ANUL III No. 746 A DOUA EDITIUNE MARŢI 17 (29) HAI 4839. NUMERUL I*) |{\\J NUMERUL ABOXAMEXTELE ÎNCEP LA I St 18 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bnrarrsci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru l an 40 Ici, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Siirrlnrtatr : La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru i an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA RED.tVŢIUNEA 'Vo. 3,—Plnlza Episcopiei,—No. 3 mese n*i'" LIBERTATE! INTRIMRILOR SUB REACŢIONARI HOŢII COLECTIVISTE MAIORUL FANUTA „DREPTATEA" INSTITITU'MLE l'I IILICE LA MEZAT LIBERTATE! INTREMRILOR SUB REACŢIONARI Este un lucru ştiut că dupe spusele colectiviştilor, avem azi la cârmă un guvern reacţionar şi trăim sub un regim de teroare, pe când timp de 12 ani, când d. Brâtianu era la putere, am trăit sub un regim de deplină libertate. Se traducem prin fapte concrete a-ceste abstracţiuni : regim liberal şi regim reacţionar. Timp de 12 ani, Întrunirile publice ereau de fapt oprite. Nu numai sălile comunale şi a-celea care, ca vechiul Ateneu, depindeau de consiliul judeţean, nu le-am putut nici odată dobândi, de şi am făcut cerere formală In scris, şi colectiviştii singuri se foloseau de ele, dar chiar sălile private nu le puteam obţine, căci poliţia terorisa pe antreprenori.Pentru o lunăşi jumătate am plătit 10,000 de franci pentru sala Orfeu, şi a doua zi dupe încheierea contractului antreprenorul a venit se ne ofere restituirea banilor, căci poliţia 11 ameninţa se’l ruineze. Daca totuşi se dobândia o sală, prefectul poliţiei prin ordonanţe o-prea lumea se meargă la întrunire. Şi daca lumea mergea la întrunire bătăuşii şi jandarmii schingiuiau pe cetăţeni. Aceasta era regimul liberal. Cade insă guvernul d-lui Brătianu şi faţa lucrurilor se schimbă. Colectiviştii cer se li se pue la disposiţie sălile comunale, şi amicul nostru d-nu Pache Protopopescu le pune la disposiţie localul şcoalei comunale din strada Clemenţii. Colec-lectiviştii sbiarâ că libertatea Întrunirilor e sugrumată. Cetăţenii din or-ce partid se duc In cea mai perfectă linişte la întruniri; zilnic se ţin întruniri prin colori şi prin suburbii, iar partidul a cărui program e iscălit de Coengiopol şi toţi sbiriî regimului trecut, nu vede pretutindeni de cât bătăuşi. Prefectul poliţii în loc se facă ordonanţe dupe modelul acelora ale d-luî Moruzi, loveşte cu o pedeapsă disciplinară pe singurul agent poliţienesc care îndrăsnise se se amestece în alegerea generalului Mânu. Aceasta dupe colectivişti, este un rsgim reacţionar. Dor-spre-zece ani colectiviştii care nu puteau vorbi nici de onestitatea lor, nici de capacitatea lor, nici de serviciile aduse ţeriî, au exploatat a-ceastă temă, că daca sunt hoţi, cel puţin sunt liberali, şi că dupe dânşii va veni reaeţiunea, care va sugruma libertăţile publice. Am dispreţuit asemenea acuza-ţiunî şi am aşteptat ca se avem o-cazia ca prin fapte se confundăm pe cei ce ne calomniau. Acest răspuns, credem noî, e mai elocinte ca or-ce discuţiune cu colectivitatea. TE LE GR AM E AGENŢIA HAVAS I'uris, 26 Maiti. Camera deputaţilor.—D. Peylral, ministru de finanţe. declari nă este inadmisibil de a impune Băncii Franţei plata biletelor falşe, căci atunci ar trebui să se o-blige Statul a plaţi monezile falşe. Totuşi Oanca este dispusa se despăgubească în-tr’o măsura largi pe purtătorii de buna credinţa. Paris, 26 Maift. O coloani franceză operând în Tonkin, a avut 9 morţi şi 16 ranitl la 19 Aprilie, prinzând un post vrăjmaş. IluiUpesI», 26 Maiu. Camera deputaţilor.— Ilespunzând unei interpelări, d. Tisza declari ci or-cine e liber sâ ia parte la expositia din Paris; dar n’ar putea sS sfătuiască sâ se faci a-ceasta. Guvernul, a adăogat d. Tisza, trebue sâ rellecteze la aceea ce s'ar Întâmpla, daca Împrejurările politice s’ar comolica încă şi mal mult fără voia noastra. Câte odată domneşte în Franţa o escitare care ar putea se aibe ca urmări dăunarea proprietăţii exposantilor saCi violarea drapelului nostru, cu toată buna-vointa a guvernului francez; iar naţiunea francezi nu va considera de zigur reserva noastra ca o ofensă. Ministrul de comerţ reaminteşte că pe lâugi aceasta expositia de la 1889 are oare-care tendinţa politică. licrlin, 26 Maiti. «Post» rectiflcându-se pe ea însăşi, declară ca n'a zis ca represalii vamale In contra Rusiei sunt iminente. Ea a voit să zică numai că Germania are dreptul de a usa de represalii daca Rusia va continua politica sa vamală actuală. licrlin, 26 MaiO. Adunarea generală a Băncii germane a adoptat o sporire a capitalului de 15 milioane. licrlin, 26 MaiO. Camera Depulatilor a ţinui ultima sa şedinţă. D. Richler, liberal, a criticat atitudinea ftresei conservatoare şi nationale-liberale n timpul ultimei criseîn care s'a amestecat numeled-iui deBismarck, şi în contra procedeului care s’a întrebuinţai fată de presa liberală care a reprodus un articol în contra împărătesei, pentru a ’l condamna. Conservatorii şi nationaliî-liberall au protestat în contra cuvintelor d-luî Rich-ter care a făcut să intre Coroana în discu-tiuuea Camerei. l’ilipopoli, 26 MaiO. Dupâ nişte informatiunl primite de guvern, emigraţii formează bande în împrejurimile Andrianopululul. Ele ar avea ca loc general de întâlnire Vakuwsky, mănăstire situată aproape de Kavakli, sat la f răni ţa turco-rumeliotă, departamentul livno. Sofia, 26 MaiO. Prinţul a petrecut dimineaţa la Kalofer; el va fi seara laFilipopoli, iar mâine după amiazî la Sofia. Principesa Clementinava sosi Luniseară la Sofia. HOŢII COLECTIVISTE UN IIVIUOSIT FORTAT __ 9 Am spus adesea câte parale costau pe contribuabilii ţârei româneşti, laudele Voinţei Naţionale pentru d. I. C. Brătianu In parte şi pentru colectivitate în genere. Am arătat acum două luni că Voinţa Naţională era întreţinuta de fostui guvern cu 2000 de lei pe lună, plătiţi din fondurile secrete. Mii terzifi am publicat o încheere a comitetului permanent din judeţul Do-roiioid prin care se hotăra o plată a-nualâ de 400 lei In folosul Voinţei Naţionale. Acum, ne-ad căzut în mână nişte acte care ne dovedesc că pensiunea alimen- tară ce primea acest ziar, era mult mal mare de cât îşi putea măcar închipui cineva. In judeţul Vâlcea unde sunt 162 de comune, toate plăteau Voinţei câte 40 de l8l pe an, cees ce represinta pentru un singur judeţ suma de 64SO lei conlributic obligatorie. Şi spre a nu ni se respunde că spusele noastre sunt calomnii, reproducem ad-lileram textul Mandatului de plată, textul borderoului şi textul chitanţei sub-prefeclu'ul care certifică că a primit banii. Iată-le: ROMANIA District. Vâlcea PRIMĂRIA Comuni Mareea No- t!9. MANDAT DE PLATA Eserrilinl anului 1887-88 Capitolul II, Lei f-o bani. Paragraful U-. Articolul a. In virtutea creditelor ceTn suni deschise prin Budgetul respectiv d, Casier Comunal al acestei comune va face sa se plutească suma coprinsa la mandatul de fade in condiîiumle determinate aci: Numele celui in drepl a primi bani MOTIVUL SI TIMPUL Cbellueloi SUMA Lei Ii. n. Alexandru 1. Poppescu primarulu comunei. Costul jurnalului «Voinţa Naţionala» pe sase luni la care s'a abonai comuna pe anul 1887. 20 00 Ordonansatn de noi Primarele Comunei pentru suma de Lei noi doue-itecl. Primar, A. I. Poppescu. Anul 1887 Luna luliu Secretar, N, Marinescu QUITAIV’TA Am primit suma coprinsa in acest mandat. Anul 1887 Luna luliu A. I. Popescu. PRIMĂRIA COMUNEI M ARCE A Plasa Otoseu JUDEŢUL VKLCEA No. 319 Anul 1887 Luna Iulie 12 BORDEROU Eserciliul 1887/88 Estraetul ordonanţei de plata No. 319 emisa asupra d-lui Casier Comunal din comuna Mareea. Numele celui in drept a primi banii Obiectul cheltuelei Suma I letala 1 aLgc cf C £ •- C o © gg. fiS a z* s- ga S « «■î L. b. l. n. L. b. L. b. 1). Alexandru 1.1‘opes-ru primarul comunei . Costul jurnalului •.Voinţa Naţionala pe sase luni la care s’au abonat comuna pe anul 1887. 20 00 Primar, A. I- Poppescu. Secretar, N. Marinescu. DOVADA. Cu raportul Primarului comunei Mareea No. 196 s’aCt primit la sub-prectura plăşi Ocolu Olăsău lei douâ-zecl costul abonamentului la jurnalul «Voinţa Naţională» pe termen de şease luni pentru care se atestă. p. Sub prefect Plessoianu. 1887 Iunie 1$. Actele acestea vorbesc singure destul de clar, destul de precis pentru ca sâ nu avem nevoe sâ facem multe comentarii. Dacă un singur judeţ a plătit Voinţei Naţionale 0,480 de lei pe an, nu trebue sâ ştii multă socoteală ca sâ vezi ce frumoase venituri lua pe an ziarul jidanului Ntchi numai de la comune, afară de acelea ce Încasa de la Comitete Permanente şi Consiliurl Judeţene. Socoteala aceasta ne explică apoi In-tr’un mod foarte natural devotamentul ziarelor colectiviste pentru stăpâni lor de eri, şi trădau ce’şl dau spre a’I arâta ca salvatori al ţârei. Intru cât priveşte numele ce se cuvine bărbaţilor întreţinuţi, directorul Voinţei n’are de cât sâ citească pe A. Dumas; şi atunci (presupuind că este botezat) îşi va schimba numele de botez Nichi In acel de Alphonse. Una din instituţiile cu care se lăuda mal cu plăcere fostui preşedinte al consiliului de miniştri, d. I. C. Brâtianu, era armata noastră, pe care nu perdea o singură ocasiune spre a o înfăţişa ca armata lui, ca opera Iul. Pentru că ofiţerii şi soldaţii fusese viteji pe câmpiile Bulgariei, d. I. Brătianu ne vorbea numai de Plevna, îşi bâtea mereil peptul cu fală, zicând : • Asta e armata pe care am creal'o efi!» Minţea d. Brătianu lăudându-se astfel, precum a minţit pururea. Armata cea vitează, nu era opera lui, era opera onoarel militare, opera disciplinei militare, şi aceste sentimente, d. Brătianu departe de e le însufleţi oştirel, a căutat sâ le nimicească. Armata lui Ion Brătianu era compusă din generalul A. Anghelescu dat în judecata pentru hoţii, din fraţii Maican, osândiţi pentru jefuirile de la ministerul de rOsbol. Cel cinstiţi renegă cu drept cuvînt patronagiul vizirului de eri. Armata lui I. Brătianu mal numără, în fine, în rândurile sale pe maiorul Panuţa, despre care ne ocupăm astăzi. Căpitan de jandarmi în timp de a-proape cincl-spre-zece ani, căzuse ia toate ecsamenele, căci lipsa lui de instrucţiune nu se poate asemăna de cât cu lipsa Iul de urbanitate şi de umanitate. Cu o vorbire altfloasă, făcând mereu mătănii In faţa lui Radu Mthal şi Ion Brătianu, isbutise In fine sâ treacă pe furiş la gradul de maior, înflinţându-se anume pentrudănsulundivisionde gen-darmt—fără sâ se mărească efectivul trupei ce tot el comanda pe când era căpitan. Toată lumea ştie care a fost purtarea sălbatică a acestui ofiţer în zilele de 14 şi 15 Martie, când lovea cu tăişul săbiei în dreapta şi în stânga, când nesocotea chiar ordinele superiorilor sâl, zicând: «Eu nu primesc poruncă de cât de la d. Brătianu I» In altă ţară, un asemenea ofiţer ar fi fost trimis In faţa unui consilii! de răsbol. La noi, unde mărinimia e grozav de desvollată, maiorul Fânuţâ a fost Îngăduit să plece în congediu de şapte luni şi a fost pus în disponibilitate. Legea asupra poziţiei ofiţerilor promulgată la 1878, zice categoric ca ofiţerul pus Iu disponibilitate se bucură de toate drepturile şi prerogativele gradului săQ, dar e supus în acelaş timp tuturor îndatorirelor, tuturor legilor milităreşti. Prin urmare suntem mal mult de cât surprinşi, văzând până la ce grad merge spiritul de toleranţă a Ministerului de răsbol faţă cu maiorul Fânuţâ, pus în disponibilitate. In casele d-luî maior Fânuţă se ţin întruniri publice In vederea viitoarelor alegeri comunale, şi Ministerul de răs-boi tace ? La aceste întruniri, d. maior Fânuţă ia cuvântul, ţine discursuri fulgerătoare, pe cât îl ajută capul, atacă guvernul, formează comitete electorale, şi Ministerul de răsbol tace ? Maiorul Fănuţa primeşte însărcinarea să meargă la primărie şi să ceară să i se pue la disposiţie d-sale şi amicilor d sale o sala de întrunire politică, şi Ministerul de răsbol tace ? Apoi atunci când aceste fapte sunt cunoscute, sunt puse la lumină chear de ziarele colectiviste ce mai aşteaptă autorităţile militare spre a’şl face datoria? Oare nu Înţelege d. general Barozzi că maiorul Fânuţâ de astă-zi este Can-dianoul Popescu de odinioară, şi că colectivitatea ’I face educaţia politică ? Dacă acestui militar nu i se va a-plică o pedeapsă disciplinară, ecsem-plui ce dă astă zi maiorul Fânuţă în disponibilitate,va fi urmat mâine poate şi de alţii. Aga. „DREPTATEA" Precum am anunţat, Sâmbătă a aperutorganul d lui Fleva, Dreptatea. Reproducem din primul articol partea privitoare la program şi constatăm cu mulţumire că ideile co-prinse în această profesiune de credinţă sunt înţelepte şi moderate, şi din partea noastră nu pot ridica nici o obiecţiune : Dreptatea cere ca drepturile şi libertăţile constituţionale să nu fie pentru po- www.dacoromanica.ro NUMERUL Jo BAM NUMERUL AXLXCIL’RILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS» TRATIA ZIARULUI l.a Paris Agcnre Havan, Place de la Bourse,» Anunciurt pe pag. IV. linia 30 bani; anuneiurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. I.A PARIS: se găseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Orr maia, Ao. S4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRA Ţ1UNEA \o. 3.—PIntTR Episcopiei.— No. 3. por numai pe li&rtie; şi flind-c& Constituţia recunoaşte că în Statul rom&n toate puterile decurg de la naţiune, în numele dreptăţii am luptat şi vom lupta contra tutu lor guvernelor care nu vor respecta eserciţiul acestor drepturi, pentru toţi cetăţenii fără osebire, şi, pentru a asigura aceste drepturi, vom propune legi care să garanteze mal ales libertatea persoanei cjre este astă-zl lăsată la discreţiunea stăpân irel. Dreptatea cere ca orl-cine primeşte o funcţiune publică să o îndeplinească cu sfinţenie şi nimeni sâ nu fie plătit pentru mal multe slujbe de cât poate îndeplini. In numele dreptăţii vom cere o lege în contra cumulului şi desfiinţarea sinecurelor. Dreptatea cere ca, o dată cetăţeanul intrat într’o funcţiune şi făcftndu’şl din a-ceasla o carieră, să fie asigurat pe căt timp îşi face datoria, şi să nu fie lăsat el şi familia Iul pe drumuri, din ură safl din capriciO. In numele dreptăţii vom cere dar ca sâ se facă o lege de admisibilitate care sâ asigure posiţiunea funcţionarilor şi sâ 'I puie la adăpostul urilor şi fluctuaţiu-nilor politice. Dreptatea cere ca tot cetăţeanul sâ con-tribue la sarcinele publice în raport cu venitul şi cu mijloacele lut de esistenţăşi nimeni sâ nu fie obligat a plăti atăt im-posit în căt sâ fie pus în imposibilitate de a produce.—In numele dreptăţii vom cere şi vom căuta sâ reformăm sistemul noslru de imposite, făcând ast-fel ca o dreaptă şi echitabilă repartiţiune sâ se facă asupra tutulor, fără osebire, şi impo-situl sâ nu lovească chiar în izvorul el, puterea de producţiune a ţârii. Dreptatea cere ca judecătorul sâ fie independent de guvern pentru că numai astfel poate sâ fie drept şi nepărtinitor cu toată lumea. In numele dreptâţel vom cere sâ se garanteze independenţa magistralului. Dreptatea cere ca guvernul care, dupâ Consiliuţiune, nu poate sta de cât cu voia şi încrederea ţârei, sâ nu se amesLece.nicl direct nici indirect, când alegâtoril sunt chemaţi sâ se pronunţe, şi, în ioc de politică, sâ nu facă de cât adminislraţiune. In numele dreptăţii vom cere şi vom căuta dar sâ garantăm libertatea alegătorului contra ingerinţelor de tot felul, şi mal a-les reformând institutuţiunile de credit pentru a le sustrage de sub autoritatea şi influeuţa guvernului şi pedepsind aspru pe or-ce funcţionar care ar face funcţiunea lui politicâ. Dreptatea cere ca lie-care sâ fie stăpân în casa lui, şi prin urmare ca comuna şi judeţul sâ lie autonome întru cât nu jignesc interesul general al Statului. Dreptatea cere ca toate pâturile sociale sâ se bucure de o potrivâ de bine-facerile legel şi de progresul naţiune!. Până azi clasa cea mal numeroasă, aceia ja sătenilor nu a avut o dreaptă împărtăşire. In numele dreptăţel şi al interesululbine Înţeles al societăţel noastre, vom căuta să le îmbunătăţim soarta şi în acest scop vom propune o serie de reforme, menite a a-duce armonia în sinul naţiune! şi a rezolva cel puţin pentru câte-va decenii cestiunea agrară, a cărei existenţă reală azi nu se mal poale tăgădui. Dreptatea cere în fine ca ca or-ce naţiune să se bucure de o desăvârşită neatârnare. In numele dreptâţel vom cere ca neatârnarea noastră căpătată cu atâtea jertfe, şi veşnic ameninţată prin faptul chiar al posiţiunel noastre geografice care ne pune în pragul unor neamuri mari, puternice şi înzestrate cu darul expansiunel, să fie apărată cu bărbăţie şi fără şovăire. INSTITUTIUN1LE PUBLICE 9 Statul—adică fiinţa organică în care se personifică interesele morale şi superioare ale tutulor cetăţenilor—este, pentru acest cuvînt chiar, organul şi protectorul natural al tutulor acestor interese, dupe cum şi cetăţeanul la rândul sâfl este organul şi protectorul Statului, a cărui neatârnare şi existenţă cu sângele săO însuşi adesea o pecetlueşte. In dreapta cumpănire a intereselor acestor douî factori sociali, în legitima ocrotire a sferei lor de activitate,dar mal ales, în îndeplinirea scrupuloasă şi deplină & scopului lor propria, se întrupează cel mal măreţ şi cel mal curios fenomen social : armonisarea, fara sacrificii de nici o parte, a tutulor intereselor individuale sige» nerale. 2 EPOCA — 17 MAI De şl Individul, In urmărirea propriului săU scop, pare că, intenţionat, tşl circon-scrie activitatea şi,cu obstinaţiune.refusă de a se îngriji de Interesul general, el nu încetează totuşi a participa în mii şi mii de moduri şi de a trăi din viaţa marel comunităţi din care face parte.’ Mal mult încă : precum într'o puternică maşină, cum foarte bine zice Ihering (în frumosul săti op : Oer Zweck im RechtJ, miile de cuţite, de roate, de suvelniţe etc. contribuesc tntr’un mod armonic la obţinerea aceluiaş resultat, — de şi unele se mişcă într’o direcţiune şi altele în alta, lipsind în aparenţă de verl-ce legătură — tot ast-fel şi în sinul acestei maşini colos, tn sînul omenirei, milioanele de individe şi de interese—fie-care în mica lor sferă de activitate şi de influenţă, adesea chiar combatându-se cu înverşunare—concură, în mare parte poate lnlr’un mod incon-scient,la atingerea scopului comun tutu-lor, la îmbunătăţirea morală şi materială a speciei umane. Aşa dar, de şi individul represintă şi lupta în primul rând pentru propriul s6Q interes, el nu lipseşte de a satisface şi interesul general. Tot ast-fel şi Statul : îndatoririle Iul decurg din chiar scopul săli. «Stal ul, tn adevăr, nu trebue să fie numai o instituţiune necesara cetăţenilor, ci şi o instituţiune binefăcătoare pentru dânşii». «Pentru aceea, incumbă Statului ca prin institutiuni bine inlocmite, ca prin aplica-ţiunea tutulor mijloacmr aflate la dispo-siţiunea sa, să înlesnească bunul traift tutulor membrilor săi, şi mal ales celor slabi şi lipsiţi de ajutor.» (1) Pe căt sunt de măreţe resultatele sociale isvorind din armonia stabilită între individ şi Stat, pe atăt sunt de vătămătoare pentru unul şi pentru altul, efectele ine. xisţel sau sdruncinărel el. Daca, tn adevăr, Statul, prin instiluţiunî publice,admirabil organizate, poate aduce reale servicii cetăţenilor, secondând sforţările lor, tot dînsul, înzestrându’l cu organe răQ safl imperfect întocmite, ’l poate jigni şi turbura tn cele mal vitale ale lor interese. Pentru a’şl îndeplini cu succes rolul, pentru a putea cunoaşte şi studia adevăratele trebuinţe ale cetăţenilor şi căuta tn consecinţa indestulârile respective, Statul este dator să exercite o constantă priveghere asupra tutulor intereselor, ce el represintă ; el trebue să tindă urechea la toate păsurile şt se nu întârzie de a aduce grabnice remedii la toate relele ce i se semualeazâ. In acest scop, el dispune de numf roase organe publice, Ia noi din nenorocire a-propriate mal puţin scopului pentru care afl fost oreate, de cât acelui ce, tn mintea creatorilor lor, eraţi menite se urmărească: influentza politica. Camerlle de comerciu si Industrie Printre instituţiunile publice, chemate a contribui la propăşirea morală şi materială a unei teri, instituţiunile economice sunt de sigur cele mal importante. Printre acestea din urma, Camerilede co-mercio şi industrie ocupă cel d’ântâifl loc; ele sunt, tn adevăr, punctul de plecare al tutulor reformelor economice sad sociale care interesează pe cel doi mal puternici stâlpi al avuţiei unei naţiuni: comerciul şi industria. Guvernele şi parlamentele, prin felul composiţiunel lor şi prin natura ocupa-ţiunilor lor varii şi multiple, sunt prea a-rare ori în măsura de a cunoaşte cu desâ-vtrşire toate Îmbunătăţirile de cari cutare sad cutare strat social are trebuinţă. (i) Mesagiul imperatulu! Wilhelm din 17 No embre 1881. Asemănat celor alte corporaţiunî sociale, s’a recunoscui încă demult şi marelui şi puternicului corp al comercianţilor şi industriaşilor, dreptul de a avea un organ h gal In care se se oglindească suferinţele lui şi din care să se poată la nevoe, râdi -a şi glasul plângerilor sale. Graţie existenţei unor atarl organe, comerciul şi industria, tu ţerile Occidentului, ad putut păşi înainte, cu atâta siguranţă. Printr’ănsele, îotr adevăr, Statul şi guvernele—cârmuitoril săi—ad putut fi ţinuţi tn tot-d’auna deştepţi asupra adevăratelor lor trebuinţe; dirigeaţl de dtnsele numai, el ad putut sa le înzestreze cu legi şi instiluţiunî publice, proprii a seconda legitimele lor sforţări. Dezvoltarea gigantică la care comerciul ţerilor din Occident a ajuns, perfecţiunea miraculoasă ce industrîele lor ad atins, sunt exemple vi1, ca aceşti doi puternici factori al producţiunei naţionale se află astăzi în cel mal înalt grad de înflorire. Comerciul şi industria franceză sunt deja de seco'e tn posesiunea representa-ţiunel lor fireşti; suprimate în 1791 Cernerile de comereid şi industrie ad fost reînfiinţate tn 1804 de Napoleon 1 Locul ce aceste instiluţiunî ooupâ astăzi tn Franţa, greutatea ce Parlamentul şi guvernul ataşează avisurilor lor sunt tn deobşte cunoscute. Aceasta înalta situaţiune, ele nu o dato-resr, însă, de cât lor înseşi. Maturitatea, înţelepciunea şi cunoştinţele ce ele aduc tn deliberările lor, preocupa-ţiunea constantă şi esclu-dvâ de a priveghea şi o roti interesele m*nd»nţilor lor, legitimează, llreşte, stima generală ce tn-co joarâ actele lor. Expmplul Franţei a fost pretutindeni de timpund imitat. Auslro-Ungaria merită însă o menţiune specială. In nici o ţară, nici chiar în Francia, patria acestei instituţiunl, Camerile de co-mercid şi industrie nu ad ştiut şă devină atâl de utile, precum sunt cele din Aus-tro Ungaria. Austria singură posedă 29 asemenea instîtuţiunl, şi tn Ungaria, nu este comitat tn care să nu funcţioneze una. Publicaţiunile lor periodice respiră toate o adtncâ pricepere de scopul ce ele trebue să urmărească; pretutindeni şi în tol-d’a-na, or de câte ori este vorba de Interesele comerciulul şi industriei lor naţionale, se simte mâna experta şi sârguitoare a acestor instituţiunl. Este destul să amintim că în resboiul nostru vamal cu Austro-Ungaria, Camerile de comereid şi industrie ad fost cele d’ân-tâifl cariaţi organizat mijloacele necesarii de a preveni şi comabte efectele crisel, ocasionată de dînsul. Graţie iniţiativei şi puternicului lor sprijin, Austria şi-a deschis noul de-buşeuri, şi, astăzi, mărfurile destinate altă dată nouă, iad cu succes drumul Chinei, Japoniei sad Indielor. România posedă şi dânsa — pe hârtie — Camere de Comereid şi Industrie Încă din 1864. Activitatea lor, tn decursul acestor 24 ani nu s’a semnalat,—regretam a o spune —de cât tn cheltuirea fără absolut nici un folos a zecimelor ce comerciauţil şi industriaşii ad fost îndatoraţi să plâliască, pentru întreţinerea lor. La multe chiar, din aceste venituri, nici că se ştie de urmă; ele ad fost sustrase, de cele mal multe ori de la adevărata lor destinaţiune, pentru a 11 tmpârţite între membri Camerilor, sad câteodată şi prietenilor lor politici. Nu avem cunoştinţă de nicî o măsură care, fiind privitoare la comerciul sad industria noastră, să fi aţâţat atenţiunea Camerilor noastre de comereid. In ioc de a deştepta şi călăuzi guvernul în măsurile trebuincioase desvoltărel noastre economice, Camerile de comereid şi industrie ad lăsat în tot-d’a-una să se gâ-siască tn faţa unor fapte îndeplinite, făcând asl-fei, să îndure, acel ce î-afl trămis acolo, efectele ruinătoare ale indolenţei sad relei lor credinţe. In decursul acestor două decenii, ţara a fost inundată cu un noian de legi economice: comerciale, industriale sad fiscale; unde sunt avisurile camerilor de comereid asupra lor ? S’ad Încheiat convenţiunt comerciale, s’ad înfiinţat monopoluri—şi unele strigătoare cum este monopolul chibriturilor,— s’ad Înfiinţat institute cum este B&ncaNa-ţionalâ şi burselede comereid,—adevărate curse pentru comereid,—s’ad creat impo-site, ce strivesc sub povara lor or ce silinţă de propăşire din partea comerciantului sad industriaşului, fără ca nici un glas să se fl ridicat pentru a protesta safl cel puţin pentru a călăuzi pe acei ce le întocmind. Tăcerea loc a ulut chiar, până la un punt oare-care, ft luată, cu drept cuvânt, de guverne şi ca un semn de aprobare a măsurilor ce ele prooun«ad, de şi tn fapt. acestea putead fi vătămătoare coraerciu-lul şi industriei noastre. Situaţiunea grea, crisa constantă ce de câţl-va ani tncoa bânlue neîncetat pieţele noastre, se datoresc, tn mare parte, de sigur, şi lipsei de competinţâ din partea guvernanţi or. Aceştia s’ad mulţumit mal adesea, pentru a scăpa de povara tndatoriel lor, se copieze tntr’un mod inconscid legile şi instituţiunile streine corespunzătoare, fără să ’ş' dea fteama de nepotrivirea lor la not. Ori, daca sunt legi şj instituţiunl cari se opun ori cărei importaţiuni sireme fără îndoeaiă.că printre cele mai recalcitrante sunt legile şi instituţiunile economice. Acestea, tn adevăr, mal mult de cât ori care altele cer, neapărat, să fie inspirate de trebuinţele locale. A cunoaşte aceste trebuinţe este a re-solva d«ja pe jumătate problema satisfa-cerel lor. Cine tnsă poate mal bine şi mal sigur cunoaşte trebuinţele comerciulul şi industriei noastre—pentru a ie tmpărtâsi celor tn drept- de cât înşişi comercianţii şi industriaşii noştril ? Lor deci le incumbă sarcina de a studia, prin organele lor fireşti, aceste trebuinţe; de a lumina şt atrage atenţiunea guvernului şi parlamentului asuprâ le şi de a cere Îndreptarea. Câmpul activitâţel camerilor noastre de comereid şi industrie este vast. El consistă tn a Îndrepta relele trecutului şi a pregăti reforme utile centru viitor. Cu chipul acesta numai Statul, ’şl va putea tndeplini misiunea sa faţă cu individul ; cu chipul acesta numai, instituţiunile publice pot ft utile propâşirel acestuia; ast-fel numai armonia Intre interesele Statului şi acelea ale individului poate spre folosul lor comun, să se stabilească şi să se menţină. IV. Basllescu. INFORMATIUNI Ni se spune că d. Theodor Rosetti, presidentul Consiliului Miniştrilor, va face zilele acestea o călătorie la Craiova. Nu de patru mii lei, cum am spus In precedentul nostru numer, este întâiul ajutor trimis de M. S. Regele victimelor incendiului de la Hârlău, dar de cinci mii lei. 0 întrunire colectivista Erl 15 Mat la 2 ore dupe amiază s’a ţinut In localul şcoalet comunale din StradaClemenţef, întrunirea publică or-ganisat* cu multă osteneală de colectivişti şi la care marele partid fusese chemat să meargă în masă. Afl respuns la apel vr’o 90 de colectivişti stimabili între care şi foştii miniştrii Mit iţa Sturdza, Nacu şi Aura-lian, general Câlinescu, foştii prefecţi Kiriţooolu şi Culoglu, d-nil Mihăiescu Porumbaru (Pleoşuiţâ), Vlădescu, cel de două ori doctor, C. Fortunatu, cel care aleargă dupe un post de advocat al statului, şi Tânăsescu, cofetarul deputat. Restul asistenţei se compunea diu o bandă de bătăuşi condusă de Diaconescu şi Uimeanu şi de câţiva din comisarii de poliţie ai lui Moruzi destituiţi de actualul prefectul poliţiei. Câte-va persoane care nu aparţin co-lecti vita ţel isbutiserâ a se strecura şi dânsele In sală. Dupe aclamarea d-lul general Căli-nescu de preşedinte al adunărel, d. C. Fortunatu a luatcuvântul pentru a face laudă colectivitatei arfltând trecutul şi viitorul partidului. Alunecflnd Insă a vorbit şi de persoane, citând pe vestitul major Fanuţă ca cel mai drept d’in-tre cetăţenii români. D. Lerescu, unul d;n acei care isbutis^s a pătrunde în sală, fars a f! colei t'vişti. îl a întrerupt întrebă d >-!, de când cetăţean demn este sinonim cu tâlhar, cec aceri calificativ singur se cuvine d Iul Fanuţă. Colectiviştii afl proteriat natural-mente prin cuvinte teribile, dard. Fortunatu a renunţat d’a mai vorbi. S’a suit apoi la tribună Kiriţopolu, dar n’a avut parte de cuvânt. Abia îngânase câte va cuvinte şi tot d. Lerescu Intrerupftndu’l li aminti tot ce a făcut în Teleorman. Kiriţopol se grăbi a-tuncl a se fuul în însăm narea ce să da de obiceifl acestui cu-vînt. Smt numai un om de gust, cărui ’l place să’şi împodobească locuinţa cu câte va obiecte nu tocmai nume-roa-e, dar de mare preţ. Şi totuşi, o pot spune fără trufi-*, am, în cea ce priveşte lucrurile de artă, cunoştinţe destul de intuise, ba chiar întrec pe mulţ dintre acel domni de care vor-biam odinioară, cărora colecţiunele lor le afl făcut, în lumea curioşilor, un renume de cunoscători însămnaţi. Cea ce spun du priveşte pe amicul mefl Maxim de Tornay. Aceata e un a-mator serios, care ştie să ’ţl spue, fără multă gândire, de unde vine cutare lucru şi din ce epocă e ; care are un miros minunat pentrua descoperi vr’un odor neştiut, ceva rar de tot pe care îl scoabe fără multă bâtae de cap din mâinele posesorului. Pasiunea lui ffind ajutată de o avere bunicică, a isbutit încetul cu încetul, prin cercetările sale, să adune la dînsul cele mai frumoase obiecte de lut italiene, mobile din timpul Renaşterel vrednice de admirare, o colecţie de spedesă te închini la ele. In sfârşit a găsit, du ştifl unde, nişte statue de marmura de care Luvru ar putea fl gelos, fără a mal vorbi de stofe strălucite şi de tapiserii cum nu să mal găsesc. Toate aceste odoare le-a aşezat în hotelul Iul din strada Lisabona, care şi el este o curiositate a Parisului. N'aţi cunoaşte destul de bine pe amicul mefl dacă n'aş adâoga că n mic n’avea fiinţă, în ochii lui, In afară de marele epoci care afl produs atâtea capo-d'opere şi ca s’ar fl crezut desono-rat dacă ar fl primit la dînsul un obiect modern safl despre care să nu fl fost sigur de când şi de unde e. Aşa mă gândiampe când trăsura care mă luase de la gară străbatea, prin pâcla dimine.ţei pe care încerca s’o pătrundă palidul soare a unei dimineţe dn Martie, calea Messinel, a cărei larg trotuar era însufleţit numai de un pluton de maturatori care se duceafl spre partea de sus a Greşului. Drumul îmi era tocmai pe lângă hotelul lui Maxim, şi ’ml veni gust să văd dacă nu cum-va să aflft la Paris, lucru de care te puteai îndoi tot-d'a-una căci el nu sta la gînd să plece lndata ce au-zia de vr’o vânzare însemnată în provincie safl în străinătate. Cu gândul acesta, dădui ord n vizitiului mefl de a trece prin strada Lisabona. Cunoscut îndată că hotelul era locuit. Văzul, nu fără oare care mirare, stând dinaintea uşeî o căruţă din care nişte oameni scoborafl un fel de contuoar da stejar şi nişte banei ordinare acoperite cu o materie ştearsă. Ce dracu aduc ounenil aceştia? îmi zisei foarte intrigat. Dacă Maxim dă un bal, stranii pregătiri de serbare ! Vrând să ştifl ce putea să fie, oprii trăsura mea şi Intrebaifl pe unul din hamali: — La d. de Tornay duceţi toate a-cestea ? — Da, d le, răspunse cel întrebat. — Ştiţi pentru ce ? — Pentru vînzarea care o să aibă loc astăzi, la două ore. Şi luând o bancă în spate, intră în hotel, fără a mal căta Ia mine. Vînzarea ? Maxim să-şi vândă coiec-ţiunilel Acele obiecte strînse de dînsul cu atâta dragoste, adunate unul câte unul cu încetul, în care ’şl pusese toată viata, toată iubirea lui I Nu să poate ! Safl dacă lucrul e în adevăr aş*, trebue să fie silit de împrejuiărl foarte grele. Perdut’a oare din averea sa ? Nu e de presupus. Nici unul din noi nu’l ştia să aibă altă pasiune afară de aceea a antichităţilor, pasiune care ’l îmbogăţia mal mult de cât îl ruina, căci în fle-care an o purta însemnata din veniturile sale seduceaţi pe obiecte de artă dintre care cele mal multe ajunsese la uq preţ mal mare de când le dobândise el. Să des-gustase de ceea ce avea, şi, precum făcuse mai mulţi amatori renumiţi, îşi pusese în minte să-şi schimbe cu totul colecţiunile sale ? Or cine îl cunoştea nu putea să creadă. ’Ml-adusel aminte că în ajunul plecarel mele mi se şoptise de oare-care tânără străină pe care o văzuse nu ştifl unde, care ’l plăcuse şi pe care voia s’o ia de soţie. îşi împlinise planul acesta, şi noua soţie ceruse să’l jertfiască acele lucruri care, după părerea el, îî răpeaflo parte mare din dragostea numai ei datorită? Nici asta nu se putea crede. In or ce cas nu puteam de cât să bânuesc fel de fel de lucruri, până ce voifl fl aflat cuvântul ghicitoarei. Acest cuvânt 11 voifl gâsi de sigur la vlnzare. De aceea ’mî fâgâduiifl să nu lipseso. La două ceasuri, intrai în hotelul diu strada Lisbona. Nici un afiş la uşe. Fâr ’ndoialâ, voise se Înlăture grămâ-direa curioşilor şi celor ce n’afl nimic de făcut. Salonul cel mare de la rândul Intel fusese schimbat în saiă de vîn-zare. In fund, din dosul biuroului comisarului însărcinat să apreţuiascâ 0-biectele, era grămădit tot ce se pusese la mezat. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA - 17 MAI 3 Intrunlren studenţilor rlin BnOu-rasti pentru Irimeterea unui delegat la liolonia Intr’o tntroni'e anterioara ţinută Marcuri 11 MaiO In lo aiul societarei «Unirea» presenţl fiind un număr mic de studenţi, deci alegerea neputând fi decisivă s a convocat o a doua Întrunire pentru 14 Maifi tn localul Universitâţei. La această Întrunire, studenţi de la toate Facultăţile, adunaţi tn mare număr ad proclamat de preşedinte al Intrunirel pe d. Nicolae S. Dumitrescu. La ordinea zilei era alegerea delegatului penlru Bolonia- Canditati propuşi aQ fost dd. C- Rădulescu şi Al. Obregia. In urma unei discuţium la care ad luat parte studenţi de la toate Facultăţile, procedându-se la vot s a obţinut următorul resultat: Din 130 Înscrişi ad răspuns la vot 91 din care: 5 abţineri, 6 pentru d. Rădulescu şi 8© pentru Al. Obregia. Pe Facultăţi repartiţia este ast-feî: C. Itadiilcscu Facultăţile: de Ştiinţe 1; de Drept 1; de Litere I; de Medicină 3; 6 voturi. Al. Obregia Facultăţile : de Ştiinţe 22; de Drept 17; de Litere 3; de Medicină 34; de Teologie 4; 80 voturi. In urma acestui resultat d. Al. Obregia tn mij ocul aplauselor a fost proclamat de către preşedinte ca delegat la Bolonia. Ţinându-se seama de votul şedinţei anterioare ca să se ceară de la ministerul insirucţiunel publice, o sumă egală pentru delegatul studenţilor din taşl.s’a numit pentru aceasta o comisiune compusă din dd Nicolae S. Durailrescu, G. 1. Manolescu şi Al. Obregia caresă facă demersurile necesare şi care se comunice resultatul tn-tr'o nou6 întrunire. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA IIA VAS Rerlln, 27 Maifi.—«Gazeta Germaniei de Nord», vorbind de ştirea res-pândită de oare-carl ziare, cart zic că aspiraţiunile ducelui de Nasafi asupra succesiunii ducatului de Luxenburg sunt sprijinite la Berlin, declară că este o curata născocire. Nici o dată n’afi fost tntrevorbirl relative la aceasta ces-tiune.care de altminterea n’ar putea fi obiectul negocierilor, de vreme cedrep-tul de succesiune al prinţului Nicolae de Nasail este inatacabil şi n’ar putea fi pus la Îndoială. Mitralii», 27 Maifi. — D. Albani şi altt democraţi italieni ad sosit erl la Marsilia pentru a asista la un meeting franco italian ce s’a ţinut azi. D. Albani, harangând mulţimea, a a-flrmat aimpatiele Italiei pentru Franţa. El a adăugat ca alianţa Italiei şi a Germaniei este antinaţională, căci Italia trebue sS revendice Triestul şi Trenti-nul după cum Franţa revendică Alsacia-Lorena.—Aplause. Samarcanda, 27 Maid. — Primul tren al nouel căi ferate a sosit azi cu generalul ArmenkofT, mai multe depu-taţiunl, invitaţi străini şi jurnalişti' El s’aoprit lăngă mormlnlul luiTamerlan. Recepţiunea s'a făcut de autorităţile locale şi de ambasada bucariană. Mulţimea era imensă şi manifesta un mare entusiasm. Invitaţii dejunează la generalul Ro-senbach. Populaţiunea e în sărbătoare. Se trag tunuri. Oraşul e pavoasat. Astă seara iluminaţiuni. Sofia, 27 Maid. — Prinţul a sosit la trei ore. Recepţiuuea din cele mal strălucite, a fost favorisata de un timp frumos. CouHlantinopol, 27 Maid, (Via Var-na).—După o depeşa din Belgrad, 5000 de Albanezi resvrătiţl ar împresura Pristina. O parte din autorităţile tur-seştl s’ar fi refugiat şi restul ar fi pri-sonier. In acelaş timp, Poarta primia o depeşă a guvernatorului din Moscova semnalănd o adunătura de 600 persoane la Pri8tiua, pentru a protesta în contra aplicării impositului numit «temet-tu», care adunătură a fost împrăştiată fără vărsare de sânge. E probabil că prima ştire e exagerată şi a doua este atenuată. O oare care nelinişte domneşte aci, pentru că incidentul din Pristina este considerat ca legat de uneltirile bandelor aşa zişilor briganzi de la graniţele Serbiei şi României, şi chiar de fierberea ce domneşte în Armenia unde mâna Rusiei este pretutindeni bănuită. Ia urma unei depeşl a guvernatorului din Scutari din Albania care a-trage serioasa atenţiune a guvernului otoman asupra uneltirilor Muntene-grulut, Poarta va trimite la Scutari câteva batalioane din Salonic pentru a Bupraveghia Muntenegrul. Poarta ar avea intenţiunea de a tri-mete în Creta un corp de armată şi de a întări asemenea forţele navale ale Cretei. Această măsură ar ţinti mal mult preocupările sale exterioare de cât pe Cretenl. Constantinopol, 27 Maid, (Via Varna).—Regina Greciei va sosi mâine. Iactul ei va ancora In faţa palatului Do ma-Bagce, pentru a primi pe mi-niCijl afacerilor străine şi pe şsmbe-lauui' însărcinaţi a o 6aluta din partea Sultanului; după care, ea va pleca în Rusia. Constantinopol, 27 Maid, (Via Var-ns). — Poarta a expediat Miercuri ia Atena o parte din documentele relative la incidentul Consulului Greciei din Monastir. Vlena. 27 Maid.—Austria a adresat M>bservaţiunl Muntenegrulul Iu urma recentelor năvăliri făcute In Herzego-vina de către refugiaţii herzegovinenl internaţi In Muntenegru. Austria previne pe guvernul prinţului Nicolae că dacă aceşti refugiaţi, reintrând In Muntenegru după împrâş-tierea lor, nu vor fi arestaţi, ea ’l va face răspunzător In caz de urmări ulterioare. DIN DISTR.CTE BOTOŞANI Aciixiinist.r*atta colectivista îndată ce noul titular al sub-prefec-turel de Jijia-Stefaneşti a fost numit In postul săd, zice Vocea Botoşanilor, a şi păşit în inspectarea comunelor. De sigur că In urma pub icaţiunilor făcute de arendaşul moşiei Truşesci rA i s’ar face agitaţii printre locuitori, D. Ilie Metz a şi intrat In cercetare. Ab a începând lucrarea sa şi de odată un număr de peste 150 locuitori, câţi se afiad pe la casele lor, ad .si venit să facă tânguirile lor contra primarului şi a Consiliului comunal, ales se ştie cum, or mal bine impus de foasta adminis-traţiune. Pe cât aflăm, descoperirile făcute ar fi dovedit că plângerile locuitorilor sunt Întemeiate; că Consiliul comunal nu e expresiunea alegătorilor, că primarul e sluga arendaşului, incapabil d’a administra aceasta mare şi frumoasa comună, apoi nici se ocupă de interesele el şi nici ştie că ’I e prin putinţă a apăra pe acelea ale locuitorilor. Ca resultat al acestei anchete ni se spune că ar fi disolvarea Consiliulut comunal şi facerea alegerilor libere. D’aci sub-prefectul a trecut la Ste-fânescl şi a deschis isrăşl o anchetă tn comuna târgului Stefanescl. Descoperirile sale sunt cu totul defavorabile primarului. Aflăm In urmă că primarul ar fi fost revocat. ROMAN Ftesvra.-tii'i satesti In privinţa răscoalelor săteşti din judeţul Roman, zice Ecoul Romanului, suntem In posiţiea da următoarele in-formaţiunl. In ziua de 10 Maid locuitorii din cătunele Călugărenl şi DămieneştI, rescu-lându-se ad început a măsura pământu proprietăţilor mart pe seama lor. D. Sub prefect respectiv (Fundul', a mers la faţa locului unde, după mal multe somaţiunl şi după sosirea d lut Prefect In localitate s’a restabilit ordinea, fără a mal fi necesitate de forţa armată. D. Procuror şi d. Judecător de instrucţie, ad făcut instrucţiunea şi arestat 9 instigatori. In ziua de 11 Maid locuitorii din că tunele Strâmba şi MisăhăneştI, comuna CiutureştI, sad dus cu pluguri pe moşia Ruşii, proprietatea Statului şi ad brfts-dat In putere; d. Prefect împreună cu d. Procuror şi d. Judecător de instrucţie, Însoţiţi şi de d. Comandant al companiei a 6 a de Dorobanţi cu 30 oameni, adrestabilit ordinea fără întrebuinţare de forţă armată arestând 7 indivizi. PRAHOVA A/Iisei’ia cie prin sale Pe toata zioa primim denunţări, zice Democratul, de abuzurile ce se comit prin comunele rurale de acei ce se cred stăpâni pe situaţiune. Astfel, din co muna Podenil Noi ni se scrie, ca adia-terimul de primar, Nae Stoica Podeanu, protejat de subprefect prin mijlocirea d-lor Steliau Cristescu, Enuţa B»du-lescu şi Nicolae Cernat, susţine interesele şi abusurile acestora, cart Închid zilnic vitele locuitorilor şi ti globesc pe cât pot. A scris bilete de drum la nişte ţigani pripăşiţi In comună şi recunos cuţl ca facătoil de rele. Enuţă Bădu-lescu fiind cârciumar şi vlnzător de mari cantităţi de băuturi, In anul trecut n’a plătit da cât un accis comunal de 30—40 lei. N. Cernat, fost casier co munal şi şef de garnisoanâ, are mii de lai al comunei asupra sa, căci socotelile comunei nu sunt făcute de 6 ani, iar listele de rămăşiţe nu există. El a fost condamnat şi deţinut la 15 zile arest, pentru abuz de încredere. Punem aceasta In vedere celor în drept, ca să facă de a înceta odată de prin sate ast fel de fapte dăunătoare comunelor şi locuitorilor. ALERG MIILE DE Elil Iată resultatele alergărilor de erl cari au avut un succes deosebit. Premiul Fulger. Distanţa 2000 metri. Premiul I, 1,100 lei. Al Il-a 250 lei,al III 150 lei. Au câştigat Premiul I «Mylord» al locot. col. Crătunescu, călărit de locotenentul Baranga şi premiul al Il-a Pycadely al locot. col. Vlâdoianu, câlâritde d. locot. Gâlâşescu. Premiul lianeasa. Distanţa 1000 metrii. Premiul I O 2000 lei. A câştioat Phalanga din Herghelia Paşcani. Premiul societăţii de încura- Jnre Di< anţn 2 200 metri. Premiul l-u 4n00 ei, h II 5 K). Ac ştijf t t 0 Gondola din H-rghelia P '■ca' i al doilea Cartel al d-lai Mar-ghiorr-an. Premiul Jokey Clubului. Distanţa 3000 metri Premiul I 4000 lei al II a 400 lei. Au câştigat premiul I D di sl d-lul Alex. Caturgiu. al doilea AUein, al 3 a P. L. V. din H Tgh^lia Paşcani. Premiul Coleutinn. Distanţa3,000 metrii. Aci n’a0 alergat de cât doi cal Didi care luase premiul I al Jokey-C tubului şi Zâne a d-lor Marghiloman. A câştigat premiul I Didi al d-lul Alex Catargiu, care a «ratat adevărate calităţi de cal de Steeple Chase. Jane s’a derobat. Alergare iu treapnt. Distanţa 3000 metri. Premiul I 0 800 lei, al 2-a 150 lei. AQ câştigat Premiul I fi Chibrit al d-lul V. Sucoviceanu şi aî doilea Vlasca a d-lul C. Parriano. • * Cum am văzut eroina zilei a fost iapa Didi, ce a repurtat una după alta două victorii In chipul cel mal strălucit cum nu s’a văzut vr’o dată la alergările noastre. Cu toate acestea, lucru ciudat, după statutele curselor, nu s’a putut folosi invingâtorul de premifi, ba din potrivă, invinsul a eşit cu un câştig Însemnat ; căci, Zh'rff scoţându se la licitaţie a fost suită la peste nouă mi! franci, ştiindu-se că proprietarul era hotărât a nu se despărţi de un cal atât de preţios. Cu chipul acesta, Insă, credem că nu va fi cu putinţa a se da o strălucire alergărilor noastre pe viitor ; Intru cât sunt foarte rari la noi amatorii cari să ’şl impue, ca domnu Al. Catargiu sacrificii atât de enorme. Fără îndoială recunoaştem cu mulţumire Jockey-Clubulul nostru meritele netăgăduite ce a câştigat In faţa ţărel pentru imensele sacrificii ce a făcut, fără a primi verl-un ajutor de la stat, spre a ridica creşterea şi a îmbunătăţi rasa cailor noştril, atât de renumiţi odinioară pentru calitatea lor. Dar ne este cu neputinţă a nu atrage băgarea de seamă a celortn drept spre a se face cuvenita îndreptare condiţiu-nilor de alergare, căci, faptul petrecut eri vorbeşte de sine, întru cât calul d-lul Catargiu repurtând un premifi de 1500 lei de cere proprietarul nu s’a putut fo’osi pentru că a fost silit să ’şl rescumpere calul cu 9050 lei, preţ din care s’a folosit cu 2500 lei invinsul Gane al d-lui M. Marghiloman. A 2‘ EDITIUNE in vederea alegerilor comunale diu Capit.lă se va face o listă comună, tn care vor fi represintate toate grupurile din fosta opoziţiune unita. Aceasta s’a stabilit In urma unor convorbiri urmate între d. Vernescu şi d. Dim. Br&tianu. * Aflăm oă d. Al Mtrghiloman, ministru al j isti.il, va pleca azi sau mâina în Moldova, spre a face inspecţii pe la Curţi şi tribunale. * D. Th. Rosetţi dupe întoarcerea sa din Mddova, va pleca Miercuri Împreuna cu frinţul Al. Şlirbey, la Craiova X Cu privire la mişcarea ţărănească citim în România Liberă de azi : Judeţul Vaslui este astă zi tn România singurul tn car« esistâ mcordârl resvrftti-toare a căror efecte, unele din ele, le-am semnalat la timp. Primim az următoaree amănunte asupra celor petrecute tn Costeşll : Ţăranii se duse-eră pe ţarina proprietarilor C hodaru şi Consl. Tiron, scoseseră de acolo p ugurile şi vilele proprietăţii şi măsuiându-şi moşia cu ţăruse şi movile începuseră să tragă braze despărţitoare. Prinşi tn flagranldelict.departede a ceda, ei s aQ adunai lu mare număr la primărie nel«sând pe nici unul din el să se detaşeze pentru a fi iuLerogat. Graţie îusa atitudine! energice a colonelului Merişescu s’a putut despărţi din masă ormci.ialil inst gatori, care, !n număr de 14, afi fost predaţi jusliţiel. Printre căpetenii se găseşte inevitabilul şef de garnisoans, care, cum se ştie, mat În toate comunele a fost un făptuitor de desordine, nu un element de linişte. In comuna vecină Coseştilor anume I-vânest) locuitorii de asemenea aii brăzdat semănaturile a patru proprietari şi arendaşi, spre a şi le împărţi. Şi aci, arestarea a şapte căpetenii a readus liniştea. Aspară autorităţile militare deşertaseră aceste două localităţi ne mal fiind nevoe de a le ocupa. I e slt-fel, un număr tn-srmnat de săteni s’afl îndrumat spre Vaslui u pentru a lua pe garanţie pe cel a-restaţl. X Lupta într’un numer precedent zice ca la Brăila elementele liberale sunt pe drum d’a se uni. Printre grupurile lib rzle confratele nost u prenumăra şi grupurile colectiviste. Dupe c»t ştim, o asemenea unire n i se va face; constatăm însă că ziarele liberale d«u deja epitetul de liberali, colectiviştilor de eri. X D-nu Jules Brun, devenit corespondent al mai multor ziare importante franceze, a fost primit azi în audienţă de M. S. Regele. X Alegătorii colegielor pentru con-siliele judeţene din Tecuci şi Ialomiţa, sunt convocaţi pentru zilele de 15, 16 şi 17 Iunie, ca se aleagă noi mea bri a disolvatelor consilia. Delegaţii pentru colegiul al 3 lea sunt chemaţi pe ziua de 6 Iunie. X Erl la orele 2 p. m. s a ţinut o întrunire electorală tn şroala de l& Radu-Vodă de către alegătorii din culoarea de albastru. Sala şi galeriile erafi cu desftvtrş're pline de lume, numărul alegătorilor trecea peste cinci sute. In urma câtor-va cuvinte rostite de diferite persoane, s’a aclamat tn aplause entusiaste urm'toarea resoluţiu-ne propusă de d. D. M- Şoimescu. RESOLUTIU NE La întrunirea ţinut» asta-zT tn localul Scoţiei de la Radu-Vod», s’a luat următoarea resoluţiune : Văzând starea nenorocita în care aQ fost lasate afacerile ţărel şi ale comunei Bucureşti de fostul guvern şi consiliul comunal, văzlnd ca atât ca capacitate, onestitate, cum şi ca număr găsim ga'anţil serioase de reintrarea tn legalitate şi de o bunâ adrainistraţiune a afacerilor publice numai In partidul liberal-conservator, no', alegatorii colegiului 1 şi II ai colori de albastru dir. Bucureşti declaram, că aderam la programul suscitatului partid. X In acelaş timp când s’a ţinut întrunirea de la Radu-Vodâ şi colectiviştii aveau o întrunire, tot tn culoarea de albastru, la d-nul Ionescu (Muscă) strada Muselor. Fiascul a fost complect. Afară de câţi-va a-genţî poliţieneşti şi vre-o 10 bătăuşi în cap cu vestitul Fânuţâ, nu a mal fost nimeni, lată la ce se reduce popularitatea colectiviştilor I X Comisiunea interimară a comunei Bucureşti a făcut să se afişeze şi să se Împartă următorul avis către alegători ; Se aduce la cunoştinţa d lor cetăţeni că, pentru o mai repede distribuire a cărţilor electorale de Cameră, Senat şi Comună, s’a dispus ca acele cărţi se se aducă d-lor alegători la domiciliu, prin agenţii comunali in fie care zi, începând de dimineaţă până la ora 4 dupe a-miazi; că de la această oră până la 6 acei agenţi aflându-se cu cărţile electorale la Primărie pentru trebuinţa serviciului, d-nii alegători sunt rugaţi a veni tn timpul acesta a’şl primi cărţile de alegători direct de la Primărie. X Aflăm că d. P. Caranfil se găseşte în Bucureşti culegând informaţiuni asupra diferitelor mine din ţară în scop de a le face cunoscute străinâ-tâţeî. Cunoscând silinţele şi cu câtă inteligenţă lucrează d. Caranfil n’avem de câtse’l felicităm şi’i urăm un bun succes. Vnrnţa Naţională reproduce din nofi, după un ziar socialist nişte fapte inexacte şi infame privitoare la o Întrunire ce d. N. Filipescu a ţinut la Braila. Singurul lucru exact în acel articol este că, la o invitare a d lui Filipescu, s’afi întrunit la moşia d-sale un mare număr de învăţători rurali, de preoţi şi ţărani, d. Filipescu crezându-se dator a ’şi da seama de împlinirea mandatului seu, lucru pe care, cu toată nemulţumirea Voinţei are de gând să ’l facă şi în viitor. D. Filipescu a expus şi ideile conservatoare, în cestiuuea reformelor ce sunt de introdus cu privire la să-ten', şi a declarat celor întruniţi că fiind representantul liberei voinţe a ţăranilor e gata, acum ca şi ori când, să ’şi dea demisia îndată ce sătenii din judeţul Braila vor crede că un altul li poate măi bine repre sinta, că un altul ar făgădui şi ţine mai mult de cât reformele conservatoare propuse de Epoca. Alegătorii presenţi au fost unanimi întru a a-prnba atitudinea d sale. Toate cele-l’alte afirmaţiunl din Voinţa sunt minciuni pe care o des-fidem să le dovedească, precum a mai sfidat’o d. Filipescu, acum câteva zile, d’a susţine şi alte alegaţiunl ale sale, făcând şi o propunere pe care ziarul colectivist s’a sfiit negreşit 8 0 primească. X Azi a venit înaintea consiliului de revizie, prezidat de generalul Falco-ianu recursul făcut de comisarul regal în contra aplicărei pedepsei ast-fel cum s’a făcut în procesul colonelului Maican de către consiliul de rezbel din Craiova. Consiliul de revizie după o lungă pledoarie a d lui locot. colonel Baci ulescu, a admis recursul ce a făcut ca comisar regal, hotârlnd ca a-plicarea pedepsei să fie judecată din www.dacoromanica.ro nou de către consiliul de resboifi din G>tl*ţ .care nu va avea tnsa dieutul de a intra în fondul «facere!, consiliul confirmând sentinţa tribunalu-lu militar din Craiova, în cea ce priveşte culpabilitatea colonelului Muican. Colonelul Maican care şi dânsul făcuse reaurs In contra sentinţei care l’a condamnat a avut prudenţa de a’l retrage la timp. X Prea cucernicul protoierefi al judeţului Prahova domnul iconom Mi-hail Pârvuleseu, a avut fericita i-dee d’a întruni în broşură desbate ri/e conferinţei pastorale a preoţilor acelui judeţ ţinuta la Ploeşti la 7 A-prile trecut. Din citirea acestor desbaterl se poate or-cine convinge de buna rîn-duialâ, de disciplina spirituală şi simtimentele de ordine, de care e inspirat clerul mirean al judeţului Prahova şi oraşului Ploeşti, pentru care ’I felicităm, dorindu-le realizarea dreptelor lor cereri. X Gazeta grecoteiului Stâtescu.a bulgarului Stoicescu, a jidanului parşiv Xenopolu şi a mal multor alte cioclovine de soiul acestora ajunse persoane însemnate, despreţueşte pe meseriaşi şi pe neguţători. Ast fel In unul din ultimele sale numere vorbind despre onor. d. Sava Vasiliu îl califică cu afectaţiune de farfurigifi. Daca toată lumea nu poate fi de viţă boerească ca indivizii numiţi mal sus, ca d. Nacu safi baron ju-rubiţă, cum II zic prietenii săi la mahala, şi ca alţii asemenea, ce să ’l faci ! Duminica trecută zice «Luptătorul» din Piteşti, a avut loc tn şalele clubului opo-siţiunet unite o întrunite, la care afi participat o mulţime de cetăţeni, din tot ce oraşul are mat cu vază şi mat grefi impus. S'a proclamat preşedinte al întrunirii protoereul Minescu, care dând cuvântul d-lul Comâneanu şi dupăd sa d-lul Ră-dulescu, ambi prin nişte cuvântări bine simţite şi Întemeiate pe purtarea nedemna şi pungâşeasca a colectivităţii, a dovedit cetăţenilor, ca timpul fagâdueli-lor şi al înşelătoriilor a trecut. Cel ce pe unde s’afi abătut n’afi făcut de cât jecmăneala, trebue azi sâ fie apreciaţi dupe cux merita de catftţenl. Cel ce afi libertate ca arma şi numai tn gura, ca sub auspiciilee1.se poala tmpila lumea spre a Işt face trebile, trebuesc judecaţi dupâ cum merita, şi puşi la carantina pânâ ce ziua judecaţii se tt Înfiereze precum merita. E o ruşine ca cetăţenii sâ mal sufere aceşti samsari de conştiinţe şi pungile cetăţenilor. Ambii oratori necontenit întrerupţi de aplausile sgomotoase ale numerosului auditor, afi recomandat concetăţenilor lor unire şi Înţelegere. La 10 şi jum cel adunaţi, în cea mat mare linişte, s'afi despărţit relragându-se la casele lor, convinşi ca colectiviştii speculanţi şi nemenosl afi fost, şi aşa vor şi fi tot d’a-una, promitându’şl uni aitora concursul onest şi desinteresat. Iu curând va fi o a doua întrunire. X In ziarul «Lupta» de astăzi se găseşte o iuformaţiune din cele mal inexacte relativ la delegarea unul 9ludent pentru a re-presenta pe colegii sâl la Bolonia. Este de regretat ca «Lupta» a lasat sâ troaca cu u-şurinţa o asero- nea informatiune. iată Insa adevârul. Sâmbătă seară la tntrunire doi candidaţi erafi tn faţă: d-nil C. Rădulescu şi Obreja; celd’ântâifi agreat de aproape ua.nimitatea studenţilor In litere şi mare parte a celor tn drept; iar d. Obreja susţinut cu tărie mal ales de oo-legii sâl tn medic na Fiind ca aceşti din urma veniseră tn număr considerabil pentru a’şl impune candidatul, amicii d-lul Rădulescu cerură votul separat pefle-oare facultate. De aci scandal. Respingându-se cererea, jumătate aproape din studenţi părăsiri sala protestând contra acestei tirani! a numărului. In urma restul studenţilor a procedat ca In familie la alegerea d-lul Obreja. In «Lupta» se mai scrie ca d. Rădulescu s'a presentatcu recomandaţia domnului Maiorescu, ca ast-fel a cam revoltat pe studenţi. Bacă tn adevar culmea neruşinării pentru cel ce a scris la «Lupta» asemeni cuvinte şi pe cari l'am numi,fiind că ’1 cuuoaşlem, dacă n’am şti că facem ruşine Universităţii cu numele lui. D C. Rădulescu student In litere şi drept iubit de toţi camarazii săi n'a avut trebuinţă de un aii sprijin, cu atât mai puţin de cel pe care l’a creat imaginaţia bolnavă a d-lui de Ia «Lupta». Publicând aceste rlndurl , dupe cererea mai multor studenţi, precum după cererea altui grup am publicat darea de seamă de azi di-mineţâ, regretăm neînţelegerile care se ivesc între studenţi şi exprimăm dorinţa ca ele să înceteze. ULTIMA. ORA AGENŢIA HAVAS CharloUenburg;, 27 Maifi.—împăratul a petrecut o noapte buna;* el s’a sculat la il ore, dar nu s’a dus în parc dm causa timpului defavorabil. Prinţul imperial, prinţul şi principesa de Hohenzollero afi visitat pe la a-miazi pe Majestâţile Lor. Inpgratul s’a arătat seara la fereastră de mai multe ori. Starea generala a sănătăţii sale este buna, dar se observă puţină osteneală, din causa timpului urlt. Berlin, 28 Maifi.—Azi dimineaţă la teatrul regal care este actualmente In stare de reconstrucţiune, lemnăria s'a surpat In parte asupra vr’o 40 de lucrători, din cari 20 afi fo3t scoşi până a-cum din dărâmături. 6 dintr'ânşil ar fi morţi. Lucrările de scăpare continua. I EPOCA — 17 MAIU CASA DE SCHIMB I. M. F E R M 0 X® I ANUNCIU StradM Lipseanl, l\’o. 27 Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 10 Maiii 1888 I I Are onoare a Sncunoştiinta pe onor. public ca am obţinut prin o transacţiune de cumpărare stabilimentul ce berărie 6 0/0 Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat Cutnp. V-* vend. 92 1/2 K 89 1/4 89 3,1 © 6 0/0 Oblig de st drum de fer 7 0,0 Scris. tune. rurale 107 t 2 108 j? 5 0/0 Scris. func. rurale 91 ? A 92 î 4 t 7 0/0 Scris. func. urbane 105 1 2 106 6 q/0 Scris func urbane 5 0|0 Scris. func. urbane 98 12 99 88 88 1/2 Urbane 5 0/0 laşi 78 78 1 2 £ 5 0[o împrumutul comunal Oblig. Casei pens (lei 10 dob.) 77 ’.T 1 2 212 216 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 38 <0 910 960 f Acţiuni «Dacia-România* 2?0 211 » Naţionala 210 215 » Constructiuni 70 73 £ Argint contra aur 16 55 {6 75 Bilete de banca contra aur 16 55 16 75 i Florini austriacl Tendinţa fermă 2 Oi 2 02 © WILHELM GRAEBERT \o. 6-Şti-a«la Slirbei A'oda-IVo.f) precum şi renumitul deposit de vinuri indigene şi .streine. Rng dar pe onor. publ'c şi pe vechea clientela se mP o-norezo cu asistenţa sa, căutând se corespund dorinţelor prin un serviciu prompt si curat. cu stima 771 1.1. OSR \m., B*S » SR* 75* S» OS. c geamuri si oglinzi DE CRISTAL de orl-cte mărime, precum şi or ce fel de sticla pentru acoperământ uri şi vitrine. Furniseazt cu preciurl eftine. A. Feldmanu 625 Comisionar, str. Sf. Viner', 15 | ^X-g-a-ar e aiMLT. a CASA DE SCHIMB IONESCU & MARCU Slradn Lipscani \o. t.5 bis BUCUREŞTI Curs pe ziua de\i6 Maiu VALORI Scadenla cu poa nelor Tlrg lih. curs med. Fonduri de stat român lienta rom. perpe- 18756% Renta rom. arnortljalj. .VT, Renta rom. rur. oonv. CŞi Oblig, de stal C. F. U.6% idem idem ;>% împrumut Stern 1861 7% Imprum. Openheim 1866 8% Agto 1 Ap. 1 Ocl. 1 Ap. 1 Ocl. 1 Nai 1 Nuem 1 lan. 1 Iulie Idem 1 Mar. 1 Sepl. 1 lan. 1 Iulie 91 92 89 X 16 50 împrumut «le ora.e Itnpr. oraş. Bucur. 5% idem din 1881 5% lm.or.Buc.cu prime loz fr. 20 1 lan. 1 Iulie l llai 1 Noem. 77 40 Valori diversie Creditul fonriur rural 7% idem idem £>% Cred. (unc. ur. «lin Buc- 7% idem idem 6% idem idem b% Cred. func. ur din laşi b% Obl.cas. pvnsinn. fr.300 10 1 lan. 1 Iulie idem idem idem idem idem i Mai 1 Xoem. 107 V 91 X 105 v, 99 88 V 78 415 PiLULES UNIVERSALES f DE | Dr. JANVIER Remediu sigur contra hemoro'delor (tranjil)constipaţiunei,dureri de can.in-digestiunei si a tuturor afecţiunilor a tubulrî digestiv. Fie-care cutie conţine câte o instrucţie. Preţul 1 leu si 50 bani. Se alia de vânzare: In Bucureşti la farmacia Applo, M. Brus et comp. Calea Grivitex 23, la farmaaia la Aurora. Anton Altan, Strada Batistei 14 bis. In Braila la farmacia laAquila Româna Anton Drumer, Strada Galaţi. 735 I DE ARENDAT de la Sf. Gheorghe 1890 Înainte, moşia Pietrişu din districtul Vlasca, plasa Marginea. Amatorii s6 se adreseze Strada Diacone-selor, 4. 1. X. Alexandrecu. CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS No. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In facia noei cladir Bancei Naţionale (Dada-Romănia) B u c u r e s t i Cumpără ai vinde efecte publice si face orl-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de IC Maiu 1888\ Cump. Vinde 5 9 Renta amortisabila 92 92 *4 5 $ româna perpetua 6 Obligaţiuni de siat [Conv.rnr.; 89 89 % 6 1 „ C. F. K. 5 ^1 1 t. Municipale 76 76 10 r. . Casei pens. f300 L.I 210 215 7 % Scrisori fundare rurale 107 107 X 6 91 X 91 31, 7 105 105 X 6 i 96 9J 6 87 8/4 80 X 5 1 l ,, laşi 7b 78 X 3 ( l Obl. Serbesti cu primo 67 70 Im cu prime Buc. 120 lei) 38 40 Losuri crucea roşie ltaliane •ia 30 Otomane cu prime 40 43 Losuri Basilica bombau 18 20 Aci . Dacia-Românta Soc. Naţionala Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete 16 20 16 4W Florini Wal- Anstrluc 201 202 Mărci germane 124 146 Bancnote francese 100 1(M „ italtane 99 100 „ Ruble hârtie tio 212 NB. Cursul este socotit in aur FRUMUSEŢEA DAMELOR Pete de ficat, coji de pele, roşcata feclei. pete de obraz, pistrue si toate defectele euloarei obrazului, drparteaza radiealmente EAITDE LYS DE LOHSE I*e1ea cea mai aspra sl uscata devine peste noapte moale, alba si frageda SA.VON DE LYS DE LOHSE cel mai fraged sepun de toaleta, liber de orl-ce târie, care adesea-ori este singura causâ a culorel defectuoase a feţei. Cumpărătorii fa ricalelor mele se aibă tn seama FIRMA, GUSTAV LOHSE,46 YAGER STRAS-SE, Berlin, Fabrica de Parfumerie şi Sepunuri line de toaleta. Se vinde In llacoane intregl si jumetaţl la toate parfumeriile cele bune. Depoul la d-nii Salonxon Hechter şi Ch. Lazarowitz. GX xm ii STRADA TUPOR WLAOIMIRESCU No. 1 CALEA siloh No. 262 n RECOMAND I LOCOEVIOBILE CU APARATE DE ARS PAIE SI ORI CE COMBUSTIBIL TREERATOATtE SISTEM NUOU X m x cu cal în l.c de valsuri, atât Locomobile cât şi Treerătoare sunt cele mal bune şi cele mal renumite, din fabrica d-)or RANSOMES SIMS & JEFFERIES In sfârşii recomand şi Fabrica mea de reparat Maşini Agricole bine cunoscute; Mori simple şi artistice, Baloaze de porumb, Morişce, Grape de fer şi toate reser-vele pentru Locomobile şi Treerătoare. 731 JOCKAYSTABILIMENT No. 66.— Strada Clopotaru— No. 66 BUCUREŞTI Cumperari si ven-zari de cai, trasuri si hamuri. Pensiuni de cai zilnic si lunar pe preciul de 2 lei pe zi inclusiv hrana. Cu stima, LANGOSY. ! lei pe zi aa. i GOSY. K czso&t osawctfaeoccgooccssiccoiK ANTREPRIZA BAROMLiiiluA CTTAAŢIREA LATRINELOR, CU MAŞINI PITEUMATICE No. 25, Strada Academie! No. 25. . ATanlaîiels ce preslnli ■xfi/V sfstemnl nostro atât îs pri-?iu»a promptitQiltDil cât ji a salnbriti[il oa las! ai mic de torit, ceea ce ne fi pane ia posi jaae de a cr,a-rara pe top cel-l-alp dia aceşti Drujâ. wnor. public te pdte convinge printr'o sticlă ce posedă fie-care vu. ca va*ele t« umofu cu desăvârşire PRECIUHILE NOASTRE SUNT CELE MAI SCĂZUTE *351 3©®©*3*M* »»*« 7" ŢBS* MEDALIE DE AUR Viena i 8H3 Autorisala de consiliu dehygiena si salubritate* DENTALINA ensenţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Dr. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid ealicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de* dinţi, boalele gurrd si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. 1 Preţul: 1 flacon, dentalina 3 rranci; 1 cu-> tie cu prafuri 2 franci. Deposite. la Bucureşti: F, W. Zvmer, I. O ţ vesa, llrust Stela si Jiranndus— llraila Fabini —Botoşani, Rafturi, — Dofohoi, flague. 48 f AVIS IMPORTANT T\r TWPUTDTAT cswadin Strada Polonă JJL Iii Ulii fii ii 1 No. 104, compusă din 9 camere pentru Stăpân 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd do 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 Consumatorii cari caută cu drept ouvînt esceleutul CI AI ! Companiei Coloniale am paris, trebue sa evite: numerdsele Contrafaceri, şi pentru a nu fi înşeiaţU, a exig6 pe fie-oare Cutie TIMBRUL DE GARANŢIE al Uniunii Pabrl canţllor, Societate recunosoută de utilitate publică de Statui Francez. 3 O N © / CC 3 u X Cm STRADA LI l'SCAM, Xo. 2 CELE DIN URMA NOUTATI STRADA l,ll*SCAM, Xo. 2 mm mmmmm z Q Li a - H X u o SA DESCHIS SA DESCHIS 76 i CU ÎNCEPERI DE LA ulii MAIU ANUL CORENT UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFaRIE PENTRU DAME Sl BARBATI STR ADA LIPSCANI, Xo. 2 CELE DIN URMA NOUTATI imiriiiiiBBnniTifffWMiTnTiHWM——a—s—tsa—mm— STRADA LIPSO «NI, Xo. LŢfifcd AVIS IMPORTANT Aduc la cunoştinţa onor. public ca de la 1 Aprilie a.c.am inăintat pe lângă ATELIERUL MECANIC DIN STRADA ISVORU N°- 59 O TURNATORIE DE FIER SI ALAMA Acest atelier fiind prevăzut de toa'e accesoriile cele mal nuol şi perfecţionate va putea executa or-ce comandă de această branşe tntr'un mod solid şi prompt. Se ese-cută şi se afiâ în drpoul Atelierului meeai.ie : POMPE DE SÎSTEÎ2ELE ROBINETE TUBURI DE FIER, TUCI Sl PLUMB TOR! SPECIALE PENTRU Latrine si i-c irgerl cu accesoriile lor CAPACE PENTRU HASNALE SGHIABURI se r&şrvmm FONTA ©RMAffiJBMT&LA GRILAJ E BîtfiftlBFO&fîAhil I PILASIIU CANDELABRE LSSHIILISliaS DE COBO.RIRE F.Gl Rl PENTRU AŞEZAT LA FONT1NI V A S E Sl SOCLURI PENTRU GRADINA Bauci de gradina si Furnituri Instalatiuni complecte de Bai si Conducte de apa Cu stima. KEILHAUER 729 Strada, svoru JSo. 59 URMAT OALELE PăEPtRTE COMPUSE DE: EAEÎCASÎST5JL DIMITRIE G. GHERMAN RlJZEll Se gâsetc tn Bucureşti numai la d. Marin 'onescu frizer, Hotel Union, str. Academiei. Apa denlifrice disp râ piatra şi mirosul gurei; asemenea se recorandă ca gargară pentru durer le de gât, angina şi inflamaţiu-nile gurei. — Sticla costa un leâ Pomăda de Chinina Împiedică căderea părului şi ’1 face să crească. — Borcanu 3 lei. Pomada Heliotrop 'Ess. boquet) Borcanu 1 leu Prafuri albe si roni peiilrudinti Ara proprietatea de a întări gingiile alb şi face să strălucească şi s6 albească dinţii. — Cutia 50 bani, t leu, 2 şi 2,50 Apa de Chiuina curată şi Impcdică căderea pfirulul. — Flaconu 1 şi 51' bani. Pudra Virginie Nu conţine nici o suhstanţâ vătămătoare pentru faţa şi dadtnră, adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate, aproape toate pudrele. Este recor.ioare. Albeşte şi Înfrumuse- ţează faţa Preţul 3 lei. Pas" ’ăsla pentru dinii are proprietara a albi şi a reda luciul malţulul dinţilor. — Cutia 2 lei. IFIUDELF IA 1886 , BRUXELA 1887 GEAOVA 1880 I STUTGARD Distinctluni: SINGjRA MIDI1.IE DE AUR PENTRU ţARTICOLE DE PANSAMENT! Din partea M. S. Imparateasi Augusta i acordata la exposilia generala ger-f mana de hygiena d s berlin 1883. espositia Internaţionala farmaceutica din VIENA 188} medalie deaur TURIN 18841 modaliedeaur 1 FABRICI Ut ARTICOLE UE PAUSAHEHT HfA#YIVIANIM & KILSLIN& FABBICE in HEIDENHEIM si CI1EMN1TZ HOHENEEBE BOEMIA CEi MAI MARE FABRICA SPECIALA CU BURI Se recomanda ca cea mai buna si mai eftina sorginte de procurat ARTSC®bB SS JPARJSiLSfiSHT Precum si alte articole de aceiaşi ramura FABRICE in PARIS sl PAVU CALITATE SUPERIOARA SI PRECIURILE CELE MAI EFTINE ICLBIRE 1'ilONllE Sl ClRDERIE UE IIUIBIC (BRIVS-ffilTâ! Patenta pentru ustro-Ungi.ria pentru scama de lemn dupe Doctorul Walcher din Tubingen, Vata de lemn si Bandage-Eygia SINGURA VENZâRE AL CATGUTULUI RESORBITANT Marca Wiesner pentru Austro-Ungaria, România, Bulgaria si Orient PRETURI CURENTE, AFIŞE, MOSTRE SE TRIMIT GRATIS si FRAXCO REPRESERTIHTtl GENERAU Sl DEPOSIT PENTRU ROM.-MiA Sl BULGARIA RYSER & BRATEANU Calea Moşilor No. 29. — Bucureşti. Tipografia Ziax*uluiM Epoca1 Tipărit cu cerneala Ch. LorUleux C-Ie Paris Girant responsabil, Cî. Ceorgesou, www.dacoromanica.ro j|f