ANUL III No. 743
A DOUA EDITIUNE
VINERI 13 (25) MAI 1888.
NUMERUL Vo BAS NUMERUL
ABOXAMEXTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc
TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bacurcsci: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandata poştale.
Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strelnetate: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL 15 BAM NUMERUL
AXUXCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA A0MINI9» TRATIA ZIARULUI
Ln Paris: Agrnre Havas, Placi de la Bour se, * Anunciuri pe pap. IV, linia 30 bani; anuneiurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
1,A P VKIS: se gAsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. lier-nialn. \o. SI.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANf
BEDACŢ1UNEA
No. 3,—Pinlza Episcopiei,—Xo. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A DMINISTRA ŢI UNEA
X>. 3.—Piatrn Episcopiei—Xo. 3.
w.wmi
PRIMENEALA MAGISTRATURII
ABUZURI COLECTIVISTE
APEL CĂTRE TARA
ATENTATE!
S0CIET. PROGRESUL SILYIC
CASTELUL TRAGIC
E o lună de când colectiviştii ne tot vorbesc de primejdiile ce ne 8-meninţă de către Rusia, e o lună de când ziarele lor ne spun în toate zilele că rescoala ţăranilor e opera Ruşilor şi că imperiul de la nord voeşte se facă şi la noi ceia ce a făcut în Bulgaria. Nu vrem se discutăm astă zi dacă faptul este adevărat ori nu. Să presupunem pentru un moment că ar fi adevărat şi să ne întrebăm ce ar avea ţara de făcut In aşa Împrejurare, adecă încotr’o ar trebui să-şl caute scăparea. în cine se-şî puie încrederea ? Mai pot colectiviştii se vorbească ţărei în a-ceastă privinţă, mai pot ei pretinde se ia puterea în numele acestei primejdii? Iacă ce voim a cerceta as-tâ-zi.
Noi credem că ori cine ar putea vorbi ţărei de intrigile ruseşti, de rescoala ţăranilor şi de agitaţiile pretendenţilor, numai colectiviştii nu. Ori cine ar putea cere puterea pentru a apăra ţara ameninţată, numai colectiviştii nu. Mai mult chiar, colectiviştii nici n’ar trebui se vorbească măcar de asemenea lucruri, căci ar risca să sfârşească prin a provoca indignarea publică. — Şi ştiţi de ce?—Fiind-că e numai o lună de când au căzut de la putere, după ce au guvernat doui-spre-zece ani fără control această ţară.
Dacă ar fi să credem că sunt adevărate cele ce spun colectiviştii despre uneltirile ruseşti, apoi crima guvernului trecut ar fi fără iertare. Cum, simţul naţional şi patriotic, ideia de stat, spiritul de ordine sunt aşa slabe, înţelegerea şi judecata ţăranilor aşa de întunecate, starea lui aşa de rea, în cât să fi fost de ajuns câţi-va vagabonzi ruşi, de ajuns câţiva miserabili străini, fără legături şi afinitate cu ţăranul nostru,pentru ca, prin ajutorul câtor-va minciuni grosiere, să rezvrâtească ţăranii din trei judeţe din centru ţărei şi să’i agite pe toţi diu toate colţurile? Cum, vorbele că Ţarul Rusiei a dat bani pentru ţărani şi ordin ca se le dea pământ, au fost da ajuns pentru ca să ’i ridice contra guvernului şi legi-gilor Statului român ?
Dar atunci unde’i conştiinţa românească, unde’i priceperea măcar rudimentară a vieţii naţionale? Cum, ţăranii cred aşa cu uşurinţă că au venit ordine de la Bucureşti ca se li
se dea pământ şi că primarii ascund aceste ordine ? Dar atunci unde’i înţelegerea cât de elementară a legilor şi a vieţel Statului 1
O aşa stare de lucruri este cu adevărat îngrozitoare, şi nu găsim în Europa popor cu care se ne putem compara decât numai cu Bulgarii!
Dacă toate acestea sunt adevărate, atunci a cui este vina, cine trebue făcut răspunzător? Nimeni de cât cel ce au guvernat doi-spre-zece ani ţara aceasta, căci din două una: Ori ţara aceasta a fost tot d’auna într’o asemenea stare, ori n’a fost. Dacă a fost, apoi să ne spue colectiviştii ce a făcut guvernul lor pentru îndreptarea răului? De ce au pierdut dol-spre-zece ani fără să facă nimic, când doi-spre zece ani e imens în viaţa unei naţiuni care se găseşte în condiţiile In care ne găsim noi. AI fi pierdut de geaba este o crimă neiertată.
Dar românii n’au fost tot d’auna in halul in care ni-I descriu colectiviştii. In vremuri mai depărtate, in timpii d'intâi ai regulamentului organic, apoi la patru-zeci şi opt şi în alte ocazii, ei au ştiut lupta cu demnitate pentru naţionalitatea lor. Bo-erii, şi ţăranii chiar, în diferite ocazii au arătat că nu sunt accesibili intrigilor şi ademenirilor ruseştL In tot cursul istoriei noastre contimporane nu s’a văzut ca influenţa rusească să fi fost aşa de puternică, cum spun colectiviştii că este as-tâ-zi, după un lung guvern liberal şi naţional, când nu o parte din clasa dirigentâ, dar masele populare se mişcă la un cuvânt purtat de nişte inculţi şi murdari jugenări şi iconari.
A cui e vina, cinstiţi colectivişti ?
Dacă numai pe sfert din cele ce spun gazetele voastre ar fi adevărate, şi ar trebui se vă ascundeţi în găuri de şearpe, şi după ce aţi derăpănat tot in această ţară, să nu mai împiedicaţi prin sgomotul şi atitudinea voastră pe alţii ca se consolideze edificiul naţional şi social gata se se dârlme.
Atât mai puteţi face pentru ţara voastră.
TELEGRAME
AGEKTIA HAVAS
Berlin, 23 MaiQ.
împăratul a avut o noapte foarte bună. El s a sculat la 9 ore 1/2 şi a petrecut dimineaţa în parc. El sa arătat la amiazl la fereastra camerei sale şi a fost aclamat «le mulţime.
Principii străini aQ visitaL la amiazl pe Majestâţile Lor şi afl asistat la dejun.
Prinţul imperial va represinta mânie pe împărat la prânzul Curţii dat în onoarea noilor căsătoriţi.
împăratul şi împărăteasa aii venit seara la Berlin în trăsură deschisă şi aQ fost aclamaţi cu entusiasm.
Paris, 23 MaiQ.
Am spus deja că biletele Talşe de 500 de franci ale Băncii Frânţii aQ fost descoperite şi că poliţia caută pe faişificatorh
Emoţiunea e mare fu public, din causa refusulul Băncii de a plăti biletele fă şe.
D. Dreyfus va întreba mâine pe ministrul de finanţe în privinţa acestui refuz.
Milan, 23 MaiQ.
Starea de sănătate a împăratului Brasi-liel continuă a se Îmbunătăţi, dar doctorii sunt foarte neliniştiţi In privinţa sfîrşitu* lui bo&lel.
Constnnlinopol, 23 MaiQ Via Varna).
Poarta a fost informată că d. Panuria, consul al Greciei la Monastir, părăseşte azi Atena pentru a se întoarce la postul săQ. Dar, dupe cum am telegrafist, autorităţile turceşti nu vor avea nici un raport cu d. Panuria, până la aplanarea diferendului. D. Tricupis a luat de altminteri angajamentul de a examina cu imparţialitate documentele încriminate şi de a rechema pe d. Panuria, daca sus zisele documente vor demonstra vina sa, repetând, totuşi, că daca până atunci autorităţile turceşti din Monastir vor face posiţiunea d-lul Panuria nesuferită, Grecia va usa de represalii faţă de consulul otoman din Larisa.
Cu toate astea se crede că acest incident nu va avea urmări supărătoare, pentru-câ Poarta arată multă coiţoiliare. Ca probă, regina Greciei mergând în Rusia şi trebuind să străbată In curând Bosforul, Poarta a informat pe d. Conduriotti că Sultanul va trimite pe ministrul afacerilor streine şi pe unul din şambelanii săi pentru a saluta pe regina la trecere.
Constant!nopol, (Cale Varna), 23 Mal.
Ştirile din Bulgaria şi din Serbia continuă a semnala uneltirile bandelor munte negrene.
Cercurile politice consideră că aceste bande, susţinute de comitetele slave, sunt menite a ţine populaţiunea tn nelinişte Întrebuinţând nesiguranţa Aceasta va putea servi într’un mod eventual pentru a justifica trebuinţa de a restabili ordinea tn Balcani.
< onstatinopol, (Via Varna), 23 Mal.
Intrăm lntro perioadă de linişte. Turcii fac Ramazan. Dd. de Radovilz şi Calice aQ plecat In congediQ, iar D. de Montebello pleacă mâine la Paris; lipsa sa va fi scurtă.
Iată cum judeeft ziarul Apărarea din Cra-iova puţina grabă ce pune d. Ministru al Justiţiei pentru schimbarea unor magistraţi.
Nu trebue pierdut din vedere că acest ziar este organul unul Comitet, sub preşe-denţia Prinţului Stirbey, colegul d lui Marghiloman.
După o adâstare de 5 săptămâni vedem pe d. Marghiloman, miuistrul justiţii, hotârându-se se dea afară pe Petrovan şi Cristea Pilat de la Botoşani, care făceau ruşinea ma-gistraturei noastre.
Şi aci pare că s’a oprit.
Cât pentru Populeanu, Sărăţeanu, Crâsnaru şi alţi, în ochii d-lui Marghiloman nu sunt de loc vinovaţi şi, chiar dacă au făcut ei infamii, vina e mai mult a lui Stătescu fiind că nu le ghicise aptitudinile şi vocaţia lor, nu ’i studiase de aproape ca să şlie în ce mediu se i aşeze. A luat dar pe Populeanu din capul parchetului curţi şi la numit judecător, a mutat şi vr’o doi, trei presidenţi şi judecători de tribunal, de la un judeţ la altul şi, cu aceasta a crezut că tot regatul este mulţumit.
Noi zicem câ nu, şi suntem siliţi să criticăm timiditatea, esitaţiunea d lui Marghiloman.
Pentru ce păstrează d-sape Popu-leano, eroul infamii în procesul Oro-veanu, pe Sărăţeanu, acel vestit procuror general de la Galaţ>, pe Crâsnaru care a falşificat lista juraţilor de la Vâlcea şi mulţi alţii, chiar de aci de la noi, cu diferite grade de celebritate tristă?
De 2 ani ziarele opoziţii au înfierat zilnic pe cei mai sus numiţi şi i-au făcut atât de odioşi în opinia publică că, şi peste 20 ani vor fi citaţi ca model de magistraţi nemernici, gata pentru o leafă se urzească scandale, se dreseze martori mincinoşi, săfal-şifice instrucţia şi se trimeaţă la puşcărie oameni nevinovaţi.
Ii	place d-lui ministru al justiţii să vază ziare, şi încă ziare amice cabinetului, tratând aspru pe magistraţii d-sale? îi place să spunem că, in tribunalele şi curţile de azi, sunt fiinţe nedemne?
i» —
Noi nu neschimbârnopinia ce am avut eri de Populeanu, Sârăţianu şi alţii : infami le am zis eri, infami le spunem şi azi, şi dacă d. Marghiloman vrea să ’i conserve, în ciuda noastră, cu părere de răd, dar cu hotărâre, vom începe vechile recriminări, vom reedita tot ce s’a scris contra lor, vom provoca curente de nemulţumire, curente viguroase chiar, care se învingă calculele ministrului şi scrupulele sale neînţelese.
Vom reveni.
ABUZURI COLECTIVISTE
Bilete de lila ei- percurs
Dovezile ce ara dat zilele trecute în privinţa dărniciei cu biletele de liber percurs, ne aQ atras trei protestaţiunl: una din partea d-lul G. Filitis, procurorut'general al curţei de casaţie, alta din partea d-lor C. Racoviţă şi A. Lupaşcu, membrii curţei de compturb
Cel dintâiu ne-a declarat pe scurt cft’şl-a plătit biletul, cel de ai doilea, mal sinceri, aa adBogat ca şi I’aO plătit cu suma de pa-tru-sute lei, fie-care, conform regulamentului.
Aceasta din urma mărturisire ne era absolut necesara spre a dovedi într’un mod precis cum se faceaO abusurile sub colectivitate... conform regulamentului.
Statul are funcţionari de aceia care sunt nevoiţi să fie aproape în permanenţa pe drumuri şi călătoriile lor ar costa peste două, trei mii de lei de fie-care, daca ei şi ar plaţi integral fie care drum.
In categoria acestor funcţionari intra spre esemplu: procurori de tribunale saQ curţi de apel, inspectori financiari, directorul monopolului tutunurilor, şi alţii care sunt datori să supravegheze In diferitele localităţi ale ţărei, cum merg interesele Statului.
Pentru aceşti anume funcţionari, sa făcut faimosul regulament şi s’a admis ca Statul să plătească de fie-care bilet suma de 400 lei.
lata regula.
Acum să trecem la abus.
Toţi cel-l’alţi funcţionari al diferetelor minister*, daca eraO privilegiaţi de d. I. Bră-tianu, obţineaQ pentru 400 de lei bilete zise «plătite» conform regulamentului.
Ast-fel acel care aQ protestat eri câ le-am trecut numele !n lista noastră, aQ putut să se plimbe toata vara intre Bucureştl-Sinaia saQ Bucureşti-Piteştl-BacSO şi alte localităţi, par-ca ar fi călătorit tn interesul Statului 1
Întâmplarea a făcut să ne caza sub ochii un bilet de liber percurs pe caile ferate, care poarta numerul 5021. Negreşit ca a-cesta nu este ultimul bilet, dar presupuind chiar că nu s’ar fi liberat unu singur mal mult, vom face îndata o mica socoteala spre a dovedi de ce venit fabulos era frustrata direcţia cailor ferate prin abusurile fâcute conform regulamentului.
O călătorie de la un punct al ţ6reî, la celTalt, costa minimum—ducere şi Întoarcere— 150 de lei, ear persoanele care recurg la bilete permanente de liber percurs aQ neapărat nevoe să faca cel puţin zece drumuri pe an.
înmulţind 150 de lei cu zece, ajungem imediat ca resultat la suma de 1,500 lei pentru un singur bilet.
Mergeţi cu socoteala înainte, înmulţiţi a-ceştl 1,500 de lei cu 3021 de bilete; sca-deţi pe acele necesare funcţionarilor, sca-deţi faimoşii 400 de lei plătiţi conform regulamentului, şi veţi ajunge ca resultat la peste doue milioane de Iei, păgubiţi de Direcţie pentru ca să meargă d. Lupaşcu de la Curtea de CompturI la Moldova să’şl vaza neamurile şi pentru ca Orâşeanu se'şl resfeţe muza pe munţii din spre Predeal, conform regulamentului!
Apoi se nu perdem din vedere abusul al doilea care se facea la prefectura poliţiei unde Direcţia trimetea un numer oare care de bilete fârâ nume, spre a servi agenţilor poliţieneşti în misiune. Aci, aceste bilete se ImparţaO fără cea mai mica ruşine intre toţi colectiviştii nevoiaşi saQ economi. Risipa a mers atât de departe în cât un carnet trimis spre a servi tot anul, s’a terminat In dout luni l!l
La Piteşti, se facea chear negustorie cu biletele ; fratele saQ nu ştia ce ruda a unul deputat vindea bilete cu preţuri reduse !
Negustorie colectivista ! Ei consideraQ toate administraţiile statului ca moşia lor.
VI
„APEL CĂTRE TARA” _______________________ •
Abia ne scăparăm de urgia domnii colectiviştilor şi, mulţumită generoasei indiferenţe ce guvernul actual le-aQ arătat, partidul poreclit liberal-naţional Începe a’şl scoate capul din cenuşe şi prinzând curagiQ publică zilele acestea şi un apel către ţară I Apel către Ţară!
El ştiO bine, colectiviştii, că ţara este sătulă de dânşii şi cu toate acestea tot tn-drăşnesc de a mal face apel către ţară.
Actul ce aQ crezut de cuviinţa să-l săvârşească, o zic el înşişi, nu este un act de partid.
Bine că le este ruşine de a mal face apel la ţară ca partid.
Cu toată sfiala lor însă se cred tn drept, după cum tot el o spun, de a face ţărct un asemenea apel, lntemeindu-se pe capitalul politic ce aQ ştiut să adune în 40 de ani (adică tot istoria de la 1848) şi tn special pe faptele seversile in cei din urma doi-spre-zece ani lj!!
Capitalul politic i
Capitalul altora vor să-l facă al lor.
Cum se cunoaşte cât de colo că sunt colectivişti !
Iar oĂL despre faptele lor politice săvârşite în cel 12 ani din urmă e de mirat cum nu le mal este ruşine să vorbească.
Cu toată neruşinarea lor Insă, or-cine şi-a dat osteneala de a citi manifestul, a pulul observa că tot coprinde într'tnsul oare-care sfială prin expunerea vagă a faptelor In numele cărora şi-aQ luat libertatea a face apel către ţară.
Goniţi d'abia de mal de-unâzl de la cârma Statului, încep, după vechiul lor 0-biceiu, de a vorbi ţării, nu tocmai de la Potop, ci numai de la 1821, de la Regulamentul organic, pe urmă, se tnţelege, şi de la faimosul 1848, de la 1850, 1859 şi chiar de 1866 pentru a ajunge la 1877.
AQ doară toate aceia fapte despre care ne vorbesc colectiviştii sunt faptele proprii ale lor?
AQ doară sunt demnii urmaşi al acelor care aQ săvârşit acele fapte de care ni se aduce aminte ?
Ar fi de dorit să ni se arate cari din-tr’ânşil ar fi urmaşul lui Tudor Vladimi-rescu, afară numai daca n’a vrut să ne a-rate că aQ printre dtnşil po I)incă Schi-leru.
Ni se aduce aminte de regulamentul organic fârâ să ni se arate cari dintr'ânşit sunt urmaşii acelor boerî al ţării cari la 30 IuiiQ 1837 aQ subscris patriotica adresă a adunării generale prin care protesta lui Alexandru Ghica-Vodâ contra introducerii unul articol In Regulament pentru a lovi In autonomia ţărei; fapt care a costat pe Domnilor domnia, iar p’acel boerî e-xilul.
Ni se vorbeşte iar de 1848 epocă la care, daca e vorba a se face adevărată istorie contimporană, se ştie, câ a fost două re-voluţiunl, una naţională şi alta rusească. Şi cine a citit pe Heliade şi pe Bălcescu vă va spune în ce tabără se alia atunci ilustrul şef de astâ-zi al partidului poreclit liberal-naţional I Cât pentru faptele petrecute de la 1848 Încoace, tot ce s’a făcut bine pentru ţară nu s’a făcut de cât prin unirea tutor partidelor.
Să lăsăm dar la o parte istoria trecută a politicei noastre şi vorbind de colectivişti să venim ia 1877.
Cine nu şlie câ venirea colectiviştilor la cârma Statului se daloreşte evenimentelor cari pregătiră resbelul oriental de la 1877 care se termină prin nenorocitul tractat din Berlin la 1878.
O Îndoită acţiune militară şi politică, zic colectiviştii, se desfăşură atunci.
Acţiunea militară nu se datoreşte de cât bravurii armatei noastre.
Gloria armatei române nu poate fi gloria colectiviştilor, el cari au ascuns atâta timp, tn culele gloriosului steag al Armatei Române pe un general Anghelescu, pe un general Maican, pe un colonel Maican.
Cât despre acţiunea politică ştim cu toţii tristele şi umilitoarele resultate ce a avut.
N’&vem necesitate să mal vorbim de administraţia interioară a colectiviştilor in timp de 12 ani; fapte asupra cărora ohiar colectivişti! la apelul lor către ţară trec
www.dacoromatiica.ro
2
EPOCA - 13 MAT
8S3SCK9nXe&398M
cu oare care repezeală, m&rginindu-se a vorbi numai de pericolul !n care, cred dtnşii, ci se afli ţara pentru ci nu mal 'sunt el la cârma Statului.
Fiindu-le ruşine de a mal vorbi de libertăţile publice pe cari, el cel d’ântftiO le afl călcat înjpicioare, vor ast&zî sfi'şl ridice un nofl stindard sub care si poati si se adiposteasci: stindardul luptei contra străinului!
Azi nu mal e vorbă de lupta pentru partid, & zis general Lecca, preşedintele în-trunirel intime tn care s’a citit manifestul colectiviştilor, ci de lupta pentru tzara !
Am crezut, adaogă general Lecca, că azi nu trebue să ne punem pe terenul liberalismului, ci pe acel naţional, căci ţara e tn pericol I
Colectiviştii afl părăsit dar terenul liberalismului, căci afl simţii el tnsişl că nu mal pot sta pe acest teren, le alunecă picioarele pe dtnsul şi cad.
Sunt atâţia ani de când aceşti oameni afl tnşelat ţara jucând hora de brîu pe terenul liberalismului de care şi-afl bătut joc cu atâta sfruntare !
Bl singuri simt azi că nu mal pot vorbi tn numele liberalismului, căci nu mal sunt crezuţi.
Stindardul liberalismului tl an sfâşiat încă de mult, după cum le a spus tnsuşl răposatul C. A. Rosetti, adevăratul şei al partidului liberal.
Colectiviştii vor astăzi să pue mâna pa stindardul de luptă contra străinului.
Să sperăm că adevăraţii bine-voitorl al ţârei vor da tn lături pe colectivişti tn ziua tn care ar voi să pue mână pe acest vechio stindard al tutor partidelor.
Să nu se atingă de el câ’l mânjasc!
G. M.
SOCIETATEA „PROGRESII SILVIC/4
Cu totul nepărtinitori tn cestiune, aşa cum am publicai o critica a activităţii societăţii .‘Progresului silvic» ne grăbim a publica şi întâmpinarea pe care ne o aduce d. Stâtescu :
Domnule Redactor,
I numărul din 9/21 Mal trecut, al stimatului d-trâ ziar «Epoca» s’a publicat sub titlul Societatea «Progresul Silvic» un ar-tlool Iscălit de pseudonimul P. prin care articol se critică societatea noastră, că nu a lucrat nimic şi că ura şi intrigele domină pe membri silvicultori, ast fel In cât nu aO ales pe şeful lor—astăzi suspendat din funcţiune—ca membru tn această societate.
După cum alte servicii publice ao avut o epocă de trauziţiune, mal mult sail mal puţin critică, până să ajungă tn o stare normală de orgauisare, tot ast-fel şi serviciul silvic trebui ndturalmeDtesă treacă prin această epocă, spre a ajunge tn stare normală de orgenisaţiune, după timpul şi Împrejurările tn care ne găsim. Societatea «Progresul Silvic» fondată acum doi ani şi având un caracter eminamente ştiinţific, Înlesneşte acest curent, prin Înfrăţirea şi ridicarea membrilor săi silvicultori şi prin cultivarea din toate puntele de privire a ramurel noastre silvice. Este natural dar, că cel care se credeai! destul de bine tn situaţiunea de până acum. să fie nemulţumiţi de situaţiunea ce prevăd că are să să se Întâmple—după noi tn mod inevitabil—şi de acea recurg la mijloacele de a critica societatea noastră. Organul a-ceslel societăţi Revista Podurilor care a-pare tn Bucureşti odată pe lună, şi care se trimite tutulor ziarelor importante—Intre cari şi onor. redacţiunl a ziarului E-poca—coprinde activitatea acestei societăţi până astăzi şi modul cum s a condus societatea. Multe din ziare între cari mal a-les România Libera, Românul, Unirea şi
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(70)
H. W O O D
CASTELU TRAGIC
PARTEA III
XIV
Lord Vane cuseta la viitor
Această ultimă frasă aduse un zim-bet pe buzele lordului Mont Severn.
—	AI se te cerţi la cuţite cu contesa, dacă vel face aceasta, zise el.
—	Ştiâ bine, respunse tânărul lord rlzlnd, dar nu mal sunt un copil, şi a-cuma ştiii să’ml apăr ideile.
Cel doi bărbaţi să priviră zîmbind şi să întoarseră In bibliotecă.
Rămânînd singură cu lordul Vane, guvernanta II puîe mâna pe braţ şi II atrase In colţul unei ferestre.
—	Vorbind de Lucia cum a’i făcut'o, *ise ea, al uitat de ruşinea ce se revarsă asupra el prin greşeala mamei sale?
—	Fiica nu’i vinovată.
—	Ascultă, urmă d-na Ven, Lucia mi-e dragă de mal multe luni cât am stat cu dtnsa, ţintndu-I loc de mamă. William Vane, adause ea aproape cu solemnitate, voi fi In curlnd acolo unde toţi at de o potrivă.
VointzăNationala afl reprodus tn mal multe rânduri, diferite articole safl studii din Revista Pădurilor.
Lumea care se interesează mal de a-proape de pădurile noastre şi de serviciul lor, cred dar, că cunoaşte seriositatea acestei societăţi de interes pur ştiinţific. Având toate motivele de a crede, că dv. domnule redactor aţi fost indus tn eroare prin publicarea acelui articol, în contra interesului general relativ la păduri, ce cu toţil'l urmărim, vreafl se adaog numai două vorbo, pentru partea cea mică a lumel interesate, care nu ar fi fost tn curent cu activitatea tinerel noastre societăţi.
Mă cred dator mal seamă a da aceste explicaţiunl, pentru că efl, ajutat de concursul bine-voitor al mal multor bărbaţi de valoare, şi de al mal multor prieteni, am luat partea cea mal activă la fundarea acestei societăţi; pentru că am făcut parte din comitetul trecut de administraţie al societăţii,precum fac parte şi din comitetul cel nofl care s’a ales zileletre-cute tn adunarea generală şi pentru că am fost însărcinat tn special după statute cu conducerea organului societăţel «Revista Pădurilor».
Iată anume aceste explicaţiunl :
Societatea s'a fundat de la 1 Aprilie 1886 constituindu-şl statutele sale. Mal mulţi bărbaţi de valoare afl dat concursul lor; şi tn special d. loan Kalinderu, administratorul Domeniului Coroanei, care a fost ales preşedinte de onoare, a dat cel mal devotat concurs şi a stăruit necontenit până astâ-zl la prosperitatea acestei societăţi. In timpul cel scurt de doul ani de când societatea funcţionează s’a publicat regulat «Revista pădurilor» care coprinde o mulţime de cestiunl de ştiinţă silvică pentru ţara noastră. La adunarea I generală s’a propus de către comitet mal multe cestiunl relative la îmbunătăţirea serviciului silvic, cari cestiunl fiind discutate s’afl tnaintat onor. Minister sub formă de desiderate, spre a se avea tn vedere la modificarea Codului silvic şi la or-ganisarea serviciului. S’a ales o comi-siune care se elaboreze un proiect de nomenclatura termenilor silvici, din care fac parte şi eO, care a Început lucrarea, de altminteri destul de dificilăspre a nu se termina, cum cred unii tn câte-vazile. S’a organisatapoldecâtrecomitettn primăvara anului trecut o serie de conferinţe publice speciale la ministerul domenielor, care conferinţe s afl publicat tn parte şi tu «Revista Pădurilor». Aceste conferinţe afl fost asupra : Influenţei terenului, asupra vegetaţiei pădureştl, asupra regimului apelor, asupra rolului experimentaţiunel tn silvicultura şi asupra tăerilor de amelio-raţie şi a regimului asupra vegetaţiunel pădureştl. In adunarea generală de zilele trecute s'a arătat membrilor situaţia financiară şi activitatea societăţel, s'a pre-sental o parte din proiectul de nomenclatură tipărit, care nu se putea lua la cercetare imediat, căci ar fi fost o procedare nepotrivită,şi de aceea s’a prelungit mandatul comisiunel, spre a face o lucrare complectă. S'a ales In fine comitetul nofl al societăţel, care în majoritate se compune din persoanele care au fost şi tn comitetul cel vechifl şi anume : d-nil Ion Kalinderu, C. Olănescu, C. Robescu, V. C. Munteanu, C. Al. Orâscu, Al. Moroiu, Ar. Eustaţiu, T. G. Petraru, I. P. Chihaia, M. Petrescu şi G. Stătescu. In cele trei şedinţe aleadunârel generale nu se putea face mal mult, atât pentru că nuerafl alte propuneri la ordinea zilif, conform statutelor, cât şi pentru că timpul era prea scurt.
Aceasta e tn scurt activitatea societăţel silvice tn intervalul scurt de doul ani, fără
fonduri băneşti prea mari, dar mal mult cu sacrificiile individuale neînsemnate ale membrilor care s’afl unit i entru tnteme-iarea ştiinţei şi experienţei la cultura şi exploatarea pădurilor noastre.
In privinţa urei şi intrigelor ce pseudonimul articolului susţine că ar exista tn societate, pot afirma, că cel puţin înfrăţirea silvicultorilor se urmăreşte de societate prin adunările el generale, daca din insuficienţă de fonduri o activitate ştiinţifică prea largă nu se poate întreprinde. Aceste adunări de înfrăţirea silvicultorilor şi comunicarea ideilor între el, tn cel mult 3—4 zile pe an, numai prin societate s’afl putut realiza, şi nici o dată mal înainte nu afl existat.
Dacă oare cari porniri de discordie afl existat, acestea afl plecat tocmai din partea fostului şef al serviciului silvic, pe care nu mă sfiesc a’l spune că e d. Patru-lius, şi care — după cum pseudonimul recunoaşte— nu a putut fi ales de adunare membru în societate, din cauză că la fundarea societăţel nu numai că nu a voit să intre tn societate, pe o cale liberală ştiinţifică, tn urma propunerilor ce i s'a făcut de a primi onoarea de membru tn comitet safl in societate, dar, aceea ce este mal mult, dânsul a combătut cu cea mal mare vehemenţă societatea, punându-ltoate obstacolele putincioase; şi numai acum când e suspendat a cerut să intre tn societate.
Efl, tn mine, mă simt de altmintrell destul de fericit, când ştifi cât am lucrat singur, fără vr’un profit material direct, pentru societate, fără să'ml dea vre-o a-tenţiune aceştia puţini, şi când astăzi—nu mal departe—deja văd o mişcare, or tn ce sens ar fi ea îndreptată.
Sunt convins mai mult de cât or când acum, că curentul pentru binele si prosperitatea pădurilor şi a pădurarilor noştri!, nu se va mal putea abate cu nici un preţ tn viitor.
Vă rog şi pe d-voastrâ, domnule Redactor, să vă uniţi cu noi, numai, dar numai pe această cale de progres economic.
Este destul pentru a nu ma! reveni.
Primiţi etc.
George Stâtescu.
CRONICA
ATENTATE!
Radu Miliniu
Treci nd pe drum, mi s’a întâmplat Ceva care ml-a lâial nasul.
Colectiviştii
Vr'un individ a atentat f
Radu iUIluiiu
Nu; m'a întrebai căi esle ceasul!..
V liimancea
Şi eu, venind de la Piteşti,
Am ţis birjarului si tragă La un hotel din Bucureşti,
Unde am stat o iarnă întreagă...
La poarta, fuiU tnltmpinal D'un om misterios, laconic...
Colectiviştii
Şi-asupră'ţl el a atentai t
Dimancea
Nu, mă luase drepl Andronic...
Rămânând singură, ea ’şl rezemă fruntea arzătoare de masă şi se gândi cât de dulce ar fi de a muri.
XV
Litinnil adio
Barbara plecase la băile de mare, şi ladylsabela, aproape de moarte, căzuse la pat. Ea primise să mai stea câte-va zile la Est-Lynne, sperând să le petreacă cu copii săi. Dar să înşelase. D. Carlyle trimesese tocmai pe copil la miss Carlyle, ca guvernanta să fie mal liniştită, şi biata femeie nu cutezase a zice : «Lasă-mi’l».
Soaiele stătea s’apună, şi sufletul Isabele! să lupta ca să scape din învâli-toarea lui muritoare. Joyce era lângă dtnsa plângând şi rugându-se. Murinda cu capul ridicat pe perne, acoperită cu un şal alb şi părul despletit părea turburată de o luptă sufletească. Ferestrele erai! deschise, că l aerul se făcuse rar pentru bietul ei piept, şi ochii săi mari, ţintiţi spre licăririle purpurii ale apusului, faţa el neliniştită, tot arăta că o ultimă gândire o lega Încă de a-cest pământ pe care era să’l părăsiască.
De odată, o schimbare se făcu în ea; un pas răsună pe n şipul alei, un pas iubit.
—	Joyce I strigă ea.
—	My ady ?
—	Joyce, aş muri fericită dacă l’aş vedea... malnainte...
—	Să'l vezi? O I Milady, zise Joyce, la ce te gândeşti I
—	A! Joyce, ce face? Nu voifi fi în curând moartă ? Dorinţa asta care mă urmăreşte de mal multe zile nu mă lasă
să mor.
—	Dar nu să poate, Milady, răspunse Joyce; nu să cuvine.
Nenorocita începu să plângă;
—	Nu pot muri, vezi bine. E cumplit să te lupţi ast-fel cu moartea... Mi-aţl luat copii... acum şi bărbatul... Joyce laşa-mă să’l văd.
Biata Joyce ! şiroae de lacrimi curgeai! pe faţa el. II venea greu să nu ln-pliniascâ yoia stăpânei sale, pe moarte; dar ce era de făcut ?
Cineva bătu uşor la uşe. Joyce o deschise puţin, d. Carlyle o chema.
El se afla în sofragerie, gata a se pune la masă.
—	Dard nelVen, cum II mal este astă seara, Joyce?
Aceasta tremura din cap până In picioare. Nu mat putea ascunde adevârul, căci Isabeia avea de trăit numai vr’o câte-va ceasuri.
—	E foarte răii, stăpâne răspunse ea.
—	Mai rău încă ?
—	Vall mi se pare că e pe moarte.
—	Cum, pe moarte! strigă Carlyle. Nu moare cine-va de slăbiciune şi doctorul mi-a spus că e numai o slăbiciune mare. Trebue să mă duc s’o văd adause el mergând spre uşe.
Joyce Indrâsni să’l opriască.
(Va urma).
Sfolojnn
Si spuiU şi eă o istorie Interesantă şi de şic : Tocmai eşiam din băcănie D'undc luasem mifilic,
Şi locma Mie, om
'atrag nobil şi
... lucru ciudat, de viţă,
Colectiviştii
Un atentat h. Un atentai! I...
Stolo]»n
Nu; ml-a ţis : «Sluga I nene Ghilă !»
General Lecca [mormăind)
Efl, cu Prolopopescu Tache Ca ’n vremurile de bilşug.
Ne întorceam de la Iordache — Unde o dală era «Hiugh», —
Şi cu stomacurile pline Mergeam sub soarete de Maiu :
Eă. gras şi roşu, cum şli/1 bine.
El, ca o gloaba dc tramivay...
D'o dală, — lucru necreţul —
Un individ a atentata.
Colectiviştii
Şi ce-al făcui!.. Şi ce-al făcut!
General Lecca (morraaind straşnic)
Ce vreall si fac!.. L’am înjurai.
Ga.mil.
Dacă, vr’odata, Lucia va fi femeia d-tale, nu'I spune nicl-odată de mama el.
Tânărul ridică capul.
—	Ba ’I voi vorbi, zise el, şi încă des; II voi spune cât ţineam la lady Isabeia, şi câ n’am iubit pe nimeni ca pe dtnsa. Efl, să banuesc Luciei că a avut aşa mamă ! adause el cu pornire; dar d-ta nu ştii, d-nă, că tocmai din cauza mamei sale o iubesc aşa de mult!
—	Iubeşte-o tot d’a-una, zise atunci d-na Ven, strîngîndu-1 de mână ; ţ’o cer, ţ’o cer aproape de moarte.
înainte ca lord Vane să fi putut răspunde, guvernanta dispăruse. In a-ceaşi seară, statea singură tn odaia sa, Înfăşurată lntr’ua şal mare şi tremurând, de şi era luna lui Iulie.
Cine va bătu la uşă.
—	Intra, zise ea cu glas slab.
Era Carlyle.
Ea se ridică repede, năbuşind de e-moţiune, şi făcu o mişcare spre a’î da un scaun ; dar el o opri cu un semn, II spuse se şadă şi şezu In faţa el.
—	D na Carlyle m’a înştiinţat câ vrei se pleci, fiind prea obosita ca să mal poţi îngriji de copil.
—	Da, d-le, răspunse ea blând.
—	Ce al ?
—	Mi se pare câ... sunt foarte slabă, şopti ea.
Faţa el să făcuse vînătS; glasul el răsuna a gol ca acel al ofticoşilor. Un gtnd veni d lui Carlyle.
—	Oare, din nenorocire, nu te al molipsit de boala lui Wiliam ? L’al îngrijit
cu aşa luare aminte I
—	Mal de graba el 1 strigă dtnsa ;
8pol se opri, şoptind câte-va vorbe între care d. Carlyle auzi, pe câţi se păru, cuvintele de boală ereditară.
—	Or-cum, urmă Carlyle, te aî îmbolnăvit la Est Lvnne, dupe multă osteneală, şi stărui ca se te Îngrijeşti nainte de a te duce. De ce n’al primi un doctor ?
—	Un doctor nu poate nimic pentru mine, zise guvernanta.
—	Te crezi dar In primejdie?
—	O I nu de ’ndatâ... Ştifl numai că nu voi trăi mult.
—	Şi nu vrei să vezi un doctor 1 D-nă Ven n’o pot îngădui... Cel şefii bolnavă serios şi se du te iDgrijeştl I Mâine Iţi voi trimete pe Wainwright, şi dacă va crede de cuviinţă voi chema şi pe doctorul Martin.
—	D. Wainwright va fi de ajuns, zise ea cu un zlmbet trist ; II voi scrie un cuvînt spre a’l ruga să vie.
—	Cum îţi voi putea mulţumi vr’o-dată pentru grija, bunătatea ce al avut pentru băeţelul meii?
Frumoşii săi ochi sinceri şi umezi ţinteau aproape cu dragoste pe ai el. Un strigăt de disperare eşi din inima sa, şi cu mâna ce o avea liberă îşi acoperi faţa.
—	Nu’I plânge; el se odihneşte In pace. Mulţumesc, d-nâ Ven, mulţumesc pentru cât l'ai iubit.
Şi Carlyle eşi de odată, dupe ce strîn-se mâna lsabelel.
INF ORMATIUNI
Am dori se ne spue confraţii noştri de la România Liberă, dacă este adevărat ceia ce se şopteşte că misiunea d-luf gen. Barozzi la ministerul de resbel este de a acoperi abuzurile severşile da predecesorii sei.
In cursul petrecere! sale în laşi d. Lascar Catargi a fost zilnic objec-tul manif'estaţiunilor celor mai simpatice. Tot ce a doua Cap tală aţe-rei are mai distins a visitat pe lea-derul partidului conservator. La plecarea sa d. Lascar Catargi care a făgăduit se vie în curând din nou la laşi, a fost însoţit la gară de întregul comitet al oposiţiunei-unite şi de un numeros public.
Ni se spune că mai mulţi funcţionari ai direcţiunei generale a mo-nopolurilorStatului, vre-o zece, d’în-tre cari doi ocupând funcţiuni destul de însemnate, au fost depărtaţi eri din serviciu. Cunoscând greutatea cu care d. Ministru al finanţelor se hotărăşte a lua cuvenitele măsuri de rigoare contra uneltelor admi-nistraţiunei colectiviste, executaţii de eri trebue se se fi făcut culpabili de fapte grozave. Des aceea aştepîărn cu nerăbdare se vedem cum este motivată destituirea fie căruia din cei zece funcţionari ai direcţunel generale a monopolurilor Statului.
Azi la ore’e 11 1/2 a fost chiemat înaintea judecătorului însărcinat cu instrucţiunea afaoereî de escrocherie Andronic Gbereî—Radu Mihai—Di mancea, şi d. Mitică Moruzi, spre a da oare care lămuriri, în privinţa acusaţiunilorde complicitate cu Andronic, ce i s’a făcut de către inculpatul Vlădescu înaintea tribunalului.
Suntem informaţi din sorginte sigura că silvicultorul Papinian de la Ru-zefl împreună cu şeful circumscripţiei de Bârlad Elefterescu au împărţit Intre dlnşil lemnele provenite din deschiderea liniilor Intre parchete la pădurile dir. ocolul Câmpu şi Serata din acel judeţ. tn număr de 14 şi care se ridică la mai mult de 100 stânjeni cubt, lemn de lucru socotit a 50 lei, deci In suma ro-tudş numai 5000 lei. Aceste lemne erafl strânse de pădurari respectivi spre a fi puse tn vtnzare conform comptabilitâ-ţel statului safl date antreprenorului care a cumpărat parchetele. Rugam dar pe domnul ministru al domeniilor să bine-voiascâ a da ordin actualului sef de circomscripţie de la Buzefl să ancheteze faptele, siguri fiind câ cu a-ceastâ ocazie se vor mal dovedi şi alte potlogării ale finului colectivistului Naf-talistu.
-**-
Ministerul domenielor pubiică prin «Monitorul Oficial» următoarea înştiinţare :
Legaţiunea Franciel a informat pe guvernul Românie! că tn vederea stăret actuale a relaţiunilor comerciale între Fran-cia şi Italia, administraţia vămilor franceze a hotârtt sfe se ceară certificatele de origine pentru un număr de articole similare cu acele care constituesc elementele principale ale importaţiunel italiene. A-ceste produse sunt vinurile, m&tâsurile (tn gogoşi, greges ct moulinâes), câlţt dc mătase, vitele, unt-de-lemnul, fructe de masă, smalţul şi vitrificârile de tot felul, vânatul şi pasârile.cărnurile proaspete safl sărate, untul, pălârielede pae şi uleiurile volatile sau esenţele.
Certificatele de origine pentru articolele similare produselor italiene, vor fi liberate şi vizate gratuit tn cancelariele misiunilor diplomatice şi consulatelor franceze ort de câte ort va fi vorba de produse originare din ţârile care se bucuri tn Francia de tratamentul naţiunel celei mal favorisate.
Ţara noastră exportând tn Francia unele din aceste articole şi mal ales vinuri, ministerul se grăbeşte a aduce la cunoştinţa publica această hotărtre a adminis-traţiunel vâmilor franceze.
«R- .
Iată dupe «Monitorul Oficial» cuvântarea pe care a ţinut’o Regele la palat tn ziua de 10 Maifl, precum şi respunsul Mitropolitului :
Discursul Regelui
«Sunt 22 de ani de când am feri-«cirea de a fi In frunlea Ţârei; vremea «aceasta este o clipă în viaţa unul po-«por, un drum îndelungat tnsâ de strâ-«batut pentru un om asupra căruia a-«pasă neîncetat o mare respundere şi «multe griji. Cu 1oate că 'Mi am tras «de la Început calea cea dreaptă, adese-«ori M'aşi fi rătăcit fără buna povaţuire «a fruntaşilor Ţârei, care M’afl sprijinit «cu credinţă şi dragoste în acest şir de «snl al Domnirel-Mele. Văd dar astă zi «împrejurul meii cu un simţimânt de «vie recunoştinţă pe toţi aceşti bărbaţi «patrioţi, care afl adus câte o peatrâ la «clădirea ridicată prin o munca stator-«nicâ ca adăpost al neamului româ-«nesc.
«Din nefericirelipsescmulţi din vred-«nicil Mei consilieri, trecuţi în o viaţă «mai bună.
«Dea Dumnezeii ca temeliele acestei «clabirl să fie aşa puternice ca nici o «sguduire, nicîo furtună, se nulepoatâ «sfărâma.
«Statul român s’a desvoltat şi întărit «cu jertfe însemnate, cu lupte adesea «amare şi violente, care au putut seamănă discordia.
«Se uităm trecutul tn partea sa as-«prâ. — Românul însă are inima cal-«dâ, un sentiment care Împărtăşesc de-«plin cu dânsul.
«Se uităm dar şi să privim numai «înainte, având numai un singur gând, «o singură ţintă, sânta datorie de a păzi «vatra strămoşească de toate primej-«diile care o înconjoară. Iată idealul «nostru pentru care trebue să trăim,
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 13 MAI
«să muncim si să luptăm toţi împreună. «Aci nu pot fi deosebiri de vedere Noi «toţi suntem slujbaşi credincioşi al Pa-«triel, gata a închina puterea noastră, «viaţa noastră pentru dânsa.
«0 ţară In care toţi fii săi sunt uniţi «nu piere; nu poate fi dar vraşmăşie, «un cuvânt care nu trebne se gâ-«seascalocln istoria noastră.
«Unirea este tăria»; cu această fru-«moasă devisa vomînfrângetoate greu-«tăţile, ne vom ssigura un viitor liniş-«tit şi fericit.
«Urând din tot sufletul ca dorinţa «Mea exprimata In faţa d-voastre să se «împlinească, ridic acest pahar In sâ-«nAtatea şi In amintirea acelora c*re «ad lucrat împreună cu Mine In cursu, «acestor 22 de ani la desvoltarea şi la «propăşirea poporului român, sigul «fiind câ MC veţi înconjura cu aceeaşi «dragoste, cu aceeaşi rlvna, şi tn tim-«pul Domnirei pe care Cerul 'Mi o va «dărui Încă.
«Să trăiască scumpa noastră Ro-
«mânie» 1
Dupe aceasta, I. P. S. S. Mitropolitul Primat rosti următoarele cuvinte:
Sire,
Istoria Ţărel este mărturie că In împrejurările cele mari poporul român a uitat toate desbinârile pentru a pune pept greutăţilor şi a’şl păzi moşia străbună.
Astă-zl când, mulţumită progreselor din Intru şi a resboiului biruitor condus de Majeslatea Voastră. România a ajuns a li neatărnaU, ea va dovedi mai mult de cât or când ca este cu cugetul şi cu inima ei tn cea mai strânsă unire cu Tronul. Majestatea Ta eşti semnul cel Înalt de concordie şi de împăcare pentru toate aspirările legitime. Să trăeşti Majestate I Să trăiască M. S. Regina 1 Să trăiască Dinastia Majestăţel Talel -**-
Opozitiunea-Unita Iesana
Comitetul diriginte al Opoziţiunel-Unite ieş&ne a fost convocat de d. Mârzescu vi-ce-preşedintele acestui Comitet pentru zioa de 10 Maiu la ora 1 p. m. In saloanele d-lul Alexandru Cantacuzin Paşcanu, la ordinea zilei fiind alegerde Comunale.
Acest Comitet diriginte ca şi Comitetul general al Opotitiun ei-Unite ■ ieşene are de preşedinte pe d. Alexandru C. Mavracordat (bătrânul) care In acest moment lipseşte din oraşul Iaşi.
PresenţI la această întrunire aU fost: Iancu Prajescu, Costache Corjescu, Petru S. Papsdopulo, Scarlat Paslia, Alexandru Livaditi, N. Ceaur Aslan, Gr. Cogălni-ceanu, Eman. Vogoridi, George Balş, Ge-orge Panu, Gr. N Macri, Colonel Costache Langa, Dimitrie Lâzărescu, Eugeniu Ghica Budeşti, Căpitan Ioan A ex. Mavrodi, Va-sile Lazu, Const. B. Penescu, M. Ţoni, George Tocilescu, Const. P. Balş, D. Bol-dur Epureanu, Alexandru Cantacuzin Pâş-canu, Scarlat Şişcanu, Dimitrie Greceanu, Ioan G. Ghica, C M. D. Miclescu, Ioan Fotea, Const. Macedon, Dimitrie Zarifo-pulo, Cazimir Neculal.
Ca cestiune prealabiiă şi ca linie de conduita In unanimitate şi fără de nici o dis-cuţiune a fost votată moţiunea formulată de d. Mârzescu : «ca opoziliunea iesana li-berala-conservatoare remâne unita ca si in trecut cu aceias organizare, atât pentru a-legerile Comunale cât si pentru alegerile generale de Camera si Senat.
Dupâ propunerea d-lul Grigore Kogăl-niceanu tn unanimitate a fost votat un comitet Electoral specialmente pentru a-legerile viitoare comunale compus din 9 persoane şi anume: G. Mârzescu, Const. Corjescu , Nicu Ceaur Aslan , George Tocilescu, Emanoil Vogoridi, Alexandru, D. Holban, Grigore N. Macri, Eugen N. Ghica Budeşti, Căpitan Ioan Al. Mavrodi.
Lista de candidaţi formată de acest Comitet se va supune la aprobarea Comitetului diriginte şi a Comitetului geueral al Opozitiunet-Unile, şi numai candidaţii care vor întruni cel puţin majoritatea voturi lor Comitetului general, numai acel can-didaţl vor fi presentatl şi susţtnuţl tn fata Colegiilor elecLorale.
Tot In această şedinţă s’a propus şi ad' mis ca candidat la Colegiul I-iO pentru Senat pe d. Alex. D. Holban.
S'a mal luat decisiunea de a se ţine In trunirl publice.
Comitetul electoral comunal a şi fost deja invitat a se Întruni la d. Mârzescu, şi a se constitui imediat.
întrunirile publice se vor anunţa prin ziare şi prin afipte.
Ziarul Posta află că comitetul care s’a Însărcinat cu redacţia organului Galaţi e compus din dd. C. Varlan, Alex Radu, G. Cavalioti, Mihail Ion, toţi eroi de la 11 Maiu anul trecut aşa de bine înfieraţi de Chiau ziarul pe care ’l redactează.
S’au schimbat timpurile, s’au schimbat şi oamenii, adaogă confratele nostru gâlâţean.
D. Radu Mihaî, fostul potlogar de la interne, a mai fost chemat o dată eri la parchet, ca se dea noi expli-catiuni şi se respunză la noi întrebări ce i s’au făcut de către judecătorul de instrucţiune, care din zi ce trece mai mult, începe a avea serioase bânueli în privinţa amestecului de mult chear al ceasornicarului în afacerea Andronic et C-ie.
Este un inspectorjal finanţelor, anume Uonstantinescu, care In tot timpul ad-ministraţiunel colectiviste a fost braţul drept al d-lui Tache Protopopescu carele de altmintrelea, tl a şi inventat Acest Constantinescu are Intr'adevăr oare care dibăcie In materie de comp labilitate publică, dar această dibăcie n'aîntrebuinţat’o mai niciodată pentru ocrotirea intereselor a căror gestiune funcţiunile sale 11 îndatorau să o privigheze. De câte ori un agent apar-ţiind notoiid colectivităţei a fost găsit de dînsul cu măna In sac, acest agent n’a avut să se teamă d e nimic, impunitatea absolută fiindu'l asigurată. Cănd Insă vre un funcţionar bănuit de simpatie pentru opoziţiune a avut neno-
rocirea să fie inspectat de d. Constantinescu, acesta n’a lipsit nici o data de a'I găsi vină, fără a se sfii ch ar d'a falsifica şi fapte şi scripte pentru a provoca depărtarea bănuitului.
Cu toate acestea d. Constantinescu continuă a se bucura sub guvernul ar-tual de aceiaşi nemărginită favoare de care a usat şi abusat sub regimul colectivist. de şi reputaţiunea sa de agent subordonând tot, până şi cooştiinta sa, intereselor colectivităţei este In de-obşte cunoscută, mulţumită destăinuirilor făcute de presa independentă.
întrebăm pe d. Grigore Mânu, secretarul general al ministerului finao-elor—căci de la d. Menelas Ghermaoi nu putem exige să rupă aşa de curând legăturile sale cu colectivitatea—cuviincios este ca d. Constantinescu să continue a face In administiaţiunea finan-celor la pluieZet le beau temps, cum zice francezul ?
D. Radu Mihaî, s’a oprit eri în dreptul caselor d-lul Protopopescu ?ake şi a privit cu o admiraţiune manifesta marele ceasornic instalat la poarta numitelor case. Din nenorocire sau pentru norocirea d-lui Pake ceasornicu era prea sus.
Asta ne aminteşte fabula vulpe! cu struguri.
Aflăm câ d. Anton Dimitrescu inspector la poliţia Capitalei, a demisionat din ziua de eri.
-*
Beneficiul bătrânului artist Millo care era se aibă loc in ziua de 14, se amână din cauză de boală pentru Joi 26 corent.
DIN DISTRICTE
Cal fara stăpân. — Un cal murg fără stăpân a fost găsit pe şoseaua Ştefan cel mare.
—x—
Furt. — Femeia Ţinea Nicolae e o găinăreasă. Să mă »cuz‘*ze sexul frumos dscA atac pe unu dm membri lut.
Ast fel femeia Ţinea Nicolae a furat găina. Dar n'a avut şansa să o frigă şi să olmănânce, de oare ce a fost condusa la răcoare.
—x—
Nedellcatetza — Oncea Nedelcu nu e nici de cum delicat cu damele.
Nu ştim ce i a venit Iul In cap si s'a apucat să bată pe biata femeie Zoita Rarsan din str. Biserici No. 9.
Dar prea ne am grăbit să’l facem ne-del cat pe d. Oncea, căci de unde ştii că femeia Zuiţa nu estevr’o «trădătoare?»
CO VUIt Ll!l
Citim tn ziarul Posta din Galaţi :
Am înregistrat zilele acestea mal multe caşuri isolate de incendiurl In oraşul nostru, precum a fost şi acel care a consumat casele d-lor Gherghi-şanu tatăl şi fiul.
Ştim câ, când se întâmplă incendiurl care consumă mal multe victime, caritatea publicase mişcă, şi cu drept cuvânt. Ştim câ chiar există In capitală un comitet pentru ajutorarea incendiaţilor din ţară, şi acest comitet dispune de fonduri pentru asemenea scop. Cu aceasta ocazie ne permitem a propune on. comitet ca să împartă ajutoare şi la victimele incendiului, când se întâmplă caşuri isolate.
Scopul ajutorărel fiind acelaş, noi credem câ n'ar fi nici un cuvânt d’a nu se proceda ast-fel.
La revista militară ce a avut loc eri In oraşul nostru, cu ocazia serbărei de 10 MaiO, am admirat cu plăcere atitudinea marţială a trupelor. Iu deosebi la defilare s’a distins bateriile de artilerie sub comanda d-lut locotenent-co-lonel Fâlcoianu, atât In privirea trupei, cât şi a cailor, harnaşamentuiul şi materialului; ceea ce cu drept cuvânt face ca artileria noastră să rivalizeze cu a statelor celor mal înaintate In privirea militară.
La aceasta revistă, pe lângă autorităţile noastre civile şi militare locale, aii asista şi representantil ordinari al puterilor străine, precum şi cel din
Comisia Dunăreană.
*
• *
De eri a sosit In Galaţi D na de Cou-toully, soţia ministrului Franciei la Bucureşti. D sa a descins In apartamentele D-nel contesa Jean Baptiste, directoarea institutului catolic de fete Nntre Dame de Sion.
D-na de Coutoully a primit eri visita d-lul prefect Rosetti şi general Ra-dovicl.
*
• *
Azi, pe la orele 10 şi jumătate a. m. s’a pus piatra fundamentală a casarmel dorobanţilor, la care ceremonie ad a-sistat autorităţile civile şi militare.
Zilele acestea perceptorul din Pechea a vlndut unei familii sărace o capră, singura avere ce’I mai rămăsese, pentru neplata taxei ce se percepe pentru distrugerea filoxerei.
Cu această ocasiune, facem ştiut cui de drept, că prin biurourile diferiţilor perceptori rurali se găsesc stive de lă-vicere şi alte velinţe, strlnse 1n curs de mal mulţi ani pentru neplata dărilor şi lăsate pradă şoarecilor. Ce se fac cu a-ceste obiecte ? Devenit-afii ele proprietatea perceptorilor?
ÎNTÂMPLĂRILE zilei
Accident. — Femeia Anica Alexe fiind bolnavă a căzut jos. S’a condus la secţie In loc ca fie transportată la vre un spital.
—x—
I epadat.—-S'a depus la secţie7, un copil de sex masculin ca de 3 i/2 luni, găsit lepădat In dreptul grâdinel Aleid.
Când o să înceteze asemenea barbarii ?
—x—
h T EDITIUNE
ULTIME INFORMAŢII!
Cu o deosebită bucurie am înregistrat eri ştirea despre lecţiunea dată de guvernul actual predecesorului seu colectivist decorend pe d. Lssear Cntargiu cu Marea Cruce şi pe d. Constantin Brâiloiu cu crucea de mare ofiţer al ordinului Stelei României.
Distincţiunea al cărui object au fost din partea ministeriulul Theodor Rosetti doi din cei mai însemnaţi bărbaţi ai ţârei, am atribuit’o inten-ţiuneî d’a s» arăta colectivităţei cum trebue se se împartă înaltele recompense onorifice şi hotârîrei d’a se pune un capăt risipei ce s’a făcut pân'acum cu aceste recompense, de aceea ne am bucurat.
Aflend însă azi că urraendu-se tradiţiuriile colectiviste s’a profitat de serbarea naţională a lui 10 Maiu pentru a se da drumul unei noul ploi de decoraţiunî, conferite în cea mai mare parte numai pentru faptul deţinerei unor funcţiuni publice, fără a se ţine seama nici de timpul servit de titularii acestor funcţiuni nici de serviciile făcute de dânşii, suntem nevoiţi a scădea mult din bucuria noastră şi începem a crede câ ne-am făcut ilusiuni asupra dorinţei guvernului actual d’a ridica valoarea decoraţiu nilor naţionale procedând cu mai multă băgare de seamă lu distribuţiunea lor.
x
Regele a primit azi în audienţă pe d. Boldur Epureanu, prefectul judeţului Botoşani.
*
Azi dupe amiază Regele a visilat arsenalul armate’.
D-nii miniştrii Theodor Rosetti şi Alex. Stirbey au însoţit pe M. S. In această visilâ.D ministru de rezbel şi d. colonel Argintoianu, directorul ministerului de rezbel, înconjuraţi de întregul personal al Arsenalului aşteptau pe M. S. la intrarea stabilimentului.
x
Se vorbeşte despre o apropiata călătorie a d-lui Ministru al Justiţiei la laşi.
X
Contrariu celor ce spune un confrate,credem a şti ca înaintarea d-lui Athanasovicî prezident de secţiune la tribunalul Ilfov în postul de procuror de secţiune la Curtea de apel, nu numai că n’a nemulţumit pe nici unul din colegii d lui Athanasovicî, dar Încă a fost primită de aceştia cu o deosebită atenţiuue.
*
Se ştie câ noi am anuuţat cei d’tn-tâi demisiunea d-lui Crâsnaru care n’a primit a merge ca preşedinte de tribunal la R.-Sărat unde a fost transferat.
Iată acum ce spune România Liberă în privinţa acestei demisiunî împreună cu acea a judecătorului luliu Brezoianu.
Aflăm că d. prezident Crâsnaru şi d. judeeâlor luliu Brezoianu nu aQ acceptat transferările ce li se impusele motivat tn interesul serviciului, şiaQ demisionat. Termenii Insă incitatori al demisiunilor d-lor au silit pe ministru de justiţie a face raport de destituire.
Nimeni, credem, nu se va plânge de un exemplu devenit necesar prin apucăturile ac stor doul foşti magistrali. Vom iua dupâ Monitor raporturile tn cestiune.
Jt
D. Filiu, fost administrator, a fost numit administrator al plaşei Mangalia.
X
Preşedintele comisiei interimare din Capitală, încredinţat ca turnul Colţei nu presinta nici un interes istoric, nefiind de cât o ruină ne-trebuineio i.sâ a hotărât darâmarea lui.
Preşedintele Eforiei spitalelor consimţind şi d-sa la darâmarea turnului In cestiune, olioitaţiune vaavea loc în curând spre a decide preţul pentru care se va face dărâmarea acestui edificiu.
x
Colectivişti sunt cleso’iaţi câ unul din foşti lor partisani, d. Agarici, singurul poate asupra căruia nu s’a ridicat nici o acuş iţiune din felul a-
www.dacoromanica.ro
celora de care s'au făcut culpabil' toţi acei cari aparţin colectivităţi, n’a voit se iscălească manifestul partidului, de şi s’au pus mari insistenţe pe lângă d sa ca se lase cel puţin se figureze şi numele seu pe lângă cele l’alte iscălituri ale faimosului manifest liberal şi naţional.
înţelegem durerea colectiviştilor dar n’avem ce le face. Numele oamenilor cinstiţi nu poate figura a laturi cu acela al tuturor borfaşilor şi escrocilor din colectivitate.
Aceasta e şi logic.
n
Un început de răscoală s'a constatat. zice România Liberă, în cătunele Strâmba şi Mişlaneşti comuna Rusu judeţul Roman, unde ţăranii şi-au Împărţit tn regulă şi au brăzdat pe urmă bătătură d-lui N. Drâghici deputat.
Autorităţile administrative şi judiciare sunt la faţa locului.
X
Un regulament care va apare în curând în Monitorul oficial, va pune un capăt abuzului ce se face cu biletele de liber parcurs plătite cu
400 lei.
Asemenea bilete care până acum se dedeau dupâ cererea miniştrilor or cărui funcţionar, nu se vor mai da pe viitor de cât acelor funcţionari ale căror îndatoriri ’i chiainâ afară din reşedinţele obicinuite ale lor.
Nu vom mai vedea deci d’acum Înainte nici membri ai curţilor de Casaţie şi de Conturi nici alţi funcţionari, care n'au trebuinţă pentru a’şi îndeplini îndatoririle sâ’şi părăsiască fotoliurile, cutreerând un an întreg toată tara pentru 400 de lei.
Iniţiativa regulamentului despre care vorbim este datorită d-lui Duca director general al căilor ferate Române.
X
Ni se scrie din laşi câ colectivişti d’acolo se frământa pentru a face se apară din nou organul lor Liberalul care a dispărut de cât-va timp Înăbuşit negreşit sub mormanul de murdării cu care îl umpleau zilnic redactori se!. Pân’acum însă silinţele colectiviştilor în acest sens n’au dat nici un resultat şi e foarte probabil câ vor rămânea definitiv zadarnice. Principalul obstacol la rea-pariţiunea Liberalului este lipsa de mijloace băneşti. Colectivişti care dispun de bani nu vor odata cu capul să’şi deslege bâerele pungilor ne ştiind când marele partid va relua frânele guvernului şi prin urmare când se vor putea despăgubi de a-vansurile ce li se cer pentru durerea ziarului.
X
Subprefectul plăşii Cricovu-Pod-goria din judeţul Prahova, a fost destituit.
In locul lui aflăm oâ a fost recomandat de către prefectul judeţului D. Vlahuţi, un domn anume Barbu M. Pitişteanu.
Ştiţi inse cine este acest Pitişteanu pe care d. Prefect al judeţului Prahova voeşte a’I numi subprefect la Cricovu-Podgoria ?
D. Barbu M. Pitişteanu e acelaşi care fiind director de prefectură în judeţul Ialomiţa, numit atunci dupâ reeomandaţia ceasornicarului Radu Mihaî a fost dat afară de către d. Vineş, prefect al acestui judeţ.
Ori cine poate se se întrebe a-cum.
Cum se face câ acel care e dat afară dintr’o slujba ca incapabil de a fi funcţionar public, pentru abu-surile ce a comis In tovărăşie cu vestitul Iile Protopopescu, e acum primit şi numit sub prefect îutr’un alt judeţ ?
Or era bun funcţionar Pitişteanu, şi atunci de ce a fost scos, or a fost rău şi atunci de ca i’a reintegrat, lata ce nu pricepem.
*
De şi compus de un număr foarte mic de membri, grupul socialist din laşi, lucreeza din respub-ri pentru a obliga pe guvern să ţină seamă şi de dânsul. Asi-fel a< est grup va începe în curând publicaţiunea unui ziar, care va fi ecoul iaşan al Luptei din Bucureşti Intre redactori acestui viitor ziar ni se citez dd. Macri. Micbscu şi vre-o doi alţi care iş ascut deja condeele pentru a sprijini candidaturile socialiste la apropia tele alegeri municipale.
In vederea acestor alegeri care se zice că vor avea loc la 10 şi 12 Iunie lucrează asemenea şi colectivitatea cu o deosebită vigoare.
Cu toate acestea succesul conservatorilor liberali este aproape sigur.
X
Bricul de resbel Mirc&a avend de comandant pe d. căpitan Sebastian Eusttţiu va întreprinde dupe terminarea pregătirilor de armament ce are de făcut, un voiaj de aplica-ţinne pentru şcoala de mariuâ din Calaţi.
ltinerariul bricului Mircea în es-cursiunea ce va face şi care va dura până la 7 Septembre va fi probabil cel următor: Galaţi—Sulina—Sevas-topol—Odesa, de aci bricul primind
oare care reparaţiunl de Întreţinere ’şi va urma voiagiu traversând Ma-rea-Neagră, Egea, Mediterana până
la Barcelonia.
Am uitat să adăogăm câ voiagiul se va face numai cu pânză.
Daca nu ne înşelăm adaogă România Liberă în care găsim aceste delaliunî, acesta e primul voiagiu important ce face un vas de resbel român.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HA VAS
Rcrlin, 24 Maid. — «Post» vorbind de apropiata sporire a drepturilor asupra cerealelor ruseşti, zice ca concesiunile financiare făcute Rusiei In 1884 se basad pe aceasta credinţa că s’ar putea inspira Rusiei simţimintemaî paclnice. Dar această credinţă pare greşită, şi a-cum se ştie ca pacea Europei este mal bine apărată prin o tendinţa represivă In contra finanţelor ruseşti.
Măsurile vamale ale Rusiei pricinuind daune grave comerţului german, ad trebuit tn sfărşit să provoace represalii.
Londra, 24 Maid.—Se anunţă din Cracovia Iul «Times», ca .autorităţile ruseşti din Podolia ad informat populaţiu-neade viitoarele strămutări şi concentrări ale trupelor de a lungul graniţei.
Odessa, 24 Maid. — Compania rusească de navigatiune a renunţat pentru moment la idea de a stabili o staţiune la Salonic, pentru că’iera teama de turburărl In Macedonia.
Charlofteabiirg, 24 Maid.—Principesa Irena de Hessa a sosit eri seara şi a fost primită la gara de împărăteasa şi familia imperiala, tn mijlocul unor ovafiuni entusiaste.
Solia. 24 Maid.—Azi dimineaţă, la 0 ore, prinţul însoţit de ministru! afacerilor străine, a plecat la Kazanltk, pentru a visita valea trandafirilor.
D. StambulofT este aşteptat Sâmbăta viitoare.
Berlin, 24 Maid —«Monitorul Imperiului» zice câ împăratul a conferit profesorului Wircov ordinul Vulturului Roşid de clasa II cu stea.
APE MINERALE
FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE
LA
MAGASINUL DE COLONIALE
N. I01MI) 4 C-«
3, STRADA LIPSCANI 3,- BLCIJRESCI
Comande se pot efectua tn toată tară.
Pentru Farmaciştii se face rabat.
CC IDCMnClt?a de la Octombre OL	viitorpartâmea
din moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distantă de 10 minute de Alexandria, tn întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, magasii pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Rad act ia acestui ziar.
LA CONCURENTA
Vând mult si câştig pucin, avantagiu consumatorilor
C. T. CHRISTOFOR
„LA MARINAR"
Calea Victoriei, No. 100, vi«-â-Tis de Cişmeaua Roşie sub Jookey-Club.
Zahăr franţuzesc.	.	.	.	kilo
Zahăr cubic..............«
Cefea martinică cal.	I	.	.	«
Carea Rio	«	I	.	.	«
Luminări Apollo verit. 560 gr.
de lux cal. I Unt-de-lemn francez
kilo
1—10
1—20
4-40
3—60
1-65
1—40
3
« grecesc .	.	«	2	
Orez turcesc ....		tf		50
Făină de Pesta cal. I .	#	ti		60
« « « «ir		ti		40
Macaroane de Italia cal.	I.	«	1-	-20
Fidea « « «	1.	«	1-	-20
Măsline dulci ....		(C	2	
Oeaiu comp. col. cutia.	.	«	4	
Rom Englezesc . . .	•	Litru	3-	-60
MM)U1 DE M ASA	ALESE			
Conservate de mine in propriele mele pivniţe
Viu negru de Aloore»tl veelil de 4 ani Litru (r. 1
Vin alb de DragaHioni vechi de 4 ani I Litru fr. 1.
i4l
Cu stima C. T. CHRISTOFOR
DE VENZARE d“a Câmpia»
cu gradină mare şi pomi roditori asemenea şi un loc cu doua Taizade cu o prăvălie.
Doritorii se vor adresa la udIch fiică şi moştenitoare Elena Burelly Ploeşti
piaţa Unire! 1.	7J2
FOST CASA DE BANCA SI SCHIMB RUFER & STvEHLI
ACUM
I. ST/EHLI
şi’a transferat biurourile sale din strada Lipscani 47 tn strada Doamnei No. 15
lângă Creditul Funciar Urban sediul fostei Bănci «Prevederea». Casa se va ocupa ca şi tn trecut cu cumpărarea si vânzarea efectelor publice, tn condiţiunile cele mal avan-tagioase.	748.
MAGAZINUL CARâPATF
Redeschizându-se, Moştenitorii invită onorabila clientă a visita magasi-nul ca şi tn trecut, cunoscând cs. vor găsi or-ce obiect de bijutorie şi argintărie, cu preţiurl modeste, şi servicii! real.
EPOCA — 13 MAIU
CASA DE SCHIMB
I. NI. F E R IUI 0
Strada Lipscani. \o. 27
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti i2 Maiu 1888
	Curap.	Vend.
5 0/0 Renta amortisabiia	91 ? 4	9? 1/2
5 0/0 Renta perpetua 8 0/0 Oblig, de Stat	90 1/2 69	91 1/2 89 1,2
6 0/0 Oblig de st drum de fer		
7 0/0 Scris. func. rurale	107 1/4	107 1 2
5 0/0 Scris. func. rurale	91	91 40
7 0/0 Scrie. func. urbane	105 1/4	105 1/4
6 o/® Scris func urbane	98	99
5 oio Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	87 1 2	88
	77 3 4	78 1 4
5 0/p Împrumutul comunal Oblig. Casei pens HeilO dob.)	76 1 2	77
	21U	215
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	35	37
	940	960
Acţiuni *Dacia-Romănia.	240	250
» Naţionala	210	215
■ Constructiuni	70	80
Argint contra aur	16	16 20
Bilete de banca contra aur	16	16 20
Florini austriaci Tendinţa fermă	2 01	2 02
-S. SA
p	w-uJ	xs -v r
„ NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI
CAPITAL de acţiuni
3 MILIOANE LEI AUR
DEPU\ U RSATV:
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Societftţel din Strada Doamnei No. lî.
527
Direcţiunea generala.
t
I
I
*
X

CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani Xo. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de <2 Maiu

CASELE
Din Calea IVI os:lor
No. 39
A se adresa la proprietar chiar
în acea casa. @'*#«*B**'!!*s
718
VALORI	Scadenta cupoanelor	TArglib. curs med.
Fonduri de stat român		
Renta rom. perpe- 1875 5%	1 Ap. 1 Ocl.	90
Renta mm. amnrtisah. 5",,	1 Ap. t Ocl.	93 X
Renta rom. nir. conr. 6%	1 Mai 1 Noem.	88 X
Oblic, ile stal C. 8. K.6% idem idem 5*	l lan. 1 Iulie	
	Idem	
împrumut Stern 1864 7%	1 Mar. 1 Sept. 1 lan. 1 Iulie	
Imjirum.Openheim 1866 8%		16 30
Agio		
Împrumut dr urnsp		
Impr. ora?. Bucur. 5%	1 ian. 1 Iulie	74 9/4
idem din 1884 5%	1 Mai 1 Noem	93
Im or.Buc eu prime loz (r. 30		40
Valori diverse		
Creditul fonciar rural 7%	1 lan. 1 Iulie	106 X
idem idem 5%	idem	91
Cred. func. ur. din Buc-7%	idem	103 3/4
idem idem 6%	idem	98 X 86 X
idem idem 6%	idem	
Cred. func. ar. din laşi 5%	idem	76 X
Obl.cas. pensiun. fr.3«0 io	1 Mai 1 Noem.	315
*
I
IVIS IMPORTAM
Se scoate IGRASIA din ziduri si se apara fundamentele prin isolare metalica si Masticul pietros.
Biuroul Strada Buzesti, 71
I	705
qa ga.'	A
CASA DE SCHIMB
MOSCU N AC H M I AS
No- 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, tn fada noei cladir Bancei Naţionale
(Dacia-RemAniaI
Bucuresti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori ce schimb de moneii
Cursul pe ziua de 12 Maiu 1888
SEVASTU
MOAŞE
V
PRACTICANTA DIN PARIS
anunţ» onor. sale clientele că s’a mutat din Strada Scaunele No. 66 în Strada Dreapta No. 20. (Pitar Moşu).
Orele de consultaţiunl în toate .zilele de la 1—3 p. m. 741
1
Renta amortisabiia ,, romlna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.ror.] „	C. F. R.
Municipale
....... Casei pens. 1300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
IX	«	»*	v
7 %	»	,, urbane
i H H	I»	t*
5 %	" laşi
3 % Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. [20 lei]
Losuri crucea roşie Italian»
„ Otomane cu prime Losuri Uasilica bombau Act. Dacia-Romănia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constrnctiuni Aur conlra argint sau bilele Florini Wal. Anstriuc Mărci germane Bancnote francese „	italian»
„	Ruble hârtie
RB. Cursul este socotii In aur
Cu mp. Vinde
91 3/4 89 \
76
310
107
91
tos 9« X 86 X 76 67 37 *7 40 18
16
300
1*4
100
99
Î1C
93 K 90 X 89
«4 *
1 î
‘S *
97 X 86 3/4 76 X 70 40 30 43 «0
16 16 304 146 101 100 914
FRUMUSEŢEA DAMELOR
Pete de Arat, coji de pele. rosenta ferici, pete de obraz,. pistrue oi toate defectele culoarei obrazului, depnrleaza radiealmeiite
E AU' A LYS1 DE LOWSfe
Pelea cea mai aspra si uscata devine peste noapte moale, alba si frageda
SA VON DE LYS DE LOHSE cel mai fraged sppun do toaleta, liber de orl-ce tărie, care adesea-ori este singura causa a culorel defectuoase a feţei. Cumpărătorii Ta ricatelor inele se aiba In seama FIRMA, GUSTAV LOHSE,46 VAGER STRAS-SE, Berlin, Fabrica de Parfumerie şi Sepunuri tine de toaleta. Se vinde în flacoane intregl şi jumetaţi la toate parrumeriile cele bune.
Depoul la d-nii Salomon Hechter şi Ch. Lazarowitz.
LKilLk
DE L’ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) KSCKUNTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ 81 APERITIVĂ CEA MAT BUNĂ DIN T6TK LICORILE
■ţtSfţAJLLf UtfUZUR. EtsfcnfCnHK
Mantiei (WpeMes ea Frâna et A 1 teuga

ma&n.
A ercerr todâuna la jojnilfi [fiecărei sticlo, eticheta pă-[trati purtă ndii «emnitur* Idireetoroiui generale.
Adverata licore BtnccUctinJ se al fi la t6te perebnele următăr» earl a'ai angajată pe acria» a nu vinde nici Ci contrafacere.
A. Flalkowskj-—G. si 1>. Tannsescit fraţi onstantinescu— D. Xlarlnescu Rragadii — IV. loa-nid et Comp. — Carol Gersabek.
MĂRGĂRITARELE TUTUROR PARFUMURILOR
PENTRU BATISTE. HAINE ETC.
ESTE PARFUMUL RAj\lGl0GKGHEN
DE
-«s LOHSE s»-
renumit pentru caracteristicul, îndelungatul şi plăcutul sfeu miros
eliotrope blanc	de LOHSE
Goldlilie	de LOHSE
Bouquet Messalina de LOHSE
Cumpărătorii fabricatelor mele se aibă tot-d’auna în seamă Firma GUSTAY LOHSE 46 Yager Strase Berlin Fabrica de Parfumerie şi Sepunuri fine de toaletă.
Depou la d-nil S. Hechter, Ch. Lazarowitz etc. En detaliu la toate parfumeriile de lux.	754
r
*
* PILULES UNIVERSALES *
I
DE
Dr. JANVIER

hemoro delor
jjpn-or a
Remediu sigur contra (tranjil)constipaţlunel,dureri de can, digostiunel si a tuturor afecţiunile tubului digestiv.
Fie-care cutie conţine clte o instrucţie.
Preţul 1 leu si 50 bani.
Se alia de vânzare:
In Bucureşti la farmacia Applo, M. Brus et comp. Calea Grivitei 23, la farmaaia la Aurora, Anton Altan, Strada Batistei 14 bis.
In Braila la farmacia laAquiia Ro mana Anton Drumer, Strada Galaţi.
735

I I I tt I
s»X
Dr HCM7ADI: Moşia StăneştI, judeţul UL VCllăinilD Barau, situată la o oră de. viitoarea gară Momeşti. Avftnd puţuri de păcură, pădure do brad şi do fag, fineţe, locuri de arat pe şeşul Tazleul, moară. Casă de locuit, han-cârciumâ pe şoseaua Bacău Moi-neşti, lângă fatiricile do gaz ate.
Doritorii se vor adresa la il-na Calinca Cru-penski, în Roman pentru or ce lămuriri. 776

mm si oglinzi
DE
CRISTAL
de orî-ce mărime, precum şi or ce fel de sticlă pentru acoperământul şi vitrine.
Furnisează cu preciurl eftine.
A. Fcldmaim
625 Comisionar, str. Sf. Vineri, 15
mmmm
W. STAADECKER
BIUROUL STRADA SMARDAN, 8	DEPOUL STR. BIBESCU-VODA 6,
si
BATOZE DE TREERâT
IUN FABRICA
RUSTON PROCTOR & LINCOLN
(ENG LITERA)
■ ’7,‘k.
Invit pe toţi amatorii şi cumpărătorii de Locomobilo si ltaloaze de Treerat a visita depositul med de
STRADA BIBESCU-VODA No. 6
unde sunt expuse noile Maşini sosite acuma de la sus zisa fabrica şi anume Locomobile si Treeratori per fectionste cu excenter, prevăzut cu noile aparate de scuturat.
Treeratoarele Ituston Proctor et Comp. care sunt cunoscute pretutindeni ca cele mai bune, sunt din nod perfecţionate într’un mod insemnat, potrivit cu cerinţele acestei ţări; ele au fost distinse la toate Exposiţiile din anul trecut, din Germania, Itusia, l inlanda, Australia, America etc., cu premiile sale mai Înalte.
Invit pe d nii proprietari si arendaşi de moşii, chiar aceia care nu au trebuinţa momentana de aceste maşini, a visita depositul med, căci ’i va interesa pe toţţ a vedea îmbuuataţirile şi schimbările nuoi şi practice care s'ad introdus în Xiusiiiele de Treeret Ituston, Prector et Comp.
Ca aceasta ocasiune mai ofer : Pluguri Universale Originale «S \CI4» cu 1 şi 3 brasde.
(■răpi diagonale şi cu dinţi mişcători.
Seceratori simple americane «Daisy».
SeceratorI cu aparat de legat cu sfoara «Mc. Cormick» garantat pentru buna funcţiune.
Batoazc duble de mâna.
Xlasini detaiat nutreţul tn diferite mărimi.
Greble de iftn, Tăvălugi, V&nturatori, muşamale, etc. etc.
Cataloage şi descrierea maşinelor în limba româna, se tramit gratis şi franco dupe cerere.
W. STAADECKER
bucureşti

VINDECAREA
BOALELOR SECRETE
CAPSULE ANTIBLENORHA GICE
preparate de I.O««ild eu aprobarea consiliului medical superior.
Sunt cele mal bune capsule in contra boalelor nerrftf, scurgeri vechi m1 noi, catar de vesica, etc.
Preţul unei cutii lei 4.
APADE MATREATACUEFECTSIGUR
Cuaătă capul de înătreata, întăreşte părul şi opreşte căderea lui.
Freciul unul flaoon 2 lei 50 bani. Deposit principal, la Craiova, farmâoia I. OSWaLD.
Bucurescl la droguoria d-lul I. (I\e*a, şi la mal multe farmacie din tară. V Comaudele făcute prin poştă, ihsotite de valoarea lor, plus 50 bani pentru em-balagiu, se fec.uez ezact.	76s
DOCTORII SUTEI!
MEDIC ŞI CHIRURG
De la Facultatea de medicina din Vieua
Specialist în boalcie Syphilitice
pe care le trateaza tntr'un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiuni de la71/2—81 /2 dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Furtuni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica I u Sfinţi.	664
9 . .	-	... . ..	IMU
AVIS IMPORTANT
Aduc la, cunoştinţa, onor. public cade la 1 Aprilie a.c.am inSintat pe lângă
ATELIERUL MECANIC
DIN STRAOA ISVORU N° 59
0 TURNATORIE DE FIER SI ALAMA
Acest atelier fiind prevăzut de toate accesoriile cele mai nuoi şi perfecţionate va putea executa or-ce comandă de această branşe tntr'un mod solid şi prompt. Se ese-CUtă şi se &Dă tn depoul Atelierului mecanic:
POMPE
DE
TOTS S5SŢSÎ2SLB
ROBINETE
TUBURI DE FIER. TUCI SI PlUMB
TUBURI SPECIALE
PENTRU
Latrine si Scurgeri ca accesoriile ior
CAPACE PENTRU HaSNALE
SGHIA8URI
m TEOT^&SAS
FONTA
©RMASfiJBMT&LA
GRILAJE
BORftiE FGWTANÎ
P1LASTIU
CANDELABRE
.LSOSimMURÎ
DE
GOB OH I RE FIGIRI
PENTRU AŞEZAT LA FONTINI
VASE
SI SOCLURI PENTRU GRADINA
lianei de gradina si Furnituri Instalaliuni complecte de iiai si Conducte de apa
Cu stima, KEILHAUER
729	Strada svoru No. 50
■n
EFORIA RISERICEl CBETZLLESCU
Se scoate In licitaţie restaurarea radicală a caselor bisericel pe dinafară, împreună cu vopsitul lor şi al înveli-toarelor dupe cise.
Licitaţia se va ţine la Eforie în ziua de 26 Ma u curent, orele 2 p. m. A-matoril pot vedea devizele şi caetul de surviciu, tn toate zilele de lucru. 771
FABRICA DE VAR
CÂMPULUNG
Furnisează var «ras alb îu orl-ce cantitate în saci sau butoaie şi 11 expediază prompt or-unde s'ar cere.
A se adresa pentru comande: la Bucureşti d-lul Gr. Cerchez, Strada Stirbel-Vodă No. 16, la Câmpulung, d-lui Victor Socec. 794
LICOARE DE GIDROMOLHESCAT
se intrebuinţează cu succes pentru tămăduirea durerei ue piept, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al bâşicel urinare, lipsei de poftă de mâncare etc. Această licoare este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam tolut&n şi vâsede brad Sticla 2,50.
sigură in vindecarea SMBBL.	scursoarel. .Blenora-
gie,. Sticla 2 lei.
Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gheman, farthac’slin Buzău, se găseşte de văuzare in Bucureşti la iarmacia hoşu, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, Calea Gri-viţel şi la f»i Berlad.
-rmacia d-lui Lazar Bistriţeanu in
PENTRU SESONUL ACTUALA SOSIT
llYCALTAIVHW'TE
DE FRANZ HULLA SI G. LETZTERGROSCHEN
LA XIAGASIXILL PRIMUL FONDAT L\ «UCURESTI
Strada Şelari No. 9
Strada Şelari No. 9
BoeUnci Englezeşti veritabile pentru barbati lei 12, 93, 40.
Pentru baeti 5,6, 1, 8.
Ghete Şaten.Geniu, Be-retzuri de Iei 14,42,13
Pantofi de barbati dc diferite fasoane de lei 44, 42.
ROS A SE NOTA B:NE
STRADA ŞELARI N 9
LA
Ghete Bezeturideglace sl vacs forma chinezeasca de lei 40. 44,42.43. Pentru baeti lei 6,7,8.
Ghete de Yacs de Ver-matia.fasoane englezeşti si chinezeşti de lei 40, H, 12.
ADEVARATA STEA ALBASTRA
Cu stima, IA. MESCUELSOH.V.
Tipografia Ziarului,, Epooa1
Tipărit cu cerneala Ch. Loriiieux C-ie Paris
Girant responsabil, O. Georgesou.
www.dacoromanica.ro