ANUL m No. 739
mMmummmmmtm
0 SINGURA EDITIUNE
LUNI 9 (21) MAI 1888.
NUMERUL 15 OAM NUMERUL
ABONAMENTELE
(NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREt LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
Ih Bacnre«el: La casa Administtaţiunel. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In strrineiate : La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢ1UNEA .
No. D,-Plalza Episcopiei,—No. II
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
NUMERUL 13 BA\I NUMERUL
-----	asi
A ATACU RILE	b
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS#
TRATIA ZIARULUI
I.a Paria : Agenre Havas, Place de la Botirşe, # Anunciuri pe pag. IV, linia 30bani; anuneiuri ai reclame pe pag. 111, z lei linia.
I.A PAKIS: segăse6tejurnalul cu 15 t-eni. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. 6rr-ina)n. \o. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
1	-	i - *--w
ADMINISTRA ŢI UNEA 'n
No. 3.—I’ialrn Episcopiei.—No. 3.
WAMFEST1L COLECTIVIST 0 VORBA CU D NU PANU VIATA COMUNALA
UN DOCUMENT PREŢIOS
SOC. „PROMSM SILVIC**
MANIFESTUL COLECTIVIST
Astăzi la orele unu şi trei zeci minute, cu o jumătate de ceas înainte de ora desemnată pentru întrunirea colectivistă de la Naţionala, ziarul Democraţia a publicat manifestul so-cietăţei de pungaşi care ne a jefuit în timp de doî-spre zjce ani.
Cu o jumetate de oră înainte de a se întruni măcar colectivitatea, înainte de a se şti oficial oe are se se petreacă la această Întrunire, Democraţia punea în capul acestui manifest, următoarele cuvinte: «Ne grăbim a da publicităţei următorul apel către ţară, citit si unanim a-clamat de intreaga adunare !»
Unanim aclamat de o adunare care Încă nu se întrunise I Aceasta nu este oare culmea minciunel şi a escrocheriei politice ?
Dar precuvântarea manifestului ny. lrebue se ne surprinzâ; acest act politic jAonţinând mai multe minciuni îe cât rendurî de tipar, trebuia se Înceapă printr’o minciună.
Falşii liberali de la 1873 oare exploatau, spre a veni la cârma ţârei, numai sflnta coardă a patriotismului, — precum unii escrochl es-p’oatează sentimentul iubire’, spre a stoarce parale — recurg şi astăzi la acelaş mijloc de Înşelătorie.
La 1873, aretau poporului gogoriţa Germană, ne speriau cu coiful prusac, ne băgau în cap frica bătâei de picior a iui Radovitz şi denunţau partidul conservator ca vlndut Germaniei.
Astâ-zl, dupe ce au .lins piciorul Iul Bismarck In toate sensurile, dupe ce apoi s’au rezemat eî odinioară pe Rusia spre a răsturna pe Vodâ-Carol şi a ne Înzestra cu un Vodâ-Dabija, caută iarăşi a electrisa patriotismul ţerel, vorbindu-I de cnutul Rusesc, de pretendenţi la Tronul României şi pun—pe sub Înţeles—toate aceste infamii In sarcina adversarilor politici al colectivităteî.
Lucru ciudat, acest partid zis li-beral-naţional, care nu este nici naţional nici liberal, nu poate se stea 24 de ore tn oposiţie, nu poate se lupte cinci minute, fără se denunţe pe cei-Talţi ca vlnduţi azi Germaniei, mâine Rusiei.
Din fericire, anii trec şi naţiunea vede preţul destăinuirilor acestei a-sociaţiuni de tâlhari.
Precum odinioară s’a văzut cât de calomnioase erau acusările celor ce ne stigmatisau ca vlnduţi Germaniei, tot ast fel se va vedea şi valoarea acuaârilor de astâ-zl.
Poate fi convins tot partidul colectivist că dacă Rusia se bizue măcar In vis pe sprijinul nostru spre a fi preponderentă în ţara românescâ, apoi atunci are vreme se aştepte mult timp, are vreme se putrezească oasele tutulor generaţiunelor sale presente şi viitoare, căci noi n’am slujit sub steagul lui Ion Brâtianu.
Ne căutăm puterea şi sprijinul în iubirea Românilor, iar nu in acea a străinilor. Ne ajunge numai stima acestora.
mmmmmsm
Tot manifestul colectivist nu merită drept vorbind o analiză mai serioasă şi nici nu pare făcut de oameni care doresc se fie cunoscut'.
Manifestul, poartă titlul de «Apel către ţară» dar acest apel nu e iscălit de nimeni.
Oare petele ce sunt pe numele membrilor colectivităţel, i'aâ împiedicat se subscrie?
Oare minciunele conţinute In acest apel, li s’au părut şi lor prea boacăne ?	.
Nu ştiu I
Ap lurile iose pentru a avea valoare, trebue cel puţin subscrise de apelanţi—alt fel se pun la dosar.
I). H. R.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
CUarloltenburg, 19 MaiO.
împăratul Insolit de familia sa, a făcut seara o preumblare tn trăsură deschisă tn Grunewaid. El a fost salutat într’un mod respectuos de popul&ţiunea care a venit se-l ofere multe flori.
St. 1‘ctersburg, 19 MaiO.
«Gazeta de Moscova» zice că causa ne-liniştet generale este situaliunea anormală a majorităţii Statelor Europei occidentale.
Poporul francez se tndoeşte de eficacitatea principiilor republicane.
Unitatea Germaniei este maf mull superficială de cât reală.
Austria a piertiut tutr’vin mod irevoca-bit basa istorică a posiliuniî sale fa Occident r şri caută a compesaţiuua In O-rient, sub apăsarea sdrobitoare a vecinei sale de la nord.
Italia, tn urma dublului sâO eşec în A-bisinia, e capabilă se caute o consolaţiune aiurea.
Turcia ruinată are în braţe atâtea ces-tiunl câte provincii posedă.
Grecia, Serbia şi România aspiră la nişte scopuri ilusoril.
Bulgaria este o plagă deschisă care a-meninţă de a deveni o gangrenă. Toleranţa Europei faţă cu anarhia politică şi socială a Bulgariei probează că forţa morală a concertului europoan a căzut.
«Gazeta» tnchee zicând că înţelepciunea impune Rusiei o extremă băgare de sdmă.
Paris, 19 Maib.
Articolul «Gazetei de Moscova» a produs o oare-care impresiune tn diferitele cercuri politice.
Berlin, 19 Maiu.
«Gazeta Germaniei de Nord» vorbind de faptul acesta că un călător german a fost Împiedecat mal deunăzi la graniţa francezi, de a continua călătoria sa, consideră că nu este improbabil ca acestei provocaţi uni din partea Fraudei vor urma -represalii.
% lena, 19 MaiO.
Se anunţă din Raguza «Corespondenţei Politice» că banda de briganzi care pătrunsese din Muulenegru tn llerzegovina a fost împrăştiată, la 16 MaiO, aproape de graniţa, de către gendarmeria şi un mic detaşament de armată. Doi briganzi aii fost ucişi, printre care fratele şefului bandei.
Detaşamentul de armată care nu simţise nici o pierdere, a continuat urmărirea sa, ajutat de populaţiune. Şeful bandei, Milutin UiqLjfi fost ucib tot la 16 de către o pair jiâ.
Budapesta, 19 MaiO.
Regele Milan, care vine din Viena şi se întoarce la Belgrad, a sosit aci la amiazl.
Insbt-ueli, 19 MaiO.
Un incendiu a isbucait erl Iu pădurea comunală din lenbach, şi, favorisat de un vlnt violent, a luat proporţiun! mari.
Populaţiunea şi trupele lucrează pentru a stăpâni focul.
0 Y0RBA CU D. PANU
Lupta de ieri publică un articol iscălit de d. Panujşi subtitlul Programul junimist tu care recunoaşte că junimiştii aO tn a-devâr un program, şi se întreabă ce zic conservatorii şi ce zic liberalii î Aşadar duped. Panu conservatorii, saO mal b'ne nici o nuanţă dintre el afară de junimişti, n'ab un program tn cestiunea ţăranilor 1 Aşa să fie ?
Pentru o dată, de şi lucrul nu intră tn obiceiurile noastre, să ne fie iertat şi noă a trage, cum zice românul, spuza pe turta noastră şi a spune d-lut Panu, că Epoca s’a ocupat de cestiunea ţăranilor ceva mal înainte de ziarul Lupta, cel puţin de când acesta apare tn Bucureşti, căci nu ştim bine ce a putut sorie Lupta atunci când era ziar de provincie. Ba ce e mal mult, pe când Epoca propunea, e un an şi jumătate de atuncea, reforme tn sens economic, d. Panu se resvrătea şi spunea că nu pâinea şi mijloacele de hrană şi de traib bun tn genere este ceea ce trebue dat mat întâiO ţăranilor. A urmat asupra acestui punct chiar o polemică tntre noi şi d. Panu. De atunci pare a fi renunţat la aceste idei şi astă-zl îl vedem abondând cu lotul tn sensul nostru, adecă tn d rec-ţia reformelor de natură curat economică. Bine înţeles că re'ormeie economice ale d-lut Panu nu s int şi ala noastre, dar tot reforme curat economice sunt, şi prin urmare contradicţia este i nvederată.
Nu de asta ne ocupăm tnsă, de şi am putea-o face cu oare-care dreptate când vedem că con fratele nostru esteaşade personal tn cât ia fie care vorbă zice adversarilor săi: «aţi venit la vorbele mele, aţi adoptat ideile mele ;
Vrem astă zi să ne plângem de tendinţa d-lul Panu de a ne acusa că n’avem program tn cestiunea ţărănească, când Epoca nu numai că a propus un şir tntreg de reforme foarte precisate, dar Încă, a căutat să le şi legitimeze şi esplice printr’o lungă urmare de articole, sub deosebite titluri anul trecui, sub titlul de Cestiunea tei'a-nilor tn vremurile din urmă, tn curs de o septămănă întreagă.
O asemenea procedare nu este nici colegială nici corectă, şi dacă am imita chipul de a polemiza al d-lul Panu, am putea cu drenl. r.nv<*r>J ..t^Vuux'tx* se preface că nu ştie că tfse am arătat lămurit părerile, fiind că sfal'l dă mâna să le discute.
Adecă cum, noi n'avem program, de şi am propus tnlocmai ca şi junimiştii vânzarea tn aceleaşi condiţii a moşiilor statului numai la săteni ?
Noi n’avem program, de şi am propus reorganisarea creditelor agricole aşa încât să se poată avansa fără nici o tmpedicarc, capitalul trebuincios pentru instalare şi primele cholluell de cultură la toţi sătâ-nil, care sub un titlul sab sub altul vor avea sab vor putea avea pământ; propunere care tinde la acelaş rezultat cu aceea făctită de junimişti?
Noi n’avem program, de şi am cerut ca şi junimiştii o lege care se tmpedice parcelarea ecscesivă a proprietăţel ţărăneşti?
Noi n’avem program, de şi am cerut înfiinţarea de ferme model, delimitarea is-lazelor şi pământurilor ţăranilor, o lege asupra devălmăşii, desfiinţarea tacselor puse pe justiţie, când e vorba de proprietatea ţărănească, desfiinţarea unora din impositele indirecte, punerea ţăranilor prin mijlocul unul judecător ambulant, tn poziţie de a face actele vieţel civile etc?
După d. Panu toate acestea nu consti-tuesc un program, de şi toate aceste propuneri se leagă tntre dânsele şi formează un sistem tntreg de Îmbunătăţire tn toate direcţiile. Nu e un program după d-nu Panu, fiind-că, de, dacă ar II program ar trebui discutat şi atunci,... atunci cu greb ar putea sta tn picioare faţă cu dânsul, care subordonează cestiunea lipsei de pământ atât de folositoare socialismului altor cesliuul, programul de atâtea ori schimbat şi aşa de puţin legitimat al d-iul Panu.
Asta tnsă nu se chiamâ discuţie cinstită şi nu arată prea multă încredere în puterile aceluia care se face vinovat de aşa ceva.
1. A. I.
VIATA COMtYALA
S’a zis adesea, şi cu drept cuvânt, că comuna este piatra triangulară a e-dificiulul politic al unui Stat, bine or-ganisat.
De buna stare a comunei, In adevăr, ds finanţele sale prospere, depinde buna stare a Statului tntreg şi soliditatea financeior acestuia.
Mal mult Încă, comuna este prima şcoală la care cetăţeanul Învaţă a se o-cupa şi a aprecia lucrul public.
Daca considerăm lnsâ starea comunelor la noT, constatăm, fără nici o dificultate, — numeroasele raporturi ale d-lui ministru de interne pentru disol-
varea consiliilor comunale o dovedesc în destul—că comuna, ca şi toate cele alte institutiunl publice, nu a fost de cât un mijloc prin care colectiviştii ab căutat sâ'ş) bată monedă.
Io	acest unic scop, şi pentru a putea şi mai bine şi mat sigur sâ’l atingă, el ab făcut din administraţiunea comunală o oficină politică :
Ab introdus scrutinul pe listă, pentru ca sub firma unul om recunoscut cinstit sab al unut întreg partid, să se posta strecura tn consiliele comunale şi pungaşi ordinari.
Din consiliele comunale, el ab făcut primele lor instrumente tn alegeri, es-cluzând din listele electorale pe toţi &-legătorii independenţi şi introducând cu duiumul bătăuşi recunoscuţi al colectivităţi.
Din procesele de contravenţie, el au făcut mijloace de opresiune politica.
Din expropriele şi din alinierile fără sftrşit şi fără socoteală, pentru unii mijloace de înavuţire, iar pentru proscrişii colectivităţel mijloace de persecuţiune.
Din funcţiunile comunale, sinecure şi recompense pentru agenţii lor electorali.
In fine, el ab întins şi uzat toa te coar dele administraţiunel comunale pentru a realisa afaceri strălucite, sab pentru a’şi pregăti terenul în luptele politice.
Aceste resultate, el le ab obţinut creând taxe peste taxe şiimpositepeste imposite, cari mal de cari mal grele şi mal nedrepte.
Este destul, în adevăr, se amintim nenorociţilor contribuabili cft nu
necesitate care se nu fie supus unei taxe comunale : La comuna Bucureşti
numărul lor trece peste S00 !
Strâgănirile, şicanele şi persecuţiu-nile ce decurg din percep1 iunea lor, contribuabilii le cunosc maî bine de cât or cine.
Şi toate aceste sacrificii pentru a îmbuiba câţi-va gheşeftari ordinari 1
Este timpul credem a proceda la reconstruirea edificiului nostru politic.
S3 începem tuşă, opera noastră de la bază. Să reformăm şi să analisăm administraţiunea comunală, căci numai ast fel vom putea regenera corpul nostru social.
Smulgând din ghiarele fiarelor colectiviste bugetele comunelor, vom putea, în parte cel puţin, vindeca rana adâncă ; ruina financiară şi secarea tutulor sorginţelor noastre de ver.iturf, pe cari o administraţiune destrăbălată şi flămândă In curs de 12 ani a fâcut'o tn trupul ţârei noastre.
Vor mai rămâne de sigur multe de Îndreptat; să procedam totuşi cu cele mal urgente.
Regularea vieţel comunale pe alte baze, pe alte principii, se impune tnsă tn cel d'ântâib rând.	B.
li\ DOIMNT PREŢIOS
Câte-va zile ne mai despart de ziua când alegâtoril comunei Bucureşti, vor avea sâ se pronunţe asupra administraţii, ce consiliele comunale colectiviste au făcut In timp de 12 ani.
Spre a Înlesni calea alegătorilor aceşti judecători suprem', dim loc, azi, tn coloanele ziarului nostru, a unu! act oficial din 1887 care arată până la evidenţă ca interesul personal a fost călăuza colectivităţel, iar toată munca ce ei au depus tn serviciul public n’a dat alte roade, de cât ruina comunei şi ina-vuţirea lor din speculaţiunile şi jafurile cele mai murdare.
Consilierii comunali trimişi acolo, spre a păzi şi economisi avutul comunei, şi’l îm-pârţeau între dtnşil, după cum tâlharii de codru împart intre ei obiectele furate.
Nici nu se putea alt-fel, când un pungaş de strada, hoţ de buzunare era în capul ministerului de interne, căci el nu era pus acolo să păzească averea şi viaţa cetăţenilor, ci din contră ca sâ organizeze şi sâ dirigeze jaful, şi asasinatul; osebit mai avea misiunea d'a corumpe caracterele funcţionarilor o-neşti şi dacă nu ajungea a acest resultat se’
dea afară, cum a făcut şi cu autorul acastut Referat.
Iată acum şi acest document, asupra căruia vom reveni.	>
Referatul şefului diviziei comunale adresa? ministrului de interne asupra exproprierilor făcute de comuna Bucureşti tn scurtul interval de timp
ds 9 luni:	.*
Domnule ministru,
D-nul Primar al Capitalei prin a-dresele No. 11760 şi 15606 a. e. ve roagă se bine voiţi a aproba voturile Consiliului comunal prin cari se încuviinţează cumpărarea de către Primărie a caselor din strada Popa Tatu ale d lui Niţă 1. Titircă drept preţul de lei 67,500 şi a hanului numit Neculcea din suburbia Cişmeaua Mavroghenî, şoseaua Chisselef pentru preţul de 70,000 lei.
Ministeriul, — aprobarea căruia d nu Primar al Capitalei o solicită pentru voturile menţionate, — are, conform cu textul şi cu spiritul le-gei Comunale (art. 53) nu numai un simplu rol de înregistrare a voturilor acestuia ci şi un rol de control, control pe care trebuerse’l exercite cu atât mai multă scrupulositata şi circumspecţiune, cu cât consecinţele aprobărilor ce el dă acestor voturi 'I privesc, — sub raportul răs-punderei morale şi legale îutr’un mod esclusiv şi mal direct chiar de cât pe însuşi Consiliul comunal al cărui vot, simplu desideralum In
nul Majestâţel Sale, dupe împrejurări, ’l învestesc.
Pătruns, d le ministru, de această Îndatorire legală, cred indispensabil de a releva d-vo6stre prin presentul referat, că de la un timp Încoace cumpărarea de imobile de către Primăria Capitalei de la particulari prin buna învoiala, si vinderea către aceştia a imobilelor comunali, precum si aprobarea nediscutata acordata de minister tutulor acestor acte juridice, se pare a fi devenit la Comuna un lucru atât de firesc în cât d-nul Primar al Capitalei, când supune aprobarei ministe-riului voturile respective ale Consiliului, NICI CĂ MAI CREDE DE CUVIINŢĂ A l ÎMPĂRTĂŞI MOTIVELE PE CARI CONSILIUL Ş’A IN-TEMEAT IJOTĂRĂREA SA, ori a’I comunica actele şi piesele care ’l pot pune în măsură de a aprecia utilitatea pentru Comună a actelor sus zise, cum ar fi de exemplu cel puţin un act de expertisâ, dresat de experţi numiţi ad hoc de Tribunal.
Mai mult încă, solicitând ministerului aceste aprobări, d-nul Primar, nu arată, in cele mal multe cazwl, nici fondul din care urmeoză a se e-feclua aceste plăţi, cea ce în o bună economie financiară este de sigur nepermisibil, — fie-care alocaţiune bugetară avend destinaţiunea sa.
Pentru a ve putea, d-le ministru, da compt lntr’un mod exact de chipul şi suma in care banii Comunei Bucureşti, au fost întrebuinţaţi de Consiliul comunal In aceste cumpărări, am onoare a nota aci, pentru a nu me sui mai departe, cumpărările făcute de Primăria Capitalei de la 9 Maiu 1886 şi până astăzi:
1.	Prin decretul No. 1606 din 1886, Comuna Bucureşti este autorisată sâ cumpere drept preţui de 10,000 let, din strada Dulgherii, al d-lul I. Mandrea şi soţiei sale ;
2.	Prin decr. No. 2211/86, Comuna Bucureşti este autorisată se cumpere drept preţul de 10,000 locul din strada Rachovel al d-lor Theodor şi Alexandrina Terneli;
3.	Prin decr. N. 2433/86, Corn. Bucureşti este autorisată a cumpăra drept preţul de 7000 lei locul situat în strada Şerban-Vodă, ipe c&re se află clădit hanul Dragului;
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 9 MAI
4.	Prin decr. No. 2643/86, Com. Bucureşti este autorisată se cumpere pe preţul de
12.000	locul din strada Semi-Cerculul al d-lul sub-locotenent Boiceakovski;
5.	Prin adresa ministerului No. 15,064/86, Com Bucureşti este autorisat&a cumpăra pentru preţul de 140,000 lei, casele cu locul lor din strada Moşilor ale d-lul C. Tomazoglu;
6.	Prin decr. No. 2806/86 Com. Bucureşti este autorisată a cump&ra pentru preţul de 20,000 lei casele cu locul lor din strada Caimata No. 11 şi pentru 18,000 lei pe a-celea din aceiaşi strada ale d-nel Irina Du-mitrescu;
7.	Prin decr. No. 3084,86,Com. Bucureşti este autorisati a cump&ra drept preţul de
30.000	lei locul din fund&tura Spitalului şi strada Polizu al d-nel Anal. Şuţu;
8.	Prin decr. No. 3059/86, Com. Bucur, este autorisat& a cump&ra drept preţul 14000 lei proprietatea, din strada Străbuni, a d-nel Pencovicl şi pentru preţul de 11,000 lei pe acea a d-lul Bucur Nicolae din colţul slradelor Olari şi Rumeioara;
9.	Prin decr. No. 594/87, Com. Bucureşti este autorisati se oumpere locul d-lul Scarlat OrSscu, de o suprataţ& de 1176 m. p. 83/00 drept preţ de 20,000 lei;
10.	Prin decr. No. 1278/87, Com. Bucur, este automata se cumpere drept preţul de 6600 lei locul din strada V&c&reştl, al d-lul St. Ggeorghiade.
11.	PRIN DECR- NO. 1279/87, COM. BUCUR. ESTE AUTORISaTA SE CUMPERE DREPT PREŢUL DE 25,000 LEI, PROPRIETATEA D-LUI D. M. IONESCU-MU8CA, *) CONSn.IER COMUNAL DIN STRADA TABACARU.
12.	Prin decr. No. 1325/87, com. Bucureşti este autorisati si cumpere drept preţul de 8,000 lei, locul din strada Teilor al d-lul P. Marinescu ;
In fine sunt supuse aprobirel ministerului :
13.	Prin adresa Primiriel No. 11760/87, cumpărarea caselor din strada Popa Tatu ale d-lul Ioniţi lonescu Titirci drept preţul de 67,500 lei, şi
14.	Prin adresa No. 15,606/87, cumpărarea hanului Niculcea de la şoseaua Chi-selef pentru preţul de 70,000 lei.
însumând toate aceste cifre, găsim ca totalul lor atinge enorma tifra de 342,500, a cărei cheltuiala s’a făcut de Primărie, cu incuviintzarea ministerului prin buna invoiala.
Trecând la partea II adică la vîn-zarea către particulari a proprietăţilor camerei, găsim In dosarul res-
_________________________
Com. Bucureşti este autorisati a vinde locurile ce posedi la şcoala Tunarii, la sooala Maidanul Dulapului şi acelea de sub Mitropolie.
2.	Prin deor. No. 557 din 86 Com. Buc. este autorisati a vindelocurile dupe splaiul drept al Dîmboviţei, din dreptul b&-ilor MiLrasewski şi girliţa Rahova.
3.	Prin adresa Prim. Capitalei No. 31303 din 86 Sept. 19 d. primar soliciţi Ministerului aprobarea votului Cons. Comunal, prin care se ceda d-lul Teodor Eftimiu un teren oomunal, din strada Carol, In întindere de 175,38 m. ptr. drept preţul de 8769 lei; şi aceasta prin buna intelegere.
La &oe&8tă cerere Ministrul prin adresa sa No. 12812 Sept. 23 din 86 răspunde că «înainte d’a avisa a-supra decisiuneî Gonsil. Comunal, roagă să i se Înainteze un act de ex-pertisă a terenului ce comuna vo-eşte a vinde d-lu! Teodor Eftimiu».
Până In present nu s'a primit la Minister nici un răspuns la această adresă, pentru cari motive nu pot se’mi dau seama.
4.	Prin decr. No 2696 din 86 Comuna Bucureşti este autorisati a vinde, prin buna invoiala, proprietarilor vecini locurile sale după splaiul sting al Dîmboviţei cuprinse . Intre podul Rahova şi strada C&ld&rari;
5.	Prin decr. No. 131 din 87 Com. Buc. este autorisati a vinde d-iul Bushor casele din strada Şerban-Vodi drept preţul de 30130 lei;
6.	Prin adresa Ministerului No. 1624 din 87 Com. Buc. este autorisati a vinde prin buna invoiala, d-lul I. Pelrescu, locul din strada Schitu M&gureanu, tn Întindere de 395,17 m. p. a 5 lei m. p.
7.	Prin decr. No 1186 din 87 Com. Buc. este autorisati a vinde, prin buna invoiala, proprietarilor vecini, locui vechel maici a girliţel dintre splaiul Dîmboviţei, suburbia Hadu-Vodi şi strada dintre g&rle.
Motivele cari au condus pe Cons. Comunal in această cornere a proprietăţilor Comunei, nefiind în cele mai multe caşuri arătate Ministerului, mă opresc de la or-ce apreciaţiune obiectivă cu privire la aceste achisiţiuni şi înstrăinări de imobile, relevând numai, că toate cumperarile au fost făcute prin buna învoiala, precum si o buna parte din vinzarile menţionate.
Insă în faţa unei atari situaţiuni, subsemnatul este de părere ca, In
*) Se se observe ci acest loc a fost cumpărat de d. D. lonescu-Mussâ. pe preţul de tooo lei;
S	r ealisat deci oaor. colectivist un câştig net de 14,000 lei pe socoteala nenorociţilor contribuabil) *1 Capitale;,
principii!, se nu se mai aprobe a-semenea cumperari si vînzari de imobile de cât când achisiţiunea sau înstrăinarea lors’ar impune comunei Bucureşti Intr’un mod imperios şi că In or-ce cas încuviinţarea lor se nu se mai acorde, fără nici o escepţiune, de cât în basa unor acte justificative de expertisă, Întocmite de experţi numiţi de tribunal.
Iar pentru cât priveşte cumpărarea caselor d lui Niţă t. Tilircă şi aceea a hanului Neculcea, al căror preţ însumează împreună însemnata ţi/ră de 137,500 lei; avănd în vedere mijloacele restrânse de cari comuna dispune, — considerând că pentru stingerea deficitului exerciţiului 1885—86 şi a-ceea a deficitului probabil al exerciţiului 1886— 87, a fost nevoe să se aloce în bugetul extraordinar 1887— 88, (alimentat de împrumutul de 13000000) sumele de 655,495 lei 35 bani şi 750.000 lei,—SĂ SE REFUZE CATEGORIC ÎNCUVIINŢAREA, sau cel puţin se se orânduiasca o co misiune de expertisă.
şeful diviziei Comunale (s.) A1. Rasilescu.
Răspunsul d Iul Ministru Radu Mi haiti la acest elocinte referat a fost aprobarea Imediata a gheşeftarilor ticluite de coţcării de la comunâ.
Ci alegatorii Insa le vor judeca alt-fel de cât vestitul pungaş de ceasoarnice şi pungi, nici ca ne Îndoim.
Acum, cel puţin, el vor deschide ochi! şi nu vor mal trimite pentru a le administra a-vutul de cât oameni cercaţi şi recunoscuţi onorabili.
La urnă deci!
IN F ORM A T IUNI
Itescoala teranllor
Citim In «România liberâ de erl :
Se ştie agitaţiunea care se semnalase în judeţul Vaslui pe la comunele Vultureşti şi Buhăeşti.
In Vultureşti un număr de ţărani compus în mare parte din rcserviştl s au dus la fâneaţa arendaşului şiau făcut la capetele locului muşuroaie ca cum ar fi voit să şi-o împarţâ. Prezenţa prefectului Donicl între
va I 11911 d V.j b >• W Wtt «7X7 1 OLlUaţO Ulii 1*0*
tâcire, cu atât mai mult că li s'a a-cordat satisfacţii! ne în ceea ce privea plângerea lor In contra autorităţii comunale din Buhăeşti pentru care se sleise în zadarln trecut toate căile de reolamaţie.
Locuitorii desamâgiţi au reintrat în firea lor, aşteptând măsurile legale pentru aplicarea legii însurăţeilor.
Dd. Alex. Ştirbei, Ministrul lucrărilor publice, colonel Voinescu, prefectul poliţiei Capitalei şi Qeorge Duoa aâ plecat aseară la Sinaia pentru a întovărăşi astâ-zl pe Regele şi Regina la Întoarcerea M.M. L L. în Capitală.
D. Ath. M. Thano e numit sindic in comitetul bursei din Brăila.
D. Sache Negoescu este numit director al prefecturei judeţului Dâm-boviţa lu locul d-lui Nicu Rusu, demisionat.
Dosarul afacerei colonelului Mai-cana fost înaintat Vineri Consiliului de Revizie din Bucureşti.
De sigur că judecarea recursului d-lui general Maican nu se va face de cât pe la 25 Mai.
D. Căpitan Mardare a fost transportat la penitenciarul Văcăreşti unde îşi va face osânda.
Consiliul sanitar superior a terminat discuţia regulamentului de higiena pentru Târguri şi Bâlciuri. A-cest regulament va fi înaintat în curând d-lui Ministru de interne spre aprobare.
Aflăm ca d. Bascovicf este numit şef al oficiului telegrafo-poştal din Râmnioul-Vâlcei.
Regimentul 2 de Roşiori va părăsi Capitala la li Maiu pentru a merge se ia garnizona la Slobozia.
Amintim publicului că societatea Jokey Club, calea Victoriei 100, are un tir cu pistolul înfiinţat în grădina sa. Acest tir se poate utilisa şi de public între 9—12 ore, şi secretarul societâţei este autorizat se dea cărţi de intrare.
-SSfc-
Atragem atenţiunea celor în drept asupra marelui număr de şcolari ce sunt atinşi de conjonctivita simplă Consaltaţiunile gratuite ale diferitelor spitale din Capitală au zilnic
de examinat zecimi de asemenea cazuri.
După spusa medicilor această maladie este datorită proastelor localuri în cari învaţă copii.
Eri comisia interimară a Capitalei s’a întrunit pentru a se ocupa de cantitatea de proecte de îmbunătăţiri ce sta de ani în cartoanele arhivei.
Cu această ocazie ne permitem a atrage atenţiunea comisiei interi-mareesupra lipsei de catagrafie pentru aceste proecte.
Se ştie deja că or ce lucrare se face nu este trecută nicâeri, ast fel că funcţionarii ce plec din primărie pot lua cu sine lucrările ce au făcut.
Consiliele generale şi comitetele permanente ale judeţelor Tecuci , ialomiţa şi Teleorman, au fost di-solvate.
Alegerile vor avea loc în cel mai scurt timp posibil.
Regele şi Rogina se vor întoarce de la Sinaia mâine la 5 ore şi 1/2 MM. LL. se vor scoborî la Palatul Cotroceni.
Aflăm că parchetul de Mehedinţi a pus mâna pe un domn S. .a care cutreera satele pentru a provoca o mişcare socialistă.
Acest domn S. ..a care a diri-geat chiar mult timp un ziar socialist, se afla în strânse legături cu asociaţia Nâdejde-Mortzun etc.
Camera de punere sub acusaţie se va pronunţa Luni asupra cerere! de punere în libertate pe garanţie făcută de dd. Ghiţâ R. Marcovieî şi lonescu Bărbieru dovediţi instigatori ai răscoalei ţăranilor din plasa Sabaru judeţul Ilfov.
Monitorul Oficial va publica ui se spune în curând un nou regulament privitor la examinarea şcolarilor pregătiţi în casele părinteşti sau în instituţiuni private.
Mulţumim de pe acum d-lui Ma-ioresou d’a fi bine-voit să ţină seamă de legitimile plângeri ce reglementul d lui Mitiţâ Sturdza a produs.
Informaţii positive primite din Ploeştî, ne permit a desminţi ştirea
muna Vţjffiigâreaalcam judeţul Pralfava, ţărani ar muri de foame şi că o epidemie de variolă ar fi decimat poporaţia.
Din inspecţiile minuţioase făcute la 22 comune de către d medic primar a] judeţului, s’a constatat că în expirata lună nu a existat de cât caşuri sporatice de tuse convulsivă şi morbili numai în comunele Chioj-d ea ii ca şi Salcia.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA H VVAS
Londra, 19 Maib.
Corespondentul berlinez al lui «Standard» anunţă câ cercurile competente cred tn isbânda apropiată a împrumutului rusesc care s’ar face de un sindicat francez. Acest împrumut, care ar atinge ţifra de 500 milioane de ruble, s’ar emite la toamna viitoare.
Acelaş corespondent zice că prinţul de Bismarck studiază mij'oacele de a tmpedeca plasarea titluri or In Germania. dar c& nu e probabil că va lua măsuri legale In contra împrumutului, căct ar resulta de aci o ruptură cu Rusia. Cancelarul se mulţumeşte de o cam data a influenţa marile case de banei şi a inunda presa oficioasă cu articole ostile Rusiei.
Berlin, 19 Maib.
Noaptea asta n’a fost aşa de Dună ca cea precedentă. Somnul a fost mal des Întrerupt de tuse. Totuşi Imperatul s’a simţit dimineaţa puţin mal bine. E‘ a ptrăsit patul pentru a se duce In parc.
1“
SOCIETATEA,.PROGRESII SILVIC
S a înfiinţat în România, sunt acum trei ani, o societate de silvicultori al cărei scop este : respândirea cunoştinţelor ştiinţifice moderne, asupra !ngr> jirel şi exploatărel sistematice a pădurilor din ţară. In fie-carean membrii a-cestel societăţi se întrunesc In Bucureşti, spre a asculta darea de seamă a-supra mersului ei şi spre a şi comunica unul altuia ideile, fio prin diferite propuneri folositoare şi practice, fie prin ţineri de conferinţe serioase şi ştiinţifice, din cari să decurgă un folos real In cea ce priveşte ştiinţa silvică.
Anul acesta s’au ţinut trei şedinţe consecutive In zilele de 28, 29 şi 30 A-prilie; din toate unghiurile ţârei ab venit în Bucureşti d nil membrii spre a lua parte la adunarea generală.
Natural, fle care, îşi va pune întrebarea : Ce s'a făcut în această serie de
şedinţe? Care a fost activitatea d-lor membrii ai societâţei Progresul Silvic? Cu ce capital intelectual presentatu-s’ad d lor? Cari sunt ideile, teoriile ştiinţei moderne emise în sinul adunârel generale de câtre d-nil silvicultori, idei a căror aplicaţiune să producă resultate rodnice, încoronate de succes ? Ce măsuri s'ad luat de onor. Comitet împreuna cu d-nil silvicultori pentru ameliorarea, pentru îngrijirea şi exploatarea pădurilor, conform teoriilor progresiste? Cum s’a întrebuinţat timpul de trei zile fixat pentru ţinerea şedinţelor adunârel ?
Cei mai bun respuns de dat la toate aceste Întrebări n'ar fi de cât ca cineva să dea citire proceselor verbale ale fle-cărel şedinţe şi se va convinge cred, în deajuns de seriositatea şi activitatea depuse de d-nii membrii ai acestei a-dunărel generale.
Tot timpul primei şedinţe s’a perdut cu citirea unul raport asupra unui raport asupra stărel financiare şi cu laude goale, fara nici un sens, aduse d-lor membri din comitet; In cea ce priveşte a doua şedinţă, aceasta a fost cea maî sterilă din toate, de şi de fapt trebuia să fie cea mal importantă, de oare ce, în aceasta şedinţă era la ordinea zilei Nomenclatura silvică, una din cestiunile cele mal însemnate. Ei bine, nu s’a făcut nimic; această cestiune s’a amânat la calendele greceşti; şedinţa se ridică iarăşi In mijlocul laudelor sforăitoare.— Nu tot ast fel a fost însă ultima şedinţă a adunărel ; aceasta din contră, a fost foarte animată şi, bine Înţeles, nici nu putea fi alt fel, când la ordinea zilei era alegerea noului comitet, mandatul celui vechifl expirând. Lupta deci era pe viaţa şi pe moarte.— In aceasta şedinţă membrii adunărel s’afi arătat In toată goliciunea: cine sunt? Ce voesc ? Ce ţinta ab ? In aceacta şedinţă d-nil silvicultori ne-ab dat ocazia să constatăm, că germenele indisciplinei, al urel şi al personalităţilor, a intrat printre dânşii. Până într’atât ura şi pasiunea ’l-ab orbit, tn cât a nesocotit chiar pe şeful lor, opunăndu-se din toate puterile a’l primi să figureze alături cu dânşii ca membru.
Faptul acesta demonstră destul de limpede, ci au disciplina, bunul simţ, armonia, domnesc printre d nil agenţi silvici, ci ura, intrigile şi personalităţi'» n «Upanesc, înlunecându-lemintea şi fâcându’I să nu mal recunoască, să nu mal asculte nimeni de cât de acel ambiţioşi, plini de îngâmfare ridiculâ, care, voind se iasă Ia suprafaţă şi să planeze asupra tutulor, întrebuinţează toată diplomaţia de care sunt capabili, faţa de unele persoane lesnecrezătoare, fără demnitate şi ambiţiune.
Din cele relatate până aci, du vede or cinece discordiemare seamănă printre «genţii silvici aceia care, luând rolul de înalţi protectori, asmut pe unii contra altora ? Nu'şl dab seamă onor. domni de starea anarchicâ ce poate resulta din desbmârile şi urele ce ab co-prins pe agenţi?
E uşor a vorbi de răb pe cine-va, a'i arunca In faţă tot-felul de acusaţiunl; uşor a ridica în contră’! pe toţi aceia de care dispun dupe plăcere, şi a pune între dânsul şi alţii o barieră. Da, e uşor, zic. Calomniile însă şi acusaţiuniie nedrepte sunt fapte, ce caracteriza pe 0-mul fara scânte e de caracterşi de creştere, pe omul cu conştiinţa perversă, plin de ura şi pasiune, pe omul In ale cărui celule nervoase nu se încheagă, nu se urzesc de cât acusaţiunl pline de veninla adresa altora, pe omul în sfârşit care, calomniind pe altul, simte un fel de mângâere, de satisfacţiune sufletească.
Iată, în linii generale, toata marea activitate a d-lor membrii al societăţel «Progresul Silvic» în cele trei şedinţe menţionate ; iată ce ab făcut d-nil silvicultori în tot acest interval de timp, care putea fi cu taţpi Întrebuinţat pentru ait-ceva. Nici o cestiune ştiinţifică, nici o îmbunătăţire propusă de cine-va, asupra îngrijire! şi exploatărel pădurilor, nimic, dar absolut nimic nu s'a discutat In tot timpul cât ab avut loc aceste şedinţe.
Dar în schimb? A1 în schimb adunarea s’a ilustrat prin aplause fără nici un rost, prin fraseo ogie şi laude plictisitoare, pline de linguşire, aduse u-nor persoane făcând dintr’ânsele nişte jdolî, nişte semi zei.
De o parte intrigi, bârfell, calomnii debitate pe socoteala unora pe care d-lor nu'i8grea;de altă parte iaude, tamâtrl pe toate tonurile pe socoteala altora pe care li înalţă In slavă.
Nimica care să denote un spirit de indepei denţâ, de caracter; totul se e-s ecuta dupe porunca unuia, care ’i făcea se joace şi să se gudure dupe placul 6ăb. Exceptând câte-va persoane care, trebue să mărturisim, ab demon-
strat că ab în adevăr inima eava'e-rească, demnitate şi deplină libertate în sfera lor de acţiune, — exceptând, zic, aceste persoane, cărora trebue să le a i âtăm cea mai mare stimă, — încolo totul se cârmuia dupe bunul plac al onor. comitet.
El interpreta şi tranşa toate cestiu nile, neţinând seamă de parerea tuturor ;
el impunea membrilor să facă aşa dupe cum le era poruncit să facă ;
el a dat mal mult de cât toţi pilda cea mai vie de lipsă de demnitate şi ilegalitate ;»
El, In sflrşit, era alfa şi omega.
Cel-l’alţl gravitab In jurul săb ascultând, ptecându se până la pămănt şi a-piaudând fără însă să ştie ce aplaudă
Ei bine, daca aşa s'ab petrecut lucru-' rile şi nici de cum alt fel, atunci mă întreb : nu e oare păcat, că s’a perdut un timp atât de preţios In discuţiunl sterile, seci, lipsite de seriositate? Nu era oare de o mie de ori mal bine şi mal raţional ca nimeni din d-v. se nu părăsească afacerile serviciului, lucru care a făcut să se paraliseze, să se întârziere multe din lucrări ce reclamaO urgenţa? Gânditu-v’aţt d-v. la spectacolul trist ce ab creat în ochii lumel, nedisciplina, desbinarea şi lipsa de armonie ?
Nu v’aţl gândit, căci nu se gândesc aceia a căror judecată e întunecată din
causa urel, intrigelor şi interesului, care ’i aduc în posiţiune a nu deosebi : ce e demn şi ce e nedemn, ce e bun şi ce e răb.
Nu, d-lor silvicultori, nu veţi putea parveni nici o dată ca societatea d-v. să prospere, ca scopul el să fie pe deplin ajuns, daca pasiunile şi urile, care vă întuneca mintea, nu vor dispărea din mijlocul d-v. Lăsaţi de o parte intrigile şi calomniile; fiţi oameni cu caractere, independenţi; nu vă adimeniţî dupe un zîmbet, dupe o strîngere de mână a unuia sab a altuia ; fiţi oameni demni de faptele d-v., căci numai a-tuncl lumea vă va întinde braţele, a-lergând de pretutindeni şi cu tragere de inimă să se înscrie printre rîndunie d-v.; căci numai atunoi flecare va zice: iată nişte bărbaţi serioşi, culţi, vrednici să respândeascâ lumina acolo unde In-tunerec există, şi capabili să aducă prin inteligenţa, prin cultura lor cele mal mari servicii care să facă cinste ţârei lor.	\ f
Fiţi uniţi, daca voifLea^-prin unire"şi armonie, să vă ajungeţi ţelul la care tindeţl, daca voiţi, dupe cum zicea onor. d. preşedinte tn discursul de deschidere, ca societatea d-v., dintr'un germeD, dintr’un embrion, să ajungă un arbore gigantic şi falnic, care să respândeascâ pretutindeni fructele lui bine-făcătoare.
Termin, zicându vă Încă o dată: uni-ţi-vă, daca vreţi să progresaţi, căci:
Res parvae concordia crescunt, ma-ximae discordia dilabuntur.
JR.
DIN DISTRICTE
BOTOŞANI
Resooala de la Corni
Subt acest titlu «Curierul Român» organ favorabil regimului trecut, publică un articol prin care arată în termeni nepărtinitori atât motivele acelei mişcări cât şi istoria el, cu toate amănuntele.
Ne pare foarte bine văzând că un organ de publicitate din provincie departe de a aluneca pe terenul pasiunilor meschine,caută din contra,& da nota exactă în afacerea mişcârel ţăranilor de la Corni, neimitând ast fel pe confraţii lui colectivişti care nu pierd nici o 0-casieca să lovească cu calomnilneruşi-nate pe rivalii lor politici.
lată estracte din acest articol.
«Duminica trecută,lai a curentei,un număr de vre una sută locuitori din comuna Corni, plasa Şiretului, judeţul Botoşani, proprietatea a familiei Balş, actual ţinuta In posesie de d. C&sian Lecca, adunându-se la Primărie, ab somat pe primare să le arate ordinul ce are de sus pentru împărţire de pământuri. Toate răspunsurile date de autoritatea comunală, câ nu există, niclab esistat asemenea ordine, rămâind zadarnice, şi tumultul continuând a lua proporţii îngrijitoare, se puse în cunoştinţa, grabnic, autoritatea plâşiî, de cele ce se petrec.
Suprefectul A. Barbu nu întârzie a sosi pe dată la faţa locului, luând, pe de o parte, măsurile cuvenite, prin bune sfaturi, pentru localizarea mişcării, iar pe de alta cerând, grabnic, de la autoritatea superioara a judeţului, intervenirea forţei armate. Imediat un esradron de călăraşi fu pornit la faţa locului, Impreunâcudd. substituţi de procuror şi judecător de instrucţie/
www.dacoromamca.ro
EPOCA - 9 MAI
»
Deja, la sosirea acestora însă, mişcarea, care, după oum se vede, avea toate aparenţele unul început de revoltă, era aproape potolita, nerămând în îndârjire de cât vr'o 4-5 instigatori. Ast-fel, armata, din fericire, n’a avut de întâmpinat nici cea mat micâ agresiune, sad măcar resistenţâ.
Procedându-se apoi imediat la instruirea cazului, aflăm că, vr’o cinci instigatori de frunte, între care şi un străin fără căpâtâid, au fost pe dată &-restaţî ; iar din toate deposiţiile lor resultă, că vroiafl pământ şi disolvarea consiliului comunal. Făcându-seln fine şi oareşl-oarl perchisiţiunl pe la casele celor mal compromişi în causă, s'a găsit, şi aci, aceeaşi lozincă: icoane ruseşti, propagatoare de ’nchinare către Ţarul, ceva scrieri socialiste, ca cele «zece scrisori către ţărani», şi câte-va numere de ziare propovăduitoare de a-narhie. De altmintrelea, nici o recla-miţie contra administraţiei moşiei, cunoscuţi fiind, atât posesorul, cât şi administratorul, ca oameni de cea mai integră onestitate şi lealitate.
Până !n momentul când scriem a-ceste rânduri, adică de trei zile deja, armata, ca şi reprezentanţii parchetului, se află încă la Corni, instraind mereti afacerea.
Spre a complecta însă şi mai desăvârşit relatarea noastră, ş'a dovedi ast-fel ş‘o absolută imparţialitate în cauză, cu plăcere vom recunoaşte, că administraţia n'a hesitat un moment măcar a’şi face cu hotărlre datoria, de la cel tntftiO moment. Prefectul judeţului însuşi a plecat de asemenea la faţa locului.
ACADEMIA ROMANA
IXSCIIXTAKE
După decislunile luate de Academia Româna în sesiunile de până la anul 1888, concursurile puse de Academie sunt cele următoare:
I.	Marele premiu Nasturel-Herescu din seria B, în sumă de 12,000 lei, se Va decerne în sesiunea generală din anul 1889, unei cărţi scrise în limba română, cu conţinut de or ce natură, care se va judeca mal meritorie printre cele publicate de la 1 Ianuarie 1885 până la 31 Decembre 1888.
II.	Premiul Statului Heliade-Radulescu, de 5000 lei, se va decerne In sesiunea generală din anul 1889 unei cărţi scrise în
, Timba. română, ou conţinui literar, care ** se va judeca mal meritorie printre cele publicate de la 1 Ianuarie 1887 până la 31 Decembre 4888.
NB. Concurenţii la aceste premii vor bine-voi a trimite la cancelaria Academiei Române, în Bucureşti, operele lor, cari vor fl In condiţiumle de timp aci însemnate, In câte 12 exemplare, până la 31 Decembre 1888.
UI. Premiul Nasturel-Herescu din seria B, de 4000 lei, se va decerne, in sesiunea generală din anul 1890, unei cărţi scrise în limba română cu conţinut de or ce natură, care se va judeca mal meritorie printre cele publicate de la 1 Ianuarie până la 31 Decembre 1889.
IV.	Premiul Statului Lazar, de 5000 lei, se va decerne în sesiunea generală din a nul 1889 celei mal bune lucrări în limba română asupra următorului subiect:
«Studiul vinurilor in România din punc-Iul de vedere economic si al compozitiunii lor chimice»,
Manuscrisul va trebui să cuprindă materie pentru circa 300 pagine de tipar In 8° garmond.
Terminul presentăril manuscriselor la concurs va fl până la 31 Decembre 1888.
V.	Premiul Asociatiunei Craiovene pentru dezvoltarea invatamintului public, îu sumă de Jel 1.500, se va decerne, tn sesiunea generală din anul 1890, celei mal bune cărţi didactice în limba română din câte se vor fl tipărit de la 1 Ianuarie 1887 până la 31 Decembre 1889. Această dată este şi termenul extrem al depunerii la cancelaria Academiei, tn 12 exemplare, a cărţilor propuse pentru concurs.
VI.	Premiul Stalului Eliade-Radulescu, de 5000 lei, se va decerne tn sesiunea generali din anul 1890, celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiect :
«Istoria scoabelor in tcerile române fn prima jumătate a secolului XIX până în anul 1864».
Termenul presentăril manuscriselor la oincurs va fl 31 Decembre 1889.
VII.	Premiul Statului Lazar, de 5000 lei, se va decerne în sesiunea generală din a-nul 1890 unei cărţi scrise în limba română, cu conţinut ştiinţific, care se va judeca mal meritorie printre cele publicate de la i Ianuarie 1888 până la 31 Decembre 1889, sau celei mal importante invenţiunl ştiinţifice făcute de la 1 Ianuarie 1888 până la 31 Decembre 1889.
VIII.	Premiul Alexandru Ioan Cuza, de 10,000 lei, se va decerne tn sesiunea generală din anul 1891 celei mal bune lucrări scrise In limba română asupra următorului subiect :
«Istoria Romanilor de la Aurelian până la fondarea Principatelor».
Termenul presentăre! manuscriselor va fl 30 Novembre 1890.
IX.	Premiul G. San-Marin, în sumă de
1500 lei, se va decerne în sesiunea generală din anu 1891 celei mal bune lucrfri asupra următorului subiect:
«Considerat iuni asupra corner-iu lui României cu tserile streine atât la Orient rât si la Occident începând cu secolul al XVl-lea până la anul 1860».
Termenul presentăril manuscriselor la concurs va fi 31 Decembre 1890.
X.	Prendut Statului Lazar, de 5000 lei, se va decerne tn sesiunea generală din anul 1891 celei mal bune lucrări In limba română asupra următorului subiect:
«Igiena tzeranului român. Locuinlza, în-caltzaminlea si imbracamintea. Ahmenta-tiunea tn diferite regiuni ale tzerei si tn diferite timpuri ale anului».
Termenul prezentării manuscriselor la concurs va (i până la 31 Decembre 1890.
XI.	Premiul Statului Eliade Radulescu, de 5000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anul 1892, celei mal bune lucrări sorise tn limba română asupra următorului subiect:
«Naşterea si inmormintarea la Români. Datine si credinţe.»
Termenul presentăril manuscriselor la concurs va fl pănă la 31 Decernare 1891.
XII.	Premiul D. Hagi-Vasile, de 5000 lei, se va decerne tn sesiunea generală din a-nul 1894, unei cărţi scrise tn limba română şi publicală In timpul de la i Ianuarie 1898 până la 31 Decembre 1893, al cărui cuprins va fl :
Istoria comerciului la Români, sau starea actuala a comerciului In România, sau studii asupra legislatiunei comerciale in statul român, sau or ce alte subiecte privitoare la comerciul Român.
NB. Manuscrisele lucrărilor puse la concursurile premiilor de sub N-ril IV, VI, VIII, IX, X, XI şi XII se vor presenta anonime, purtând o devisâ, care va fl reprodusa pe un plic sigilat conţinând numele concurentului.
Academia Îşi reservă dreptul de a tipări tn publicaţiunile sale lucrările ce se vor premia.
Premiile se vor da autorilor numai după tipărirea lucrărilor premiate.
Gând am spus alaltăerl efi construc-ţiunea tribunelor care vor servi pentru ziua de 10 Maifl, nu va costa estimp de cât 6406 lei, adică mal puţin cu 15,000 lei de cât în anii trecuţi, sub regimul colectivitâţei, am lerminatcuJn-trebarea, cine a mâncat diferenţa ?
Azi putem chiar noi respunde la a-ceastă întrebare.
Mai întâia însă, trebue să stabilim faptul că tn anii trecuţi cu construcţiu-nea tribunelor nu era în«#>'n!”'>‘,l «*"• mana ci alt-cineva.
Pe acest all-cineve., l'am găsit. Voiţi sâ'l ştiţi? E ceasornicarul colectivitâţei RaauMihaiQ. Aceastamal întâii! ca prefect al poliţiei şi apoi ca ministru de interne luase asuprăşl sarcina ca sâ construiască tribunele în fata academiei cu preciul de 20 şi 25,000 lei, mc odată mai jos.
Radu Mihaifi singur fără să se a-mestece nimeni absolut, dispunea de aceşti baDl, plătind singur cu mâna sa cbeltuelile făcute. *,
In acest cas nu mal Încape nici o îndoială ca mftncătona de 15,000 lei pe an, a fost făcută de hoţul de ceasoar-nice, de Radu MihaiO care şi In această ocasie a tras pe sfoară pe tovărăşii lui colectivişti.
X
Şederea Regelui şi Reginei la Co-troceni nu va fi aşa de scurtă precum au spus uni confraţi. MM. LL. nu ’şi vor lua definitiv residenţa de vară la Sinaia de cât dupe 1 Iunie.
X
Se zice că d. S. Populeanu prezident şi d. M. Manolesou procuror de secţiune la Curtea de Apel din Bucureşti şi-ar fi dat demisiunile dar că d. ministru al justiţiei nu le ar fi primit.
In regi stăm fără a crede căci ar întrece toate marginale.
X
înaintările ce se vor face în armată pe ziua de zece Maiu nu vor fi numeroase din causă oâ numărul locurilor vacante este foarte restrâns. Din contra insă se va face un mare numer de mutări de ofiţeri dintr’un corp într’altul.
X
Ţiganului bani să ’I dai şi se face şi Turc. Aşa şi cu meşterul Funde seu de la ziarul emancipaţilor din str. Blănarl, vestit pentru colectivismul lui şi neroziile stupide pe care le comite organul său de când a apărut.
Bani sâ’l dai lui Fundescu şi poate să se facă şi jidan, de şi până acum prin ziarul săii a acuzat toată lumea onestă câ e vinduiâ streinilor, Rusului, Neamţului şi nu mai ştim cui.
Ast-fel, aflam câ meşterul de mal sus şi-a vlndut ziarul— căci pana el n’are— unul ovreiti Lazar Steinberg, care daca nu ne Înşelam e membru corespondent al alianţei israelite universale, menită a propaga jidovismul tn toate ţările civilizate unde influenţa lor mai persistă încă.
De sigur câ acum ziarul lui Fundescu acest colectivist neruşinat, caraghios şi obrasnic, vaavea sâ sufere influenţa ovreiului Steinberg care nu va perde ocasia — gazeta fiind la disposiţia sa— sS’şl folosească neamul făcând din foiţa «Telegraful», un organ care în a-farâ câ va apăra toate mârşăviile colectiviste, va mal avea de sarcină să sus-
ţie DPamul j dov»sc cu toate pretenţiu-
niie lui.
De aminterea jidovirea «Telegrafului» e un fapt îndeplinit de oare ce de lai Maiil redscton «cestui ziar împreună cu meşterul Fundescu afl fost deja plătiţi de un anume Druker, ovrei Însărcinat cu direcţiunea gazetei ovreio-colectivistâ.
Să mal aibă acum îndrăsneala mercenari jidovilor, de la ziarul «Telegraful», ca să acuze pe unii şi pe alţii câ sunt vtnduţl străinilor.
Daca insă vor continua cu neruşină-rile lor, apoi nu mai rămâne de cât să ,1 dăm pe mâna d lui PoHhroniade de ia «Deşteptarea», care va şti să pue la loc atât pe jidovi cari nu'şl văd de trea ba lor cât şi pe mercenari lor colectivişti.
X
Cercetarea actelor administraţiu-nei colectiviste se urmăreşte cu o mare activitate şi în acelaşi timp cu cea mai perfectă nepârtinire la ministerul agriculturel, industriei, comerciului şi domeniilor.
De ce d. Menelas Ghermani nu ia exemplu dupe colegul seu d. Ma-iorescu ?
- X
Ni se spune că generalul Maican a cărui stare de sănătate lasă foarte mult de dorit nu va fi în curând transferat la penitenciarul Văcăreşti. Dlnsul va continua a fi deţinut la Închisoarea militară până la însănătoşirea sa şi dacă această însănătoşire va întârzia e chiar posibil ca graţierea, pentru care generalul a făcut deja recursul seu către M. S. Regele se fie acordată înainte de transferarea condamnatului la Văcăreşti.
X
întrunirea d-lui n. fleva
Şedinţa se deschide la ora 2. p. m. sub presedinţa d-lui Tâtăranu.
D. Tache Ionescu ia cel d’ântâl cuvântul, d-sa începe prin a spune câ întrunirea de azi de şi e prea târzie are de scop de a mulţumi de cele suferite în ziua de 14 şi 15 Martie şi până la sfărşit când am ajuns să scăpăm de regimul trecut (aplause prelungite).
D-sa spune apoi că, când vestea despre venirea actualului guvern a isbuc-nit atunci aplause generale aâ resunat de la un cap la cel alt al ţărei. D. lo-nescu declară câ nu e duşman al actualului guveru.
D. N. Fleva începe şi d-sa prin a mulţumi cetăţenilor pentru partea ce ad luat la resturnarea fostului guvern.
D sa mulţumeşte apoi celor ce a venit la chemarea de.;-',	,u-
t> . r*io iu	Q® SCOylil 1LI
trunirel de azi se p.Ange coatra celor scrise de un ziar cave a zis câ această întrunire este convocată de d-sa singur.
«Aşa e, adaogă d. N. Fleva, de cât eu singur am lucrat pentru răsturnarea guvernului trecut mal mult de cât ei toţi.» (Aplause).
(Aici ar trebui să fie mal drept d. Fleva. Şi noi am putea revendica locul de onoare printre cei ce ad luptat coatra colectivitâţei).
Vorbind apoi ae lupta ce a urmat, a-daogă câ d-sa n’a luptat pentru a aduce la putere un guvern care vrea se dea cu buretele peste toate hoţiile şi nelegiuirile fostului guvern (aplause prelungite).
D-sa vorbeşte apoi de nedisolvarea Corpurilor legiuitoare.
D sa termina 1u urmă vorbind despre numirile ce s’ad făcut în diferitele consilii disolvate, numiri în care nu figu rează de cât numele unui partid iar nu al tutulor|celor alte partide care ad lucrat la caderea guvernului trecut(a-plause).
D nul Fleva constată că libertatea domneşte fi că daca lumea a venit la întrunire in număr cât de mare, a-ceasta este că comisarii nu mai împedt-că pe cetăţeni ca altă data (aplause).
D. Fleva termină apoi zicând cs va lupta şi câ luptând, va fl tot d’a-una tn frunte până ce va veni guvernul ţârei (aplause).
ţ D. C. Arion arata şi d-sa prin câteva cuvinte că ţara e mulţumită că a scăpat de guvernul trecut, şi că trebue însă ca lupta să urmeze până tn ziua etnd ţara va avea un guvern al săd.
D-sa termina arătând cât demult a luptat d. N. Fleva pentru ca să răstoarne guvernul d Iul Brătisnu.
D. N. Fleva, reaminteşte cetăţenilor câ trebue să meargă la primărie pentru aşi primi de cu vreme cărţile electorale cari vor servi la viitoarele alegeri comunale.
X
ÎNTRUNIREA COLECTIVISTA
Sunt orele două, ne transportăm la localul «Naţionala» unde colectiviştii 'şl ţin întrunirea lor amânata deja de două ori, din cauza prea puţinei grabe a colectiviştilor din provinciî.
Ajunşi tn faţa looaiuluî, vedem postaţi la uşă bătăuşii colectivităţii, Tânase Bârbieru, Lipieru, Toboc. apoi dupe o scară două iar bătăuşi şi comisarii daţi afară din slujbă de către guvernul actual.
La uşa sălel, Goengiopolu ne împiedica intrarea. Protestam în contra a-cestei opriri. De geaba însă, căci vestitul Tache Protopopescu venind â lares-couse. precum se zice, ne observă că nu putem intra «fiind că—’l întrebăm
— nu suntem...... colectivişti, pardon
«in vitaţl.»
Protesturile noastre nu conving pe nici unul din colectivişti, prin urmare suntem nevoiţi a aştepta afară piuă când la finitul Intrunirel am putut că-
păta aetaliur.le următoare, care sunt ab-olut sigure.
Mai întâi să vorbim de sală. 100-150 colectivişti între care câti-va vestiţi colectivişti din provincie. Se remarca în deosebi presenta tutulor, funcţiona-narilor şi bătăuşilor regimului colectivist.
Dintre persoanele colectiviste dd. I. Brâtianu. Ferikidi.D.Sturdza, Eugeniu şi Paul Stâtescu. Protopopescu, Ştefan Belu, et tutti quanti gheşeftari al nenorocitului regim trecut.
Radu MihaiO, stă tntr’un colţ al sa-lel, cu coatele pe masâ gândindu-se la vr’o invenţiune a ceasornicului.
Nimeni nu se apropie de dânsu, nimeni dintre acel care ad furat cu iluştri sima şi onorabilisima sa persoană.
Să aclamă preşedinte Dimitrie Leca.
D-sa acorda cuvtntul d-lul C. Stoi-cescu.
Pomăduitul bulgar, dă citire manifestului. Lung, prea lung. Paraponisiţi cu vocile lor răguşite aplauda. Vocea lui Toboc se observă mal mult.
D-nu D. Leca, arata binele (??!) ce a făcut colectivitatea acestei ţări. Gheşeftari aplaudă.
D-nu I. Brâtianu succedeză d-lul Leca.
Nu e vorba de liberali nici de conservatori. Eil vă voi lăsa se votaţi dupe cum voiţi. Cea ce mă interesează pe mine, urmează politicianul şarlatan, e pericolul care ne ameninţă. Uneltirile streine Ruseşti în cea mal marte parte voesc a nenoroci această ţară. Ruşi cu pretendenţi ridicoli vor se extermineze naţionalitatea noastră.
De acea toţi fără distincţiune de partid, ca români adevăraţi trebue se luptăm în contra uneltirilor streine. Toţi se luptăm tn contra Ruşilor.
Acestea le-a zis marele şarlatan crezând cft face ceva imens.
Dd. Ferikidi.D. Sturza.Lecca vorbesc în aceeaş temă rumegând mereti aceeaş fraze prin care voesc să atragă lumea spre el.
După d-lor Întrunirea se sfârşeşte, colectiviştii se despart plecând cu ilusia ca aii câştigat moara de vânt după care umbla.
La orele 4 totul e în linişte, şi întrunirea care trebuia să aibă efecte sdro-bitoare n’a putut atrage nici pe Beiza-deaos care a refusat de a veni.
X
Ora 5 seara
Iată resultatul alegerei pentru Camera de comerţ :
D. Zerlendi, membru al partidului liberal conservator, a obţinut 130 voturi din 144 votanţi.
D. Klrîlov, amicul fi colaboratorul nostru, a obţinut 127 voturi.
Iar dd. C. Ionescu 21, Balonoglu 2 şi Vasite Stan 1.
ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI
Mizerie. — Eugene Sue putea şi la noi—daca ar fi trăit bine înţeles—să găsească subiecte pentru romanele sale de sensaţie, în care desena mizeria nenorociţilor din Paris.
Ast fel eri, zice raportul, s'a găsit un individ necunoscut, foarte bolnav pe maidanul Brâncovenesc. întrebat cum se numeşte, nenorocitul n’a putut răspunde.
—x —
Lepădare.—S'a găsit un copil lepădat pe strada, In etate de trei săptămâni. Copilul este de s*-xul masculin.
Cine o fl nenorocita acea de mumă care şi-a călcat inima lăsând copilul el tn mijlocul drumurilor şi expus suferinţelor ?
Justiţia ar trebui să ancheteze.
—x—
Contrabanda.—S’a depus la ba riera 13 Septembre un butoid cu spirt cu două decalitre prinse,;de la un indi vid care a dispărut imediat.
—x—
Adulterin. — Radu Niculescu e un craiU şi jumătate. Nefacând lucrurile ou perdea, a avut nenorocirea de a fl prins tn flagrant delict de adulterii! cu femeia Mariţa Ştefânescu.
In lipsa unei alte satisfacţii, soţul nefericit, s’a mulţumit cu promisiunea comisarului respectiv câ va tncheia un proces verbal de adulterii!, individului Radu Niculescu, care imită aşa de bine pe eroi Iul Boccacio.
—x—
încasator infidel.-Redacţia sad mal bmeadministraţia revistei «Progresul medical» a avut nefericirea de a tivea un incasatoi nu tocmai onest.
Acesta a incasat cu condica «Progresului medical» suma de două zeci de lei.
A fost condus la secţie.
BOI^AVII DE NERVI
Care vor să se orienteze asupra succesului întrebuinţare! absorbari a piele! spre scop de a Influenta direct asupra sistemului nostru nervos ţi de a scâpa de diversile suferinţe nervoase precum : migrenT, congestiunl, insemnlt, paralisi! în urma de apoplexie etc. etc. prin mijlocul simplu aretat de domnit profesor! Schott, Roehrig, Pa-risot, Munk ş. a. Ia ultimul (al 7) congres balneologie, se citeascfi a 16 ediţiune, a broşure! mele asupra boaleior de nerv! care se eliberează gratis de către farmacia Natiodala I. A. Ciua rea, strada Lipcani In Bucureşti; farmacia I-Vulturul de aur S. Lebel la Ploeşt!; farmacia Charles Herzenberg laş!; farmacia Fraţii Remer Focşani; farmacia La România C. F. Eitel la Galatz ; farmacia E. M. Keresztes Roman şi farmacia Curţe! E. Hainai Botoşani.
Dr. Ruinau WEISMA.V
MAREE HOTEL CARAIMAN
S I N A I A
In cea mal frumoasă posiţie şi cel mat confortabil, 95 camere peste drum de gara.
RESTAURANT DE PRIMUL ORDIN
Bucătărie franceză şi Română sub direcţiunea unuia din primit bucătari din Capitală.
A preveni prin telegramă pentru a reţine a-partamente sau camere.
Cu stimă,
744	Antreprenor; Dumitru Dnmitreecn,
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL Strada Collel, 49. — Bucureşti
MORI
FABRICILE spirt
TOT FELUL DE MAŞINI
Mare drpo.it de tonte uneltele al*ae-eeNorille pentru exploatarea fabrirelor
PIETRE DE MOARA
CURELE, CUCIUCURI
6IZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA.
_	t39
LA MAGASINUL
DE
DROGUE, COLONIALE DELICATESE
I0\ TETliproArrm*trul(iERS4BEkOVESA
LA CÂINELE NEGRU-STRADA LIPSCANI
ad sosit şi sosesc din 15 tn tţ zile
APE MINERALE NATURALE
din toate sursele indigene si streine
Asemenea toată producţiunea I'ntulnl proa spet din Păşcanit proprietatea D-net Colonel Blaraiuberi; se ană de vânzare numai !n sus numitul Magasin.
DOCTORUL ASSAKY
s’a mutat
7 Calea Dorobanţilor
N. BASILESCU
AVOCAT
Doctor tn drept, laureat.—Consultaţiu-nl de la 8—10 dimineaţa.
650	23, Str. Smârdan, 23.
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BARBATEASCA
Vindeca dupâ cele mal noi metode radical fftrâ durere şi împedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigrata No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6
seara.
Loc separat d'aşteptare pentru flecare.
_________________tn _______
DE VENZARE Sff
cu grădină mare şi pomi roditori asemenea şi un loc cu doua fafzade cu o prăvălie.
Doritorii se vor adresa la unica fiică şi moştenitoare Elena Burelly Ploeştl piaţa Uoirel 4____________ . Ţ 7M
VIITORUL
LICEU DE DOMNIŞOARE
Xo. AO HTBADA FÂNTÂNEI Sn. «O
Cu începere de la t Septembre anul curent, se va înfiinţa un institut menit a da domnişoarelor o iustrucţiune de întinderea aceleia pe care o primesc băieţii In liceele Statului.
Institutul va coprinde cbiar de la început cursul primar complect şi primele trei clase de li-cefl, rămânCnd ca cursul licial să fie complectat tn anif următori.
Scopul ce se va armări tn institut este de a da domnişoarelor instrucţiunea trebuitoare, sr>re a putea trece cu succes examenul de bacalauriat.
Partea educativa este In sarcina sub-semnatel; iar direcţin studielor o are d-nui Ion C. Georgian profesor la Asilul «Elena Doamna».
Personalul didactic al institutului de o cam data, până ce necesitatea va mal reclama a-daoase, se compune ast-fel:
Pentru cursul primar trei domnişoare absolvente de scoale secundare.
Pentru cursul secundari
Limbeli latină şi greaca, U nul NeculaefB&rbu, profesor la liceul St. Srva;
Limba română, d-ra P. Sagârceanu, profesoara la Externatul secundar de fete No. z.
Limba germana, d-ra W. TUringer, absolventă de şcoala secundară din Germania.
Limba francesa, d-nul Lolliot, profesor la liceul St. Gheorghe.
Matematice, d-na Maria Brataaeanu, profesoară la Asilul «Elena Doamna».
Bfisico-naturale, d-ra Elena Aleasiu.
_ unea, Preotnl, N. Niculescu, institutor. Istoria, d-nul Ion C. Georgian, profesor la Asilul «Elena Doamna».
Geografia, d-nul M.Bratila, profesor la şcoala de comerţ şi la liceul St. Gheorghe.
Caligrafia şi desemnai, d-nul P. Ionescu, profesor Ia şcoala de comerţ.
Musica, d-uul I. Vasilescu, profesor la gira-nasiut Cantemir.
Gimnastica, d-nul Velescu, profesor la liceul MateiQ Basarab.
Lucrul de mină, d-nt» Maria Boţea, profesoare la Externatul secundar de fete No. i.
Şcoala de piano este obligatoare ca şi cele-I-alte studii pentru toate elevele şi se va face de profesoare cunoscute.
Ori ce informaţiunl se pot lua de la sub-sem-nata în toate zilele la orele 8—io dimineaţa şi 2—4 după amiază-zi tn localul institutului.
Direstrice:
Eleno Aleealo
MAGAZINULCARAPATI
Redeschizându-se, Moştenitorii invită onorabila clientă a vizita magasi-nul ca şi tn trecut, cunoscând ca, vor găsi or-ce obiect de bijutorie şi argintărie, cu preţiurl modeate, şi servicii! real.
VECHILE SI RENUMITELE
BAI MITRA SZEWSKI
STR. POLITIEI 4 SI 6
Fiind din doîI reparat, sunt în pozi-ţiune de a fi superioare tuturor ce:or alte bal, şi de a satisface complecta-mente pe d-nii visitatori.
Direcţiunea speră într'o numeroasă clientelă.
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 8 MAIU
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
CASA DK SCHIMB
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No- 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. lipscani, In facia ’ioei clădit- Bancei Naţionale
fDacia-Romăniaj
B u c u r e s ti
CumpRri si vinde efecte publice si face ori ce sohimb de monezi
Cursul pe ziua de 7 Maiu 1888
,, NAŢIONALA”
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DEPLIN VERSATE
Strada l ipscani No. IR bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 7 Maiu
Strndu Lipscani, !Vo. 27
Cumpen si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul B ucuresti
7 Maiu 1888
Se scoate IGRASIA din ziduri si se apara fundamentele prin isolare metalica si Masticul pietros.
Biuroul Strada Buzesti, 71
Cump. Vinde
6 % Renta amortisabila b %	,, româna perpetua
6 % Obligaţiuni desial ÎConv.rnr.]
Cump. Vend
5	0/0 Renta amortisabila
6	0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig deet drum de fer
7	0/0 Sons. func. rurale 6 0/0 Scris. func. rurale 1 0/0 Sens. tune. urbane 5 ft/0 Scris func urbane 5 0(0 Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
8	O/o Împrumutul comunal OWig. Casei pena ileilOdob.) Împrumutul cu. premie Acţiuni bancei nailon. Acţiuni •Uaoia-Rom&nia<
• Naţionala > Constructiuni Argint contra anr Bilete de banca contra aur Fiorini austriac!
Tendinţa ferma
6*	CF.lt.
b %	„	Municipale
10 rr. ,	Casei pen<. [300 L.]
7 % Scrisuri funciare rurale
urbane
MOAŞE
t
PRACTICANTA DIN PARIS
anunţa onor. sale clientele ca s'a mutat din Strada Scaunele No. 66 în Strada Dreapta No. 20. (Pitar Moşu).
Orele de consultatiunl In toate zilele de la 1—3 p. m. 741
JBMWSHRSiBa1
lm. cu prime Buc. tîO lei/ Losurt crucea roşie Italfane „ Otomane cu prime Losurl Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wul. Anslrluc Mărci germane Bancnote francase „	italiano
„	Rable hârtie
NB. Cursul este sdeolil in aur
A se adresa la proprietar chiar tn acea casă.	718
i*B*B***«si
? mmm
RECOMAND
LOCO MO Bl LE CU APARATE
ItiiRGARlT&RELE TUTUROR PflRFUMURILOR
PEVITMJ BATISTE, IIAIAE ETC.
ESTE PARFUMUL fflAîGlQCKGKBN
STRADA
TUC0A VLbOIMIRESCU
No. 1
CALEA
MOŞILOR
No. 262
42, Calea Victoriei, 42
Recomandăm onor. public bogatul nostru asortiment de Haine gata croite si lucrate de noi atei dupe ultimele jurnale.
Tot de odatfi încunoştiinţăm onor. noastră clientelă că ne-a sosit asortimentul oomplect de stofe veritabile franceze si engleze pentru comande.
PreciurI foarte convenabile.
Cu stimă,
Croitoria Rosenzweig C*iea Victoriei, 42.
DE ARS PAIE SI ORI-CE COMBUSTIBIL
renumit pentru caracteristicul, îndelungatul şi plăcutul sfeCi miros
Heliotr*ope lolano de LOHSE Gtoldlilie	de	LOHSE
Bouquet JVtessaJLina de LOHSE
Cump6râtoril fabricatelor mele 6e aibă tot-d'&una ta seamă Firma feUSTAV LOHSE 16 Va ger St rase Berlin. Fabrica de Parfumerie si Sepunurl line de toaletă.
Depou la d-nil 8. Ilechter, Ch. Lazarowitz etc. En detaliu la toate parfumeriile de lux.	754
TREERATOARE SISTEM NUOU *
cu cal fu loc de valsuri, alâl Locomobile cât şi Treerătoare sunt cele mal bune şi K' cele mal renumite, din fabrica d-lor	c
In sfârşit recomand şi Fabrica mea de reparai Maşini Agricole bine cunoscute Mori simple şi artistice, Batoaze de porumb, Morişce, Grape de fer şi toate reser vele pentru Locomobile şi Treeritoare.	731
ADMIRABILA NOUTATE!
MOLDACOT ROTATIV
PATENT LONDON
farmacia CHR. ALESSANDRIU română
rijŢtJIuâli;

i,i,i>g^Rl'3nr«VT
A V I S k
Preparaţiunea acestui viu, care pentru mine a devemit un cult e adesea denaturat de uml colegi car! găsesc de de aceia atrag atenţiunea OBoF' public a nu pi%V'2.Vj5i flaedne originale
VINUL COPIILOR"
PREPARAT DB
CHR. ALESSANDRIU
Farmacistul Curţii Regale
Etatea cea fragedă a copiilor ’I face a se Îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni tn sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltarc a corpului, tută. reşce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul tnlrebuinjârit; a se vedea instrucţiunea ce lnsoţescc fie-ce sticlă. Preţul 3 lei.
DiutTe tdte preparatele de gudron care a obţinut o ao constatat ioiase surprimjmdre -	*	"
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se întrebuinţaşi cu succes contra durerel de piept, tusei provenită tn urma guturaiului, iritaţinul a'.e peptului. astma, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus tntr'o litră de apă formest ape de Păcură, care se pdte da cu mult succes ia copil contra bdlşlor mat sus indicate.
Pentru adulţi se iea o liugură de Gudron in apă sa charată safl lapte dulce a—3 ort pe 4>- 2 lei fl.
PORTATIVA DE BUZUNAR Cu duble
■ mpiiiisjitui-i ne deneuMutoure
«Fermecătoarea» este o perfecta maşină de cusut cu împunsătură din suveica. Ea coase fărA nici o deosebire or-ce materie, de la şifonul cel mal subţire .până la cel mat gros postav chiar şi pielp. Aceasta maşină este solidă şi durabilă ca şi ma-ş nele cele mari costisitoare. Ea este aşa de simpla că nici odată nu poate să se strice. Fie-care, chiar şi un copil poate învăţa în câte-va minute se coasă.
Emplastnre gudronat dl* Pauvre Hoiame I (Alessandriu).—Contr» durerilor Reumatismale, a încheieturilor, n.ijioculut,durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 led ruinul
Capsule elastioe ou ulei de Bicinâ (Alessau-
drlu).—O dosâ, cutia a 4 capsule 1 leit, a 6 capsule 1 led şi 25 bani, a 8 capsule l led şi 50 bani.
Pastile Qum6so-Codoln«Tolu(Alossandriu).—
Superioritatea acestor medicamente tu maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile tn urma esaminăril ce U s’afl făcut a'aQ aprobat de onor. consilia medical superior, 1 led 50 bani cutia.
Slnaplsmul Alessandrlu, muştar in foi. —
Acâstă preparaţiune esperimentată de autorităţile nrtstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl streine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia I lcfl 50 bnnl.
PRECIUL 25 LEI
Capsule ol60-balsamloo-santallne (Alessandrlu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare prds-pită, safl ort-cât de învechita, se vindecă prin Întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinele ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă s se vedea instrucţiunea ce însoţeace fie-care cutie. —Preţul unet cutii 6 Iei.
A se observa pe capacul cutiei semnătura, coidre roşie, şi a uu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantdr.ă. Se trimite contra mandat postai In ort-ce localitate.
Singurul representantpentru toata România, Serbia, Bulgaria şi Grecia

Z' Vindecă \ (8 din 10 nevralgiile fl migrenele o ele mal \ Irnpouiră- . t tirv y'-
MAX LIGHTENDORF
BUCUREŞTI
. X Vindec t \ v4/ crampele de
Q etomach, palpi
f a r T I tas /*o 1	8, .1
taţii le, colice he-\ petice, rărsi j \ turl nerră- J, f \ te, etc. /£
Itoulcvarriul Llisabellia,
G r a 11 d Hotel du lloulevard unde se alia depoul general
Rog nu confundaţi
GRAND HOTEL DU BOULEVARD
Lude Ircbue se se adreseze or-ce comande
Onoratul public este rugat a veni la Depoul general ca să se convingă de buna funcţionare a acestor maşini.
Se trimite această maşină cu instrucţiune contra unul mandat postai de lei 27, franc^în toată ţara.
DE VÎN^AHE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA
la localităţile unde nu se giiseec aceste preparate cererile si ae facă la Farmacia Română Bucureaoi ft centra mandat postai tspodi.z in or!-ce localitate
A EA VICTORIE* 77, BUCURESC), (cicm£ua ROŞIE)
VALORI	Scadenta cupoanelor	Târg lib, curs med.
Fonilnri dr stat rotnftn		
ttenia rom. perţ‘<' t675 5*0	1 Ap. 1 Oct.	90
Itenla rom. «morlisab. f>\	1 Aţi. t Oct.	9* X
Hf-nta rom. rur. conv. (i%	1 Mai t -Noem.	88 X
Oblig, di- stal C. F. R 6%	1 lan. 1 Iulie	
idem idem s%	Idem	
Imprnmut Stern 186i 7%	1 Mar. t Sept.	
Imimim. Openlicim 1866 8%	1 Ian. 1 Iulie	16 20
âgio		
Iinprnuint de «rase		
Irnpr. oraş. Bncur. E>% idem din 188* 6%	1 lan. 1 iulie	74 3/4
	1 Mai l Noem.	93
lm.or.Buc.ro prime loifr tu		40
Vulort dlterse		
Creditul fottciar rural 1%	t lan. 1 Iulie	toc x
idem idem 6%	idem	91
Cred. func. ur. din Buc- 7%	idem	103 3/4
idem idem 6%	Idem	*8 S
idem idem 6%	idem	«6 %
Cred func. Ur. din laşi 6%	idem	IC
Obl.cas. pensiun. fr 300 !0	1 Hai 1 Noem	315
•XI

;x®
x

PRIMA FABRICA ROMANA
DE
CRAVATE IN ROMANIA
FONDATA IN ANUL 1810
No. 20. - Strada Şelari. - No. 20
MVM ASOIITIMEMdeCRWATE (i\T\ ‘
DE DIFERITE STOFE NEGRE SI FECIE
Asemenea se primesc comande cu bucata şi cu duzina dispuind tot d auna de fasoanele cele maî nuoL
_ Preciuri fonrle moderate.	_
690	FRATELLY IOSEI'11	^
ex~ ■x»xi
DE LA.HLAYE DE FfcCANP (FRANCE KSCEUNTĂ. TONICĂ, DI0E8T1VĂ SI APICrtlTIVl CEĂ M AT SUNI DIN t6tE UGOROii
A Se Ofere todduna I» J'janlî haciret «tiide, etn-.li.u- pa u .li purt-a/ulu se/Ti’Uf.'..r-■iirectorelui gvutemle
Advtrata Uoore Bmcdietini st- ai fă la tdte pernAneU u-n;âtnr «ari i'ti angajată acrutfi a ou vinde Qlci 06
A. Finlkowsky— G. si D. Tnnasescu frall ^onstantinescu— I). Harinescu Bragaclii — loa. nld et Comp. — Carol Gersabek.
RECOMANDAM
LEGATORIA DE CÂRTI
m* FS1L
STRADA BISERICA IENEI NO. 10. CASA BISERICEI OIHTR'O ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetar ie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptobtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-oiurile cele mai moderate.
X*X>
Tipografi» Ziarului,, Epooa"
Tipării cu cerneala Cb. Lorllleux C-ie Parts
Giraut respoasabil, O. Ceorgesou.
www.dacoromanica.ro