ANUL m No. 747. mmmmmmmmam A DOUA EDITIUNE MERCURI 18 (30) MAI 1888. NUMERUL L’> BAM NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bncnr«*>»ol: La casa AdrninistraţiunsL In Tara : Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In sirelnetate . La toate offlciele postate din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL Io BAM NUMERUL AMXCILRII.E DIN SOVANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS' TRATIA ZIARULUI La Paris : Agence Havat, Place de la Bourse, A Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: se găseste jurnalul cuir, cent. numărul, la Kioscul din Bulevardul St. «er-main. Tio. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNE A No. 3,—Plat/.a Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢI UNEA No. 3.— PIat7n Episcopiei.—No. 3. NERUŞINARE RISIPA SI SĂRĂCIE EGALITATE ÎNAINTEA LEGI PENTRU T0TI O BUNA MESURA BOMAMT SI COLECTIVITATEA LA MEZAT ! Ceea ce se impută colectiviştilor de către ţara întreagă nu sunt greşeli de acelea, in care pot cădea chiar nişte oameni oneşti şi bine intenţionaţi, ci crime substanţiale, în favoarea cărora nu se poate invoca o circumstanţă uşuretoare. Recunoaştem că sunt greutăţi nedes-lipite de posiţiunile înalte şi că în viaţa guvernelor sunt momente care nu permit spiritului omenesc se ’şi reculeagă toate facultăţile, se ’şi întărească judecata şi se alerge la principii nestrămutate. Recunoaştem că persoanele cărora se încredinţăză destinele unei ţări sunt oameni, şi facem mari concesii slăbiciunilor o-meneştî. Dar relele de care este acuzată colectivitatea nu sunt lapsus şi erori provenite din fragilitatea omenească, ci crime care îşi au rădăcina în lăcomie, rapacitate şi cruzime, crime care dovedesc o inimă neagră, vi-ţiată şi coruptă. Colectiviştii sunt a-cuzaţi că au furat averea publică, au înfiinţat bande de bătăuşi ca să înăbuşească or-ce manifestaţie independentă, au comis chiar omoruri ca se se manţie la putere. Ar crede cine-va că, după atâtea neomenii şi fără de leg5, ei nu vor mai îndrăsni să scoaţâ capul în lume şi să mai ridice fruntea. Ei bine, nu. Abia îmbrânciţi de pe treptele puterii prin atitudinea e-nergicâ a capitalei, colectiviştii se prefac a nu şti nimic asupra indig-naţiei generale ce domneşte in contra lor. Din calai ce suut,ei pozează astă-zi in victime, şi din abuzivi fără o schintee de ruşine, în administratori oneşti şi In patrioţi nepătaţi. Este adevărat că cetăţenii ’i au cântărit şi ştiu ce preţ se pue pe protestările lor de onestitate şi patriotism. Dar conştiinţa crimelor şi ruşinea de lume nu sunt caracterele distinctive ale acestei bande. Din contra, îndrâsneala şi pofta de scandal, iată prin ce s’a deosebit dânsa atât in guvern cât şi în o-posiţie. Crezendcă prin minciuni vorisbuti se înşele încă odată pe cetăţeni, ei au încercat se ţie Duminecă o întrunire în coloarea de galben. Întrunirea se compunea din toţi cei compromişi sub firma căzută şi din câţi-va curioşi, care veniseră se asculte debla-teraţiunile colectiviste. In total un număr de vr’o 100 de inşi. Cine a luat cuvintul ca se apere guvernul d-lui Ion Brătianu? Faimosul cumulard C. F. Robescu şi decrepitul Serurie, pe care chiar colectiviştii îl acuzau de abuzuri in administraţia capitalei. Nu sunt patru ani de când C. F. Robescu făcea raportul seu în contra d-lul Serurie, _ ■ , IIHUJWBBS—WJWIAUBM şi iată’I astă zi braţ la braţ, sprijinind u-se unul pe altul şi dându-se reciproc ca modele de administratori oneşti, de patrioţi înfocaţi şi de liberali sinceri. N’a lipsit nici acel prefect desme-tic, înfierat pentru tot felul de crime, sbirul de predilecţie al d-lui 1. Brâ-tianu şi oroarea Teleormanului. Pentru onoarea Capitalei s’a găsit d. Lerescu, care a amintit acestui colectivist necalificabil câte va din ticăloşiile lui. Săgeata a fost îndreptată cu atâta siguranţă,faptele produse de d. Lerescu erau aşa de neîndoioase, în cât neruşinatul Ki-riţopolu, cu toată grosimea epidermei sale,a rămas încremenit,şi preşedintele întrunirii ca se nu prelungească scandalul, a suspendat şedinţa. întrunirea colectivistă s’a terminat printr’un fiasco, precum era şi natural. Au trecut acele timpuri când ni-menuî nu ’i era permis a se întruni de frica bătăuşilor colectivişti. Cine ar fi îndrăznit acum câte-va luni a se chibzui asupra interesului public sau a întrerupe pe un samsar colectivist, pe când acesta debita neadevărurile cele mai patente ? Astă zi când li s’au scos dinţii şi li s’au tăiat ghiarele, ei sufer a li se spune a-deverurile cele mai triste, a li se a-păsa pe frunte pecetea criminalităţii şi a infamiei. Şi singura lor armă este matrapazllcul şi şiretenia grosolană. Dar lumea e scârbită de denşiî şi fineţele lor cusute cu aţă albă nu mai găsesc nici un naiv. Experienţa dureroasă ce ţara a făcut în cur3 de 12ani cu regimul d-lui I. Brătianu, hoţiile fără nume şisel-bâticiile ne mai pomenite prin cari s’a semnalat banda neagră, violenţele în alegeri şi suprimarea de fapt a tutulor libertăţilor noastre sub firma colectivistă, au învăţat destulă minte pe Români şi i-au făcut se cunoască în toate amănuntele vieţii lor publice pe naţional-liberalii de contrabandă. Această experienţă tristă şi acestelecţiuni amare nutre-bue se se piarzâ In deşert. Trebuese profităm de densele ca oameni înţelepţi, şi cea d’entâiu ocaziune ce ni se iveşte, sunt alegerile comunale. Se nu suferim cu nici un preţ ca interesele oraşului se cază iarăşi pe mâinile unor pungaşi patentaţi. TE LE GR AM E AGENŢIA HA VAS Cliariolleubarg, 28 MaiQ. împăratul a stat In grădina de la 2 ore până la 4 şi jumătate, apoi a făcui o preumblare In (răsură deschisă cu împărăteasa. Majestăţile Lor aii mers la Berlin unde aO visitat pe împărăteasa Augusta, dupe aceea s’au întors la 6 ore şi jumătate la Charlottenburg. Dupe consultaţiunea doctorilor, împăratul a primit pe doctorul Virchov care ÎI examină gâtul. Starea generală este satisfăcătoare. Pari», 28 MaiQ. D. Decrais, ambasadorul Frariciel la Viena,a primit ca instrucţiuni seconfereze cu Corniţele Kalnoky, în privinţa discursului ce a rostit d. Tisza în faţa Camerei din Budapesta, cu privire la neparticipa-rea Austro-Ungariel laExposiţiadela 1880. Zauzibar, 28 MaiQ. S’aQ primit ştiri de la Stanley. Ele datează de la începutul Iul Octombre. Toate mergeaQ bine atunci, şi provisiiie eraQ abondente. Roma, 28 MaiQ. Gamera deputaţilor. D. Nicotera şi alţi 9 deputaţi aQ presinlat moţiunea următoare : «Camera, convinsă de trebuinţa de a complecta apărarea coastelor şi a principalelor oraşe maritime, mal cu seamă a NeapoleluL Palermulul, Mosineî, Livurnu-luî, Qenuel şi a Veneţiei, invită pe guvern să presinte la redeschiderea Parlamentului în Noembre, măsurile trebuincioase». Asupra propunere! ministrului de res-boiO, aceasta moţiune va 11 discutată înaintea bugetului resboiulul. Vlena, 28 MaiQ. Oficial. — Delegaţiunile sunt convocate pentru 9 Iunie la Budapesta. Pesta, 28 MaiQ. Guvernul a presintat camerei deputaţilor un proect de lege pentru regularea Porţilor-de-Fier. Chelluelile de execuţiune s’ar ridica la 9 milioane florini, iar lucrările ar fi isprăvite în 18%. RISIPA SI SĂRĂCIE Toată lumea îşi aduce aminte, grozav ce se furlandisea primul-ministru Ion Brătianu când primea telegrame de felicitări şi cărţi de visită, la sfântu Ion şi alte sărbători bisericeşti sao naţionale. Mândria d sale mergea atât de departe, în cât într’o şedinţă a Camerei, răspunzând u-nel interpelări a d-lul Fleva, îl zicea : «Să pofteşti ia mine acasă şi să vezi câte cărţi de visită am primit; dovada că sunt un om popular I» Apoi, toate depeşele particulare, le mal publica şi în Voinţa Naţională, mal ales când aceste depeşi se terminau prin cuvintele ; «Să trăeşti mare cetăţene !» A fost o vreme când acest ziar nu conţinea de la pagina l-a până la pagina ţ-a, de cât telegrame de felicitări adresate marelui bărbat Ion Brătianu. Insă, sunt două luni de atunci, şi popularitatea fostului prim ministru a dispărut dimpreună cu prefecţi care eraQ însărcinaţi să’t adune iscălituri. Ecsemplul cel mal frumos despre aceasta, îl găsim in Voinţa Naţională de la 9 Martie şi în Voinţa de Ia 17 MaiQ 1888. Intr’o parte risipă, în cea-l'allă sărăcie. La 9 Martie, ziarul colectivităţet publică două telegrame de felicitări către fostul Vizir, sub semnate de una sulă fose ţect cetăţeni din Teleorman. La 17 MaiQ, acelaş ziar publică o telegramă de felicitări adresată aceluiaş ministru, pornită din acelaş judeţ, dar ea nu conţine de cât doui-\ecl şi trei de iscălituri. De la 160, să ajungi la 23 în două luni de zile I Grozav de repede a scăzut popularitatea marelui patriot. Apoi ce se mal zicem şi de «Manifestul partidului naţional-liberal» din Teleorman, publicat tot în Voinţa de erî şi sub-semnat numai de seapte-spre-zece alegători 1 Şeapte-spre-zece liberall-naţionall într’un judeţ ca Teleormanul, unde singur oraşul Turnu Măgurele are peste zece mii de locuitori I AQ scăzut colectivişti! Bine ar face Voinţa să nu'I mal dea de ruşine dacă ţine la el. K. EGALITATE ÎNAINTEA LEGI PENTRU TOTI _____ > Cu fie care zi ce trece, dosarul hoţiilor colectiviste se măreşte. In fle-care zi se descopere noul abuzuri, noul delapidări de bani publici. Nu e localitate In ţară care să nu fi putut zice cu eroul lui Caragiali: «fi noi avem hoţii noştri.» Fie-care comună, fle-care cătun avea hoţii săi, lipitorile sale privilegiate şi autori sate de marele guvern. Separe că de la un capăt la altul ţara era cuprinsă Intr'o reţea de boţii; şi colectivitatea, asemenea unul monstru marin, Ii sugea prin mit şi mii de guri avuţiile sale, sângele săQ. Este Insă o nedreptate în toate aceste descoperiri, şi In contra acestei nedreptăţi protestăm noi astâ-zl. Toate descoperirile, toate începuturile de urmărire ce se fac, nu privesc de cât hoţii cel mici, borfaşii de rând, hoţii de mâna a treia. Cel mari, adevăraţii jefuitori ai ţârei, stau nesupăraţi la casele lor, se bucură liniştiţi de câştigurile agonisite din averea publică. Primarii de sate şi de târguri, notarii, perceptorii, sub prefecţii şi alţi www.dacoromanica.ro sa ii.1 mulţi agenţi secundari, sunt denunţaţi de cetăţeni şi vrând nevrând lumina se face. E lucru extraordinar primirea ce fac sătenii noilor prefecţi, când vin prin comunele lor. In multe locuri s'afl văzut delegaţiunl de săteni venind din depărtări considerabile la prefecţi, pentru a ’I ruga să vie şi In comuna lor. Sate întregi în alte părţi, pândeaţi la drumul mare calea prefecţilor pentru a l duce să vază cu ochii hoţiile din comuna lor. In aşa împrejurări era cu neputinţă ca mulţi din hoţii cei mici să nu fie descoperiţi şi prinşi. Ce se face Insă cu hoţii cel mari? A-ceia aQ furat cu fineţă, aQ furat cu a-jutoru! administraţiilor mari, cu lucrările cărora masa cetăţenilor nu sunt în curent. Cu aceştia denunţări precise nu sunt cu putinţă, pe aceştia cetaţianul nu’I poate lua de guler să-l ducă înaintea autorităţel. Hoţiile acestora, şi a-cestea sunt cele mari şi cele scandaloase, trebuese căutate şi descoperite de către agenţii autorităţel, şi cerem guvernului să ia măsuri severe în aceasta privinţa. Alt-fel, nenorociţi! care aQ furat cu francul se vor duce la puşcărie, şi cel ce aQ furat cu zecimile şi cu sutele de mii, se vor răsfăţa nesupăraţi lntr'un lues scandalos, şi vorba românului că cel mari nu şt scot ochii între el, va circula din gură în gură cu oare care temei, aruncând descurajareaîn inimi, scepticismul şi neîncrederea în legi şi In dreptate. „ROMÂNIT SU0LECTIVITATE4 Confraţii noştri de la Românul care au ştiut în tot-d’auna se păstreze a-tâta demnitate în luptele politice, fiind atacaţi în modul cel mai neruşinat de colectivişti, ne credem datori a reproduce câte va extrase din răspunsul lor atât de demn şi atât de dispreţuitor pentru colectivitate : Nu ne bătură şi pe noi când bătură pe confraţii noştri de la Epoca, de la Româ-nia şi de la ziarul L'Indiipendance; nu je-fuirâ şi nu sparseră şi redacţia Românului precum jefuirâ şi sparseră redacţiunile mat sus citate, — şi aceasta poate, nu pentru că le era ruşine să dârîme din cuiQ portretul Iul C. A. Rosetti şi se sfâ-şie colecţiunea Românului, ci pentru că eram atunci cu redacţia în faţa poliţiei d-lul Moruzi. Aceasta e răsplata pe care Românul a avut-o de la colectivişti pe când el guver-nafi ţara. Cad în sînge, în bolovani, în gloanţe— dupe o nedemnă comedie. Dupe 14 şi 15 Martie şi dupe amestecul pe uliţă şi în dealul Mitropoliei al ministrului Rusiei şi secretarilor săi, semnalarăm ţării atitudinea mat puţin de cât corectă a d-lul Hitrowo Într’un articol din Românul de la 18 (30) Martie, pe care a doua zi Voinţa Naţionala ’l reproduce. Isbucnesc revoltele ţăranilor care ne uimesc, ne doboară şi ne Înmărmuresc. Colectiviştii căzuţi, şi îndată pe atât de straşnic! pe cât de cinici oposanţî, scot la iveală pe primul plan, nu infamiele ad-ministraţiunel lor, nu crimele şi hoţiele primarilor, notarilor şi sub-prefecţilor lor, ci cestiunea jugănarilor.şi iconarilor, şi lipovenilor, şi pahonţilor d-lul Hitrowo înfrăţită cu cestiunea pretendenţilor. Satele se resvrâtiau unul dupe altul, iar ziarele lor daQ în cap ministrului Rusiei şi răcniafi actualului preşedinte de consiliG:— Ce faci, d-le Rosetti? ce faci, jesuitule ? «Retras acum de la cârma Stalului, cu libertatea de acţiune, de care se bucură or-ce partid» cum zice Apelul, colectivismul esploatâ resvrâtirile, ast-fel în cât până şi ceia ce adevărat era ca amestec rusesc în răscoala ţăranilor, fu pus de lume la îndoială. Căci toată lumea îşi zicea, şi «Românul» şi-a zis de asemenea : Dar oare ţara aceasta fu până acum sat fără câini, fu pustie saQ locuită numai de idioţi, de orbî, de rob! muscădeştl pentru a nu fl priceput şi văzut cele ce fâceaQ ju-gânaril prin sale ? oare n’aveam poliţia rurală? nu mal eraQ sub-prefecţî, comandanţi de puncturl militare, primari şi notari ? mmmammmmaemmmmmmmumMmammm ce făceaQ miniştrii ţăreî ? ce făcea d. I. C. Brătianu? La aceste întrebări, nici un respuns nu gSsiam şi deci, încrezători în justiţia ţă-rel, în dreptatea causel române, în dreptatea statelor europene care azî nu mal permit monstruositâţl, aşteptarăm probe, şi tăcurăm, nu mal ziserăm nimic în contra Rusiei. Şi ast-fel ne vîndurăm Rusiei : Şi ast-fel «Românul» intră cu leafă lunară Ia d. Hitrowo, în locul rîndaşulul, pentru arestarea căruia ministerul colectivist trimisese pe prefectul poliţiei capitalei să facă scuze fostului agent rus de ia Sofia. Dar, mal suntem vînduţl Rusiei încă pentru un cuvlnt: nu înjurăm pe junimişti; nu zicem d-lul Rosetti: «eşti un jesuit— de şi onest» ; d-lul Carp: «eşti un infam diplomat»; d-lul Maiorescu : «eşti un infam retor». Păstrăm şi-acum aceeaşi demnitate, a-ceeaşt linişte şi aceeaşi moderaţiune în discuţiunile noastre; nu ne luăm la întrecere cu colectiviştii, şi mărturim, şi declarăm acum şi în tot-d’auna : că vom fi cu aceia care vor respecta şi aplica legea şi vor curăţl administraţiu-nea ţărel, — fie aceşti oameni junimişti, conservatori, neo-conservatorl, disidenţi şi liberali de toate nuanţele. Pentru aceste cuvinte, pentru că ne-a revoltat cinismul Apelului către tiara, tntr'adevăr Testament pentru colectivitate; pentru că nu mal înjurăm pe Rusia, «Românul» este vlndut Ruşilor şi unor capitalişti din Galaţi, greci şi bulgari. Am scris aceste rlndurl pentru cititorii noştri, pentru abonaţii «Românului», care şi-atuncl când colectivitatea era a tot puternică, ne-aQ susţinut cu tărie şi cu iubire. Lor recunoştinţa noastră 1 Celor care ne numesc vînduţl, comisera-ţiunea ce provoacă În toate inimile cinstite ort-ce insanitate veninoasă şi neputincioasă. «Earta-le lor, Paiinte, căci nu ştiu ce fac!» 0 IIIMJESIM Se ştie câte obiecţiunl a provocat In ziare sistemul greşit şi Înapoiat, după care serviciul vămilor Întocmeşte tablourile generale de mişcarea comercială. Am fost, credem ,între cel d'ântâiQ care am susţinut că datele statistice, ast fel cum sunt espuse de ministerul finanţelor în buletinele ce publică, nu oferă absolut nici un interes, din causâ că se basează pe nişte elemente fictive, pe nişte valori de convenţie, care ne conduc la nişte resultate cu totul greşite. Direcţia vămilor pare a se fl convins că aveam dreptate, şi de aceia nu putem de cât să aprobăm măsura luată a-cum la urmă şi care e de natură a aduce olndreptare de mult reclamată. Este vorba d’a se procede la o revizie a tutor preţurilor curente a articolelor de marfă, ce Introducem în ţară. Cu modul acesta, valorile unitare care servă la calcularea mărfurilor introduse în ţară, se vor apropia mai mult de preţurile comerciale actuale, şi ca consecinţă, datele din tabelele statistice vor represinta nişte resultate reale, iar nu nişte ţifre fictive ca până acum. Ministerul financelor spre a cunoaşte preţurile unitare ale tutor articolelor prevăzute în tarifele vamale, s’a adresat la Camerile de Comerţ. Dupe informaţiile noastre, Camera de Comerţ din Bucureşti a primit eu mulţumire această Însărcinare şi a hotărât să aleagă din sinul săQ o co-misiune, care să culeagă Iu timpul cel mal scurt toate informaţiile relative a valoarea actuală a produselor industriale. Recunoaştem că o asemenea lucrare e cât se poate de dificilă. Sperăm Insă că In interesul binelui public, camerile de comerţ nu se vor da In lături de ia nici un sacrificifi, spre a Inueplini însărcinarea ce li s’a dat de guvern. 2 EPOCA — 18 MAI ■i tamm R O-PREFECTIL PER1ETZEAM Domnul» Redactor, Vă rog se bine-voiţi a Însera In stimabilul d tră ziar următoarele, pentru care efl şi locuitorii plâşel Sabaru vă mulţumim. Cu toate că s'afi denunţat In mal multe răndurl d-lul ministru de Interne şi Procurorului general de sub guvernul trecut al d-lul 1. Brătianu, faptele ilegale comise şi Îngăduite de Nae Pe-rieţeanu, sub-prefectul plăşi Sabaru (Ilfov) nu s’a putut isbuti a provoca o anchetă serioasa, spre a se face lumina şi a se pune un frîfi la abuzurile comise de acest administrator. Astă-zi, când s’a făcut preschimbări administrative mal tn toata ţară, mâ-turându-se tot ce era putred şi corupt, ne mirăm ca tocmai plasa noastră să rămâie Infectată, cftcl denunţurile şi nemulţumirele noastre a tuturor trebue să fi ajuns la urechile actualului guvern. Acest sub-prefect ştiindu-se susţinut şi acum, având mare încredere In dibăcia sa şi a ajutorului şefi Gligore Mierlescu, mâna sa cea dreaptă, precum şi tn agenţii săi pripăşiţi prin toate comunele, continuă cu neruşinare nu numai a tolera şi a Incuragea hoţiile, abuzurile şi jafurile, dar chiar a împiedica şi a Induce In eroare pe aceia care ar voi sS facă o anchetă dreaptă, prin mijloace perfide, precum: procese-verbale mincinoase şi|mărturil falşe. In această situaţiune sunt aproape toate comunele din plasa Sabaru. In comuna DăreştI sunt trei indivizi protejaţi de acest satrap. Lazar Steriadi, notarul comunii, fost suspendat şi gonit prin ordin de Prefectură pentru abuzuri, din comunele Copăceni, Mogoşeşti şi Copâceni de sus, şi C8re nu e nici român. Teologu Emanuel de naţiune grec, frustrează Statul şi comuna prin Introducere frauduloasă de băuturi spir-tuoase, şi bucurându-se de sprijinul şi prieteşugul sub-prefectului apasă săteni fără milă de conivenţă cu notarul şi primarul comunii. Vasile lonescu care unit cu cel doul numiţi mal sus, a denunţat mal mulţi oameni ca instigatori de revoltă, pe care el însuşi o provocase, şi ne reuşind a turbura prin intrigele lor liniştea, afi aruncat nâpastea pe aceia care avusese lndresneala a’I denunţa pe dlnşil, In mal multe rlndurl, ca adevăraţi autori al tuturor abuzurilor comise In unire cu sub-prefectul, câtre fostul ministru de Interne de subt guvernul d-lul Ion Brătianu. Aceşti calomniaţi, anume Voinea Ni-dela, Constandin Petre Curciu, George Dinu şi Neacşu Dinu aii fost legaţi, tri-meşl la sub-prefectură; acolo afi fost bătuţi de trei ori pe zi, prin stăruinţa acestui domn sub-prefect care juca rolul de calomniator pentru a ascunde şi acoperi pe adevăraţi instigatori,cu toate că luasem acel oameni pe garanţie, atât de la onor. ministru de Justiţie cât şi, prin garanţia sub ssrisă de mine, de la comandantul armatei Corpul II. Aceşti oameni nevinovaţi, dupe ce au fost maltrataţi sălbăticeşte zece zile, aii fost lăsaţi In sfîrşit liberi, dar nici până asta-zl nu s’a făcut ancheta pe care o cereail, pentru a li se dovedi nevinovăţia, de şi aQ reclamat d-lul Procuror general cât şi d-lul prefect de Ilfov. Acest sub-prefect, mare agent electoral al partidului colectivist poate da onorab. domn ministru de Interne des-luştrl asupra cestiunel agrare ce se ivise In plasa, de oare-ce d sa cu vre-o trei zile Înainte de a doua retragere de la putere a d-lul I. Brătianu, a In-dlrjit pe ţărani din arondismentul său, zicându-le că «rău are se le fie ciocoilor cu Invoielele lor agricole 1 ?» Văzând dară, că astă zi ca şi Înainte, cererile, petiţiunile şi pllngerile sătenilor rămân Infructuoase şi că plasa nu poate scăpa din ghiarele acestui sbir, mă văd silit a’l denunţa opiniuni publice. Măgurele-Pilipescu, 16 Maifi 1888. Ed. Lapfew IN F ORMATIDNI In privinţa tntrunirel publice care s’a ţinut Duminică la laşi In saloanele otelului Trajan, am primit Încă de ieri, însă prea târzia pentru a o putea insera !n numărul zilei, următoarea telegramă : întrunirea publică a oposifiunilu-nite anti colectivistă a avut un succes din cele mal strălucite. Peste 1000 de cetăţeni aă fost faţă. Numărul acelor care răspunseseră la apelu comitetului era cu mult mal mare, dar insuficienţa localului n’a permis ca toţi să asiste la întrunire. Au vorbit mal întăiă d nil Mdrzescu, admirabil ca tot d a una, Alexandrescu, care 'şl a atras numeroase aplause, şi Em. Konaki-Vogoridi, a cărui cuvintare splendidă şi ca fond şi ca formă a produs o a-ddncă impresiune asupra auditorului. Vogondi a tratat chestiunea ţărănească din punctul de privire conservator şi a terminat propuind şi sprijinind candidatura d lui Alex. Hulbm la colegiul I de Senat. D. Alexandru Holbau, chemat la tribună, a vorbit despre căuşele căderii colectiviştilor de la putere şi despre îngroparea definitivă a lor. Vil aplause aă întrerupt a-desea cuvintele sale. Detalii prin postă. Regele, Însoţit de ministrul de rezbel, de şeful marelui stat major, de generalii inspectori al geniului şi al artileriei şi de mal mulţi alţi ofiţeri s a dus se visiteze astă zi lucrările de fortilicaţiune din giurul Capitalei. Vizita va dura aproape toată ziua. De aceea Regele şi suita M. S. trebuind se dejuneze pe câmp, un dejun de trei-zeci tacâmuri, o-ferit de Regele, a fost pregătit în in-einta fortului Chitila. —*R- Comitetul central al partidului colectivist s’a întrunit erl la 4 ore sub Firesidenţa d-lui Ion Brătianu, venit ntr’adins de la Florica. Viitoarele alegeri comunale în Capitală au făcut objectul deliberaţiunilor comitetului. In mai multe rînduri am chemat atenţiunea d-lui ministru al resbe-lului asupra insuficienţei personalului sanitar al armatei, provenind mal ales din caua* oâ ac3st perso nai a fost cel dintftiu redus, de câte ori a fost trebuinţa se se facă economii în bugetul rrsbelului. O scrisoare ce primim azi de la o persoană autorisatâ ne semnalează mai multe fapte care dovedesc gravele inconveniente ale lipsei de medici la diferite corpuri de trupă, unele chiar staţionate în localităţi unde ne gă-sindu-se civili oameni ai artei, soldaţii sunt cu deseverşire lipsiţi de ajutor medical. Adresăm dar şi d-lui grneral Barozzi deşteptarea ce am adresat predecesorilor sei şi sperăm că vom fi mai fericiţi. —SHS- ( Astă-zl a sosit în Capitală veninc de la Slobozia, regimentul întâi de roşiori comandat de d. colonel N. Grâdişteanu. Petre Atanasiu, cunoscutul ban-chier bucureştean a cărui moarte am anunţat’o în precedentul nostru număr şi care se înmormlntează azi, a lăsat, prin testament, o parte însemnată a averei sale, pentru opere de bine facere. Intre altele dânsul a legat 10,000 de lei societă-ţei pentru învăţătura poporului român. Ni se scrie din Ploieşti, că Prea cuviosul stareţ al monastirei Ghi-ghiu, cutreerâ oraşul cu o pantahuză spre a strînge iscălituri prin care să ceară de la guvern revocarea măsurel luate de Consiliul sanitar superior prin care se Interzic înmormîntârile la cimitirul acelei monastiri ce este aşezat în mlaştini vecinice şi face imposibilă săpătură mormintelor la adîncimea cerută de lege, din cauza apelor ce ţtşnesc la cele d’inteifi strepurigeri de sapă. Oraşul Ploieşti avend cimitire a-şezate în oondiţiunile cerute de lege şi spre îndestularea enorielor oraşului, orpdem, că pretenţiei mona-stirei Ghighiu, a’l cărei interes particular este vădit, nu trebue a i se da urmare; şi speram, că guvernul va menţine hotsrlrea Consiliului sanitar superior, ce corespunde interesului general al sanataţei publice, fără a jicni interesele enorielor mi-rene, de care trebue a se ţine mai mult seamă. Consiliul de administraţiune al căilor ferate române s’a întrunit a-seară în şedinţă estraordinară. Regina a venit azi dimineaţă la 10 ore la palatul din Capitala unde M. S. a luat dejunul şi va rămâne până la ora prânzului, acordând mai multe audienţe. D. Anton Carp, vice-guvernator al Băncef Naţionale ’şi a dat aseară a-rama pe fată la Camera de comerţ, scoţându ’şi veninul ce ’i a pricinuit cele din urmă alegeri comerciale din Capitală. Ast-ful apelpesi-tul colectivist, Improvizat mare financiar, de a tot puternicia bratiă-nistă, s’a Încercat a ticlui un f*l de contestaţie contra d-lui IN. Kirilov, pretinzând că n’ar avea calitatea a face parte din Camera de comerţ, de şi e agent de schimb şi pantetar de 7 ani aproape 1... Majoritatea comercianţilor însă de8gustatâ de intrigile d lui Anton Carp, ’l a făcut se înţeleagă, să nu sa mal facă de rls ou o asemenea propunere, care va fi respinsă cu dispreţul ce i se cuvine; şi ast-fel apelpisitul financiar colectivist a fost nevoit se ’şi înece necazul... Astâ-zî 17 Mai, fiind sfîntul An-drouic, d. Dimancea a primit numeroase telegrame de felicitări din partea colectiviştilor psntru succesele ucenicului seu de neperiteare memorie, Andronic. La d. Radu Mihai la moşie, s’a cântat un Te-Deum, la care au asistat fostul inspector poliţienesc Mus-celeanu şi comisarul Teodorini. A fost apoi un mare prânz, la care s’a băut apă de aur în loc de şampanie. D Alex. Lahovari, directorul poliţii, fiind reţinut în Bucureşti de funcţiunile sale, s a scuzat telegrafic d’a nu putea lua parte la o aşa frumoasă serbare de familie, spuind În9e că este ou inima tu mijlocul amicilor săi. D. C. D. Drugianul, profesor de Ştiinţele Naturale la Liceul Mateiu Basarab, împreună cuvr’o 50 elevi, a făcut în ziua de Duminică 15 Maifi, o escursiune în scop ştiinţific prin împrejurimile Bucureştiulul la Pantelimon unde d-sa a dat o masă escursioniştilor. Mal mulţi absolvenţi al scoalei de comerţ s’afi formalisat şi, ni se pare, cu drept cuvânt, de cuvintele pronunţate în şedinţa Gameril din 31 Martie de către d. Gonst. Nacu, fost ministru de finanţe, care s’a espri-mat cam ast-fel; «Dacă în contabilitatea noastră sunt neregularitâţ’, cauza este că n’avem oameni speciali, căci oamenii speciali trebue se se formeze şi în scoală şi prin practică». Trebuia să ştie d. Nacu că actualmente avem o sumă de persoane care afi făcut studii în ţară şi In străinătate. Administraţiile publice n’afi voit însă nici odata să se folosiască de concursul unor ssemenea persoane I competinte şi afi recurs tot d’a-una la nişte nulităţi cu reputaţiuni u-surpate cărora lis’afi dat câle 3,000 lei şi mai bine ca se încurce conta-jilitatea diverselor autorităţi în loc 8 0 aş zi pe un picior regulat. Actualul d. Ministru de finanţe om competinte şi special, va avea conştiinţă despre utilitatea comptabili-Utii tn legătură cu ştiinţa şi cu art. 106din legea comptabilitaţii statului şi nu va întârzia a dovedi d-lui ''făcu că nu persoane speciale lipsesc n ţară, ci a lipsit până astăzi dorinţa sinceră d’a face să înceteze a-nomaliile în socoteli faţă cu întrebuinţarea banului public. INSERTIUNE __9 IAR «PROGRESUL SILVIC» Multe s'afi vorbit şi se vorbesc, şi multe exemple traduse după diferiţi autori străini să pun la cunoştinţa cititorilor In privinţa sistemului raţional ce ar trebui să urmăm lu cultura, Întreţinerea şi exploatarea pădurilor; dar toate sunt fel de fel şi când al pătrun- de mai adânc toate sunt tot de acelaşi fel. Iar când este vorba de a arăta, demonstrând faptele aşa cum să petrec la noi pe faţa pământului, toate rămân In întuneric, şi adevărul, rădăcina răului care face ca silvicultura noastră să du progreseze, rămâne o literă moartă pentru toţi I ! Toţi ne am deprins să strigăm progres In silvicultura, Inălţănd până la cer pe acel cărora le sărutăm poalele şi coborând pe guvern până în fundul-fundulul pământului,—toţi ne am deprins a ne servi cu vorbele altora, cu cărţile şi invenţiunile altora—«iar de la noi nimic» şi când obosim, strigăm cu mândrie I «ne am făcut datoria.» Cu toate astea e timpul acum să ne Întrebăm : Ce resultat aQ adus până astă-zl toate aceste scrieri aleseşi binefăcătoare ? Ne am convins oare pe deplin de modul cum să înpădurim artificial terenurile sterile, cum să amena-jera şi cum să exploatăm raţional pădurile noastre ? AQa proprietarul şi antreprenorul de păduri, în vr’o carte de silvicultură românească linia de conducere înştiinţa silvică economică-raţională ? Aci e nodul care trebue desle-gat, aci este problema care trebue demonstrată pe faţa pământului iar nu la tablă ; aci In fine trebue atrasă atenţiunea şi privirea d-lul Ministru al Domeniilor, proprietarilor şi antreprenorilor de păduri, şi tn special,nouă silvicultorilor; ca să se vază daca ce s’a scris până astă-zl în «Revista pădurilor» corespunde progresului silvicul-turel noastre. S’a strigat tn tot-d’a-una: eşiţl din rutină şi tnchinaţl-vă ştiinţei, nouă, focarul de lumină al ştiinţei silvice—dar deschisu-s’a vre-un drum print’o carte de silvicultură româneasca cu împrejurările ce influinţează la noi, în care tot românul să vază oglinda adevărului 7 Nu ! nimic de cât idealuri, personalităţi şi aspiraţiuni 1! ! Daca voim să fim drepţi, trebuie să ştim că masivul păduros la noi aparţine proprietarilor mari şi de mijloc, şi statului; cine, dar, are datoria de a lupta cu durere mai mult pentru progresul silviculturel noastre ? EQ cred că : 1) Suntem noi silvicultorii a cărora existenţă ne o procurăm din muşchii şi radăcinele acestor păduri şi 2) Statul şi proprietarii, posesori acestor păduri. Aşa dar, dacă vom seri cu litere mari că existenţa unul Stat este şcoala şi banii; apoi în ţara noastră agricultura şi silvicultura tiebue să progreseze, daca voim să trăim şi să avem un nume demn în rândul Btatelor bogate şi Înaintate. (Toate aceste cuvinte le spuneam cu glas tare în şedinţa societate! silvicultorilor în seara de 30 A-prilie a. c. când ceream în numele ma-jorităţel silvicultorilor subscrişl într’o cerere de 52 persoane, ca d. P. S. Au-relian şi d. Daniil Patrulius să fie aleşi Intre membrii activi In societatea noastră,—dar cum am mal zis şi alta data— când invidia predomină, onoarea, ştiinţa, recunoştinţa nau nici o valoare I! Cuvintele mele s’afi imprimat în memoria d-lul Galendero, preşedintele de onoare al societăţei, care zice că are să ne militărească,—a'a.ţi imprimat, cum zic, în tocmai ca nuca in părete. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (2) OH. GORBIN LA MEZAT! NUVELA Acolo vedeai mobile, arme, minuni artistice, obiecte de lut. Stofele şi covoarele erafi atârnate de alungul pereţilor. Cât despre statul, fiind grefi a le lua din loc, le lăsase pe piedestalurile lor In deosebitele odăi a hotelului pe care le înfrumuseţase până atunci. Băncile înşirate In toată lungimea sâlel erafi mal de mult ocupate de un public pe cât de numeros pe atât de a-mestecat. In adevăr, alături cu amicii noştri de la club, care par-că ’şî dăduse întâlnire acolo, să răsfâţafi oameni cu mutre şi ţinute ordinare, de aceia pe care ’I întâlneşti In toate sălile de vln-zare. Păreau nişte bieţi vecini din acel quartier ce venise la mezat din Întâmplare. Dupe faţa lor mirată, puţin cam uimită chiar, puteai pricepe că nu erafi acolo la locul lor, şi că, In petrecerea ce avea să înceapă peste curînd, el vor fi mal mult figuranţi de cât actori. Dar care ’mi fu mirarea când recunoscui C& comisarul-adjudecâtor care stătea In picioare pe o estrada, gata să Înceapă vînzarea, era cel mal vesel şi mal drăgălaş tovarăş din clica noastră, vicontele d’Amâdy. — D ta aici, cu ast-fel de treabă ! II ziseifi efi apropiindu-mă repede de dânsul. — Ce vrei, dragul mefi 7 îmi răspunse el râzând. Iată unde poate ajunge un jucător nenorocit 1 Şi apoi pufni de rîs. Efi nu puteam să’mî vifi în fire. II mal văzusem şi altă dată la o vîn-zare de binefacere, conducând mezatul cu o îndămân&re nespusă. Dar de acolo până a face pe expertul de meserie, era departe. Simţii de odată că cineva mă bate pe umăr. Mă Intorsel. Era Maxim, pe care nu’l văzusem încă, liniştit, aproape ţeapăn de multă nepăsare, şi care ’ml zise serios : — Nu ştiam că te-al întors, Enric. ’Ţl mulţumesc că al venit la vînzarea mea. Ai de gând să cumperi ceva ? Ş, lntorcăndu-mi spetele fără să mal aştepte răspunsul mefi, se aşeză la picioarele biuroului comisarului-adjude-cător. Fâr ’ndoială nu era vremea să’I cer lămuriri. Mă îndreptai spre un colţ al salei unde văzusem mal mulţi amici. Toţi ’ml întinseră mâna; dar la cea dintâi întrebare ce le făcui cu jumătate de glas : — Mal târziii, mal târziii mi se răspunse. Vînzarea o să Înceapă. D’Amedy să sculase tn adevăr şi cu cea mal mare îndemânare, par-efi n’ar fi făcut alt ceva în viaţa Iul, începu să înşire cele ce să spun de obiceifi la începutul or-carui mezat. In timp ce vorbea luai seama la o tî-năra fată de toată frumuseţea care intră, urmată de o doamnă venerabilă ca vtrstă şi înfăţişare, şi străbătu sala în lungimea el, răspunzând prin o închinare uşoară din cap la salutul respectuos al tovarăşilor mei. Ea se opri cât va timp în faţa lui Maxim, pe care ’1 privi lung, pe când el nu băga de seamă la dlnsa, ba nici chiar nu vedea că se află acolo ; apoi, însoţită tot de respectabila doamnă, se aşeză lângă estradă, nu departe de Maxim, pe care din acel moment nu’l mal lăsă din ochi. Era o tânără fată, naltă şi frumoasă, subţire şi elegantă, cu profil semeţ şi delicat. Capul ei gingaş, încununat de un păr blond des, era aşezat pe un bust desăvârşit, cu care se lega printr’un gât poate puţin cam lung, dar nespus de graţios. Dar glasul expertului mă făcu să mă opresc în cercetările mele. Se punea la mezat numărul 1. Era o farfurie minunată de Pesaro. Fundul Înfăţişă pe regina Saba eşind înaintea lui Solomon. Era un lucru ce nu se mai găseşte, pe care Maxim îl plătise, mi-aduc aminte, şai zeci de napoleoni, şi care astăzi făcea îndoit. De acea mirarea mea fu la culme cănd expertul, după ce o laudă cu multă buna-voinţa, o puse în vlnzare pe preţul ridicai de 12 francii... Mi se păru mal tntâifi că auzisem râd, dar nu, nu mă înşelasem. — Doi spre zece franci... repetă comisarul-adjudecâtor, şi fiind că nimeni nu se hotărea: «Aide, d-lor... Gine-va a dat cinci... —Şise—şapte—opt, i serăspunse din deosebite părţi ale sălel... După multă străduinţa preţul obiectului se ridică cu grefi până la treî-spre-zece franci şi nu merse mal departe cu toată lupta expertului şi & co-misarului-adj udecator. — Trei’8pre-zece franci, repetă a-cest din urma de mal multeori, aşa’I ?... Nimeni nu mai zice nimic?... odată, de două, de trei... Şi după ce se uita jur în prejurul să-lei, cu ciocanul ridicat în sus, îl lasă să cadă încet rostind cuvîntul obişnuit: «Adjudecat!» Un fel de secretar, ce şedea lângă dtnsul, rupse dintr’un registru â souche un buletin pe care ’l dădu adjadecătorului care'l puse In buzunarul giletcei sale, strâmbându-se ca un om care se teme să nu să fi păcălit. EQ nu puteam pricepe ; să pusese în vâazare o imitaţiune fără preţ, o faianţă de rând ? Dar nu, o ţinusem de două zeci de ori în mână... Era o bucata cât se poate de frumoasa, dovedita de adevărată, păstrată foarte bine... Nu încăpea îndoială. Dar atunci cine era păcălitul 7 Cu toate aceste nimeni în jurul mefi nu arăta cea mai mică mirare. Parcă tot ce se petrecuse era lucrul cel mal firesc... Maxim el însuşi, care ar fi tre- buii 4*5 sară în sus la un asemenea preţ, stătuse nepăsător, nici nu băgasa de seamă... Nu mal pricepeam nimic. Asta nu fu siDgura mea surprindere. Vânzarea urmă ast-fel timp de trei ceasuri, dându-se toate obiectele pe un preţ de nimic. Faianţe de ale lui Ur-bino şi Castelli fură vlndute pentru zece până la două-zecl şi cinci franci; nişte mese din timpul Renaşterel, sculptate lntr’un chip minunat, fură cumpărate mai eftin de cât ar fi fost nişte dulapuri proaste de bucătărie de lemn alb. Asemenea cu stofele şl covoarele; le luară pe nimic şi încă amatorii se lă-safi grefi In sfârşit—cea ce puse vîrf la toate— o duzină de spede minunate, cu care s’ar fi putut făli un musefi, fură vlndute la un loc câte trei franci una I Era ruşinos!. La început nu luai parte la aceste vînzărl scandaloase. Mi s’a părut că fac o faptă neleală. Dar văzând câ cei din prejurul mefi nu gândeafi de loc ca mine, că oameni cunoscuţi de a fi foarte cu băgare de seamă în tot ce priveşte cinstea, nu se sflafi de a se folosi de acest prilej ne mai pomenit şi de a cumpăra pe nimic lucruri de cel mal mare preţ, făcui şi efi ca dlnşil, lăsând să mă lămuresc mal pe urmă dacă aveam dreptate să fiii sfios,şi cumpăral mal multe bucăţi. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA - 18 MAI 3 Ştiind acum a cui este datoria pentru progresul silviculturel noastre, să naşte întrebarea : cine ne poate lumina mal bine In ştiinţa silvică redactând o carte de silvicultură românească in format mare ? D. G. Stâtescu , care declară în ziarul România Liberă, Nr. 3199 din 4/16 MaiQ 1888, că «-Revista Pădurilor» este organul d-sale—sad, onor. Comitet al societăţii «Progresul Silvic» aşa cum este ales astă -zi ?! 1 Dar In numele lui Dumnezeii care ne aQ lăsat pe pământ aceste frumoase păduri, «nu cum-va este aci un teatru mecanic în care noi silvicultorii şi pro -prietarii de păduri imaginaţi ca fiinţe de carton gesticulăm loţi prin sârme invizibilei• (să luăm aminte). Cu ce garanţie de un trecut solid de experienţe şi observaţiunlîn ştiinţa silvică se presintăaslă-zl actualul comitet al societăţii noastre in frunte cu d. G. Stâtescu (cel de la organul «Cultivatorul» al Cercului agricol, care ad trăit numai 7 luni) c&nd este cunoscut că numai vr’o 5 persoane posed o ştiinţă sănătoasă de silvicultură, Intre cari intră şi d. V. C. Munteanu, care a făcut onoare românilor, eşind I din şcoala de la Nancy; apoi oare 5 persoane, chear şi daca adexperienţa faptelor, pot alcătui o carte ştiinţifică de silvicultură în schimbul a 6—8 mii de lei ce se plătesc de abonaţi pe fie-care an, când a-ceste 5 persoane şi mai cu seamă d-nil Inspectori C. A. Orâscu şi A. Moroiu cum şi d. V. C. Munteanu şi d. Petraru ad un servicid greu de îndeplinit plătit de Stat şi care trebue al face în toate zilele ? Să judece acum ori ce om de bun simţ şi cu o dorinţă arzătoare pentru progresul silviculturel noastre 11 Nu era mal bine, ca comitetul acestei societăţi să fie ales ca membrii activi din toţi Inspectorii şi sub Inspectorii silvici, ear ca preşedinţi de onoare să fie aleşi d-nu Ministru al Domeniilor, d. P. S. Aurelian, eruditul nostru agronom, d-nil Prinţ A. A. Stirbeiu, I. Marghiloman, Gozadini, Vasilache Jorj şi alţi proprietari cu ştiinţă şi antreprenori de păduri, cari se verifice lucrările de redactare ale membrilor activi ? şi noi guarzi generali şi guarzi ajutori, cari executăm toate lucrurile a-tingătoare deştiinţa silvică,să raportam acelui comitet prn memoriurl lunare toate experienţile şi observaţiunile ce ni 8’ar presinta In mersul lucrărilor, adecă : începând cu studiul de la terenul unei păduri şi treptat până bagi banii tn pungă prin vânzarea acelei păduri. Aceasta ar ri fost mal just şi mal asigurător ca peste 4 sad 5 ani vom putea ajunge cu succes la scopul ce urmărim. Societatea noastră în interes material nu are trebuinţă de a implora mila d-lul Calendero, administratorul Dom. Coroanei; noi cerem ajutor moral şi instrucţiune nu bani, cerem o carte românească de silvicultură, şi când seva redacta o carte sad o Revistă adevărat ştiinţifică, atunci nu numai că vom îndoi costul ce’l dam astâ-zl dar vom face fie care din noi câte 50 de abonaţi, fiind că care din proprietari sad antreprenori de păduri ar refuza să citească o carte adevărat ştiinţifica ? Facă Cerul dar, d-lor silvicultori ca la anul viitor când ne vom aduna ea-răşl la un loc, să nu mal regretăm ca asta-zl, că venind pregătiţi oa la o conferinţă ştiinţifică, întocmai ca albina la stup pentru aşi depune nectarul adunat din flori, am plecat earăşl înapoi tot cu acelaşi capital intelectual cu care am venit pregătiţi, ci, se avem şi noi ca şi albina un stup solid unde depunld ştiinţa noastră să fim siguri ci fie căruia ’I se va păstra partea lui cuvenită. (Am avut o carte scrisă de mâna mea tratând despre împăduririle artificiale cu râşino&se şi foioase în ţara noastră; vream lntr'un moment se o depun pe biurod, dar n’am depus'o... şi mai bine am făcut, m’&m întors înapoi cu ea, mâhnit că am cheltuit leafa pe o lună în schimbul căria ’mi-am câştigat o posiţiune critică). Pentru ce nu acriţi d-lor silvicultori? pentru ce nu vă daţi părerile fie care din dv. ca lumea apoi să ne judece în parte pe fie care, de vreme ce conferinţa noastră a fost organizată în serile de 28,29 şi30 Aprilie an. cor. aşa că, In 2 ore abea era timp de a se face toate laudele onor. d-nl Preşedinţi şi membrii ai societăţii noastre şi noi n'am avut timpul a discuta nici o chestiune de ştiinţă. Apoi fiind că coloanele stimabililor noştril ziarişti ne sunt deschise, în acest focar de lumină dar, trebue şi noi se depunem voinţa şi glasul nostru pentru progresul silvi-culturei pe cale ştiinţifică. 1) 1. V. Ilitchievicl Agricultor şi Silvicultor 1) Vezi «Voinţa Naţională No. 1103.—5/17 Joi, pagina 111. Sub titlul «Progresu si vie safi o demonstraţie pe faţa pământului ear nu la tablă.» A 2‘ EDITIUNE Ma\ mulţi alegători din coloarea de galben, aparţinând partidului Liberal conservator vor ţine o întrunire azi la 7 ore seara In localul scoa-lei Comunale din strada Clementei, pentru a se consfătui In privinţa viitoarelor alegeri Comunale. K România Liberă de azi confirmă ştirea dhtâ de noi acum o săptămâna, despre demisiunea d lui Ni-culescu din postul de president al tribunalului din R. Vâlcea unde d-sa a fost mutat. Se crede ca d. Zaharia Petrescu, fost prim procuror la Prahova şi actual judecător de instrucţie la Slatina, va fi chemat & Înlocui pe d-nu Niculescu. H In privinţa sgomotelor de revoltă In judeţele Dorohoi şi BacâQ ce s’afi res-pândit ieri, «România Liberă» dă următoarele amănunte care probează că mişcarea celor două sate din aceste judeţe nu presintâ nici un caracter de gravitate : Se lăţise ieri ştirea une! mişcări serioase de ţărani la Văculeşti tn jud. Dorohoi. A-larma fusese chiar dată de către proprietarul moşiei, d. Cortazzi. Verificăndu-se lucrul prin substitut, mişcarea s’a redus la următorul fapt : Un număr de 100 de ţărani s’afi adunat la primărie pentru a redige o petiţiune către prefect ca să li se dea pământuri şi cu deosebire să li se schimbe primarul, a cărui purtare, de altminteri, era de mult semnalată adminislraţiunel su erioare. Cănd a venit represenlanlul parchetului la faţa locului, ţăranii erad liniştiţi şi se gâsiafl prin căminele lor. Sa tnce.ml de îndată o anchetă severă asupra adminis-traţiunil primarului şi a faptelor care împinsese pe ţărani la o protestaţiune colectivă. • « * 0 mişcare care a avut o perfectă similitudine cu cea din Văculeşti, ce semnalăm mal sus, s a produs şi In Dsrm&neştil din BacăQ. Un număr mare de săteni ad cutreerat satul cerând să li se dea pământ pe moşiile Statului Plopu şi Lapoşu, ameninţăi d şi pe primar ca să le dea legea ce arii fost trimisă tn sensul acesta. Se consta ta ca el luati drept instrucţiuni niş'e broşuri şi jurnale ce le-ah fost împărţite cu profusiune. Osebit de această închipuire, el aveaO şi motive grave de plângere tn contra primarului. Sub-prefectul din Tazlăfl, d. M. Sturdza, delegat la faţa locului, a ajuns ca să scoa-ţă pe ţărani din rătăcirea lor. Până la facerea anchetei asupra sorgintel răului, s’a suspendat primarul din Dărmăneştl şi cel din Comăneşti, comună vecina, mesurl care ab calmat pe dată populaţiunea rurală. Trupele oe fuseseră chemate de la T.-Oc-na s’aă înapoiat de îndată, înainte de a ajunge la destinaţie. Prefectul d. Rosetti Teţcan, a orânduit pe toţi sub-prefecţii judeţului ca să culeagă d n toate părţile plângerile celor interesaţi. Ordinea e complectă. n D. prim ministru, zice Poşta din Galaţi, a sosit eri dimineaţa în oraşul nostru cu trenul de la 6 ore. Sosirea d-sale nefiind anunţată în mod oficial, nu i s’a făcut primirea prescrisă pentru călătoria şefului cabinetului. Nu erau la gară de cât d. prefect, primarul oraşului, şeful poliţiei, comandantul şi câte-va alte persoane. S’a remarcat mult ta oraş contrastul între această primire simplă şi democratică şi între aceia tăcută democratului'/izir de odinioară când, sunt acum câţf-va ani, trecând pe aici, prietenii sel Miican şi Anghe-lescu pusese se ’i tragă 21 tunuri de pe înălţimile Ţiglinei. * De câtre noul inspector de poliţie, d. Constantin Râdulesuu, s’a făcut un raport prin care d sa cere depărtarea din funcţiune a vestitului bătăuş comisar colectivist, Aslan. Era şi timp ca acest comisar colectivist nărăvit se fie primenit o dată. D. Atsnasie Chiriac redactor la ziarul Dreptul pe cât a film este numitju-decător la trib. Ilfov secţia 1. * Un călător, sDunHg/fomdmg, care ve-nia eri de la Piteşti cu trenul de la zece ore ne spune Că la gara Goleşti s’a suit Intr’un vagon d. Ion Brătianu însoţit de d. Carsda, iar bătăuşul s'a aşezat la uşa vagonului. Ori cine a voit să intre în acel vagon a fost oprit de bătăuşul Ghiţâ şi chiar de şeful de tren. După câte a aflat informatorul nostru, d. Ion Bratianu, fostul stăpân al ţârei român«şti, nu îochiriase vagonul întreg ca sâ se facă stăpân pe el. întrebăm pe direcţia drumurilor de fer : tot d. Ion Bratianu e stăpânul tu-tulor, ca să se tolereze secuestrul vagoanelor în folosul d sale ? K Un ziar colectivist, anunţând că maiorul Fânuţă, inviţat de Ministrul de rezbel se mai potolească amestecul seu în luptele politice, si-a dat demisiun*a pentru a nu abdica dela drepturile cetăţeneşti, felicite pe eroul din zilele de 14 şi 15 Martie pentu hotârîrea luată de densul. Felicităm si noi pentru această hotărlre, însă nu pe d. Fanuţă, ci pe armata română. * La Bacău a speiut un nou organ de publicitate cu numele : Concordia, ziar liberal, propunându’şi a susţine principiele liberale, binele şi oamenii cinstiţi; apoi va mal susţine : şcoala biserica şi toate măsurile de îmbunătăţire a soartei ţăranului.... Pe aceste căi urăm noului nostru confrate o strălucită izbândă şi viaţă lungă. * Se zice că jupân Nicbi Fremden-sohn a cedat direcţiunea Voinţei Naţionale d Iui Gogu Cantacuzino, fostul director general al G. F. R. * ABUZURILE COLECTIVISTE Una din victimile lui Musceleanu este, precum am zis şi în numărul nostru de alaltâeri şi comerciantul Nae lonesou din Str. Rahovei No. 160, care s’a văzut escrocat de câtre fostul inspector poliţienesc cu suma de 580 lei dată de dâosu pentru neexecutarea mandatului de a-restare care se deduse în contra d-sale. Iată acum şi petiţia comerciantului Nae lonesou făcută în penitenciarul Văcăreşti şi adresata primului procuror al tribunalului Ilfov, prin care denunţă parchetului escrocheria a cărei victimă a fost. Domnule Prim procuror, Sunt în Văcăreşti, pentru faptul că am cumpărat nişte porci de furat In acest fapt d. fost inspector Al. Mus-celeanu, m'a jefuit cu suma de lei 580, pentru ca sâ mâ scape de oslndâ. Denuuţ aceasta faptă d-vonstrâ propuind de martori pe d-nil Ion Matei Chirisriu, din str. Rahovei,No. 156, Ion Petre Drojdierul, şi Dumitru Ilie Dincâ, aceiaşi stradă şi nuraâr. Vâ rog, d-le Prim procuror, se binevoiţi a'l da In judecată şi restitui banii, cac văd că n’a fost de cât o lndrâsniaţâ escrocherie. Primiţi vă rog, d-le Prim procuror asig. consid. mele. iVaelaneioi str. Rahovei 160 şi Văcăresc!. * D. Marcovicî, comerciant din str. R ihovei, acusat că ar fi r.ţâţat pe ţărani la răscoală şi arestat pentru acest fapt a fost pus azi în libertate în urma unei deposiţii a d-lul ( iu-culesou, confratele nostru de la L’ln-dâpendance Roumaine. D. Ciuoulesou a afirmat şi dovedit că, în ziua când se pretinde că d. Marcovicî fusesi la Afumaţi,acesta ajuta In Bucureşti pe redactorul de la L’lnaipendante în cercetările ce făcea pentru zia-ruul seu în privinţa amestecului d-lui Moruzi tn cestiunea ţărănească. D. Marcovicî care a fost azi recunoscut pe deplin nevinovat stetea In puşcărie de o lună şi mai bine fără ca nimeni se se Îngrijească de dânsu şi de interesele sale suferind perderi enorme din causaarestâri lui ilegale. E cu deosebire de dorit ca acei care sunt însărcinaţi cu instrucţiunea unei afaceri, se caute a tranşa într’un fel sau lntr’altu cât se poate de grabnic situaţi unea inculpatului închipuit sau vinovat. Căci din caşul d-lul Marcovicî se vede cât se poate de clar că acea ce s’a făcut azi de d. judecător de instrucţie CostovicI , adică de a se chema d. Ciuculescu ca se dea in-formaţiuni, putea să fie făcut d’a-cum o lună de câtre d. Florian însărcinat cu instrucţiunea caşului d-lui Marcovicî. * De la plecarea polcovnicului Pas-tia din capul direcţiune! poştelor, lucrurile a început se se mai în-drepteze. Aşa de esemplu avem de semnalat câte va măsuri de un folos, nu se poate mai practic pentru ziare, d’a fi primite la gara de Nord şi sporirea numărului distribuţiuni-lor corespondenţei de oraş. Telegramele se predau şi ele a-cum, în mâna destinatorilor, după câte-va minute de la sosirea lor la oficiul telegrafic. Osebit studiul Început pentru instalarea unei reţele telefonice In o-rsşiu şi despre care vom vorbi într’un număr viitor mai pe larg, va aduce mari foloase. Numai reintroducerea coletelor poştale cu începere din luna curentă, pe care lăcomia colectiviştilor le desfiinţase, credem că ar fi suficient pentru a arăta câtă bunăvoinţă şi stăruinţă pune noul director spre a repara egoistele măsuri luate de predecesorul seu. Tăcând pentru az;, la activul d-lui M Şuţu aceste puncte, ’l rugam ca cu îucepere de la 20 ale curentei (i I inie st. noui când se schimbă mersul trenurilor, să acorde ziarelor ca ultima minuta spre a fi depuse la gară: Pentru trenul d«> Verciorova care pleacă la 7 ore şi 10 minute seara, ziarele să fie primite până la 7. Pent'u trenul de Moldova, care pleacă la 10 ore şi 10 minute seara, ultimul moment de primire se fie 9 ore 45 minute. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Rctaciti — Doul rlmâtorl aQ fost trimişi secţiei, găsindu-se fără posesor prin grădina Geafer. —x— O nenorocita.— S’a condus la spitalul Filantropia o femee ce n’a putut sâ’şl declarenumele.flindgreQbolnava. — x— L'n hotz.— D. Tudor Radulescu (?) a fost condus la secţie, fiind prins când fura suma de 1500 lei de la şcoala de meserii, unde dânsul e funcţionar. —x— L'n covor. — S'a găsit un covor pe strada. A fost depus la secţia 21. —x— Pungăşie.—Nae Florea şi Matache Dumitru, de meserie pungaşi, găsind mal multe obiecte, le-aQ luat. ULTIMA ORA AGENŢIA IU VAS Paris, 29 MaiQ.— Ziarele sunt unanime n protesta în potriva cuvintelor d-lul Tisza. «Râpublique Fran^aise» zice că cuvintele nedrepte ale şefului cabinetului unguresc ridicară In toate spiritele e-chttabile din Europa o reprobare unanima. Berlin, 29 MaiQ. — «Gazeta Germaniei ae Nord» zice cft măsurile relative la paşapoarte, suot resultatul unei politice menite a consolida situaţiunea Aisaciei-Lorene. Guvernul francez, pentru a Întări posiţiunea sa, a favorisat mal mult ura naţională. Deci, treoue sâ se mărginească legaturile celor douâ naţiuni. Nu se va regreta în Germania de a vedea pe Franţa luând contra-mâ-surl menite a împedeca pe Germani a trece graniţa. Prin aceasta, se va evita supărări primejdioase. Germania do-res'e să servească causa păcii. Berlin, 29 MaiQ—«Buletinul Armatei» publica un decret care anunţa ca regimentul gărzilor corpului şi regimentele cuirasierilor, nu vor mai purta de acum înaiate cuirase şi vor fi armate cu carabine In loc de revolvere. Rugam pe totl neeia care nu a-faceri cu administraţia ziarului se adreseze scrisorile adminl-slrnlii si nu redacţii, precum si aceia care nu afaceri cu redacţia se le adreseze reducţii si nu administraţii. MAGAZINUL CARAPATI Redeschizându-se, Moştenitorii invita onorabila clientă a visita magasi-nul ca şi tn treout, cunoscând ca. vor găsi or-ce obiect de bijutorie şi argintărie, cu preţiurl modeste, şi serviciQ real. BĂILE CU DUSE De la Rasinul societăţii Române de arme, gimnastică şi darela semn, din str. Brâncoveanu No. 16, precum şi şcoala inota'iune sunt deschise pentru onor. public. goo Comitetul. APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE LA MAGASINUL DE COLONIALE liowiii â p 8, STRADA LIPSCANI 8, — BLCL'RESCI Comande se pot efectua tn toată ţară. Pentru Farmaciştii se face rabat. MARELE HOTEL CARAIMAN SINAIA In cea mal frumoasa posiţie ţi cel mal confortabil, 9; camere peste drum de gara. RESTAURANT OE PRIMUL ORDIN Bucătărie franceză şi Româna sub direcţiunea unuia din primii buc&tarl din Capitala. A preveni prin telegrama pentru a reţine a-partameme sau camere. Cu stima, 44 Antreprenor: Dumitru Duuiitrescu. nC 11 C Itl 7 A DC din cauza pleca-Ul V L II L m ii L rei eu rabatul de 5 ' la suta diferite mobile şi obiecte de aenag fi. Doritorii se vor adresa în toat. zilele de lucru In strada Speranţei No. 19 745 nr VtAMIH1 Doue ca8e situate ÎQ 11L I ol 1 LI li L strada Frumoasa Nr. 12 şi 12 bis ; având fle-care patru odăi de stăpân, patru de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pomi roditori. Se vinde In total saQ In parte. A se adresa la d na proprietară care locueşte la Nr. 12 Strada Frumoasă în casele din fundul curţel. _____________________ 77<» DE VfiNZARE “s„a cu grădină mare şi pomi roditori asemenea şi un loc cu doua fulzade cu o prăvălie. Doritorii se vor adresa la unica fiică şi mosten.toare Eiena Burelly Ploeşlî piaţa Unirel 1. 7fi LA MAGASINUL DE OROGUE, COLONIALE-DELICATESE I0\ ŢETZlTuTKfiERSlBEk 0VES.4 LA CâlHFlE NEGRU—STRADA LIPSCANI «0 sosit şi sosesc din iţ tn iţ zile APE MINERALE NATURALE din toate sursele indigene si streine Asemenea toatA producţiunea l utului prun spot din Pâşcanil proprietatea D-nel Ca Ionel Blarambrrg se ana de vânzare numai tn sus numitul Magasin. LA CONCURENTA Vând mult si câştig puc in, avantagiu | consumatorilor C. T. CHRISTOFOR „LA MARIXAR“ Calea Victoriei, No. 100, via-â-vi» de Cişmeaua Roşie sub Jookey-Club. Zahăr franţuzesc. . . . kilo 1—10 Zahăr cubic « i—20 Ofea martinică cal. I . . « 4-40 Cafea Rio « I . . tf 3-60 Luminări Apollo verit. 560 gr. 1—65 « de lux cal. I . . kilo 1—40 Unt-de-lemn francez . . « 3 « grecesc . . « 2 Orez turcesc 50 Făină de Pesta cal. 1 . . « 60 « « 0 3 * 92 6 0/0 Oblig, de Ftat sy î 2 90 6 0/0 Oblig, de st drum de. fer 7 0/0 Scrie. func. rurale 107 1 2 108 5 0/0 Scrie. func. rurale S-2 92 3 8 7 0/0 Scrie. func. urbane 105 1 2 106 6 0/0 Scris func urbane PS î /S 5-9 5 OiO Scris. Tune. urbane 88 88 1,* Urbane 5 0/0 Iaşi 78 78 1 * 5 0/o împrumutul comunal 77 77 12 Oblig t7aseipens ţleitO dob.) 212 216 împrumutul cu premie 39 *1 Acţiuni bancei nation. 9*0 960 Acţiuni «Dacia-România. 220 2*0 » Naţionala 210 215 » Constructiuni 70 73 Argint contra aur 16 70 16 85 Bilete de banca contra aur 16 70 16 S5 Florini austriaci 2 01 2 0* Tendinţa fermă zmJI. •- cVvM&'ii' : — X II ‘1 ANUNCIU Are onoare a tncnnoştiinţa pe onor. public ca ain obţinut priii o transacţiune «le cumpărare stabilimentul ce berărie WLLIIELM GRAEBERT \o.(5-Strada Ştirbei Vodă -No.tt precum şi renumitul «teposit de vinuri indigene şi streine. Rog dar pe onor. public şi pe vechea clientela se mf o-noreze cu asistenţa sa, cauUnd se corespund dorinţelor prin un serviciu prompt si curat. cu stima :■ f 77 i K. 1. 08WAID.J CASA DE SCHIMB IONESCU & MARCU Strada Lipseani No. 15 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de 17 Maiu «sa ** îî*'****** GEAMURI S! OGLINZI DE ţi CRISTAL I de ort-ce mărime, precum şi or ca jt fel de sticla pentru acoperământuri S şi vitrine. 0 » Furniseazu cu precîurl eftine. u A. Poldmann »! 625 Comisionar Str. SL Vineri, 15 sh- «*.*«. ** <& VALORI l'ondurl tir stat român Renta rom. perpe. 1875 5-Keiila rom. amortisab. 5-Renta rom. rnr. conv. tv Oblig, de stat C. F. R.6-idem idem 6-Împrumut Stern 186* 7% Impmm. Openlieim 1866 8 Jt Agio Împrumut, de urase lmpr. oraş. Bucur. 5* idem din 188* 5' lm.or.Buc.cn primeloxfr. Valori diverse Creditul funciar rural 7 idem idem 5 Cred. func. ur. din Buc 7 idem idem 6 idem idem f,% Cred func. nr. din laşi 5% Oblcas. pension, fr.: Scadenta cupoa nelor Târg li b. curs med. 1 Ap. 1 Oct. 91 t Ap. i Oct. h 1 Mai l Noctn. 89 3/4 i lan. 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 S*pl. 1 lan. 1 Iulie 16 75 1 lan 1 Iulie 77 i Mai i Noetn. 91 S *0 i lan. I Iulie 107 3/4 idem Si îi idem 106 idem klftu 68 H idem 78 l Mai 1 Noem. 215 VINDECAREA BOALELOR SECRETE CA PS ULE A NTIBLENOREA GICE preparate de I-Osnald cu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mal nune capsule in contra boalrlor secrete, scurgeri vechi sl not, catar de verdea, etc. Preţul unei cutii lei 4. AP A DE MATREITACUEFECT SIGUR Cuaătă capul de rnătreata, întăreşte p6-rul şi opreşte c&derea Iul. Preciul unul flacon 2 lei 50 bani. Deposit principal, la Craiova, farmacia I. OSWALD. Bucurescl la drogueria d-luî I. Ovesa, şi la mal multe farmacie din tara. Comandele făcute prin poşta, insotite de valoarea lor, plus 50 bani pentru em-balagiu, se fee.uez exact. Tfij <1 FRUMOASA IM DE ClLtlilE vensare. Doritorii a se adresa Strada Episco-piel No. 7. MTAIPUTDTApP caaadin Strada Poloni UlUnlnliU No. IM, compusa din V camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 îrf. 723 cal, şopron pentru trasur CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS A’o. 8, tn palatul Principele Dimitrie GKika Sir. Lipscani, In fadanoei cladir Bancei naţionale (Dacia-România) B u c u r e s t i CumpSră si vinde efecte publice 8i face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 17 Maiu 1888\ Renta amortisabila ,, romina perpetua Obligaţiuni de stai ’Conv.rnr.J " Municipale . , Casei pens. [300 L.] Scrisori funciare rurale urbane & b 6 6 & 10 7 5 7 6 5 5 | . 3 % Obl. Serbesli cu prime lm cu prime Buc. (20 leii Losuri crucea roşie llaliatie „ Otomane eu prime Losuri Basllica bombau Act. bada ilominia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Austriac Mărci germane Bancnote franeese „ italia ne „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit In aur laşi Cump. Vinde 77 % X >. 92 92 K) 91 89 X 90 76 % 77 210 2)5 107 V 108 PI x 92 105 Î4 106 9k S 91 88 ba 77 3/* 7b 67 70 38 40 27 30 40 43 18 20 1G *0 16 201 203 124 120 100 101 09 100 212 215 J- <• L~ ID O CC 3 Q U 3 LlI O M C 'f. z «* w V) ţ. 2 <8 c •8 CE h Cfi STR ADA L1PSCAM, No. 2 CELE DIN URMA NOUTATI STRADA LIPSCANI, No. 2 MAMsînroL m uimiux si S’â DESCHIS ■MMBasaa ■■ "; 7.';cu S’A DESCHIS 768 CU ÎNCEPERE de i.a n|>t MAIU anul CORENT UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME Sl BARBATI STRADA LIPSCANI, No. 2 CELE DIN URMA NOUTATI STRADA LIPSI tN’r, No. 2 O m 2 m - 9 p z > *- 2 c ; i o <1 5 > îi > «< FARMACISTUL ___. . ._.L.je_ . ÎS- 7'^ă.LtL^u. » - * ^ - - - ------------------------—------——- -----MLTJlW i , • r , - - rj.jj.pju . f ,r. T ,î 1 — 7-1 » i—t .t.,t .*-• *. farmacia CHR. ALESSANDRIU română SINGURUL Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o I reputaţie netăgăduită lo faţa d lor doctori şi clienţii cel a& constatat foldse surprintjâtdre e GUDRONUL ALESSANDRIU care se Întrebuinţezi cu succes contra durere) de piept, I tuse) provenită In urm* guturaiului, iritaţiunt ale peptulut. I astmu, catar al bâşiccl udului.—Lipsei de pofti de mân-1 care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus lntr'o j litrii de api formezi ape de Picuri, care se pdte da cu I mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o linguri de Gudron tn api sa charată sai lapte dulce 2—3 ori pe <}>• 2 lei fi. Einpl&sture gudronat di* Pauvre Honune (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lefi ruinul. M Pastile Ciumose-Codeiu-Tolu (Aleeaandiiu).— Superioritatea acestor medicamente in maladicle de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile in urma esaminiril ce li s'aă făcut s'afi aprobat de onor. consilia medical superior, 1 lefi 30 bani cutia. -A- "V X S £ Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit I Un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de I cuviinţă a debita alte preparaţiunl tn locul acestui vin, I de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de căi I fiaedne originale VINUL COPIILOR PREPARAT DB CHR. -A.IaESSA3ST3DPirTT FurmAcistul Curţi} Regale Etatea cea fragedă a copiilor 7 face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni in sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, tmfl reşce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a I se vedea instrucţiunea ce tnsoţesce fie-ce sticlă. Preţul 3 lei. V3E9Mnil Capsule elastice ou ulei de Bioinâ (Alessau-driu).—O dosă, cutia a 4 capsule I lefi, a 6 capsule I led şi 25 ban), a 8 capsule 1 led şi 50 bani. Siaapismul Alessandriu, muştar in foi. — Acesta preparaţiune esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiuul strilne, şi chiar cciiit de Rigollot. Cutia t lefl 50 ban'. NtiU'fi,. - ^—“n44'N“ ! N/ f Vindecă \ \ Ig* ( 8 din 10 ne- \ ^ jo. l^ajgllh ţl »./- g 11greneie oele mai J i ^ X Impoviri- /. # Capsule oleo-balsomloe-santallne (Ales-sc r.driuj.—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculamcnt) la bărbaţi, fie tn stare prds-]>tt*, sâa or!-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce tnsoţesce fic-care cutie, —Preţul unei cutii 6 lei. a se observa pe capacul cutiei semnătura, colore roşie, şi a nu vi debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se gnranteză. Se trimite contra mandat postai în ort-ce localitate. «Fermecătoarea» este o perfecta maşină de cusut cu Împunsătură d>n suveica. Ea coase fără nici o deosebire or-ce materie, de la şifonul cel mal subţire până la cel mal gros postav chiar şi piele. Aceasta maşină este solidă şi durabilă ca şi ma-ş nele cele mari costisitoare. Ea este aşa de simpla că nici odată nu poate să se strice. Fie-care, chiar şi un copil poate Învăţa tn câte-va minute se coasă. PRECIUL 25 LEI sn VtKţ>A££ LA PRIHOIPALELE FARMACII DIN ŢERA. Ut localităţile unde nu se găsesc aceste .parate cererile ed se facă la Farmacia Română Bucureaoi fl centra mandat postai espediez In ori-ee localitate. «jg® CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (Cl'-MgUA ROŞIE) CtCtXCCCCCiCCCCCCCC/ OOCPCCCCCCCCCOCCCCCC Singurulrepresentantpentruloala România, Serbia, Bulgaria şi Grecia MAX LIGHTEND0RF BUCUREŞTI UotiIevai'dulElisabetlia, G r a 11 <1 Hotel <111 lloulevard unde se afla depoul general Rog nu confundaţi GRAND HOTEL DU BOULEVARD Unde (rebue se se adreseze or-ce comande Onoratul public este rugat a veni la Depoul general ca să se convingă de buna funcţionare a acestor maşini. Se trimite această maşină cu in strucţiune contra unul mandat pos tal de lei 27, franco In toată ţara R5SHBS$235BaE2Z5: 68» -A DOCŢI)IUL SALTER MEDIC ŞI CHIRURG De la Facultatea de medicina Yiena din Specialist în boalele Syphilitice pe care le trateaza tntr’ua mod special şi fara a opri pe bolnav de la 0-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenta eic. Consultaţiuni de la71/2—8 /2dim. şi de la i—4 p. m. Strada Fortun* No. 4, lângă Spiţeria de ia Biserica u Sfinţi. 664 •X ii m SĂPUN VENUS SĂPUN DE FLOAREA SOARELUI DE DOCTORUL BOBE din Floarea Soarea sunt actualmente Săpunurile de toaleta la moda ale Damelor din cercurile cele mal înalte si întrec prin fineţă lor cele mal bune săpunuri de toaletă esistente I. G. POPP Fnrnisor al Cartei I. si R. Viena I, Rog-nerstrasse No. 2 JL SS CE3W8 JLMTÎffiS P©?? X X XB mx se gâseste de veuzare la F. W. Zumer, /oun Tzelzu, Drogue-ria Brus, Gustat: Rilz, A. Varlantseu si la Magasinul de Par-fumerie ,,Stella.“ :xft$x: x xx: 6 3c<»x: X X IW ANCA OH DEPtiSiT DE l£M (SAP,IE 1‘iMIU ( ONSTliU TI: Sl UE FOCX Calea Grivitzei, No. 153 Lângă Gara de Nord, Staţiunea Tramvaiului COMPTUARU Strada Sf. Ioan-nou, IST o. 1 BUCUREŞTI X C4PSLLES 0MT4LES DU Dr. RENIER Cel mal sigur remediu contra blenoragiei [Sculament recent, chronicsi tuturor inllama-ţiuniloralccanalululure-tral si a basiccl udului, l-’ie care cutie este însoţită de o instrucţiune. Preţul 4 iei. Se alia de vânzare: In Bucureşti, la farmacia Apolo, M. Brus et cornii. Calea Grivitei 23, farmacia la Aurora, Anton Altan, Strada Batistei 14 bis. In Braila la farmacia la Aquila Româna Anton Drumer Strada Galaţi. 735 Tipografia Ziarului,, Epooa1 Tipării cu cerneala Cb. LorlUeux C-I www.aacoromamca.ro '-le Paris Gir aut respouaaJbil, G. Ceorgesou.