I
anul ni No. 738	^ DOTj A EDITITJNE	duminecă 8 (20) mai isss.
NUMERUL IX BWI NUMERUL
AROWMEXTF.LE
ÎNCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In Bucnresci: La casa Administr&ţiuneî. In Tara : Prin mandate poştale.
Pentru t an IO lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streine»»te: La toate olflciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE nu se inapoiaza
REDACŢIUNEA
No. 3,—IMatza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
COLECTIVIŞTII C:\L0MM\T1
HOŢII COLECTIVISTE STRADA
PROPAGANDA SOCIALISTA
BIR SERBESC
• ____________
ADMINISTRAŢIA COLECŢII ISTA CASTELUL TRAGIC
Cine a citit Voinţa Naţională de eri şi n'a rămas înmărmurit de neruşinarea şi de îndrăsneala colectiviştilor ?
Din faptul că până acuma n’au fost bogaţi cu duiumul la puşcărie, colectiviştii trag concluzia că au fost oameni cinstiţi şi au cutezanţa de a numi calomniatori pe aceia care au luptat contra lor şi i-au denunţat ţăreî în curs de atâţea ani. Această fenomenală lipsă de ruşine nu ne surprinde de loc, căci este în natura colectiviştilor. Cu neruşinarea s’au tras de bine de rău din încurcătură cât au fost la guvern, cu neruşinarea trebue se se încerce a se strecura cât vor fi în opoziţie. De la oamenii care ziceau că la ministerul de resboi nu s’a u făcut hoţii, când ei ştiau contrariul şi când probele ţîşneau din toate părţile la ce se te aştepţi ? De la oamenii care spuneau câ n’au fost bătăuşi la Or-feu şi la Bosel, la Galaţi şi la Velcea ca şi pe la ziarele independente, când toată lumea ştiea adevărul, ce poţi se ceri ? — Nimic, şi e natural ca ei se meargă înainte cu sistemul] şi prostesc şi cinic de a tăgădui adevărul cel mai învederat. Cu aceşti oameni, am zis’o când erau la putere şi o zicem astâ-zi câud sunt în opoziţie, discuţia nu este cu putinţă.
Deci, nu pentru a le răspunde d-lor, relevăm astăzi caraghioasa insolenţă a gazetei colectiviste. Dacă ne ocupăm de asemenea aiurări o facem pentru ca se arătăm guvernului câtă dreptate avea opoziţia unită, când cerea curăţirea funcţiunilor publice de vermina colectivistă, cercetarea tuturor abusurilor comise şi urmărirea fără cruţare a tuturor vinovaţilor, căci cu domnii colectivişti nu poţi sta la vorbă de cât cu probe materiale, cu argumente brutale cum sunt numai sentinţele judecătoreşti. Colectiviştii vinovaţi de toate crimele şi de toate abuzurile au pierdut dreptul la dis-cuţiunea prin presă. Controversa care este între ţară şi dînşii, dacă controversă mai este, nu se poate decide de cât de către tribunalele ţârei. înaintea justiţiei trebue oâ vorbiască, asasinii, jefuitorii şi es-crochii colectivităţei iară nu ca oamenii cinstiţi, prin presă şi prin mijloacele obicinuite între partidele politice oneste şi serioase. Din acest punct de vedere nu putem lăuda reserva şi moderaţiunea escesivă a guvernului or cât de generoasă şi de înţeleaptă ar fi ea în teorie.
Nici vorbă nu e bine ca cu schimbarea fie-cărui guver să râstorni şi se schimbi totul în Stat; nici vorbă că ar fi un progres însemnat reali-s&t când s ar putea face prin fapte
deosebirea între un partid politic care vine pentru un timp trecător la putere şi Intre Stat care tot-d’a-una trebue se fie acelaş, deosebire care nu poate fi concretisată de cât prin oare-care moderaţiue In schimbarea personalului care 11 repre-sintă; nici Îndoială nu încape că ar fi un pas Însemnat spre bine, când partidele politice n’ar voi să se ecs-termine una pe alta şi ş’ar impune mai multă moderaţiune în luptele dintre ele. Toate acestea sunt bune, dacă situaţia creată ţereî de colectivitate şi obiceiurile nedemne şi natura ticăloasă a colectiviştilor le-er permite. Cu ei Insă asemenea procedeuri sunt cu neputinţă, căci atunci când eşti îndurător şi moderat ei devin ţanţoşi şi arţăgoşi clnd nu-I tratezi precum mentă, ei se ridică acolo unde nu merită şi daca îi ierţi când sunt vinovaţi, ei te insultă fiind-că i’aî acuzat, numin-du-te pe tine calomniator şi pe ei victime şi oameni oneşti.
Colectiviştii văzând câ guvernul le dă dreptul la indulgenţa ţârei, fac tot ce le stă prin putinţa pentru a arăta că sunt vrednici de toată asprimea legei. Dacă nu vom tri-mete pe toţi colectivişti vinovaţi înaintea justiţii, daca nu vom lua contra lor atâtea sentinţe judecătoreşti câţi vinovaţi sunt, aceşti oameni sunt in stare să ne asurzească cu sgomotul lor, se tăgăduească cu sfruntare faptele lor, să-şi refacă o virginitate în ochii acelei părţi din public care n’a fost în putinţă de a-i cunoaşte de aproape.
Atunci In loc de a fi realizat un progres oare-care în viaţa noastră publică vom fi contribuit a readuce regimul colectivist, revăzut corectat şi considerabil augmentat.
Ii place guvernului această perspectivă ?
Cât pentru colectivişti îi putem a-sigura că nu vor pierde nimic fiind câ vor aştepta puţin. De justiţie tot nu vor scăpa şi soarta lor va fi tot aceaşi daca vor da ochi cu tribunalele acum sau peste câte-va luni.
TE LE GRAM E
AGENŢIA HA VAS
Berlin, 18 MaiG.
9 ore dimineaţa. — In timpul ultimelor zile, Imperatul n’a avut friguri. Greutatea de a înghiţi a dispărut aproape. Starea generală e aşa de satisfăcătoare, în cât Imperatul petrece cea mai mare parte din zi afară. Puterile sporesc înlr’un chip învederat. Secreţiunea descreşte.
Berlin, 18 MaiCi.
Seara.—Imperatul a petrecut o zi bună. El a stat de la 5 până la 7 ore şi jumătate seara în grădină şi a urcat scara fără a-jutor, sprijinindu-se de balustradă.
Yiena, 18 MaiQ.
Se anunţă din Raguza «Corespondenţei Politice» că s’a constatat presenţa pe teritoriul erzegovinean a unei bande de 15 oameni, venind din Muntenegru, sub conducerea şefului Ilie.
Se crede că Muntenegru a început din nod campania condusă de bandiţi în contra Erzegovinel.
Paris, 18 MaiCi.
D.Goblet, ministru al afacerilor streine, a trimis d-lul Waddington, ambasadorul Franţei la Londra, instrucţiuni pentru a nu permite ca Franţa să fie lăsată în afară de negocierile anglo-turceştî, relative la cestiunea Egiptului.
Roma, 18 MaiG.
Camera a aprobat, prin scrutin secret cu 182 voturi contra 43, budgetul lesau-rulul.
Belgrad, 18 Maid.
Trenul de inaugurare a nouel linii a sosit la 12.50, şi dupe o scurtă oprire, a plecat pentru Niş şi Salonic.
HOŢII COLECTIVISTE
Publicăm aici un şir de hoţii mat mari şi mat mici descoperite de o cam data în judeţul Vâlcea :
i) Directorul prefecturel a mâncat peste 25 mCt de lei,bani proveniţi din diferite garanţii ce se depunead la prefectura pentru licitaţii. Nici unul din concurenţii pentru deosebitele licitaţii care se presentaserft în curs de cinci ani nu-şl putuseră dobândi garanţiile în napol, înainte de căderea guvernului colectivist. Când s’a numit noul prefect, cererile de restituire au început să curgă. Bietul director a plătit o parte din ele ipotecându-şl averea, dar mai sunt încă vre o 12 mii de lei pe care n’are de unde să-l mai restitue.
Tot acest domn mal obicinuia a încasa mandatele personalului administrativ şi se ferea apoi ca de ciuma de a da banii acelora cărora aparţineaţi. Personalul mărunt al administraţii era mal cu seamă victima a-cestel deprinderi.
2l Prefectul Simulescu, a reţinut pe seama sa, instrumentele şi maşinele agricole, ca batoaze pluguri etc, trimise de minister pentru a se da ca premii ţăranilor la concursurile agricole.
Lucrul s’a constatat de către noul subprefect de Oltd. N. Bonciu care a găsit a-ceste obiecte la moşia d-lui Simulescu.
5) La şcoala de meserii s’aa descoperit hoţii însemnate. Directorul şcoalel incasa pentru sine banii proveniţi din vânzarea o-biectelor lucrate de elăvil scoalel cu materialul judeţului. S’aQ mai descoperit lucrări numeroase şi al căror preţ să ridică la sume mari făcute fără plată prefectului Simulescu pentru trebuinţele moşiei casei şi comerţului său de vinuri.
Secţia de dogărie a scoalei n’a lucrat de cât aproape pentru Simulescu.
4)	S’aQ descoperit delapidări însemnate şi falşurl în acte publice în incasarea veniturilor oraşului Râmnicu, altele de cât cele publicate în «Monitorul oficial» în raportul de disolvare al consiliului comunal. Denunţarea a fost făcută se zice de însuşi primarul Aleksiu cwdoue zile înainte de disolvarea consiliului comunal, crezînd că prin acest mijloc el va fi lăsat la o parte.
5)	S’aQ descoperit câte-va mii de lei luaţi de pe la comunele rurale numai din plasa Oltului pentru abonamente la «Voinţa Naţională». Ziarul însă nu s’a primit în nici o comună.
De toate aceste hoţii de şi legal dovedite fie pe cale administrativă prin procese verbale în regulă, fie prin denunţări şijrecla-maţiile păgubaşilor ca în cazul fostului director al prefecturel, nu s’a sezisat Încă parchetul şi procurorul colectivist continuă a se face bolnav.
S’aQ mai descoperit chiar şi asasinate comise In ajunul alegerilor de unii agenţi electorali al Iul Simulescu şi neurmărite încă din cauza protecţiunii ce prefectul acorda asasinilor. Una din aceste crime s’a comis in Decembre trecut în comuna Bâbeni plasa Olteţu de jos.
Ce zice d. Al. Marghiloman?
Amintim domnilor alegatori la Camera de Comerţ, ca DUMINECA LA 8 MAIU se face a-legerea a doi membri.
Candidaţii recomandaţi de toate ziarele anti colectiviste sunt d-nii:
CHR. L. ZERLENDI
si
NICOLAE KIRILOV
Scrutinul se deschide la 9 dimineaţa la Primărie.
STRADA
Sunt săptămânlîntregî de când ziarele colectiviste se vaită pe toate tonurile că guvernul Brătianu n’a căzut de la putere de cât în urma unei răscoale a stradelor şi că actualul cabinet nu este de cât rodul mişcărei uliţelor.
Dacă am pune crezământ pe bocetele colectivităţei, trebue să punem crezământ şi pe spusele sale de acum două luni
Nimeni n’a uitat că atunol când tot oraşul se ducea la Orfefl spre a participa la Întrunirile oposiţieî-unite, Voinţa Naţională spunea a doua zi în dările sale de seamă că n’aQ fost faţă la acesteîntrunirl decât vreocinci-zecl de paraponisiţi fără slujbe.
Nimeni n’a uitat că acelaş ziar în istorisirea faptelor de la 14 şi 15 Martie susţinea că n’au luat parte la aceste manifestări de cât vre o douâ sute de feciori, şi de desmetici.
Apoi dacă ast-fel aQ fost lucrurile, slab cu desăvârşire a trebuit sâ fie guvernul Brătianu pentru ca 200 de oameni sâ’l răstoarne în 24 de oare, fără ca ţara întreagă să se scoale In picioare a doua zi.
Dar adevăratul motiv al răsturnărel colectivităţei nu este şi nu putea fi stradă.
Nimeni n’a lucrat mai puternic la răsturnarea Ministerului I. Brătianu de cât tot d. I. Brâtiauu personal.
In zilele când apără în Cameră cinstea terfelita a lui Radu Mihal şi An-ghelescu, In zilele când lupta din răsputeri pentru a alege ca vicepreşedinte al Camerei pe samsarul Dimancea, când apăra corporaţiile bătăuşilor, distribuia fondurile secrete msjoritaţel sale, când tolera asasinate, procese scandaloase şi o recunoştea singur de la înălţimea tribunei; în zilele când căuta să scape pe fraţii Maican din ghiarele justiţiei, când falsifica semnăturile din buletinele alegătorilor, când jefuea sau lăsa să se jefuiască întreaga suflare românească, în acele zile Ion Brătianu în persoana lucra pentru dărîmarea guvernului şi partidului Ion Brâtianu.
Iar strada, acea stradă în contra căreia tună şi fulgeră presa colectivistă, n’a făcut de cât să aclame hotârîrea primului-ministru.
Precum dervişii în semn de iubire către Mahomet îşi străpung trupul cu lovituri de cuţite, tot ast-fel d. Ion Brătianu în semn de iubire către corupţiu-ne, şi-a mâncat singur tot trupul.
I>. R. R.
PROPAGANDA SOCIALISTA
In mal multe judeţe de peste Olt următoarea scrisoare circulară a fost trimeasâ de d-nu I. Nădejde la învăţătorii săteşti în luna Iul August şi Iulie când aceştia eraG concentraţi în capitalele judeţelor pentru conferinţe. Aceste scrisori eraQ însoţite de următoarele broşuri socialiste care s’aQ distribuit gratis: Opt scrisori către tarani, Revista sociala, Un resumat al teoriilor Iul Karl Marx, Evoluliunea si revolutiune etc. Amicul căruia datorim aceste ştiinţe a a-vut în mâinele sale mal bine de treizeci de asemenea scrisori toate identice şi poate numi învăţătorii care ile-aQ arătat. Una se află în original la redacţia noastră. Distribuirea broşurelor se făceau prin a-micl şi acolo unde aceştia lipseaQ prin unii librari, la care se presentaQ cel ce primeau scrisorile şi unde găsea broşurile purtând pe copertă numele fie-căruia. Cel ce aQ răspuns câ primesc ceea ce le propunea d. Nădejde aQ urmat de a-tuncl corespondenţa cu d-sa.
Relatând acestea, nu o facem pentru a atrage asupra d-lul Nădejde atenţia justiţii căci n’a făcut decât să se folosească de un drept ce-l acorda legea. Le publicăm însă pentru a atrage atenţia proprietarilor şi a tutulor acelora ce cred tn marile principii pe care e aşezată societatea, şi a-i îndemna ca la propaganda să opuie propaganda şi să se aviseze la mijloacele cele mal nemerite pentru a Întări In convingerea claselor mari ale ţârei principiile salutare de ordine, de proprietate şi de justiţie.
Asupra acestei cestiunl Însemnate vom reveni. De-o-camdată iacă scrisoarea d-lul I. Nădejde:
Domnule,
Iată vă trimit nu numai «opt scrisori către ţărani» dar şi alte broşuri din care aţi putea vedea ce vroim noi.
La caz daca admiteţî ideile noastre, scrieţi-ne să vă trimitem şi alte lămuriri.
Vroim se ştim daca d-ta eşti pentru clasa muncitoare agricola si industriala ori ba.
Daca socotiţi că clasa aceasta trebue să formeze o partidă deosebită de roţii
•tţ,
www.dacorornanica.ro
NUMERUL IX B WI NUMERUL
AXIXCI1RILE
DIN ROMANI A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINI9* TRATIA ZIARULUI
La Paris; Agenee Havan, Ptaccdc 1(1 Bourse, A AnunciurI pe pag. IV. linia 30 bani; anunciur! si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
I.A PARIS; segăsestejurnalul cu iS cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-inain. Vio. 84.
50 BAN! UN NUMER VECHI, 50 BAN!
A DMINISTRA ŢI UNEA
No. 3.—Piatra Episcopiei.—No. 3.
şi de albi şi s( caute a pune mâna pe putere pentru a’şt realiza dorinţele.
Daca socotiţi, ca şi noi, că muncitorii trebue să mearga pe calea legală şi deci daca trebue să se amestece în alegeri ca partidă distinctă.
Daca sunteţi gata a merge cu noi, vă putem trimite o listă de chestiile practice menite pentru agitaţie legală.
Salutare, 1. Xndejde.
ii August, 1887.
AMIIMSTRATIA COLECTIVISTA
Dovedirea oficială a relei şi coruptei administraţii colectiviste urmează în şir.
Alaltâ-eri am publicat motivele disolvări consiliilor comunale, ale oraşelor Buzău, Piatra, Tecuci, etc. arătend dupe Monitorul Oficial, toate hoţiele şi abuzurile comise de edili colectivişti al acestor oraşe, care în ciuda or-câruî sentiment de o-nestitate şi de morală prâdau averea comunelor cu a cărei gestiune au fost însărcinaţi atâţia ani.
Azi venim cu noui detaliuri de ba-şibuzicie financiare a oamenilor din regimul trecut, dar aceste mult mai serioase de cât cele constatate până azi; başibuzucii care demonstra cu cea mai mare claritate conducerea ca totul necorectă, a acelora care ca principala datorie aveau interesele contribuabililor, interesele a-vereî publice.
E vorba de gestiunea averi şi administraţiei comunale al oraşului R.-Vâlcea.
Nu credem ca o mai mare neorânduiala şi o mai mare batjocură de legi şi de onestitate din partea acelora care compuneau consiliul comunal al oraşului Vâlcea, se se fi comis în gestiunea averi unei alte comune.
Judecaţi daca n’avem dreptate.
E Monitorul Oficial al guvernului care vorbeşte: Colectivişti nu mal pot susţine dupe aceasta câ tot ce se scrie în ziarele independente, sunt neadevăruri şi menite a satisface u-rile personale.
Iată acum şi unele părţi ale raportului oficial, pentru disolvarea consiliului comunal din oraşul R.-Vâlcea:
Corupturile de adminislr&ţiune ale primăriei sunt neincheiate de la anul fiuanciar 1882—83. Socotelile acestui an s’au găsit chiar ca laşa un excedent de venituri in suma de aproape 30,000 lei, dar nu s’a putut face nici un control asupra acestui excedent , lipsind compturile exercitielor următoare.
Dar aceste neorîndueli serioase nu sunt nimic în comparaţie cu cea ce urmează :
Veniturile comunale căutându-se în regie, conform nouel legi de constatare şi percepere, Împlinirea lor este încredinţată unu! biuroQ compus din zece agenţi, dintre cari nici unul nu are depusa garanţia ceruta de lege pentru asemenea iusarci-nare. Ceea ce este insa si mai grav, nici un control nu se exercita din partea autorita-tei comunale asupra modului cum se achita acest personal de indaloririle sale si cum se operează perceperea veniturilor comunei; singurul control se face numai de la Octom-bre anul trecut, si de către casierul central comunal cu ocasiunea incasarei sumelor percepute.
Şi mai jos:
Aceasta lipsa absoluta de priveghere a a-vut resultatu seu dăunător, căci din veniturile comunei pe exerciţiul trecut s'a deturnat de către fostul agent-sef al biroului de percepere, N. Teodorescu, o suma de peste 5,000.
Neîngrijirea însă a autorităţeî comunale pentru interesele comunei a mers şi mal departe, căci, de şi faptul este încă de mult cunoscut şi s’aQ luat chiar măsuri de către d. casier general al judeţului pentru darea în judecată a culpabilului, nu s’a făcut aici o urmărire iu ave*
2
EPOCA — 8 MAI
na
şi Eva (mai mult de la Eva de cât de la Adam se falsifică.
Prin urmare, foarte înţelepte aii fost Corpurile legiuitoare sârbeşti când aii hotărât ca ver cine va voi sg inducă pe aproapele sSii In eroare—fie sub or ce formă—sg plătească un bir Statului.
Insg In loc sg curme rgul falşiflcări-lor de la cap, Sârbii aii început mal de jos.
Negreşit că Înfiinţarea acestui bir trage după sine şi înfiinţarea unul servicii! special de constatare menit a se încredinţa daca Sârboaicele aii saO nu aii turnel şi apoi dacă acest turnel a plătit sau n'a plătit taxa legiuită.
Serviciul de vameş tacsator şi pre-ţuitor In această ramură, trebue sg fie foarte plăcut de îndeplinit şi deja se şopteşte prin sferele înalte că nenea Ştefan Bellu ar fi solicitat guvernului autorisaţia de a servi în statul vecin ca şef al biuroului de constatare, la secţia turnelelor, făgăduind că nu va face nici un fel de mâncătorie în exerciţiul funcţiune! sale.
A cerut Insă sg i se dea un impiegat ca ajutor pentru punerea peceţiel pe turnel, constatând plata timbrului de import.
Dar toate legile or cât ar fi ele de naţionale sunt supuse criticelor socialiştilor ; ast-fel s’a întâmplat şi cu legea turnelulul serbesc.
Pentru perceperea taxei asupra turnelelor fiind înfiinţnte mai multe clase, căci se găsesc turnelurl umplute cu vată, altele cu pgr de cal,altelecu bumbac saO tărâţe de lemn, socialiştii aii protestat indignaţi.
Un deputat anume Panuvici a luat cuvântul şi a cerut să se respecte nemuritoarele principiuri de la paşoptul sârbesc, considerându-se toate cetăţe-nele egale înaintea lege! şi In faţa turnelelor, fără distincţiune de clasă.
Dacă se va ivi vre o crisă ministerială, voi avea onoarea sg vă ţid In curent despre tot ce se va întâmpla la Belgradcu chestiunea turnelelor, aceste fortifica ţi uni ale regatului vecin.
Ila\.
INFQRMATIUN1
D. Mihail Kogâlniceanu, cu dese vârşire restabilit, va părăsi Capitala Joia viitoare pentru a se dure la Constantinopole unde va petrece mai mult timp. D sa va fi însoţit de unul din fi: seE
Miniştrii s’&ti întrunit In Consiliu aseară sub prezidenţa d-lui Theodor Eosetti. Şedinţa a durat de la 8 ore şi jumătate până după 11 ore.
Se vorbeşte despre nouî schimbări In personalul superior al adminis-traţiunel centrale a financelor. Nu ştim încă in ce vor consista aceste schimbări, dar sperăm că pentru numirile ce se vor face, alegerile vor fi tot atât de nemerite, din toate punctele de privire, ca aceea a d-lul Grigore Golescu, numit director al contribuţiunilor directe, Ic locul d-lui Sihleanu, ca răsplată a Însemnatelor servicii cea adus in calitatea de sub-director al vămilor.
Mai mulţi locuitori din comuna Ştirb iu, judeţul Eomanaţi ne scrib pentru a ne rugi să semnalam d-lui ministru al cultelor şi instrucţiune!
fiublice lipsa totală de conştiinţă ce nvăţătorul şi Învăţătoarea din acea comună, barbat şi nevasta, pun in îndeplinirea datoriilor lor. In foarte puţine localităţi rurale din ţară în-văţâmîutui public sa găseşte, sub raportul mijloacelor materiale, in condiţiuni aşa de bune ca la Ştirbei din Romanaţi. Retribuţiuni bune de la Stat şi de la comună pentru învăţător şi pentru Învăţătoare, local perfect, material didactic cu de-săvîrşire complect şi bine ales, nimic nu lipseşte; cu toate acestea, nicăeri învăţământul public nu dă mai puţine resultate din causă că Învăţătorul şi învăţătoarea nu’şi face datoria.
Nici unul nici cel-l’alt n’au consacrat vr’o dată lecţiunilor lor mai mult de 3 ore pe zi de şi populaţiu-nea şcolară este foarte numeroasă, amândoi întrebuinţez tot timpul în petreceri şi şcolarii şi şcolăriţele din clasa a 3-a chiar ştiu abia a citi, despre scriere nici vorbă.
Îndeplinind cererea locuitorilor de la Stubeiu suntem siguri că d. T-
L.	Maiorescu se va grăbi a ordona măsurile de îndreptare necesarii.
Intr’o informaţiune din numărul nostru de eri in care este vorba despre d. George I. Lahovari, consilier la Curtea de Compturî, s’au strecurat câte va cuvinte de natură a a-tinge susceptibilitatea acelei înalte Curţi. Ne grăbim a declara că cuvintele încriminate pe care amintirea unei declaraţiuni de eoerciţuinî date în scopul d’a se ridica partidul până mai de ună zi la putere în detrimentul celor l’alte partide, le au inspiratredactorului nostru, nu sunt câtu-şi de puţin îndreptate contra înaltei Curţi de Compturî In general care & ştiut şi va şti tot-d’a una să păzească prestigiul instituţiunei.
Un amic al nostru, notabil Tlrgo-viştean, ne adresează următoarea scrisoare :
Domnule Redactor,
In Epoca d» erl, sub titlul «Din abuzurile d-lui Slurdza» s'a pub inat mal multe rtnduri relative la tnlocuiread Iul C.Ale-xandrescu, In postul de revizor-şcoiar al judeţelor DâmbovRa Muscel.
lnforma(iunile ce vi s’aO dat sunt cu totul inexacte.
Daparte d’a (1 o victima a colectiviştilor, C. Alexandrescueradiujcontrft le bibi chiri al lor şi unul din principalii agenţi electorali.
Forte dc protecţia naşului sâfl, Costescu-Comane&nu, începuse a face propaganda prin învăţătorii din Muscel pentru candidatura sa la colegiul al Iii-lea de Camera.
Colectiviştii din Muscel s’au plâns lui Sturdza şi acesta care avea mai multe re-clamaliuni contra sa l'a înlocuit cu graba, flind-ca şl-a permis s6 Caca politica pentru sine şi fără voia mai marilor.
La alegerile din urma a luptat foarte viguros pentru a asigura rSuşita protectorului s6Q Costescu-Comâneanu-Era aşa de sigur de succesul acestei candidaturi administrative tn cat a pariat o sumA de bani cu Vasile Dimitropolu, candidatul nostru, care a eşit din urna, cum s6 ştie, cu o majoritate sdrobiloare.
Sperâm, ca d. Msjorescu, care ’I places6 se înconjure de oameni puri, nu va ceda insistentelor ce se fac pe lângA d-sa şi cA va scuti judeţele DâmbovRa şi Muscelul de a avea în capul Învăţământului nişte unelte ale trecutului.
întrunirea publicâcare, după cum s’a anunţat prin afişe şi prin inser-
aaaaMiscgiSfiBggs
ţi uni In maî multe ziare, se va ţine mâine Duminică In sala Orfeu, este convocată de d. N. Fleva singur.
- «s -
Ni se atrage atenţiunea asupra unei informaţium din numărul ziarului nostru purtând data de 3 Mal, informaţiune care, ast-fel cum se prezintă, ar putea atinge susceptibilitatea persoanei despre care e vorba Intr’ânsa. In adevăr, spuind că nu este esactâ ştirea dats de un confrate despre numirea d-lui A. Ghika Bragadir In postul de director general al monopolurilor Stătu lui, adsogăm că nict putea fi vre-o vorbă de această numire, fârâ Insă a arăta pentru ce.
Recunoscând că această omisiune dă informaţiunel noastre un caracter supărător pentru d. Ghica neam grăbit a cerceta cum s'a produs şi am constatat ca ea este datorita unei greşeli de pu nere In pagină : O frasa întreagă a rămas pe din afară, tocmai aceea care es plică pentru ce nu credem să fi fost vorba de numirea d-lul Ghica, şi care este cea următoare :
«.... de oare ce, pe de o parte se proiectează supresiunea direcţiunel generale a monopolurilor Statului ca admi-pistratiune separata şi reducerea ei la o simplă direcţiune în administraţiunea centrala a finanţelor iar pe de alta d-lul Alex. I. Ghica se destină, după cum ni se asigură, un post diplomatic însemnat la cari serviciile sale anterioare II dai! drept.»
Ne grăbim a face aoeasta rectificare de şi lipsa ori cărei reclamaţiunl din partea d-lul Alex. Ghica Bragadir ne dovedeşte că d-sa nu s’a înşelat asupra intenţiunilor noastre.
Aflăm oă convorbirile urmate Intre d-nii Dina. BrâtianuşiN. Fleva pentru organizarea unei acţiuni comune n’au izbutit şi că o ruptură chiar ar fi avut loc între aceşti domni.
Ofiţerii in rezervă, care au luat parte ia uiţi mile manevre şi care au fost foarte bine notaţi la inspecţia generai/», aşteaptă încă de mult în-naintarea lor.
Credem că d. Ministru de resboi va repara această uitare a predecesorilor 86’, cu ooaziunea înaintărilor ce se vor face pe ziua de 10 Mai.
D. Ghenciu Petru ne roagă sfe publicam următoarea scrisoare ce a «dresat d-lul Ion Suditu, prefect al judeţului BrAila.
Braila, i Mal 1888.
Domnule Suditu,
Cu mirare am citit In gazeta Ecoul din Brăila de la 3 Mai 1888 că eu «ş fi avend a primi de ia d-v. 3,000 lei din cumpărătoare do lemne.
Me grăbesc a ve arăta că tu sunt cu totul strein de acea neadeverată informaţiune şi care n'a putut fi născocită de cât intr’un scop de pură calomnie.
Al d-voastrA Glienciu Petru.
O egală mirare a coprins pe Vâlceni şi pe Prahoveni când aii aflat mutarea celei d ftntâia a d-lui Crăsnaru. celei d'a doua a d Iul Niculescu. Şi Vâlcenii şi Prahovenii se aşteptai! ca aceşti doi prezidenţi să fie cel puţin destituiţi cu ruşine. Io loc de aceasta, el sunt înaintaţi, d. Crăsnaru fiind trimis să presi-deze un tribunal mult mal important de cât cel de Vâlcea iar d. Niculescu fiind numit şef de servicii!.
D. Crăsnaru, nu mai avem trebuinţă a spune de câte mişeii! s'a făcut culpabil, ţara întreagă ştiind ce’I plăteşte pielea. In cât despre d. Niculescu, mal
pufin cunoscut, e destul să arătăm că In urma numeroaselor plângeri ce i s’aO adresat contra lui din Ploeştî rhiar ministrul justiţiei colectivist a ordonat o ancheta care a dovedit că d. Nicu -lescn ajutatdenişte rude ale sale, frate, cumnap, şi alţii precupeţea justiţia.
Regretăm ca d. Marghiloman se fia aşa de nenorocit In chibzuireamişcâr,-lor ce faceîn magistratura. Aceasta ca şi sfiala d lui Ghermani, ministrul financelor, d’a scoste la lumină hoţiile nd-ministraţiunei colectiviste sunt de natură a face sâ se peardă încrederea publicului In dorinţa guvernului actual d’a Îndrepta lucrurile.
DIN DISTRICTE
DOI..MU
«Apărarea» din Graiova anunţă că d. procuror general Gr. Columbeanu, a fost însărcinat de d. ministru al justiţiei casâ cerceteze o tânguire a unul Radoviceanu contra d-lul poliţaiQ Grecescu câ l’ar fi bAlut.
Cine e acest Radovicianu ?
Aci e necesara o explicaţie zice confratele nostru de la Dolj.
Numitul Radoviceanu, safl cetăţeanul Radovicianu cum li zice d. Roma-nescu prin foaia d-sale, este bătăuşul acela recrutat din gunoaie de fostul poliţai Chintescu ca să Întrerupă şi să Înjură pe dd. Fleva, Tache Ionescu, Al. Nicolaid şi alţt orator în seara întruni -rel de la 15 Ianuarie.
Acest bâtăuş împreună cu un Meli-nescu, bătăuş şi el, sunt daţi judecăţi după reclamsţia d-lor Grecescu, Ve-leanu şi alţi pentru delictul de lovituri.
Regimul bătăuşilor de şi căzut el ar vrea să continue mal departe meseria lor favorită şi Intr’o seară, ameninţând pe un alegător din colegiul II, acesta a mers să se plângă d-lui Grecescu, care i-a chemat şi le a recomandat să se astâmpere.
Cetăţeanul Radoviceanu însă s’a jeluit d-lm ministru, scoţând ca martor pe Melinescu.
După cum se vede între aceşti 2 indivizi ticăloşi esistă o tovărăşie să a-meninţe şi să bata lumea şi când li se cere socoteală tmpărt Intre el rolurile, constituindu-se unul ca reclamant şi altul ca martor. Şi când sparg câte o casă, or câte o tejghea vedem martor tot pe Melinescu,—Proba de acesta e dosarul tribunalului seclia II, din care se vede ca cetăţeanul Radov'cianu a scăpat de puşcărie numai graţie mărturii Iul Melinescu.
Ar fi o naivitate să mal întrebăm dacă aceste din urmă lucruri le fac numiţii indivizi în calitate de liberall-na-ţionali; căci aşa este. Tot In această calitate Radovicianu a mal comis un furt la Severin, furt de care a fost absolvit din causă că nu era major dupâ jegea penală.
D. procuror general a ascultat pe pomeniţii pungaşi şi altă droaie de martori puşi de el ca vestiţi Simescu, Dimovicianu şi alţi.
Azi numai este ca In vremea regimului de bătăuşi şi escrochi, când noi cari luptamln opoziţie, perzând or ce încredere In dreptatea lui Stătescu şi Radu Mihai; răbdam or ce infamie şi numai reclamam parchetelor; azi procurori aii toată libertatea de acţiune şi cerem
rea acestuia pentru despăgubirea •omnnel de suma delapidat»
Afară de neurmirirea delapidatorului banilor publioî, iată ce se mal constată de către guvern.
Compturile de gestiune anuale ale casierului comunal nu sunt verificate şi aprobate de consiliul comunal fnea de la anul 1881—82 ; iar cât pentru cele lunare, de şi se trămit regulat primăriei la finele fiecărei luni, râmân fnsă necercetate şi nici o disposiţiune nu se ia tn privinţa lor.
Cu toate că dupe disposiţiunile ari. 75 din legea comunală se impune primarului sail, tu lipsă-!, ajutorului sâfl, îndatorirea de a verifica cel puţin odată pe lună starea casei comunale şi a supune consiliului comunal un proces-verbal de constatările făcute, nici o asemenea inspecliune nu s'a savdrsit in cât priveşte casa comunei urbane Rămnicu- Vâlcea de către actuala autoritate comunala.
Şi In fine :
La verificarea făcută acestei case de d. casier general al judeţului şi directorul prefecturel s’aU gAsit sume achitate, în contra legel comptabilităţel, numai pe simple chitanţe, fără mandate tn regulă, şi, ceea-ce este mal mult, pentru cheltuell cari nu eraţi prevăzute tn budget, saO treceau peste alocuţiunile budgetar# şi pentru cari nu se aprobase Încă deschiderea cuvenitelor credite. In asemenea mod, fara nici un mandat, s'a plătit Intre altele, pe mai multe luni din anul trecut, salariul unui advocat pe care autoritatea comunala a găsii de cuviintza sa’l tuentina In funcţiune si sa i respunda leafa din banii comunei, cu toate că acest post fusese suprimat ou ocasiunea aprobărel budgetului şi ast-fel nu era prevăzută veri o a-locuţiune budgetară pentru o atare cheltuială.
Nădăjduim câ asemenea constatări, vor continua pe o scară şi mai Întinsă.
CRONICA
BIR SERBESC !
Sârbii, vecinii noştri, sunt oameni cu multă minte. Când aii nevoe să Înfiinţeze ceva biruri, el nu se leagă de sare, de ţuica ca guvernele noastre, nu se leagă nici de capul omului. Precum veţi vedea mal la vale, privirele lor financiare suntlndreptate spre altă parte de cât capul creştinului.
Intr’adevăr, nişte ştiinţe sosite din Belgrad anunţa câ Skupcinalor a votat o lege pentru înfiinţarea unui imposit asupra turnurelor doamnelor.
Turnura, zisă şi turnel la mahala, este o perniţă, un fel de puişor, pe care cocoanele aii luat molaticul obiceiii să ’şl odihnească părţile care fac gloria lui C. F. Robescu.
Dacă te gândeşti bine, un asemenea imposit poate fi considerat ca o lege pentru încurajarea turneluluî naţional şi natural, căci prea sunt mulţi ani de când societatea este victima falşiflca-ţiunelor.
Vinul se falşiflcă, biletele de bancă se falşiflcă, cărţile de joc se falşiflcă, alegerile se falşiflcă, chiar şi adevăratul turnel râmas moştenire de la Adam
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(66)
H. W O O JD
CASTELU TRAGIC
BARXBA III
XII
Curtea cu Juraţi
Mulţimea era aplecată spre achitare, când prezidentul zise cu glas tare :
—	Chemaţi pe Richard Hare.
Toţi remăseră un timp uimiţi, apoi furâ coprinşl de o nespusă curiositate. Prietenii d-lul Hare se uitară la el instinctiv. Judecătorul părea Impetrit. Era foarte palid In urma boaleT, câcl să Îndreptase cu greii, dar înfăţişarea lui era liniştită şi nesimţitoare.
Uşa martorilor să deschide, şi un tî-năr galben la faţă, cu ochii albaştri, cu părul blond, naintă încet până la preto rid dinaintea căruia să opri.
La vederea lui, curiositatea se a prinse şi mal mult. Richard proscrisul, condemnatul, Richard pe care ’l credeai! mort sad peste mări, era acolo, rece, aproape vesel, sigur de densul.
—	Numele d-tale ? zise presidentul.
—	Richard Hare.
—	Eşti acela contra căruia s’a dat o
hotărlre de moarte ?
—	Chiar el, Milord.
—	Bine. Acum, martore, trebue să’ţl spun că nu eşti silit a răspunde la ces-tiunile care ar tinde se te Invinuiascâ.
—	Milord, răspunse Richard, nu fără oare-care emoţiune, am de gând să răspund la toate cestiunile ce mi s’ar pune, câcl n’am decât o dorinţă : ca tot ce priveşte acea noapte fatală să se lămurească astă zi chiar.
—	Uite te la acuzat; 11 cunoşti?
—	Ştid acum că să numeşte Levison, dar până In luna lui Aprilie, am crezut câ numele lui era Thorn.
—	Povesteşte ce s’a petrecut In seara crimei.
—	Mă dusesem, cum mi să lntlmpla adesa pe atunci, să petrec seara cu Ef-fy, fiica lui Hallijohr,. Mi-am luat şi puşca, pe care o făgăduisem tatălui el ca s’o ţină până ce aiul fi dreasă. Gând am ajuns la Green Lodge, Effy nu voi să mă lase să-Intru, ziclnd că are de lucru. Mă glndil îndată că Thorn era cu densa, fiind-că sâ mal lntîmplase şi altă dată se mă poftească la dânsa, ş’a-pol sosirea neaşteptată a Iul Thorn s’o facă să nu mă primească.
—	De sigur era oare care gelosie între d ta şi Thorn, întrebă presidentul.
—	Mărturisesc că eram gelos de dîn-sul, dar nu ştiu dacă şi ei era de mine.
—	Vorbeşte-ne acum de evenimentele acelei seri.
—	Cum vă spun, Effy nu voi să mă primească. Schimbarăm câte-va cu-viD'e glumeţe în privinţa asta, apoi li
dădui puşca zicându-I că e Încărcată. Ea o luă o rezemă de peretele coridorului, dupe uşe. Mă depărtai apoi, dar colindai pădurea ca să văd dacă Thorn nu era p’acolo, căci ea zisese că nu. Locksley mă văzu atunci şi mă întrebă ce fac acolo; nu’l am răspuns; dar ne mal voind să stal! de pândă, pornii nainle prin pădure.
Trecuse d'abia un fsert de ora, clnd auzii o Împuşcătură. De o cam data nu o prea luai In seamă; de multe ori Imptaşcau prin pădure, ear la acelaş moment văzul pe Otway Bethel eşind din pădure chiar pe lângă mine şi alergând spre casa paznicului.
—	Otway Bethel să fi Împuşcat ?
—	O I nu, nu să putea. Bethel apucase d'abia pe după copaci când un altul veni In fugă şi urmând aceiaş cale cu dânsu—acela era Thorn, care părea coprins de spaimă. Alerga din respu-terî; trecu pe lângă mine fără să mă vadă, şi nu mult după aceia, auzii tropotul calului săi! pe drumul ce duce la Swaison.
—	Nu te-al luat după dînsu ?
—	Nu ; şi mă duceam şi eii la casa paznicului spre a bănui lui Effy de puţina el francheţă. Şuii treptele de la intrare şi dădui peste corpul lui Haîli-john—Zăcea fără de viaţă pe podelele odăii dtntâi, lângă uşă, şi alăturea de el era puşca mea descărcată.
»0 tăcere de moarte era în odae.
•Chemai peEffyjuimeni nurespunse, mă apucă frica; pusei mâna pe puşcă şi o luai la fugă spre pădure. Locksley
eşea din pădure; el se uită la mim , spaima 'ml cr seu, aruncai puşca şi fugii.
—	Diu ce pricină urmai aşa ?
—	Mă coprinsese o groază neînvinsă. Intr’o secundă, mii de cugetări ’mi trecuse prin minte, apoi m’am mai gândit câ să putea să fiii Învinuit dş crima ce să făcuse. Aceasta mă îndemnase să ’m> iau puşca, spre a n’o afla lângă mort; şi spaima ce mi-a dat Locksley m’a făcut să o arunc iarăşi în casa paznicului, spaima aceea a făcut să cadă asupra mea vinovăţia unei crime, ce
de alt-fel, n;menl nu s’ar fi gândit s’o arunce In sarcina mea...
—	Urmează.
—	Pe când fugeam, am întâlnit şi pe Bethel. Dupe cum ţinuse el cărarea ce duce la casa paznicului, negreşit trebue să se fi întâlnit cu Thorn. El îmi spuse câ în 8devăr mersese pe cărare câteva momente, dar că pe urmă se băgase în pădure, îndreptându’şl ast-fel calea. L’am crezut şi am plecat.
—	Din ţară?
—	Da, chiar în noaptea aceea, nenorocită chibzuire la care mă povăţuise groaza mea. Atunci se făcu cercetarea, verdictul fu rostit în contra mea, şi eii mă depărta! cu desăvlrşire.
In sflrşit aduseră pe Otway Bethel şi ca martor şi ca încriminat. Mişcătoarea lui mărturisire întări în totul pe aceea a lui Richard ; sflrşi jălind că aşa de lung timp a păstrat taina nevinovăţiei nenorocitului tînăr.
Din momentul acela s'a cunoscut
soarta procesului; zadarnic apărătorul se încercă să arunce îndoială în cugetul juraţilor, convingerea lor era nestrămutata. Numai un sfert de oră stătură în camera de chibzuinţă.
—	Vinovat sat! nevinovat ? întrebă preşedintele, Intorcându-se spre jurifl.
—	Vinovat, răspunse primul jurat.
S'auzi ua soia de gemăt. Levison îşi
ştergea cu mâna tremurătoare sudoarea de pe obraz.
—	Deţinut, zise preşedintele, al ceva de adaos pentru apărarea d-tale ?
Levison îşi încleşta nervos mâinele de laţul de fer ce ’l sta înainte, îşi a-runcă îndărăt capul ca şi cum ar fi gonit o vedenie îngrozitoare, faţa lui se schimba când roşie, când galbenă ca ceara.
—Milord, respunse el cu un glas înăbuşit, am de spus numai că : crima a fost săvlrşita fără de precugetare. Nu mă descarc de ea, nu e cu putinţă dupe mărturiile ce aţi ascultat. Gând m’am despărţit de Effy spre a mă duce la casa paznicului să 'ml iaQ pălăria, n'a-veam nici un gând răii. Tata-săii se întorsese, mă oprise de a Yeni la el; iată de unde se născu cearta; m’am Înfuriat In urma injuriilor ce ’ml arunca; îmi perdul minţile; puşca era acolo, pusei mâna pe ea,... nenorocirea se în-tlmplă.
Atunci preşedintele se acoperi şi rosti, dupe cum se obicînueşte, sentioţa, care osândea pe Francisc Levison la spânzurătoare.
(Va urma).
www.dacoromacdca.ro
EPOCA - 8 MAI
3
d-lul procuror genera' sâ facă cercetarea cea mal severă contra poliţaiului Grecescu.
Comisia interimară din Craiova
Erl Miercuri comisiuoea interimară a depus jurământul în mâinile d-lul Prefect Economu.
In urmă comisiunea şa constituit biroul în modul urmstor :
Preşedinte d. Nicolaus Ftacoviţâ.
Ajutoare: D. Sc. Mateescu la serviciul technic, d. Sc. Leonardescu la oficiul stare! civile, d. Carianopol la administraţia pieţelor. Secretar d. Bade Gheorghescu.
Colectiviştii daţi judecăţii
Procesul în care snnt dnţl judecăţii Dumitru Chintescu fost poliţai, Preotu Elefterie M. Petrescu şi alţi, bătăuşii din noaptea de 15 — 16 Ianuarie, fiind astăzi la ordinea zilei; Trib. 1’aCt amânat pentru 14 curent din cauză ca citaţia unuia dintre inculpaţi a fost înapoiată pe motiv că actualmente se găseşte în oraşul Slatina.
AstftzI se judecă la Trib. secţia I, pro-cesu intentat bătăuşilor de d-nil Grecescu, Veleanu şi alţi.
O Ceartă
La clubul Naţional d. Senator Chintescu, vorbind de ultimele alegeri a zis că d. N. P. Romanescu a fost amestecat printre bătăuşi.
D. Romanescu s’a simţit ofensat de aceasta de oare-ce nu e adevărat că ar fi fost amestecat printre bătăuşi, ci ca d-sa a fost starostea bătăuşilor.
Din cauzş ca d. Chintescu nu a dat d-lul Romanescu adevăratul săd titlu, o întâlnire pe teren va avea loc.
O instalare rea
Noul local unde s'a Instalat şcoala comercială e mal mult ca mizerabil.
Tavanele sunt crăpate şi ameninţă se cadă, totul e ruinat şi în afară de a-ceasta clasele de studid sunt foarte a-proape de private, aşa în cât traiul în acest local e imposibil.
Nu e de ajuns că totul în acest oraş, e insalubru, mal trebuia ca şi localele de scoală să fie infecte.
Aceasta denot» multa preocupaţiune ce răposatul consilid avea de scoale.
Atragem atenţiunea d-lul ministru al domeniilor şi îl rugăm ca se oidone o anchetă şi să dispue cât mal neîntârziat dislocarea scoaleî. {Apirarea).
SOCIETATEA GEOGR AFICA ROM AN A
Premiul «G. I. Lahovary»
500 lei)
Biuroul publică următorul concurs :
1)	Se institue un premid de 500 lei pentru cea mal bună prelucrare a unul Dicţionar geografic, topografic şi statistic pentru ori-c&re judeţ din România, afară de judeţele deja premiate, a-dicâ Argeş, Dâmboviţa, Dorohol, Iaşi, Roman, Romanaţ! şi Tutova.
2)	Acest Dicţionar va coprinde descrierea judeţului, plăşilor, (ocoalelor, plaiurilor), comunelor, (oraşelor, târgurilor, satelor, cătunelor), locurilor istorice, a rîurilor, pâraelor, gârlelor, lacurilor, insulelor, munţilor, dealurilor, şesurilor şi apelor minerale.
3)	Descrierea judeţelor, a plăşilor, plaiurilor se va face pe larg arfitându-se situaţia, hotarele (naturale sad artificiale), întinderea, clima, calitatea solului, munţii şi rîurile, producţia a-gricolâ industrială şi comerciale, a cailor de comunicaţie, împărţirea administrativ», judiciara, militară şi bisericească, precum şi centrurilecele mal populate şi mal productive.
4)	La descrierea fle-căreî comune (o raş, târg, sat sad cătun) se va da :
o) Numele actual obicinuit şi oficial (în transcrierea fonetică) precum şi numele ce Ta mal avut în vechime.
b)	Situaţia naturală, fixându-se pe rîurl şi munţi, precum şi atitudinea lor d'asupra nivelului mâiil, pe câtva fi posibil.
c)	Populaţia şi etnografia (atât pe comune cât şi pe sate şi cătune, dându-se numele contribuabililor, a familiilor şi a sufletelor).
d)	Producerea agricolă, industrială şi comercială. Numărul vitelor pe comune, sate şi cătune.
e)	Arătarea institutelor de culturl.de bine facere, a fabricelor precum şi a monumentelor celor mal însemnate. Numărul bisericilor şi a deservenţilor, precum şi a scoalelor cu statistica elevilor.
f)	Istoricul comunei, ar&tându-se e-venimentele cele mai însemnate în istoria ţării care s’ad petrecut într’însa.
5)	Pentru elaborarea Dicţionarului pentru ori care judeţ, se dă un termen până la 1 Decembre 1888.
6)	Manuscriptele se vor trimite la vi-ce-preşedintele Societăţii cu numele autorului sigilat şi cu un motto.
7)	Manuscriptele premiate devin proprietatea Societăţii.
8)	Manuscriptele Depremiate se vor înapoia dupe cerere : Societatea lnsaîşl reservâ dreptul să utiliseze părţile ce va crede de cuviinţa din lucrările nepremiate.
Vice-preşedinte, General G. Mânu Secretar-general, G. I. Lahovari
Bucureşti, / Martie, 4886.
ÎNTÂMPLĂRILE zilei
Furt neînsemnat. — Costică Câr-paciu, n'a făcut aproape nimic. N’a furat de cât o pereche de botforl. Şi pentru acest furt foarte neînsemnat, a fost condus la secţie. Ce nedreptate, repetă de sigur acum Costiea, s'a comis în privinţa caşului med. Pentru o pereche de botforl să mă aresteze 1
Prea, prea 1..
—x—
Cnlcnre. — Căruţaşul cu No. 128 a călcat cu căruţa sa peste mijloc pe băiatul Zamfir, dtn strada Labirint.
Pungăşie.—Vasile Ionescu a furat de la d. Naum Anastasiu un ceas, un pieptene şi 3 lei şi 55 bani.
—x—
Deflorare — Apostol Ionescu, servitor la d. G. Ionescu, cArciumar din strada Colţei No. 37, a deflorat o fata de 8 ani.
Galantul a fost condus la secţie ca să cugete asupra faptului ce a comis.
—x—
Un furi curios.— Iancu Samuil, o-vreid de sigur, a furat o broboada de damă.
Netăgăduit că există ceva necunoscut în această afacere, căci nu putem înţelege ce drscu voia să facă cu broboada pe care a furat’o acest individ.
—x—
Hoţie.—Anghel Theodorescu, pacat de numele săd, a furat de la d-na Elena Mironescu, din strada Carmen, patru
inele.
El a fost condus la secţie.
NOSTIMADE
D. C. Popescu este directorul unei tipografii pe strada Colţei No. 10.
La această tipografie, d-sa tipăreşte ziarul bătăuşului Ulmeanu, intitulat «Răfueala».
lata acum o scrisoare prin care d. C. Popescu judecă valoarea omului şi valoarea ziarului ce tipăreşte la d-sa :
Domnule redactor,
In numărul 2 al ziarului «Răfuiala» proprietatea bătăuşului U'meanu se spune că din cauza negiigenţel mele primul număr al ziarului săCi a eşit cu o sumedenie de greşeli.
Pentru ca publicul să nu fie indus în e-roare de un asemenea ticălos, declar şi am destule mărturii pentru a proba, că în seara de a face corecturile era într’o aşa stare de beţie că nu putea sta nici pe picioare.
. Prin urmare e vădit lucru că numai mie nu mi se poate atribui greşelile din numărul I al infectului săd ziar.
Primiţi vă rog asigurarea respectului ce vă păstrez.
C. Popescu.
Mal nostim, nici că se poate 1 *
* «
In registrul primăriei PrundenI, din judeţul Vâlcea, destinat pentru inscrie-rea resultatulul inspecţiunilor prefectului şi ale subprefectului, relevăm următoarea frasâ scrisă şi iscălită de d. Simulescu :
«Subsemnatul prefect inspectând azi «această comună am constatat că vi-«tele sunt sănătoasa şi oamsnil ase-«menea».
Autentic 1 autentic I autentic l cum zice Democraţia însă aceasta cândspune o minciună mai boacănă de cât obicinuit.
k T EDITIUNE
ULTIME INFORMAŢII!
Rescoalit ierunilor
Citim în «România liberă :
Se ştie agitaţiunea care se semnalase tn judeţul Vaslui pe la comunele Vultureşti şi Buhâeştî.
In Vultureşti un numer de ţărani compus în mare parte din reserviştî s au dus la fâneaţa arendaşului şiau făcut la capetele locului muşuroaie ca cum ar fi voit se şi-o împarţă. Prezenţa prefectului Donici între dînsii a ajuns ca se’i sco&ţă din rătăcire, cu atât mai mult că li s’a a-cordat satisfacţiune tnceea ce privea plângerea lor în contra autorităţii comunale din Buhâeşti pentru care se sleise în zadarîntrecut toate căile de reclamaţie.
Locuitorii desamagiţi au reintrat in firea lor, aşteptând măsurile legale pentru aplicarea legii însurăţeilor.
*
Dd. Alex. Ştirbei, Ministrul lucrărilor publice, colonel Voinescu, prefectul poliţiei Capitalei şi George Duca vor pleca diseară la Sinaia pentru a întovărăşi mâine pe Regele şi Regina la întoarcerea M.M. LL. în Capitală.
u
Aflăm că d. Alexandru Djuvara nu va lua cuvântul în întrunirea publică care se va ţine mâine în sala Orfeudupeconvocaread lulN.Fleva. E posibil ca d. Djuvara nici se nu
asiste la acea întrunire, d sa având proiectată pentru mâine o excursiune
la Sinaia.
*
D. Ath. M. Thauo e numit sindic în comitetul bursei din Brăila.
*
D. Sache Negoescu este numit director al prefecturel judeţului Dâmboviţa în locul d-lui Nicu Rusu, demisionat.
ft
Dosarul afacere! colonelului Mai-cana fost înaintat eri Consiliului de Revizie din Bucureşti.
De sigur câ judecarea recursului d luî general Maican nu se va face de cât pe la 25 Mal.
*
D. ^Căpitan Mardars a fost transportat la penitenciarul Văcăreşti unde îşi va face osânda.
ft
Consiliul sanitar superior a terminat discuţia regu'amentului de higiena pentru Târguri şi Bâlciuri. A-cest regulament va fi înaintat In curând d-lui Ministru de interne spre aprobare.
ft
Aflăm ca d. Baseovici este numit şef al oficiului telegrafo-poştal din Râmnicul-Vâlcei.
*
Regimentul 2 de Roşiori va părăsi Capitala la 12 Maiu pentru a merge să ia garnizona la Slobozia.
ft
Amintim publicului că societatea Jokey Club. calea Victoriei 100, are un tir cu pistolul înfiinţat în grădina sa. Acest tir se poate utilisa şi de public între 9—12 ore, şi s«cretarul societăţei este autorizat se dea cărţi de intrare.
ft
Atragem atenţiunea celor în drept asupra marelui număr de şcolari ce sunt atinşi de conjonctivita simplă
Gonsultaţiunile gratuite ale diferitelor spitale din Capitală au zilnic de examinat zecimi de asemenea cazuri.
Dupe spusa medicilor această maladie este datorită proastelor localuri în cari învaţă copil.
ft
Azi comisia interimară a Capitalei s’a întrunit pentru a se ocupa de cantitatea de proecte de îmbunătăţiri ce sta de ani în cartoanele arhivei.
Cu această ocazie ne permitem a atrage atenţiunea comisiei interi-mareasupra lipsei de catagrafie pentru aceste proecte.
Se ştie, dpja că or ce lucrare se face nu este trecută nicăeri, ast fel că funcţionarii ce plec din primărie pot lua cu sine lucrările ce au făcut.
ft
Consiliele generale şi comitetele permanente ale judeţelor Tecuci , ialomiţa şi Teleorman, au fost di-solvate.
Alegerile vor avea loc în cel mai scurt timp posibil.
ft
Regele şi Regina se vor întoarce de la Sinaia mâine la 5 ore şi 1/2. MM. LL. se vor scoborî la Palatul Cotroceni.
ft
Aflăm câ parchetul de Mehedinţi a pus mâna pe un domn S...A care cutreera satele pentru a provoca o mişcare socialistă.
Acest domn S...a care a diri-ge*t chiar mult timp un ziar socialist, se afla în strânse legături cu asociaţia Nădejde-Mortzun etc.
ft
Camera de punere sub acusaţie
se va pronunţa Luni asupra cererei de punere în libertate pe garanţie făcute de d. Ghiţâ R. Marcovicî şi Ionescu Bârbieru dovediţi instigatori ai răscoalei ţăranilor din plasa S&baru judeţul Ilfov.
ft
Monitorul Oficial va publica ni se spune în curând un nou regulament privitor la examinarea şcolarilor pregătiţi în casele părinteşti sau în iDStituţiunî private.
Mulţumim de pe acum d-lui Ma-iorescu d’a fi bine-voit se ţină seamă de legitimile plângeri ce reglementul d lui Mitiţă Sturdza a produs.
ft
Informaţii positive primite din Ploeşti, ne permit a desminţi ştirea dată de un confrate, cum câ în comuna Valea Călugărească din judeţul Prahova, ţărani ar muri de foame şi ca o epidemie de variolă ar fi decimat poporaţia.
Din inspecţiile minuţioase făcute la 22 comune de către d medic primar al judeţului, s’a constatat că în expirata lună nu a existat de cât caşuri sporatice de tuse convulsivă şi morbili numai tn comunele Chioj-deanca şi Salcia.
ULTIMA ORA
AGENŢIA H A\ AS
Londra, 19 Maitl.
Corespondentul berlinez aJ lui «Standard' anunţă că cercurile competente cred în isbânda apropiată a împrumutului rusesc care s'ar face de un sindicat francez. Acest împrumut, care ar atinge ţifra de 500 milioane de ruble, s’ar emite la toamna viitoare.
Acelaş corespondent zice că prinţul de Bismarck studiază mijloacele de a împedeca plasarea titlurilor In Germania, dar ca nu e probabil că va lua măsuri legale în contra împrumutului, căci ar resulta de aci o ruptură cu Rusia. Cancelarul se mulţumeşte de o cam data a influenta marile case de banca şi a inunda presa oficioasă cu articole ostile Rusiei.
Berlin, 19 Maitl.
Noaptea asta n’a fost aşa de bună ca cea precedentă. Somnul a fost mal des întrerupt de tuse. Totuşi Imperatul s’a simţit dimineaţa puţin mal bine. El a părăsit patul pentru a se duce în parc.
CONVOCARE
Rugim pe toţi studenţii Universitari st bine-voiasca a se întruni Dumineca 8 Maia a. c. la orele 2 p. m, tn localul societăţei Studenţilor Universitar '«Unirea», (Strada Pătraşcu-Vodă No. 6 lângă grădina Sf. Gheorghe), pentru a respunde la adresa de invitare a Univcrsitaţel din Bolo-
f;nia şi a numi o delegaţiune care sS’f represinte a centenarului al VIII a acelei Universităţi. Comitetul societăţei Stud. Univer. «Vnireav
BOLNAVII DE NERVI
Care vor sfi se orienteze asupra succesului întrebuinţare! absorbări a pielei spre scop de a Influenţa direct asupra sistemului nostru nervos şi de a scăpa de diversile suferinţe nervoase precum : migrenT, congestiunT, insemnil, paralisll în urma de apoplexie etc. etc. prin mijlocul simplu arătat de domnii profesori Schott, Roehrig, Pa-risot, Munk ş, a. la ultimul (al 7) congres balneologie, se citească a 16 ediţiune, a broşurel mele asupra boalelor de nervi care se eliberează gratis de către farmacia Natiodala I. A. Ciua rea, strada Lipcani In Bucureşti ; farmacia I-Vulturul de aur S. Lebel la Ploeşti; farmacia Charles Herzenberg laşi; farmacia Fraţii Remer Focşani; farmacia La România C. F. Eitel la Galatz; farmacia E. M. Keresztes Roman şi farmacia Curţel E. Hainai Botoşani.
Or. Konian WE1SHAV
LA MAOASINUL
DE
DROGUE, COLONIALE-DELICATESE
I0X TETtipTrmeiru,GERSABEK*OVESA
*
L» CIINFLE NEGRU—STRADA LIPSCANI
aO sosit şi sosesc din 15 tn 15 zile
APE MINERALE NATURALE
din toate sursele indigene si streine
Asemenea toată producţiunea lutului prun «pet din Paşcanii proprietatea D-nel Colonel IlIaramherK se ană de vânzare numai tn sus numitul Magasin.
DOCTORUL ASSAKY
s’a mutat
7 Cale» Dorobanţilor
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Coltel, 49. — Bucureşti
MORI
FABRICIje spirt
FELUL DE
TOT
MAŞINI
Mare depoait de toate uneltele «Uae-eeworllte pentru exploatarea fabricelor
PIETRE DE MOARA
CURELE. CL'CIUCURI
BAZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA.
139
N. BASILESCU
AVOCAT
Doctor in drept, laureat.—Consultaţiu-nî de la 8—iO dimineaţa.
650	23, Str. Smârdan, 23.
MARELE HOTEL CARAIMAN
SINAIA
In cea mal frumoasa posiţie şi cel mal confortabil, 9; camere peste drum de gara.
RESTAURANT DE PRIMUL ORDIN
Bucătărie franceză şi Română sub direcţiunea unuia din primii bucătari din Capitală.
A preveni prin telegrama pentru a reţine a-partamente sau camere.
Cu stimă,
744	Antreprenor : Dumitru Dumitrescu.
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BAHBATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi împedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist în boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d'aşteptare pentru fiecare.
5Z8
www.dacoromanica.ro
DE VENZARE SJ*
cu grădina mare şi pomi roditori ademenea si im loc cu doua fatzade cu o prăvălie.
Doritorii se vor adresa la unica fiică şi mosten.toare Elena Burelty Ploeşti piaţa Unire! i.	7*2
VIITORUL
LICEU DE DOMNIŞOARE
No. âO STRADA FA\TA\EI >o. 40
Cu Începere de le i Septembre anul curent, se va Înfiinţa un institut menit a da domnişoarelor o iustrucţiune de întinderea aceleia pe care o primesc băieţii în liceele Statului.
Institutul va coprinde chiar de la început cursul primar complect şi primele trei clase de licee, rămânând ca cursul ticial si fie complectat în anii următori.
Scopul ce se va armări tn institut este de a da domnişoarelor instrucţiunea trebuitoare, sere a putea trece cu succes examenul de bacalauriat.
Partea educativa este tn sarcina sub-semnatel; iar direcţia studielor o are d-nui Ion C. Georgian profesor la Asilul «Elena Doamna».
Personalul didactic al institutului de o cam data, până ce necesitatea va mal reclama a-daoase, se compune ast-fel :
Pentru eursui primar trei domnişoare absolvente de scoale secundare.
Pentru cursul Neeundart
Limbele latină şi greaca, d-nul Neculae|Barbu, profesor la liceul St. Srva;
Limba română, d-ra P. Sagârceanu, profesoara la Externatul secundar de fete No. 1.
Limba germana, d-ra W. Tflringer, absolventă de şcoala secundară din Cermania.
Limba francesa, d-nul Lolliot, profesor la liceul St. Gheorghe.
Matematice, d-na Maria Brataseanu, profesoară la Asilul «Elena Doamna».
Efisico-naturale, d-ra Elena Alesaiu.
unea, Preotnl, N. Niculescu, institutor. Istoria, d-nul Ion C. Georgian, profesor la Asilul «Elena Doamna».
Geografia, d-nul M.Bratila, profesor la şcoala de comerţ şi la liceul St. Gheorghe.
Caligrafia şi desemnai, d-nul P. Ionescu, profesor la şcoala de comerţ.
Musica, d-uul I. Vaallescu, profesor la gim-nasiul Camemir.
Gimnastica, d-nul Velescu, profesor la liceul MatelQ Basarab.
Lucrul de mină, d-na Maria Boţea, profesoare la Externatul secundar de fete No. 2.
Şcoala ie piano este obligatoare ca şi cele-l-alte siudil pentru toate elevele şi se va face de profesoare cunoscute.
Ori ce informaţiunl se pot lua de la sub-sem-nata In toate zilele la orele 8—10 dimineaţa şi :—4 după antiază-zi tn localul institutului. Direstrice:
Elena Alesaiu
LA CONCURENTA
Vând mult si câştig pucin, aoantagiu consumatorilor
C. T. CHRISTOFOR
„LA MARINAU"
Calea Victoriei, No. 100, via-â-vi» de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club.
Zahăr franţuzesc. . .	. kilo	1—10
Zahăr cubic			1—20
Cefea martinică cal. I .	. «	4-40
Cafea Rio « I .	. «	3-60
Luminări Anollo verit. 560 gr.		1-65
« de lux cal. I .	. kilo	1-40
Unt-de-lemn francez .	• «	3
« grecesc .	. «	2
Orez turcesc ....		50
Făină de Pesta cal. I .	• «	60
« « « << II	. «	40
Macaroane de (talia cal.	I. «	1—20
Fidea « « «	I. «	1-20
Măsline dulci ....		2
Ceaiu comp. col. cutia.	*. «	4
Rom Englezesc . . . VISURI DE RASA	. Litru 3 -60 ALESE	
Conservate de mine In propriele mele pivniţe
Vin negru de Klcoreati vechi de 4 oul Litru fr. 4
Vin alb de Dragaeiaol vechi de 4 ani Litru fr. 4.
42	Cu stima C. T. CHRISTOFOR
MAGAZINUL CARAPATI
Redeschizându-se, Moştenitorii invită onorabila clientă a visita magasi-nul ca şi 1n trecut, cunoscând c», vor găsi or-ce obiect de bijutorie şi argintărie, cu preţiurl modeste, şi serviciu real.
AVOCATUL
TEODOR NICA
S’a mutat strada Lipscani No. 188 (lângă Banca României).	750
VECHILE SI RENUMITELE
BAI MITRASZE WSK1
STR. POLITIEI 4 SI 6
Fiind din noii reparat, sunt in pozi-ţiune de a fi superioare tuturor celor alte bal, şi de a satisface complecta-mente pe d-niî visitatori.
Direcţiunea speră lntr'o numeroasa clientela.	781
FOSTA CASA DE BANCA SI SCHIMB
RUFER & STiEHLI
ACUM
I. ST/EHLI
şt’a transferat biurourile sale din strada Lipscan! 47 în strada Doamnei No. 15
lângă Creditul Funciar Urban sediul fostei Bănci «Prevederea». Casa se va ocupa ca şi în trecut cu cumpărarea si vânzarea efectelor publice, în condiţiunile cele mal avan-tagioase.	748.
APE MINERALE
FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE
MAGASINUL DE COLONIALE
HI. I01NID 4. C-U!
3, STRADA LIPSCAM 3, - BL Ct RE SCI
Comande se pot efectua tn toată ţară. Pentru Farmaciştii s$ face rabat.
CC ADCMDCA7II dela Octombre ot fi ntn U L\XU\ viitorpartâm*» «lin moşia ŢIGaNEŞTI-(5aL0NF1REŞT1 districtul Teleorman la «distanţă de 10 minute de Alexandria, In întindere de 1700 pogoane arab ile toate, Case mari de locuinţe, maca».ii pentru grân si porumb mari. DoriN.oril se vor adresa la Redacţia acestui ziur.
EPOCA — 8 MA1U
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R IUI 0
Strada Lipscan», No. 27
Cuapera sirinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti
7 Maiă ÎS88
6 0/0 Renta amortisabila	Cump.	vend.
	Şl ? 4	92 i/4
5 0/0 Renta perpetua	00	91
6 0/0 Oblig, de etat 6 0/0 Oblig, de st drum de fer	80	89 1/4
7 0/0 Scris. func. rurale	106 1 2	107
5 0/0 Scris. func. rurale	&1	91 t/4
7 0/0 Soris. func. urbane	104 1 2	105
5	n/0 Scris func urbane 6	0ţ0 Scris. func. urbane	98	99
	86 12	89
Urbane 5 0/0 laşi	75	75 1/2
8 0/o împrumutul comunal	74 3/4	74
Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.)	210	215
împrumutul cu premie	35	37
Acţiuni bancei nation.	940	960
Acţiuni •Dacia-România»	230	240
» Naţionala	200	220
« Constructiuni	70	80
Argint contra aur	16 10	16 20
Bilete do banca contra aur	16 10	16 20
Florini austriaci Tendinţa ferma	2 01	2 02
„NAŢIONALA
| SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DEPLL\ VERSATE
I
Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurourile noaetre în palatul Societăţel din Strada Doamnei No. 12.
f
I
— 527 Direcţiunea generala. __
**-'**'**îj
ti
CASELE	ţ
Ie
Di ii Calea IVI osilor ^
No. 39	t
A se adresa la proprietar chiar £ în acea casă.	718	|
«w« tw«s C?
CASA DE SCHIMB
IONESCU & MARCU
Strada Lipscani \o. 15 bis
BUCUREŞTI
Curs pe ziua de 7 Maiu
VALORI	Scadenta cupoa nelor	Târg li b. curs med.
Fonduri de *Uit rom An		
Renta rom. porţie. 1875 6%	1 Ap. 1 Ocl.	90
Renta rom. ambrlisah. bx	t Ap. I Ocl.	
Renla rom. rnr. ronv. s%	l Mai 1 Noem.	66 g
Oblig, do stal C. F. Il.iîjî	l lan. 1 Iulie	
idem idem 5%	Idem	
împrumut Stern 1864 7%	1 Mar. 1 Sepl.	
Imprum.npenlieim 1866 6%	1 lan. I tube	16 40
Agto		
împrumut, de oraşe		
Irnpr. oraş. Bncur. 5%	1 lan. 1 Iulie	74 3/4
idem din 16s4 5“..,	1 Mai t Noem.	93
lm.or.Buc.ru prime loz fr. io		40
Valori di» rrsf		
Creditul fonciar rural 7%	1 lan. 1 Iulie	106 K
idem idem 0%	idem	81
Cred. func. ur. din Buc-7%	idem	103 3/4
idem idem 6%	idem	98 %
idem idom 6%	ldent	86 \
Cred. func. ur. din laşi 6%	idem	76 S
Obl.cas. pension, fr.300 IU	1 Mat 1 Noem.	215
!	A VIS IMPORTAM *
Se scoate IGRASIA din ziduri si se apara fundamentele prin isolare metalica si Masticul pietros.
Biuroul Strada Buzesti, 71
705
t

MOAŞE
*
PRACTICANTA DIN PARIS
anunţa onor. sale clientele că s'a mutat din Strada Scaunele No. 06 în Strada Dreapta No. 20. (Pitar Moşu).	■
Orele de consultaţiunl In toate fi ^zilele de la 1—3 p. m. 741	^
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
A'o. a in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in fac ta noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România)
B ucur eşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 7 Maiu 1888
6 % Renta amortizabila
5	%	,. româna perpelea
6	% Obligaţiuni de stat Conv.rur.l
6 %	„	C. F. R.
5 % „	Municipale
10 Ir. , Casei pens. [300 L-]
7	% Scrisuri fundare rurale
ţ	M	H	V
7 %	„_______,, urbane
6
s K	,.	"	J	Iad
3 % Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. [20 leij Losuri crucea roşie ltaliane „ Otomane cu prime Losuri Bazilica bombau Act. Dacla-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote francase „	ilatlane
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
Cump.	Vinde
92 54	92
83	90
88	89
74 54	75 54
112	216
106	106 54
90 3/4	91 g
104	104 54
	97 54
86 £	86 3/4
76	76 %
67	70
37	40
27	30
40	42
11	*U
16	16 15
200	202
124	126
100	101
99	100
21C	914
MftRGARITARELE TUTUROR PARFUMURILOR
PENTRU BATISTE. HAINE ETC.
ESTE PARFUMUL MAIGLOGKGHBN
DE
-e» LOH SE ass-
renumit pentru caracteristicul, îndelungatul şi plăcutul stu miros
Heliotr-ope blanc ele LOHSE Goldlilie	de LOHSE
B o vieţui et Messaiina de LOHSE
Cumpărătorii fabricatelor mele se aibă tot-d'auna In seamă Firma BISTAV LOHSE 46 Yager Strase Berlin. Fabrica de Parl'umerie si Sepunuri tine de toaleta.
Depou la n-nii S. Hechter, Cb. Lazarowitz ele. Kn detaliu la toate parfumeriile de lui.	754

STRADA
TULOR VLAOIMIRESCU No. 1
CALEA
NOS1LOK
No. 262
RECOMAND
*
©
LOCO MOBILE CU APARATE
DE ARS PAIE SI ORI-CE COMBUSTIBIL
- -	I
TREERATOARE SISTEM NUOU
cu cal în loc de valsuri, atât Locomobile cât şi Treerâtoare sunt cele mal bune şi cele mal renumite, din fabrica d-Jor
RANSOMES SIMS & JEFFERIES
In sfârşii recomand şi Fabrica mea de reparat Maşini Agricole bine cunoscute; Mori simple şi artistice, Ilatoaze de porumb, Morişce, Grape de fer şi toate reser-|| vele pentru Locomobile şi Treerâtoare.	731	$££
•X'

*um
42, Calea Victoriei, 42
Recomandăm onor. public bogatul nostru asortiment de Haine gal» croite si lucrate de noi atei dupe ultimele jurnale.
Tot de odată încunoştiinţăm onor. noastră clientelă că ne-a sosit asortimentul oomplect de stofe veritabile franceze si engleze pentru comande.
PreciurI foarte convenabile.
Cu stimă,
Croitoria Rosenzweig
9Z.I	Calea Victoriei, 42.

farmacia CHR. ALESSANDRIU română
.A. "V I S ţ
Preparaţiunea «cestul vin, care pentru mine a devenit ud cult e «dese» denaturat de unii ct/egi cari găsesc de
cuviinţă » debita alte preparaţiunt In locul acestui vin, dţ «ceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât fllcdne originale
Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită tn faţa d-lor doctori şi clienţii ce ad constatat foldse surprincjătdre e
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se Întrebuinţării cu succes contra durere! de piept, tusei provenită in urma guturaiului, iritaţinul ale peptulul. astrnu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus într’o litră de apă formeil ape de Păcură, care se pdte da cu mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron In apă sa charată saă lapte dulce 2—3 orl pe (ţi. 2 lei fl.
VINUL COPIILOR
FBKPARAT DK
CHR. ALESSANDRIU
Fnrmicistul Curţii Regnlo Etatea cea frageda a copiilor 'I face a se Îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni tn sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, inul reşce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul Întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce tnsoţesce fie-ce sticlă. Preţul 3 lei.
Capsule elastloe ou ulei de Biclnă (Alessan-drluja—O dosă, cutia a 4 capsule I led, a 6 capsule l lefl şi 2$ bani, a 8 capsule 1 lefi şi 50 bani.

/ Vindecă \ (8 din 10 ne-oralgiile fi migrenele oele mal \ tmpoviră- . tdre -
Emplasture gudronat dls Pauvre Homme (Alessaudriu).—Contra durerilor Reumatismale, a Încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lefi ruinul.
Pastile Gum6fio-Codein«Tolu (Alessaudriu).—
Superioritatea acestor medicamente in mnladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminăril ce li s’afi făcut s'afl aprobat de onor. consilia medical superior, 1 lefi 60 bani cutia.
Slnaplsmul Alessaudriu, muştar In foi. —
Acdstâ preparaţiune esperimenlată de autorităţile nostre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peri(5re tutnror celor-l-altc preparaţiunl streine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia l lefi 50 bani.____
Capsule oleo-b&lsamlce-santaline (Alessaudriu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie !n stare prds-petâ, sad orl-cât de Învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fei pentru un tratament de vindecare complecta.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei.
0ST A se observa pe capacul cutiei semnătura, colbre roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trimite contra msndai postai în ori-ce localitate.
DE VÎMDABE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA.
In localităţile unda nu ac gi.rrc acests preparate cererile să ee facă la Farmacia Română Bucuretc: fl contra mandat postai espediez In ori-ce localitate
%
CA* EA VICTORIEI 77, BUCURESC1, (CI?-MgUA ROŞIE)
%>>3nScTiCCy.Cii rCi rŢ&Ţu, ?.vc)TiŢcy ty&:tâcffîfjcctt{x:ccccca.tccccoccccccccccc


mmm-
ADMIRABILA NOUTATE!
MOLDACOT ROTATIV
PATENT LONDON

PORTATIVA DE BUZUNAR
FERiEWOAREA
«Fermecătoarea» este o perfectă maşina de cusut cu împunsătură din suveica. Ea coase fârâ nici o deosebire or-ce materie, de la şifonul cel mal subţire până la cel mai gros postav chiar şi piele. Aceasta maşini este solidă şi durabilă ca şi ma-şnele cele mari costisitoare. Ea este aşa de simpla că nici odată nu poate să se strice. Fie-care, chiar şi un copil poate Învăţa tu câte-va minute se coasă.
PRECIUL 25 LEI
Singurulrepresentantpentru toată România, Serbia, Bulgaria şi Grecia
! MAX LICHTENDORF
BUCUREŞTI
lioulevardul Elisabetha, Grund Hotel du Boulevard unde «>e uliu depoul general
Rog nu confundaţi
GRAND HOTEL DU BOULEVARD
Unde trebue se se adreseze or-ce comande
Onoratul public este rugat a veni In Depoul general ca să se convingă de buna funcţionare a acestor maşini.
Se trimite această maşină cu instrucţiune contra unul mandat postai de lei 27, franco ln toată ţara.
i682 A
Cu duble impimMitiiri uc-descusatoare
X
tmaî
PRIMA FABRICA ROMANA
X
DE
X
X
CRAVATE IN ROMANIA
FONDATA IN ANUL IS70
No. £0. - Strada Şelari. - No. 20
X
X
ex
LiVuiI f UIILil I UISGI
DE DIFERITE STOFE NEGRE SI FECIE
»
Asenvitie^ se primesc comande cu bucata şi cu duzina dispuind tot d’auna de fasoanele cele mal nuoL
I’reciuri fo^irle moderate.
690	FRATELLY IOSEPH
X
X©
•Ji
fi EiÂf fi ; _
ir1—
N
DE LAHBAYE UE FECAMP ,FRA -CE.
K6CEUNTĂ, TONICĂ. DiOtCUTÎVĂ 81 ApttRfTlVÎ
CEA MaT BUNĂ DIN TOl'X LICORILă B ii»i m« imi—u ■ ni ■umili i «i i mii»
tateCAZE-B SJffBKVX	) Koeocrr lu.ieuii» t'i
iUrqou ibţMMes ca ’ i-aon s â i	|u«<4rot «t ete. el?'-bet.s a
pur:>i.-i£i vvu i u..
_________—	-V* S.iirectorelui i-jierate
Advcmta IitVîre Bsncdicitru sr *irt l« tale p.-r«6roli- .. nari * »& «agajztfi (ie «cruţ « au vf dc aloi â« cr>a*r»f«oe*-.
A. Flalkowsky—G. si D. Tanasescu fraţi Conslaniinescu— D. Marinescu Bragadii loa. nld ei Comp. — Carol Gersaliek.
Tip o gr ud a Ziariilvii,, Epooa1
RECOMANDAM
LEGATORIA DE CÂRTI
Eo F1EL
STRADA BISERICA IENEI NO. 10. CASA BISERICEI DiNTP. O ZI BUCUREŞTI
ln acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Gartonage, ase-manea efectuează Registre de CompUbtlil&te, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
Y,
Tipărit cu cerneala Ch. UorlUeux C-ie Paria
Oirant responsabil. G. Ceorgescu.
www.dacoromanica.ro