ANUL III No. 744
A DOUA EDITIUNE
SÂMBĂTĂ 14 (26) MAI 1888.

NUMERUL B4\i NUMERUL
ABOK A MENTF.LE
ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc
TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In Bucnresci: La casa Adrninistraţiund. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru l an 10 lei, 6 lum 20 lei, 3 luni 10 lei. Iu Strrlnetair La toate olflciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 60 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL BAM NUMERUL
AXLACILRILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS* TRATIA ZIARULUI
I.a Paris: Agrnce Haina, Ptacede laRourst, * Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciuri si reclame pe pag. III, £ lei linia.
I.A PAHIS: segăseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul S». «er tnain, ÎN'o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢ1UNEA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU------------------	----TnmrnrsT**Ţmmm>
IVe. 3,—Piatza Episcopiei,—IVo. 3
IVo. 3.—Piatza Episcopiei. —No. 3.

molima
UN NOU CARACTER al AGTULUI
SARATEANU
NEPOTISMUL COLECTIVIST
CASTELUL TRAGIC
■WWBEWB LMI«Il»iaSV<'.A.TaaBreSt^ai.-^m?.«OraiSW
CITARE SMJREPTITE?
«Se uităm trecutul In partea sa «aspră...
«Se uităm şi se privim numai «înainte, având un singur gând, o «singură ţintă, sfânta datorie da a «păzi vatra sfrămoşească de toate «primejdiile ce o înconjoară. Iată «idealul nostru pentru care trebue «se trăim, se muncim şi se luptăm «toţi împreună. Aei nu pot fi deose-«biri de vedere. Noi toţi suntem sluj-«başi credincioşi ai Patriei, gata a «închina puterea noastră,viaţa noas-«tră pentru densa....
«Unirea este tăria;» cu această «frumoasă deviză vom înfrânge toate «greutăţile, ne vom asigura un vii-«tor liniştit şi fericit.»
Aceste cuvinte au fost rostite de M. S Regele către sfârşitul prânzului dat în seara de 10 Maiu.
Cuvinte frumoase, pornite dintr’un sentiment de înaltă solicitudine pentru binele ţerii. Ele ar trebui se re-mâie neşterse din memoria fie-căruî român.
Da, unirea face tăria. Un popor mic ca al nostru şi la începutul vieţii sale politice, nu se poate întări de cât prin conlucrarea fără preget a tutulor fiilor săi.
Guvernul, or care ar fi, este dator o egală protecţie tutulor cetăţenilor fără deosebire de convingerile şi colorile lor politice. Moderaţiunea, înţelepciunea, şi mai presus de toate dreptatea, iată ce trebue se călăuzească pe actualii şi viitorii miniştri.
Dorim din toată inima,şi cerem cu stăruinţă, ca porţile palatului se fie deschise or cărui român şi urechea Suveranului se asculte cu o egală bună-voinţâ plângerile or cărui partid. Tradiţia acestei ţerî este ca fii ei se se îndrepteze, în momentele grele, către capul Statului, şi ar fi o nenorocire dacă partidul de la putere ar căuta se nimicească credinţa nestrămutată a românului In dreptatea Tronului.
Marea deosebire între un monarh constituţional şi un preşedinte de republică este că cel dintâiu se a-flâ mai presus de partide şi priveşte cu o egală neturburare dincolo de slăbiciunile lor, pe când cel din urmă, datorind posiţia sa numai u-nei părţi din naţiune, este mai dispus în favoarea coreligionarilor de cât a adversarilor sei politici. Regele unui Stat Constituţional este alesul naţiunii, şi deci nepârtinirea trebue se fie virtutea sa de căpetenie.
Tendinţa colectiviştilor era de a izola pe Rege d8 naţiune, şi de a trage împrejurul Tronului un sistem de cir.eumvalaţiuni, care se’l facă absolut inaccesibil pentru o parte din naţiune.
Această tradiţie nenorocită trebue se înceteze astă-zî.
Urmează insă de aci că trebue se depunem velul uitării peste toate a-c^le malversaţiuni, jafuri şi infamii ce s’au severşit la adăpostul şi c sprijinul domniei colectiviste? r
mează că trabue se uzăm de o ge-nerositate culpabilă şi se închidem ochii asupra tutulor actelor, care au făcut se cază guvernul d-lui Ion Brătianu în mijlocul blestemelor poporului Întreg ?
Credem că nu.
Sunt greşeli de care nici un guvern nu poate fi scutit. Puterile minţii omeneşti celei mai înalte sunt mărginite, şi eroarea este inerentă natureî omeneşti. Gând aceste greşeli au ajuns numeroase, un guvern trebue silit a se retrage.
Se pot scuza slăbiciunile într’un guvern, precum se pot scuza într’un individ. Reaua credinţă însă nu se poate scuza nici odată. Ar fi chiar o trădare a intereselor publice de a face se curgă neagra apă a rlulul Lethe peste acele delicte şi crime, care au făcut din domnia colectivistă domnia desfreului şi a hoţiei prin escelenţă. Nu cer’m resbu-nare; cerem dreptate. Cerem aceasta, nu pentru ofensele aduse noue, nu pentru sălbăticiile practicate contra partidului conservator sau a opoziţiei in genere, ci pentru satisfacţia ţerii întregi. Nu este nici drept nici folositor pentru ţară, ca aceia ce s’au făcut vinovaţi de -crime şi delicte, ce şi-au rădăcina în instinctele cele mai odioase ale natureî omeneşti, se se resfeţe în impunitate. Moralitatea publică, legile fundamentale ale statului nostru reclamă ca hoţii şi omorîtorii de oameni se ’şî primească răsplata cuvenită.
TELEGRAME
AGENŢIA IIAVAS
Berlin, 24 Maia.
Se asigură că împăratul va merge la Potsdam la tr.ceputul lui Iunie, şi mal târziu la Homburg a cărui şedere i-a fost tn special recomandată de d-rul Mackenzie.
Viena, 24 Maia.
«Corespendenţa politică» desminte că s’ar fi proiectat un atentat în contra regelui Mi.lan în timpul ultimei sale treceri prin Ungaria.
Constantinopol, 24 MalU
Poarta a cerut Rusiei autorisaţia de a înălţa un monument la Sevastopol, în o-noarea soldaţilor turci ucişi în timpul răs-boiului din Crimea.
Berlin, 24 MaiC.
Căsătoria prinţului Enric de Prusia şi a principesei Irena de Ilessa s’a celebrat azi în presenta Împăratului.
Moscova, 24 Maia.
Principesele de Montenegro, fiicele prinţului Nicolae, aa sosit la Moscova. Ele aa descins la palatul ^Imperial din Kremlin.
U.\ NOI CARACTER AL AUIILII
De aproape trei luni de zile, asistăm la o schimbare caracteristică în varia-ţiunile valutei. Până mal deunăzi se observa în agio două mişcări: mai întâia agiul avea o tendinţa de urcare cu oare care Întreruperi, în epoce ficse ale anului, şi al doilea o mişcare contrarie spre scădere.
N’avem trebuinţă, credem, să producem dovezi pentru aceasta, căci cu toţi ştim că din primele zile ale întreruperii navigaţiuneî pe Dunăre şi până către luna Aprilie, agiul creştea treptat, treplat, până atingea cursul de 18 şi 19 0/o- Apoi, odată cu reînceperea operaţiunilor prin porturi, sosea şi perioada de ameliorare, când reflucsul agiulul se producea cu o precisiune a-proape sistematică.
Acestea sunt observaţiele noastre întru ce priveşte oscilaţiunile agulul până către luna Februarie, anul acesta. Acum însă, Ia alte resultate ajungem, cercetând cu atenţiune variaţiunile valutei. Agiul se menţine staţionar Intre cursurile de 16 şi 17 0/q, cu oscila-ţiuui minime, iar descreşterea care ar A justificată de esportaţiunile re&lisate
de la începutul primăverii până acum, nu se semnalează mai de loc.
Cu alte cuvinte, în schimbul varia-ţiunilor de mal înainte, constatam a-cum o invariabilitate cu un caracter aproape permanent în preţul biletelor noastre de bancă faţă de aur. Pe lângă aceasta, mal notăm că agiul actual, comparat cu acela din epoca corespunzătoare a anului trecut, este mult mai urcat. In luna Maia anul 1887, agiul a cscilat între 15.50 şi 14.50; adie» în primele 15 zile ale lunel Maia din anul trecut, el scăzuse cu 1 0/o- In anul a-cesta, valuta se menţine între 16 şi 16.10 0/o-
Iată dar cu unu şi jumătate la sută aurul mal scump, şi prin urnure biletele noastre de bancă mal depreţiate de cât In 1887.
Să esaminăm cauzele cari, după noi, aa produs această situaţiune în târgul nostru monetar.
S’a zis şi susţinut că variaţiunile a-giulul provin în mare parte din mişcarea esportulut, respectiv a importului. Daca ar fi aşa, negreşit ca ar urma o descreştere treptata în agiO, cu cât vîn-zările produselor noastre pentru străinătate sunt mai active. Bl bine, anul acesta, după ştiinţele noastre, târgul cerealelor la Brăila şi Galaţi a început destul de timpuria, esportul a fost oare-cum destul de Însemnat şi cu toate acestea agiul a progresat.
In mod natural, trebuie să deducem d’aci, că nu e de ajuns a face bune treburi spre a smeliora valuta; ca, prin urmare, nu regimul vamal, In primul rând, influenţează asupra agiulul. Pe cale de observaţiune, suntem conduşi la această concluziune, de oare ce trebuie să notăm că anul acesta relaţiu-nile noastre de schimb esterior sunt, cu unele state, mal libere de cât ;in a-nul trecut, şi, prin urmare, agiul, după teoria celor ce văd răul numai în regimul vamal, ar fi urmat să retrogradeze şi dînsul.
Alt unde-va, dară, trebuie să căutăm cauzele caracterului de permanenţă a a-giulut semnalat acum în urmă.
După părerea noastră, causa principală a răului e datorită sistemului inaugurat de guvernul trecut în privinţa plăţel datorii publice.
Toate împrumuturile efectuate de guvern de ia 1881 până acum sunt domiciliate în străinătate.
Făcând abstracţiune de conversiunea drumurilor de fier, care săadmitem —ca să scurtăm discuţiunea—cerea do-miciliarea Împrumutului la Berlin, a-vem o serie Întreagă de împrumuturi de la 1881 Încoace, ce trebuiaa negreşit să’şl aibă sediul plăţel anuităţilor în Bucureşti. Aşa e conversiunea împrumutului domenial, emis In ţară ; aşa e şi cu Împrumutările efecLuate pentru diferite construcţiuni pnblice. Numai aceste două condee compun o sumă care trece peste o jumătate miliard, plasat numai In străinătate. Aci, după noi, e vina de căpetenie a guvernului trecut, şi sistemului acestuia d’a face împrumut cu or-ce preţ datorim creşterea continuă a agiulul.
Este inutil, credem, să stăruim mal mult asupra acestui punct. Afirmăm ca azi, în ţări mai bogate, mai productive de câtanoastră, guvernele nici că se pot gândi a contracta împrumuturi plasate esciusiv aiurea, pe3te frontieră, pentru lucruri de înfrumuseţare sau acoperire de deficite. Astă-zî numai pentru anumite Împrejurări, cum ar fi nevoile u-nui resboiu, guvernele, la cas de trebuinţă,aleargă dupe sindicate de bancheri streini, pentru a ’şî procura fondurile trebumcioase. La noi, fără nici o grije, fără nici o prevedere pentru viilor, s’au acumulat împrumuturi peste Împrumuturi, toate plătibile In Francfort sad la Berlin. Pentru acoperirea unul deficit budgetar, pentru construirea unei magazii la tutunuri, pentru repararea unei catedrale, rînd pe rind s'a emis rentă, care aşa pe nesimţite a atins azi numai ea ţifra de peste 600 milioane.
lata, dupe noi, faptul principal ce a-limenteaz» agiul, îl măreşte şi agravea-
ză siluaţiunea monetară a pieţei noastre.
Până la începutul acestui an, ministerul flnancelor însărcinase esciusiv numai pe Banca Naţional» al face plăţile în streinătate : resultatul a fost că la un moment dat Visteria remăsese în întârziere cu sume considerabile faţă de Banca Naţională, şi pe dealtă parte, preţul deviselor, din ce în ce mal rare, trecuse peste maximul fixat între ministerul finanţelor şi primul nostru institut de credit.
Este cunoscută tuturor pierderea suferită din această cauză de Banca Naţională, care s’a văzut silită, în cele din urmă, a denunţa convenţiunea ce avea cu Statul pentru serviciul anuităţilor.
Acum vre-o trei luni, ceva nainte de cădere, guvernul trecut, crezâad că răul e trecător şi că agiul, d’impreună cu scumpirea deviselor sunt datorite numai unei împotriviri sistematice a bancherilor, a încercat să asocieze şi pe cele alte case de banc» din capitală la cumpărarea deviselor asupra străinătăţii, pentru acoperirea deosebitelor rate plătibile la Berlin, Londra or Paris.
Guvernul credea că prin mijlocul a-cesta va isbuti să circumscrie urcarea agiulul.
Resultatul s’a văzut: l’am arătat mal sus.
Agiul de atunci a dobândit un nod caracter : pe de-o parte s’a urcat, pe de alta scumpirea lui se menţine.
Nu voim nici să se crează câ noi de-saprobăm interesarea întregel pieţe la serviciul anuităţii. Din contra, cel ce ne-aO citit, aa putut să constate ca noi de mult am criticat tendinţa guvernului trecut de a se isola de cel-l’alţl bancheri şi de a acorda Băncii Naţionale, pe lângă privilegiul emisiunel, şi un fel de monopol asupra tuturor operaţiunilor Statului.
Vroim numai să constatăm un lucru: guvernul s’a adresat prea târzia la bancherii noştri, care s’afi găsit Intr’o situaţiune creată mal d’tnainte,ast-fel că trebuesc mulţi ani şi multă munca spre adesrobi.din mâna detentorilor străini titlurile împrumuturilor noastre considerabile.
De aceia, bancherii n’aa putut aduce până acum nici un remedia.
Devizele sunt tot scumpe şi agiul e tot urcat.
Singurul lucru ce 1’afi putut face e că dtnşii aa imobilisat oare-cum varia-ţiele brusce. Dura-va aceasta multă vreme ?
Cayrol.
SARATEANU
. >
Azi, mâine, trebue sâ apară în «Monitorul Oficial» decretul prin care d. Sârâ-ţeanu, membrul Curţel de Apei din Bucureşti, este lăsat în disponibilitate.
Cuvântul de disponibilitate e intrebuin-ţat ca o formulă politicoasă spre a isgoni din slujbă pe un magistrat nedemn, care a făcut şi face ruşinea magistr&turel noastre.
E dar bine ales momentul spre a face în căteva rânduri istoricul trecutului judecătoresc al acestui membru al Curbei, şi pentru o asemenea lucrare nu e nevoe de multă trudă, nici de o memorie extraordinară, căci erl fuse aniversarea crimelor Iul Sârăţeanu săvârşite în oraşul Galaţf.
El este acel care dupâ ce a înscenat faimosul scandal de la 11 Maia tn Galaţi, a mers apoi din casă în casă sâ ceară iscăliturile cetăţenilor spre a se da în judecată 71 de gâlâţenl ca autori principali şi complici ai unei răscoale. Dar după câteva zile, acel care iscăliseră petiţiunea protestau că aU fost înşelaţi şi îşi retrăgeau iscăliturile.
El este autorul actului de acuzare politic în afacerea procesului Gălâţenilor.
El este procurorul general care n’a putut să aducă în faţa juraţilor pe deputatu Malaxa, sub cuvânt câ nu i s’a putut înmâna citaţia, ne fiind cunoscut.
Când s'a înfăţişat acest proces înaintea juraţilor din Brăila, atelegrafiat Ministrului justiţiei câ prefectul judeţului nu’I dă
(concursul necesar în proces. Trebue sâ tălmăcim Lisa mal lămurit ce fel de concurs
aştepta: D. Luca Ionescu prefectul, om străin de localitate, vrând să siliascâ pe juraţi să dea un verdict de condamnare, şi ne ştiind cum se facă, a chemat la dtn-sul acasă —după Îndemnul lui Sărăţeanu — mal multe persoane colectiviste din localitate şi le-a spus ca prin relaţiunile şi rudele lor să stâruiascâ pe lângă juraţi ca să achite pe inculpaţi.
“Propunerea fiind însă refl primită, d-nu Luca Ionescu a renunţat de nevoe la idea sa, şi atunci procurorul general Sârăţeanu s’a plâns guvernului că nu are nici un concurs din partea guvernului.
Acest fapt ni s’a mărturisit chear de © persoană chemată de prefect la consfătuire.
El este procurorul general care la Brăila, spre a amâna cu or ce preţ procesul Gă-lăţenilor, profita de ocazia că nu s’a terminat tntr’o singura zi, şi porneşte martori cu vaporul. Tot el tn fine este magistralul care declara presidentulul Curţel cu juraţi câ nu pote să aducă pe martori de la Galaţi la Brăila — distanţă de un ceas — nici în două zile.
Cu uu asemenea trecut glorios, nul mal rămâne acum acestui magistrat neruşinos şi păcătos de cât sâ se ducă şi dânsul să’şl pue iscălitura pe faimosul «apel către ţară» al coleotivităţel. Alături de Coengio-pulo, de Musceleanu, de Radu Mih&I, Di-mancea, Schileru, el va fi în elementul său, ca peştele în apă.
S.
momm colectivist
Ca specimen al împărţirel funcţiunilor printre membrii unei singure familii, publicam următorul tablofi ce ne vine din judeţul Neamţu. Această lucrare ne arată familia Albu-Cante-mlr cu cele nouă-spre-zece slujbe ale sale :
Nicu N. Albu. Fost prefect. Ginerele deputatului Cantemir şi nepot al d-ru-lul Cantemir.
Manolache Albu. Preşedintele comitetului permanent. Moşul prefectului
N.	N. Albu.
Vasile Ciornei. Membru al comitetului permanent, nepot de vară al preşedintelui comitetului şi vâr al prefectului.
Nicolae Ionescu. Secretarul comitetului. Nepot al preşedintelui comitetului permanent şi cumnat de vară al prefectului. (Numit secretar sub prefectul A-damescu).
Nicu Alateescu. Sub-prefectul plâşel Bistriţa. Nepot de soră al d-lul M&nole Albu, preşedintele comitetului şi văr primar al prefectului Albu, numit sub prefectura acestuia.
Iorgu Albu. Secretarul primăriei urbei Neamţu. Fratele prefectului şi nepotul preşedintelui comitetului permanent.
Scarlat Albu. Fratele prefectului. Nepotul preşedintelui comitetului permanent. Verificator de măsuri la comuna Neamţu.
Iorgu Alateescu. Casierul primăriei de Neamţu. Văr primar al prefectului şi nepot de soră al preşedintelui comitetului permanent. (Destituit de prefectul Adamescu din funcţiunea de ajutor de primar la Neamţu pentru abusurt şi numit casier de prefectul Albu).
Costache Chiriac. Pensionar. Numit verificator de măsuri la comuna Piatra. Moş al prefectului şi cumnat al preşedintelui comitetului.
NiculicăPavlu. Cumnatul sub-prefec-tuluî Mateescu, văr primar cu prefectul şi nepot al preşedintelui comitetului, numit director al arestului preventiv din Piatra.
Silizeanu. Cumnatul prefectului Albu şi nepot de soră al deputaţilor Cantemir, numit sub colectivişti perceptor al comunei Hangu.
Costică Cantemir. Fratele deputaţilor. Moşul prefectului Albu. Perceptor la Rosnov.
N.	N. Gherasim şi N. V. Gherasim. Cuscri cu fraţii Cantemir şi cu prefectul. Primari la comunele Câudeşti şi Socia. (Numiţi de prefectul Albu).
Dr. D. Apostolidi. Medic Primar. Văr primar al prefectului Albu şi nepot de soră al preşedintelui comitetului permanent.
www.dacoromanica.ro
Emil Zaharia. Jud. la tribunalul Neamţu numit sub-prefect. Văr-primar al prefectului Albu ; nepot de soră al preşedintelui comitetului permanent, ginerile lui Enache Cantemir. Nepot al dr. Cantemir.
Emanoil Neagu. Procuror al tribunalului. Cumnat de vară a deputatului dr. D. Cantemir; ruda cu prefectu Albu şi numit după a sa cerere.
Dr. D. Cantemir. Medical Spitalului Judeţean din Piatra. Deputat. Moş al prefectului Albu ; frate al deputatului Enache Cahtemir.
Enache Cantemir. Membru In Consiliul general al judeţului, ales deputat în timpul prefectureî gineruluî săfl N. N. Albu.
Ast-fel era împărţită marea moşie budgetară — judeţul Neamţu — între membrii dinastiei Albu-Cantemir.
Ajra-
cromk mmm
Moştenirea principesei Sturdza
Procesul princesel Sturdza . muma prinţului Grigorie, general şi senator român, a prinţului Dimitrie Sturdza şi a princesel Gorciakoff, nora fostului cancelar rusesc, s’a judecat Joi, 5 curent, de către tribunalul civil al Senei.
Princesa Sturdza muri laBaden în a-nul 1885, un an dupe soţul el, lăsând o avere imensă care se ridica la suma de 100 milioane, dintre care nu s’aâ găsit de cât 50, fiind representate prin imobile.
In ceea ce privea valorile la purtători şi care formali jumătate aproape din moştenirea lâsată, cu dificultate s’ail descoperit câte-va sutimi de mii.
Prinţul Sturdza acuză într'un mod formal pe sora sa şi pe fratele săQ că şl-ar fi apropiat aceste milioane. Iată cum avocatul Carraby a susţinut revendicările prinţului Sturdza Înaintea tribunalului civil.
Princesa Gorciakoff se găsea singura la Baden, în momentul morţii mumei sale. Or, servitoarea bolnavei istoriseşte că a găsit asupra răposatei o cingătoare foarte grea şi plină de hârtii.
Această cingătoare a înmtnat’o prin-ceseî Gorciakoff, şi de atunci nu s’a mal dat de urma el. Princesa Sturdza avea tocmai obiceiul de a ţine în acest chimir toate chitanţele, borderourile titlurilor, numerile tutulor valorilor pe care le avea, precum şi documentele prin care făcea cunoscut ţifra averel el mobiliare.
Afară de această mărturie a servitoarei defunctei princese Sturdza, toţi servitorii casei povestesc că princesa Gor-CiakolT a adus pe ascuos din Paris un lăcătuş, anume Landry, şi ca noaptea, dupe ce depărtase pe toţi oamenii din casă, a spart cu dânsul lada, luând din-tr'lnsa conţinutul, a cărui valoare nu e cunoscută încă de nimeni.
E însă adevărat că puţin după a-oeasta princesa Gorciacoff, denunţând pe cameriera şi pe feciorul de casă, sub inculparea de furt al giuvaerilor el, aceştia afi fost arestaţi. Din causa lipsei însă desăvârşite, a vre unei mărturii precise In contra lor, servitorii
închişi aâ fost puţi în libertate. Acum aceşti servitori cari denunţ pe prîn-cesa Gorciacoff că ar fi comis cele de mal sus, susţin că acusarea ridicată în contra lor nu tindea de cât ca să mascheze delictu comis de princesa Gor-ciscoff.
In acelaş timp prinţul Grigorie Sturdza, descoperea că sora sa depusese 1,400,000 lei la banca Engliterel, iar fratele săQ Dimitrie Sturza suma de trei milioane. Prinţul GrigoreSturzasusţine că aceste trei milioane, ad fost date fratelui săd Dimitrie de către sora sa pentru a cumpftra tăcerea lui, sosind el atunci deodată la Baden, în momentul când princesa Gorciacoff nu pusese încă în siguranţa, întregimea averei deturnate.
In numele apărătorilor, d. Menneson şi Palateuf, ad recunoscut că milioanele plasate în Englitera provenesO în-tr’adevăr della reposata,dar aQ adăogat, că aceasta le-a Înmânat copiilor el înaintea morţii sale, ca «dar din mână.»
D. Carraby declară că această ex-plicaţiune nu poate fi primita. D sa cere prin urmare o anchetă care ’I va permite să stabilească ţifra aproximativă a sustragerilor de care pretinde a fi victima.
In fine el reclamă ca daune interese, 800,000 franci.
D. substitut Bulloche va da conclu-ziele sale dupe cinci spre zece zile.
INFQRMATIUNI
Aflăm cu o deosebită mulţumire că visita ce ataşaţii militari de la diferitele legaţiuni din Bucureşti au făcut eri, împreună cu MM.LL. Regele şi Regina, la arsenalul armatei, le a lăsat cea mai favorabilă impre-siune.
Mal multe schimbări s’aO făcut In personelul creditelor agricole. Intre altele nise semnalează mutarea la Vlaşca a d-lui D. Antoniadi, administrator al creditului din Ilfov şi înlocuirea sa prin d. Munteanu, actual casier general şi fost inspector al financelor.
-ms-
Dupe cât aflăm iată care sunt schimbările care se vor face în magistratură.
D. Florian, judecător de instrucţie e transferat ca preşedinte de tribuna! la tribunalul din Putna, iar In locul seu trece d. Pretorian, judecător de instrucţie la Berlad.
D. Cotescu, preşedinte de tribunal de la Putna,trece ca supleantla Curtea de apel din Galaţi In locu d-lni Panait lonescu, numit membru la aceaşl Curte, post remas vacant prin numirea d-lui Prodan ca prefect la Putna.
D. Nâcescu preşedinte de tribunal la secţia 4, e înlocuit prin d. Traian Djuvara fost magistrat.
In cea ce priveşte pe d. Sărăţeanu, am anunţat deja că e înlocuit prin d. Cerchez procuror la curtea de a-pel din Bucureşti.
Afară de aceste transferări mai sunt şi alte de o puţină însemnătate.
Una din foarte putinele—din cele două sah trei—creaţiuni ale guvernului colectivist pe care toata lumea, fără distincţiune de partid, le a aprobat cu desâvîrşire, este în primul rând aceea a ambulanţelor rurale. Or cât de defectuoasă a fost organisaţiunea acestor ambulanţe, ele au ades servicii reale ; cu toate acestea aflăm că estimp ele nu vor funcţiona şi credem că informaţiu-nea ce ni se dă este esactă, de oarece în ani! precedenţi toate pregătirile erau făcute până acum. pe când în anul de faţă nici o mişcare nu s’a văzut încă.
Nu ştim cui se atribuim paternitatea mesurei de suprimarea ambulanţelor rurale, dar nu ne sfiim a declara că ea este din toate privirile regretabilă.
Iată raportul câtre regeal ministrului de justiţie, în urma căruia celebrul Pe-trovan, judecător de instrucţie la Fâl-ciu, a fost destituit, şi Înlocuit prin d. T. Grigoriu, până atunci judecător de instrucţie la tribunalul Pulna.
Primind reclaraaţiunl de la un hotelier din DorohoiQ că d. G. Petrovan, actual judecător de instrucţiuue la tribunalul Fal-cifl, nu ’I plăteşte banii ce a rămas dator încă de pe când era procuror la tribunalul din acel judeţ, atunci când pentru a putea pleca dăduse delegaţiune asupra tratamentului săd de magistrat, delegaţiune ce de a doua zi a revocal'o prin te-legramâ, am pus în vedere acestui magis-tr«t ca să 'şl reguleze comptul cu creditorul d-sale, căci afaceri de natura aceasta deconsiderează pe un magistrat. D-sa tnsă, după mal multe termene ce ’!-ara a-cordat, şi chiar în urma angajamentului formal ce ’şi a luat câtre minister că din leafa pe luna Aprilie va regula afacerea, totuşi na achitat pe creditor nici până acum.
In dorinţa ce am de a ţinea neatins prestigiul magistraturei, neputând tolera o asemenea gravă incorecţiune, vin respectuos a ruga pe Majestalea Voastră să bine-voiascâ a aproba destituir' a d-lui G. Petrovan şi înlocuirea sa cu d.T Grigoriu, licenţiat al facultâţel juridice din Bucureşti, actual judecător de instrucţiune la tribunalul Putna.
Dacă aprobi ţi această propunere rog respectuos pe Majestatea Voastră să bine-voiascâ a semna alăturatul proiect de decret.
-s»-
De cât va timp In biurourile di-recţiunei generale a domeniilor şi pădurilor statului se lucrează nu numai în orele reglementare, de la li ore de dimineaţă până la 5 dupe amiază, dar şi seara de la 8 ore până aproape de 12.
Noul director general s’a pus cu toată inima să dovediască lipsurile serviciilor Importante a cărui conducere a luat’o asuprâ’i, şi să gâ-oiască mijloacele de îmbunătăţire a acestor servicii.
Esemplu de imitat.
-**—
Se vorbeşte despre apropiata încetare a publicaţiunei ziarului U-nirea.
Am regreta sincer ca această ştire se se adeveriască căci, cu toată că, de cât va timp, foaia d-lui Bibiceseu s’a cam depărtat de la curtenia In discuţiune cu organele de publicitate protivnice care facea unul din principalele sale merite, totuşi ea era singurul ziar colectivist păstrând încă o oare care măsură în espresiu-nile sale.
«Voinţa Naţională» dând seamă de o audienţă ce d. Crăsnaru, fostul prezident al tribunalului Vâlcei, a avut la d. Ministru al justiţiei, atri-
bue acestuia nişte cuvinte pe care nici caracteru seâ nici Înalta posi-ţiune ce ocupă în Stat nu permit d-lui Marghiloman se le pronunţe.
Dăm dar cea mal formală des-minţire aserţiune! «Voinţei Naţionale.»
Am anunţat alaltâeri disolvarea consiliului comunal al oraşului Brăila, lată acum şi motivele pe care le găsim In raportul de disolvare, publicat în «Monitorul oficial» :
Administraţiunea comunei urbane Brăila, dupe cum resultâ din raportul sub No. '2.486 ce primesc din partea d-lui prefect al judeţului Brăila, lasă din toate punctele de vedere foarte mult de dorit sub conducerea actualului consiliQ comunal, care, nefiind pătruns de îndatoririle şi răspunderea ce'l incumbă, nu numai nu se preocupă de a da satisfacere diferitelor interese ale oraşului şi le lasă în suferinţă, dar chiar săvârşeşte sau tolerează acte cu totul contrarii şi păgubitoare acestor interese.
Ast-fel, pentru a nu cita de cât câte-va caşuri, In mal multe funcţiuni ale comunei şi chiar din cele importante se manţin persoane care nu ao aptitudinea cerută şi nu nresintă nici o garanţie pentru o bună şi conştiincioasă îndeplinire a acelor funcţiuni. Nici o priveghere nu se exercită a-supra serviciului salubrităţii publice, în cât, de. şi comuna cheitueşte pentru acest serviciQ o sumă de aproape 40.000 lei a-nual, sănătatea locuitorilor este ameninţată din causa necurăţeniei ce domneşte tn or8ş. Stradele din port, a căror îngrijire şi întreţinere tn bună stare ar fi trebuit să formeze principala preocupaţiune a autoritâţel comunale, fiind lăsate tn complectă părăsire, aQ ajuns cu desâvtrşire nepracticabile şi se găsesc tntr'o stare de ne-urâţenie foarte îngrijitoare pentru sănătatea populaţiunel muncitoare din acea parte a oraşului. Fără a se ţine seamă de dispos'ţiuniie regulamentelor comunale s'a permis construirea din noO, chiar pe stradele principale,a unorbarace de scânduri care presintă aspectul cel mal neplăcut şi, afară de aceasta, pun In pericol si-
uranţa oraşului prin incendiarea lor. In
ne, s'afl închiriat cu preţuri exorbitante casele unul consiliar comunal şi ale unei rude a primarului pentru a servi de localuri de şcoale, şi, ceea ce este mal grav, locaţiunea acestor case, care, pe lângă că sunt improprii destinaţiunel lor, nici nu întrunesc condiţiunile higienice necesare şi care s’ar (1 putut închina cel mult pe un an, s'a făcut pentru cinci ani, angagiân-du-se ast-fel financele comunei 1n mod dăunător pentru un termen atât de îndelungat.
Suntem in măsură d’a afirma că în zilele de 14 şi 15 Martie, guvernul a expediat în streinetate depeşi telegrafice, pentru care numai taxele externe de plătit trec peste 3000 de lei. De conţinutul acestor depeşe nu exista nici o urmă fie la oficiul telegrafic fie în biurourile Ministeriu-1 ni afacerilor streine sau înacele ale Ministeriului de interne.
Nu cum-va o fi aci origina articolelor Injurioase pentru opoziţiunea unită care au apărut în unele gazete austro-ungare şi germane în urma întâmplărilor din 14 şi 15 Martie ?
In interesul unor protegiaţî, a articolului 9 din legea organică a corpului telegrafo-poştal şi articolului 53 din reglementul de aplicaţiune a acestei legi.
Art. 9 din lege sună ast-fel :
«/n capul fie-carui biurou telegrafic sau postai,se va numi ca sef de către Directorul general numai dintre oficianţii superiori, care va respunde de esactitatea serviciului etc.»
In contra acestei dispoziţii clare a legel, se ţine ca diriginţ1 la ofleiurile ; Păscani, Adjud, Odobeşli, Urzicam, Iveşti, Macin, Alexandria ctc, oficianţii inferiori prote-giaţl.în detrimentul oficianţilor superiori, care cu tot dreptul ce a0,peutru singurul motiv că nu sunt agreaţi, se aflu ca ataşaţi la diferite serviciurl şi prin diferite staţiuni.
Sperăm că actualul director general care se află atât de dispus a ameliora soarta a-ceslul nenorocit corp, va bine-voi a lua măsuri pentru aîndrepta starea de lucruri ce ’i semnalăm.
Ga urmare la cele ce am spus în diferite rînduri despre reaoa administra ţiune a creditelor agricole, semnalăm d-lui ministru al Financelor, şi următoarele fapte pe care ni le comunică un corespondent din Vaslui, demn de toată încrederea.
La Creditul agricol din judeţul Vaslui se afla administrator un jidov-neamţ numit Iulius Iulich.
Secretar complabil este un individ sur-do-mut numit Soimariu, fost odinioară sergent de oraş, iar controlor un parvenit de polon numii Granischi.
Toţi aceşti străini de naţionalitate şi lo-colitate sunt zestrea colectivităţii şi ca lipsiţi de cunoştinţe speciale de administraţie şi comptabilitate, ah adus casa creditului pe calea de a’şl perde capitalul, In dauna Statului şi a acţionarilor.
Sunt atâtea falşurl tn acte publice, sustrageri de bani şi abuzuri săvârşite, că lumea de la un capăt până la altul a judeţului este indignată şi se întreabă cum de aceşti indivizi staG la locurile lor şi nu sunt trimişi până acum la Puşcărie.
AQ mers până de a tmprumuta bani pe acte simulate la persoane ce nu poseda averea amanetată şi chiar Ia multe comune închipuite care n’aQ existat vre-o-datâ prin judeţ, Insă cel cari aQ luat bani şi încă sume colosale cu care s’ar fl putut ajuta 300—400 ţărani plugari sunt colectivişti şi amici în parte al a-lul administrator şi companie-
Controlorul ştiind toate acestea se mulţumeşte a'şl umple punga din peşcheşurile «e primeşte, şi tace ba încă nici pe alţi debitori cărora le-a espirat scadenţa de pe la 1886 nu’I urmăreşte pentru plată ca se nu fie dat de gol.
De aceia toată comptabilitalea s’a tncur-cat şi casa se află într’un haos mare, pe cale de ruină.
Cu numărul de mâine sfîrşindu-se romanul ce am publicat în foiţa noastră, Înainte de a începe un altul, vom da loc în coloanele noastre frumoasei nuvele: La Mezat! de Ch. Corbin.
FELURIMI
Ni se raportează cad. căpitan Ma-reş din regimentul 6 de artilerie, a bătut azi într’un aşa mod pe unsol-dat din regimentul seu încât acesta a murit In urma lovirilor ce a suferit.
D. colonel Chiriţescu a fost Însărcinat se ancheteze imediat faptul.
Dăm ştirea sub reservâ.
De către mai mulţi funcţionari tele-grafo-poştali suntem rugaţi a ehierna atenţiunea actualului director general al telegrafelor şi poştelor asupra călcărei de câtre predecesorul d-sole,
Un bandit galant.—Diligenţa care circulă Intre SaQ Angello şi Dallas în Mexico, a fost oprită deunăzi de un singur bandit, care cu revolverul în mână a constrâns pe cei 14 călători ce se aflaQ tu diligenţă, să'i dea toţi banii şi toate obiectele lor de valoare. Cu un sânge rece ne mal pomenit banditul deschise geamantanele, luă armele şi obiectele călătorilor, Îşi Însuşi gropuri-le de bani trimise prin poştă şi dădu fie-cărul călător jefuit câte 5 franci, pentru ca să aibă cu ce să plătească prânzul la staţia apropiată.
Unei dame tinere, banditul ÎI oferi
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(71)
H. W O O 13
CASTELU TRAGIC
PARTEA III
XV
Ultimul adio
—	Iartă-mă, stăpâne, dar nu trebue, nu să poate se te duci.
—	Pentru ce ?
—	D-na Carlyle s'ar supăra, zise în-g&imat biata fată.
Carlyle o privi aspru.
—	Mi se pare că ţ’at perdut minţile Joyce. Spune d-nel Ven că voi veni s’o văd după prînz.
Slujnica plecă capul cu smerenie.
Câte-va momente în urmă, miss Cornelia sosi la Est-Lynne şi ridică mâi-nele la cer auzind de la frate seu ce'l venise în cap servitoarei.
—	Pe moarte 1 strigă ea ; dar nu se poate. Joyce 'şi va fi perdut capul. Ce’l drept, de o vreme fata asta mă îngrijeşte, parcă ar fl ştiind o taină grozavă.
MS duc sS văd eu de ’ndatâ cum stă d-na Ven.
Cornelia urcă, în adevăr, cu repeziciune, scara fi bfttu la uşa odăel gu-viwopoteb
Joyce deschise şi se făcu galbenă ca o moartă vSzînd pe sora stăpânului său.
—	O! d-şoarâ, zise ea, rugând’o, nu intra 1
—	Şi adică de ce nu? răspunse liniştit Corny; mi se pare c’al nebunit, zeii aşa.
Joyce nu cuteză să lupte cu miss Carlyle; ea văzu că totul e perdut, şi tremurînd, să dădu la o parte ca se lase pe bătrâna fată să treacă nainte.
Corneha intră cu capul sus; să apropie de pat, şi acolo, ir se înfăţişă, palidă, sdrobită, dar încă frumoasă, lady Isabela.
—	Doamnei gtngăni ea, cu ochii măriţi de groază.
Isabela o privea cu spaimă.
Cornelia rupse cea întâi tăcerea.
—	Cum te ai putut întoarce aici ? întrebă ea cu mâhnire, dar fără asprime.
Isabela ’şi aduse mânele slăbite pe piept.
—	Pentru copii mei, zis ea ; nu puteam sta fără a’I mal vedea. Fie ţi milă de mine, miss Carlyle, nu mă dojâni 1..
—	Nu vreafi nici de cum să te dojă-nesc, copila mea, zise Cornelia cu blân-deţâ.
—	Mă crede, reluă murinda cu o voce slabf, sunt foarte fericită că mă duc, viaţa’ml era prea nesuferită... Remuş-carea mă năbuşă... d-ta nu ştii ce sunt aceste suferinţe, d-ta ţ’ai făcut datoria tot-d’a-una I
Aceste din urmă cuvinte, măgulitoare pentru miss Carlyle, o făcură să plece capul; el nu-i se părea că Împli-
nise tot d’a-una datoria sa faţă cu murinda.
—	Copila mea, zise ea, apropiindu-se de pat, te am făcut efi cum va să pleci de la Eît-Lynne ?
Isabela scutură din cap.
—	Nu, nu eşti vinovată. Nu eram... aşa prietene, dar nu din pricina d tale m’am dus. Miss Carlyle, iartâ-mă te rog.
—	Mulţumesc Iul D-zefl, zise bătrâna fată. D ta trebuie să mă erţl, urmă ea luând mâinile cumnatei sale. Aş fi putut să fiQ mai bună cu d-ta. De multe ori de atunci mi-a părut rău că nu m’am purtat mal bine.
Isabela strânse convulsiv mâinele bătrânei fete.
—	VreaO să văd pe Enric, zise ea plângător; Joyce n'a voit... Numai o clipă ca să'mi dea ertarea... Nu voi putea muri alt fel.
Lucru stranifl, miss Carlyle nu se gândi un moment să se Împotrivească. Făcu semn Joyce! să se apropie.
—	Joyce, zi stăpânului d-tale să vie aici.
—	Ol d-şoarâ, zise slujnica, crezi c’ar fi bine ?...
—	Dute I zise Cornelia poruncitor.
Joyce se cobori, şi se întoarse după
puţin cu d. Carlyle.
—	E mal rău ? Întrebă el; m’a chemat ?
—	Doreşte să te V8dă.
Miss Carlyle deschise uşa; fratele el II făcu semn să treacă cea Întâi.
—	Cred, zise ea, că al face mal bine
www.dacoromanica.ro
să’l vorbeşti sir.gur-
—	Ol stăpâne, zise plângând Joyce, scumpe stăpâne, fii curagios, pregăteş-te-te.... D-şoară prevesteşte pe d-nu.
El se uita la amândouă minunat: Joyce sta palidă, tremurând, şi sora lui de asemenea, cu ochii rătăciţi, cu buzele mişcate de convulsie. El dădu uşor din umere şi intră.
Inaintă spre patui murindei.
—	îmi pare răQ, d-nă....
Nu putu zice mal mult.
Se făcu mal palid de cât murinda care zăcea Înaintea Iul, şi se dădu ina-pol ca In faţa unei arătări.
—	Enric, şopti ea.
E îşi netezi cu mâinile fruDtea scăl dată de o sudoare rece, ca cine va care ar voi să scape de un vis groaznic.
—	Nu puteam muri fără iertarea d-tale, urmă ea. Nu te depărta, ascultă-mă o clipă... Spune’mi numai că mă ierţi, şi voi muri in pace.
El pâatra tăcerea.
Isabela urmă vorbind repede, ca un bolnav sub lmboldirea frigurilor.
—	Nu puteam sta departe de d-ta, departe de copii mei, aceasta m’a ucişi
De la crima mea n’am fost un moment liniştită.
01 Enric, iartă-mă; de am şi fost vinovată cu d-ta, pedeapsa mea a fost cumplită l
—	De ce aî plecat ? o Întrebă el tă-rsgănit.
—	Nu ştii ?
—	A fost tot-d’a-una o taină pentrr mine, răspunse Carlyle.
—	Te-am crezut falş, trădător; am crezut că mă înşelai, că iubial pe alta, şi în nebuna mea gelosie... iartă, Enric, am ascultat pe omul acela şi am plecat... Enric, fii tndurător, uită...
—	Te am ertat de mult, dar nu pot uita.
Ea urma aşa de Încet că fu silit să se plece spre a o auzi.
—	Gândeşte ce suferinţă a fost pentru mine să trăesc lângă femeia d tale să te văd dăruindu’I acel amor care era al mefl altă dată.
Nici odată nu te-am iubit atâta ca din vremea de când te-am perdut...
Apoi m’am aflat singură cu d-ta, lângă patul de moarte al lui William al nostru, fără ca să pot spune : e copilul meu ca şi al d-tale... Pe dlnsul II voia revedea In curând, dar pe cel-l’alţl II las... O! te rog, nu le vorbi nicl-odată răa de mine.
—	Ai văzut ceva In apucăturile mele care te-ar face să bănueşti asemenea lucru? întrebă el mâhnit. Copil îmi suntd răgi precum mi-al fost odinioară.
—	Odinioară I zise ea frlngându-şl mâmile, aş fi putut să’ţl fia ş’acuma dragă 1
—	O I da 1 răspunse el mişcat.
—	Enric, sunt pe pragul unei alte lumi. Nu vrei să mă binecuvintezl ?
Un cuvlnt bun, un cuvlnt de prietenie, Înainte de plecare 1
Uită o clipă ce sunt, şi nu’ţl aminti de cât de nevinovata copilă care ţi-a fost femeie. Un cuvlnt de iubire numai Enric, mi-e sete de dlnsul!
H	(Va urna).
EPOCA - 14 MAI
3
un buchet de flori, spre «suvanire». Tân&ra dstnă rugă pe banditul cel galant s6'l dea un autograf. Cu o politeţă aleasă, banditul scoase numai de c&t notesul şi scrise pe o foaie de hârtie urmttorul certificat: «Sub-semnatul declar că sunteţi cu toţii oameni foaite cinstiţi, dar rău înarmaţi şi uşor de jefuit. Cu stimă XXX, bandit dir. Texas.» El Inmână frumoasei călătoare interesantul certificat, făeu un semn cfl pot pleca şi dispâru In tufiş.
DIN DISTRICTE
COVURLUI
Ziarul «Posta» publică următoarele de-taliurl, privind o cerere de pământ a ţe-ranilor din comunele Braniştea şi Independenţa :
ErI un număr Însemnat de locuitori din comunele Braniştea şi Independenţa, plasa Şiret, judeţul CovurluiiI, s’afl presentat la prefectură cu cereri pentru a fi lnproprietăriţl pe moşiile statului. Cererea din Braniştea purta 99 iscălituri, iar cea din Independenţa 221. Toţi aceşti locuitori sunt însurăţel, fii declăcaşi şi care au servit în armata. Ei declară ca n’aii nici un palmac de pământ, că s’ad plâns de mai multe ori până acum guvernului trecut pentru a'I înproprietări conform legilor, dar n'ad fost ascultaţi.
Locuitorii se mal plâng şi contra primarilor şi sub-prefecţilorregimuluitre-cut, care sunt şi până azi mari şi tari şi care le aâ făcut şi le fac cele mal mari vexaţiuni.
D. prefect D. G. Rosetti a ascultat părinteşte plângerile locuitorilorşi le-a înaintat de urgenţa ministerului domeniilor.
Credem că asemenea cereri trebue resolvate fără întârziere de către (guvernul actual, căci numai prin stârpi-rea relelor de care sufere ţăranul nostru, se pot înlătură în mod radical nenorocitele efecte, ca cele ce am văzut
cu ocasia răscoalelor din zilele trecute. *
• #
ErI pe malul lacului Brateş, zice tot «Poşta», din faţa grădinel publice, s'a găsit cadavrul unul soldat rus. Secrede că acest soldat era In pichetul de Prut • şi, înecându-se, apa’l-a asvârlit la mal. Dupe starea cadavrului se da cu socoteala că soldatul ar fi Înecat de 15 zile.
t 2' EDITIUNE
Intr’una din întrunirile comitetului Opoziţiei-Unite din Iaşi onor. d. Macri reprezentantul Luptei a pre-numerat între membrii aşa numitului partid radical pe d. tieorge To-cilescu profesor la Universitatea din laşi.
Suntem autorizaţi a aduce la cunoştinţa publică, că onor. d. G. To-cilescu nu numai că nu are nici un fel de comunitate cu Lupta, dar că ignorând chiar existenţa unui partid radical ca organism politic din ţară, nu s’a putut gândi măcar a face parte dintr’o aşa grupare; ci s’a alipit la comitetul Opoziţiei-Unite Ieşene,ca cetăţean neatârnat, dorind a şi servi ţara.
X
A. Sa comitesa de Flandra va sosi In ţară pe la finele luneî.
X
Mişcarea din Roman s’a potolit spune «R. Liberă».
In Damieneşti s'a putut aresta fără resistenţă 9 instigatori printre cari un consilier comunal. In comunele Strâmba şi Mişihâceşti sau pus la poprealâ şeful de garnisonâ împreună cu alţi şease turburători.
Liniştea e acum deplină.
X
Sau mai făcut următoarele schimbări şi numiri în personalul justiţiei :
D. Peşicu, judecător de instrucţie la tribunalul Dolj, este permutat, In interesul serviciului, la Bârlad şi Înlocuit prin d-nu Pâian.
D. procuror Pârvulescu este destituit, pentru vină grea în contra onoarel.
D-nil Coandă şi Gheacioiu, supleanţi, sunt înaintaţi, unul ca procuror, cel-alt ca judecător.
D. Smeureanu, licenţiat din Paris, este numit procuror la Câmpul-lung In locul d-lul PopovicI, care trece la Severin In locul d-lul Fotiade, numit judecător la Plo-eştl In locul lăsat vacant prin destituirea d-lul Brezoianu.
D. Ion Pruncu, judecătorul de instrucţie de la Covurlul, care fusese destituit pentru atitudinea lui corectă în procesul de la Galaţi, este numit prezident Ia Huşi, în locul d-lul Andronescu; iar d. Mihail Io-nescu-Ghinea substitut în locul d-nulul Bosie.
Tinerii licenţiaţi N. Niculescu şi Gavri-lescu sunt numiţi supleanţi la Craiova; A> Oprescu substitut la Slatina In locui
d-lul Musceleanu, făcut judecător de ocol la Craiova; C. Deşliu judecător la Buzău.
X
Punem In vederea d-lui ministru al instrucţiunei publice, următoarele rânduri, estrase din ziarul «Apărarea», din
Craiova:
Din causa delicateţei lucrului, suntem siliţi sâ atingem chestiunea, cum se zice, tn tangentă, lată de ce este vorba:
0 fală din şcoala profesională, al cărui nume e bine săi tăcem—a fost interzisă de directoare do a mal frecuenta c'asadin causa unei greşeli a dlnsel manifestată prin o proporţie bătătoare la ochi a corpului săQ.
D. G. N. Peşicu, epitaop laMadona-Dudu, a crezut că trebuie să intervină, impunând d-nel directoare să revoace măsura luată, şi tânăra fatâ, venind din noii la şcoală, presenţa sa a scandalisat tn atât pe colegele sale câ toate aii părăsit clasa.
Amestecul d-lul Peşicu e regretabil, fiind că a avut de urmare un scandal ce In şcoate de fete, mal mult ca or unde trebue evitat.
Noi nu mergem cu imaginaţia mal departe si ne abţinem de a vedea aci vr’o corelaţiune cum s’a pronunţat un profesor de la zisa şcoală.
Cerem sâ se facă lumină.
X
Bătăuşii colectivişti Pavel Mihal, din strada Neptun, Mitică Mathei şi Coslicâ Simigiu, care aă maltratat pe cetăţeanul Tanase Petrescu, atât de persecutat de sbirii lui Radu Mihai, au fost toţi condamnaţi la 7 luni închisoare, la 050 1. despăgubiri civile şi 200 lei amendă.
Un fapt inse e de observat, anume că comisarul Greeeanu, care şi densu luase parte la bâtaea lui Petrescu e menţinut la post.
X
Cu adâncă salisfacţiune constatăm, câ denunţările făcute de noi tn privinţa şan-tagiulul ovreilor Grunberg et Weintmub aO găsit un resunet puternic tn mal toată presa capitalei, cea ce a făcut pe parchet sâ ia afacerea tn mână. Instrucţiunea urmează, deci nu vom da d’o cam dată cre-zămtnt ştire! răspândită de aceşti escrochl că ati cedat direcţiunea ziarului lor fostului preşedinte al tribunalului decomerciO din capitală, d. Brătianu, şi că ast-fel vor scăpa de pedeapsă. Pentru astăzi ue mărginim a semnala osebitei atenţiuni atât a parchetului cât şi a tribunalului de co-merciO un individ mal periculos de cât e-ditori «Monitorului Comercial», anume S. L. Offenberg, de origină din Galiţia. A-cest individ a venit în laşi tn contact neplăcut cu parchetul de acolo, cea ce l’a tăcut câ se strămute In capitală. Aci, sub titlu de biuroO de notariat, a înfiinţat tn str. Şerban-Vodâ o adevărată cancelarie de escrocherii, unde se arangiazâ registrele faliţilor frauduloşl; la toate falimentele bănuite Olfeiiberg apare ca creditor, de şi n’are nici o avere, şi val de acel comerciant care a avui nenorocirea sâ cază tn glnarele acestui Shyllok. Ar trebui ca tribunalele noastre, cari cunosc pe acest individ sâ ia măsuri, ca nici el nici complici săi să nu mal calce palatul justiţiei; ar trebui ca comercianţii înşelaţi de acest escroc, să părăsească timiditatea, şi să denunţe parcbetulul şanlagiul acestui individ.
D’o cam dată ne mulţumim cu aceste rânduri, la trebuinţă vom da nume proprii.
X
Mare alaiu eri 9eară în casele maiorului brătienesc Fânuţâ, unde se adunaseră toţi colectiviştii din culoarea de Galben. La aceasta întrunire a luat parte şi preotul Hris-tache de la biserica Precupeţii-Noui.
Ar fi bine ca Mitropolitul primat se orânduiască o anchetă, pentru a constata călcarea datoriilor sale, de către preotul Hristache, care numai servitor al altarului nu e.
Regimentul al 4-lea de linie din Capitală va lua garnizoana în Do-brogea, în loculreg. al 3-leadelinie care va sosi în Bucureşti,
Se crede câ acest regiment va rămâne defi nitiv în Capitală, de oare ce face parte dintr’lnsul şi locotenentul Ferdinand de Hohenzollern.
X
Ni se comunică din Constanţa oâ In curând va 8pare acolo un ziar ebdomadar : «Delfinul Dobrogiel.»
X
ABUZURI COLECTIVISTE
Pe vremea când d. Mitică Moruzi era prefect de poliţie al Capitalei un inspector poliţienesc, recomandat şi susţinut de ceasornicarul Radu Mihai,se destingeaîntre toţi prin brutalitate şi prin toate apucăturile neo-neste a unui perfect colectivist Acest inspector era Musceleanu. Câte reclamaţiunî nu sau făcut pe timpul când colectiviştii erau la putere, în contra acestui funcţionar a-busiv, câte denunţări nu s’au formulat ! ?
Se ştie ci până la venirea guvernului actual Musceleanu fu pâ-trat în funcţiunea pe care o necinstea. Acum Musceleanu nu mai e inspector peliţimesi. Aceasta imprejurare însă nu satisface mc; de cum pe acei care au suf-ritde pe urma lui. Vie timele lui Musceleanu cer darea lui în judecata şi iată pe ce anume a-buzuri se baseazâ.
Întâia escroc herie :
In contra lu’ Nie lonescu din str. Rahovei Nr. 165, se dăduse un mandat de arestare, în urma unei sentinţe judecatoreşt care T osândea la trei luni închisoare.
Cu executarea mandatului era însărcinat inspectorul Musceleanu. Ce face inse acesta ? Sigur de impunitatea pe care era s’o obţie de la patronul seu, se învoeşte cu con-
damnatul lonescu ca să’i dea în schimbul nepxecutarei mandatului suma de 580 lei. lonescu bucuros scoate suma cerută şi o dă lui Musceleanu. lonescu însă cu toată suma de bani ce a dat totuşi n’a scăpat deoare ce Musceleanu dupe ce lăsase neexecutst mandatul pe un timp de un an înainte de a părăsi postul seu a ordonat ca lonescu să fie arestat şi trimis la Văcăreşti.
lonescu acum se află la Văcăreşti.
*
• • •
A doua escrocherie.
De la bananul Ion Chirigiu din calea Rahovei No. 157. Musceleanu prin intimidări ce ia făcut ia escrocat suma de 400 leL Chirigiu nici pân’aeum n’a incasat banii ce ia dat •
» •
A treia şi ultima pentru azi.
Musceleanu avea trebuinţa d-100 de oue. Acestea atunci costau 30 de franci suta fiind timpnl iernei.
E' bine, ştiţi bine ce face Musceleanu ca se nu cheltuiască 30 de lei, dar tot odata se aibe şi ouăle. Cheamă pe epistatul Gheorghe de la secţia 29, şi scoţind un franc din bozunaru lui ’i spune să se ducă să cumpere 100 de ouă.
—	Dar 100 de oue costă 30 de lei, răspunde timid sermanul epistat.
—	Nu ştiu, fă tot ce poţi şi să’rnl aduci ouăle.
Nefericitul epistat neavănd în oo-tro, se împrumută cu 29 lei şi plăteşte ouăle lui Musceleanu.
După acestee scrocherii,credem câ parchetul nu va perde vreme spre a da tn judecată pe Musceleauu.
NOSTIMADE
Primim următoarea scrisoare : Domnule Redactor,
Găsesc tn Motiitorul oficial de azi un anunţ ast fel conceput.
In ziua de 10 MaiO a. c., pe la orele 12, ’mî-a dispărut tn colţul bulevardului, înaintea hotelului Herdan, ceasornicul med de aur cu două capace (Breguet, Paris, No. 5 915); cine ’1 va găsi este rugat a’I a-duce la subsemnatul şi va primi 100 lei recompensă.
Lazăr de Mayo.
Calea Şerban-Vodâ No. 52.
Mă crez dator sâ aduc la cunoştinţa tutulor şi In special a păgubaşului că acest ceasornic nu se găseşte la mine.
In ziua de 10 Maiu nici n’am eşit din casă până la vremea mesei.
Sper că ast-fel nu se vor deştepta legitime bânuell, ce ar putea plana In contra mea.
Un fost prefect de politie.
ÎNTÂMPLĂRILE zilei
Otrăvitoare.—S’a condus la secţia 21 femeia Mariţa lonescu, servitoare la d-na Maria Stoenescu din str. Ştirbei Vodă No. 12, fiind că a voit să otrăvească pe stăpâDa sa.
—x—
Crima.—Gheorghe Ioan şi Ion Ior-dache aO fost prinşi în momentul cânţi voiaO sfi sugrume de gât pe d. Vasile Ştefan din dosul bisericel Precuped vechi.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HA VAS
Vlena, 25 Maid. — După o depeşe a ziarului «Tagblatt», Ţarul, primind o deputaţiune care l’a invitat a veni la K.iew, ar fi zis că doreşte multsâ menţină pacea.
Pesta, 25 Maid. — «Pester Lloyd» desminte ştirea In privinţa rechiâmâril d-lul de Wolkenstein, ambasador al Austro-Ungariei la St. Petersburg.
ltoma,25 Maid.—Corniţele Cipriani, senator, mort de curând, recomandă In testamentul său fiilor săi să se na-turalisez Francezi, pentru câ, zice el, Italia nu mal merită a fi servită, de când s’a lepădat de Franţa pentru a se alia cu Germania.
Vicna, 25 Maid. — Camera a terminat discuţi unea specială a bugetului din 1888, şi a adoptat legea financiara In a doua şi a treia citire.
LA MAGASINUL
DB
DROGUE, COLONIALE-OELICATESE
I0X TEŢlpr^eruGEIlSABEkO VESA
L» CÂINELE NEGRU—STRtOl L PSCANI
au sosii şi sosesc din 15 în 1ţ zile
APE MINERALE NATURALE
din toate sursele indigene si streine
Asemenea toată producţiunea Lutului proa spet din Paşcanii proprietatea D-nel Colonei Klarauitiei-jf se afia de vânzare nunta! în sus numitul Magasin.
BĂILE CU DUSE
De la Basinul societăţii Române de arme, gimnastică şi darHa semn, din str. Brâncoveanu No. 16, precum şi şcoala inota'iune sunt deschise pentru onor. public.
800	Comitetul.
nC UCM7ALC dîn cauza pleca-Ut VCI1A» rit rei cu rabatul de 531a suta diferite mobile şi obiecte de nsenag fl. Doritorii se vor adresa In toat. zilele de lucra in s trada Speranţei No. 19
745
VIITORUL
ANUNCIU
LICEU DE DOMNIŞOARE
>0. IO STRADA FA\TAXEI Xo. 4 0
Cu Începere de la 1 Septembre anul curent, se va înfiinţa un institut menit a da domnişoarelor o iustrucţiune de întinderea aceleia pe care o primesc băieţii tn liceele Statului.
Institutul va coprinde chiar de ia început cursul primar complect şi primele trei clase de licee, rămânănd ca cursul licial să fie complectat tn anii următori.
Scopul ce se va nrmări tn institut este de a da domnişoarelor instrucţiunea trebuitoare, s->re a putea trece cu succes examenul de bacalauriat.
Partea educativa este în sarcina sub-semnatel; iar direcţia studielor o are d-nul Ion C. Georgian profesor la Asilul «Elena Doamna».
Personalul didactic al institutului de o cam data, până ce necesitatea va mal reclama a-daoase, se compune ast-fel :
Pentru curMil primar trei domnişoare absolvente de scoale secundare.
Pentru cursul secundar:
Limbele latina şi greaca, d-nul Neculae Barbu, profesor la liceul St. Srva;
Limba români, d ra P. SagArceanu, profesoara la Externatul secundar de fete No. 2
Limba germana, d-ra W. TUringer, absolventa de şcoala secundara din Germania.
Limba francesa, d-nul Lolliot, profesor la liceul St. Gheorghe.
Matematice, d-na Maria Brataseanu, profesoara la Asilul «Elena Doamna».
Şliinll bsico-naturale, d-ra Elena Alessiu.
Religiunea, Preotnl, N. Niculoscu, institutor.
Isteria, d-nul Ion C. Georgian, profesor la Asilul «Elena Doamna».
Geografia, d-nul M.Bratila, profesor la şcoala de comerţ şi la liceul St. Gheorghe.
Caligrafia şi desemnat, d-nul P. lonescu, profesor la şcoala de comerţ.
Musica, d-uul I. Vasilescu, profesor la gim-nasiul Cantemir.
Gimnastica, d-nul Velescu, profesor ta liceul Matelil Basarab.
Lucrul de mină, d-na Maria Boţea, profesoare la Externatul secundar de fete No. a.
Şcoala de piano este obligatoare ca şi cele-1-alte studii pentru toate elevele şi se va face de profesoare cunoscute.
Ori ce informaţiunl se pot lua de la sub-sem-nata In toate zilele la orele 8—10 dimineaţa şi a— 4 după amiază-zi tn localul institutului.
Dtrestrice:
Elen» Alessln
APE MINERALE
FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE
MAGASIMJL DE COLONIALE
n.	mm & c-®
3, STRADA LIPSCANI 3, — BCCIIRESCI
Comande se pot efectua tn toată ţară. Pentru Farmaciştii se face rabat.
CC * DCUnCA?K de la Octombre Ot AntniJtALA viitorpartâmea din moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIFtEŞTI districtul Teleorman la distanţă de IO minute de Alexandria, tn întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, magasii pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa ia Radacţia acestui ziar.
LA CONCURENTA
Vând mult si câştig pucin, avantagiu consumatorilor
C. T. CHRISTOFOR
„LA HARIXAR“
Calea Victoriei, No. 100, vis-â-vig de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club.
Zahăr franţuzesc. .	.	.	kilo	1—10
Zahăr cubic..............«	1—20
Gefea martinicâ cal.	I	.	.	«	4—40
Cafea Rio	«	I	.	.	«	3—60
Luminări Apolio verii. 560 gr. 1—65

de lux cal. I
kilo 1-40
Unt-de-lemn francez .	.	«	3	
« grecesc .	.	V	2	
Orez turcesc ....		((		50
Făină de Pesta cal. I .	.	«f		60
« « « (l II		«		40
Macaroane de Italia cal.	I.	«	1-	-20
Fidea « « «	I.	«	i-	-20
Măsline dulci ....		«	2	
Ceaiu comp. col. cutia.		«	4	
Rom Englezesc . . .	*	Litru	3-	-60
VIXTJRI DE RASA	ALESE			
Conservate de mine In propriele mele pivniţe
Vio negru de Xlcorewti vechi de 4 ani Litra fr. 4
Vin alt* de Dragasinni vechi de 4 ani Litru fr. 1.
S4»
Cu stima C. T. CHRISTOFOR
DE VENZARE 3T8S5E
cu grădină mare şi pomi roditori asemenea şi un loc cu dou» fafzade cu o prăvălie.
Doritorii se vor adresa la unica fiică şi moştenitoare Elena Burelly Ploeşti piaţa Unirel 1.	752
FOST CASA OE BANCA SI SCHIMB
RUFER & ST^EHLI
ACUM
I. ST/EHLI
şi’a transferat biurouriie sale din strada Lipscani 47 în strada »oamnei iVo. 15
lângă Creditul Funciar Urban sediul fostei Bănci u Prevederea». Casa seva ocupa ca si tn trenii, cu compararea si vânzarea efectelor publice, tn condiţiunile cele mal av»n-Lagioase.	748.
MAGAZINUL CARAPATI
Redesrhizându-se, Moştenitorii invita onorabi a clienta a visita magasi-nul ca şi In trecut, cunoscând ca. vor găsi or-ce obiect de bijutorie şi argintărie, cu preţiuri modeste, şi serviciu real.
N. BÂSILESCU
AVOCAT
Doctor in drept, laureat.—Consultaţiu-nî de la S — iO dimineaţa.
650	23, Str. Smârdan, 23.
Sub-semnatul ere onare a aduce la cunoştinţa onor. pnblic ca a deschis un
RESTAURANT
In str. Regala 17 ţfosta sala «Universala»), sub propria mea firma,
SPIRIDON M. GFORGESCU
aranjat cu totul noO Intr un stil modern, bine mobilat şi bine ventilat unde se poate servi In or-ce timp tot felul de mâncări alese şi gustoase precum şi băuturile cele mal bune şi mal naturale promiţând un servicitl prompt, curat şi preciurl modeste.
Muzica naţionala sub conducerea cunoscutului şi simpaticului artist
IONICA DINICU
Afară de acestea, sub-semnatul, pentru o mal mare înlesnire, are la dispoziţia d-lor visitatorl amatori la orl-ce timp mal multe camere separate, elegant aranjate pentru supat.
Tot de odata mal aduc la cunoştinţa ca pot servi la domiciliurl vinurile cele mal bune atât vechi cât şi noi, cu preţuri foarte moderate.
In speranţa ca onor. public, care mă cunosc In aceasta branşe din vechinl restaurant Constantin actualmente Paraschivescu şi care am servit timp de 1; ani ca nu am cruţat nici chcltueli nici osteneli pentru a merita tot aceeaşi încredere de care m'ani bucurat şi tn trecut cu deosebire ca acum lucrez sub propria mea firma sunt pe deplin convins ca voiii fi onorat cu vizitele d-voastre poomiţându-vă ca veţi fi pe deplin satisfăcuţi.
In curând deschiderea gradinei din nou restaurata şi elegant decorata.
770	Cu toata stima
Spir’don M. ucorgesen.
SINGURUL DEPOU
cu
VINURI
SPECIALITATF ESCLUSIVV INDIGENA
ALBE SI NEGRE
Calea Calarasilor Nr. 1
Din cele mal renumite dealuri, şi In special din Gol Urinei, Districtul Mehedinţi.
Puritate garantata, constatata chiar de onor. Eforie a Spitalelor civile prin ana-lişa chimică.
Preciurl foarte moderate
Să trimet la domiciliu franco tn cantităţi mari şi mic! cu vadra In butelie şi tn bu-toae de or-ce mărime.
TH. ». COSTIN.
607	Calea Călăraşilor Nr. 1.
BOALELE SIFILITICE
XEPUTIXTA B AR BATE AS CA
Vindecă după cele mal no! metode radical fără durere şiîmpedicare.dupfe experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Cmigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii ae la 8 dim. până la 6 seara.
Loo separat d 'aşteptare pentru flecare.
_____________6*8
EnIc asta zi un fapt Mtipwlal prin istilnta »1 nratiegator că se poate Introduce lesne prin pelea intacta In corp substanţe disparibile precum : eter, cloroform, gaz aerian, acid carbonic, etc., şi cart se regăsesc In urină. O tncercare făcută cutun udat şi pus pe corp tu direcţiunea stomacului va produce tn câte-va minute o greaţa mare. Pe acest principia recunotscut de ştijnţa se basează remediul med care e şi aprobat de onor. consiliu sanitar din Bucureşti. Persoanele cari sufer de paralisarea membrilor dupe un atac de apoplexie, dureri nerwoaso de cap, migrene, insomnii, agitaţiuni, etc. şi cari vor să se informeze despre succesele surprinzătoare ale tratamentului meO, n afl de cât a cere o broşară contra afecţiunilor nervoase şi apoplexie ediţiunea 16-a care se remite gratis de câtră farmacia Naţionala I. A. Ciura, strada Lipscani la Bucureşti; farmacia la Vulturul de aur,S. Lebel, Ploeşti; farmacia fraţii Remer la Focşanî; farmacia la România F. Eilel, la Galaţi; farmacia E. M. Keresztes, la Roman; farmacia Charles Herzenberg, la laşi şi farmacia curţet E. Hainal, la Botoşani.
No. 4.	Dr. Roman Waiamann

ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Coltei, 49. — Bucureşti
MORI
FABRICILE spirt
TOT FELUL DE MAŞINI
Rare drposit de toate uneltele »i|ar cesorlile pentru exploatarea fabricelor
PIETRE DE MOARA
CURELE, CUCIUCURI
GIZE DE MâTASE, LUMINA ELECTRICA,
139
DESFACERE TOTALA
SAVA VASILIU & FID
Nr. 35 Lipscani Nr. 35
Retrăgându-se din comercifl desface loată marfă de porţelan şi cristal, servicie de masă, lămpi, tacâmuri alpacca, precum şi toate obiectele necesare menajului casei. restaurante şi cafenelei cu preţurile FABRICEI.	724

MARELE HOTEL CARAIMAN
SINAIA
• in cea mal frumoasa posiţie şi cel mal {confortabil, 9î camere peste drum de gara.
RESTAURANT DE PRIMUL ORDIN
Bucătărie franceza şi Româna sub direcţiunea unuia din primii bucătari din Capitala.
A preveni prin telegrama pentru a reţine a-partamente sau camere.
Cu stimă,
44	Antreprenor. Dumitru Duna itrese*
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — 14 MAIU
HE5
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R Kl 0
Strada Lipscani, \o. 27
Cnmpen si vinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi Cursul Bucureşti
n Maiu 1888
	Cump.	vend.
5 0/0 Renta amortisabila	1-2	09 1/2
5 0/0 Renta perpetua	90	9 2
6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig deşt drum de fer	80	80 1,2
7 0/0 Scria. func. rurale	IOT 1 4	107 3<4
5 0/0 Scria. func. rurale	S*t 1/4	05 H<4
7 0/0 Scria. Tune. urbane	105 1/4	105 3/4
6 Q/0 Scria func uri>ane 6 oio 8cria. func. urBane Urbane 5 0/0 laşi	98 1/2	00
	88	88
	78	78 1 2
5 0/q împrumutul comunal Oblig. Casei pena (lei 10 dob.)	76 3/4	-,7 1 4
	212	216
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	35	37
	040	060
Acţiuni «Daeia-Romănia,	230	247
» Naţionala	210	215
• Constructiuni	70	73
Argint contra aur	16 20	16 40
Bilete do banca contra aur	16 20	16 40
Florini austriaci Tendinţa fermă	2 01	2 02
LA GRADINA GEGRGE lOANiD
Strada Polona No, 104
SF, AFLA DE VEN'ZaHE
TRANDAFIRI
în oală altoiţi în măceşi de diferite culori, în nu-mCr de tbo feluri aleşi din colecţia generala a trandafirilor tot ce poate fi mal frumos, înflorirea lor sunt remontanţl adica înfloreşte toata vara, aceşti trandafiri în oala se pot replanta în or-cc timp, preţul pentru unul este de lei ?,4, >, Se ia dupe înălţime.
Domnii amatori din districte care vor dori acum para sunt rugaţi pentru comande a se a-dresa prin epistole la zisa gradina, comanda va fi însoţită de valoarea Iul prin mandat postai, şi de Indatâ se va expedia comanda prin calea ferată cu marea vitesa,	752.
casadin Strada Polonă No. 104. compusă din v camere pentru Staoân 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri.	"23
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Slrnda Lipscani \o. 15 bis
Bl'CUR EŞTI
Curs pe ziua de <3 Maiu
DE ÎNCHIRIAT
DE YENZARE
In total sau în parte un salun complect de lemn negru îmbrăcat cu atlas roşu In cea mal buna stare, compus din 2 canapele, 4 fo-toliurl, 6 scaune, 4 oglinzi mari poleite,2 măsuţe, e scaune de fantasie, draperii etc. o S3lă de mâncare şi diverse alte objeeie precum dulapuri, scaune, mese, galerii etc. ustensile de cuhnie. A se adresa Str. Negustor No. 24 de la 9 până la 12 a m.	747
VALORI	Scadcnla căpos n e 10 r	Târg lib. curs med.
Fuuilnri «ie stat roman		
Renia rom perpe. 1875 f %	1 Ap. 1 Oct.	91
Renta rom. amortis.b- 5%	1 Ap. 1 Oct.	
Renta rom. rur- conv. 6%	1 Mai t Noem.	89
Oblig, de stat C. F. H.6%	1 lan. 1 Iulie	
idem idem b%	Idem	
împrumut Stern 1864 ~%	1 Mar. 1 Sept.	
Imprum. Openlieim 1666 8% Agio	1 lan. 1 Iulie	16 15
împrumut, de oraşe		
Impr. oraş. Bucur. 5%	1 lan. 1 Iulie	77
idem din 1884 5%	1 Mai 1 Noem.	92
lm.or.Buc.cn primelozfr. 20		40
Valori diverse		
C redi tul fonciar rural 7 %	1 lan. 1 Iulie	107 H
idem Idem 5,%	idem	91 h
Cred. func. ur. din Buc-1%	idem	105 a
idem idem 6%	idem	99
idem idem	idem	88 %
Cred. fanc. ur. din laşi 5%	idem	78 S
Obl.cas. pensiun. fr 300 10	1 Mai 1 Noem.	415
UTIL PENTRU TOTI
BALSAM DESANATATE
AL FARMACISTULUI
I. EITEL din Râmnicu Vâlcea
i Analieat şi aprobat de onor. Consiliu Medical Superior din România
Prezervativ cscelinte al sănătăţii contra diferitelor maladii contagioase, mal cu seamă In timpuri epidemice, de cbolera, de friguri, şi Remediu foarte bun contra boalelor de stomac, de ficat şi consecinţele lor precum : indigestiuni, lipsa de apetit, r&gâiala greaţă, flegmă, Qatulenţă, durere de stomac, colică, ingreunarea de stomac constipaţia. congesti-uni, gălbioare, venin, hemoroide (trănjl), hi-dohondrieşi melancolie (provenite din deranjamentul mistuireij, indispositiune, durerea, de splină, ameţeala, durerea de cap,friguri, Bcorbut, ulcere etc etc.
Bnlzamul dr sanntate Litri, Superior tuturor produselor similare, se recomandă pentru on-ce cas ca cel mai buu şi cel mai util medicament de casa tutulor persoanelor In general şi in special celor depărtaţi de ajutoare meaicale,
Balsamul dr sauatatr Eitrl, se poate întrebuinţa tn ori-ce timp şi fără deranjament de afaceri.
Preriiil unui flacon tnsotit de Instrucţie t a! 50 bani
Se găseste de vănzare la celle mat multă armacii şi la principalele Drogherii din tera
CASA DE SCHIMB
MOSCU IM A CH M I AS
A'o. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, tn f'acia noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Romănia)
Bucureşti
CumpSră si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 13 Maiu 4888
lasl
Renta amortizabila ,, româna peinctua Obligaţiuni de stat [Conv.rnr.]
”	Municipale
Casei pens. [300 L.j 7 % Scrisuri funciare rurale
5	“	■
7 X	.. urbane
6 5 b
3 % Obl. Serbesil cn prime lm. cu prime Buc. (40 lei]
Losuri crucea roşie haliane „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. bacia-România „ Soc. Naţionala ., Soc. de Construclinni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote Trancese „	italiana
,,	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotii in aur
Cump. Vinde ~9â	94 %
99 %
76
*15
107 % 91 3/4 105 %
99
88 %
£ * 70
40
30
43
40
69
76
*10
107
L1 *
105
98
87 3/4 78 67 3b 48 40 18
16 40 401 144
100
99
410
16 40 404 146 101 100 414

Ceamai noua si cea mai buna Maşina de Cusut
din lume
PATENT -NOTHMANN
SIN GER-PERFEGTION AT
PENTRU FAMILII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Muşină de cusut cu braţul înalt, premiali la toate exposiţiunile, cu primele medalii şi diplome de onoare.
Ea posedă numeroase îmbunătăţiri precum: Lucrarea fără nici un sgomot, depănător automatic pentru aţă, Suveică fără înfierare, Aşezarea de sine a acului In adevărata posi-ţiune,făcând ca lucrul se iasă lu tot-d’auna curat, elegant şi simetric, un ce ce nu există la nici o msşină de cusut.
Toate părţile principale ale maşineî sunt lucrate tn oţel fin. Maşina mai posedă, aparate de brodat, marcat, tivit, încreţit, maşină cu aparat de făcut găuri etc.
&AR A IM ITE I N SCRl'S'A PL ÂNL
Hlatihjila in rate mici lunare sau septamânale
Cumpărătorilor cu bani gata li se oferă un rabat corespunzător.
Singurul representant pentru toată România, Serbia, Bulgaria şi Grecia
MA.X LICHTENDORF Bucureşti Boulevardul Elisabetha, Grand Hoteldu Boulevard
Unde se afla sl depoul general
ROG NU CONFUNDAŢI
GRAND HOTEL DU BOULEVARD
l



JOCKAY-STABILIMEHT
No. 66.— St, raclei Clopotarii. — No. 65
BUCUREŞTI
Cumperari si ven-zari de cai, trasuri si hamuri. Pensiuni de cai zilnic si lunar pe preciul de 2 lei pe zi inclusiv hrana.
Cu stima, LANGOSY.


172
FRUMUSEŢEA DAMELOR
SOCIETATEA ANONIMA
DE
BAS ALT ARTIFICIAL S! DE (IE li AAIICA
.	DE LA COTRONENI
Capital social: lei 1,500,000 capital versat la îll Decembre
1886, Iei 1,370,500
Usina situată la Bucureşti, Cotroceni, şoseaua Pandurilor, în faţa Asilului Elena Doamna, legată cu Calea Fer. prin staţia Dealu Spirea DIRECŢIUNEA SI OEPOSIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STR. DOIMNEI, 14 B S Adresa Telegrafica: 6ASALT Bucureşti
DEP0S1TE SECUNDARE :
In Bucureşti, Calea Qriviţel GG — In Brăila, la d. G. Grosovich,piaţaSf. Arhan-gel — In Craiova, la d. M. G. Poumay, bancher. — In Galaţi la d. M. SebasLiau Somaripa. — In Uălaraş!, la d-riil M. Serghie, B. Farfalomel. —- In Rusciuk, la d.
Thomadis et Dafnianof.
Industria naţională ale cărei produs au obţinut la Exposiţia Cooperatorilor din Bucureşti şi Craiova, cea mai mare recompensă
DIPLOMA DE ONOARE CLASSA l-ia
ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PENTRU BUCUREŞTI
42, Calea Victoriei, 42
Recomandăm onor. public bogatul nostru asortiment de Haine guta croite si lucrate de noi aici dupe ultimele jurnale.
Tot de odată încunoştiinţăm onor. noastră clientelă că ne-a sosit asortimentul oomplect de stofe veritabile franceze si engleze pentru comande. PreciurI foarte convenabile.
Cu stimă,
Croitoria Rosenzweig
9£ţ	Calea Victoriei, 42.
Pete de Urat, cuji de pele. roşcata fer iei. pete de obraz, jiislrue »i toate defectele culoare! obrazului, depurţeaza radicaluiente
CALP A LY$ DY LO'tâ&B
;f Pelen cea mai aspra si uscata devine peste noapte moale, alba si frageda
SA VON DE LYS DE LOHSE cel mal fraged sepun de toaletă, liber de orl-ce tărie, oare adesea-ori este singura causu a culorel defectuoase a feţei. Cumpărătorii la ricatelor mele se aibă In seama FIRMA, GUSTAV LOHSE,46 YAGER STRAS-SE, Berlin, Fabrica de Parfumeric şi Sepunurl tine de toaletă. Se vinde in flacoane intregl şi jumetâţl la toate parfumeriile cele bune.
Depoul la d-nil Salomon Ilechter şi Cb. Lazarowitz.
		P ll	E T U ll 1		\.	E
FELUL MATERIALULUI		Oal. 1		Cal. 2		Cal. 3
	pentru mie	penlru unitatea de mSsură cn aşezare	pentru mie	pentru uni-| tatea de mesura cu aşezare	pentru mie	pentru unitatea do mesurâ cu aşezare
Pavele pentru bordure 10 bucăţi lam. palrat » » pavagiu deatrade şi de curţi	350	4.25	352	4.00	300	3.75
50 bucăţi la metru patrat	270	15.00	250	14.00	230	13.00
Lespezi pentru trotuare 25 buc. la m. palrat	180	11.00	300	10.50	320	9.50
Patrate felurite 36 buca.1 la metru patrat	210	10.00	210	9.00	180	8.00
Bordure de grădini 10 buc. la metru liniar	150	—	130	—	100		 	
Cărămizi refractare 420 buc Ia mr-lru cubic	.120							—	__ 	
Cărămizi cu 4, 6 si 8 găuri 40 buc. la 1 m. p	65	—	—	—	—	—
Io Bucureşti şi tu oraşele unde executa lucrări pentru comuna Societatea se tnsarcineazi 6i cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garanteaza pe timp de ua au.
Asemenea se alia la uzina materiale de calitate mai inferioara cu Preoiuri foarte reduse
MĂRGĂRITARELE TUTUROR PARFUMURILOR
PENTRU BATISTE, HAINE ETC.
fi r /n/a&ft
DE
LOHSE
renumit pentru caracteristicul, îndelungatul şi plăcutul sfiQ miros
Heliotrope blanc de LOHSE Groldlilie	de LOHSE
Bouquet jVTessaliria de LOHSE
Cumpărătorii fabricatelor mele se aibă tot-d'auna în seamă Firma GUSTAV LOHSE 46 Yager Strase Berliu Fabrica de
Parfumerie şi Sepunurl line de toaletă.
Depou Ia d-nil S. Hechter, Cb. Lazarowitz etc. En detaliu la toate parfumeriile de lux.	754
I-
<
H
13
O
z
N
©
r.
e <
* l
<
CC
Z3
2 <
D l
LJ | _J U O
tm
STSADA LI USCAM, No. 2
CELE DIN URMA NOUTATI
STRADA U SCAM, No 2
aa—b
S’t DESCHIS

St DESCHIS
CI!
C
>
O
m
r~
m
o
C c
3 DO
I 3
p s»
t 3>
763
CU ÎNCEPERE DE LA 9|21 MAIU ANUL CORENT
UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFaRIE PENTRU DAME SI BARBATI
STR ADA LII’SCAAI, IVo. 2
mmmmmmmmamammmmmmm
CELE DIN URMA JNOUTATI
STRADA LIPSCAN!, No. 2
--------------:
*
C
li
O
c
H
>
H
Tipografia Ziarului,, Epocia"
Tipărit cu cerneai» Cb. LorUieux C-le Paris
Girant responsabil, G. Ceorgesou.
www.dacoromanica.ro