ANUL m No. 741 O SINGURA EDITIUNE MERCURl li (23) MAI 1888. NUMERUL Io BAM NUMERUL ABONAMENTELE încep la i si 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bnrnrpoci: La casa Administraţiuneî. In Tara Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei. 3 luni 10 lei. In Ntrrinctace La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL R) RAM NUMERUL AMJXCIURILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris Agence Ha vas. Place de la Boursc, A Auuncinrt pe pag. IV. linia 30bani; anuncitm si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PVKIS : se găseşte jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul st. «rimata, To. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢIUNEA APARE IN TOATE ZILELE I)E LUCRU ADMINISTRA ŢI UN EA Ne. 8,-Pialza Episcopiei,—No. 3 No. 3.—Piat»a Episcopiei.—No. 3. REACTIVE ABUZURI COLECTIVISTE ZECE MAI CESTIUNEA TERANIL0R CASTELU TRAGIC REACŢIUNE Suntem In plin regim reacţionari Iacă ceea ce se spune ţerei pe toate tonurile şi de mai toate ziarele care nu represintă vre-o nuanţă conservatoare. Această ineptă acuzare adusă grupurilor conservatoare a luat proporţiile unul adevărat caraghioslîc. Cât timp conservatori erau în opo-siţie, gogoriţa asta plimbată prin coloanele ziarelor vrăjmaşilor lor, or cât era de vădit mincinoasă şi copilărească, tot se mal putea înfăţişa publicului, fără aparenţele de prostie colosală cu care se înfăţişează astâ-zi. Şi iacă de ce: Atunci, se putea face grupurilor conservatoare în lipsă de alt-ceva,cel puţin unprocesde intenţiunî. Astă-zi nu se poate face nici atât. Să fi zis de junimişti, de pildă, când erau în o-posiţie că sunt reacţionari, te credea cine vrea, da din umeri cine nu, şi atâta tot. £ra o acusaţie care nu se sprijinea pe nimic, dar care tot putea fi crezută de uni naivi pe ici pe colo. Se se zică însă astă-zi de junimişti, când sunt la putere, că sunt reacţionari, lucrul este prea afară din fire caraghios, şi organele care fac asemenea acuzaţii au curat aerul femei necredincoase din anecdota populară care zicea bărbatului el, «nu crede ce vezi cu ochii , ci crede ce’ţi spui eu». Prea cred cei ce se slujesc de asemenea arme lumea proastă, îş închipuesc pe cititorii lor prea naivi, pentru ca să nu creadă ceea ce văd cu ochii, ci se creadă ceea ce bine-voesc se le spue unii confraţi interesaţi. Cum, suntem în plin regim reacţionar? Cu ce se manifestă această straşnică reacţiune ? Ce libertate publică este primejduită in principiu, care libertate este, nu suprimată, dar măcar cât de puţin atinsă în fapt ? Ce proect de lege de natură anti-democratică pregăteşte guvernu ce teorii reacţionare se încearcă el sau or-care alt grup conservator se pue în circulaţie ? Nimic din toate astea nu se vede, şi unii tot îndrăs-nesc se mai vorbească de primejdia în care se găsesc instituţiile liberale ale ţărei! Din contra, guvernul s'a arătat până acum aşa cu respect de libertăţile publice cum n’a fost încă altul; dreptatea şi legalitatea au fost strict observate, şi de la un capăt al ţărei la altul lumea resufiă şi cetă- ţenil sa simt în siguranţă şi se vel lăsaţi în pace de autoritate. Pe de altă parte, atât junimiştii cât şi noi, am arătat lămurit ce reforme dorim se vedem reslisate, şi indoială nu poate să mai Încapă asupra părerilor noastre. Ce este reacţionar în programele noastre? Oare în cestiu-nea ţăranilor nu cerem reforme care, sfidăm pe ori cine să dovedească contrariul, sunt inspirate de sentimentele cele mai democratice? Oare independinţa pe care vrem s’o asigurăm prin legi magistraţilor este o pornire reacţionară ? Care din părerile noastre ale tutulor sunt de natură a primejdui libertăţile publice; care fapt ai guvernului a a-tins cât de puţin vre-unul din drepturile şi din garanţiile constituţionale ale cetăţenilor? Apoi, în aşa im-prejurări, nu e o ruşine se vorbim de reacţiune, şi să spunem ţârei basme pe care faptele de toate zilele le desmint cu putere? Adevărul este că atât guvernul cât şi întreg partidul conservator, sunt ferm hotărîţi a lucra pentru a face din regimul constituţional o realitate. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Berlin, 21 MaiG. împăratul a făcut dupe amiază o preumblare în trăsură In Thiergarten. Ziua a fost foarte bună. Nici odată pulsul nu s'a arătat aşa de regulat din ziua operaţiunel. Horii ii, 21 MaiO. împăratul a petrecut o noapte satisfăcătoare. El s'a arătat dimineaţa de două ori la fereastră. Insbruck, 21 MaiO. Incendiul din pădurea comunală, dupe ce s a potolit erl dimineaţă tn direcţiunea Jenbachulul, s’a Întins lntr'un mod primejdios spre castelul Tratzberg, dar el a scăzut tn fine la amiază pe toate puntele. O ploaie abundentă a căzut şi a favorisat looalisarea incendiului. Castelul e socotit ca scăpat. Lucrătorii şi soldaţii care ati venit pentru a combate incendiul, sau întors erl şi azi pe la vetrele lor. Florenţa, 21 MaiO. Erl pe linia Florenţa Faenţa, lângă Ga-taja, 30 de lucrători se urcaseră lntr’un tren de vagonete care a deraliatdin causa unei prea mari Înclinări. Lucrătorii căzură în abis de la o Înălţime de £5 de metrii. AQ fost 2 morţi şi 26 răniţi. ZECE MAI Astă zi este aniversarea suireî Regelui Garol pe tronul României şi aniversarea Incoronârei Suveranului nostru. Majestatea Sa va primi defilarea trupelor în faţa statuei lui Mihai Viteazul şi toţi acei care au fost Miniştrii seR fără distincţiune de partide, vor lua parte la un prânz ce se dâ la palat. Acesta este simplu şi demnul program al serbătorei naţionale deastâ-zR căci Majestatea Sa a esprimat dorinţa ca banii ce se risipeau cu luminaţii se fie distribuiţi săracilor. Regele a voit încă, poftind la masă pe toţi foştii sei Miniştrii, se dovedească că este Suveranul Naţiunei întregi, iar nu acel al unui partid, precum căutau se T arate Colectiviştii în ochii lumeî, muDcindu-se se T secvestreze în folosul lor. Aceste doue simple fapte însemnează mai mult de cât sgomotoasele manifestaţiuni poliţieneşti organi- zare odinioară cu banii contribuabililor, mai mult de cât uralele răguşite ale bătăuşilor regimului trecut. Banii versaţi acum în coliba săracului vor atrage asupra Casei Suveranilor noştrii mai multe bine cuvântări de cât osanalele lui Dim. Sturdza. ABUZURI COLECTIVISTE Una din ramurile administraţiei mal mult exploatată de colectivitate era Direcţia Cailor ferate şi În special biletul de liber parcurs. Ne aducem aminte cu toţii scandalul în-tîmplat la Viena cu Ministrul instrucţiunel publice d. Sturza care fiind trimis In străi-nâtate în misiune politică, bagase În pungă paralele de drum luate de la Stat, călătorise cu un bilet de inginer al cailor ferate, fusese prins cu ocaua mică, dat jos din tren şi condamnat le plata unei amenzi ca un borfaş ordinar. Astăzi publicam o listă cât se poate de precisa în care arătăm pe larg numele tuturor celor ce se plimbao pe căile ferate fâră se'şi pl&tiască drumu. Lăsând la o parte pe Miniştri şi prefecţi, pe deputaţi şi senatori, punem la lumină câte-va nume care vor dovedi cu prisos cu ce mărinimie se facea pomana biletelor, fără ruşine, fara sfiala. N. T. Orasanu, director a! Imprimeriei Statului şi «Monitorului oficial», care nu avea absolut nici o misiune de îndeplinit alt undeva de cât în biroul sfid pe bulevard, poseda biletul de liber parcurs permanent cu No. 522. D. G. Filitis, procuror general al Curţel de Casaţie, biletul No. 528. D. Stef Sihleanu, directorul contribu-ţiunilor directe, ne însărcinat cu nici o lucrare alta de cât aceea de cancelarie, biletul No. Ş46, d. Perticari, directorul compta-bilitaţel (! 1!) biletul 547. Apoi, d. Chris-tescu casierul judeţului Mehedinţi are biletul 563; d. Dr. Popescu Zorileanu No. 570; d. Ştefan Hepites, directorul institutului Meteorologic, biletul No. 581, negreşit ca se se duca se vază dacă plouă la Galaţi sat) dacă bate vântul la Focşani; d. Lo-custeanu. mat privilegiat de cât alţif, are doue bilete: 327 ca deputat şi No. 600 ca membru in comisiunea instituita pentru a-jutorul locuitorilor în lipsă. Mal vine pe urma biletul cu No. 604 al d lui C. Racovita si cu No. 605 al d lut Al. Lupascu,amândoi membrii laCurteade Compturl — negreşit spre a scuza prin călătorii lipsad-lorde la lucrările Curţel; d.G. Niculescu. însărcinat cu administraţia moşiei statului biletul No. 792 pe toate liniile. Care e acea moşie atât de mare spre a se întinde pe toate liniile? D-ruI Ciugulea, medicul plaiului Prahova, ne având dar treaba de cât lntr’o plasă, are biletul 796 de la Bucureşti până la Predeal. — Se vedecâs’aQ mărit plaiurile în Prahova. D. Hristovici, administrator al moşiei Ro-gova, poseda biletul 808, Bucureştl-T .-Se-verin-Giurgiu! Mal este de notat că toatâ biletile foştilor miniştrii poartă menţiunea ucu familia», spre exemplu No. 1253, d. Radu Mihaiu cu familia, biletul 1234, d. Pherekide cu familia, 1298 Eugeniu Statescu cu familia şi aşa mal nainte. Când le vezi cu ochii tel toate acestea, când vezi cu ce neruşinare ajunsese colectivitatea stăpână pe toate şi cum considera administraţiile statului ca moşia sa, atunci înţelegi bine turbrarea el de astă-zi. Aga. IMOPRIETARJIU COLECTIVISTE Cinstiţii colecliviştl continuă a se lăuda şi a minţi. Aşa, Duminecă la întrunirea lor intimă, generalul Lecca, eroul de la lo Martie, a spus că colectiviştii aQ împroprietărit pa-tru-zecl de mii de ţărani. Afirmarea aceasta nu este exactă. In adevăr, s’a dat pământ de pe moşiile Statului la p&tru-zeci de mii de oameni; numai nu s’a dat la aceia cărora trebuia să se dea, ci s'a dat la aceia care au dat pa- www.dacoromanica. rale cinstiţilor colectivişti, s’a dat slugilor lor şi spionilor şi agenţilor lor. Ast-fel, în comuna Roşu, judeţul Ilfov, vestitul comisar poliţienesc Costescu a fost împroprietărit ca însurăţel, de şi n a domiciliat nici o dată tn acea comună. Mal mult, cu banii adunaţi din contrabandă şi alte gheşefturl colectiviste, şi-a făcut case mari în acea comună. Tot aşa s’a urmat în Mehedinţi la moşia din prejurul o-raşuluî, tot aşa s a urmat în Vâlcea în comuna Băbeniî, unde s’aQ împroprietărit streini nenaluralisaţl, şi aşa pretutindeni. Nu ştim dacă ohiar generalul Lecca nu va fi fost şi el împroprietărit ca Însurăţel. Hoţiile colectiviştilor afl foct aşa de mari cu a-.eastâ ocazie, încât mal bine de o sută de mii de petiţii aQ venit la minister asupra acestei cestiunl, Atunci colectiviştii ; speriaţi de enormitatea faptelor lor, aQ votat un regulament de revizuire a acestei Împroprietăriri, revizuire care nici o dată nufs’a făcut, fiind că prea s’ar fi descoperit multe hoţii colectiviste. Iacă cum aQ împroprietărit colectiviştii pe însurăţel. Reproducem astă-zi dupâ ziarul Naţiunea o parte dintr’un studiu ce face asupra cestiunel ţăranilor, ziarul liberal,şi în care confratele nostru judecă părerile cene-ara dat tn această privinţă. Iacă ce zice Naţiunea : S’aQ propus deja felurite reforme în scopul de a remedia soarta miserabilâ în care se găseşte populaţiunea rurală. Dar mal ales trei organe de publicitate şl aQ arătat mal mult safi mal puţin modul de a vedea In chestia ţăranilor. Un democrat radical de la Lupta a propus remedii eroice; un conservatordela Epoca a propus remedii mallăturalnice dar unele din ele tonice; în fine chiar organul autorisat al guvernului actual, România Liberă, a combinat un sistem de reforme, tinzând mal mult la regu-larea cestiunel pământului şi la în-voell. Sunt unele din aceste reforme, cari, ori de cine ar fi propuse, fie de un liberal moderat, fie de un conservator, sunt bine venite. Atât sunt de indiscutabile, în cât or-cine se îngrijeşte de soarta ţăranului, trebue să le îmbrăţişeze. Acestea sunt toate reformele care tind la desvoltarea educaţiunel şi la propăşirea economică a ţăranului, la Înlesnirea mijloacelor de muncă, la garantarea acestei munci, la uşurarea unor imposite şi la desfiinţarea altora, In fine la tot ce priveşte o bună gospodărie şi un traiQ mal fericit pentru ţăran. Aşa efi cred că nimeri n’are ce zice contra unor propuneri ca acestea, puse înainte de «Epoca»: înfiinţarea a două sau mal multe ferme model, cart să fie datoare a procura sătenilor seminţe bune pe bani saQ pe Împrumut; Reorganisarea creditelor agricole, a-şa că termenele de achitare a datoriilor să fie mal lungi, iar de altă parte Împrumuturile să nu se facă de cât sătenilor cari aQ un număr de pogoane mal mic de cât atâta or atâta; Uşurarea impositelor indirecte, cari apasă pe obiectele de consumaţie şi trebuitoare sătenilor şi muncel lo*’> Scutirea ţăranilor, cari nV* maî muR ca 12 pogoane pâmtnt,. *ie tacsele pe distribuirea justiţiei, atunci când procesul dintre el es*-6 de posesiune sau de revendicară de pămlnt; 0 organiz^r6 maî practică a comunei rurale şi d escărcarea primarilor de linele atrilyutiunl cari n’aQ raport direct cu inte/hesele comunei. Toa/e aceste propuneri şi altele care merif-ă de sigur o serioasă băgare In sean^ă nu pot ridica obiecţiuni de căt asupra amănuntelor, când ar fi vorba ca,'ele se se transforme In legi. kdăogăm pentru ştirea confraţilor noştri că pe lângă aceasta, «Epoca» a propus şi vlnzarea moşiilor stalului numai [a&Uenl. fără ca s6 se ceară înainte nici o partâî, cât de mică din preţul cumpără-torei, ceCa ce este tot atât cât şi o curată tmpâmtntv;Qir®- s. - ___ a 1 PLAGIOMANIA Sau 0 LICRARE STATISTICA 0RIG1M1 De cât-va timp s’a încuibat în ţara noastră şi putem afirma, că a prins chiar rădăcini, un fel de epidemie, aceia a pla-gierii. Oameni fără vre o muncă intelectuală, une ori chiar ne având cunoştinţe speciale în materie, şi fără nicî un scrupul de conştiinţă, se împodobesc cu veşt-mîntul de autor. In anul 1835 un tânăr sub o aparenţă foarte modestă publică, In încetatu Buletin al ministerului domeniilor No. 9 şi 10 din a-nul sus zis, o lucrare intitulată: Studiu statistic asupra miscarei populatiunei pe anul ISSi, în comparaţiune cu anii de la 1870-1884, ded. I. G. Saita, referent-statistic şi secretar al oficiului central de statistică. Negreşit, acest studio i-a atras şi oare-cari elogiurî, dacă nu reclame, din partea ziarului Voinţa Naţionala No. 434 din 10 Ianuarie 1886. A priori, această lucrare statistică ar părea ceva meritoriO, mal ales la noi, unde până acum nu s’a scris nimic oficial a-supra mişcârel populaţiune! ţăreî, afară numai de publicaţiunea oficială anuală, întitulată : «Mis:area populatiunii» care conţine tablourile de naşteri, căsătoriţi şi morţi, cu desvoltările lor. Pretinsul sludiQ statistic al d-lul Saita, esaminat în de aproape, conţine 3 părţi distincte : 1) 0 serie de tablouri, în cari s’afi înregistrat numerul naşterilor, căsătoriilor şi morţilor pe anul 1884, întocmai după formularele extractelor de stare civilă. 2) Altă serie de tablouri, privitoare tot la mişcarea populaţiunil, însă pe un period de 14 ani, de la 1870—84, în care figurează şi raporturile la 100 naşteri, căsătoriţi şi morţi, consideraţi dupâ sex, stare civilă etc. 3) In fine, o 3curlă introducţiunede modul cum se culeg datele statistice şi apoi oare-carl desvoltân teoretice asupra «fecundităţi căsătoriilor, a nascutilor-morli, a fecundităţi populatiunii» etc. Mărturisim că, pe cât simţim o adevărată mulţumire când vedem pe ici pe colo, apărând tineri sârguilorl, ce se aplică la lucrări serioase în diversele ramuri ale ştiinţei, pe atât ne întristăm şi deplângem pe unii dintr’înşiî, cari în dorinţa lor de a parveni cât mal repede nu mal aQ nici un scrupul de couşliinţă, şl fără multâ muncă şi fără cunoştinţe suficiente, voesc a deveni autori—şi încă ce fel de autori— de lucrări statistice ! Se ştie că o lucrare statistică, ca să pre-sinte o importanţă mal mare şi să poată atrage mal mult atenţiunea cititorilor, urmează neapărat, ca ea să fie însoţită de oare-care esplicaţiunl. Cifrele statistice, de şi prin ele însăşi sunt destul de elo-cuente, dar într’o societate ca a noastră, unde cunoştinţele statistice sunt aşa de puţin respândite, trebuesc însoţite aceste coloane întregi de cifre cu oare care comentarii. In ceea-ce priveşte aceste esplicaţiunl, aceste conclusiunl trase din cifre, nu vedem absolut nimic în lucrarea statistică a d-lul Saita. Am semnalat maî sus, că o parte din lucrarea în cestiune, conţine oare-care teorii asupra fecundităţii căsătoriilor şi mal ales asupra născuţilor-morţî. N’am fi avut nimic de zis, daca impro-visatul autor, în urma unei mari silinţe, ar fi căutat, consultând uni?* —" ma‘ autori, să’si «o-dn*-2® aceste idei; cu alte cuvinte s6 rumegat bine materia şi a-po , formându’şl un tipar propriu al săQ, să vie să dea o formă ideilor şi cugetărilor sale. EI biue, aceasta cerea timp mat mult de studia, de refiecţiune şi medita-ţiune şi poate, întru cât-va, şi oare-care aptitudini ce se cer neapărat la or-ce întreprindere. Dupe cum vom vedea mal la vale, lucrarea în cestiune n’a fost concepută în a-tarî condiţiunl. Eată procedeul cel mal lesne şi cel mal practic, de care s’a servit drăgălaşul autor. A luat statistica oficială italiană, intitulată «Popolazione. Movimento dello Stato Civile», şi a tradus vorbă cu vorbă, din limba italienească în cea românească. Reproducem tu tocmai textul român, a-lâturea cu cel italian. Fecunditatea casato- Fecondita dei Măriilor trimoni (pag. 1010 a Buletinului) Neputendu-se deter- Non potendosi determina pe cale directa minare per via diretta media fecundităţii căsă- la media fecondita dei tonilor, trebue sfi re- matrimoni, si suoli ri-curgem la un artificiO correre ad uno artificio de calcul, cu ajutorul di caicolo per determU t EPOCA mmm cărui» s£ stabilim, cel puţin tn mod aproximativ, căţl copil nasc din-tr’o căsătorie, fara sfi scădem (pentru ca nu se poate) (t) căsătoriile nefecunde. Acest mijloc consta In a divide numărul născuţilor legitimi dintr’un an cu acela al căsătoriilor celebrate in acela; an. Copiii legitimi, născuţi tntr'un an dat, nu sunt produsul căsătoriilor celebrate numai In acel an, ci şi cu unul, doul, trei safl mal mulţi ani Înainte, urcAndu-se ast-fel la numerul de ani până la care se poate întinde fecunditatea fe-meel. nareconquatche appros-simatione, quanti Agii nascono da ogni malri-monio, senra dedutione dei matrimoni sterili. Questo metodo consiste nel dividere il numero delle nascite legittime di un ano, compresi i nali-morli, per quello dei matrimoni conchiusi nell'anno stesso. Infatti i ligii legittimi nati iun datoannosono prodotti da coppie maritali formali, parte nel-lo stesso anno, parte nell'anno precedente , parte due anni.prima tre anni prima, quattro anni prima ece, & risalendo cosi fino al numero di anni a cui puo esten-dersi la feconditâ della donna. Daca Insa vom admite şi noi, c& complexul faptelor simultanee.Intâm- ftlate In condtţiunl di-erile, represinta istoria unei generaţiunl întregi; cu alte cuvinte, daca vom presupune ca numărul total al copiilor născuţi in cursul unul an din casatorii diferite, atât tn privinţa etăţi soţilor cât şi in privinţa duratei lor, represinta numOrul copiilor ce vor nasce din căsătoriile celebrate In acel an şi până la disolvarea lor; atunci ţifra obţinută prin Împărţirea născuţilor legitimi dintr'un an (atât vil cât şi morţi) cu al căsătoriilor contractate In acelaş an ne da media fecundităţi acestor căsătorii. “îl. Ca numSrul căsătoriilor sS fie acelaş In fie-care an şi raportul Intre etăţile soţilor sâ se menţină constant. a). Ca fecunditatea căsătoriilor să rCmânâ constanta până la dizolvarea lor, chiar daca e-tăţile soţilor ar li deosebite. Nascuti-Morti. (pagina tozi) Statistica născuţilor-morţl, inspiră tutulor şi mal !n toate (firile o mare nesiguranţa din cauza dificultăţilor ce Întâmpina Oficiile de stare civilă de a tnregistra sub aceasta rubrica numai acel copil, care afl murit înainte saOîn timpul naşterel. Ora si suppone che l insicme dei falii simultanei, awenuti nele con-dizioni piu diverse, rap-presenti Ia storia di una intera generazione.cioe, si suppone, che il totale numero dei figli, nati nel volgere di un anno dalie coppie diffe-renli per combinazione di eta fra i coniugi e per il numero di anni per cui ha giâ durata il matrimonio, raopre-senti il numero dei ligii che dară una schiera di matrimoni conchiusi in un annofinno alia loro disoluzionc. Ecco i quo-zienti che sitrovanodi-videndo il totale dei nati-vivi e nati-morti le-gtttimi per il numero dei matrimoni contratti. i). Cheii numero dei matrimoni sia ogni anno il medessimo, e sempre equalmcnte assortitto ri-spetto alle etâ degli sposi. î). Che la feconditA dei matrimoni si man-tegna costantcper cias-cun anno della loro durata pur essendo diversa l'etâ dei coniuge. Nati-Morti. La statistica dei nati-morti presenta tuttora f;ravi incerlezze; nfiso-amente in Italia, mapiu omeno in tutti gli Stati c'i il pericolo sempre che vengano iscritti come nati - morţi anche bambini morţi dopo la nascila, ma presentati privi di vita allu'ufficiale dello Stato civile. Şi asl-fel urmeazfl înainte toată, lucrarea la capitolele Născuţi si Morţi. — Fecon-ditatea populatiunei. — Naşteri multiple şi cel e-1'alte. Din cele mal sus arătate ori cine sa putut convinge, că lucrarea statistică de faţă nu numai că nu poartă sigiliul originalităţi, dar nici cel puţin acela al unei compilaţiunl; nu vedem Intr’lnsa de căt o complectă plagiare, boală lipicioasă la noi, provenita din acel spirit de a parveni cât mal repede, fără multă gtn-dire şi fără vre-o valoare personală oarecare. Ast-fel dar : In ce priveşte tablourile de mişcarea populaţiunil pe 1884, cu care se Încheie studiul aşa zis statistic, aceasta fiind lucrarea curentă a serviciului Statistic, ea s'a efectuat de cfttre impiegaţii sel statistici, şi trebuia să apară nu tn Buletinul ministerului, ci tntr’o broşură separată, dupe cum s a urmat de la anul 1870 şi până astă-zl; căci un Buletin, ca să aibă o valoare oare-care şi să fie mal bine apreciat de public, trebue se conţină mal mult studii trase din cifre, iar nici de cum Inserarea unor tablouri încărcate cu cifre. (1) Esplicaţiunca autorului. In ce priveşte tablourile de mişcarea populaţiunil, comparată pe cel 14 ani, vedem asemenea, că atât clasificaţiunea materiei, Întocmirea şi aranjarea coloanelor, cât şi puţinul text ce le Însoţeşte, sunt luate aidoma dupe opera italiană mal sus citată. Cât despre desvoltările teoretice, cari dad oare-şl cum lustrul lntfegel lucrări, am văzut modul cum şi le-a apropriat. Toate bune până aci. Ceia ce ne pare Insă mal Îngrijitor, este faptul, că acest studiu statistic, alarâ de Buletin, a mal fost tras şi In broşuri speciale, ce s'ail trimis, conform regulilor stabilite şi pe la deosebitele Biurourl statistice din streinâtate. Intre cari bine Înţeles şi acela al Italiei. Norocire pentru noi, că afară de câţl-va renumiţi filologi, limba românească nu prea e cunoscută de străini, câcl ar fi a-vut mult de comentat asupra originalităţi statisticei oficiale româneşti. • Din toate acestea, resultă, fireşte, următoarea Întrebare: Din studiul său statistic, ce l mal rămâne tănăru'ul autor? Lăsăm altora aprecierea. Faptul tn sine ne aminteşte, fără voia noastră, fabula Gaiţei, împodobită cu penele Păunului. Se ştie val! ocara şi ruşinea ce a păţit’o sărmana sburătoare, când a fost descoperită şi jumulită de penele aurite. X. V. z. INFORMATIUNI Eri potlogarul de ceasoarnice Radu Mihaiu a fost chemai înaintea jude-cătorulul de instrucţie, pentru a fi interogat in privinţa acuzărilor precise ce i s’aii formulat de către ziarul nostru, asupra amestecului sSii ilicit în scârboasa şi scabroasa afacere An dronic-Ghereî. Nu ştim până acum ce a resultat dintr'acest interogatoriu, suntem siguri insă că nu va trece mult t CASTELU TRAGIC PARTEA III XII Camera mortuara —• Nu pot să'mi aflu locul. Patu’ml pare vârtos. D-nă Ven, vrei să mă ridici pe perina ? Carlyle însuşi îndeplini dorinţa copilului, ş’apot cu o privire de recunoştinţă către guvernanta: — D-na Ven e foarte bună cu tine, William. Copilul nu dete nici un respuns; părea că caută a’şl aminti ceva. — Am uitat... am uitat... — Ce ai uitat ? — Nu ştid, ceva ce vream a’ţl cere. Tata aşi vrea să văd pe Joyce. — Ţi'o voi trimite câud m’ol scoborl la maică-ta. Carlyle privea la copil de câte-va momente. — Nu găseşti, zise el, câ s’arata o schimbare In el. — Da, domnule, aşa e starea lui de la un rău ce i’a venit peste zi. Wi'.son zice că'I un semn de moarte apropiată. Vai 1 nu mal are nici o zi de trăit. D. Carlyle cu coatele pe fereastră dădu cu mâna pe ochii seî ce lăcrămad. — Gred lucru, zise el, se te vezi despărţit de dânsul. Apoi părăsi pentru cât-va timp odaia pentru aş ascunde mişcarea sufleţeascâ. Când se întoarse, o luminare era aprinsă şi aşezata tntr'un ungher de unde nu putea supăra ochii copilului. D. Carlyle luă luminarea şi veni cu ea la pat pentru a privi mai cu bf gare de seamă biata feţişoară drăguţă palida şi slăbită de suferinţa. Coplilul sta culcat pe coaste şi respirarea lui ce şuera s’auzea In toată odaea ca o tragere de suflet. Apropierea lu-minei îi deschise ochii. — Ol nu lumină tata, mal bine umbra. — Numai o minută, drăguţă. O minută In adevăr II fu de ajuns pentru a vedea pe obrazul copilului semnele sflrşitulul său neîntârziat. Tot atunci Lucia şi mititelul Enric intrară In odae. — Rămas bun Lucia, zise bietpl murind tinzlnd o mână acoperită de o sudoare rece. — Dar nu mă duc, William, zise feţişoara, de abia am sosit. — Da, rămas bun, zise el. — Rămas bun, William, da&s vrei aşa, dar nu me duc. — Nu, zise cooiiul, ed, mă duc... mă duc la cer. Unde’I Harry ? nu’l mat văd. — Rămas bun Harry; rămas bun fră- ţiorul medl... Mă duc In cerul ct 1 albastru unde ’I mama. II voi spune că tu şi cu Lucia veţi veni în curând. Fetiţa, natură simţitoare isbucni In lacrimi. D. Carlyle făcu semn să se >8 copil; apoi se aşeză lângă pătişor, cu capul plecat, cu ochii plini de lacrimi. — Nu plânge tatâ dragă, zise Inceti-nel copilul sculându-se pe jumătate şi desmerd&ndcu slaba’I mânuşiţă obrazil umezi aî Iul Cqrlyle, n’am teamă câ mă duc, de vreme ce Dumnezedare să vină să mă ea. — Nu, Ingeraşule, nu mie teamă. Te duci către Dumnezeii, la fericire, şi de va bine voi el, In curând te vom însoţi cu toţii. Puterile copilului pe moarte erad cu totul sleite ; îşi rezemă capul pe braţul tatălui săd şi adormi. D. Carlyle 11 lăsă cu băgare de seamă pe pernă şi se întoarse gata a eşi din odaie. — Tatâ 1 tată, zise copilul cu glas jalnic, spune-mi adio. Lacrimele bietului tată ’i căzură din ochi şi udară micul obraz ce se întorcea spre al săd. El strânse pe copil la sinul lui. — Nu voi se te părăsesc, lngeraşe, mă duceam să chem pe mama ta să te vadă; o dată Întors nu m’ol mal duce. — Atunci lasă-mă pe pernă şi dute, tată. Nenorocitul Carlyle îmbrâţişe şi mal strlns pe copil, II sărută pe obraz şi pe păr ; apoi îl aşeză uşurel pe pat şi să depărtă In grabă. — Adio, tată ! strigă pentru ultima oară glasul slăbit al lui William. Isabela văzuse, stlnd multă ca o statuă, aceastăscenăsflşiitore. «Adiotată» zise copilul, şi el nimic ; el nu’i zicea adio ? se simţea pe cale de a lnebuni. Ea să apropie de pat. Copilul dormea din nod. Ea se aşeză lâugă dânsul, pîndind clnd s’o deştepta, hotărlta a dobândi şi ea un ultim sărut de la copilul el. Resuflarea grea a micului bolnav să mal liniştise; dormea mal bine.In i-nima mamei străbătu o rază de speranţa. Ea căzu In genuchl, rezemân-du-şi fruntea de patul lui William ; şi rămase acolo, perdută In visurile trecutului. Cine-va intrând In odae o făcu să tresară. Era Joyce; ea se duse în vârful picioarelor la pat şi să plecă ca să se uite Ia copil : — Stăpânul med, zise ea, mi-a spus să vin ca să... A! Doamnei... D-na Ven se repezi la patul de care se depărtase. Capul copilului sta nemişcat pe pernă, inima nu’I mal bătea; îngerul plecase. Atunci Isabela nu să mal stăpâni. Credea ca se va deprinde pe încetul cu ideea de a’l perde, că va fl atunci In stare a’şl astlmpăra durerea; dar nu se aşteptase la un sflrşit aşa de grabnic şi socotea să mai aibă Încă câte-va ceasuri,când totul se sflrşise. Strigând, plângând, chemând pe copilul săd, se j aruncă pe micul cadavru, Il luă Iu bra-I ţe, rezemâud obrazul său cel rece de al el, rugându-1 In tot felul să mai deschidă ochii odată, ca să’I poata zice a-dio, ea, mama lui. Joyce rămăsese înmărmurită de spaimă ; dar revenindu-şi In fire, ea apucă pe nenorocita cu braţele el puternice şi o sili să se lase de corpul copilului, rugând’o să se liniştească. — In numele cerului, Milady, taci. Acest titlu ce ’i se dedea pentru In- tlia oara II reaminti grozăvia stării sale. Ea privi la Joyce ca lătâcită şi se dădu înapoi până la perete, par-că ar fi văzut o arătare. — Cum m’ai recunoscut ? întrebă ea cu glas răguşit. — In noaptea când am crezut că s'a aprins, Milady. Când m’am apropiat ca să iad pe Enric din braţele d-tale, luna ’ţi lumina faţa, şi In loc de d-na Ven, văzul naintea mea pe biata mea stăpână moartă. Mal Intlid crezul că văd o nălucă; dar puţin câte puţin, mă încredinţai că d-ta erai Milady, şi mai eram să mor. Milady, te rog, să nu mal stăm aici, d. Carlyle o să se întoarcă. Isabela căzu Iu genuchl. — Joyce, te rog, Indură-te de mine, nu mă trăda ! Mă void duce din casa asta In curlnd ; dar nu zice nimic cât void fi ed aici. — M'lady, nu te teme de nimic; n’am spus nimic până acum, şi totuşi pot zice că numai la d-ta m’am glndit zi şi noapte. O ! Milady, nu trebuia să te întorci. (Va urma)» www.dacoromanica.ro EPOCA - ii MAI 3 că odată zis, în acest judeţ adevăratul colectivist nu lucra fără profit. Cred câ numai este nevoe de nici un comentar. Arunceşt cineva ochii pe a-ceasU listă şi vadă halui In care ne ad Hsat colectiviştii, şi apoi să mai z'cem ca bieţii ţărani nu ad drept să fle nemulţumiţi daca dânşii în 12 ani dreptate nu ad mal văzut în ochi. Daca cele ce vă scrid nu ar fi astă zi oficial constatate, credeţi că nu le-aş fl făcut cunoscut publicului, de teama să nu se zică că sunt invenţiunl, aşa de e-norm mi se pare lucrul. In o altă corespondenţă vă void trimite înc» o listă de alte enormităţi, ce ne-a lăsat ca moştenire cinstita colectivitate. Un Vasluian fara coloare politica N. Red.—Or cine doreşte să consulte sus zisa listă, este rugat a veni la Redacţiunea noastră, unde vom pune-o imediat la dispoziţie. DIN DISTRICTE COVURLUI Citim în Posta din Galaţi: In sfârşit pungaşii ad căzut în cursă. Sâmbătă 7 Maid pe la orele 8 seara comisarul St. Anghelescu şi Colea A-tanasiu, comandantul gardiştilor, ad fost surprinşi In flagrant delict de violare de domicilid de către chiar un membru al parchetului local. Aceşti onorabili, cari, după instiga-ţiunea a însuşi poliţaiului Voinescu, veniad să mai ciupiască ceva de la o locatară din strada Justiţiei, 4, introdu-cându-se acolo, fără voia ei, o amenin-ţad şi ceread să le mal dea cum le-sd mal dat şi altă dată. Aceasă femee, la ancheta făcută de d. procuror G. Cons-tantinescu, a declarat că a dat d lui poliţaid Voinescu astă iarnă 100 de lei pentru a o lăsa să stea în casă, altă dată i-a mal cerut 120 lei, dar, dânsa refusând, poliţaiul ÎI trimetea noaptea pe fidelii săi agenţi pentru a o speria pe ea şi copii săi. Sâmbătă femeea se plânge procurorului, care se duce la faţa locului, şi pe când era acolo, iată că vin faimoşii Colea şi Anghelescu, intră în curte şi încasă, fără voia femeii. Strânşi cu uşa, Colea Atanasiu mărturiseşte că a venit să spue ceva femei!, iar Anghelescu că are ordin de la poliţaid să calce casa. Li s’a dresat proces-verbal de violare de domicilid de către procuror, după care sperăm că aceşti vechi borfaşi, contra cărora am articulat atâtea fapte positive, vor fi daţi judecă ţel d'lmpreuna cu patronul lor Voinescu. Cerem cu energie ca afacerea să nu se facă muşuma, precum s a făcut cu cele-ralte. câ înadministraţiunea comunei Brăila trebui se se fi constatat cel puţin neregularităţî,dacâ nu şiabusuri, de natură a fi compromis interesele a-cestei comune. X In nenumărate rânduri, sub regimul Brâtienist, am chiemat atenţiunea guvernului asupra relei ad-ministraţiuni a creditelor agricole şi în special asupra acelei a creditului agricol din Ilfov. Oficioasele d’a-tunci au fâgâduittot d’a-una câ cercetări se vor face, câte o dată au asigurat chiar câ cercetări s’au făcut, dar nici o singură dată nu s’a dovedit câ vre-o mesură de îndreptare a fost luată. De aceea şi continuăm a primi pe fie care zi plângeri şi denunţări privitoare la creditele agricole, şi tot la acel din Ilfov mai cu osebire. Deşteptarea ce am făcut d-lorNacu şi D. Sturza suntem dar nevoiţi a o face şi d-lui Menelas Germani. Sperăm că de d sa vom fi auziţi. Azi la orele li şi jumătate, conform programului oficial, a avut loc naintea MM. Lor, defilarea tuturor trupelor care se află în capitală. Or cine a putut vedea superba ţinută a armatei care a defilat precum şi ordinea perfectă şi neturburată de nici un accident, care a domnit în tot cursul defilârei. X * Rugăm pe d. ministru al Domeniilor se bine-voiască ca înainte de a da crezământ mărturisirilor unora din agenţii silvici, cari depun şi sunt puşi pe faţă contra d-lui Inspector silvic Patrulius, se facă a se cerceta dosarele de unde se poate vedea trecutul fie-căruia şi cât poate se valoreze acele declaraţi uni. Intre aceştia putem cita pe d. Elefterescu care a fost prins de d. Patrulius cu o hoţie foarte murdara. * Ni se spune câ noul director general al monopolurilor statului este hotărit a face o serioasă anchetă a-supraadministraţiuni predecesorului seu. Această anchetă ar fi şi început deja prin întrepositele judeţene de tutunuri şi ar fi dat chiar la lumină abusuri destul de serioase în gestiunea întrepositului de la Braila. Daca ceea ce ni se spune este a-deverat ar fi de dorit|ca măsura luata de d. director general al monopolurilor statului se se generaliseze la Întreaga administraţiune a finanţelor şi resuliatele se se dea la lumină. Jţ Aflăm că consiliul comunal al o-raşului Brăila a fost disolvat. Motivele pe care această mesură este întemeiată nu ne sunt încă cunoscute până acum. Raporturile însă prin care d. Theodor Rosetti a cerut M. S. Regele disolvârile de consilii comunale, pe comitete permanente şi de consilii generale şi de care raporturi am putut deja se luăm cunoştinţă din «Monitorul oficial» dovedind că nici o disolvare n’a fost făcută cu uşurinţă sau într’un interes de partid, dar numai pentru motive Cu desăvârşire grave, suntem siguri Citim în darea^de seamă a «Voinţei Naţionale» în privinţa Intrunirel colectiviştilor, cele ce urmează zise de d. Dimitrie Lecca : A scapat de cutiful Iul Pietrarii, de atentatul birjarului, cncl, de, d-lor sa nu ne facem iluzii st atunci când tonn ftratianu a fost resturnat la Cotroceni în sânt, n’a fost o întâmplare, pentru mine, st acela a fost un atentat (?î) D. C. I. Stoicescu. Itirjarul era rus. D. generat Lecca. I)a, birjarul era muscal. Şi apoi după aceste să nu admiri prostia lor ? X Nici odată de când zioa de zece Maiu este principala sărbătoare naţională a României, atâta lume ca azi n’a asistat la ceremonia religioasă de la Mitropolie. Încă înainte de 10 ore biserica era plină şi nu numai cu personagiuri oficiale: un mare număr de particulari aparţiind mai ales claselor culte ale societâţei ţinuseră să asiste la Te-Deum şi se grăbiseră a’şi asigura de dimineaţă locuri în biserică. Daca şi membri colectivişti care până deunăzi considerau ziua de 10 de Maiu ca numai a lor sr fi avut mai mult tact şi nu 'şi ar fi manifestat durerea d’a fi căzut de la putere prin abţinerea d'a asista la ceremonia de azi, rare ori s’ar fi văzut o mai complectă sărbătoare naţională. X D. Goorge Em. Lahovari, directorul ziarului L’indâpendance Rou-rnaine a invitat pentru eri seară a-proape întreaga presă ca se asiste la experienţele inoptisoruluî Pigman, executate în spaţioasele saloane ale confratelui nostru. Fiind şi noi dintre invitaţi ne re-servâm de a vorbi, mai pe larg în privinţa acestor experienţe a d-lui Pigman, când d sa va da represen-taţiunile sale anunţate pentru zilele de Mercuri şi de Sâmbătă. X Ar face cineva un studiu complect de patologie colectivistă cercetând toate iscăliturile din manifestul colectivist. Suntem siguri, câ prea puţini au avut răbdarea să citiascâ iscăliturile întregei haite colectiviste : Noi cu riscul de a ne veni răâ, am putut citi până jos cine a iscălit acpst faimos manifest. Ei bine, ce vedem? Nici unul dintr’aceî cari s’au i-lustrat ca bandiţi, hoţi, bătăuşi, agenţi abusivi, nu lipseşte de la acest pomelnic al tuturor javrelor colectiviste. Goengiopolu, Râmni ceanu, Musceleanu.Mihâilescu, Stan Marin, ionescu, Xenopol, Berlescu şi o sumedenie alţi de colectivişti din cei mai compromişi din cei mai pătaţi. Auziţi, d-lor, Râruniceanu comisa rul colectivist care a omor t aproape pe Paraschiv Niculescu; Dimancea, apărătorul tuturor hoţilor, aadu Mi-haiu, hoţul hoţilor, Lipieru, Ul-meanu, Musceleanu, bătăuşi scârboşi şi spioni plătiţi din fondurile secrete făcând un apel către ţară, spre a o scăpa! Cine? ei hoţii, potlogarii, bătăuşii. Ce derisiune! Ce scârbă 1 Dar afară de aceia cari s’au făcut vestiţi pentru abuzurile lor, mai găsim iscăliţi la manifest si o sumedenie alta de colectivişti din provincie din cei mai potlogari din cei mai neruşinaţi. Iată cine apelează către ţară, iată cine cuteză de a vorbi despre patriotism de interesele ţării de viitorul ei. Scârbă de trei ori scârbă. X Se ştie că d. doctor prof. Babeşiu terminându-şi preparativele materialului necesar la inoculările cu virusul rabic, a avut ocasia a începe aceste inoculări asupra unui soldat din Focşani, muşcat de un câine constatat a fi fost turbat. D. doctor Babeşiu, însă ne prac- ticând medicina s’a adresat la unul din colegi d sale d. doctor prof. Ca-lendero, pentru ca se proceadâ la inoculare ; lucru pe care de altmintrelea l’a primit cu multă bunăvoinţă. Sunt acum câte-va zile, chiar, când d. doctor Calendero a început l-a inoculare, fâcend eri Duminecă pe a 3-a Telegraful cu bunai credinţă o-bicinuitâ găseşte cu cale în numărul seu de Duminecă să denatureze faptele zicând că d. Babeşiu a însărcinat pe d. d-r Stoicescu, casă facă sus zisa moculaţie. şi printr'un lung articol se spue chiar câ d. doctor Stoicescu era foarte emoţionat în timpul operaţiei. Nouă ne place a crede câ chiar d. d-r Stoicescu a fost supărat de reclama ce pe nedrept îi face ziarul d-lui Fundescu, şi câ va cere singur rectificarea acestei greşite informa-ţiuni. Uităm se adâogăm,că procedeul de inoculare întrebuinţat de d. d-r Babeşiu, diferă de al d-lui Pasteur prin două modificări introduse după lungi experienţe In laboratoriul institutului debacttorologie din Bucureşti. Aceste modificări constau : 1. Jn acea că pentru cultura virusului d d r prof. Babeşiu s’a servit de purcei de India, pe când d. Pasteur se serveşte de epuri de casă. Şi al 2-lea că virusul fix prin o îndoire a numărului inoculaţiunilor In timp de 24 ore, este căpătat in-tr’un timp mai scurt de cât în la-boratoriul din strada Ulm ; şi că ast-fel timpul cerut pentru terminarea complectă a tratamentului este redus la jumătate. Aşa asupra soldatului sus citat s’a putut face £ inoculări în a-ceiaşi zi. După câte ştim, această modificare a fost deja comunicată Academiei de medicină din Paris. Vom ţine pe lectori noştri în curent asupra discuţiei ce se va urma la Academia franceză atunci când această comunicare va veni la ordinea zilei. D. loan loanidi, mare proprietar, ne a-dresează următoarea scrisoare : Bucureşti, 10/22 Mai, 1888. D le Redactor, «In ziarul «Voinţa Naţională» din 10/22 Mai corent, în care se publică manifestul întrunirii dela«Naţionala» văd că Intre cei sub scrişi în acel manifest figurează şi numele meu loan loanide, când sub-scrisul nu numai câ nu am sub scris acel manifest, dar nici câ ştiu pe unde se duce înaceasală numitâ«Naţionala.» Prin urmare vă rog bine voiţi a publica aceasta a mea declaraţiune, spre a se ştie că nu eu, care nu mă bag în politică, am iscălit acel manifest. Primiţi vă rog încredinţarea distinsei mele consideraţiuni. I. loaulili. calea Victoriei 72 ULTIMA ORA AGEXTIA HAYAS Londra, 2 Iunie.—Se anunţă din O-desa luI«DailvNews» cr laşele cestiunil bulangiste tunt urmărite cu nerăbdare în Rusia unde se crede câ luarea puterii de către generalul Boulaoger ar provoca răsboi, căci atunci Germania ar obliga pe Franţa la o ruptură la care eaestd mal bine pregătită de cât Franţa. SPECTACOLE Teatrul Xatlonal. — Joi 12 Maiu 1888—Representaţiune extra-ordiDară, dată în folosul Asociaţiunii generale a studenţilor universitari români, cu concursul bine-voitor al d-nelor Zoe Chri-senghi, Bessie Ionescu, d-ra Ana Ciu-pagea şi a d-lor N. Fleva, C. Dumitres-cu, Theodorescu, Vachman şi a artiştilor Teatrului Naţional : d-na Amelia Notara şi d-nil St. Iulian, Const. Notară, Mărculescu şi Narice. Programa : Harbatul resfatat, comedie ; Concert şi Iulian e blond sau brun, comedie. Biletele se găsesc de vînzare la ma-g^sinul Gebauer şi la membrii comism-nel de organisarea congresului în localul Societâţei studenţilor în Medicină, Băile Eforiei, iar în ziua representaţiu-nel la casa Teatrului Naţional. MAGAZINUL GARAPATI Redeschizându-se, Moştenitorii invită onorabila clientă a visita magasi-nul ca şi în trecut, cunoscând ca, vor găsi or-ce obiect de bijutorie şi argintărie, cu preţiurl modeste, şi servicid real.__________________________________ VIITORUL LICEU DE DOMNIŞOARE No. IO STRADA FAXTAAEI No. <0 Cu începere de la i Septembre anul curent, se va înfiinţa un institut menit a da domnişoarelor o iusiruc|iune de întinderea aceleia pe care o primesc b&ieţil In liceele Statului. Institutul va coprinde chiar de la început cursul primar complect şi primele trei clase de liceu. r£mân£nd ca cursul licial s£ fie complectat In anii următori. Scopul ce se va nrmări In institut este de a da domnişoarelor instrucţiunea trebuitoare, sere a putea trece cu succes examenul de bacalauriat. Partea educativa este In sarcina sub-semnatel; iar direclin studielor o are d-nul Ion C. Georgian profesor la Asiiul «Elena Doamna». Personalul didactic al institutului de o cam data, p&na ce necesitatea va mal reclama a-daoase, se compune ast-fel : Pentru cursul primar trei domnişoare absolvente de scoale secundare. Pentru cursul secundari Limbcte Latină fi greaca, d-nul Neculae Barbu, profesor la liceul St. Srva; Limba română, d-ra P. Sagârceanu, profesoară la Externatul secundar de fete No. 2. Limba germana, d-ra W. Ttiringer, absolventa de şcoala secundara din Germania. Limba francesa, d-nul Lolliot, profesor la liceul St. Gheorghe. Matematice, d-na Maria Brataseanu, profesoara la Asiiul «Elena Doamna». Ştiinţl ftsico-naturale. d-ra Elena Alessiu. Rcligiunca, Preotnl, N. Niculescu, institutor. Istoria, d-nul Ion C. Georgian, profesor la Asiiul «Elena Doamna». Geografia, d-nul M.Bratila, profesor la şcoala de comer| Ş> ia liceul St. Gheorghe. Caligrafia şi dcscmnul. d-nul P. Ionescu, profesor la şcoala de comer(. Musica, d-uul I. Vaaileaou, profesor la gim-nasiul Cant cm ir. Gimnastica, d-nul Velescu, profesor la liceul MatelU Basarab. Lucrul de mină, d-na Maria Boţea, profesoare la Externatul secundar de fete No. 2. Şcoala de plano este obligatoare ca şi cele-l-alte studii pentru toate elevele şi se va face de profesoare cunoscute. Ori ce informa|iunt se pot iua de la sub-sem-nata In toate zilele la orele 8—10 dimineaţa şi 2—4 dup£ amiazfi-zi In localul institutului. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Lepadal. — S'a găsit un copil lepădat, pe strada Carol. —x— Piese false.—Femeia Lina şi Ion Tănase ad fost prinşi cu piese falşe. —x— Furt.—Ivan Nicolae Vasile ad furat nişte haine. Au fost conduşi la secţie. Foarte bine li s’a făcut. —x — Deflorare —Marin lancu, din str. Livedea cu 7 duzi, a fost surprins în moment cănd voia să defloreze, o fată ca de 15 ani. O deflorare a unei fete de 15 ani cam prea mult. Ce dracu 1 Secolul e prea demoralizat ca să putem crede în i-nocenţa fetei de mai sus. Direstrice: Elena Alessiu NOSTIMADE Comisarul poliţienesc de la gara Piatra, a adresat prefectului judeţului Neamţu următorul raport : D le Prefect, «Astă-zl cu trenul au sosit şi plecat persoanele mai jos indicate, despre care cu respect vă referez ; Sosiţi: D. Aristid Malasar. Plecaţi. D. N. N. Albu, Alecu Crivăţ, M me E. Cantemir, N. Brădescu, o suta bol din Velniţa de la Crăcăoni, care merg la Bucureşti, Iasă maşina nu ’i-a putut tărl pe toţi; a rămas să vie alta maşină de ia Bacău I» Nu e nostimă ideea comisarului care anunţă plecarea boilor din preună cu a călătorilor, şi imposibilitatea maşinei de a'i tărî pe toţi 1 LA CONCURENTA Vând mult si câştig pucin, avantagiu consumatorilor C. T. CHRISTOFOR „LA MARINAR ** Calea Victoriei, No. 100, vis-â-viB de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. Zahăr franţuzesc. . . . kilo 1—10 Zahăr cubic.........« 1—20 Cefea martinică cal. I . . « 4—40 Ca Tea Rio « I . . « 3—60 Luminări Apollo verit. 560 gr. 1—65 « de lux cal. I . . kilo 1—40 Unt-de-lemn francez . . « 3 « grecesc . . « 2 Orez turcesc........« 50 Făină de Pesta cal. I . . « 60 u « « u |I . . a 40 Macaroane de Italia cal. I. « 1—20 Fidea « « « I. « l—20 Măsline dulci........«2 Ceaiu comp. col. cutia. . « 4 Rom Englezesc .... Litru 3 -60 VINERI DE RASA ALESE Conservate de mine In proprielc mele pivniţe Vin negru de Xicoresti veehi de. 4 ani Litru fr. I Vin alb de DragaHinui verb! de 4 ani Litru fr. 4. APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE MAGASINUL DE COLONIALE umili â fr'® 3, STRADA LIPSCANI 3,—BICI RESCI Comande se pot efectua în toată ţară. Pentru Farmaciştii se face rabat. FOSTA CASA DE BANCA SI SCHIMB RUFER & STAHLI ACUM I. ST/EHU şi’a transferat biurourile sale din strada Lipscani 47 în strada Doamnei .Yo. 15 lângă Creditul Funciar Urban sediul fostei Bănci «Prevederea». Casa seva ocupa ca şi ta trecut cu cumpărarea si vânzarea efectelor publice, tn condiţiunile cele mal avan-tagioase. 748. Cu stima C. T. CHRISTOFOR CONVOCARE Toţi d-ntt studenţii al Universi&ţel din Bucureşti sunt rugaţi s£ bine-voiascS a se întruni Mercuri ii MaiO a. c. la orele 8 seara fix, In localul societâţei Studenţilor Universitar «Unirea», spre a respunde la cele 2 adrese de invitare a Universitâţel din Bolognia cari ne roagâ a participa la serbarea celui de cl 8-lea centena-riu al acelei Universiliţl, şi a trimite o delega-ţiune. Comitetul societiţe I St ud. Univer. «Unirea» BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARRATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi tmpedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist In boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu Yo. 3, intrarea din cale» Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru flecare. 548 N. BASILESCU AVOCAT Doctor în drept, laureat.—Consultaţiu-ni de la 8—10 dimineaţa. 650 23, Str. Smărdan, 23. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Colici, 40, — Bucureşti MORI FABRICIje spirt TOT FELUL DE MAŞINI Mare depowlt de toate nueltele «I^ae-ceaorUle pentru exploatarea lubricelor PIETRE DE MOARA CURELE. CUCIUCURI GAZE DE MUTASE. LUMINA ELECTRICA. 139 SINGURUL DEPOU cu VINURI SPECIALITATE ESCLUSIVV INDIGENA ALBE SI NEGRE Calea Calarasilor Yr. 1 Din cele mal renumite dealuri, şi In special din Cio! Drinoi, Districtul Mehedinţi. Puritate garantata, constatata chiar de onor. Eforie a Spitalelor civile prin analiza chimică. Preeiurl foarte moderate S£ trimet la domiciliu franco tn cantităţi mari şi mici cu vadra in butelie şi tn bu-toae de or-ce mărime. TH. D. COSTE*. O07 Calea Cfil&raşilor Nr. 1. www.dacoromanica.ro CC ADCAinCA7A dela Octombre Ot AnCnUCAtA viitorpartămea din moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de 10 minute de Alexandria, în Întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, mătăsii pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Radacţia acestui ziar. DE VENZABE SK* cu grădina mare şi pomi roditori a«e-menea şi un loc cu doua fatzade cu o pravaUe. Doritorii se vor adresa la unica fiică şi moşten.toare Elena Burelly Ploeşti piaţa Unirel i. 7}2 DEMU'IM TOTALA SAVA VASILIO & FIO Nr. 35 Lipscani Nr. 35 Retrfigându-se din comercifl desface toată marfă de porţelan şi cristal, servicie de masă, lămpi, tacâmuri alpacca, precum şi toate obiectele necesare menajului casei, restaurante şi cafenelei cu preţurile FABRICEI. 724 I. GRUBER Ingeuieur et Constructeur Vient de demănager Hotel de Frace, I-iO etage, Calea Victoriei, k Bucarest. DE VENZARE rei cu rabatul de 5 1 la suta diferite mobile şi obiecte de menag 0. Doritorii se vor adresa In toat. zilele de lucru în strada Speranţei No. 19 745 DOCTORUL ASSAKY sa mutat 7 Calea Dorobanţilor EPOCA — 11 MA1U FI CASA DE SCHIMB I. M. F E R M 0 Klrnda Lipseani, \o. 27 Cumpen si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 10 MoHt 1888 ,,NAŢIONALA * SOCIETATE GENEIULA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL de acţiuni 3 MILIOANE LEI AUR DEPUS VERSATE Aducem Ia cunoştinţa publici, că am transferat biurourile noastre In palatul Societâţel din Strada Doamnei No. 12. 5 0l ctadir Bancei Naţionale (Dacia-România) B uouresti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 10 ifaiu 1888 > gggj 6 % Renta amortisabila 5 % „ româna perpetna 6 % Obligaţiuni de sfat [Conv.rur.] 6 % „ C. F. R. 5 şt „ Municipale 10 Ir. , Casei pens. [300 l.] 7 % Scrisuri hmciare rurale 8 5b « »i v 7 % „ „ urbane O jm ţ. H ţj 3 % Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie llaliane „ Otomane cu prime Losuri Basilica Dombau Aci. Dacia-Komânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Conslructinni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote (rancese „ llaliane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur Cump. Vinde 91 3/4 92 S 89 % 90 % 88 5? 89 76 76 % 210 2U 107 107 % 91 91 Q 105 10:. % 96 % 97 % 86 % 86 3 * 70 76 % 67 70 37 40 27 30 *0 ♦2 18 20 16 16 15 20O 201 li* Ut 100 101 99 100 210 21* Ceamai noua si cea mai buna Maşina de Cusut din lume PATENT-NOT HM ANN SINGER-PERFECTIONAT PENTRU FAMILII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI Maşină de cusut cu braţul înalt, premială la toate exposiţiunile, cu primele medalii şi diplome de onoare. Ea poseda numeroase Îmbunătăţiri precum: Lucrarea fără nici un sgomot, depănfitor automatic ppntru aţă, Suveică fără înfierare, Aşezarea de sine a acului în adevărata posi-ţiune,făcând ca lucrul se iasă In tot d’auna curat, elegant şi simetric, un ce ce nu există la nici o maşină de cusut. Toate părţile principale ale maşineî sunt lucrate în oţel fin. Maşina mal posedă, aparate de brodat, marcat, tivit, încreţit, maşină cu aparat de făcut gâurl etc. garantiIe înscrisa PE i) ANI* Blatiloila in rate mici lunare sau sept am Anale Cumpărătorilor cu bani gata li se oferă un rabat corespunzător. Singurul representant pentru toata România, Seibia, Bulgaria şi Grecia MAX LICHTENDORF Bucureşti Boulevardul Elisabetha, Grand Hoteldu Boulevard Unde se afla si depoul general ROG NU CONFUNDAŢI * GRAND HOTEL DU BOULEVARD Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC Bucureşti.—Calea Văcăreşti IMo. 192—Bucureşti Se însărcinează cu construcţiunl de turbine şi mori cu preţuri mal reduse de cât acele dinVieita şi Pesta. Preciul Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900 » » » 1 » » 46 » 2100 » » » 2 pietre » 36 » 3600 » » » 2 pietre » 42 >> 3800 Esecuteazâ repede or-ce lucru de urnâtorie safi mecanică ; precum : olane simple şi ornate. Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc. Mare deposit de grinzi de fer, raiuri pentru vagoane, Deacauvile, I teve de tuci. itlare asortiment de pietre de moura, La Ferte-sous-jcuurs I | CAFSLLES OMTALES i DU | Dr. RENIER » Cel mal sigur remediu contra blenoragiei ţScuiaraent) recent, chronicsi tuturor inilamaţiunilorale canalululure-tral si a basicei udului. Fie care cutie este însoţită de o instrucţiune. Preţul 4 lei. Se allă de vânzare: In ŞŢucuresti, la farmacia Apolo, M. gŢrus et comp. Calea Grivitei 23, farmacia la Aurora, Anton Altan. Strada Batistei 14 bis. In Braila la farmacia la Aquila Komâna Anton Drumer Strada Galaţi. 735 II X * LA ORAŞUL VIER A Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. A LA VILLE DEVIENNE vis-d-vis de Lib. Socee Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatate wl soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne ei Domni. Feţe de masa, şervete ei prosoape de pănza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapoiam frantzuzeec de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’F,cosso, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după nlwteinul profesorului Dr. G. .iaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru fldantatl. Layettes «si Trouuouri pentru copil. Trousouri pentru pensionate, oteluri al rentauranturl. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOCill .VOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIHTS OBI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL V IEN A CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACI A ROMAN IA. vis-â-vis de librăria Socec 535 AVIS IMPORTANT -csaKjsîssss!— Sub-semnatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât a mai deschide de la 1 Aprilie a. c. afara de magasinul nostru din Strada Carol 1, No. 21 Calea Victoriei, Coltul Hotelului Coatineutal, vis-a-vis de Teatru National Atragem atenţiunea onrabilului public ca în desvoltarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra putem oferi o MARFA EMINAMENTE SOLIDA fara a conţine intr’ânsa alt material de cât pi®le si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da ATENŢIUNE MARCEI FABRICEI noastre, ori-ee pereche de ghete purtând marca fabrice! noastre suut garautate de noi Produsele noaste se mai gasecc prin districte numai la firmle aci notate: Craiova: Florea Stânciuiescu et Th. Demetrescu; T.-Severin : l*h. Kobtn; Piteşti: M. I. Satescu; T.-Jiu: Marcus et Spinter; R.-Vâlcea: I. Zurescu; T.-Vestei: P. Petrescu; Cămpu-Lung şi Ploesli: A. Rosenbluth; Buzeu: T. K. Argintoianu; Tecuciu-Focsiani: Varlan Missir fi1;i?acau: I. M. Horovilz; Roman: Fraţii Rosenfeid; T -Ocna- Ovanes Ştefan; Giurgiu: Luca Lucato; Roşiori-de-Vede: Sam. Asriel et fiu; Calarasi: V. Mitrany; Olteniţa: M. Kamerling; Constanta G. Lucsi. £u stinia IVI. TH. MANDREA et C omp. ■1 Cdi£S5 ÎNCĂLZIRE DE CLĂDIRI N0U1 Pe gerurile deosebit de grele ale iernel trecute s a putut constata, că nu ex stă nici o sistemă de încălzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger Cornet*. Nici sobele zidite, sobele de porţelan, calolifereb1 nau putu da căldură îndestulătoare; aşa că In mal multe casur citatele aparate de încălzire s a Înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet'. Regularea câldurel so face tn modul cel mai perfect, oblinându-se cu una şi aceiaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă. Consumaţiunea combustibilului estă mică tn raport cti marea căldură ce dă soba. iar ca material se poate Întrebuinţa coc?, cărbuni de piatră, lignită, lemn şi coceni de porumb Soba serveşte şi ca ventilator şi Be găseşte tn esecuţiunea cea mal simplă, precum şi In cea mal elegantă, ast-fel că poat^* fi aşezată tn saloanele cele mai luxoase precum şi tn odăi simple. Sobele centrale Meidirger «Cornet» tncălzesc până la 1200 m. c. şi pot (i întrebuinţate ca calolifere pentru Încălzire de clădiri complec e. Toate şcolile cele noi, precum şi pătaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevfizute cu aceste sobe. O încălzire igienică şi economică fiind punclu capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprieta1 ilor asupra sobelor .ticidiuger «Cornet, construite in fabrica mea. ADOLF SALO.HGA, Strada Doamnei, 14 bis. DOCTORIL SALTGK MEDIC ŞI CHIRURG De la Facultatea de medicina Viena din Specialist In boalele Sj pliililice pe care le trateaza tnlr’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consultaţiunidela7i/2—8 /2dim. şi de la i—4 p. m. Strada Fortuu1 IVo. 4, lângă Spiţeria de la Biserica u Sfinţi. 664 mamanua mmn Iii j? s a» y lla ii DE L’ARRAYE DE FECAMÎ* ţFRANCB) ESCEUNTĂ. TONICĂ, DIGESTIVĂ 82 AJPKRlTIVl CKĂ M *T BUNĂ DIN TOTE LICORILE |v*en>iiBr iyjvr.cz. sfetOiUrani | A wsere todâuna in jomiltt iflacârei sticle, eticheta pătrată partindâ svmnătur» | directe celui generale. perH e»ri angajata jk warisC a su vinde nici 6s contrafa