ANUL III No. 748

A DOUA EDITIUNE
tămammmmmm
JOUI 19 (31) MAI 1888.
NUMERUL Io BAM NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A*UNA ÎNAINTE
In Burnresci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 leî, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinrtate: La toate ol'flciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL 15 BAM NUMERUL
AXLACILRILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISR TRATIA ZIARULUI
La Paris ■ Agcnoe Havns, Placide la Bour se, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurt si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
LA PARIS: segăsestejurnalul cu 4 fi cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul 8*. Ucr-main, "Vo. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢIUNEA
No* 3,— Platza Episcopie!,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA ŢI UNEA No. 3 —Piatra Episcopiei.—No. 3.
HOŢII COLECTIVISTE
GURA PĂCĂTOSULUI UN REGULAIYIENTSCOLAR
DISCURSUL
D-LUI
EMANOIL KONAKI VOGORIDI
LA MEZAT!
IHA 0 VORBA «RE MALA
Ziarele de eri au publicat, împreună cu noi, ştiri foarte curioase despre o răscoală ţărănească din comuna Dârmâneşti judeţul Bacău.
Acolo ţăranii au luat drept lege pentru a li se împărţi păment şi instrucţiuni pentru aplicarea acestei legi, nişte ziare şi broşuri, probabil socialiste, ce le fusese împărţite cu multă profusiune şi s’au dus în număr mare la primărie pentru a sili pe primar se se conforme acelei legi.
Acest fapt este caracteristic. Ne arată nu se poate mai bine starea culturală a ţăranilor noştri, lipsa lor de noţiunile cele mai elementare ale vieţei publice. Ţăranii noştri! nu ştiu că proprietatea este un drept inviolabil, că puterile şi drepturile Statului sunt mărginite şi că nu intră în puterea uimenuî, cel puţin în concepţiunea actuală a Statului, şi a vieţei publice, de a se atinge de dreptul de proprietate, de a se a-mesteca dincolo de o margine oarecare în trebile particularilor.
Această neştiinţă şi încă o cauză, asupra căreia voiu reveni îndată, au făcut răscoala sătenilor. Mai peste tot, ţăranii răsculaţi credeau că Statul este favorabil pretenţiunilor lor, şi înainte de a Q tras armata, el luau presenţa procurorilor şi a militarilor la faţa locului, drept o farsă menită a înşela pe proprietari şi pe arendaşi. Lipsa unor noţiuni elementare asupra naturel Statului şi a unor drepturi primordiale, precum şi chipul nedemn cum s’au purtat colectiviştii ca guvern, ’i-au făcut să crează Statul capabil de asemenea farse ruşinoase.
Faptul de la Dărmăneştî, s’a petrecut mai peste tot locul pe unde au fost răscoale, şi credem că acest fapt este destul de însemnat pentru a atrage asupra sa atenţia ţărei. Faptul ţăranilor români luând, după 30 de ani de viaţă constituţională, nişte scrieri socialiste drept legi cari le dau lor proprietăţile altora, consti-tue şi o ruşine şi o primejdiepentru ţara noastră, şi cauzele acestui rău sunt,cum am zis,lipsa de cultură,şi precedentele rele create de regimul colectivist, care tolera din neglijenţă sau din spirit de răsbunărl politice, ba chiar îndemna pe ici pe colea pe săteni la violări de posesie şi la usurpâri de proprietate; care pentru
nevoi politice întreţinea în spiritul ţăranilor, prin fagădueli mincinoase şi stupide făcute de agenţii seî secundari, fel de fel de ilusiunl deşarte.
Această stare de lucruri trebue să înceteze, şi cu toţii trebue să ne gândim la mijloacele de a face pe ţărani se cunoască ceea ce pot spera şi dori, şi ceea ce pot crede când se găsesc în faţa unui program politic bogat în făgăduelî mincinoase. In acest sens noi credem că două măsuri ar fi de luat:
1)	Se se răspândească mai mult unele noţiuni de economie politică şi de drept public, şi, pentru acest sfirşit, să se întroducâ în programul scoalelor normale şi al seminarelor un curs de economie politică după un program anume întocmit, şi;
2)	. Cu ocazia reformelor ce se vor face pentru îmbunătăţirea stărei săteanului, să se caute cu îngrijire forma în care aceste reforme trebue se se facă, pentru a nu se mai crea precedente primejdioase şi a se întreţine speranţe deşarte.
In acest scop am cerut noi ca moşiile Statului să nu se dea ţăranilor sub forma de nouă împroprietărire, ci sub aceia de vânzare pe datorie. Pentru unii, care nu se gândesc departe, aceasta era numai o îngreu-nare cu formalităţi de prisos a operaţii, pentru cei ce văd mai bine, era singura formă în care moşiile Statului se puteau da fâre a se creea precedente rele.
Viitoarele reforme trebue se aibă aşa caracter şi trebuesc însoţite de aşa declaraţiunî, in cât se se ştie că era împroprietăririlor s’a sfârşit şi că în puterea nimenul nu stă de a se atinge de proprietăţile particularilor.
Un conservator.
TELEGRAME
AGENŢIA J1AVAS
Charlottenburg, 28 MaiO.
împăratul a făcui seara o preumblare în trăsură deschisă cu împărăteasa. El era însoţit de doctorul Mackenzie şi de un aghiol&nlalsăâ. Inlorcendu-se la 6 ore şi trei sferturi, Împăratul a stat în parc p&nă la 7 ore şi jumătate.
Berlin, 29 MaiO.
împăratul, în picioare în trăsura sa, a trecut în revistă brigada comandată de prinţul imperial.
Paris, 29 MaiO.
D. Greville-Reache voind să interpeleze cabinetul în privinţa discursului rostit de d. Tisza, d. Goblet, ministru al afacerilor streine, l’a rugat se amâne interpelarea sa până când guvernul frances va fl primit toate informatiunele necesare.
Vieua, 29 MaiO.
Camera Seniorilor a aprobat bugetul din 1888, restituind, asupra fondurilor secrete, 50,000 florini puşi la dispositiunea preşedintelui consiliului şi suprimaţi de Camera deputaţilor.
Camera Seniorilor votă în urmă proec-tul de tratat cu C-ia Lloydulul.
Belgrad, 29 MaiO.
Sunt numit! secretar! de legatiune; Dd. PavlovicI, la Berlin; CristicI, la Atena şi Bisticl ia St. Petersburg.
Paris, 29 MaiO.
Ministrul lucrărilor publice negociază cu C-ia drumurilor de fier de Est peotru a schimba itinerariul trenurilor cu destinaţie în Orient, spre a evita călătorilor formalităţile relative la paşapoartele cerute la graniţa Alsacia-Lorenel.
Sofia, 29 MaiO.
Azi dimineaţă, prinţul şi miniştrii aO plecai la Zaribrod, pentru a aştepta pe principesa Clemeatina. El s’aO întors la
Sofia pe la amiază. Mulţimea era numeroasă. S’a oferit buchete principesei care fu aclamată pe tot drumul de la gară la palat.
Mâine mari serbări cu prilejul serbăloa-rel St. Ferdinand.
întoarcerea d-lul Stambulof a fost a-mânată dincausa logodirel sale laTîrnova.
HOŢII COLECTIVISTE
•
Acum trei zile, dând seamă despre un număr oare-care de pungăşii colectiviste, terminam prin următoarele cuvinte : vin josul acestui articol, trebue să punem, ca la foiţele ce apar in ziare, cuvintele: Va urma.»
N’a trecut mult de atunci şi dosarul nelegiuirclor şi hoţiilor colectiviste s’a îmbogăţit cu alte dovezi.
In comuna rurală Isvorul-Anecsi-lor din judeţul Mehedinţi, un consilier comunal a păpat tot venitul comunal pe anul expirat, de la oborul pentru închiderea vitelor. Alt consilier a mâncat lefurile servitorilor bisericeşti, pe mal mulţi ani !!
In comuna Bârseşli Ucrcoiă din judeţul Argeş, un consilier a Ţalşificat actele alegerei, iar alt. consilier care avea şi sarcina de perceptor comunal, a săvârşit mai multe delapidări din veniturile comunei.
In comuna Voroveni din judeţul Muscel, ajutorul de primar, care o-cupă şi funcţiunea de perceptor, a săvârşit delapidări din fondurile comunei, în unire cu primarul.
In comuna Ţigăneşti din judeţul Tecuciu, primarul era şi întreprinzător al acciselor, pe care le luase fără contract, fără depunere de garanţie. Afară de aceasta, s’aii găsit cheltueli făcute în regie pentru diferite lucrări fără acte justificative în regulă.
In comunele Rădovanu şi Căscioarele din judeţul Ilfov, consiliile comunale tolerau abuzuri în schimbul unor bacşişuri ce primeau de la cei vinovaţi.
In sfârşit, în comuna Dobreni-Cdm-purelu din judeţul Ilfov, unii din membrii consiliului comunal au luat chiar parte la turburări.
Ei! Ce mai zice colectivitatea despre administraţia model cu care împănase ţara ? Cine a aţâţat pe săteni la răscoală ? Infama reacţiune sau blajina colectivitate ? discursurile o-ralorilor din opoziţia unită sau nele-giuirele, tâlhăriile de tot felul care se săvârşeau zilnic în toate colţurile ţărei ?
Ar trebui să se formeze un dosar de hoţiile, escrocheriile, potlogăriile, crimele şi jafurile colectiviste, şi a-cestdosar să’l ţie fie care cetăţean în casa sa, spre a nu uita nici o dată trecutul politic al colectivităţei.
tŞi atunci când unul din membrii regimului trecut va îndrăsni să pomenească măcar despre bine facerile colectivităţei, să ’i arătăm culegerea complectă a operilor sale.
GURA PĂCĂTOSULUI
Gura păcătosului, adevăr grieşte.
Estragem dintr’un articol de eri seară publicat In «Voinţa Naţională» următoarele rânduri :
Noi cu dreptatea şi cu legea In partea noastră, (noastră Însemnează: colectivitatea) iar voi (voi Însemnează: oposiţia-unită) cu knutul rusesc în mână, ne vom lupta pept la pept până la cea din urmă extremitate şi vom şti să apărăm cu ort-ce sacrificiu libertăţile pentru care ne-am espus viaţa şi averea lor.
Mal frumoasă mărturisire nici că se poate. Aşa dar recunoaşte singură «Voinţa Naţională» că nu a expus nici odată alt ceva de cât averea altora în luptele politice, in loc să o expue pe a sa,
www.dacoromanica.
Nu cum-va o fi aceasta vre o alusie la banii pâpaţl de la familia Golescu ?
Nu cum va o fi vre-o alusie la banii contribuabililor adunaţi prin administraţie pentru susţinerea organelor colectiv iste ?
Or ce ar fi, noi luăm act de această declaraţie,făcută aşa, de bună voe, fără îndemnul nimănui.
Dar pentru că s’a hotărit «Voinţa» să mârturisiască păcatele colectivităţei, n’ar face râd să se hotărască tot de odată să şi postiascâ.
Spovedania nu este de ajuns ca să al dreptul la grijanie ; trebue şi ceva pocăinţă. Dar toate aceste formalităţi bisericeşti se vor putea îndeplini foarte uşor de directorul «Voinţei Naţionale» care este creştin.
Aceasta o zic fiind-că am aflat că d. G. Cantacuzino aluat locul Iul Nichi.
UN REGULAMENT ŞCOLAR
In «Monitorul oficial» de astâ-zl a a-părut regulamentul privitor la înscrierea elevilor In clasa i secundară.
Disposiţiunile acestui regulament credem că vor mulţumi pe toată lumea, şi pe membri Invăţămînlulul şi pe părinţi.
Ministerul instrucţiunel publice a dorit prin acest act să reintre cât mal In grabă In legalitate, abrogând disposiţiunile regulamentului anterior datorit d-lul Dem. Sturdza, care precum se ştie, contractase obiceiul d’a călca legea actuală asupra instrucţiunel publice, cu rost şi fără rost, în dispreţul celor mal elementare principii ale dreptăţii.
Nota caracteristică a acestut regulament e următoarea. D. Sturdza găsia că certificatele de promoţiune liberate de direcţiunile scoalelor publice primare, nu sunt îndestulătoare pentru promovarea elevilor — chiar a celor premiaţi — din clasa IV primară In clasa I secundară, şi supunea pe aceşti tineri la un nod examen de admitere. D. Maiorescu, prin regulamentul publicat azi, pune capăt acestei anomalii, recunoscând certificatelor de frecuen-tare a scoalelor publice puterea ce legea instrucţiunel le acordă. De acum Înainte, prin urmare, nu vom mal vedea la Începutul anului şcolar petre-cându-se lucruri ciudate şl fără sens, cum de pildă, pe un elev care primise premid cu coroană In luna Iunie pentru absolvirea cu succes a clasei a IV, trămis în Seplembre să repete aceaşl clasă in şcolile primare.
lată cât de clar se esprimă noul regulament în astă privinţă :
Art. I. Elevii sau elevele cari au urmat cursurile unei scoale primare publice se pot Înscrie, conform art. 121 din legea instrucţiunel publice, fără alt examen în clasa I a orl-căreî scoale secundare a Statului, daca presintă un cerLificat de absolvirea scoalel primare urbane sad rurale (pentru cele rurale de cel puţin 5 clase).
Certificatele direcţiunilor scoalelor primare publice vor fl de acum Înainte acte publice, investite de puterea şi drepturile ce le acorda legea instrucţiunel.
Negreşit că acesta fiind principiul, el nu poate fi Întins şi asupra scoalelor particulare. Elevii din această din urmă categorie vor fi fără îndoială supuşi la un esamen de admitere, conform art. II din regulamentul ce analisâm şi care e ast-fel redactat:
Art. II. Elevii sad elevele ce vor fi urmat cursul primar în particular se vor admite în clasa 1 secundară a unei şcoale publice, în urma unul examen depus înaintea unei comisiunl, la începutul fie-cârul an şcolar, până cel mal târziu 15 Septembre.
Art. III. Examenul prevăzut la art. II va consista din două probe ; una în scris a-supra gramaticei şi a aritmeticei, cea-altâ orală asupra tutulor obiectelor învăţâmîn-tulul primar. Admiterea sad respingerea şcolarului se va decide dupe normele de promoţiune ale elevilor din şcoalele primare publice. Şcolarii admişi se vor în-
scrie indată în matricula şcoalel secundare respective.
Iar în ceea-ce priveşte norma dupe care vor fl întocmite comisiunile pentru esaminarea acestor elevi, d. Maiorescu de asemenea a recunoscut cât de viţios era sistemul predecesorului săd şi l’a modificat în mod radical.
D. Sturdza concentrase totul în mâinile sale : el numea pe cine voia în comisiunl, care urmad a se Întruni acolo unde ’I plăcea ministrului, şi anume la şcoala particulara ce i convenea.
D. Maiorescu n’a voit să procedeze ast fel; d-sa redă directorilor şcoalelor secundare încrederea pe care le o rădicase predecesorele |d-sale. In adevăr, comisiunile de esaminare vor fl compuse din 3 profesori al şcoalel secundare respective unde se presintă elevul de e-saminat, şi aceşti profesori sunt aleşi de director.
Art. IV care regulează acest punt se ' esprimă aşa :
Art. IV. Comisiunea se compune din 3 profesori al şcoalel secundare respective aleşi de director. Raportul amănunţit asupra lucrărilor acestei comisiunl, semnat de toţi membrii, se înaintează inspectorului general; iar probele scrise se vor păstra de director timp de 2 ani în ar-chiva şcoalel.
Regulamentul hotăreşte, în cele din urmă, epoca înscrierilor la acest esamen (înainte de 25 August) şi ficseaz» la lei 12 taxa esaminăril care se va împarte Intre membrii comisiunel şi minister (trei pătrimt comisiunel şi o pătrime ministerului).
Credem că nu greşim afirmând c» a-cest regulament e din toate puntele de vedere foarte bine întocmit, şi că nu se va găsi nimeni care să nu recunoască că d. Maiorescu a dat o reparaţiu-ne, de altfel meritata, şi profesorilor şi părinţilor şi elevilor.
DISCURSUL
D-NULUI
EMAN. KONAKI VOGORIDI
ţinut tn întrunirea publică a Oposiţiunel Unite din Jaşt, Duminecă ÎS Maia, tn saloanele Otelului Trajan
D. Emanoil Vogoridi începe in următorul mod:
Domnilor,
Ţin şi eu la onoarea dea sprijini candidatura prietenului med Holbau. Să trimeteţl pe Holb&n, fiind că nimeni din noi nu e mal urlt de colectivitate, nimeni n’a fost mal mult prigonit, nimeni n’a avut onoarea de a fi un mal înfricoşat duşman a! colectivităţei. Intre Holban şi colectivitate este incompatibilitate de caractere : Holban este adevărul, este cinstea, este tăria şi demnitatea : Holban este antiteza vie a colectivităţii! (Aplause).
Am citit cu uimire documentul publicat de câte-va zile, In ziarele colectiviste , aşa zisul «Apel către ţară.» Este un neruşinat desfid aruncat bunului simţ al ţărei. Obicinuitele laude către dânşii Înşişi, calomnia către adversarii lor, şi tot o dată un servil apel către nişte factori puternici, prin care nădăjduesc a se sui încă o dată pe spetele voastre. De acolo înainte nimic, nici o idee, nici o cugetare politică.
Ce fel de burete sad de pluta, în loc de creerl ad oamenii aceştia în căpăţî-nele lor, daca nici din îndelungata lor domnie, nici din căderea lor, nimic, dar absolut nimic n'ad învăţat I... înţeleg ca omul slab de minte să nu înveţe nimic din zilele de fericire: îmbătat de un vis fermecător, nu ’şl dă seama de lucrurile care ’1 înconjoară. Dar cine nu învaţă nimic din zilele de restrişte, &-cela este cu desăvlrşire un nemernic.
Ad adormit acum un-spre-zece ani pe un pat frumos compus din laurii de dincolo de Dunăre, lauri care n’ad fost al lor, flind-că ad fost plătiţi de Întregul neam Românesc cu sângele săd cel mal scump — la falnicul bubuit al tunului de la Plevna— şi nu s'ad trezit de cât atunci când d-voastre i-aţl scuturat din visul lor de aur şi i-aţt măturat a-fară, ca pe nişte slugi necredincioase. (Aplause repeţite).
Şi atunci, când ad trebuit să se depărteze de putere, ce moştenire ne-ad lăsat? Răscoala sătenilor!!...
La această răscoală, manifestul colectivist nu vedealtâ causă de cât mâna unor agitatori de Întâmplare. Creerl
2
EPOCA — ie MAI
strtmtoraţl, creerî uscat!, creerl de nevropaţi, trebue să fie ereerul lui Ioan Brâtianu, Iul Mitici Sturdza, lui Stătes-cu 1 (Aplause sgomotoase'.
Răscoala sătenilor, d lor ! Nu admit că In (ara aceasta si fie o chestie agrară: ea a fost resolvită de legea rurală, şi definitiv Închisă prin Constituţiunea de la 1866. Dar, esteo chestiune ţărănească, de sigur. Orb este cine n’o vede.
De câte ori am studia o reformă, o chestie administrativă, judiciara, şcolară, economică saQ financiara, am vedea că toate aceste chestii sad de la chestia ţărăneasca pornesc, sad cu dân-sa se Întâlnesc.
In administraţie, ţăranul este jefuit de primar, de notar, de perceptor, de sub-prefect. Prea dese ori este jefuit şi de proprietarii răi,sad de arendaşii mişel care nu fac agricultură, ci camătă agricolă. Aceste abusurl, mal tot d’a-una administraţia colectivistă le-a sprijinit In loc de a le opri.
îndoit folos : selmparţead foloasele şi se câştigad voturi la alegeri.
lata taina zdrobitoarelor majorităţi ale lui Ion Brâtianu. (Aşa! aşal).
In justiţie, o procedură complicată face pe ţăran să fie o vecinică victimă juridică: Spesele cele mari cari co-vlrşesc valoarea procesului, procedura prea Încurcata unde bietul om se per-de, şi mai bine se lasă de dreptul săd.
Cum să ne miram, când vedem că jurisconsulţi eminenţi, luminile baroului şi ale facultăţilor se Încurcă câte o dată şi rătăcesc el înşişi printre iţele procedural noastre. (Ilaritate, aplause).
Şcoala! Nu s'a făcut nimica pentru şcoala poporului, sad ceea ce s’a făcut, răd s’a făcut. Nu Invaţa ceia ce’I trebu-eşte, ci Învaţă, ca val de dînsul, lucruri care nu’l ajuta cu nimica la nevoile vie-ţel. Trebue o direcţiune, dacă pot să mă esprim ast-fel, mal gospodărească a lnvăţâmtntulul rural.
Organizaţiunea dorobanţilor este iarăşi o sarcină de care statul s’a descărcat, şi a aruncat'o pe spinarea ţăranului 1
Stărea financiara şi economică. In 12 ani, bugetul s a suit de la 84 milioane la 185! Ca să ridice o sarcina aşa de colosală, ce s’a făcut pentru înavuţirea ţăranului şi a ţărei ? Un regim economic sdrobitor, tarife vamale nechibzu-te, tarife de drum de fler care ne ad închis comerciul cu puterile maritime, singurul folositor pentru noi, şi ca singură uneltă pentru a Îndestula o organizare de stat, luată după pilda marilor puteri comerciale şi industriale: plugul Iul Traian şi al Iul Deceba)!!!.
Cum să nu ajungă ţăranul la disperare, şi ţara la peire ?
S’a făcut legea pentru vânzarea moşiilor Statului la locuitori. Li s'a impus Insă condiţiunl care II duc la sapă de lemn: plata utiei părţi din preţ la cumpărătoare, termin de plată prea scurt, anuitate prea mare. Lasă că cele mai multe moşii s’ad vlndut la favoriţii colectivitsţel, cari numai săteni nu e-rad, nici agricultori.
lat# bilanţul colectivităţel faţă cu ţăranul. Colectivitatea a cftzut, dar n’a perit!... In conciliabulele lor lucrează să pue încă odată mâna pe mult iubitul budget. Nesaturatul balaur trebuie urmărit până In întunericul şi In murdăria vizuinel sale, şi cu desăvtrşire sdrobit; urmă să nu rămâiel (Aplause).
Alegeţi pe Holban ! Când vor fi In a-dunârile noastre mulţi oameni ca Hol-ban, atunci ne vom putea făli că România are o minte sănătoasă Intr'un trup sănătos ! (Aplause sgomotoase).
INFORMATIDNI
«Monitorul oficial» de astă zî publică decretele regale pentru numirea d-lui Lascar Catargiu ca membru al ordinului Steaua României, In gradul de Mare Cruce, şi acea a
d-lui C. N. Brâiloiu, In gradul de mare oficer. al ordinului Coroanei.
D. preşedinte al Consiliului, Th. RoseUi, va pleca astă seară la Cra-iova dinpreunăcu prinţul A.Ştirbei, Ministrul lucrărilor publice.
Abia convocată In adunare generală de primă-vară, Camera de Comerţ nu se poate complecta spre a ţine şedinţe.
Cestiunile supuse deliberării Ga-merii de Comerţ fiind din cele mai importante, sperăm că dd. membrii vor face sacrificiul de a se ocupa mai de aproapedetndeplinirea mandatului lor şi nu vor lăsa mai mult timp în suferinţă atâtea interese care aşteaptă o soluţiune.
Visita pe care Regele a făcut’o eri lucrărilor de fortificaţiune din giu-rul capitalei a fost din cele mai interesante şi se zice că M. S. a remas cât se poate de mulţumit de chipul cum aceste lucrări sunt executate, rătând de mai multe ori înalta sa mulţumire generalului Berendei şi colaboratorilor sei.
Pe lângă persoanele ce am spus în precedentul nostru număr că în-soţiau pe Regele în această visitâ, trebue se adâogâm pe ataşaţii militari cari nu părăsiseră încă capitala.
M. S. Regele a venit azi dimineaţă la Palatul din Capitală pentru a prezida, ca de obicei in toate Mercurile, Consiliul Miniştrilor. Credem a şti că chestiuni de politică exterioară au făcut objectul principal al deliberaţi unilor.
Miniştrii ah ţinut şi aseară, sub presidenţa d lui Theodor Rosetti, un lung consilii! pentru expediţiunea afacerilor corente.
Comisia europeană a Dunărei şi-a Închis Marţi sesiunea sa de primăvară. D. Ghica, representantul nostru în această comisiune, s’a întors la Bucureşti.
«Vocea Covurluiului» află că d. Victor Stoica, fost procuror de curte, se va numi procuror general de Galaţi.
Se pare că reposatul artist dramatic Ion Christescu, a csrul succesiune vacant# e reclamată de stat, avea un un-chitl şi o mătuşă. Cel puţin aşa se presupune, de vreme ce ni se raportează că ar fi sosit din Bulgaria, de unde e-ra Christea Vtlcovici, nişte persoane cari umblă din avocat In avocat şi încearcă d'aşl găsi acte prin care să dovedească drepturile la succesiunea lui Ion Christescu a unei oare care femei anume Medea.
Ar trebui ca statul să fie cu atenţiune, ca se nu se fabrice rude de invoială.
Ni se spune că reposatul Ed. A-gricola, şeful serviciului personalului la direcţiunea generală a căilor ferate, va fi înlocuit prin ajutorul seu d. Constantin Varthiadi.
Vedem cu deosebită plăcere că d-nii C. Nâcescu şi Sărâţeanu, foşti magistraţi s’au întors la matca lor. «Democraţia» de eri seară publică, într’adever ştires că : D-nii Nâcescu,
Nae Ulmeanu, şi Sărâţeanu, eu adherat la manifestul colectivităţii.
0 ştire din cele mai îmbucurătoare pentru persoanele care vor petrece estimp vara la Sinaia : serviciul medical al acestei staţiuni va fi condus în cursul lunilor Iulie şi August de d. doctor E. Clement.
Casierul general din judeţul Dârnbo-viţa, făcând zilele acestea o inspecţiu-ne In gestiunea afacerilor comunale de oătre consiliul comunal din Târgovişte a constatat mal multe neregularităţl.
In curând acest consiliO vafl disolvat.
Consiliul comunal al oraşului Giurgiu a fost disolvat.
Mâine Joi 19 Maiil se va da In salonul societăţei «Concordia Română» un Concert vocal şi instrumental organisat de societate, cu bine-voitorul concurs al mai multor distinşi artişti şi amatori tn folosuipoetului Eminescu.
DIN DISTRICTE
MEHEDINŢI
Domnule Redactor
Vă rog să bine-voiţl a publica In stimabilul d-v. ziar alăturata scrisoare deschisă ce adresez d-Iul Aristides A-nastasiu, fost primar al oraşului Se-verin, şi prin care se plângea contra d-lul prim-ministru pentru disolvarea consiliului acelei ccmune, vizindu-mă chiar pe mine.
Primiţi vă rog domnule redactor a-sigurarea consideraţii mele.
Devotat
D. 11 unten nu
Domnule Aristides
Am văzut publicat tn ziarul «Naţiunea» o scrisoare iscălită de d-v. prin care protestaţi In contra motivelor disolvări consiliului comunal al urbei Severin, unde din păcate aţi fost primar, pe cuvtnt că ar fi falşe, şi mal adăogaţi că aţi fi declarat d-lul prim-ministru ci, consimţiţi la disolvare, daca nu va intra tn comisiunea interimară Petrache Pescaru şi Mitu Bir-jaru, adică efl.
baca nu aţi fi vorbit de mine tn acea scrisoare, eil aş fi remas indiferent, dar pentru acest motiv, şi fiind că calificaţi pe primul-miuistru al ţărei şi pe prefectul local, că nu ad fost serioşi în motivarea raportului, şi în vedere că o mal proastă administraţie ca aceia ce aţi făcut, nu a ecsistal, şi nici cred că va mal ecsista ver-odatâ, dăm voe domnul meO se vă fac o mică lecţiune pentru convingerea mal cu seamă a opinii publice.
Vă Întreb a fost o administraţie.demnă, şi eşită din creeril unul cap sănătos, modu de aplicare al regulamentului cimitirului, de a face alinieri peste osemintele mro-ţilor din vechiul cimitir, esecuţiune care când aţi voit să o puneţi In oracticâ, a a-vut de efect rescularea orăşenilor, schilodirea multora dintr'lnşi, punerea lor tn temniţă, şi cu toate acestea tn ignoranţă, tncâ stâruiaţ! pentru esecutarea acestui plan fatal ?
In gradul culturel d-tale de carnaval, găseşti că este lăudabilă administraţia ce făceai, căci, când consilieri tn majoritate, decidead a se esecuta regulamentu la ci-mitiru nod, d-ta dispozal a se aplica tn cel vechid.
Este aceasta o ordine care ar fi putut
adu e înflorire oraşului cărui nu al ştiut să’i dai cea mal mică importanţă, cu toate că nu toţi parveniţi ’i cunosc valoarea ce are ?
Prin scrisoarea ce al făcut afirmi că, consilieri tn majoritate ad decis de a se a-plica regulamentu la cimitiru nod, iar d-ta a-I rămas la opinie de a se aplica şi la cimitirul vechid.
Ce resultâ din aceasta? Nu resultăalt de cât că ideile d-tale nu erad de cât râsvră-titoare, nu tindead tn fine de cât la scandal, prin urmare daca această stare anormala se mal tolera, şi daca prefectul judeţului nu cerea se vă dea afară, era să aduceţi oraşul tn stare de răscoală, şi ca consecinţe se vă spargă casele ca şi mal Înainte. Deci deja eraţi căzuţi tn previsiu-nile art. 29 din legea comunală, şi dar disolvarea a fost la locul săd.
Ca să remâuâ prieteni d-tale tot tu credinţa că, cele scrise tn raportu de disolvare sunt adevărate, voi căuta sâ dovedesc că al fost incapabil de a administra comuna, că al lipsit’o de dreptul el din perceperea taxelor, scutind ilegal persoane ce nu trebuiad scutite, şi apoi spre a vă protege clienţi ce aveţi tn oraş, a-I comis chiar falş tn calitate de primar ; void cita pentru toate acestea actele publice din arhiva primării, făcute de d-ta.
Ast-fel cu ocasiunea căutărel tu regie a veniturilor comunale de la 1 Ianuarie 1888; s'a făcut recensimânt tn oraş pentru constatarea tutulor veniturilor conform art. 7 şi 8 din legea de constatare, şi a-genţi ortnduiţl In acest scop, ad eliberat proces-verbal fie-cărul contribuabil constatând impunerea ce a făcut, asemănat art. 10 zisa lege, aceste operaţiuni ad rămas definitive la 15 Decembre, şi prin urmare ecsecutoril de la 1 Ianuarie 1888.
D-ta cunoşti mal bine de cât mine pres-cripţiunile acestei legi, fiind că eşti avocat. El bine dacă le cunoşti pentru ce tocmai d-ta care spui că eşti cult, ’ţl al bătut joc de averea comunei td următoarele cazuri ?
Prin tncheerile No. 10 din 5 Ianuarie, 110 din I Februarie şi 252 din 5 Februarie, aţ' redus tacsa gheretelor la 120 şi 80 lei, din 260 lei, la care erad impuse persoanele menţionate tntr'ânsele.
Pentru ce prin tncheerea No. 416 din 20 Februarie aţi dispensat pe Efta Geor-gescu de tacsa la care era impus pentru un scaun de tăiat carne, şi taxa unul cal?
Pentru ce cu tncheerea No. 417 din 20 a-ceiaşi lună, cea cu No. 418 tot din acea zi, aţi scutit pe Petre Bâzăvan şi Toma Cos-tescu de tacsa scaunelor de tăiat carne, şi pe Dumitru Frângulescu de taxa birtului clasa III?
Cu tncheerea No. 424 aţi dispensat pe Ion Miosu de taxa a doi cal, ne socotind chiar legala holărtre a comisiunel de apel prin care s’a respins apelul ce făcuse a-tuncl Frângulescu de a fi scăzut de taxa birtului.
Vă arăta! numai pe acestea pentru că le crez destule, ca să vază amicii d-tale oât al fost de netrebnic tn administraţia comunală; căci dacă aceste dări erad definitive la 15 Decembre,, şi prin urmare executorii pentru trimestrul 1, cel puţin, cum putea consiliul comunal sâ le scazâ tn luna Februare ?
Deci aţi comis o spoliaţiune flagrantă tn averea comunală, ceia ce nu o puteţi tăgădui.
Se presintâ la d-ta d. Sabitai, client cu anul, ’ţi cere un certificat de preţurile din luna Septembre 1887 ale grâului, şi fiindcă se servea cu dtnsul la o despăgubire oare-care, ’1 liberezi certificatul No. 2812, că preţurile ad fost 75 lei chila, când tn listele aflate atât tn cancelaria Primăriei cât şi tn cele trimise prefecturel sunt
mult mal mici; aceasta nu con3titue oare un falş vădit, comis de d-ta ?
Mă opresc aci şi te întreb : aceasta este onestitatea ce al ? asta va sâ zică că al fost primar bun şi independent, după cum pretinzi tn scrisoare ? Amară de-risiune ! Apoi dacă toate aceste fapte ar fi fost semnalate de d. prefect prin raportul de disolvare, mal aveai curagiul de a te pune pe aceastăcale de îndreptare? ed crez că nu, prin urmare d-sa este culpabil nu pentru că a disolvat consiliul după cum te plângi, dar pentru că nu a cerut darea lui tn judecată.
Te mal miri prin scrisoare, cum rămâne Majestatea Sa Regele care a ordonat executarea regulamentului. Aceasta mi se pare o stupiditate, căci regulamentul se va executa negreşit, dar se va executa tn mod legal, iar nu tn mod arbitrar şi nepriceput cum al voit săi execuţi d-ta fiindcă consiliul comunal ce va veni, şi care nu ’ţl va semăna, nu cred că va suspenda e-fectele lui.
Te întreb ce resultă din toate acestea, capacitate,onestitate,independenţă, cult? Nici una din toate acestea; prin urmare opinia publică te va judeca după cum meriţi.
RâO îmi pare de d-ta, dar n'am ce'ţl face. al pâţit’o, al eşit din primărie huil duit de public, fără nici un prieten, te a-isolat de lume prin faptele d-tale proaste, ai rămas cu publicaţiunile din gazetele nemţeşti, de care ar fi bine se îngrijeşti, iar comuna să o laşi tn pace, căci nu mal are trebuinţă de o administraţie făcută de sluţi şi bastarzi, precum de asemenea ar fi bine ca şi pe mine să mă laşi tn liniştea ce am avut, să’ml Îngrijesc de comerciul ce fac.
Aceasta pentru acum, iar dacă mal ai gust de polemică, voi fi gata a’ţl mal a-râta şi alte păcate ce al la activul d-tale.
D.	Munteanu.
T.-Severin, Maiu 1888.
FALC1U
Domnule Redactor,
In ziarul Democratsia Nr. 42 de la 6/18 Maiil curent, am citit din întâmplare o întâmpinare subscrisa de I. Gheorghiu, fost Primar al comunei Huşi, prin care vroeşte săcombatâ raportul pentru disolvarea consiliului comunal de Huşi, tn care am văzut amestecat şi numele med.
Iată ce spune:
«Cât pentru datoria de 140,000 lei la casa «de consemnaţie are origina mal veche «din 1874/75, din timpul când era d-1. Al. «Ventura Prefect, şi cine nu ştie istoria «Pompelor câ’l desLul de scandaloasă pen-«tru a o mal înşira,şi apoi această datorie «tn parte intră şi tn inventarul d-lul Mlrza «cu afacerea rescumpârârel oraşului.»
Ce intenţiune a avut autorul acelei reclame de a mă pune tn joc şi pe mine nu tnţeleg, şi la ce face alusiune cu resoum-pârarea oraşului iarăşi nu ştifl.
Rescumpărarea oraşului Huşi de drepturile proprietăţel, s’a făcut cam pe la finele anului 1868 cu 15.900 galbeni. E0 pe atuncea mă găseam prefect al jud. FâlciO, şi ca Huşan am stăruit din resputerl pentru această rescumpărare. S’afl luat de o cam dată bani cu împrumut de la Casa de Consemnaţie, de s’aO plătit Statului, care nu permite Întârziere, garantându-se plata cu veniturile comunale; tn urmă s’a a-dunat obştia spre a chibzui modul plâţel banilor; unii afl propus ca să se dea tn arendă pe 15 ani, dijma viilor, livezilor şi curaturilor, precum şi zeciuiala dugheni-lor şi embaticurile caselor, tnsă ou două dijme, adică nu din zece una, după cum se obişnuia, ci din 5 una, atât dijmă cât
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(3)
GH. CORBIN
LA MEZAT!
NUVELA
Începuse a se întuneca câte puţin şi umbrele cuprindeafi cu încetul părţile din fund a salel celei mart.
—	D-lor, zise d’Aumâdy sculându-se, vom urma cu vtnzarea mâine la două ceasuri. Vom vinde statuele şi obiectele de marmură.
Cel de faţă 'şl părăsiră locurile.
Tânărs fată, care par că nu avea păsare de cea ce să petrecuse, să retrase, răspunzlnd din nod salutului nostru prin un semn din cap, fără ca Maxim să bage de seamă la plecarea sa cum făcuse şi la sosirea el. Amicii lui să strlnsese tmprejurul său.
El era foarte liniştit şi răspundea la toţi; «Sunt mulţumit, foarte mulţumit. Vtnzarea a mers foarte bine, de minune I...»
Cine-va mă chema. Era glasul lui d’Aumedy care scoborlndu-se de pe estrada şi venind la mine 'ml spuse :
—	N’aî nimic de făcut astă- seară ?
—	Nimic.
—	Vil să prlnzeştl cu mine, nu'I aşa f
Am înţeles că. taina era să’ml fie des-
coperită. Frica de a mă pune la masă în vr’un birt păcătos dinaintea unor bucate nu tocmai de soid — căci credeam că d’Aumâdy îşi lăsase obiceiurile costisitoare — mă făcu să stad la gtnd puţin. Dar dorinţa de a afla, cât mal degrabă, ce însemnau toate aceste, birui.
—	Bucuros, fu răspunsul med.
—	Atunci la şeapte şi jumătate, la Cafâ Anglais.
Cafe Anglais!... Temerile mele erad copilăreşti. Se vede că meseria de co-misar-adjudecător nu era de dispreţuit şi dădea de ajuns ca să te poţi hrăni cuviincios.
La ceasul hotărlt. Intrai In acel stabiliment a cărui bucătărie n’are seamăn, şi găsii pe d'Aumâdy chibzuind cu un chelner alcătuirea prlnzu-lul. Luarăm loc la masa pregătită pentru noi. Mă simţeam bine dispus; pofta de mâncare şi curiositatea ’ml erad de o potriva aţlţate.
—	Dragul med, — zise d’Aumâdy a-ducând de ’udată vorba despre cea ce voiam să şlid, In timp ce storcea zeamă de lâmle pe nişte stridii de Ostanda ce le avea dinainte, — se quvine să’ţl spun, întâi de toate, că nu sunt comisar adjudecător cum nu eşti nici d-ta şi că de şi m’al văzut astă-zl împlinind asemenea funcţ’uni cu oare-care ma-estrie, cutez a zice, am făcut'o fără să am nici un drept; ţ'o spun chiar dacă mărturisirea asta ar fi să'ml atrag# pedeapsa legilor...
—	Atunci cum să face ?...
—	Puţină răbdare, vel şti totul.
Şi, mai întâi, să mă ierţi,—dea Dum-nezed ca acest modest prînz să te umple de îndurare — că nu ţ’am dat pe faţă la sosirea d-tale, la care nu să a-ştepta nimeni, starea lucrurilor... Vtu-zarea la care al fost faţă astă-zl nu e mal serioasă decât mandatul cu care eram Investit... A fost o vlnzare închipuită şi — amară veste de care aş fi vrut să te scutesc — dacă crezi că al dobîndit cu zece napoleoni tapiserii ce preţuesc cel puţin trei mii, te înştiinţez cu durere că trebue să’ţi laşi iiusiile la o parte.
Cam zăpăcit de o camdată ’ml venii repede în fire şi 'I răspunsei rlzînd :
—	Drept să’ţl spun, n’am privit nici odată aceste cumpărături ca de tot serioase, şi dacă lâslndu-mă In neştiinţa mea, aţi vrut, d-ta şi bunii mei prieteni, să rldeţl puţin de mine, ’ml pare rău să vă spun că nu v’aţi atins scopul. Totuşi, adaugaî, după ce jertfisem astfel adevărul amorului meii propriii, am dreptul, mi se pare, de a cere o lămurire desăvtrşitâ a cuvintelor acestei ceremonii ciudate şi neînţelese, şi mal cu seamă a rolului jucat tn această comedie de Maxim pe care nu l'aş fi crezut în stare a...
—	Te opresc iubite ; Maxim, numai, din noi toţi, era sincer. Află dar, că a-ceastă vlnzare prefăcut# a fost o experienţă încercată de noi spre a deştepta la prietenul nostru inteligenţa Iul adormită de o cam dată...
Mirarea Îmi fu aşa de mare în cât
www.dacoromanica.ro
lăsaî să-ml cadă lingura în farfurie, ! primejduind ast-fel faţa câmăşel mele albâ ca zăpada.
—	Maxim nebun I
—	Nu pentru toi-d'a-una slavă Domnului I Cel puţin doctorii aşa ne-au încredinţat. Nu te amftrl dar peste măsură de ceea ce ţi am spus asupra stărel mintale a bietului nostru prieten şi nu'ţl strica pentru aceea prânzul. Mai la urmă asta nu l’ar vindeca nici de cum.
Judeca drept omu. începui a sorbi *diu nod şi ’ml isprăvii în conştiinţă supa.
—	Uite, urmă d’Aumâdy, în ce împrejurări să întâmplă sguduirea care a turburat atât crierul săd. Intorcânduse de la Amsterdam, unde se dusese la nu ştid ce vlnzare, să opri la Spa. A-colo Întâlni pe o tlnără fată... Nu mal am nevoe să ţi o descriu; al văzut’o astăzi...
—	Admirabila Diana...
—	Ea Însuşi; văd că dintr’o privire aî judecat drept despre această frumuseţe mlndră şi elegantă. D-şoara Diana Fredrik — căci tocmai poartă numele zeiţei pe care o reaminteşte— este fiica elegantului colonel Fredrik, pe care l’am cunoscut la Paris ca adjutant al prinţului Oscar. Mama el a fost una din frumuseţile curţel din Stockholm. N’am nevoe să’ţl spun că Svedia, acel cutb de lebede, cum i s’ar putea zice, are darul de a produce asemenea fermecătoare şi uimitoare femei, a căror
r faţă strălucitoare de albeaţă pare c& j răsfrlnge ztpada ce acopere ca o mantie
de ermină câmpiile sale.
Şi d’Aumâdy, care să credea meşter In vorbirea aleasă, să opri o clipă spre a’şi da seam# de efectul perioadei ce lnvtrtise cu o vădită bună-voinţft. Dar efi mă mulţumii de a da din cap ca semn de învoire, împungând cu furculiţa în bucata de căprioară ce mi se a-dusese.
—	D-şoara Diana, relua el, după ce să încredinţă că nu va fi mal mult Încurajat, rămase de timpuriii oi fană, cu o avere care ’I asigura un trai scutit de or ce grije şi cu o mătuşă, adevărată mătuşe, alăturea cu care se putea înfăţişa or unde în chipul cel mai cuviincios. Ajunge atât despre acea cinstită doamnă pe care al văzut’o de asemenea...
—	Da, am văzut’o, răspunsei scurt sorbind cu smerenie un pahar de vin vechili.
—	Mal trebue să adaog că zisa mătuşe, a cărei inteligenţă e tot atât de restrânsă ca şi mijloacele el de trai, trăeşte lntr'o atârnare desăvârşită faţă cu nepoata el, cărei n’a cutezat nici o-dat# să-i dea cel mal mic sfat? Fără îndoială această lipsă de cârmuire ar fi putut fi primejdioasa, fiind dat caracterul ciudat, unii zic chiar escentric, al tinerei svedeze, şi o oare-care aplecare de a dispreţul opinia lumel, dacă ea n’ar fi avut din fericire o minte foarte sănătoasă şi multă mândrie sufietiască.
(Va urma).
EPOCA - i9 MAI
3
şi zecinelele şi emhaticurile. Obştia sim-Vind pe aceşti propritari, că sunt nişte gheşeftari uniţi cu ovreii ca să 1 specule, aii tuceput a face gălăgie, cum e obştia; a început să murmure câmulţl din el nu vor ajunge a se bucura de rodul rescumpără-rel, şi că în 15 ani aO să fie supţi de către dijmătoril evrei, întovărăşiţi de gheşeftari Români care propun asemenea arendare, şi ast-fel obştia prin Incheere de Proces-Verbal, a hotărât ca să se facă repartiţie şi să plătească fie-care ceia ee’l va ajunge. AQ venit să ceară şi sfatul meii ca târgoveţ, şi le am spus: ca mult mai folositor este, daca se poale plaţi înainte, de cdt se se dea (n 15 ani cu îndoite dări. Ast-fel obştii a ales o comisiune, care a evaluat toate imobilele şi a hotărât preţul rescumpârârel, după care aO început oamenii a plăti cu mare bucurie.
La un an după aceasta, când am eşit ea din Prefectura, am lăsat mergând lucrurile foarte bine cu plata rescumpârârel ; Insă la noi ca la nimeni, poliCica trebue ca şi cimbru să se vâre In toate I
Amatorii d’a lua pe 15 ani dijmele Îndoite, aii început a intriga printre oameni să nu'şl plătească rescumpărarea amăgin-du’l că aceşti bani afl să se ierte mai târzia, şi câte altele.
Intre cel cu plata rescumpârârel era şi un număr de Israeliţl a cărora sumă de plată se ridica la vr’o 4000 galbeni, cari erau gata al respunde. El bine, atl vlrît şi aicea zizania ; că evreii nu trebue împroprietăriţi, adică să nu le primească plata resoumpârărel, oi sâ'l lase cu dijma, zeciuiala şi embaticurl ca şi mal înainte! tn cât prin Însuşi aceasta, aQ adus cea mal mare încurcătură. Câol plata rescumpârârel In ce privea pe Israeliţl atinge aproape a patra parte a capitalului res-oumpărârel; pentru că Isdrailiţil de fapt şi dupe legile de pe atunci, eraO deja proprietari pe imobile, cu îndatorire către proprietate precum eraţi şi Românii. — Aşa că din încurcătură în încurcătură a politicenilor de pe atunci, tndemnând pe oameni să nu plătească,—căci însuşi d. Qheorghiu Parpalea (care pare că este subscriitorul acestei reclame) n’aO plătit Încă rescumpărarea unei vil tn sumă de 1200 lei — s a prelungit până când ad venit ani răi, saii depreciat din imobile, aii scăzut chiriele dughenilor şi a caselor, plus focul din 1873, care a pus vârf pre-făcând In cenuşe tot centrul oraşului, dupe care a0 venit procese că sunt încărcaţi cu evaluarea, ceea ce au făcut ca şi până astâ-zl sunt bani neplâliţl din rescumpărare.
Dar toate aceste, ce mă privesc pe mine, care, nici n'am mânuit banii, niol am fost In dregâtorie comunală, nici m’am amestecat în ceva — ci din contra, priveam cu durere, cum din un lucru bun şi eften ctştigat, att devenit răO prin veninul gheşeftarilor cari nu ş’afi ajuns scopul I 1 Prin urmare încă o dată ce intenţiune aC avut autorul întâmpinâreî din «Democraţia», a spune un aşa de sfruntat neadevăr că, intră şi în inventarul meO o parte din datorie? Poate a voit|sâ’şI facă tovarăşi, dar lumea care mă cunoaşte tn de ajuns, crede şi ştie cu câtă cinste m’am purtat tot d’a-uua atât In viaţa mea pu-blicâcttşi privată,nici măcar bânuell se nu poată cine-va Însemna pe socoteala mea.
Am ocupat mal multe funcţiuni In viaţa mea, ca fie-care cetăţean care se bucură de eserciţiul drepturilor civile şi politice, Insă declar că nu le-am ooupat pentru că-pâtuealâ, după cum sunt mulţi, ci pentru a aduce servicii de bun şi cinstit Român, ţărei In care m’am născut. — Deci ar trebui se fie ruşine cul-va ca o parte din datoria Comunei Huşi se o pue şi tn inventarul meii.
Prin urmare toate cele conţinute In Întâmpinarea făcută de fostul primar al Hu-şulul fiind tot atât de adevărate, este pă. cat că ş’a perdut timpul de a le scrie şi a le mal înşira şi prin jurnale.
I. Mîrza.
DOLJ IU
Bătăuşii colectivişti
Bătăuşii daţi In judecata pentru barbariile comise de el la Întrunirea de la 15 Ianuarie, zice «Apărarea» din Gra-iova, aii căutat un apărător, şi tn acest scop s’ati presentatla d. Mihail Seules-cu, rugându-1 să le ia apărarea, pentru care el i-afi pus pe masă 300 lei.
D. Seulescu a refuzat categoric şi noi nu’l putem felicita tn de ajuns.
Ne permitem o Întrebare : golanii a-ceştia, care nu aii nici batistă să ’şi şteargă nasul, de unde aii 300 lei să "şl plătească apărătorii?
Care e mâna ce le-a dat ajutor ?
Vom cerceta şi vom desemna publicului pe protectorul bătăuşilor.
*
* #
Pe de altă parte, directorul «Apăra-rel» primeşte următoarea scrisoare :
Domnule director,
Am văzut tn ziarul d-v. că afirmaţi cum că d. N. P. Romanescu, fost consilier şi deputat, este capul bătăuşilor in Craiova.
Am văzut şi tn ziarul d-lul Romanescu, «Opiniunea» , desminţindu-vă; — ba ce este mal mult, a pus premia celor care vor dovedi afirmările d-v.
Că d. Romanescu a organisat bandă de bătăuşi tn seara de 15 Ianuarie 1888 (sala Belle-vue) ştiam, şi la timp voia proba, (ştie d. Romanescu ci pot proba).
Credeam Insă că se va fi pooăit şi nu i-ar fi mal dat tn gând să organiseze asemenea bande.
Aflu însâ că pentru spinarea mea ar fi organisat o bandă, tn cap cu Tricu şi Ra-doviceanu, care să ’ml ţiaâ calea noaptea pentru a ml muia oasele.
In acest scop, ar fi scos stoborl de la un loc al seO, care dă în strada Independenţii.
Declar că, daca un fir de pâr din cap mi se va atinge, tn stradă saO ori unde voia întâlni pe d. Romanescu îl voia muia oasele.
Cât pentru seara de 15 Ianuarie, vă promit o dare de seamă, din care se va cunoaşte autorii acelui scandal.
Primiţi, ve rog, etc.
P. Niculescu.
ISSS, Maia n.
întâmplările zilei
Moarta. — O femeie trecând erl pe Calea Moşilor a căzut jos încetând grabnic din viaţă.
Femeia era de naţionalitate ungară şi avea etatea de 50 ani.
Cadavrul a fost transportat la spitalul Brâncovenesc.
—x—
Accident. — Moise Para servitor la şcoala veterinară a căzut erl seară din picioare, Începând a’l curge sănge din urechi.
—x—
Un tacita. — O fată ca de 6 ani a fost găsită rătăcind pe Stradă.
—x—
Bntae. — Bănică Mateifi e un bătăios şi jumătate. Femeia Sultana Constantin fâră sâ’l facă nimic, fără vre un motiv, a fost bătută de către acest
MateiO.
—x—
Furt. — Ivan Stoica servitor la d. Colonel Papazol din cal. Văcăreşti 158, a furat de la servitoarea Lina Ionescu mal multe obiecte.
A 2* EDITIUNE
mm i\Fui!H\Tii\i
Ministerul domeniilor In unire cu acel de interne a luat înţeleaptă măsură d’a face se se constate prin proces-verbal anume toate pagubele suferite pa la diferitele proprietăţi rurale cu ocasia răscoale! ţăranilor.
Prin acest mijloc, în cas de pro-cesur, guvernul va avea cu ce răspunde acelor ce ar veni cu preten-ţiuni adesea neîntemeiate.
X
Azi M. S. Regina a fost la palatul din Bucureşti unde a acordat mai multe audienţe.
X
Consiliul profesoral al Faoultâţeî de Medicină a terminat discuţia regulamentului după care se va ţine concursul pentru cele cinci burse ce Ministeriul Cultelor acordă la cinci doctori în medicină de la Facultatea noastră.
X
Ni se spune că la Ministerul Cultelor s’au constatat o mulţime de abusuri săvârşite cu ocasiunea concursurilor ce se dau pentru ocuparea catedrelor vacante.
Spre pildă, mai multe concursuri au fost casate de câte două ori, spre a se putea lăsa ca suplinitori rude de ale colectiviştilor, care nu isbutise la concurs.
*
Aflăm că d. Ministru al Domeniilor în urma informaţiunii ce am dat zilele trecute, a suspendat şi ordonat o anchetă contra d-lor Elefterescu, sub inspector silvic, şi Papinian. Abuzurile ce se impută acestora sunt luarea unor lemne dupe liniile deschise între parchete.
Mai aflăm că unii dintre mai mărişori de prin Minister dorind a scăpa pe sus numiţii, ar vrea să dea o interpretare cu totul alta unei circulari a Ministerului în privinţa lemnelor uscături ce să dau in cantitate de 3 stânjeni fie-cârui agent silvic. Circularea fiind precisă, rugăm pe d. Ministru a o revedea şi a dispune după cum va crede mai echitabil.
X
Citim în România Liberă :
D. Al. Lahovâri,care rareori solicită ceva pe la autorităţi, şi care de 12 aul nu • călcase prin ministerul şcoalelor, s’a pre-sintat mal alaitâerl, pentru desluşiri cu privire la examinele copiilor, la cabinetul directorului ministerului, pe când acesta primea (n audienţă.
Deşi uşa era deschisă pentru toată lumea, d sa s'a anunţat, a tost primit şi a aşteptat, până când directorul a ascultat dorinţele tululor persoanelor, ce se aflad In cabinet înainte de ppesintarea sa.
Cu toate acestea o gazetă colectivistă găseşte cu cale sâ se lege |şi cu acest prilej de d. L'hovari şi încă sâ încerce a'i da lecţiunl de cuviinţă!...
De sigur că nu la şcoala numitei fol se învaţă ast-fel de lucruri.
X
Prin ultimul parngraf sl articolului «HoţiiColectiviste,» publicatîn ziarul nostru de la 17/*9 Maiu d. N. Xe-nopol, crezându-se personal ofensat şi cerându-ne explicaţiuni asupra înţelesului acelui paragraf, ne grăbim a declara că nu am avut altă inten-ţiune de cât de a arăta modul cum
se făceau abonamentele şi anunciu-rile la ziarul Voinţa Naţională şi că nu am înţeles de loc a face alusiune la alt-ceva de cât la activitatea politică a d lui N. Xenopol, redactor-şef al acelui ziar.
X
Erî seară, în localul şcoaleî comunale din strada Clemenţei, s’a ţinut o întrunire, la oare au luat parte a-proape toţi d nii alegători de la coloarea de galben.
Aceastiîntrunirecare a fost foarte numeroasă, a avut de scop alegerea mai multor delegaţi de suburbie pentru viitoarele alegeri comunale.
La finitul acestei întruniri toţi a-sistenţii au fost de acord a declara că vor vota lista comunală a opozi-ţii-unite.
X
Azi fiind zioa hotârîtă pentru vln-zarea avere! mobile rămasă de la reposatul Mitropolit Calinic, obiectele cele sfinte au fost scoase din urmărire.
X
D Căplescu care a fost ales în-tr’un comitet electoral la întrunirea ţinută în casele colectivistului En-ciulescu, a protestat contra acestei alegeri, arătând că nu vrea se aibe nici un amestec cu colectivitatea.
X
Suntem informaţi că Sir White ambasadorul Britaniei la Constanti-nopol, va sosi zilele acestea In capitală îu virtutea unul congediu.
X
D. general E. Arion, inspector general al artileriei a trecut azi în inspecţie regimentul 6 de artilerie.
X
D. Marchiz del Moral, ministrul Spaniei care pleacă în congediu a fost primit de M. S. Regele.
X
D. Pflke Protopopescu preşedintele comisie] interimare se ocupă cu multă activitate pentru a g»si mijlocul de a stârpi unele rele obiceiuri ce au funcţionari salubritaţei.
Pentru acest scop d-sa lucrează un regulament special.
X
Un colectivist mergând eri după propagandă electorala la un cârciu-mar din Dealu Spirei a primit un zavrac din cele mai ale.
Iată ultimele cuvinte ale cârciu-marului:
— Ia dute d le pe la alţi proşti, la mine nu se mai prinde mofturile a-cestea. Destul ne-ai tras pe sfoară.
Ascultă ce’ţi spun eu, de la mine ai scăpat cum ai scăpat, dar la alţi mai păţiţi de cât mine, o să'ti tragă şi o sfântă de bătae. Multumiti-vâ că mai staţi liberi şi că nu sunteţi încă prin fundurile închisorilor».
X
M-gr. Palma arhiepiscopul latin din Bucureşti va pleca zilele acestea la Roma, unde merge să dea seama despre starea bisericei romano-ca-tholice.
X
Ministerul lucrărilor publice a notificat azi tuturor celor l’alte ministere că până la facerea unul nou regulament care se preciseze cât se poate de exact numărul biletelor de liber parcurs, direcţiunea căilor ferate Române a fost cu desăvârşire oprită de a mai elibera bilete permanente sau carneturi de bilete de liber parcurs. Nimeni d’acum înainte nu va mai putea obţine permise de circulaţie pe liniele noastre ferate, de cât având un ordin ministerial formal care se precisese natara şi scopul voiagiuluî, ce va fi de întreprins.
Prin acest mijloc se stârpesc a-busurile neruşinate ce se comiteau cu aceste bilete, date cu atâta pro-fusiune de colectivitate favoriţilor si susţinătorilor ei.
X
Azi la orele 3 s’a săvârşit căsătoria civilă a amicului nostru d. Emile Lahovari cu d şoara Niculescu.
Numeroşi amici şi rude au asistat la această ceremonie.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HA VAS
Sl* Petersburg. 30 Maiu.—«Gazeta de Moscova» zice că daca slaba Spanie a refusat să se declare In contra Fran-ţ-1, este sigur că puternica Engliterâ va refusa asemenea Intr’un mod ho-tărlt.
Londra, 30 Maiti —«Morning Post» blamează lutr’un mod formal discursul d lui Tisza.
Berlin, 30 Maia.—«Vossische Zei-tung» afla că d. Virchov, inspectând cu îngrijire gâtul lmperatulul, a putut consista că glandi le sunt pe deplin sănătoase, fapt foarte însemnat din puntul de vedere al stării generale a ooalei.
D. V rchov s’ar fl arătat foarte satisfăcut de resultatele inspecţiunii sa'e.
Viena. 30 Maifi. —Camera deputaţilor.—Guverr ul a presintat un proiect de lege privitor ia aplicarea proviso-rie a suprataxei care loveşte drepturile pentru alcoolunle.
Bugetul a fost vptat întrluj
WWW.
flnitiv, tn conformitate cu decisiunile luate de Camera Seniorilor.
EPITR0PIA GENERALA
OSPITALELOR SI (MIILOR
CASEI SF. SPIRIDON
ANUNCIU
Dreptul farmaciei din Roman cu toată zestrea acelei farmacii după inventar, proprietate a Casei Capitalelor sf Spiridon se dă în arendă pe termen de cinci ani începători de la 23 Aprilie 1889, se publică spre cunoştinţa celor ce ar dori să ia în a-rendă această farmice cu îndatorire de a preda şi medicamentele trebuitoare Ospitalului din acel oraş, că licitaţia are & se ţinea in ziua de 1 August viitor a. c. în cabinetul E-pitropiei generale, unde dd. concurenţi sunt invitaţi a se presenta în arătata zi întovărăşiţi de o garanţie provizorie în baril sau efecte publice pe valoare de 2500 lei.
Efectele publice, afară de acele ale Statului, nu se vor primi de cât pe cursul zilei.
Condiţiunile de arendare, cum şi cele pentru predarea medicamentelor se pot vedea de concureşti în or-ce zi de lucru la cancelaria Epitro-piel Generale.
Nr. 1798.
DIRECŢIUNEA GENERALA
A
TELEGRAFELOR Sl POŞTELOR
Se aduce la cunoştinţa generala câ, cu începere de la i Iunie 1888, se vor admite din noO, tn serviciul postai, coletele poştale fara declaraţiune de valoare, tn schimb cu streinătatea.
Greutatea până la care sunt admise aceste co-lete poştale este lixata la ; kilograme; iar dimensiunile tn toate sensurile nu vor putea trece peste t metru 50 centimetri.
No. 8,076.— 1888 MaiO i).
Direcţiunea generala a telegrafelor şi poştelor aduce la cunoştinţa publicului cft, tn oraşul Bucureşti, cu începere de la x (ij) Iunie 1888, scrisorile depuse tn cutii se vor ridica de 7 ori pe zi.
Persoanele care vor primi scrisorile cu întârziere mal mare de 6 ore de la depunerea lor tn cutii şi până la sosirea la destinaţie, sunt rugate a se adresa d'a dreptul d-lu! director general, în-fâţişind şi plicul care conţinea scrisoarea întârziata.
Fie-care scrisoare purtând o stampilă arătând data şi numărul cursei, publicul poale la momentul primire!, controla cu înlesnire daca scrisoarea a fost sau nu întârziata din causa neglijente factorului, şi In asemenea cas va cere factorului se arate In scris pe plic ora tnmânâref scrisorel şi semnătură sa.
Daca verf-unul din factori ar refusa să noteze ora, se bine-voiasca a face cunoscut direcţiune! spre a fi pedepsit.
No. 7.9J1. —1888, Maifi 11.
Itugam pe toii aceia care au a-facerl eu administraţia ziarului se adreseze scrisorile administraţii si nu redacţii, precum si aceia care au afaceri cu redacţia se le adreseze redacţii si nu administraţii.
nn Iftll'ftnn Douâ case situate In UL I L UlIlL strada Frumoasă Nr. 12 şi 12 bis ; având fie-care patru odăi de stăpân, patru de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori.
Se vinde tn total sad In parte.
A se adresa la d-na proprietară care locueşte la Nr. 12 Strada Frumoasă In casele din fundul curţel.
776
APE MINERALE
FRANCEZE, GERMANE Sl INDIGENE
LA
MAGASINUL DE COLONIALE
N. I0AMD 4 C-b
3, STRADA LIPSCANI 3, — BLCL'RESCI
Comande se pot efectua tn toată ţară. Pentru Farmaciştii se face rabat.
SINGURUL DEPOU
cu
VINURI
SPECIALITATE ESCLUSIVV INDIGENA
ALBE SI NEGRE
Calea Calarasilor Nr. 1
Din cele mal renumite dealuri, şi in special din bol Urinei, Districtul Mehedinţi.
Puritate garantată, constatata chiar de onor. EJoru a Spitalelor civile prin ana-Uţa chimică.
Preeiuri foarte moderate
Să trimet la domiciliu franco fn cantităţi mari şi mici cu vadra tn butelie şi in bu-toae de or-ce mărime.
TH. D. COSTIX.
607	Calea Călăraşilor Nr. 1,
FOST CASA DE BANCA Sl SCHIMB RUFER & STJEHLI
ACUM	4.
I. ST/EHLl
si’a transferat biurourile 3ale din strada Lipscani 47 tn strada ''oamnel IVo. 15 lângâ Creditul Funciar Urban sediul foste) Bânci «Pret)f^e< ea». Casa seva ocupa ca. si Ia trecut cu cumpărarea si vânzarea efectelor publice, tn condiţiunile cele mai avtu-*--\oase.	748.
LA MAGASmUL
DE
DROGUE, COLONIALE DELICATESE
I0\ŢETZUuT^?rme(;ERS4BEk 0VF.SS.4
LA CÂINELE NEGRU—STRADA LIPSCARI
aâ sosit şt sosesc din r< In tţ zile
APE MINERALE NATURALE
din toate sursele indigene si streine
Asemenea toata producţiunea Tn tutui prna Kpet din Paşcanii proprietatea D-nel Colonel Blaramhrrg se afla de vânzare numai In sus numitul Magasin.
LA CONCURENTA
Vând mult si câştig pucin, avantagiu consumatorilor
C. T. CHRISTOFOR
„LA MARINAR“
Calea Victoriei, No. 100, vis-i-via de Ciameaua Roaie aub Jockey-Club.
Zahăr franţuzesc. . .	. kilo	i—10
Zahăr cubic			1-20
Ofea marLinică cal. I .	• «	4—40
Cafea Rio « I .	• «	3-60
Luminări Apollo verit. 560 gr.		1—65
« de lux cal. 1 .	. kilo	i—40
Unt-de-lemn francez .	. «	3
« grecesc .	• «	2
Orez turcesc . . . .		50
Făină de Pesta cal. I .	• tt	60
« « « «II .	. «	40
Macaroane de Italia cal.	I. «	1-20
Fidea « « «	I. «	1-20
Măsline dulci . . . .		2
Ceaiu comp. col. cutia.	• «	4
Rom Englezesc . . .	. Litru 3—60	
VINURI DE NARA ALESE
Conservate de mine In propriele mele pivniţe
Vin negru de XieoreMl veebJ de 4 ani Litru fr. 1
Vin alb de Dragneianl veebl de 4 ani Litru fr. 1.
!4a
Cu stima C. T. CHRISTOFOR
NU
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Coltel, 40. — Bucureşti
MORI
FABRICILE spirt
FELUL DE
TOT
MAŞINI
Mare depo.lt de tonte uneltele «IJac-ceNorlile pentru exploatarea fabrieelor
PIETR E DE MOARA
CURELE, CUCIUCUU
GAZE OE NIATASE, LUMINA ELECTRICA.
139
VIITORUL
LICEU DE DOMNIŞOARE
No. AO STRADA FÂNTÂNEI No. A O
Cu începere de la t Septembre anul curent, se va înfiinţa un institut menit a da domnişoarelor o iustrucţiune de întinderea aceleia pe care o primesc băieţii tn liceele Statului.
Institutul va coprinde chiar de ia început cursul primar complect şi primele trei clase de li* ceu, rămânând ca cursul licial să fie complectat tn anii următori.
Scopul ce se va nrraâri tn institut este de a da domnişoarelor instrucţiunea trebuitoare, sere a putea trece cu succes examenul de bacalauriat.
Partea educativa este In sarcina sub-semnatei; iar direcţia studielor o are d-nul Ion C. Georgian profesor la Asilul «Elena Doamna».
Personalul didactic al institutului de o cam data, pânâ ce necesitatea va mal reclama a-daoase, se compune ast-fel :
Pentru curMul primar trei domnişoare absolvente de scoale secundare.
Pentru curaul secundar:
Limbele latină şt greaca, d-nul Neculae Barbu, profesor la liceul St. Srva;
Limba română, d-ra P. Sagârceanu, profesoară ia Externatul secundar de fele No. z.
Limba germana, d-ra W. Tliringer, absolventa de şcoala secundara din Germania.
Limba francesa, d-nul Lolliot, profesor la liceul Sl Gheorghe.
Matematice, d-na Maria Bratasoanu, profesoara la Asilul «Elena Doamna».
Eflsico-naturalc, d-ra Elena Alessiu.
_ unea, Preotnl, N. Niculescu, institutor. Istoria, d-nul Ion C. Georgian, profesor la Asilul «Elena Doamna».
Geografia, d-nul M. Bratila, profesor la şcoala de comerţ şi la liceul St. Gheorghe.
Caligrafia ţi desemnul, d-nul P. Ionescu, profesor la şcoala de comerţ.
Musica, d-uul I. Vasileacu, profesor la gimnastul Cantemir.
Gimnastica, d-nul Velescu, profesor ia liceul Matela Bâs&rab.
Lucrul de mâni, d-na Maria Boţea, profesoare la Externatul secundar de fete No. z.
Şcoala de piano este obligatoare ca şi cele-i-alle studii pentru toate elevele şi se va face de profesoare cunoscute.
Ori ce informaţiunl se pot lua de la sub-sem-nata tn toate zilele la orele 8—10 dimineaţa şi z—4 după amiazA-zi tn localul institutului. Dtrectrice:
Elena Alessiu
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA 11ARBATEASCA
Vindecă după cele mal uol metode radical fără durere şi lmpedicare,dupâ experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-Lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea V cloriel prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d’aşteptare pentru fiecare.
538
SE ARENDEâZA viitorpart.âm a
din moşia ŢIGaNisŞTI-CALONFIIIEŞTI districtul Teleorman la distanţa de IO nil-nme de Alexandria, in Întindere de ITiOO pogoane arabile toate, Caae mari de lo uinţe, magasii pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Hadacţia acestui ziar.
EPOCA — 19 MAIU
r
CASA DE SCHIMB
I. M. F E B S5 0
Slrndu Lipscani, Xo. 27
Cumpere si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul B ucuresti
ÎS Maţii 1888
Are onoare a tncunoştiinţa po onor. public ca am obţinui prin o transacţiune «le cumpărare stabilimentul ce berărie
6 0/0 Renta amortizabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stal
0 0/0 Oblig do st drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale
5	0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane
6	n/0 Scris func urbane 5 0i0 Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 iaşi
5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)
împrumutul cu premie
‘ ctii abn
Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-România»
» Naţionala • Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austrieci Tendinţa fermi
Comp tt m
Vend. 92 1/8
WILHELM GRAEBEHT
\o.6-Strada Mirbid Vodă -No.B
precum şi renomitul deposit de vinuri indigene şi streine. Rog dar |«' onor-public şi pe vechea clientela se mc o-noreze cu asistenţa sa. căut&nd se corespund dorinţelor prin un serviciu prompt şi curat.	cu stimă
774	I. I. ONU Al D ^
CASA DE SCHIMB
I0NESCU & MARCU
Strada Lipscani Xo. lî» biv
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 18 Maiu
P0 t 2	92	m
89 1/8	99	
!07 1/2	108	i
92	92 1 *	i
105 i 2	106	
98 1/2	99	K
88	88 t/4	
77 12	78	1
77	77 1 2	
212	216	£
as	40	S
9*0	960	&
220	2*.<	s
210	215	K I
70	73	
16 80	17	
16 80	17	£
2 Ot	2 02	

SEVMll (0\STAMî\ESCll
MOAŞE
PRACTICANTA DIN PARIS
anunţ» onor. sale clientele c» s’a mutat di ti Straiin Scaunele No. 66 în Strada Dreapta No. 20. (Pitar Moşu).
Orela de consultaţiuni In toate filele de la 1—3 p. m. 741
a a» «i «st1
VALORI	Scadenln cnpoattelor	Târglib. curs med.
Fomlnri «le sfat rouiAii		
lipnla rom. porpo. 1675 5%	1 Ap. 1 Oct.	91
Kt-nla rom. nmorliMib. 5%	1 Ap. 1 Oct.	92 V
K«nl» rom. rur. ronv. 6%	1 Mai i Noem.	89 3/i
Oblig, de stat C. F. H.6%	l lan. l Iulie	
idem idem i>%	Idem	
împrumut Stern 1664 7%	1 Mar. 1 Seră.	
lmprum. Openlicim 1866 8%	l lan. 1 talie	16 75
âg IO		
împrumut, de oraşe		
Impr. oraş. Bocur. 5% idom din 188! 5%	1 lan. 1 Iulie	77
	1 Mai 1 Noem.	91 %
Im.or.Buc.co primelor (r. so		*0
Valori diverse		
Credinţi fondat- rural 7%	1 lan. 1 Iulie	107 8/4 92 X
idom ident 5%	idem	
Cred. func. ur. din Buc-7%	idem	106
idem idem 8%	idem	t>9
idem idem 5%	idem	88 V
Cred. func ar. din Inşi 5%	Idem	78
Obl.cas. pensiun. fr 300 iu	[ 1 Mai 1 Noem	215
PILULES UNIVERSALES t
DE
Dr. JANVIER
Remediu sigur contra bemoro'delor
itranjit) constipaţiunel,dureri de cap.in-digestiunel si & tuturor afecţiunilor a
tunului digestiv. Fie-care cutie
strucţie.
et
conţine câte o In-
fi
*
X
Preţul 1 leu si 50 bani.
Se afla de vânzare:
In Bucureşti la farmacia Applo, M. Brus et comp. Calea Grivitei 23, la farmaaia la Aurora, Anton Altan, Strada Batistei 14 bis.
In Braiia la farmacia laAquila Româna Anton Drumer, Strada Galaţi.
735
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No- 8, in palatul Principele Dimitric Ghika Sir. Lipscani, in facta noei etadir Bancei Naţionale (Dacia-România)
B ucuresti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ee schimb de monezi
Cursul pe ziua de 18 Maiu 1888

DE ARENDAT 1890 tnainte, moşia
Pietrişu din districtul Vlasca, plasa Mar-
ginea.
Amatorii sfe se adreseze Strada Diacone-
selor, 4.
I. IV Alcxandrecu.
Renta amorlisablla româna
,, româna perpetua Obligaţiuni de stat ÎConv.rur
i ..	v« F* R*
•1
Municipale Casei pens. [300 L.] Scrisori funciare rurale
urbane
Obl. Serbosti cu prime
iast
Im. cu prime liuc. fîO'lei]
««■ta
Losuri crucea roşie babane „ Otomane cu prime Losurl Basilica bombau Act. Uacia-România „ Soc. Naţionala ,, Soc. do Consunctiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstriuc Mărci germane Bancnote francese „	italiane
„	Ruble hârtie
NB- Cursul este socotii in aur
Cump. Vinde
9 i	92 «4
90	91
89 X	90
76 X	77 X
*10	215
107 X	108
91 X	92 X
105 V	106
98 V,	91
86	88 g
77 3/4	76 %
67	70
3fc	40
27	30
40	43
18	20
16 Î0	16 75
Î01	203
124	126
100	101
99	100
212	215
l
AVIS IMPORTANT
Sub-semnatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât « ninl deschide de la 1 Aprilie a. c. afara de magasinul nostru din Strada Carol I, No. 21
Calea Victoriei, Coltul Hotelului Continentul, tis-a-vis de Teatru National
Atragem atenţiunea onrabilului public ca în desvoltarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra
putem oferi o
MARFA EMINAMENTE SOLIDA
fara a conţine intr’ânsa alt material de cât pi®le si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da
ATENŢIUNE MARCEI FABRICEI
noastre, ori-ce pereche de ghete purtăml marea fabrice! noastre sunt garantate de uoi
Produsele noaste se mai gasecc prin districte numai la flrmle aci notate : Craiova: Florea Stânciulescu cl Tli. Demetrescu; T.-Severin : l’h. Koltm; Piteşti: M. I. Satescu; T.-Jiu: Marcus et Spinter; /i.-t Zureacu; T.-Vestei: P. Petrescu; Cdmpu-I,ung şi Ploesti: A. Rosenbluth; Buzeu: T. K. Argintoianu; Tecuciu-Focsiani: Vartan Missir fii; Bacau: I. M. Horovitz; Boman: Fraţii Rosenl'eld; T.-Ocna: Ovanes Ştefan; Luca Lucato; Rosxon-de-Vede: bam. Asnel et flu; Calarasi: V. Mitrany; Olteniţa: M. Kamerling; Constanta G. Lucsi.	Cn stima
IVI. TH. MANDREA et Comp.
FRUMUSEŢEA DAMELOR
Pete de li<-at, coji de pete, rosealn feeiei. pete de obraz, pistrue »l toate «lefeetele culoare! obrazului, drparlenza radical mente
C A U DE L YSr DE LDH®^
1‘elea cest urni nspra si uscata devine peste noapte moale, alba si frageda
sJW»WablB»!(5REIi-E- -'FSr?!!eţ:5EaaS*«-
SAVON DE LVS DE LOHSE cel mal fraged sopun de toaletă. liber de ori-ce tărie, care uiiesea-orl este singura coasă a culorel defectuoase a fetei. Cumpărătorii fu ricatelor mele se aibă In seanţă FIRMA, GUSTAV LOHSE. 46 YAGER STRAS-
SE, Berlin, Fabrica de Parlumerie şi Sepunuri (ine do toaleta. Se vinde în flacoane întregi şi jumetâţl ta toate parfurnenile cele bune.
Depoul la d-nil Saloraon Hechter şi Cta. Lazarowitz.
42, Calea Victoriei, 42
Recomandăm onor. public bogatul nostru asortiment de Haine gata croite si lucrate de noi aici dupe ultimele jurnale.
Tot de odat» lncunoştiinţăm onor. noastră clientelă că ne-a sosit asortimentul oomplect de stofe veritabile franceze si engleze pentru comande.
Preciuri foarte convenabile.
JOCKAYSTABILIMENT
DJo. 66.— Strada Clopotaru— No. 66 BUCUREŞTI
<
LOCOMOBlLE
SI
MM>mm m kiul*
1)E LA 4 PANA LA 25 CAI PUTERE
DE LA RENUMITA FABRICA
C I BUCHII S & R D Dl ISI SDN’
9tl
Cu stimă,
Croitoria Roseuzweig
Calea Victoriei, 42.
vom
Wantage - Englitera
Certificatele clienţilor noştri constatând excelenţa construcţiunel şi forţa de producţiune a maşinelor noastre, se pot vedea la or-ce ora de lucru la biurou! representanţel generale.
1ZEVE de CA/.AX pentru locnmobile. TZEVE pentru conducte de apa şi gaz in diferite dimensiuni. MANOMETRE, CUHELE de Transmisiuni Englezeşti.
Depositul şi agenţia generala pentru România la
Bucureşti — MORITZ APPEL -- Bucureşti
Strada Doamnei No. 7
PRECIURI AVANTAG10ASE, C0ND1T1UNI ,-AVORABILE
172
Cumperari si ven-zari de cai, trasuri si hamuri. Pensiuni de cai zilnic si lunar pe preciul de 2 lei pe zi inclusiv hrana.
Cu stima, LANGOSY.

MARELE
HOTEL DE FRANCE
— BUCUUEST1 —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 6.
Cal mal mare şi elegant hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei In faţa stradei Lipscani, din noă clădit, având patru faţade, *st-fel In cât toate ferestrele respS.ndesc In stradă. Cu desăvârşire nod montat, dupe sistemul cel mai modern, având restautant si cafenea foarte spaţioasă, be rarieşi alto confort ;ri,curăţenie cea mai esemp ară. Salon
Sentru soarele, nunţi, bancneturişi altele. Toate lucrurile e consumaţie de p ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel mal prompt.
F»M. KTJO
529
ANTREPRENOR
PR0PIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA

STRADA LIÎ*SCANI, No. 2
<
h-
ID
O 3
z
<

CELE DIN URMA NOUŢ ATI	strada Td^Tan., n« 2
SOLSJMHNTO »S UMSNS SI 8IUMB
m £
=> 2
? c D t
SI DESCHIS
UJ g
-1
LU
O
763
STRADA LIPSCANI, No. 2
CU ÎNCEPERE DE LA 9|21 MAIU ANUL CORENT
UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFaRIE PENTRU DAME SI BARBATI
CELE DIN URMA NOUTATI
teg.-zz.Ţi
U8
1
„NAŢIONALA .
“ SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. ÎS
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
i 3 MILIOANE LEI AUR
DEPU\ VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre tn palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12.
527
Direcţiunea generala.
iX
tiSx	atf:
PRIMA CALITATE SI PRECIURI MODERATE
FURTUNI DE CAUCIUC PENTRU VIN, ETC.
Asemenea tot felul de Articole technice, Table de Cauciuc, Rondele etc.
Curele de Transmiuni, Table de Asbest, Sticle pentru nivelat ape. Aceste articole se găsesc
IN DEPOUL FABRICEI
OTTO HARNISCH Aproape de Gradina Episcopiei BUCUREŞTI
69
GEAMII $1 OGLINZI
DE
CRISTAL
I
de orl-ee mărime, precum şi or ce fel de sticlă pealru acot-crâHiânturl şi vitrine.
Farniseazi cu preciuri eftine.
î
A. Feldmann
625 Comisionar, str. Sf. Viner', 15
---XI —.	«
Tipografia Ziarului,, Epoca"
-â -_______>
1 www.dacoromamca.iâe v«i.

G-iraut responsabil G. Ceorgesou.

I

I
1