ANUL IU No. 749 A DOUA EDITIUNE VINERI 20 MAI (1 IUNIE) 1888. NUMERUL Io DAM NUMERUL ABOXAMEXTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREi LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE Iu Bucurenri: La casa Administraţiunel. In Tara : Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei. 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In sirrinctair : La toate orflciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 60 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL Io IHM NUMERUL AXLNCll R1LE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA AOM!NI9i TRATIA ZIARULUI I.a Paris . Agence Havas, Placide la Bourse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciur! si reclame pe pag. IU. 2 lei linia. I„1 PARIS: segăsestejurnalul cu ÎS cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul Si. Ger-ninl». \o. 81. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI HEDACŢIUNEA Xo. 3,—l’iatza Episcopiei,—X’o. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DMIXISTDA Ţ1USEÂ X’o. 3.—Piat7a Episcopiei.—X’o. 3. PRIMUL MINISTRU IN BRAILA ------- PASA STATESCl AVOCAT STEAGUL COLECTIVIST FANUTA-BOULANGER LA MEZAT! LIBFMML PIERE Vara trecuta Epoca înainte de a arăta care sunt punctele practice ale programului seu politic, s’a încercat într’un şir de articole se stabilească că ecsistă pentru conservatori, un punct de vtdere şi o sumă oare care de tendinţe care le sunt speciale, ori cât ar fi, la un moment dat, de mare asemănarea de vederi asupra cestiunilor zilei cu alte partide. Mulţi au văzut în acele articole un fel dediversiune curioasă, menită să odihnească mintea cititorilor, de neîncetatele critici ce făceam regimului colectivist. Se pare că nu numai cei ce credeau ast-fel s’eu înşelat, dar chiar şi noi nu ne închipueam atunci, nu cât de adevărate erau cele ce spuneam, dar cât erau ele de actualitate. Ziceam în acele articole că într’un timp oare-care lupta între partide, nu va mai fi, cel puţin ca acţiune principală, pe terenul formelor politice, ci pe acela al cestiunilor economice; în care caz, liberalismul adevărat, nu mai putea juca rolul principal, din cauză că revendicările sale positive, libertăţile politice şi individuale, sunt traduse In legi necontestate de nimeni şi făcând parte din lucrurile dobândite, se sperăm, pentru totd’auna de omenire. Vorbele noastre au fost nişte profeţii fatale, căci nu numai liberalismul în sensul de mai sus şi obicinuit al cuvântului nu mai are rolul principal, dar încă liberalismul de-sertează de la postul ce de fire II este încredinţat. In adevăr, dacă, când cestiunile economice primează pe ceie politice, liberalismul nu mai are nimic de revendicat, adică nici un rol positiv dejucat, el are inse multe de păstrat, un rol negativ însemnat li este reservat. In asemenea împrejurări el este apărătorul firesc al principiului neintervenţiunei Statului, vrăjmaşul neîmpăcat al atotputerniciei sale, al pornirei de a re-gulamenta tot, de a se amesteca în toate cestiunile care trebuesc lăsate activitâţei private. Aceasta este menirea de căpetenie a liberalismului, aceasta este nota sa specifică între partidele politice moderne. Conservatorii pot, in unele împrejurări şi in oare-care margini impuse de respectul dreptului de proprietate şi al oare-oâror libertăţi primordiale , se întinzâ activitatea şi dreptul de iniţiativă al Statului; liberalii nici-odatâ. Din contra, liberalii au tocmai această particularitate, oă ţin să restrângă cât mai mult, după timp, loc şi împrejurări, activitatea Statului. In oposiţie cu liberalii şi cu conservatorii, vin apoi radicalii şi cele-l’alte formaţiuni u- ?i HMI rai I Wl JlHiMRBMWWaHHWl tssmmmmmmm topice,*care ar dori prin mijlocul pu-terei Statului să realiseze unele porniri şi visuri absurde, un plan de organisare socială altul de cât cel actual, arătat de istorie şi de marele legi naturale care guvernă societăţile. Se revenim la situaţie. Nepriceperea nevoilor Statului, proasta guvernare, reaoa administraţie şi lipsi unor măsuri protec-tectoare, au făcut că la noi, după 28 de ani de la o împroprietărire largă, ţărani se găsesc intr’o miserie care întrece pe aceea dinaintea lege! rurale de la 1864. Conservatorii, fără a-şi părăsi punctul lor de vedere, cred că e bine ca Statul să intervie din nou în oare-care limite, şi se caute a scoate pe săteni din miseria în care se află ; aceasta atât în interesul clasei ţărăneşti, cât şi în interesul proprietâţel p? care conservatorii cred că o asigură prin a-semenea măsuri preventive. Faţă cu ei, radicalii, sau mai bine socialiştii ascunşi sub acest nume, ar voi să se folosească de această împrejurare şi se împingă Statul aşa de departe pe calea intervenţiunei, în cât nu numai principiul neamestecului seu în unele cestiuni să fie cu desăvârşire răsturnat, dar încă ca toate legile fundamentale şi naturale pe care se reazimă societăţile moderne, să fie nesocotite şi violate. In asemenea împrejurări, datoria liberalismului ar fi fost se caute a modera pornirile conservatorilor şi se se opue cu hotărâre ori cărei încercări din partea radicalilor. In loc de această atitudine, singura conformă cu adevărata natură a liberalismului, cel puţin aşa cum e cris-talisat de istorie şi de doctrină, liberalii noştrii ni se spune că sunt pe punctul de a se apropia de ideile şi de programul d-luî Panu şi de a admite în atâta dreptul Statului de a regulamenta lucruri care nu’l privesc, In cât să primească vestita propunere de a se stabili un mac-sim al Invoelilor şi alte lucruri din programul radical. Această pornire a liberalismului ni se pare nouă o adevărată deser-ţiune, o părăsire a vechiului drapel liberal, şi nu l putem da altă ecepli-caţiune de cât aceasta: că oamenii care represintă ideile liberale, nu vor se se mulţumească cu rolul onorabil de moderatori care singur le-ar conveni în împrejurările de faţă, dar care i’arţine pentru cât va timp depărtaţi de putere, şi caută sejoace un rol mai activ, cu preţul chiar al pârăsirei punctului de vedere liberal. Această regretabilă constatare am voit se facem astă-zî. Ln conservator. TELEGRAME AGF.XTIA HAVAS Clmrlottenburg', 30 Maifl. împăratul a petrecut o noapte bună. CharlotU-nburg, 30 Maifl. împăratul şi Împărăteasa s'afl dus astă-searâ ln trăsura deschisa la palatul de la Berlin, de unde, după o scurta şedere,s’afl întors la Charlottenburg. Ziua de erl a fost foarte satisfăcătoare pentru împăratul. Asupra dorinţei augustului său client, doctorul Mdckenzie a renunţat la proiectul lui de a lua un scurt congediu. Paris, 30 Maifl. Compania drumurilor de fer de Est a organizat trenuri repezi, via Delle, pentru a scuti pe călătorii care merg îu Elveţia, Austria şi Italia de dificultatea paşaportului impus de Germania persoanelor care voiesc să treacă prin Alsacia-Lorena. Vicua, 30 Maifl. Camera deput&tilor a hotărât cu 164 vo- turi contra 113 să intre în discutiunea pe articole a proiectului de imposit asupra spirtuoaselor. Yîena, 30 MaiO. Camera Seniorilor a adoptat fără discu-tiune proiectul de imposit asupra zahărului. Ea a ales tn urmă pe membrii cari vor face parte din delegatiune. Roma, 30 MaiO. Camera a aprobat moţiunea d-lul Nico-tera, ast-fel modificată de acord cu ministrul de răsboifl: «Camera, convinsă de trebuinţa de a complecta apărarea coastelor, invită pe guvern să presinte, dacă va fi posibil, la redeschiderea parlamentului, In luna lui Noembrie, măsurile trebuincioase.» Vienn, 30 Maifl. Se anunţă din Belgrad «Corespondentei Politice» că reorganizarea personalului administrativ e aproape sfârşită. Cabinetul, care se tine ln afară de partide, n a luat tn consideraţie de cit meritul ln alegerea amploiaţilor săi. Sofln, 30 MaiO. Azi dimineaţă, marc revistă, cu prilejul zilei onomastice a prinţului Ferdinand. Populatiunea a făcut o ovatiune prinţului şi principesei. După revistă, ceremonie religioasă şi recesiune la palat pentru miniştrii, şefii diferitelor administratiunl şi clerul; apoi dejun lacasarma regimentului I de artilerie, care poartă numele principelui Ferdinand. Oraşul e pavoasat. Astă seară prânz de gală la palat şi ilumin&tiunl. Constnnlinopo), 30 Maifl. Via Varna. — Discursul d-lul Tisza a impresionat foarte mult pe Sultanul, cu toate că Poarta se preface că nu vede In aceasta de cât o manoperă parlamentară. Se crede că guvernul otoman va fi mal îngăduitor pentru lnchaierisa împrumutului de 2 milioane şi jumătate de lire, atât de mult e grăbit Sultanul de a complecta noua înarmare prin mijlocul puştilor cu repeti(,ie comandate ln Germania şi a căror predare suferă din causa tntârzierel plătii. Toate cele-l-altecesliunl sunt staţionare. Conslantinopol, 30 Maifl. Muhieddin-Bey, fiul Iul Abd-el-Kader, care era deja consilier de Stat, a fost numit general şi ataşat la persoana Sultanului. IML-MINISTRl) IN BRAILA Oraşul Braila este în sărbătoare. Cu vaporul de 12 1/2 d. Theodor Rosetti, preşedintele consiliului de miniştri, a plecat din Galaţi, Însoţit fiind de d. Ion Suditu, prefectul judeţului Braila. Primirea făcută primulul-ministru la debarcaderul Brăilei a fost din cele mal simpatice. Toate autorităţile civile şi militare, precum şi un foarte numeros public aşteptat! pe primul-consilier al Tronului; comercianţii şi orăşeni', tn număr Însemnat, auzind de sosirea d-lui Rosetti, afl ţinut de asemenea a’şi manifesta simpatiile lor, grăbindu-se a’I face cea mat cordială primire. De la vapor, distinsul oaspe s’a scoborît la d. prefect Suditu, unde a priimit visitele şi felicitările de bună venire din partea tutor autorităţilor locale şi din partea fruntaşilor oraşului şi comerciului brăilean. Apoi, Însoţit de prefectul judeţului, de comandantul garnisoanel, d-nu colonel T. Şerbănescu, şi de alţi representanţl ai autorităţilor şi comerciului, d. prim-ministru a inspectat lucrările de la Basin, lucrările de pavagifl din portul Braila, s'a Întreţinut la Banca de Cereale cu domnii comercianţi. Casarma artileriei a fostul obiectul unei in-spccţiunl minuţioase din partea primulul-ministru. Spitalul civil, gimnasiul, şcolile de băeţl şi fete, arestul, afl fost de asemenea obiectul visitel d-lui ministru. La 6 ore, d. Rosetti a fost recondus la vapor, şi mulţumit pe deplin, s’a îmbarcat pentru Galaţi. In tot acest timp, a fost Însoţit şi ded. D. Rosetti, fratele săfl, prefectul judeţului Covurluiu. Portul şi toate bastimentele ce arboraseră pavilioanele de paradă, presenlaO aspectul unei măreţe sărbători. Reporter. Braila, 16 Maia. PASA STATESCl] AVOCAT D. Paul Stătescu, fostul prefect de Tulcea, nu poate să fle om ca toţi oamenii; tot ce face, trebue să aibă apucăturile unul creer bolnăvicios. Când era prefect, tundea lumea cu sila, da firmane la polcovarT, sail se scălda în abusurl şi ln nelegiuiri de dimineaţă până seară. Acum, a fost dat afară din prefectură şi a Îmbrăţişat —cum se zice — cariera de avocat. In toate ţările din lume, un avocat dacă voeşte să fle mal cunoscut, trimite pur şi simplu un mic anunţ care se Inserează la pagina 4 a sad cel mult la pagina 3 a a ziarelor. Acolo spune pe scurt: «D. X. avocat. Strada cutare, număru cutare, consul-taţiuni de la 8 —10şi de la 5—6.» Un asemenea anunţ laconic poate să fie hui pentruun |simplu muritor,pentru un avocat ca toţi avocaţii, dar pentru un paşă ln disponibilitate ca Paul Stătescu, nu face parale. De acea fostul prefect al Tulcel, s'a adresat către Împricinaţi, sub formă de proclamaţiune. Toţi locuitorii s'afl pomenit tntr’o bună dimineaţă cu următorul afiş lipit pe zidurile caselor diD oraş : Cetăţeni, Când v’am anunţat retragerea mea din postul de prefect al acestui judeţ, am a-dâogat că «voifl esercita aci profesia de avocat.» Pe această cale voifl continua dar acum să lifl la disposiţia voastră, mal găsind în mine, şi tn special cel fără de mijloace, un apărător cu totul gratuit şi desintere-sattnaintea instanţelor judecătoreşti, pentru toate nedreptăţile, călcările de lege şi maltratările ce vi s'ar face. I’aul Stătescu Licenţiat ln drept. — Avocat. Tulcea, 1888, Maiu 17. Ei I spuneţi drept daca un asemenea anunţ poate fi opera unul om ce se bucură de întregimea minţilor sale ? Cum să botez avisul d Iul Paul Stătescu? nu ştifl nici efl. Proclamaţie nu poate fi, de oare-ce d-sa nu mal joaca nici un rol In administraţie. înştiinţare nu poate fi, de oare-ce ese din forma obicinuită. Mai mult seamănă cu alişurile ce afl obiceiul să împartă directorii de circuri, de cafenele sau alte stabilimente publice, când voesc să anunţe exhibi-ţiunea unei pocitanii. Aga. Moralmente, d. I. Brătianu şi confraţii săi intru colectivitate sunt morţi, ba unii dintr’inşiî chiar îngropaţi. ln deşert câţi-va neastâmpăraţi se încearcă se galvanizeze a-ceste cadavre; morţii numallnviază. Despre morţ\ zice un vechiu dicton, se vorbim numai bine. Poate că am fi înclinaţi către a-ceastă generusitate, dacă şeful colectivităţii ar dorini liniştit ln singurătatea mormântului şi dacă tovarăşii sei, tot aşa de compromişi ca şi din-sul, n’ar încerca se facă din cadavrul seu un steag, împrejurul căruia slut hotărâţi a lupta cu o învierşu-nare desperată. Dar fiind-câ acest nume este şi astă-zi purtat de sbirii fostului regim ca un talisman, ln puterea căruia ei speră a învinge, ne luăm permisiunea de a recapitula câte va din isprăvile anilor sei din urmă. D. I. Brătianu făcuse din corup-ţiune unul din factorii principali ai guvernului seu. Cine era mai venal şi mai lipsit de conştiinţă, era mai aproape de inima sa. Scopul seu era de a face se capituleze toate caracterele înaintea banilor, pentru ca, având pe toţi în mână, se domnească fără nici o temere. Din norocire, MTTTMIP'SI— l'iMi'l llWnte ln-cîntatoare a căror alăturare deşteptă numai idei vesele 1... urmă d’Aumâdy, care cădea tn lirism... Cunoşti antitesa poetului: Primavera, giuventd dell’anno Giuvenld, primavera della vita... Ascultai aceast# citaţiune cu răbdare; eram hotârlt a Indura or-ce. Mă înjosii chiar până a o Intlmpina cu un zimbet drăgălaş din care, ce’i drept, trei părţi să Indreptad către friptura care mi se pusese dinainte şi care răspîndea un profum foarte plăcut. «Val I zadarnice plănuiri omeneşti, pe nisip sunteţi zidite 1 Acum vr’o cincî-spre-zece zile, Maxim primi vizita unul preot spaniol, care veni să’l ofere un potir de aur smălţuit, lucrat cu îngrijire şi care părea a fl din secolul al XIII Acest obiect fără pereche, de negasit, venia, după spusa lui, de la o mică biserică dia Aragonia, a cărei paroh silit de a vinde o parte din odoa» rele sacristiei sale pentru a face nişte reparaţii cu totul trebuincioase, era gata să'l dea pe o mie de duros. «Maxim, care se ţinea că n’a fost nicl-odată Înşelat cu lucruri falşe, mirosi o cursă. I se păru de necrezut ca un preot aragouez să trimeată pe cineva la Paris să’l vtndă vasele sfinte. Obiectul era frumos, ce l drept, lucrat de minune, fără Îndoială ; dar daca pe lângă perfecţiunea lucrului mal aveatn adevăr şi meritul de a fl aşa de vechifl, preţul lui n'ar ti fost cinci mii de franci, ci de zece ori mai mult. Apoi daca era aşa de vechifl cum putea să fi păstrat atât de bine ? Omul Insă era spaniol de sigur; înfăţişarea şi vorba lui o dovedead In de ajuns. «Să fie preot, nu era tocmai vădit. Dar vasul Iul nu era vechifl, nu, de o mie de ori nu. Alţii puteafl să se înşele Maxim nu era de aceia. Ei era hotârlt să nu cumpere nimic modern ; de aceia asculta politicos pe preot fără a primi propunerile Iul. «In seara aceleiaşi zile, Maxim se duse dupe obiceiul lui, să faca curte fl-danţatel sale care se coborise la otelul Continental.Daravu neplăcerea d'aafia ca d-şoaraFredrik fiind bolnava cu părere de rău nu’I putea primi. Se întoarse acasâ foarte supărat. «A doua zi, pe când cobora bulevardul Haussmann spre a se duce se afle cum mai era tlnâra fata, un samsar pe care ’l Întrebuinţa câte odată îi eşi Înainte şi oprindu’l U vorbi ast fel: «— D. conte ştie noutatea ? «— Ce noutate ? «— Norocul de necrezut ce a avut baronul ? «— Baronul, In lumea curiosităţel, e, cum ştii, baronul Bridard, o autoritate printre cei cari fac colecţiunl. Lui Maxim, nu’I e prea drag, căci de multe ori a găsit In dlnsul un concurent fericit. «— Nu, de ce'i vorba ? «— De un potir din secolul al XIII, pe care l'a căpătat pentru cinci mii franci. «— L’am văzut eu, potirul d-tale, zise Maxim cu dispreţ. Cineva mi l’a oferit erl. «— Ei bine I daca d. conte a avut prilejul să’l cumpere şi l’a perdut, să 'mi dea voe să’l spun că rău a făcut... «— Ia lasă-mă... E lucru modern. «—Aşa de puţin modern, că d. duce de Siete-Campos, venind aseara la baron, a recunoscut că obiectul acela fusese dăruit odinioară de strămoşii săi unei biserici din Spania, şi s’a dat chezaş că lucrul nu'i falş. Ba chiar s’a gândit, zice-se, se ceara tribunalelor să nulese vlnzarea, întemeindu-se pe oare cari convenţiunl cu care se dăruise acest potir, şi pe care crede că le-ar putea găsi printre hârtiile sale. Dar dupe ce s’a mai gândit s’a lăsat de planul săd. Experţii cred că obiectul face 100,000 franci. «Maxim Îngălbenise. Lovitura era dureroasa. Cum să se mai mângâe vr’o-datâ de a fl perdut prin greşala şi ne* dibăcia sa asemenea prilej 7 n Mâine va veni înaintea consiliului de râsboiii, procesul sergenţilor re-servişti acusaţi d’a fl furat mai multe muniţiuni, puşti, cartuşe şi altele. Consiliul va fl presidat de d. colonel Măculescu. La finele lunei Maiu Comitetul Reuniuneî Femeilor Române din iaşi va da o representaţie teatrală şi un concert cu concursul mai multor doamne şi domni din societate, in scop de a veni în ajutorul şcoalei profesionale de fete. Prin afipte se va anunţa anume zioa şi numele persoanelor din societate care vor participa la această operă de bine-facere. NEUINSIRILE INII CREDITOR Ca să ’şl facă cititorii noştril o idee a-xactă de gradul legalitâţel colactiviste, publicăm un act re.aliv la neajunsurile unul creditor care urmărea averea fostului ceasornicar de la Interne, Radu Mihal: Copie dupe suplica d-lui avocat Haralam-bie Brailoiu, către d. preşedinte al consiliu-lui de miniştri. Domnule preşedinte, Sub semnatul, fiind autorisat de d. G. T. Ghica, prin procura legalisată de onor. comisie de galben sub No. 3679/77, ca să urmăresc, In numele săd, imobilul din suburbia Sf. Visarion, strada Romană No. 47, coloarea galbenă, averea d-nei Alexandrina Radu Mihal, In baza actului de ipotecă No. 196/75, Investit cu formula executorie, şi să ată-ruesc pentru îndeplinirea tutulor formalităţilor relative la zisa vînzare, am şi făcut toate demarşele necesarii în a-ceastă privinţă şi ast-fel s’a fixat de o-nor. tribunal de Ilfov, secţia 111, (dupe alte amânări urmate in curs de doi ani) zioa de 13 a. c. pentru licitaţie. Inaintându-se dar de către d. portărel pe lângă zisul tribunal, printr’un agent al săd, numit Costache Gheor-ghescu, două afipte spre a se da unul In primiread-nel Alexandrina R. Mihal, iar cel-alt soţului săd maior Radu Mihal, ţi ambii consorţi tmpotrivindu-se d'a le primi, notatul agent (însoţit de mine) s’a raportat către d. sub-comisar respectiv al despărţiri! 3 din coloarea galbenă, C. Zapole, pentru lăsarea a-cestor afipte, prin încheiere de proces-verbal, la domiciliul sus numiţilor datori ; dar numitul sub comisar, contra legii, s’a împotrivit d’a îndeplini această formalitate. Ast-fel dar, efl, văzând că interesele clientului med pericolează, neputându-se îndeplini procedura, pentru lăsarea ziselor afipte prin încheiere de proces-verbal la domiciliul sus numiţilor A-lexandrina R. Mihal şi maior Radu Mihal, am reclamat onor. parchet tn luna Martie a. c., rugându-mă ca să pue la cale de urgenţă cele de cuviinţă în a-ceasta privinţă, precum şi de a face să se dea în judecata numitul sub-comisar pentru împotrivirea sa la îndeplinirea datoriilor funcţiunei mele. Dar resulta-tul, iată-1 care a foşti D. prim-procu-ror pe suplica mea a pus următoarea apostilă : «—De altmintrelea se vede că baronul are noroc In toate, zise cel’alt sa-lutându’l Înainte de a se desparţi de dânsul. «— Ce mai este ? zise Maxim năbuşind. «— De ! Se spune — nu ştid daca e a-devărat—că ia de soţie în curând pe o tînără fată foarte bogată şi frumoasă, ceea ce nu strica, o rusoaica, sad o sve-dezâ, nu prea ştid bine... Aşteaptă... D-şoara Diana... Diana... Cine să mal ţie minte numele astea străine ! «De prisos să-ţi spun, dragul med, că nimic nu era adevărat din toate a-cestea. Interlocuitorul lui Maxim ţinea informaţiunile sale de la cineva care confundase pe baronul cu adevăratul fidanţat al d-şoarel Fredrick. «Dar Maxim, prea turburat pentru a se gândi, pentru a recunoaşte ce zadarnice erad aceste spuse, primea de bune cele ce auzea. Fidanţata lui nu’I primise în ajun. Lucrul era limpede. Creierul săd, sguduit de mal nainte prin istoria potirului, nu putu suferi şi a-ceastă a doua loaitură. O trăsură trecea; îi făcu semn să se opriască şi sări în lăuntru el, spunând birjarului sâ’l ducă la hotelul vlnzărilor. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA - 20 MAI -La dosar. Faptul neconstituind nici un delict, rimâne ca reclamantul să se adreseze la d. ministru de interne ca sa ia misurl contra sub-cornisaru lui ce nu ţtie să 'fi facă datoria.» Inurma unei asemenea apostile m'am adresat către onor. ministru de interne, cu suplica, la 23 din aceiaşi lună Martie a. c., descriindu'l Împrejurarea, precum şi abaterea numitului sub-comisar din datoriile sale, şi, în fine, rugându’l ca sâ pue la cale cele de cuviinţă pentru procedarea imediată a numitului sub comisar, la îndeplinirea datoriilor sale, şi darea lui în judecată. Resulta-tul însă şi al acestei suplici, fuse de nul efect, de oare-ce prin apostila ce s’a pus asupra’I a fost recomandată către d prefect al Capitalei, a-d*ca chiar către adversarul si debitorul clientului meu. Tot d'o-datâ şi d. portărel si onor. tribunal Ilfov secţia 3-a în lunaluî Aprilie a. c. a făcut raport cstre onor. minister de interne, arătând împrejurarea şi cerând a sâ ordona funcţionarilor competinţi de al da ajutor pentru îndeplinirea procedureî, pe care raport d. ministru l’a recomandat in copie d-lui prefect al Capitalei. Apoi, în urma tutulor oelor ce preced, am mers însumi în persoană cu d. portărel la d-na Alexandrina R. Mi-bai şi la d. maior Radu Mihsl, cari, nevoind siprimească afiptele.m'am dus, tot însoţit de d. portărel, la despărţirea respectivă in mal multe fi repetate rin-dur 1, şi mi s'a spus că numitul sub comisar lipsefte in congediu ; iar pe acel ce-l inlocuefte n’a stat putinţă a’l găsi pentru a îndeplini procedura. Şi ast fel, d-le preşedinte, după o a-lergătur» de 2 luni, la 13 Maiu, procedura neflind îndeplinită, din causa ne-îndeplinireî datoriilor agenţilor poliţieneşti,vânzarea imobiluluiipotecat s'a ajurn&t tocmai la 27 Septembre a. c. In vedere dar d-le preşedinte, că interesele clientului med sunt în mare pericol, vid a reclama d-voastră sâ ordonaţi de a nu sâ mal împiedica vânzarea imobilului în ziua de 27 Septembre. Primiţi etc. (Semnat) llnralambie Brallolu. procurator din partea d-lul G. T. Ghica. DIN DISTRICTE BUZEU Notarii ooleotivisti In comuna Calvini, zice îndreptarea, se află ca notar un hoţ murdar, anume Istrate Mihăescu. Locuitorii din zisa comună, exasperaţi de pungăşiile acestui notar, şi vâzând că nici noii stăpâ-nitorl nu iad măsuri spre a '1 scăpa de acest tâlhar, s ad adunat în zioa de Duminică 8 corent la primărie peste 100 de locuitori fruntaşi, denunţând primarului toate abusurile şi hoţiile notarului. Locuitorii văzând însă că părtineşte pe notar, ad năvălit în primărie spre a pune mâna pe el şi să le administreze o sfânta de bătae. In acest moment vine ajutorul de primar şi consilierii, care ad destituit imediat pe notar, înlocuindu’l cu o altă persoana onestă şi capabilă şi în care avead şi locuitorii o deplina Încredere. Ast-fel locuitorii satisfăcuţi s'ad retras pe la casele lor. lata câte-va fapte din isprăvile acestui giuvaer colectivist : 1) De la locuitorii ce se căsătoread le pretindea şi lua 4—5 lei peste taxa comunală. 2) Pentru hotarîrile judecătoriei comunale lua de la 50 bani în sus şi chiar timbre. 3) Idem coaie timbrate de prisos la executări de hotărlrl civile. 4) Dădea bilete din condica de vânzări de vite la tâlhari ce furad vite, fără să fie iscălite suşele. La 18 corent va compare înaintea trib. local ca inculpat pentru mituire şi falş în acte publice. TUTOVA Animalele turbate Din târguşorul PueştI, se comunică «Tutovel» din Bârlad, că în ziua de 15 Maid curent, o vaca a locuitorului Ma-nole Hriscu din comuna Satu PueştI, înbolnăvindu-se, da semne de turba-ciune, de oare-ce ameninţa a împunge pe or-cine se apropie de ea. Autorităţile locale conformându-se disposiţiu-nilor legei poliţiei veterinare sanitare, ad ordonat separarea celor-l’alte vite de această presupusă atinsă de turbare, cerând primarului respectiv a cerceta cârdurile de vite spre a se încredinţa de mal sunt alte vite bolnave. • • * In ziua de 15 Maid curent, femeia Sa/ia lui Ioan Fârţânache a fost muşcată Ia o mână de un câine, în strada Orient, Dupe câte-va ore, acelaşi câine a mal muşcat pe locuitorul Nicolae Cu-coşu, în strada Speranţa, apoi fugind în strada Prutu muşcă şi pe un locuitor din comuna Popenil. In urma a-cestor întâmplări, câinele turbat a fost prins şi omorât de locuitorul Constantin Zarafu. Pacienţii: Safta Fârţânache şi Nâs-tasfe Cucoşu fiind din oraşul nostru, ad fost trimişi în cura d-lul Doctor comunal, iar locuitorul din comuna Popenil, fiind-că a şi plecat imediat acasă, nu i s’a putut aplica nici o măsură pentru cura lui. COYL’RLUIL Suferinţele invretatorilor satesti Primim ştiinţă zice, «Poşta», că perceptorul comunei Baleuî, din judeţul nostru, face o mulţime de şicane învăţătorului acelei comuni. Ast fel nici până azi n’a achitat salariul învâţato rulul pe luna Aprilie, de şi mandatul învăţătorilor pe această lună a venit de 25 zile. învăţătorul ne scrie că s’a tânguit d-lul casier general, dar fără efect. Totul s’a mărginit Intr’un ordin înscris dat perceptorului, de care însâ acesta nu voeşte să se ţie de loc. Ne prinde mirarea de această recalcitranţă a perceptorului faţă cu ordinul superiorului săd. De aceea atragem băgarea de seamă a d-lul casier asupra caşului, pentru câ ne place a crede că d sa ţine ca ordinile sale să fle esecu-tate de către subalterni şi publicul satisfăcut prin serviciile lor. VISITA REGELUI . LA LUCRĂRILE DE ÎNTĂRIRE A CAPITALI Citim în Monitorul oficial de azi: Marţi, 17 MaiCi, la 10 ore dimineaţa, M. S. Regele, însoţit de adjutantul de servi-cid, a pornit de la halta CotrocenI pentru a visita linia de forturi ce Incongioari Bucureşti. Aci, Majestatea Sa a fost întâmpinat de d. general Barozzi, ministrul de resboid, de d-niî generali Fâlcoianu, Arion şt Be-rendel, de d-nil ataşaţi mi itarl pe lângă Legaţiuniie din Bucureşti aflaţi în Capitală, de d. colonel Voinesou prefectul poliţiei, de d-nil coloneii Boteanu, Pastia, Horbazki, Budişteanu, Carp. Carcaleţeanu Poenaru, de d. locotenent-eolonel Vartia-di, precum şi de elţl ofiţeri superiori şi inferiori. Toate aceste persoane însoţiră pe Ma-jeslatea Sa to această inspecţie. Cel d’ânlâift fort unde se opri trenul re-gai fu Jilava. Regele, coborându-9e din vagon, primi raporlul comandantului fortuiu , trecu pe dinaintea frontului unei gărzi de o-noare, intră în pavilionul comandantului, visitâ casarma trupei şi de aci merse sâ inspecteze fortul, ceeraîmpodobitcuslea-gurl şi cu cununi de verdeaţa. D. Pluvier, inginer în serviciul direcţiei fortificaţiilor, avu onoarea se lle presen-lal Suveranului de către d. general Be-rendel, inspectorul acestui servicid; iar d-nil maiori Boteanu şi Culcer, şefi al celor două sectoare In care sunt împărţite lucrările de fortificaţie, prin ajutorul planurilor ce le avead la îndemână, dete Regelui cele mal complecte desluşiri şi informaţii în tot ce priveşte aceste însemnate lucrări militare. Presenţa Majestâţel Sale fu salutată de mulţimea lucrătorilor cu vil şi repetate urale. Regele cercetă cu deamâruntul şi cu o pricepere desăvârşită construcţia In sineşl, yaleriele care duc la capnoierâ şi la cupolele laterale, făcu băgările Sale de seama asupra îndreptărilor ce s’ar putea sevârşi, si porni spre fortul Chiajna pe drumul de fler militar ce leagă toate forturile între ele şi paralel cu care linie merge o şosea menită şi dânsa a face tot serviciul forturilor. La Chiajna, oprindu-se câte-va minute trenul regal, primarul comunei, preotul, fruntaşii satului şi ţărance veniră sâ înfăţişeze respectuoasele lor omagiurl Suveranului ; iar băeţil din şcoala satului, tmbrâcaţlîn haine de sărbătoare, intonară imnul naţional. Apoi trenul porni spre fortul Chitila, unde Regele fu primit cu aceleaşi onoruri şi unde cercetă fortul cu aceiaşi stăruinţă, cu aceiaşi băgare de seamă şi tragere de inimă ce o pune necontenit în tot ce priveşte lucrul public. Acest fort e dat în întreprindere d-lui Bâdulescu, precum cele de la Afumaţi, Pantelimon şi Cernica sunt date In întreprindere d-lul inginer Bunescu. După inspecţia fortului, Regele a luat dejunul, la care ad fost poftiţi, sub un umbrar ridicat cu prilegiul visitel regale, aproape 40 de persoane. După aceasta, Majestatea Sa merse de visita forturile Mogoşoaia, Otopeni, Tunari, Ştefâneşti, Afumaţi şi podul de pea-tră pe care direcţia fortiflcaţielor îl con-strueşte peste apa Colintina. Forturile cele mal înaintate, la privinţa contrucţiel, sunt: Jilava, Chitila, Mogoşoaia, Otopeni, Tunari. Unele dintr'tusele sunt aproape de isprăvit, altele se lucrea-creaza cu multă sârguinţă. Lucrările lor de pietrărie, de ziderie şi de beton, pe lângă câ sunt impunătoare vederel şi min-ţe>, sunt alcătuite cu o îngrijire ce nulasâ nimic de dorit şi cu o priveghiere neadormită. Această de frunte operă militară adâncă întipârire a făcut asupra tutulor celor de faţa. Inspecţia a ţinut toată zma. M. S. Regele, cu un neobosit simţimânt al datoriei, a cercetat tot ce s’a lucrat şi ’şi a dat socoteala de tot ce mal este a se face. Era orele 8 seara, când trenul regal intra în halta CotrocenI, unde M. S. Regina.în-congiuratâ de Casa Sa, aştepta pe augustul SâQ Soţ, care, după ce arătă înalta ’l mulţumire d-lul general Berendei despre mersul lucrărilor, Regele, întovărăşit de Regina şi urmaţi de suitele Lor, Se întoarse la Palatul de la CotrocenI. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Calcat —Erl pe la ora 5 1/2 un tren dela gara de nord pornind pentru a merge la Giurgiu, a tăiat în două în dreptul bisericel Cărămidari, un cal, care aparţinea lui Ioniţă Lazâr. —x— Hoţie. — Costică e un factor foarte important în serviciul oficiului postai. D-sa aduce şi împarte scrisori. Dar d sa nu se mulţumeşte cu a-ceasta sarcină. Eri nu ştim ce ’i-a venit de a furat 15 mărci de 15 bani şi 2 a 25. Ni se telegraflază din Craiova : Azi d. Th. Rosetlişi Prinţul Ştirbei ad vi8itat cercul agricol unde li aşteptau peste 100 proprietari mari. Preşedintele cercului d-nu Şomă-nescu, a ţinut un discurs, urând bună venire primului ministru, care a răspuns des întrerupt de aplause şi urale. S’au ridicat toaste.—La eşire miniştrii au fost salutaţi cu strigăte de ura de poporul ce staţiona în stradă. Mâine pleacă la Calafat. Peruianu. —x— O distrările.—Iancu Vasilescu face voiagiun de distracţie. La aceste voia-giuri cauta însâ tot d’a una sâ profite ceva de pe la covoiagioril lui. Ast-fef erl venind cu trenul de la Predeal, şi având o mare plictiseală, a început să vorbească cu un anume Ioniţa Ionan.— AU vorbit politica,femei,şi d-spre or-ce alte lucruri care ar putea să serve de obiect unei conversaţii de oameni galanţi. După ce vorbiră mult. o oră chiar, noi prieteni se despărţiră în termeni cel mai cordiali. Pare Insă câ pe când Iancu Vasilescu vorbeşte şi mâinile sale lucrează, căci după puţin timp bietul Ion Ionan, a constatat că'I lipsea ceasornicul săd de argint. Hoţul a fost prins, şi cu toate protestările Iul câ nu face alt ceva de cât câ urmează exemplul unor oameni mari din colectivitate, totuşi a fost condus la secţie. Trebuia să ştie Iancu Vasilescu că or-cine nu poate fl Radu-Mihai. —x— Cine a perdut un căţel foarte frumuşel şi de lux (zice raportul) având pârul alb, să se ducă la secţia 28 unde îl va găsi. —x— Calcat.—Costache Broscai e un căruţaş foarte neexperimentat In meseria Iul. En a călcat peste gât un copil oa de 3 i/2 ani al lui Vasile Petroşan. A X EDITIUNE O Doue mişcare judecătorească mai avem a semnala. D. Theodor Vasiliu, actual judecător de instrucţiune la trib. Co-vurluiu, a fost numit preşedinte la R.-Sarat în locul d-lui Crâsnaru destituit. D. Leon Krupenski a fost numit judecător de instrucţiune la tribunalul de Govurluiu. D. Scarlat Ghica, actual membru la tribunalul de Ilfov,e numit preşedinte de tribunal la secţia 111. D. Atanasie Kiriac trece în locul d-lul Scarlat Ghica. D. Sava Petrescu, judecător de instrucţie la Olt, e numit preşedinte de tribunal la R.-Vâlcea In locul d-lui S. Niculescu destituit. D. Babianu, fost grefier, e numit substitut pe lângă tribunalul R -Vâlcea. X Mâine vom publica discursul rostit de d. A. D. Holbau, la Întrunirea opoziţiei-unite ţinută la laşi. Poştea sosindu-neprea târzifi, n'am putut publica acest discurs chear astă-zl. X D. procuror Voinesou, Însoţit de judecătorul de instrucţie de la cabinetul No. 2, d. Stâtescu, a fost eri şi azi acasă la d. Moruzi, spre a T interoga în privinţa acusaţiunei de complicitate în afacerea Andronic, ce i se aduce de către Ilie Constan-tinescu, parte civilă, şi Vlădescu, inculpat şi reclamant tot o dată în această afacere. Instrucţia fiind foarte complicată prin faptul multitudinei deposiţiilor, se crede că interogatoriul d-lui Moruzi nu se va sfârşi de cât dupe doue zile. D. colonel Ioan Murgeacu comandantul depositului şi divisiunel eehipagrlor flotilei, e numit comandant al flotilei. X D. Teofll Franou, publicist, a fost numit şef de birou la ministeriul Gu Iţelor. X Camera de punere sub acuzaţie, a pus azi In libertate mai mulţid’intre sătenii acuzaţi ca instigatori ai ultimelor revolte. Aceşti săteni sunt originari din satul Popeşti-Dragomireşti. X Abusivul fost inspector poliţienesc, Mu8celeanu, va fi chemat zilele a-cestea înaintea judecătorului de instrucţie spre a da compt de acusa-ţiunile fondate ce i s’ail formulat de oătre nenorocitele Iul victime,pe oire le a escrocat cu atâta neruşinare. Deja instrucţia a găsit mal multe probe de culpabilitate în oontra d-sale. X Nici astâ-zl nu s’a putut ţinea şedinţă la Camera de Comerţ. Lipsea încă trei membri ca se sa completeze numărul cerut de lege. Ar trebui ca d-nii comercianţi să influenţeze pe lângă colegii lor din Camera de Comerţ să fie mai esaoţi. Şedinţa e amânată pentru mâine la ora 3 după amiazi. X Astă-zî agiul a atins cursul de 17.10. X Ziarul «Resboiul» publică următoarea denunţare de mituire contra vestitului Meschiu. Pe când eram în serviciul poliţiei din Capitală, d. Meschiu, fost superior al meh în poliţie, după ce i-am numărat 90 fr., prin intermediu soţiei sale mi-a promis câ ’ml va da alt post mal bun. De a-tuncl a trecut mai bine de un an de zile şi numitu domn n’a făcut nimic pentru mine şi nici banii nu mi i-a restituit totl, ci numai 30 fr. Ducându-mă să ml reclam şi restu de 60 fr. am fost dat afară din casa d-lul Meschiu, a cărui cocoană m a ameninţat cu împuşcarea. EU sânt un om sărac ; n’am nici timp, nici mijloace spre a purta procese, dar cel puţin să ştie lumea încă o dată, ce fel de om este numitul de altminteri de tristă reputaţie. Ion Hâncu. X D. Nebuneli, primar al oraşului Galaţi, se află de eri In capitală. Presenţa d-sale In Bucureşti, con-cordeazâ cu ştirea ce am dat în întâia noastră ediţie despre o foarte apropiată disolvare a consiliului comunal din Galaţi. X Comitetul pentru facerea bustului regretatului dr. Cap fa roagă cu insistenţă pe d-nii doctori oare nu au înapoiat încă listele de subscrieri, să bine-voiască a le trimite cu or ce resultat ar fi dobândit. Comitetul face un ultim călduros apel tutulor d lor doctori, de a veni In ajutorul acestor subscrieri, a căror întârziere de complectare este de regretat, faţă cu amintirea servicielor ce a adus d-rul Capşa. ULTIMA ORA AGENŢI 4 HA VAS X Din Rîmnicul-Sarat ni se adresează următoarea telegraoiâ pe care o publicăm, semnatarii ei fiindu-ne cunoscuţi. Toate judeţele sunt emancipate de zbiri regimului trecut, numai aci colectivitatea stă neclintită mal audacioasâ, mat cutezătoare, mal întreprinzătoare de cât chiar în timoi viziriatulul. Autoritatea comunală, judeţeană, poliţienească, judecâloretscâ tot In mâinele sale, noul prefect abia a-pârut şi dispărut ca un meteor. Ţuţuianu şi acoliţi «ei continuă terorismul şi exac-ţiunile lor cu o temeritate uimitoare. Rugăm faceţi urgent cuvenita deşteptare d-lui ministru de Interne ca sâ ne scape şi pe noi de putrigaiul colectivist. x D. Al. Odobescu, membru al Academiei şi profesor la facultatea de litere, a fost desemnat d-finitiv eri seara de către corpul profesoral al Universităţii din Bucureşti ca re-presentant la serbarea celui de al 8 lea centenariu al fondaţiuneî Uni-versităţei din Bolonia. D sa a obţinut 19 voturi, în contra 16 date d-lui Doctor Severeanu şi 2 d-lui G. Stefanescu, senatorul colectivist. X www. dacoromamca Londra, 31 Maid.—«Times» zice că Franţa a apucat înaintea celor I’alte puteri în privinţa înlrebuinţărei puştei cu repetiţie. Germania şi Austria e-voacâ spectrul răsboiului spre s obţine bani pentru a avea asemenea puşti; dar Franţa nu trebue sâ se neliniştească Sgomotele de răsboid nu sunt serioase şi se crede în general într’o so-luţiune apropiată şi satisfăcătoare a incidentului Tisza. BIBLIOGRAFIE A apărut de sub presă o interesantă broşură a d lui lancovici, doctor în drept, intitulata Reforma Agrara. Această broşură se afla de vâuzare la librăria d lui Kănişteanu din calea Victoriei. MARELE HOTEL CARAIMAN SINAIA In cea mal frumoasa posiţie şi cel maT confortabil, camere peste drum de gara. RESTAURANT DE PRIMUL ORDIN Bucătărie franceza şi Româna sub direcţiunea unuia din primii bucătari din Capitala. A preveni prin telegrama pentru a reţine a-partamente sau camere. Ce stima, 44 Antreprenor: Dumitru SudtreMM. ro SOCIETATEA Unirea lucratorilor constructori români MULŢUMIRE D. Em. Protcpopescu Pache, preşedinte &1 onor. comisiunl interimare, cu ocaziu-nea serbărel ce societatea «Unirea lucrătorilor constructori romănlu a avut prin punerea pietrei fundamentale a clâdirel localului soeietatel, a bioe-voit & oferi lei una mie (1000) ajutor la clădire. De şi faptele unul român ca d. Protopo-pescu Pacbe se Încununează singure cu iaurt, totuşi consiliul de administraţie al societâţei adu~e viile sale mulţumiri In numele tn'regel societăţi d-lul Em. Pro-topapscu Pa ht pentru ajutorul ce dă u-nor Români muncitori cu mâinile azi când îşi clădesc un r'operâmtat de adăpost contra capriciului timpului şi local pentru şcoala Societâţei, atelier şl muzefl. Comitetul administrativ al soclrtutzel. LA CONCURENTA Vind mult si cdstig pucin, avantagiu consumatorilor C. T. CH RISTOFOR „LA MARINAR« Calea Viotoriei, No. ÎOO, vis-â-vi» de Cişmeaua Roaie aub Jockey-Club. Zahăr franţuzesc. . . . kilo 1—10 Zahăr cubic..............« 1—20 Cefea marlinică cal. I . . « 4—40 Cafea Rio « I . . « 3—60 Luminări Apollo verit. 560 gr. 1—65 « de lux cal. I . . kilo 1—40 Unt-de-lemn francez . . « 3 « grecesc . . « 2 Orez turcesc.............« 50 Făină de Pesta cal. I . . •< 60 « « « «II , , « 40 Macaroane de Italia oal. I. « 1—20 Fidea « « « I. « 1—20 Măsline dulci...........«2 Ceaiu comp. col. cutia. • « 4 Rom Englezesc .... Litru 3--60 VIXliBl DE MASA. ALESE Conservate de mine In firopriele mele pivniţe Vin negri de Mroreati vechi de 4 ani Litru fr. { Vin alb de Dragnslinl vechi de 4 ani Litra fr. 4. ţp Cu stima C. T. CHRISTOFOR LA MAGASINUL DE DROGUE, COLONIALE DELICATESE lO.NTETZUruTKrmeiGERSABEKOVTSSA 9 UI CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCANI aO sosit şi sosesc din iţ In iţ zile APE MINERALE NATURALE din toate sursele indigene si streine Asemenea toata producţiunea Intnlui prea-npet din Paşcanii proprietatea D-ne! Colonel Blaramberg se anft de vânzare numai In sus numitul Magasin. DIRECŢIUNEA GENERALA A TELEGRAFELOR SI POŞTELOR Se aduce la cunoştinţageneralScS, cu începere de Ia i Iunie 1888, se vor admite din noii, In serviciul postai, coteţele poştale fără declaraţiune de valoare, in schimb cu streinatatea. Greutatea până la care sunt admise aceste co-lete poştale este fixată la ; kilograme; iar dimensiunile In toate sensurile nu vor putea trece peste t metru ţo centimetri. No. 8,076.— 1888 MaiO l). Direcţiunea generali a telegrafelor şi poştelor aduce la cunoştinţa publicului cfi, In oraşul Bucureşti, cu începere de la t (11) Iunie 1888, scrisorile depuse In cutii se vor ridica de 7 ori pe zi. Persoanele care vor primi scrisorile cu întârziere mal mare de 6 ore de la depunerea lor tn cutii şi pânâ la sosirea la destinaţie, sunt rugate a se adresa d’a dreptul d-lul director general, tn-fâţişind şi plicul care conţinea scrisoarea Întârziata. Fie-care scrisoare purtând o stampila arătând data şi numirul cursei, publicul poale la momentul primirel, controla cu Înlesnire daca scrisoarea a fost saO nu întârziată din causa negli-genţef factorului, şi în asemenea cas va cere factorului se arate In scris pe plic ora tnmânirct scrisorel şi semnătură sa. Daca verl-unul din factori ar refusa s< noteze ora, se bine-voiasca a face cunoscut direcţiune! spre a II pedepsit. No. 7,921.—1888, MaiO II. IIP î r v/IIH Douâ case situate Io Ut \r U\Hh strada Frumoasă Nr. 12 şi 12 bis ; având fle-care patru odăi de stăpân , patru de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde In total sail In parte. A se adresa la d na proprietară care locueşte la Nr. 12 Strada Frumoasă în casele din fundul curţel. 776 APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE LA MAGASINUL DE COLONIALE N. IOîNID & 8, STRADA LIPSCANI 3,-BLCLRESCl Comande se pot efectua tn toată ţară. Pentru Farmaciştii se face rabat. FOST CASA DE BANCA SI SCHIMB RUFER & STzEHLI ACUM I. ST/EHLI şi’a transferat biurourile sale din strada Lipscani 47 tn strada noamuei \o. 15 lângă Creditul Funciar Urban sediul fostei Bănci «Prevederea». Casa se va ocupa ca şi în trecut cu cumpărarea si vtnzarea efectelor publice, tn condiţiunile cele mal avan-tagioase. 746. EPOCA — 20 MAIU CASA DE SCHIMB I. IM. F E R M 0 Strada Lipscani, No. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul B u c u î' e s t i 19 Maiii 18 88 CASA DE SCHIMB UTIL PEXTRU TuTI BALSAM DESANATATE l0NESCU & MARCU Cump. Vend. | 5 0/0 Renta amortisabila 92 92 1 2 5 (1/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Ştat 6 0/0 Oblig deşt drum do fer PO 34 92 1 2 89 31 9J 8 4 7 0/0 Soria. fune. rurale io: t/4 108 5 0/0 Scrie, futic. rurale 92 92 1 4 7 0/0 Scrie. func. urbane 105 t 2 106 6 q/0 Scrie func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 98 1/2 99 97 3/4 88 l 8 1 77 1 2 78 I 5 0/o împrumutul comunal 77 •7 12 Oblig Casei pens ţleilOdob.) 212 216 împrumutul cu premie Acţiuni bancei netion. 39 40 940 960 Acţiuni •Ilacia-România* 220 247 • Naţionala 210 215 • Construcliuni 70 73 Argint contra aur 16 85 17 Bilete de banca contra aur 16 85 17 Florini austriaco Tendinţa calmă 2 CI 2 02 al farmacistului I. E1TEL din Râmnicu Velcea Analieat şi aprobat de onor. Consiliu Medical Superior din România Prezervativ escelinto al sân&taţil contra diferitelor maladii contagioase, nial cu seama tu timpuri epidemice, de cbolera, de friguri, ş. Remediu foarte bun contra hoaţelor de stomac, de Ucat şi consecinţele lor precum: indigeetiuni, lipea de apetit,’ r.lgl ala greaţă, flegmă, flalulenţă, durere de stomac, colică, iogreunarea de stomac constipaţia. congesti-um, gălbioare, venin, hcmoroide (IrĂnji), hi-dohondrieşi melancolie (provenite din deranjamentul mistuitul], indisposilinne, durerea, tle splină, ameţeai', durerea de cap,friguri, scorbut, u'cere cte ele. Balsamul de sanaiatr l-lltel, superior tuturor produselor similare, se recomandă pentru on-ce cas ca cel mai buu şi cel mai util medicament de casa tutulor persoanelor tn general şi in special celor depărtaţi de ajutoare medicale. Balsamul de «alintate Eltel, se poate in-trebuinţa In ori ce timp şi fara deranjament de afaceri. Predai unul fineau insolit «le instrucţie t ni so bnui Se găsoste de vânzare la celle mai multa armaeii şi la principalele Drogherii din teră Strada Lipscani No. 15 bis bucureşti Curs pe ziua de 19 Maiu VALORI Scadenta cupoanelor Târgtib. curs med. 1 Fonduri de stal rumân Renta rom. perpe. 1875 5X 1 Ap. 1 Ocl. 91 ■ Renta rom. amorlisab. 5';t 1 Ap. 1 Oct. 92 H Renta rom. rur. conv. 6% t Oblig, de stal C. F. R.6* idem Idem 5N împrumut Stern 1864 7% 1 Mai 1 Noem. 1 lan. 1 Iulie Idem 1 Mar, l Sept. 1 lan. 1 Iulie 89 3/4 liutirum.Openlioim 18CC8X 1 Agio 16 75 împrumut de arase Impr. oraş. Bnrnr. 5% i idem din 188» 6% , lm.or.Buc.ru primelozfr. 1 Iau. 1 Iulie 77 1 Mai 1 Noem. X 40 Valori diverse . Creditul ronciar rural 7% 1 lan. 1 Iulie 107 3/4 l idem idem 5% idem 99 % Cred func. ur. din Bac- 7% idem 106 idem idem 6% idem W < idura idem î% Idem 88 X Cred func. ur. din laşi 5% idem 78 Obl.cas. pensiun. fr 300 10 t Mai 1 Noem. îl b EFORIA RISERICEICRETZI LESEI Se scoate tn licitaţie restaurarea radicală a caselor bisericel pe dinafară, împreună cu vopsitul lor şi al înveli-toarelor dupe case. Licitaţia se va ţine la Eforie In ziua de 26 Ma Ci curent, la orele 2 p. m. A-matoril pot vedea devizele şi caetul de surviciO. tn toate zilele de lucru. 771 M HCM? A DE Moşia Staneştl, judeţul VLnLMiL Bacău, situată la o oră de viitoarea gară Momeşti. Având puţuri de păcură, pădure de brad şi de fag, fâneţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cArciumâ pe şoseaua Bacău-Moi-noşlt, lăngă fabricile de gaz atc. Doritorii sa vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, tn Roman pentru or-ce lămuriri. 776 0 FRIIOISA UPA RR CAIARK venzare. Doritorii a so adresa Strada Episcopiei No. 7. TAE TAIPUTDTAT casadin Strada Polonă UC înUniIUAI No. 104, compusă din y camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie. 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 CASA DE SCHIMB MOSCU N AC H M I AS A’o- 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, fn facianoes cladir Bancei Naţionale (Dacia-nomaniaj B ucur eşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 19 Maiu 1S88 Renta amorţi şahi la „ româna perpetua Obligaţiuni de stai ,Conv.rur.] C. F. ă. , Municipale Casei pens. [300 L.] Scrisuri fundare rurale urbane i „ Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. [90 lei] Losuri crucea roşie Italiana „ Otomane cu prime Losuri B.isilh'a bombau Act. Dacia-liomânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Conslruclinni Aur contra argint sau bilele Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiano „ Buble hârtie NB. Cursul este socotit in aur laşi Cump. Vinde 99 90 76 S îiO 107 9! 3/4 tos 98 88 77 X 67 38 97 40 18 1H X 901 194 100 99 910 9i X 90 90 77 X 915 108 W X 106 99 « X 76 * 70 40 30 43 90 17 901 196 iot 100 915 f-1 ■A ^ *— Ceamai noua si cea mai buna Maşina de Cusut din lume PATENT -NOT HM ANN SIN GE1Î-PE RFECTION AT PENTRU FAMILII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI Maşină de cusut cu braţul înalt, premiată la toate exposiţiunile, cu primele medalii şi diplome de onoare. Ea posedă numeroase Îmbunătăţiri precum: Lucrarea fără nici un sgomot, depănător automatic pentru aţă, Suveică fără înfierare, Aşezarea de sine a acului In adevărata posi-ţiune,făcând ca lucrul se iasă In tot d auna curat, elegant şi simetric, un ce ce nu există la nici o maşină de cusut. Toate părţile principale ale maşineî sunt lucrate în oţel fin. Maşina mal posedă, aparate de brodat, marcat, tivit, încreţit, maşină cu aparat de făcut găuri etc. G A R A N TfE ÎNSCRISA PT & A IM I4 Flatitoila ia rate îaici laaare sau septamânale Cumpărătorilor cu bani gata li se oferă un rabat corespunzător. Singurul representant pentru toată România, Serbia, Bulgaria şi Grecia MAX LICHTENDORF Bucureşti Boulevardul Elisabetha, Grand Hoteldu Boulevard Unde se afla si depoul general ROG NU CONFUNDAŢI GRAND HOTEL DU BOULEVARD DOCTOIUT SALTE» MEDIC şi CHIRURG De ta Facultatea de medicina Vicna din Specialist tn bonlele Syphililicc pe care le trateaza Inlr’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa clc. Consultaţiunidela71/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada lorlun1 No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica u Ştiaţi. r«M | ciPSDLES mmnm | i DU Dr. RENIER Cel rnal sigur remediu contra blenoragiei (Sculamenl) recent, chronicsi tuturor inllamaţiunilor ale canaluluture-tral si a bisiccl udului. Fie care cutie este însoţită de o instrucţiune. Preţul 4 lei. Se allă de vânzare: In Bucureşti, la farmacia Apolo, M. Bros et comp. Calea Grivitei 23, farmacia la Aurora, Anton Altan. Strada Batistei 14 bis. In Braila la farmacia la Aquila Româna Anton Drumer Strada Galaţi. 735 BASINUL No. I-Strada Politiei-No. -I Si CURUL DAMBOV1TF.I Situai Intr’o gradină bine îngrijită s'a deschis pentru lot sesonul de vară de la o ore dimineaţa până la B ore seara. De la io până la 12 ore a. ni. basinul este reserval pentru dame. Abonamentul de io bal lei 6. Bot DE ARENDAT de la Sf. Gheorghe 1890 tnainle, moşia Pielrişu din districtul Vlasca, plasa Marginea. Amatorii aă se adreseze Strada Diacone-seior, i. i. iv Aiexanoreeu. VINDECAREA BOALELOR SECRETE CA PS ULE A NTIBLENORSA BICE preparate de I.OKualdcu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contra bualclor secrete, «curgeri vechi hI noi, catar de vestica, etc. Preţul unei cutii lei 4. APADE MATREATA CU EFECT SIGUR Cuaătă capul de mătreata, intâreşte perul şi opreşte căderea Iul. Preciul unul flaoon 2 lei 50 bani. Deposit principal, la Graiova, farmacia 1. OSWaLD. Bucurescî la drogueria d-lul 1. Ovena, şi la mal multe farmacie din tară. Com&ndeie făcute prin poştă, insotite de valoarea lor, plus 50 bani pentru em- Liliachii gr for. *107 ornr».L 7fv*i FABRICA DE PARCHETE MASIV BUCHER & DURRER Bucureşti, Strada Berzei No. 69 SPECIALITATE IN PARCHETE PARCHETE SISTEM AMERICAN SI PARCHETE IN TABLE FRIM1REA OE FURWSAREI SI AŞEZAREA VINDEREA. de mmm de stejar uscat artificial PENTRU TEMPLARI, SCULPTORI S1 SCARARIE, ETC. ____ 712 MMIHKM STRADA LIPSCANI, No. 2 CELE aaatiMMiiMBMWMMMMBWMH—DM—i DIN URMA NOUTATI strada lipscan., no s < ZD O z DC ID Z Q LlI _l Ixl O MMmmmm m ismmmm si pjuvs&xixx 6 e •> < u x £. 0. fi 0 S X S’A DESCHIS BEFtiHtiflRiiKl . Gonstantinescu CU ÎNCEPERE PE LA 9|21 MAIU ANUL CORENT UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME SI BARBATI 768 STRADA LIPSCANI, No. 2 CELE DIN URMA NOUTATI S'A DESCHIS STRADA LIPSCANI, No. 2 mm m gurasi mm Slabiciunea dinţilor. Durere de dinţi, Inflamatiune, Abuba, Gingii atinse, Mirosul gurei, se evita si se înlătură prin intrebuintarea continua a veritabilei APA DE DINŢI ANATHARINA A DOCTORULUI P0PP Dentist al curtei Imperiale si Regale care este preferabila ur-carei alte Ape de dinţi ca pre-ervatif contra Boalelor de Dinţi, Gura şi Gât, şi care tntrebuinţându se de odata cu PAFL'L dc DINŢI safl PASTA de DINŢI a D-rului POPI* se întreţine tn tot-d’auna dinţi sănătoşi PLLMuLRI de DINŢI de D-rul POPP, cele mai bune pentru ca or-cine să’şi poata p omba singur dinţi găunoşi. SĂPUN de EKliLRI de D-rui POPP contra or-carei afecţiune a pielei şi es-celent pentru B ii. Prevenim pe cumpărători de a se păzi de falşificaţiuni care conform analiselor sunt compuse în cea mai mare parte din a cide care ruinează dinţi foarte de timpuriu. Depoul gereral Viena, Bognerstra-s No. i, se mai găsesc de vânzare Ia F. W. Zurner, loan Tzetzu, Drogueria Brus,GustavRielz, A. Varlanescu si Magazinul«Slella». LICOARE RE (OROHOLHESCAT se intrebuinţeazâ cu succes pentru tămăduirea durerei ae piept, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al bâşiccl urinare, lipsei de poftă de mâncare etc. Această licoare este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam tolutan şi văsedeurad. Slicla2,50. IV ICTTII ( II 1)1? V t sigură in vindecarea lULUIi U.ihDiilVi scursoarel. '.Blenoragie). Sticla 2 lei. Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gheman, farmacistin Uuzdu, se găseşte de vânzare in Bucureşt’ la farmacia Koşu, Sf. Gheorghe şi fa farmacia Galenu, Calea Grivitei şi la f.rm&cia d-lul Lazar Bistriţeanu in Berlad. 1)E VENZARE In total sau In parte un salon complect de lemn negru îmbrăcat cu atlas roşu în cea mal bună stare, compus din 2 canapele, 4 fo-toliurl, 6 scaune, 4 oglinzi mari poleite,2 măsuţe, o scaune de fantasie, draperii etc. o sslă de mâncare şi diverse alte objecie precum dulapuri, scaune, mese. galerii etc. ustensile de cuhnie. A se adresa Str. Negustor No. 24 de la 9 până la 12 & m. 747 w Parfumerie - Oriza L LEQRANO, PARIS, rut Salni-Honore, 207. PARFUMURI CONCRETE INVENTIl'NE SISTEMATICA BREVETATA IN FHANCIA SI IN STREIN A TATE PAJtFUMURILE ESS.-ORIZĂ7ţreparate printc’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut Ele suni inebise sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mici sau cutii de toate (renurile ce sunt foarte usioare de purtat Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, sl se pot înlocui In tuburile lor, când sunt usate. , . . Ele aa imensul avantatriu de a umple cu mirosul lor. iara a le înmuia sau a le sirica, obiectele supuse la contactul lor. B DESTUL A FKECA USOK PENTRU A PaHFL'MA IN DATA. T <*/ * *«4 K *Q K * V O O ▼ O v k «• e * e> o' « Şl si loale obiectele de LINGERIB, de PAPETâRlE, ele., ele., etc. atalogul Parfumurilor cu prociurlie DKP0S1TE IN TOATE PARFUMER11LE PRINCIPALE DIN LUME sunt trimise FRANCO la cerere Tipografia Ziarului,, Epooa' Tipărit cu cerneala Ch LorUleux C-le Parts www.dacoromaoica.ro Girant responsabil G. Ceorgesou.