,38 1.45 p.m. p.m. 27. Barau Piaim->. arau plec. Piatra N. sos. a.m. p.m. ti,15 6,4»*» 837 8, 8 m p.m 311. (iolest'-i . I.ung Goleşti plec. C.-Lung sos. a.m. p.m. a.m. 11 5.40 11, «5 135 8,25 1,20 p.m. p.m. p.m.j d. iluciir.-iiiur£;iu STAT1UN1 Aret. trenurilor Ful. Persoane Bucur, nord pl. Kilaret sos. ,P>. Comana plec. Giurgiu sos. plec. Smârda sos. 5,40 8 5.30 8,15 5,45 8.30 6 6.21 9.17 6,44 10.il 7,40 10.16 7.45 7.10 10 21 7.50 4J. Floesli Frrdcitl Ploesti plec. Campina Sinaia sos. plec. Predeal sos. p.m. dim. dim. 6, 9 9,38 8,19 7, 1 10,42 9,20 7,52 11,41 10.16 8,30 11,53 10,31 9,10 12,3511,08 p.m. p.m. a. m 6. Giurg tn-Bucur. STAT1UN1 Aret trenurilor Ful. Persoane Stuârda sos. Giurgiu sos. ploc. Comana plec. Filaret sos. plec. uc. Nord soi. 2,25 8 6,20 8, 6 6,25 0.14 6,39 9,24 7.39 10,11 8,25 10,31 8,36 3,5210,45 8,60 8 0. Frrdeal-Pleesti 7. Buenr.-letesti STAŢIUNI Buctt, Nord pi. Ciulnila sos. plec. Fe ieşti sos. IAral. tren. PeisoanT lim. 7 9,46 9,56 15.50 8. Feteşti-Bucureşti ţArat . tn* 1 I Persoane I STAŢIUNI Felostl Ciulnila Bucureşti plec.l Iii in. * 4,20 5,86 plec.l 5.36 sos .» 8,25 8 8. Fanrei-Fetesti 8 2. Fetestl-Faurel Predeal Sinaia Campina Ploesti plec. sos. plec. sos. Faurei Feteşti p.m. a m. 3. 2 4.10 3.31 4.49 3.51 5.141 5,54 8,05 6 8,34 6,35 9,15' ___________________pan. a.m. 28. Piatra N. Bsoau Marasesti plec. Tecuciu sos. plec. Bărboşi sos. plec. GalaU sos. Tecuciu Berlad >5 Vasluin Patra N. aicau plec. sos. ia.m. p.m. 10,56 6.25 1,20 8,5 p.m. 40. C.-Lutlff-bulr«ti C.-Lung Goleşti plec. so$. a.m. p.m. p.m 7,10 2.25 2.40 9,55 5 4,54 lectici Vnsluiu inn. p.m. p tn 7,45 4,51 7, 5! 8,16 5.24 7,37 8,21 5,29 8,11 9,18 6,21 9, 8' 10, 9 7,24 9,5?llasi dim. p.m. |i.ni.|Uneherii plec. sos. {Feteşti Faurei plec. 8 3. Iasl-L'nghenl Ip.m plec. Il2,3 sos. ■ 1.3 |).m. a.m.' ' ,30 7,30 Unghent .36 8.44 laşi 8 4. laghenl-lasl ip.m. 2,15 3.30 plec. sos. plec. os. a.m. p.m 6 *, 5 7,56 6 S,t« c.2ii 10,25 8.30 a.m. sera' 29. « umpina Dof! 22. V asluiu Taeuci Vasluiu Berlal Tecuci plec. sos. plec. sos. ta.m. i 8.55 iii, 3 11,23 Bont .n-lasi şi vice-versa Ttoman plec/^da Paşcani pl. Iiisi»10,5l pl. buceava 10,-11 s, 5 11,45' 7. 4 10,16’ 7.16 10,41' 5.48 8.27 Ţergu Frumos |11,63 laşi sos. 2 Campina Pofta ni plecŢll sos.111.20 30 iVoTiana' Câmiiina Doft. Ca4mpina 1.20 11,30j 4.33 0.421 * - ■«*•-.....................- - - . ■■ ■■ rpascaBl-Sueeava şi vice-versa plec. j 6,50 sos. £ 6, 8 32. Ceruavodn-CoiiNt 38, Cernavoda Cons. Cernavoda pl. » 6,50 9.20 Constanta’ . Constanta sos. | 8 20 11,22 Crnavoda so-, II. Calarasi-SbTboTiă 12. 8loh«zla-talaraHl pl. 5,5(1 '■ 7,40 6.31 5,21 4.50 3.301 Paşcani plec. 10,41 7,161 Veresti pl. Suc. 11.60 9,32* pl. botoşani 12, 8 9,47» Suceava_____ ,12,23 10. ' Calarasi C.uluita Slobozia plec. sos. plec. plec. 8,35 4,15 Slobozia 9.37 5,17 Ciulnila 110,05 5,50 ,10,45 6,30 Calarasi plec. . 8,50 sos. 8 9.30 plec. *10,12 sos. Bl 1,15 4,30; 7. 9 5,10’ 5,49 5,55 i 5, 9 7 Ver«“tt:-boto«ani şi vice-versa Ţ Jd Veresli Leorda gotosani plec.112. 8 9,171 ( 1,31 11,441 SOS.B 2, 3 12,iul Tipării cu ccruenla Ch I.orilleo* C-le Paris Giraut responsabil O. Ceorges ou. www.dacoromanica.ro