A.NUL m No. 742
S3H
A DOUA EDITIUNE
JOUI 12 (24) MAI 1888.
NUMERUL \§ RAM NUMERUL
ABOXAMEXTELE
încep la i si 16 a fie-carei luni si se plătesc
TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Buonresri: La casa Adnainistraţiutieî. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strein<*tu«c: La toate ol'llciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL lo BAM NUMERUL
AXL’XCIL'RILE
DIN ROMANI* SE PRIMESC DIRECT LAADMINIS» TRATIA ZIARULUI
La Paris: Agrare Ilavas, Place de ta Baursc, * AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurl ni reclame pe pag. 111, 2 lei linia.
I.A P VBIS: se găseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioacul din Bulevardul St. tier-inaln. \o. 84,
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
BEDACŢ1UNEA
No. 3,—Pîalza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
A DNINISTRA ŢICNEA No. 3.—Piatra Episcopiei.—No. 3.
VORBA SI FAPTA
JERTFE COLECTIVISTE!
ZIUA DE ERI
COLECTIVIŞTI LAŞI
HOŢII, ABUZURI
SI
CRIME COLECTIVISTE
ATENTATEL BIRJAMI1
CASTELU TRAGIC
■Mi III MII Millli	| I
VORBI SI FAPTA
Aşa de adînc se înrădăcinase în colectivişti credinţa perpetuării lor la guvern, in cât, dupe socoteala lor, d. Ion Brătianutrebuia semnară pe tron. Numai moartea şefului putea pune sferşit infamiilor bandei.
Măcelurile de la 14 şi 15 Martie dovediră că nu era nevoie neapărată ca d. Brătianu se moară fisiceste, pentru ca aparenta sa a-tot-pnterni-cie se se prefacă în ţerenă. Era de ajuns moartea sa morală.
Totuşi, colectiviştii se măguleau cu speranţa că şi de astă dstă căderea d-lui Brătianu era numai o farsă, şi că peste puţine zile d sa va fi chie-mat din nou la cârma afacerilor publice.
Dar zilele treceau şi semne de întoarcere nu se aretau nici de cum. Opinia publică! lăsată în voia ei, se afirma cu mai multă tărie în contra firmei căzute. Alegătorii se pronunţaseră maî-maî în unanimitate pentru candidaţii anti-colectiviştî.
Această condamnare a publicului îi exaspera.
Părăsiţi de toată lumea, el hotă-râră a se pune pe lucru, ca se producă o mişcare în favoarea lor. Rezultatul acestui mastemper ca de friguri fuse manifestul de Duminică, abortal unui creier rău organisat.
Pe când toate partidele caută a formula un şir de reforme, cari se respunză trebuinţelor actuale ale ţării, numai colectiviştii se înfăţişează înaintea ei soli, pauperes, nuoli, întocmai ca infirmul din Evanghelie. Armaţi ou o lista de cuvinte sonore, eî cred că acestea vor avea asupra publicului puterea lămpei lui Aladin. Nici o idee de stat, nici o preocupare de nevoile publice. Vorbele de calibru mare, iată la ce se reduce acel manifest, cu care el umblă să amăgească pe cei săraci de duh.
Dar chiar dacă colectiviştii ar propune o reformă, chiar dacă ar eşi înainte cu o idee luată de prin cărţile streine, cine ar pune temeiupe fâgâduelile lor ? Doi-spre-zece ani cât au stat la guvern, el n’au lucrat de cât pentru dânşii, n’au avut în vedere de cât interesele lor de gaşcă. De la o margine până la alta a ţării nu se auzeau de cât plângerile şi ţipetele victimelor lor.
Trebue se aibă cineva o epidermă de elefant, pentru ca, după atâtea infamii şi fără de-legi, să mai cuteze a face apel la acei alegători, pe cari ’i a exploatat cu atâta neomenie. Numele trecute în josul manifestului ne spun de ajuns la ce trebue să ne aşteptăm de la dînşii.
Or cât de începătoare ar fi educaţia politică a ţârei, publicul simte
şi vede enorma distanţă ce desparte guvernul actual de firma colectivistă. Pe când înainte nimeni nu era sigur de ziua de mâine, pe când banii ţârii se aruncau pentru mulţumirea poftelor unor favoriţi nesăţioşi şi funcţionarii administrativi erau mai răi de cât başi buzueiî, astă zi ordinea domneşte în sînul celei mai întinse libertăţi, banii contribuabililor se economisesc cu o luare aminte esemplarâ sau se chel-tuesc în servicii reale aduse comunităţii, funcţionarii sunt conţinuţi în marginile datoriei lor, şi nimeni nu este prigonit din cauza convingerilor sale politice.
Această stare normală, această mulţumire generală trebue să dispere pe sbirii fostului regim.
Aceia pe care colectiviştii îi a-cuzau de reacţionari, dau pe fie care zi dovadă de respectul legilor şi de înţelegerea nevoilor statului. Ce'i pasă ţării de eticheta ce’ş' dă un guvern, dacă interesele publicului sunt respectate? sau, precum zice poetul, ce’i pasă bietei turme de cine e măcelărită ? Ţara este oetoasă de dreptate, de cinste şi de economisirea banilor eî. Vorbele late nu mai în-şalâ pe nimeni; fie care se uită la realitate şi dupe dânsa se conduce în preferinţele sale politice. Or care ar fi guvernul, este destul să respecte legile, pentru ca se aibă binecuvântarea tutulor. Oare eticheta pompoasă poate schimba calitatea mărfii ? Ceea ce face din lup o fiară, nu este numele, ci structura sa anatomică şi apucăturile sale sanguinare.
Încetaţi dar, domnilor colectivişti, de a vă da nume de liberali-naţio-nalî; nu sunteţi nici una nici alta ; în faptă sunteţi numai o clică fără idei, fără principii şi fără moralitate.
TELEGRAME
AOENTIA IIA VAS
Iterli», 22 Maiii.
«Monitorul Imperiului» publica numirea d-lui de Bulow, actualmente prim secretar la ambasada din St. Petcrsburg, ca ministru al Germaniei la Bucureşti.
Mllan, 22 Maih.
Impurului Itrnsiiici M lost lovit dc un nou atac de paralizie bulbuca. — El ’si-a făcut toate datoriile creştineşti.
Berlin, 22 MaiQ.
«Gazeta Germaniei de Nord», citând cuvintele ziarului «Le pays» care z.ce că Al-sacia-Lorena este considerată ca aparţinând Franciel, se exprimă ast-fel: «E timpul de a face sâ se înţeleagă că Alsacia-Lorena aparţine în întregul el Germaniei.»
Paris, 22 Maih.
Senatul a decis ca serviciul militar de trei ani sâ se reducă la un an, pentru institutori şi seminarişti.
Belgrad, 22 Maifl.
Toate autorităţile locale sunt făcute res-punzâtoare de or ce mişcare a emigraţilor bulgari pe graniţa sârbească.
Putinii emigraţi ce se aflah In districtele de la graniţă, ah fost trimişi în interior.
Formarea de bande noul a devenit astfel imposibilă.
Mai multe ziare ah răspândit prin oraş o fabulă care a fost luată In serios de câţl-va lesne crezâtorl.
S’a zis că colectivitatea a hotărlt In una din ultimele sale Întruniri să cbel-tuească 60.000 de lei pentru susţinerea ziarelor partidului său şi un milion pentru alegerile generale.
Ca să poţi pune temeih măcar cinci minute pe asemenea svonurl, trebue să fli copil sau cel puţin 6ă fi trăit In China şi să du al cea mai mică noţiune despre deprinderile, moravurile, prin-
cipiurile colectiviste. Pe cât timp aceşti cumularzi aii fost la putere şi în afară de veniturile lor personale.de veniturile ce scoteai! din gheşefturl, mal aveail fie care câte trei, patru, dacă nu şase slujbe, el n’ah fost In stare să sacrifice cinci parale nici pentru susţinerea presei lor, nici pentru alegeri.
Presa lor a fost susţinuta din fondu-r'le secrete, din fondurile siguranţei publice: Voinţa Naţională primea 2000 de lei pe lună şi Telegraful 1000 de lei pe lunâ din acest paragraf al bugetului.
Candidaturele lor oficiale aO fost susţinute cu milioanele ce Camerile votaii cu grămada spre face faţă unor chel-tueli extraordinare.
Iată jertfa pentru partid a colectiviştilor la putere.
Trecutul lor la opoziţie este tot atât de eloquent.
Ga să lupte când nu aveaO bugetul pe mână, el escrocaO averea celor ce’şl închipuiau că ar putea ajunge la Domnia ţărei. Ef sărăceaO întreaga onorabilă familie a Goleştilor, făcând apel la patriotismul lor spre a nimici pe nişte străini închipuiţi.
întrebaţi pe bătrânii noştri luptători politici să vă spue câte familii onorabile aO rămas pe drumuri, spre a mări astâ-zl averea Iul Radu Mihal, Diman-cea, Carada.
Ast-fei aO cheltuit când aO fost la putere, ast fel s’au jertfit când alergaO după putere.
Prin urmare să nu punem crezâmânt pe asemenea svonurl şi să ne băgăm bine încap spre ştiinţă următorul a-xiom, evanghelia colecti vită ţel:
«Colectivistul nu dă pentru partid o lascae din punga sa. El ciupeşte de or unde poate, dar de la dânsul nu scoate para frânta !»
Apoi, pentru fericirea ţărel, acel ce aveai! inimă ca Goleşti!, ailprins minte la cap.
Aii alt-ceva mal bun de făcut cu averile lor, de cât să le dăruiască pungaşilor.
I). R. H.
ZIUA DE ERI
O trăsătură foarte caracteristică deo-sibeşte serbarea aniversării de ieri de ceremoniele cari ahavut loc In anii trecuţi, la accaşl epocă.
Pe când în alte rîndurl forţa poliţieneasca singură decidea de succesul zilei, erl s’a putut constata că populaţi unea oraşului, d’lmpreună cu cetăţenii din provincie, a participat în libertate, fără îndemnul nimănui,!a o serbare naţională, care aminteşte actul cel mal însemnat din viaţa contimpurană a statului român.
Şi pe cât agenţii poliţiei ah avut erl o ţinută demnă şi reservată, pe atât ordinea a fost mal complectă, pe atât primirea făcută Suverauulul şi Reginei a fost mal respecloasă.
Er! poporul postat In număr considerabil pe tot percursul cortegiului regal 'şi a făcut singur poliţia.
Fie care simţia ca respiră Intr’o atmosferă mal sănătoasa, fie care avea siguranţă în iDima lutcâse poate mişca ln^voia sa, fără a fi Încondeiat în carnetul agentului secret, fără a avea să se plângă de bruscheţa sergentului sau de pumnul bătăuşului.
Populaţiunea oraşului, trebuie s'o constatăm, a fost la înălţimea demnităţii ei, căci înţelegând ca de astă dată de la densa atârna a păzi ordinea, şi că nu va fi provocată de nimeni, a păstrat o ţinută corecta şi a respectat întru toate micele măsuri de organisare, C8ri se impua la asemeni serbări. Aşa de pildâ, măiestrii societăţii de gimnastică şi de tir, organisaseră erl, cu elevii scoale! un fel de posturi civile cari să privigheze ca publicul să nu împiedice circulaţiunea spreaevita astfel accidentele de stradă.
Publicul a ştiut să observe, cu cea mal mare buna-voinţă, consemnul de a nu paşi peste bariera improvisată şi păzită de elevii şcoalel de gimnastică,
şi cu modul acesta, rolul agenţilor de poliţie, al sergenţilor de stradă, devenise aproape nul.
Acest mic detalih, du natură a nu a-trage atât atenţiunea, a fost totuşi una din notele caracteristice ale zilei de erl. Alte dăţi o desfăşurare de jandarmerie nu putea obţine resultatul la care erl a ajuns o mână de elevi al societăţi! de gimnastică.
Iată dar dovedit că cetăţenii Capitalii ştih sâ arate că sunt oameni de ordine, când n’ah a face cu provocările unei poliţii cum a fost aceia a colectivităţii.
Guvernul 8 avut dibăcia a reduce erl cât mal mult rolul agenţilor puterii publice, şi prin aceasta a dat o satisfacţie din cele mai meritate populaţiuneî, care, din nefericire, se obiclnuise a vedea într’un sergent de stradă sah un jandarm—alt-ceva de cât representan-tul ordine! şi legalităţii.
Câtă mulţumire de asemenea n’ah manifestat cetăţenii văzâad că garda de onoare, care escorta trăsura regală, era de astă dată întocmită din elevii şcoalel militareşi ofiţerii şcoalel deaplicaţiune. Aceştia înlocuia!! pe jandarm!, comandaţi altă dată de renumitul măjor Fâ-nuţă.de acela care zicea : «nu sunt majorul ţării, sunt maiorul d-lul Ion Brâ-tianu.»
Negreşit că ofiţerii şi soldaţii escadroanelor de jandarmi nu erah vinovaţi de purtarea comandantului lor d’atuncl, şi de aceia ÎI rugăm a nu considera ca privindu ’I pe dînşii amintirea ce făcurăm.
Cetăţenii ah putut vedea erl marea deosebire de regim Iu care trăiesc a-cum.
De aceia către seară, un public numeros, compus din notabilităţile capitalii, s’a dus la palat sâ'şl manifeste recunoştinţa către Suveran, ca a fost scăpat, în cele din urmă, de guvernul bâtei şi al necinstei.
Suveranii ah ţinut să mulţumească cetăţenilor, adunaţi în ordine şi linişte sub ferestrele palatului şi ast-fel s’a finit ziua de erl, care dorim să fie primul pas făcut spre îndreptăţea relelor de cere cu toţi am suferit 12 ani de zile.
COLECTIVIST! LAŞI
____ P	9
E ceva cu lotul rar, că acel care sunt înjgheba^ 1“ coteria colectivistă să n’aibâ afară de defectele de traficant, gheşeftari, hoty, şi altele, şi defectul laşităţii.
Acest cusur însă nu era toimal văzut până în zilele din urmă, şi de aceia rari ah fost acel care ah înfierat laşitatea încăr-n&tă prin excelenţă în sufletul colectiviştilor.
Sâni se permită nouă să ridicăm perdeaua colectivistă spre a lăsa lumea să vază cu propriile el ochi, actele bătătoare la ochi de laşitate poltronă a tntregel haite colectiviste.
Să ştie câte acusârl s’ah făcut în contra lui Radu Mihal. N’a rămas un calificativ injurios, dar meritat, care să nu împodobească fruntea pătată de atâtea hoţii a luceafărului colectivităţii.
Acuzările de hoţie tu contra lui Radu Mihal.de şi cu desăvârşire autentice, totuşi însă n’aveah pecetea stigmatizâreî oficiale, aceia a unei sentinţe judecătoreşti.
El bine, ştiţi care a fost atitudinea presei colectiviste în această ocazie. Presa colectivistă a tăcut, prefâcându-se mută ca peştele. Nici sentimentul recunoştinţei şi admirârel pentru omul acela care a ştiut se perfecţioneze sistemul de corupţiune şi de terorism al colectivităţi, pentru uu fost şef, pentru un fost stăpân, n’a putut scoate presa colectivistă din atitudinea de un absolut mutism pe care o luase.
Gazetari colectivişti în faţa acuzaţiuni-lor precise ce se formulează în fie-care zi în contra lui Radu Mihal, trebuia se aleagă din aceste două atitudini:
Sah se ceară imperios justiţii ca să intervină, spre a demonstra daca acuzatori au dreptate sah nu, sah se nege existenţa faptelor scârboase care ii se atribuesc, zicând că n’atl nici un temeih.
Colectivişti nu fac nici una nici alta. EI tac. Adică adaogă la defectele lor, destul de multe pân’ acum, şi un altu, acela al laşitâţel cele mal respingătoare.
HOŢII, ABUZURI 81
CRIME COLECTIVISTE
Am publicat întrun număr trecut o corespondenţă din Vasluiu, tn care se vorbea despre o listă de 123 de crime, a-buzuri, atentate la viata, batai, etc. remase nepedepsite îutr’o singura plasa, Futi-durile-Stemnic.
Fiind-că această listă e prea lungă şl fiind-că nu putem a o reproduce tn întregul el, dăm aci eâte-va estrase, care credem noi că vor edifica în deajuns pe toţi oameni de bine, asupra modulul cum se făcea dreptate sub regimul de tristă memorie a Iul I. C. Brătianu.
1.	Dosaru No. 3875/2781 din 27 Iulie a-nul 1883.
Procurorul Trib. Vasluiu, trimete peti-ţimea lui Vasile Hordila din Suhuleţ prin care reclamă contra Iul A. Popovicî care ca perceptor n perceput ilegal o mulţime de taxe, cerând constatare.
Nici un act dresat. Alex. Popovicî se plimbă şi azi nesupăral de nimeni.
2.	Dos. No. 4219/6257 din 16 Noembre 1883 idem trimete petiţiunea d-lul Dem. Gheţu din Paparniţa prin care reclamă contra fiului săh Iorgu Gheţu pentru a-tentat la viata.
Asemenea nici o constatare. D. Gheţu aşteaptă încă şi azi urmafea acestei afaceri.
3 Dos. No. 2969/5369 din 5 Septombre
1884,	idem trimite petiţiunea No. 63 cu uu proces-verbal No. 417 relativ la denunţul făcut de d. Alecu Negru şi alţi contra agentului de urmărire V. Focşa pentru abuz de putere şi altele.
Această afacere stă în arhivele sub-pre-fecturel şi azi.
4.	Dos. 123/370 Ianuarie 28, 1884. Vasile Barleaza din Suhuleţ reclamă contra judecătorului de ocol ca^e l’a dat afara din judecătorie fachndu-1 ast-fel a nu putea sta la procesul seu por-zând cauza.
Nici o urmare.
5.	Dos. No. 447/917 din 15Februarie 1884. D. Procuror de Vasluiu oere anchetarea a-buzulul de putere săvârşit de căpitanul Antonescu.
Pentru acest cas sunt încă trei adrese, toate fără result&t.
6.	Dos. No. 3006/6647, Noembre 10. D-nu Procuror de Iaşi cere anchetarea femei I-leana Văduvă din Tungujei, acuzată de a’şl Ii omorlt şi lepădat copilul.
Nici un resultat.
7.	Dos. No. 3244/7537 Decembre 24, 1885. D. Procuror de Vaslui cere anchetarea es-peditorulul postai rural Funduri acuzat dea fi violat secretul unei scrisori a d-lul C. Arghiropol.
Nimic făcut.
8.	Dos. No. 560/1818 Martie 15,1885. D. Procuror de Vaslui trimite raportul primarului diu Tansa cu No. 259 contra notarului Dabija pentru sustragere de bani.
Asemenea nici un resultat.
9.	Dos. 2090/5540 Septembre 4,1885. D. Procuror de Vaslui ordonă anchetareabataei si implinirei ilegale de taxe suferita de Vasile Brânzaru din Mironeasca, de la perceptorul din Garbeştl.
Tot în această afacere mal există şi o altă adresă a d-lui Procuror general din laşi care de asemenea ordonă facerea a-cesteî anchete.
Cu toate acestea nici urmă de anchetă.
10.	Dosarele No. 7942/6400 Octombre 14,
1885,	No. 6375 din 9 Octombre 1885, prin care se ordonă cercetarea plângerilor d-lor I. Gheorghiu şi C. Cautemir care ah fost bătuţi de către primarul comunelNegreştî. Tot contra acestui primar mal sunt alte denunţări.
11.	Dos. No. 2974/7236 Noembre în 29, 1885. D. Procuror de Vaslui trimite adresa d-lul Director general al Regiei Monopolului Tutunurilor cu No. 19,019 contra primarului şi notarului din Suhuleţ pentru abusurî.
Tot în această afacere mal sunt alte două adrese.
12.	Dosarele No. 235/7077 Noembre 22 1885 , 4977, Septembre 9; 1886, 4904 August 28, 1886, 658/4521 August 12 Deuunclari si uu proces-verbal iucbelat de comandantul compauici6de Dorobanţi constatând abusurile, bat vile si forţările comise de primarul comunei Domneşti.
Cu toate că au mal fost tn urmă şi alte plângeri contra acestui primarei a remas neclintit şi nesupărat de nimeni la locul săh.
13.	Dos. No. 2302/4776 August în 16, 1886. Primarul comunei Negreşti înaintează uq
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 12 MAI
proreg-verbal dresat contra perceptorului 1. Ionesou pentru delapidare dc bani publiol.
14.	Dos. No. 6012/5371, Oct. 20, 1886. D-l Iulius lulich se plânge contra primarului de Brodocu, care ’l şicanează în interesele d-sale, cauzându'l perderl însemnate.
15.	Dos. 116/2610, Maia 30, 1887. Petica d-lul Ştefan Dimaki, care se plânge contra perceptorului Statului, care l’a scos fara nici un drept sau act judecato-reve din posesia a îi falei dc pamint.
Tot de soiul acestei plângeri mai exista alte 10 din diferite comune.
16.	Dos. 2288/4804, Sept. 25, 1887. D. procuror de Vaslui ordoni anchetarea faptului de perceperi ilegale de Laxe, sâvîrşit de perceptorul comunei Oseşti.
17.	Dos. 410/704, Febr. 18, 1887. D. procuror trimite petiţia d-lul Buium Caciula-riu din Pungeştl, prin care reclami contra lui N. Hreamat şi alţii din comuna Cosmeştl, ci ar Ii eşit în drum pentru a’l prada.
18.	Dos. No. 182 din Iunie 30, 1887. D-nul procuror de Vastul recomandă petiţiunea mal multor locuitori din Bârzeştl, contra ovreiului Ilie Haimovicl din acea comuni, cum ci speculează şilnsialupe femeile lor, cumpirându-le lucruri pe nimica.
19.	Dos. No. 1819/3503, Iulie 5, 1887. Procurorul ordona arestarea si anchetarea lui G. Var lan, care a Împuşcat pe Franz Bm-ter din comuna Ipatile.
Asupra acestui Varlan mal exişti înci multe plângeri de biţii, violirl de domicilia etc., fări ca autorităţile si l fi supărat întru cât-va.
20.	Dos. No. 3074/3274 din 26 Iunie 1887. D. prefect comunici ordinul No. 12.731 d-lul ministru de resboiO, relativ la regu-larea la pensie a femeel Catrina Tabusci, din comuna Ciuhuteţu. Această nenorociţi soţie a unul soldat mort în ultimul resboiO, stă în stradă fără de pensie, din causa sub-prefectulul, care nu a dat curs ordinului sus citat.
21.	Dos. No. 79/1149 din 16 Martie, 1888. Femeea Catrina Romaşcu reclamă contra primarului din DumeştI, pentru abuz de putere.
22.	Dos. No. 313/822, Februarie 26. Lo-•uitoril comupel Tancea reclamă contra primarului, denunţând o mulţime de a-buzuri.
23.	DebitanţiI de băuturi spirtoase din comuna Brodocu denunţa, prin hârtia No. 1582 de la Martie 30, cum ci perceptorul comunal a ineereat a le sustrage sume însemnate de l»ani, suit cuvin! de perceperea aceiselor.
Indrisnească de acum Înainte scribii colectivişti să mal cânte administraţia celor ce’I plătesc, aruncând minciunile cele mal neruşinate asupra celor ce încă de mult denunţi tâlhăriile lor.
N. G.
CRONICA
ATENTATUL BIRJARULUI!
Toată lumea credea până maî de ună zi ci două atentate aii fost îndreptate contra fostului prim Ministru Ion Bră-tianu,—unul pe faţă de către Pietraru, şi altul pe dos de către Stoica Alexan-drescu.
Zic că cel d’întftiOi atentat a fost pe faţâ, din cauză că Pietraru a dat piept cu d. Ion Brătianu, iar cel de al doilea a fost pe dos din cauză ci Stoica s’a Întâlnit cu pajerea lui C. P. Robescu.
Acum Insă, râguşitul general D.
wm
Lecca a mărturisit la întrunirea ţinută de colectivişti că d. Ion Brătianu era să fle victima unul alt atentat din partea unul birjar.
Spre mal multa lămurire, transcrii! după Voinţa Nichională cuvintele preşedintelui Camerei, dinpreună cu întreruperea lui Violet—Stoicescu -Pi-naud.
Iata-le:
«D Ion Brătianu a scăpat de cuţitul Iul Pietraru, de atentatul birjarului, căci, de. d-lor, să nu ne facem ilusil, şi atunci când Ioan Brătianu a fost răsturnat la Cotroceni în şanţ, n’a fost o întâmplare, pentru mine şi acela a fost un atentat.
D C. I. Stoicescu. Birjarul era rus.
D. general Lecca. Da, birjarul era muscal».
îndată ce am citit aceste rlndurl, am început singur o anchetă şi iată resul-tatul investigaţiunilor mele:
Toată lumea ştie că în ţara românească existăo sectă de muscali, fără barbă, fără mustăţi, care aii înscris în capul programului lor religios : Să mai ia ceva de la om, să’î mal taeceva din putere. Ei sunt cunoscuţi sub denumirea de scopiţl şi caută prin toate mijloacele să ’şi mărească numărul coreligionarilor.
Aşa dar birjarul care a răsturnat pe d. Ion Brătianu era şeful acestei secte şi planurile lui se Înţeleg îndată.
Dar cea ce nu înţeleg de loc, este pentru ce a pus ochii pe d. Ion Brâ-tianu în loc de alt ministru?
Ştiâ bine că d. Ion Brătianu era un cancelar omnipotent, deci era foarte logică dorinţa muscalului de a’l face îndată impotent; însă prea a lăsat vreme naturel să’şi joace mendrele, înainte de a'şi executa planul. Cu toate că primul-ministru a avut în mână punga statului întreg, prea a aşteptat mult birjarul ca să-l smulgă punga.
După doi-spre-zece ani de risipă, punga sa era deja goală.
M’am transportat pe urmă la d. Ioan Brătianu şi l am rugat să bine-voiascâ a ’ml spune ce impresii a simţit când s’a văzut trântit în şanţul de la Cotrocenl. D-sa mi a răspuns cu multă bună voinţă următoarele : «Nu ’ml-a fost frică de loc, căci ştiam bine că n’are ce să’ml facă. M’a atacat în faţă, dar n'a-vea ce să 'ml ia. M'am gândit un moment că are să mă atace pe la spate, dar m’am liniştit îndată ce m’am încredinţat că e birjar muscălesc.»
In sfîrşit, cum zice francezul : «Tout est bien qui finit bieţi.» Să mergem cu toţii la biserică spre a mulţumi Domnului ca Ion Brătianu a scăpat neatins, ear cel ce ţin la viaţa fostului preşedinte al consiliului, să ’l supue unul regim cât se poate de anti-rusesc.
Să'l oprească d’a mânca icre de Tai-gan, să ’l oprească d’a lua băl ruseşti, să nu’l lase nici măcar să poarte în bo-zunar cel mal mic portofolid de piele rusească, căci d. general Lecca ştie bine că d. Ion Brătianu nu mănâncă de cât atentate, nu bea de cât atentate, nu răsuflă de cât atentate.
âl ax.
INFORMATIDÎil
Ni se adresează din Dorohoiu următoarea telegramă :
In seara zilei de 10 Maiu un număr de peste 2 mii locuitori de toate clasele ţi toate confesiunile au făcut o manifestare pe stradele oraşului cu torţii, muzica şi drapele. Mulţimea s’a oprit apoi la locuinţa prefectului unde ş'a manifestat iubirea şi dec tanentul pentru Tron şi ţară, apoi a mulţumit guvernului că să poate bucura de libertatea de care mult timp a(i fost lipsiţi; prefectul a mulţumit populaţiuneî şi a asigurat că cub guvernul actual onestitatea, libertatea şi dreptatea vor fi temelia pe care cetăţeni fără escepţiune de clasă şi confesiune vor trebui si se sprijine şi se se bucure că in viitor vor dispare toate persecuţiunile la care aii fost espuşi în trecut. Această manifestare s'a făcut şi noilor aleşi care vor forma viitorul consiliu comunal. Atâta mulţime şi atâta veselie, nu se (ine
minte să fi existat vre-o dată in Dorohofi.
Alai mulţi celateni.
Azi înainte de amiază, ca de obicei în toate Marcurile când Regele se află în Capitală, miniştrii s’au întrunit în Consilii la Palat sub presi-denţa M. S.
Dintre foştii presidenţi ai Consiliului n’a asistat la prînzul dat a-seară la Palat în onoarea tuturor miniştrilor cari s’au succedat de la 1866 până azi decăt d. general Fio rescu. D-niî Lascar Catargi şi Ion Brătianu, absenţi din Bucureşti, şi prinţul Dimitrie Ghica, bolnav, se scuzaseră.
Ni se comunică din Brăila că erî, Înainte de Te Deum memb-ii, comi-siuneî interimară însărcinată cu gestiunea afacerilor comunale până la alegerea noului consiliu, s’au întrunit la Primărie pentru a se constitui. Dupe depunerea jurâmîntului înaintea d-lui Prefect al jud*-ţulu', s’a procedat la alegerea presidentu-luî. D. C. Fotin a întrunit unanimitatea voturilor.
Comisiunea se compune împreună cu d. Fotin de d-nii C. Georgescu, A. Mareş, G. Florescu, Ch. Sulioti, R. Albuleţ şi G. Marin.
La prânzul care s’a dat erî la palat, au paiticipat64 persoane dintre care 41 foşti şi actuali miniştrii, iar restul compus de generali şi de persoanele curţii regale. M. S. regele avea alături la dreapta pe M. S. regina. Alături de regina se afla d. Dimitrie Lecca presidentul Camerei, iar în faţa perechei regale, d. Theodor Rosetti, avend la dreapta şi la stânga pe mitropoliţii Munteniei şi Moldovei.
Prânzul a fost foarte animat, şi la finele lui, M. S. regele a pronunţat un discurs splendid, care a emoţionat pe toţi comesenii.
O manifest ţ:e impunătoare s’a făcut erî înaintea palatului regal compusă de comercianţi de frunte, advocaţi industriaşi, studenţi care aii mers se aclame pe regele, cu o-cazia aniversârei proclamârei regatului.
Cetăţenii în numer foarte mare ajunşi în faţa palatului, au început se a-elame pe regele şi pe regina, care duje puţin aretându-se la fereastră au mulţumit poporului pentru simpatica maniftstaţie a careia obiect erau.
M. S. Regele exprimând apoi dorinţa de a se întreţine cu delegaţii acestei procesiuni, d. Sava Vasiliu, N. Ioanidi mari comercianţi şi I. Berdescu avocat, mergând la regele, i-au arătat tot devotamentul populaţiuniî, şi mulţumirea ce ’i-a cauzat grijea Suveranului, de a scăpa ţara din ghiarele colectivi-tâ ţei.
După câte-va cuvinte bine-voi-toare ale regelui, delegaţii au plecat de la palat, iar mulţimea s'a împrăştiat în toată liniştea.
Escorta regală care a urmat pe regele la parada de eri era compusă de elevi şeoalei de aplicaţie şi acei a şcoalei de cavalerie.
Se ştie că in toţi ani corpul jandarmilor călări făcea în tot-d’auna escorta regală.
Pentru Duminecă 15 Maiu curent, se anunţă apariţiunea primului număr al ziarului Dreptatea, organ al disidenţilor.
Grupul în capul căruia se afla d. N. Fie va şi care astăzi este singura expresiune adevărată a vechiului partid liberal are, atât cu acest titlu cât şi prin valoarea persoanelor care ’l compun, o însemnătate destul de mare pentru ca se vedem, cu o deosebita mulţumire, hotărirea luată de dîusul d’a spune, printr’un organ acreditat al seu, părerile sale &• supra afacerilor publice, mai ales în împrejurările actuale.
Nu putem dar decât să urăm cel mal deplin succes douIuî confrate ce grupul disidenţilor ne dă.
Veleităţi de rescoală s’au constatat şi eri printre ţăranii din unele localităţi de peste Miicov. Măsurile luate au împedicat însă ca turburârl să se întîmple.
In privinţa incendiului de la Hâr-lâu, despre care noi am vorbit cel dintâiu, mal primim următoarea depeşe detaliată, de la corespondentul nostru d’acolo.
Arse 267 familii, paguba peste cincl-sute miilei; puţini asiguraţi. Tot târgul ardea dacă nu intervenea nobilul prinţ Ghika Deleanu care comanda şi lucra cu multă energie, împărţind singur
pâine şi brânză. Cu venirea prefectului Bermeziu, s'a constituit sub patronagiul d-lui Ghika un comitet de ajutor local. Cu mare activitate au contribuit şi fraţii Fişer opărind multe familii, împărţind 3800 kil. făină, 600 pâine, 200 brânză oferind comitetului şi 5000 lei. Podul Iloae 1 a trimes 250, Moara Botoşaniană 600,	Gheorghiu 400 pâini. Statul tri-
mete 50,000 lei prinţului Ghika de la care se mat aşteaptă mari ajutoare în a cărui tocaturi se adăpostesc azi mulţi nenorociţi.
Mal mulţi studenţi universitari, originari din târgul Hârlâu, judeţul Botoşani, fac apel la caritatea publică în folosul concetăţenilor lor nenorociţi prin incendiul care a consumat cea mai mare parte a oraşului lor.
Ne asociam la apelul acelor domni şi deschidem în coloanele ziarului nostru o subscripţiune în favoarea victimelor Incendiului din Hârlâu.
S’a remarcat prea mult de acei cari au luat parte la prânzul regal, faptul că d. Radu Mihai, arăta o deosebită atenţiune pentru splendida nouă argintărie a regelui.
Am fi curioşi să ştim daca nu cum-va a lipsit ceva din această argintărie.
DIN DISTRICTE
DOL.IIL
Ziarul «Apârarea» din Craiova, publici tn ultimul lui număr o petiţiune a d-lul Melinescu către d. ministru al justiţiei prin care demonstra manoperile cător-va colectivişti din localitate, cari 1’aO forţat a acuza pe nedrept pe d. Gre;escu poliţai din acest oraş.
lata petiţiunea d-lul Melinescu :
D-lul Ministru de JusMlIe
Domnule Ministru,
Îndemnat şi ademenit de către d. Nae P. Romanescu deputat, Trache Dimo-viceanu şi alte câte-va persoane din grupul colectivităţii, zilele trecute am dat o declaraţiune înscrisa contra d-lul Ioan D. Grecescu, poliţaiul oraşului nostru, prin care am afirmat că numitul d. poliţaiO ar fi bătut pe d. Tache Radoviceanu.
Retractez In totul aflrmaţiuniie ce le am făcut prin acea denunţare şi declar pe conştiinţa mea că departe de a fi bătut, d. Radoviceanu a fost tratat cu toată cuviinţa de d. politaiQ. Grecescu, şi că reclamaţiunea sa a fost o uneltire nedemna urzită de acel domni cu scop de a compromite în faţa guvernului pe d. Grecescu.
Devotat (ss) C. I. Melinescu.
Craiova
DOBROGiA
Ziarul «Poşta» publică următoarele în privinţa stare! miserabile a Dobrogeî, lăsată în prada hoţilor colectivişti:
De când a căzut hidoasa colectivitate, care a patronat toate hoţiile, care a pus la carantină legile cele mal de căpetenie—cum este legea în contra cu-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
m
M. W O O D
CASTELU TRAGIC
P ARTEA III
XIII
Camera mortuara
—	Dar copil mei, Joyce, zise nenorocita, nu mal puteam sta departe de dânşii. Crezi că n’a fost o pedeapsă cumplită pentru mine viaţa care am dus’o aicea, adause ea cu vioiciune... să’l văd pe dânsul, bărbatul meu, bărbatul unei alteia 1 A! şi asta mă o-moarăl...
Nu putu să-isprăvească şi picioarele 1 se tâiarâ: ar fi căzut jos la pământ dacă Joyce n'ar fi reţinut’o. Intrunin-du-şi toate puterile, o apucă în braţe şi o duse leşinată în odaia el, ca pe un copil.
Apoi eşi de ’ndatâ, tocmai atunci Oând Carlyle se întorcea în odaia mortuară.
Joyce sâ repezi spre dânsui. Faţa el arăta teamă şi turburare.
—	Joyce, strigă d. Carlyle, oe ai? ce este ?
—	01 bunul med stăpîn! dragul med
stăptn 1 respunse ea plângând.
Carlyle să ’ngâlheui cumplit. El, care lupta cn atâta tărie contra durerel, se simţea învins. Intră tremurând în o-daia lui William şi Închise uşa după el; apoi apropiindu-se de pat, privi cu ochi retăciţl corpul rece al copilaşului.
— Copilul meu iubit 1 strigă el înâ buşit...
Şi precum făcuse şi alt cine-va mai nainte, acoperi cu sărutări obrazul îngheţat al bietei fiinţe. Apoi, îngenu-chiând dinaintea patului, plecă capul şi Începu să plîngâ.
XIV
Lord Vane cugeta la viilor
Lordul Mont-Severn şi fiul său se întoarseră la Est Lynne pentru lnraor-mlntarea lui William; micul sicriu îşi luă locul în cavoul familiei. Din toţi cel de faţă unul singur aţtţa curiositatea : Richard Ilare, care era liber din ajun şi reabilitat.
Lady Isabela era foarte bolnava şi la minte şi la trup. Stătea In odaie şi Joyce o slujea; credeau că’l făcuse răd prea multa osteneală ee’i pricinuise boala lui William, dar nimeni na presupunea că ar fi în primejdie, căci nu voise să cheme un doctor. Numai un gând avea: să moara departe de Est Lvnne. căci simţea că moartea vine, şi ea era chiar mal aproape de cât credea,
Isabela era bucuroasă de a muri, căci pentru dînsa, moartea, era mântuirea, odihna; dar nu voia să moară la Est-Lyune, ci or unde aiurea.
Joyce o grăbea şi dînsa să se depărteze. Biata fata, stăpânită pe|de o parte de dragostea pentru stăpâna el şi pe de alta de frica de a o vedea recunoscuta, traia într’o grija nemărginita.
întâi de toate Isabela prevesti pe Barbara că nu mal avea puteri în de ajuns spre a urma cu lecţiile la Esi Lyune; Îşi îndeplini aceasta grea îndatorire a doua zi după lnmormlntarea Iul Wil-liam; ea se tlrl cum putu până la iatacul d nel Carlyle ş’o înştiinţa de apropiata sa plecare.
—	Dar nu poţi să ne părăseşti aşa 1 strigă Barbara; ar fi foarte urlt din partea noastră s’o suferim. Te ai îmbolnăvit câutănd pe bietul William, şitrebue cel puţin să stai aici ca să te odihneşti şi să te îngrijeşti până ce’i fi mal bine.
—	Iţi mulţumesc ; te rog se crezi, d-nâ, că bunătatea d-tale mă mişcă foarte mult; dar puterile ’ml sunt prea sleite ca să mai pot urma cu lecţiumle. Tre-bue să plec.
—	Poate vrei să vil la băile de mare? întrebă iute Barbara; d. Carlyle stsrue mult să petrec acolo vr’o cinci-spre-zece zile cu copilaşul; în loc să mă duc singură, te iau şi pe d-ta cu Lucia. Sunt sigură că schimbarea de aer îţi va face bine, d nâ Ven.
—	0 I nu, îţi mulţumesc de o mie de ori ! Cea ce ’ml trebue mie e odihna desăvârşită, depărtarea de lume.
De acea, te rog, d-nâ, la să-mă sâ plec cât maî curând, Iţi voi fi foarte recunoscătoare.
e să
maî gândi, stal la Est-Lynne până la Întoarcerea mea, care va fi peste cincl-spre-zece zile, cel mult. D Carlyle şi Lucia rămân aici, nu vel fi singură.Dar numai, să ne înţelegem, nu voi să faci nimic. Lucia va fi în vacanţă în vremea asta.
Numai, aş fi foarte mulţumită de a o lăsa sub supravegherea d tale: eprea mare ca s’o las cu slugile. La întoarcerea mea, dacă doreşti sâ pleci, vel fi liberă Ce zici ?
—	Bine, răspunse iute d-na Ven,
Gândea că va aveaast-fel cincl-spre-
zeceziieca se’şi vadă copil, se stea singura cu dânşii, şi cutoste că nu'şl facea nici o ilusie despre sftrşitul el a-propiat, nu credea că va sosi aşa de curând tn cât sâ nu poată gusta încă câte-va zile o fericire amară lângă toţi cei pe cari îi iubea.
Când d-na Ven eşi din iatac, auzi pe tînârul lord Vane chemând pe Lucia din toate puterile. Ii făgăduise o plimbare tn trăsura şi caii îi aşteptau la scările peronului.
—	Ce vrei cu Lucia? întrebă d-na Ven ; nu poate veni acum; studiază la Plano.
—	O ! d-nă Ven, trebue să vie; trăsura aşteaptă.
Isabela încercă să zlmbiască.
—	Mie frică ca am sâ vă împiedic plimbarea, căci nu lndrâsnesc sâ las pe L cia singură cu d ta : ai fi în stare să răstorn! trăsura.
i — O ! ce idee, strigă tlnărul supărat;
I eu, să răstorn trăsură când o fi şi Lu-
cia 1 mi-8 prea dragă ca să nu bag bine de seamă. Nu ştii că voia s’o fac femeia mea 1
In clipa aceea, d. Carlyle şi lordul Mont-Severn apărură la uşa bibiiotecel.
—	Ce’l sgomotul acesta, şi de care femeie vorbeşti ? întrebă contele pe fiul său.
Băiatul se roşi ; dar avea un caracter prea deschis ca să se Încerce a ascunde ceva: se întoarse spre tatăl săfl, şi privindu’l drept în faţa:
—	Da, scumpe tată, vreafi ca Lucia Carlyle să fle femeia mea. Vorbesc serios. Bine înţeles, când vom fl mari, şi dacă d-ta primeşti, precum şi d. Carlyle.
Contele păstrase un aer serios ; Carlyle se arătă vesel.
—	Ei bine, zise el, vom vorbi de a-ceasta peste vr'o zece ani.
—	Te-aş ocări dacă Lucia n’ar fi atât de tînără, zise contele cu asprime. Cu ce drept amesteci numele el în nesăbuitele d tale închipuiri ?
—	Dar, tată, zise tînărul, vorbesc foarte serios, vei vedea. Voi să mă port ast-fel ca d. Carlyle să nu mă gâsiască răfl ca ginere. Pentru asta, n'am de cât să fia un om de onoare ca dînsul şi să urmez pilda lui. De altmintrelea, sunt foarte mulţumit ca să ştiţi gândurile mele, şi cred că le voia spune în curând şi mamei mele.
(Va urma),
WWW.


I
m
EPOCA - 12 MAI
.H
mulului, legea pentru îmbunâUţirea clerului mirean etc.—şi a tolerat asasinate şi procese scandaloase, de a-tuncl ţara a Început a mal resufla, u-nele judeţe chiar aii şi fost curăţite de morbul colectivist, iar altele sunt In a-jun a primi roadele bine-fâcâtoare ale actualului guvern.
Dar dintre toate judeţele din ţară care aG drept la o deosebită atenţinne a guvernului, sunt judeţele Tulcea şi Constanţa. Acela pe jumătate a răsuflat iar acesta are trebuinţa de dreptate nelntărziată.
Se ştie că Dobrogea a fost ocupata pe timpul guvernului Brătianu—n’ar mal fl fost—şi In interval de 10 ani, administraţia colectivistă n’a adus de cât plânsete şi scrlşnirea dinţilor. Mulţi au emigrat din cauza persecuţiunilor de tot felul, lăsând pentru tot-d'auna In mâinile nesăţioşilor casele, viile etc., iar alţii Indura şi astăzi cele mal degradatoare umilinţe.
In faţa dar a murmurului de nemulţumire ce ese dia pieptul tuturor Dobrogenilor, fără osebire de naţiune şi religiune, Întrebăm pe actualul guvern: N’ar fl timpul bine venit ca sâ’şl îndrepte privirile In partea dreaptă a Dunării, trimiţând o persoană care sg satisfacă dreptele reclamaţiunl ale urgisitului sătean Dobrogean ? Până când aG sg labde? Nu ajunge oare timpul de 10 ani de când dreptatea e Înlocuită cu ne preptatea ?
Aşteptăm înlocuirea personalului compromis din Dobrogea cu elemente demne de respect şi atunci In coloanele a-cestul ziar vom arăta, pe cât puterile ne vor ajuta, toate relele de care a suferit populaţiunea rurală precum şi remediul cel mal potrivit pentru Îndreptarea lor, iar guvernului II vom aduce mulţumirile noastre.
O orima oribila.
O crimă oribilă s’a comis acum câteva zile In apropiere de Gainargia, judeţul Silistra din Bulgaria. Iată amănuntele : un soldat se Înamorase de o tî-nâră din Rusciuk, o copilă foarte frumoasă şi cu părinţi cinstiţi.
Soldatul, venind la părinţii săi, le-a destăinuit amorul, iar aceştia, In loc sg ’I bine-cuvinteze pasul întreprins, i-ad dat a înţelege că de va veni cu orâ-şanca, cucoană şi lepădată de alţii la casa lor, li vor închide uşa şi nu ’1 vor mal recunoaşte de fld.
Soldatul lntorcându-se la regiment, dupe expirarea congediulul, a ascuns iubitei sale observaţiunile, mal cu osebire ale mamei, şi a continuat relaţiu-nile amoroase, când dupe vr’o două săptămâni liberându-se definitiv, a luat pe iubita sa cu toată zestrea şi cu Învoirea părinţilor fetei ad venit la Silistra. De aici s’ad pus lntr'o birjă şi ad plecat spre Cainargia.
Pe drum, zicea birjarul la instruţie, fata era vesela, vorbea, Întreba cum să facă ca să fle plăcută măsei şi altele multe, pe când soldatul respundea prin monosilabe. Aproape de sat, soldatul a oprit birja, a dat jos tot ce se găsea In ea şi a spus birjarului că poate să plece, de oare ce el voeşte să facă surpriză părinţilor şi prin urmare nu vrea sg intre cu sgomot.
Dupe ce s’a depărtat birjarul, frumoasa fată a spus că e obosită şi că ar vrea să se odihnească. Adormind pe genunchii iubitului, acesta a lâsat'o tocmai pe când In vis pronunţa numele săd, şi găsind un ciomag i-a sfărâmat capul. Dupe aceasta a ttrlt’o lntr’un şanţ, unde a astupat’o cu pământ. A făcut voia măsei. Acum stă la arest, dar nu s’a observat încă daca mustrarea cugetului a Început să’i roadă cree-rul.
Doamnelor şi domnişoarelor, feriţi-vă de amor Bulgăresc I
(Posta).
FELURIMI
lin rege nebun — Sunt aproape doi ani de când sărmanul rege al Ba-variei, după ce a fost declarat nebun, s’a înecat într’un lac, trăgând după sine şi pe doctorul Guden. De atunci s’au publicat multe naraţiuni asupra acestui caz nenorocit, Insă nici una nu e aşa interesantă ca aceea ce a publicat de curând la Monaco doctorul Muller sub titlul de: «Ultimele zile ale regelui Ludovic II».
Autorul povesteşte toatelntlmplările petrecute cu depunerea regelui şi greutăţile d’a se găsi un medic care să se însărcineze cu Îndreptarea lui. In fine s’a găsit doctorul Guden care a plecat din Monaco spre a se duce la Schwan-stein. Cum a ajuns aici, a dat peste o femeie care a început să ţipe şi sa urle, aruncându-se la picioarele lui şi strigând :
— Domnule de Guden, vreaG să scap pe regele med, vreau să'l scap,
Doctorul o privi si \ăzu că era o doamnă d ntr’o familie Însemnata a Bavariet, o femeecare pătimea de nervi şi o Îngrijiseră de mai multe ori.
Era cu alte cuvinte şi dânsa o nebună. Doctorul nu putu să'şi explice cum o nebună putea să se afle la patru ore dimineaţă înaintea castelului de Schwanstein.
Un rege nebun protegiat de o nebună e un lucru de caracter romantic care ar fi umplut de bucurie pe Ludovic II daca nebunul n’ar fl fost el tnsuşf.
Peripeţiile la intrare ad fost foarte interesante, Insă autorul trece repede peste ele şi ajunge la momentul când s’a întâlnit cu regele.
Trei servitori stătead la uşa cameril lui şi, cum doctorul s’a apropiat de dln-şil, ei ad început să strige :
—	Săriţi că se ucide 1
Era vorba de rege.
In acelaş timp Ludovic deschise uşa cu demnitate şi Întrebă :
—	Cine sunteţi voi care faceţi sgomot aici ?
Guden făcu atunci un semn servitorilor ca să’l apuce de spete şi zise:
—	Maiestate, ed am Însărcinarea d'a'ml Împlini o dureroasa misiune pe lângă M. V. Patru doctori au declarat că eşti nebun şi prinţul Luitpold a şi luat regenţa. Sunt pus ca să te vindec şi trebue să mergi la castelul de Berg.
Regele nu răspunse, ci numai suspină; el scoase un ah 1 lung şi se lăsă a fl condus In camera de culcare.
Aci Ludovic, după puţină gândire, zise doctorului Guden:
—	Cum poţi să zici că sunt nebun când nici nu mal văzut până acum şi nici mal observat ?
—	Sire, ancheta e făcută şi hotărâtoare ; al făptuit lucruri ce sunt considerate de nebuneşti.
—	Şi cât timp o să dureze cura ?
—	Constituţia zice că regenţa numai atunci se stabileşte când regele este cel puţin pentru un an incapabil de a domni; prin urmare cura o să dureze cel puţin un an.
—	Se poate să dureze şi mal puţin, nu-i aşa? e lucru lesnicios să te debarasezi de un om când te plictiseşte; veţi face şi cu mine ceea-ce s’a făcut cu Sultanul ?
—	Sire, onoarea mea este destulă garanţie In privinţa aceasta.
Dialogul acesta este foarte ciudat.
Regele ca un nebun ce era nu vorbia răii, iar d-rul Guden trebue să fl făcut o figură proasta Înaintea lui.
Autorul nu spune nimic In privinţa călătoriei la castelul Berg. Ajunge Insă Îndată la ziua catastrofei. Cu o oră înainte de a pleca pe lac, regele chiemă pe d-rul Muller şi II zise :
—	Nu’I aşa că al să faci prinţului un raport asemenea cu acela ce am primit ed odinioară Iq privinţa fratelui med 0-ton (nebun incurabil).
—	Nu am încă ordin, maiestate. Regele se uită lung la d-tor şiapoîzise;
—	Nu'i aşa că e lesne să trimiţi pe cea lume un om care te plictiseşte ?
D-torul nu răspunse.
—	O să rămâi d-ta aici, să’ţl perzl vremea cu un nebun ?
—	Sunt angajat pentru o lună.
—	Şi pe urmă ?
—	Pe urmă am să fld înlocuit cu un altul.
—	0 1 vra să zică am s’o duc o luna încă I D-rul acela va fi negreşit Însărcinat să mă expedieze....
Lui Ludovic Ii era foarte mult frică să nu fle otrăvit. Se susţine că chiar de aceea s’a Inecet.
Când mergea seara spre lac, regele a văzut doi soldaţi cari i s’ad părut că n’ad făcut salutul militar. El s’a apropiat de el şi i-a pălmuit strigând ia dlnşil:
—	Nu vedeţi că ed sunt regele ?
Ce 1 credeţi şi voi că sunt nebun.
In boschetul de lângă lac era o orchestră pe care regina-mumă o trimi-misese acolo să cânte fiului el cântecele care ştia câ’i plac mal bine.
D-rul Muller a părăsit pe rege şi pe Guden la şapte ore seara In parc şi i-a revăzut a doua zi când ad fost scoşi din lac vineţi şi morţi,
«
♦	9
In agent poliţienesc pusese odată mâna pe un pungaş, tocmai când a-cesta era să fure un ceasornic. La Înfăţişarea dinaintea tribunalului, agentul trebui să compare ca martor.
Judecătorul ’l Întrebă : ce a zis acu-satul, când fu prins asupra faptului?
Martorul răspunse, oâ el pretindea a fl beat.
Judecătorul: Dar trebue să cunosc propriele sale cuvinte. Să mi le repeţi dar esact, căci nu se poate se fl zis că el e beat.
Martorul: Ba da, domnule, aşa a zis.
Jud.—Nu m’al înţeles; vroid s’aud propriele sale cuvinte; neapărat că el nu va fi zis: ed sunt beat.
Mart.—Nu, domnule j id-'Oător, '•um ar fi mdrasnit zi ia 1n faţa m«-a, că d t« eşt beat? Obrăznicia lui ar fl fost prea mare I
Procurorul: Se vede că martorul n’a înţeles întrebarea. Asculta, domnule martor; judecătorul vrea să afla, daca acusatul a zis : ed sunt beat ?
Mar.— Dar, d-le procuror, pe d fa nici nu te cunoştea; cum d.r putea să zică un asemenea lucru ?
Apărătorul: Ia ascultă, domnu’emartor, ceea ce te voîd Întreba. Tribunalul are trebuinţă s’auză întocmai, din gura d-tale cuvintele rostite de clientul med. Cel ce vorbeşte de sine, nu poate vorbi de a treia persoana, prin urmare nu poate zice: el, ea, sad ele. M’al înţeles acum? El bine, te întreb dar, daca acusatul a zis : ed sunt beat?
Mart.—Ferească D zed 1 Ce-1 drept, ţi-e nasul camrişiu; darnici de d-ta n’a vorbit nimic. Cum vă Închipuiţi, d lor, un pungaş să Împingă cutezarea pân’a ocări tot tribunalul, a vorbi de judecător, de procuror, şi chiar de a-părâtorul săd, ca de nişte... beţivi!...
Tablou I
ÎNTÂMPLĂRILE zilei
Rătăcire. — S’a condus la secţie o fetiţa ca de trei ani, care s’a găsit rătăcită pe strada Ştirbei Vodă.
—x—
Brutnr fraudulos.—GheorgheDu-mitru nu e mulţumit că câştigă cu brutăria ce are şi trâeşte dintr’ânsa, vrea se fure şi din greutatea pâinelor ce vinde.
I s’a înfundat Insă căci erl i s’a confiscat 30 de pâini.
Ar fl fost mal bine ca poliţia să’l con-flsce şi pe dânsul împreună cu pâinile. —x —
Lepadat. — S’a găsit de către un sergent de stradă un copil de trei sep-tftmâni, lepădat pe Strada Povernei, In dreptul casei cu No. 2.
A T EDITIUNE
ILTIMKIMITIII
S’aii odus o mulţime de acutăţiunl d Iul Paul Stătescu pentru abuzurile ce le comitea ca prefect de Tulcea.
Întrebăm pe onorabilul guvern dacă aceste destăinuiri nu l'au emoţionat şi dacă acuma nu mal crede de cuviinţă să dea ordin parchetului să facă o cercetare la faţa locului, pentru a se spăla d. Stătescu, dacă esle nevinovat, sau a se trimete înaintea justiţii dacă este culpabil.
X
Am arătat mai alaltăeri un şir întreg de adevărate hoţii dtscoperile la Vâlcea. şi aflăm că până astăzi nu s’a luat nici o măsură.
întrebăm pe d. ministru al justiţiei. daca crede că e bine ca aceste hoţii să remdnă nepedepsite.
«
In privinţa afacerel Andronic rugăm pe d. prim pw-wor să cheme ia instrucţie pe d Al. Lahovari, directorul prefecturei poliţiei şi care era inspector in politia d Iul Radu Mihal, spre a’l întreba încă de când cunoştea d. Radu Mihal toate escrocheriile Iul Andronic.
Suntem convinşi că d. Lahovari nu se va sfii a reînoi înaintea instrucţiei declaraţiunile pe care le a făcut în public faţă cu mai multe persoane care pot atesta lucrul acesta.
X
Mai mulţi proprietari mari din Gorj ne scriu peniru a ne spune că In acest judeţ vers-itul n-gru seceră populaţiunearuraU, judeţul fiind cu totul lipsit de asisteuţa medicală. Ni se spune Încă că nu e nici un medic de arondisment în judeţul Gorj şi că medicul primar singur abia poate se seocupe cu anchetarea cri melor. Cel puţin aşa a răspuns prefectul când is’a cerut asistenţa medicală.
Rugăm guvernul se vie In ăjuto-rul populaţii rurale din Gorj.
* X
Ni se asigură ca d. Lupu Costaki, directorul general al Ministeriului de interne, pe care guvernul actual l’a chiemat în acesta slujbă de şi trecuse drept un colectivist convins, numai pentru că se credea că d sa nu face politică, nu s’ar fi mulţumit a ’şi vedea de Îndatoririle funcţiunilor sale, dar s’ar îndeltnici şi cu constituirea la Galaţi a unui partid al seu nu tocmai favorabil guvernului actual.
Aşteptăm seni se confirme faptul pentru a reveni.
X
D. general Baruzzi, ministrul de resboiu, a însoţit azi pe d. maior Marchiz de Pange ataşat militar pe lângă ambasa franceză din Constan-tinopol la visita ce a făcut la stabilimentele militare, precum pirut»linia armatei şi casarmele Alexandria şi Malmaison.
www.dacofomanica.ro
E- citi-va o*uito”i din **o nuna D’ mi*-n'cşli ( tona ) a iu România Liberă »u vt.il se’şi împartă pnmâ i-
li.l	proprietate!. Pe sub p-»fe<-t u’au voit se-l bage In se«m*. Azi, procurorul şi judele de insUu ţie cercetează la faţi locu ui căuşele acestei resvrâtirl.
tt
D. Constanfin Brailoiu, fost preşedinta al «dunărei deputaţilor a fost înălţat pe ziua de 10 Maiu la gradul de mare oficer al Stelei României.
x
Pe cât aflăm MM. LL vor asista la alergările de ca! care vor avea loc Duminecă pe platoul ipodromu-lui. Cursele vor începe la 2 ore, prin alergarea reservată ofiţerilor.
X
Doue crime Îngrozitoare s’au Întâmplat eri în judeţul Prahova. In comuna Pauleşti un locuitor anume Constantin loniţâ a fost asasinat de doi tovarăşi ai lui care nu sunt încă în mâna parchetului, iar la Bucov lângă oraşul Ploeştl ţeranul Cris-tache Uie, a fost ucis dintr’o singură lovitură la cap de unu Dobre Uina.
X
Pentru ziua de azi era se se judece la curtea de casaţie secţ. 1 procesul între consorţiul împrumutului cu loturi din 1869 şi primăria capitalei.
D. C. Boerescu representa consorţiul, iar primăria era representatâ prin dd. B. Brătianu, G. Danielescu şi Al. Şendrea.
Procesul prin înţelegere a ambelor părţi a fost amânat pentru ziua de 17 ale lunel viitoare.
x
D.N. Niculescu-Dorobanţul, licenţiat tn drept din Paris a fost numit supleant pe lângă tribunalul din Craiova.
Ahmet-Aboul-bey, colonel în armata Otomană, Însărcinat de M. S. Sultanu se ducă o scrisoare autografă M. S. Împăratul Austriei, a sosit azi cu Fulgerul în Capitală, unde se va opri doue zile.
x
D. George Em. Lahovari directorul ziarului «l’Independance Rou-maine», şi soţia sa au părăsit azi Gupitala ou trenul Fulger mergând la Kreusnach.
X
O ticăloşie a] colectivi!atei reparata
S’a acordat d-lul Lascar Catargi, marele cordon al«Stelei României.»
X
Aflăm că In locul de membru la curtea de apel, post remas vacant prin înlocuirea d-lui Serâţeanu, va fi numit d Cerchezactualmente procuror de curte, iar în locul acestuia va fi avansat d. Atbauasovici judecător de şedinţă.
X
La întâia noastră ediţie am dat câteva detaliuri tn privinţa prânzului care s'a dat eri da cfttre reg-le tutulor acelora cari au fost miniştrii M. S
Iată acum alte detaliurl complimentare pe care le găsim In Rom Liberă:
Eri, M. S. Regele, pentru prima oara de când domneşte, a adunat la masa Sa pe actualii miniştrii şi pe toţi foştii cou-siiierl al Coroanei de la urcarea Sa pe Tron.
Ideea acestui banchet a fost Inc* subliniata prin toastul pe care Regele l’a purtat Intru înfrăţirea tuturor. Accentul cftlduros cu care M S. a spus ca «daca românul are inima calda, voi ba vrâjmftş e nu e româneasca», a produs o lunga sen-saţie şi uralelead isbucmt din toate părţile cu impetuositate. AG fost feţe bătrâne pe cari sad văzut lacrimi.
Mitropolitul primat a răspuns Închinând un pahar tnsânatalea celut care este simbolul ordine] şi siguranţei tn România.
MM. LL. ad stat alături la masa, având tn dreapta pe generalul Lecca şi T. Maio-rescu.tn stânga pe generalul Florescu şi P. P. Caru.
In fala Suveranilor, prezidentul consiliului avea fn dreapta pe Mitropolitui-pri-mal şi pe d. N. Creţuiescu, tn stânga pe Mitropolitul Moldovei şi pe d. G. Vernescu, Restul convivilor, pe lângă actualii miniştrii, erad d-oi-. Docan, Mânu, Cariagdi, N. Racoviţâ, George Gr. Canlacuzino, gen Fâleoianu, Orăscu, A. Lahovari, Voinc' N. Ion eseu, Ferichide, Sturz», Stât Nacu, Gane, SLolojan, Radu Mihal, chitu’ A. Calimachi Catargiu, Aurelfan, v. [ driau; administratorul domeni’'>oro‘a_ nel, Calenderu; presidentul coUUilinjI in. terimare din Bucureşti; genr rreLe.
ssasf-51
ultima ora
AGEXTIa ha vas
Craiova, 23 ’yjaiu. — Se anunţă din Podona ruseegcă ziarulul «Czas» câ de a lungul lin’ei drumului de fer aproape de Smmo?.e se vor aşeza t>arace după modeiui (,ustri8C.
Wlşte afişe anunţă câ In Podolia cu ocas a marilor manevre, se vor face coacerltrarî ~ dislocări de trupe iagra-Maliţiei
. Londra,23 MaiG — Corespondentul vieni,z aj )ui «Qaj|y.NeW8n priveşte ca ae lo- întemeiate preocupările provo-cate Qo’resGUlţiunea ce guvernul aus-
triac s Iu <*, de h trin t« toste regim -n-t*de <1m Ga apa in distriotwle umle furi izo a te.
Are istă măsură n'a fost de loc provocata de concentrările ruseşti.
R-lapunile Intre Austria şi Rusia n’au suferit nici O alterare.
Alena, 23 MaiG.—Un Te-Deum s’a celebrat eri cu ocazia aniversarii tnftl-ţârii Rimftniel la rpgat. Personalul le-gaţiunil şi autorităţile greceşti asistaG la ceremonie.
SI -Peiersburg, 23 MaiG. — După raporturile oficiale, conflictul provocat de o năvălire a Afganilor tn teritoriul rusesc In noaptea de la 27 Aprilie trecut, nu va avea urmare.
Strashurg, 23 MaiG.—Un ordin ministerial anunţă ca toţi streinii care vin din Franţa vor trebui să fle prevăzuţi cu un paşaport legalizat de ambasada Germaniei.
Domnule Redactare!
«Sub-semnata având asiguraţie la Societatea de Asigurare Vationala. Maşinele şi obiectele Moare! mele din comuna Izlazul Districtul «Brăila care s’a distrus prin incendiu In seara de «6 spre 7 Aprilie a. c. am fost pe deplin despa-«gubita cu cea mal mare culanţa şi justeţa pen-«tru care exprim In public viile mele multa-«miri sus zisei Societăţi.»
Primiţi v6 rog domnule Redactor prea osebita stima ce v6 păstrez.
Mulţumindu-vâ cu anticipaţie despre publicitatea aceasta.
V£ salut cu toată stima CttUopt Zervatescn.
SPECTACOLE
Teatrul National. — Joi 12 MaiG 1888—Representaţiune extra-ordinară, dată In folosul Asociaţiunii generale a studenţilor universitari români, cu concursul bine-voitor al d-nelor Zoe Chri-senghi, Bessie lonescu, d-ra Ana Ciu-pagea şi a d-lor N. Fleva, C. Dumitres-cu, Theodorescu, Vachman şi a artiştilor Teatrului Naţional : d-na Amelia Notara şi d-nil St. Iulian, Const. Notară, Mărculescu şi Narice.
Programa : Bărbatul resfatat, comedie ; Concert şi Iulian e blond sau brun, comedie.
Biletele se găsesc de vlnzare la ma-gssinul Gebauer şi la membrii comisiu-nel de organisarea congresului In localul Societaţel studenţilor în Medicină, Băile Eforiei, iar în ziua representaţiu-nei la casa Teatrului Naţional.
ANUNCIU
Sub-semnatul are onare a aduce la cunoştinţa onor. pnblic ci a deschis un
RESTAURANT
în str. Regală 17 (fosta sală «Universală»), sub propria mea firmă,
SPIRIDON M. GEORGESCU
aranjat cu totul noO Intr'un stil modern, bine mobilat şi bine ventilat unde se poate servi tn or-ce timp tot felul de mâncări alese şi gustoase precum şi băuturile cele mal bune şi mal naturale promiţând un serviciu prompt, curat şi preciuri modeste.
Muzica naţională sub conducerea cunoscutului fi simpaticului artist
IONICA DINICU
Afsră de acestea, sub-semnatul, pentru o mal mare înlesnire, are la dispoziţia d-lor visilatorl amatori la orl-cc timp mal multe camere separate, elegant aranjate pentru supat.
Tot de odată mal aduc la cunoştinţă că pot servi la domiciliurt vinurile cele mal bune atât vechi cât şi noi, cu preţuri foarte moderate.
In speranţa câ onor. public, care mfi cunosc tn aceasta branşe din vechinl restaurant Constantin actualmente Paraschivescu şi care am servit timp de 15 ani ca nu am cruţat nici cheltuell nici osteneli pentru a merita tot aceeaşi încredere de care m'am bucurat şi tn trecut cu deosebire că acum lucrez sub propria mea firmă sunt pe deplin convins câ voia fi onorat cu vizitele d-voastr^ paomiţându-ve câ veţi fi pe deplin satisfăcuţ1
In curând deschiderea gradinei din nou restaurată şi elegant decorată.
77*	Cu toată st;ma
Spirldon M. G^orgescu.
N. BASEESCU
avocat
Doctor în dre-f [aureat.—Consultaţiu-m ae la g—iO dimineaţa.
650____ 23, Str. Smârdan, 23.
APE MINERALE
FRANCEZ^ GERMANE SI INDIGENE
MAGAZINUL de coloniale
1 mm & c-i*
3« ST®il»A LirSCAXI a,- BUT HKSCI
^Cihande se pot efectua tn toată ţară. Pentru Farmacişlil se face rabat.
SE ARENDEAZA viitorpartăm»,a
din moşia ŢIGaNUŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de 10 minute de Alexandria, în întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, magasii pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Radacţia acestui ziar.
DE VENZARE T»" ttT.Zi
cu grădină mare şi pomi roditori asemenea şi un loc cu doua fatzade cu o prăvălie.
Doritorii se vor adresa la unica fiică şi moştenitoare Elena Burelly Ploeştl piaţa Unire! i.	7*2
FOST CASA DE BANCA SI SCHIMB RUFER & STAELI
ACUM
I. ST/EHLI
şi'a transferat biurourile sale din "'rad? Lipscani M tn strada Ooamne*	•’
lângă Creditul Funciar Urban •
Bfi’ici «Prevederea». Casa se ’ lnţtrecut cu cumpărarea si v lor publice, tn condiţiunile ce*, tagioase.
EPOCA — 12 MAIU
CASA DE SCHIMB
I. Wl. F E R M 0
Strada Lipscani, !Vo. 27
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti
11 Maiu 1888
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI
CAPITAL de acţiuni
3 MILIOANE LEI AUR
DEPUN VERSATE
Aducem Ia cunoştinţa publici, cA am transferat bturourile noastre tn palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12.
I
6 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig de st. drum de fer
7	0,0 Scria. lunc. rurale 5 0/0 Scris. lunc. rurale 7 0/0 Scrie. func. urbane
Cump. Vend.
6 q/0 ScriB func urbane A OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 5 0/p împrumutul comunal Oblig. Casei pene (leilOdob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei n&t-on. Acţiuni «Dacia-RomAnia»
• Naţionala » Conatructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austriaci Tendinţa ferma
I
fcl s *
90 1/2 8!)
l/«
4
107 91 105 1 98 87 1 2 77 3 4 76 1,2 210 35 940 240 210 70 16 16 2 01
92 1/2
PI 1/2 89 1,2
107 1/2 9! <0 105 1/4 PP 88
78 1 4
1 77 ' 215 37 960 25-1 215 80
16 20 16 20 2 02
527 Dtreetlunea generala. _
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipseau! No. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de II Maiu
*f\n
CASELE
Din Calea M osilor
No. 39
A se adresa la proprietar chiar
In acea casa.
««SSSKSSeS’S sess
VALORI	Scadenta cupoanelor	Târg lib. curs med.
Foudnrl de stat român		
Renta rom. perpe. 18755%	1 Ap. 1 Oct.	90
Kenla rom. ămortisab. 5%	1 Ap. 1 Oct.	5* %
Ronla vom. rur. conv. 6%	1 Mai l .Noera.	*8 U
Oblig, de slal C. F. K.G% Idem idem 5%	1 lan. 1 Iulie	
	Idem	
împrumut Steni 1864 7%	1 Mar. 1 Sept.	
Imprum. Openheim 1*6>;*%	1 Iau. 1 iulie	16 20
âgio		
I nipru unit dc oraşe		
Impr. oraş. Bucur. 5% idem din 1884 b%	1 lan. 1 Iulie	74 3/4
	1 Mai 1 Xoem	
Im.or.Bue.cu prime loz fr. 2o		40
Valori diverse		
Creditul fonciar rural 7%	1 lan. 1 Inii»	10» %
idem idem 5%	idem	fl
Cred func. ur. dtn Buc-7%	idem	10:1 3/4
idem idem 6%	idem	98 X
idem idem 5% Cred. func. ur. din laşi 5%	idem	86 %
	idem	76 %
Obl.cas. pensiun. fr.300 tu	1 Mat l Xoem,	215
X
I
I
AVIS IMPORTAM
Se scoate IGRASIA din zi-duri si se apara fundamen-» tele prin isolare metalica si I Masticul pietros.
Biuroul Strada Buzesti, 71
I	705
X*
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ohika Sir. Lipscani, in facia noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-RamAnia)
Bucureşti
CumpSră si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 11 Maiu / 888
SEVASTIV CONSTANT!»
MOAŞE
»
PRACTICANTA DIN PARIS
anunţa onor. sale clientele ca s’a mutat din Strada Scaunele No. 66 în Strada Dreapta No. 20. (Pitar Moşu).
Orele de consuitaţiunl în toate .zilele de la 1—3 p. m. 711 J*
I
Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat ÎConv.rur.l C. F. R.
„	Municipale
Ir. , Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale
urbane
Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. (20 lei] Losuri crucea roşie italiana „ Otomane cu prim» Losuri Bnsilira Dombau Act. Dacia-Komânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiun) Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Amtrluc Mărci germane Bancnote [rancesc „	itailane
„	Ruble hârtie
RB. Cursul este socotit In aur
laşi
STRADA LIPSCANI, No. 2
CELE DIN URMA NOUTATI
STRADA LIPSCANI* No. 2
Z> *
§*
< £ ^ 5
tL I
Z) 5
? i Q t
LU ţ,
-I
LU
O
m UH1M8 si
S’A DESCHIS
S’A DESCHIS
76S
CU ÎNCEPERE IJE LA 9|s>l MAIU ANUL CORENT
UN BOGAT ASORTIMENT DE RUFARIE PENTRU DAME SI BARBATI
STRADA LIPSCANI, No. 2
CELE DIN URMA NOUTATI
STRADA LIPSC ANI, No. 2
Cump. Vinde
Si 3/4	92 x
89 % j 90 M
«X 9»
76
510
107
51
106
56
86
76
67
37
*7
40
II
16
100
1*4
100
76
214
107
91
106
97
86 3 4
™ K
70
40
30
4*
*1
IC 16 10*
126
101
100
214
O
m
9 fi
> 5 ? 2 E (= 1 ^
i >
>
H







mx
mJ(MX.
?, v-mw.
SĂPUN VENUS SĂPUN DE FLOAREA SOARELUI
DE DOCTORUL POPP
din Floarea Soarea sunt actualmente Săpunurile de toaleta la moda ale Damelor din cercurile cele mal înalte si întrec prin fineţa lor cele mal bune săpunuri de toaleta esislente
I. G. POPP
FnrnS.sor al Curte! I. si R. Vieri a I, Rog-nerstrasse No. 2
A SS (BREB AITOSfi® MUTOHIIlkX ?©3?P
se găsnste de venzare la F. IV. Zurner, loan Tzclzu, Drogue-ria Rrus, Gustau Rits, A. Varlanescu si la Magasinul de Par-fumerie „Stella."
:x$o>c
IX® XI
FBIDERICH PILDNER
Bucureşti — 60, Strada Carol, 60 — Bucureşti
Fcatrn a mulţumi pe onor. clientela am adun
TRIFOI-LUTZERNA SUPERFINA
verificat ti plumbuit de biuroul Statalul, resârirea c garantata CU 9ţO|0. Iarba de gradina, din cea mal buna calitate. Precum ţi foate cele-l'alte seminţe adică: de Legume, Flori ţi de Pădure .numai din cele de primul rang. Cataloage «ie trimit dupe cerere franro.
Asetneiîfla se gaseste si toate felurile de semioce pentru or-ce fel de paseri, numai recolta din urma.	619
'X®Xî
MĂRGĂRITARELE TUTUROR PARFUMURILOR
PEHTRU BATISTE. HAIAE ETC.
ESTE PARFUMUL MAlOLfiUiCHEAi
UE
-ess LOHSE sss-
renumit pentru caraclerislccui, tndeiungatul şi plăcutul stil miros
eliotrope lulai.TC	ele LOHSE
Grolcllilie	de LOHSE
Bouquet Messaliua .dLe LOHSE
Cumpărătorii fabricatelor mele se aibă. toî-d’&una in seamă Firma KliSTAV I.OHSE 46 Yager Strase Ber.’in Fabrica de Parfumerie şi Sepunuri (Ine de toaletă.
Depou la d-nil S. Hechter, Cb. Lazaroxvitz etc. EJ detaliu la toate parfumeriile de lux.
ADMIRABILA NOUTATE!
iOLDACOT RQTITIV
PATENT LONDON
PORTATIVA OE BUZUNAR
Cu duble împunsături ne-deseusatoara
«Fermecătoarea» este o perfecta maşină de cusut cu împunsătură din suveica. Ea coase fără nici o deosebire or-ce materie, de la şifonul cel mal subţire până la cel mal gros postav chiar şi piele. Aceasta maşină este solidă şi durabilă ca şi ma-şinele cele mari costisitoare. Ea este aşa de simpla că nici odată nu poate să se strice. Fie-care, chiar şi un copil poate Învăţa tn câte-va minute se coasă.
PRECIUL 25 LEI
Singurulrepresenlantpentru toată România, Serbia, Bulgaria şi Grecia
MAX LICHTENDORF
BUCUREŞTI
Boulevardut EHsabetlia, Grund Hotel du Itoulcvard
unde se aflu depoul g-eucral
Rog nu confundaţi
GRAND HOTEL DU BOULEVARO
Lude trebue se se adreseze or-ce comande
Onoratul public este rugat a veni la Depoul general ca sS se. convingă de buna funcţionare a acestor maşini.
Se trimite această maşină cu instrucţiune contra unul mandat postai de lei 27. franco In tnată tara.
xcx:
'a &j
0EP0S1T OE LEMNĂRIE

x PENTRU CONSTRUCŢII SI DE FOC
X	Calea Grivitzei, No. 153
Lângă Gara de Nord, Staţiunea Tranvaiului
COMPTUARU
Strada Sf. Ioan-nou, No. 1
^	ByClJRESTI	695
îx
X
*
X
X
mm ATELIER SPECIAL
DE
MOBLE SCULPTATE
S’a deschis in Calea Victoriei, Rio. 120, vis a-vis de Palatul Ştirbei, un magasin ai acestui atelier, unde se poate găsi şi comanda lot-d’auna di'erite mobile sculptate, cu preţuri moderate, precum «aii dc mâncare, de
lectura, iatacuri, antreuri etc.
Cu stimă,
V. MAYER
Q-
Recomandăm onor. public bogatul nostru asortiment de Haine gata croite si lucrate de noi aici dupe ultimele jurnale.
Tot de odată încunoştiinţăm or. or. noastră clientelă că ne-a sosit asortimentul oomplect de stofe veritabile franceze si engleze pentru comande.
Preciuri foarte convenabile.
STRADA
TUCOR VLADIMIRESCU No. i
CALEA
MOŞILOR
No. 262
Wo wmmmm
RECOMAND
LQCOMO BLE CU APARATE
DE ARS PAIE SI ORI-CE COMBUST IBIL
TREERATOAl~SISTEM XUOU
cu cal la loc de valsuri, atât Locomobile cât şi Treerâtoare sunt cele mal bune şi cele mal renumite, din fabrica d-)or
RANSOMES SIKS & JEFFERIES
In sfârşit recomand şi Fabrica mea de reparat Maşini Agricole bine cur, oscute; '"ri simple şi artistice, Butoaze de porumb, Morişce, Gtape de fer şi toalt' reser-^ptru Locomobile şi Treerfitoare.	731
X
n
I
'mm

FABIUCA RE PARCHETE MASIV
BUCHER & DURRER Bucureşti, Strada Berzei No. 69
SPECIALITATE IN PARCHETE
PARCHETE SISTEM AMERICAN SI PARCHETE IN TABLE
PRIMIREA DE FURMISAREL SI tSFZAREA
VINDEREA
DE SGANDUfU M STEJAR
uscat, artificial
PENTRU
TEMPLARi, SCULPTORI S! SCARARIE, ETC.
7L2
încălzire de clădiri noui
Pe gerurile deosebit de grele ale iernel trecute s'a putut constata, că nu ez:stă nici o sistemă de incălzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, caloliferele nau putu da căldură Îndestulătoare; aşa că în mal'multe casur citatele aparate de încălzire s’a înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet-. Regularea căldurel se face tn modul cel mal perfect, obţinându-se cu uua şi aceiaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă. Consumaţiunea combustibilului este mică Io raport cu marea căldură ce dă soba, iar ca material so poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignitâ, lemn şi coceni de porumb Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte In esecuţiunea cea mal simolâ, precum şi In cea mal elegantă, ast-fel că p-atr* 0 aşezată tn saloanele cele mal luxoase precum şi In odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Cornet» încălzesc până la 1200 m. c. şi pol fl întrebuinţate ca calolifere pentru încălzire declădiil cnmplec e. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe.
O Încălzire igienici şi economică fiind punctu capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea'proprieta-ilor asupra sobelor Heidinger • Comei, construite în fabrica mea.
ADOLF SAJLOMON, Strada Doamnei, 14 bis.
taAvi.
tipografia Ziarului,, Bpooa'
Tipărit cux'erneala Oh, Lorilleux C-ie Paris
www.aacoroi
mianica.ro
Q-iraut reapouatUbil, C. Georgeeou,
I


■
*