ANUL m No. 737 SÂMBĂTĂ 7 (19) MAI 1888. A DOUA EDITIUNE NUMERUL 15 ItlM NUMERUL AROXAMEXTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bunirrsri: La casa Administraţiunel. In Tara : Prin mandata poştale. Pentru t an <0 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In streinrtate : La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA RED ACŢIUNE A No. 3,—Piatza Episcopiei, —No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU EPIDERMUL COLECTIVIST 0 SATISFACŢIE STRĂLUCITĂ ADIO A LUI CONU FANICA ARMATA SI ZIARUL ,,LUPTA" CASTELUL TRAGIC VECHIUL CALABALIC Am exprimat, într’un şir de articole, câte-va ide! generale asupra programelor politice,şi în deosebi a-supra coprinsului ce ar trebui se aibă acele programe. De o cam dată ne oprim aci cu această cestiune, propuindu-ne a reveni asupra ideilor ce-am formulat, cu ocasia diferitelor programe pe care partidele noastre politice de sigur că le vor desfăşura în ajunul alegerilor. Pentru moment ne mărginim a exprima speranţa că tot acel bagaj de idei generale Învechite, toate a-cele banalităţi asupra cărora nu mai încape azi discuţiune, vor dispare pe viitor din programele noastre politice. Nădăjduim că grupurile liberale, în special, vor căuta se vie cu ceva mai nou de cât programul de la 1848, şi cu ceva mal practic de cât revendicările libertăţilor publice, pe care nimeni nu le contestă. Căci ar ti trist lucru pentru un partid politic, ca el se vie în anul 1888 se reclame tot Introducerea regimului parlamentar şi se revendice tot libertăţile publice, pe care acum 40 de ani toate partidele le înscriaii în programul lor. Asemenea revendicaţiuni, pe lingă că ar dovedi o ignoranţă desăvârşită a istoriei noastre contimporane — întru cât este ştiut câ toate partidele fără deosebire au reclamat necontenit de 40 de ani toate libertăţile primordiale,—ar proba şi o neputinţă absolută d’a formula un program de reforme potrivit cu trebuinţele actuale ale statului. Apoi aceasta ar însemna şi rea credinţă din partea acelor grupuri liberale faţă cu adversarii lor, şi con-fusiune în sânul chiar al acelor grupuri : Bea credinţă, de oare-ce, pe cât este de natural, ca în practică, partidele politice se reclame respectul libertăţilor publice de la guvernele care în fapt le calcă in picioare, pe atât este de ridicol d’a revendica in teorie principii necontestate de nimeni şi d’a căuta a se confisca, în folosul unui singur partid, cea-ee este bunul comun al tululor. Confusiune, In sânul chiar al acelor grupuri liberale, de oare-ce credinţa lor e câ cu acel capital cam , sleit, de idei cam învechite,şi numai cu aceasta, ei pot tot în această ţară, şi această credinţă face câ ele ne daâ spectacolul unor prăvălii rivale care fie care, în paguba celor-l’alte, pretinde că ea singură debitează adevăratele principii liberale. In special nădăjduim că liberalii cei tineri vor căuta se întinerească şi se îmbogăţească programul lor cu un număr oare-care de reforme,mai noui şi mai potrivite cu necesităţile actuale ale Statului. Ţara în mai multe împrejurări, şi în special cu ocasia candidaturii la col. I de Ilfov a d-lul Pană Buescu, care e tipul bătrânului liberal cu defectele şi calităţile lui, a dovedit câ nu e suficient se vii cu declama-ţiuni deşerte de liberalism trezit şi cu fraze sforăitoare în contra unei reacţiuni imaginare, pentru ca se dobândeşti încrederea ei. * • TELEGRAME AGENŢIA IIAVAS Berlin, 17 MaiG. ImpâraLul s’a simţit foarte bine In tot timpul zilei. El a stat în parc până la 7 ore şi jumătate seară, făcând de mal multe ori preumbl&rl pe jos. Londra, 17 Maiâ. Camera Comunelor. — Sir Fergusson declari că Euglilera. n'a încheiat nici o învoiala relativă la o acţiune materiali din partea sa. Viena, t7 MaiO. Se anunţi din Cattaro «Corespondentei Politice» ci 21 de osândiţi aO scăpat, la 8 MaiU, din închisoarea muntenegrean! din Gîrmoşur, situata într’o insula din lacul Scutari, de unde se pretinde că ar fi pornit spre munţii Albaniei. In ajun, 8 refugiat! hertegovinienl susţinut! de aul de Muutenegru cu chieltuie-lile Statului, au dispărui diu împrejurimile lui Antivar. Printr’enşil se aflau doi faimoşi şefi de bande, Stoian Kovacevicl şi Miiutin Ilicl. Se presupune ci toate astea au fost înscenate pentru a forma bande In llerţego-vina. Berlin, 17 Maifl. «Politiscbe Nachrichten,» vorbind de ştirea colportat! de diferite ziare care zic ci 380 de vagoane de grafi ar li sosit din Rusia îu aste două zile din urmi, exprimi speranţa ci se vor lua măsuri energice pentru a împiedica inundarea pieţei germane de grâul rusesc. Sofia, 17 MaiQ. Prinţul a părăsit Lom-Palanca la unu dimineaţa. El a sosit pe la 7 ore la Berko-vita, unde fu călduros primit de cler şi de mulţime. Municipalitatea pregătise un dejun pe vârful Balcanilor la Petrohan, unde mulţimea ce a venit din Bercovita şi din satele învecinate făcu o ovatiune Suveranului. Solia, 17 MaiO. Prinţul s’a Întors la Sofia la 6 ore. La 7 kilometre de oraş, miniştrii şi ofiţerii superiori veniri să '1 întâmpine însoţii! de o mulţime numeroasă. La poarta oraşului, episcopul, clerul în haine sacerdotale şi primarul 'I urară buni venire. Pe tot parcursul oraşului, trupele înşirate menţineau cu greu mulţimea. In curtea palatului, şefii de corp, înalţii funcţionari, notabilii şi represintantil presei veniri să salute pe prinţ. D. Stambuloffse va întoarce la Sofia prin Târnova şi Rumelia. Pe cât d. Maiorescu se sileşte a repara relele şi nedreptăţile comise de predecesorul seu,d. Sturza,pe cît in putinţă îi este, pe atât d. Al. Marghiloman pare a arăta un respect religios pentru toate relele comise de Stătescu şi o nepăsare din cele mai regretabile faţă cu toţi mişeii celebrului ministru colectivist. Populeanu se ilustrase cu fapte pe care numai într’o ţară sălbatecă le ai fi crezut cu putinţă, şi Populeanu este numit membru la curtea de apel din Capitală. Crăsnaru devenise una din gloriile mari ale justiţii Stâtesciane, numele seu va face epocă în analele justiţii româneşti, şi Crăsnaru este mutat de la tribunalul micului oraş Rîmnicul Vâlcea, în aceeaş calitate, la tribunalul Rîmnicu-Serat, uu oraş mai mare, ba chiar unde are proprietăţi şi interese. Alte celebrităţi ca Sârăţeanu şi Dumitriu stau neclintiţi la postul lor şi, cu drept cuvînt nemulţumiţi, aşteaptă se fie şi dânşi răsplătiţi prin înaintări, ca şi sus numiţi lor tovarăşi de nelegiuiri, pe când magistraţi integri ca Columbeanu, Stâ-nescu, Grâmâticescu de la Curtea din Craiova, sunt lăsaţi uitâreî, de şi locul de prim-preşedinte este vacant. Afară de o onorabila ecsepţie făcută în favoarea Botoşenenilor, toată satisfacţia pe care ministrul de justiţie s’a crezut dator se o acorde justiţiabililor scandalisaŢ, jefuiţi şi ameninţaţi, legilor violate, moralei şi justiţiei ultragiate, se reduce la aceasta : Crăsnaru a comis infamii pe care numai Vâlcenii le cunoşteau din practică; Crăsnaru trebue se meargă la Râmnicu-Sărat pentru a arăta şi acestor judeţeni ceea ce ştie să facă. Niculescu a făcut minuni la Prahova; ar fi păcat ca se nu le cunoască şi Vâlcenii, şi deci Niculescu este trimes la Vâlcea In locul lui Crăsnaru. Şi ast-fel s’a făcut cu Populeanu, ast-fel cu cele mai multe din schimbările făcute în magistratură. S’ar părea câ d. Marghiloman voeşte se facă din eroii lui Stătescu un fel de caleidoscop, care se defileze pe rînd sub oickii fie-căruî judeţ din ţara românească. Ar fi şi păcat ca neamul magistraţilor creat de Stătescu se se piarză. Numai acolo unde nu suntem de părerea d-lul Marghiloman, este a-colo că noi credem că asemenea oameni trebuesc păstraţi în borcane de sticle şi nu în tribunale. REPTILELE COLECTIVISTE Am arătat în nenumărate rînduri ce valoare au ziarele colectiviste şi prin ce mijloace ele isbutesc a se susţine. Am arătat cum Voinţa Naţională erea subvenţionată de comitetele permanente, de şi erea scrisă de funcţionari Statului plătiţi nu de redacţie, ci de contribuabili,şi am publicat o scrisoare-circularâ a d-lui Grandea către casieri generali. Dovadă câ aceste gazete ereau întreţinute din fondul reptilelor, e câ u-nele, ca Liberalul şi L’Etoile Rou-maine, au dispărut chiar în ziua când a căzut guvernul colectivist, iar cele-Talte, Voinţa şi Democraţia, abia duc o viaţă păcătoasă de azi până mâine. Se nu Be mire dar foile colectiviste, dacanuţinem seama de murdăriile pe care zilnic le publică la adresa noastră, şi pe care astă-zl nici funcţionarii publici nu le mai citesc. Azi publicăm încă un mic act ca urmare la cele ce am publicat deja. Scrisoarea de mai jos e adresată de directorul prefecturei de Dolj, prefectului de Vâlcea, şi priveşte ziarul colectivist din Craiova al d-lor Stolojanu şi alţi, ce poartă numele de Oltenia. lată acea scrisoare al cărui original se află în posesiunea noastră: Domnule Prefect, In interesul partidului liberal-na-(io/ial, va apare în acest judeţ un ziar intitulat «Oltenia» care pentru a putea fi întreţinut are necesitate de concursul partisanilor ce simpati-sează şi este adăpat de opiniunite a-cestul partid atât de simţit şi întins în întreaga ţară. Deci autorizat de domnul Prefect, vă rog ca prin mijloacele de care dispuneţi, să concuraţi şi d voastră în a face să i se dea «concursul necesar» pentru întreţinerea acestui folositor ziar, înaintăndu-vă un No. de nouă liste pentru abonament, care după complectare le veţi înainta a-cestei Prefecturi, împreună cu suma ce se va încasa. Domnii abonaţi vor putea la oca-siune trimite şi ştiinţele acare vor cădea în greutatea oposiţiunil» spre a fi. publicate în coloanele acestui ziar. Sperăm în bunul d-voastră concurs care va face ca acest ziar să aibe o durată lungă şi satisfăcătoare pentru partid. Primiţi, vă rog domnule Prefect, asigurarea corisideraţiunel mele. Direclorele Prefecturei C. I. Stanceseu. EPIDERMUL COLECTIVIST De când am avut deosebita fericire să cântam veclnica pomenire ministerului Ion Bratianu, toatfi lumea a putut să facâ o observaţie patologica foarte curioasa : Epi-dermul colectivist s’a subţiat 1 Până mal de una zi, peliţa colectivista era curată mucava. Puteai să o baţi, să o tăbăceşti, se o ciupeşti; dânsa rămânea nesimţitoare, avea bătături la obraji, cum are ţăranul bătături tn palme. De o data, epidermul colectivist s’a subţiat ca prin farmec, a devenit mal delicat de cât al doamnelor ce se ung cu cold-cream, mal fraged de cât al copiilor la ţâţa. Când pronunţi tn faţa unul colectivist simplul cu-vint de arest, el se roşeşte ca fata mare când îl vorbeşti de amorez. II trec fiori pe toată şirea spinărel, numai la auzul vorbei de bătăuş ; se îngălbeneşte, când presupune că ar îndrăsni cine-va să se joace cu libertatea individuală ; îl apucă tremuriciul, când se gândeşte la soarta României. Ochii colectivistului, secaţi înainte, aQ început să curgă ca o fântână, pieptul i se ridică, şi el suspină acum — lucru de necrezut — chiar dupe nenorocirile fraţilor noştri din Basarabia, despre care n’a avut timpul să se ocupe doul-spre-zece ani de a rândul, fiind ocupat cu împăcarea altor suferinţe mal personale. Acest fenomen patologic al unul epidei m grosolan care se subţiază ca prin minune, părîndu-mi-se foarte ciudat, am avut curiosi-tatea să cer o tălmăcire ştiinţifică unul doctor în medicină, şi eatâ răspunsul său: «Epidermul este foarte subţire la om când se naşte şi încet încet el devine mal gros, mal nesimţitor; deci el trece printr’o faşă naturală când la un anume timp a devenit de o consistenţă alta de cât la copii. Cu cât înaintează omul în vârstă, cu atât i se îngroaşă pielea. Atunci Insă când un epiderm ajuns gros începe să ia drumul înapoi, să se facă sub- www.dacoromanica.ro NUMERUL 15 BAN NUMERUL AXXIXCIURILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris Agenee Havan, Place de la Bourse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anuneiun si reclame pe pag. III, 2 leT linia. LA PARIS: se gaseste jurnalul cu 15 rrni. numeral, la Kioacul din Bulevardul Su «cr-maiu, \o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRAŢIUNEA N'o. 3.—Piatra Episcopiei.—IXo. 3. ţire ca foiţa de ţigară, e un simptom de dis-compunere generala a sângelui, de anemie prevestitoare a morţel I» înregistrai răspunsul doctorului: prin urmare, să nu ne surprinzâ afară din cale fenomenul epidermulul colectivist. Să nu ne închipuim că această metamorfosă e un simptom al remuşcărel, al ruşinel, al împărtăşirel suferinţelor aproapelui său. Nu, e pur şi simplu o dovadă de anemie. Colectivitatea a putrezit 1 D. R. R. ARM4T4 SI ZIARUL „LUPTA* Ni se trimete spre publicare următorul articol pe care autorul ne-a declarat că l’p scris sub îndemnul mal multor oficerl: De când cu răscoalele ţăranilor, ziarul Lupta a început o adevăraţi campanie în contra armatei noastre, publicând, în mal multe rânduri, un şir de articole sau de infor-maţiunl vătămătoare prestigiului ei. Nu susţinem că nu se vor fi petrecut, pe ici pe colo, unele excese iso-late, fie de câtre soldaţi fie chiar, şi în unele caşuri, de câtre un oficer. Aceasta, din nenorocire, se întem-plă în ori ce armată. Insă era de datoria suszisului ziar ca acolo unde îi se semnalau ast-fel de excese, să facă o anchetă minuţioasă, pentru a putea publica apoi fapte precise, arătând numele sau cel puţin batalionul sau escadronul diu care făcuse parte oficerul sau soldaţii încriminaţi, iară nu să generaliseze, precum a făcut-o pân' acum, aruncând un blam asupra armatei întregi. Această atitudine a ziarului Lupta este pe atât de nepatriotică, pe cât este şi de nefolositoare. Mai deună-zi Lupta a recurs chiar şi la stilul umoristic pentru a ridi-culisa sărbătorirea Paştelor de câtre un regiment de cavalerie. Lupta împinge chiar lipsa de patriotism până a reproduce articole vătămătoare onoarel armatei noastre publicate de câtre un organ belgian. Acest mod de procedare este, precum am zis, nu numai anti-patrio-tic, dar tot o dată şi ne folositor. Atacând armata Într’un mod general, fără a precisa fapte, ministrul de rezboiu este pus în imposibilitate de a controla cazul, şi, prin urmare, de a pedepsi pe vinovaţi, sau,dacă informaţiunile se adevereau de neexacte, de a da o desminţire formală şi bine meritată acelui ziar care nu s’ar fi sfiit de a reproduce, cu atâta uşurinţă, nişte informa-ţiuni atât de vătămătoare prestigiului armatei. Înainte de a termina, fiind-că e vorba de escesele ce s’ar fi comis de câtre armată, atragem atenţiunea Ministrului de Resboiu asupra unor informaţiuni publicate In numărul de Vineri 6 corentîn ziarul Naţiunea, unde, în deosebire de acusaţiunile generale aduse armatei de către organul Lupta, se precisează anume excesele comise, arătând chiar numele ofiţerilor încriminaţi, un major şi un căpitan de cavalerie. In faţa acestor acusaţiuni precise cerem ca cât mai curend Ministrul de Răsboiu să ordoane anchetarea faptelor, iară până atunci, dacă informaţiunile trimise ziarului Naţiunea sunt neexacte, ar fi de datoria ofiţerilor inculpaţi ca să dea o desminţire formală, şi aceasta atât pentru onoarea lor personală, cât şi pentru acea a regimentului din care fac parte, şi nu mai puţin pentru prestigiul armatei întregi, căci in armată toţi sunt solidari. Un rezervist, 2 EPOCA — 7 MAI DIN DISTRICTE ROMA* ATI Hoscoala de la Islax Ziarul colectivist «Româniţi» tnultimul s6U număr, făcând o lungă dare de seamă & rescoalel de la Islarz, adaogă următoarele !n privinţa căuşelor acestei rescoale : Populaţiunea comunei Islazu a ameninţat să se scoale tn masă nu tocmai pentru a face agresiuni or a provoca grave turburărl; or-cine a fost !n localitate, autoritatea chiar,mărturiseşte că mişcarea era mal mult efectul unei turbări de moment causată de băutura obicinuită In timpul serbătorilor de cât o revoltă propriii zisă. Toată lumea cunoaşte populaţiunaa Islazului ca partea cea mal harnică a distr. şi poate şi cea mal bogata. Afară de cftte-va bordeie de la intrarea satului, comuna presintă aspectul unul târg important; causa prin urmara nu e, nici lipsa absolută a pământului, nici sărăcia. Dar dacă mal In tot timpul se găsesc mişcări nejustificate tn Islaz causa este că: locuitorii aii fost pururea exploataţi de albăstrelele din comună ori d'aiurea, fie pentru a le cerşi încrederea la conducerea afacerilor comunale, fie a se servi de ei în alegeri generale, ca chestiune de număr şi de curagiii. TUTOVA O bandă de hoţi prinşi Citim tn ziarul «Tutova» cele ce urmează : Anunciam cu plăcere, că d. Ath. Paşa, noul sub-prefect al plăşilor Corodu-Pereschivu dupe o urmărire energică tn care tşl puse viaţa în pericol, umblând noaptea şi ziua calare prin pădurile dese ale codrului, a reuşit tn fine a descoperi şi prinde Întreaga banda, oara tn ziua de 24 Martie trecut, a comis furtul de 8,000 lei, la drumul mare asupra maicel casiera monastirel A-damu, precum la timp am relatat. A-ceasta bandă se compune din Ion Sandu Hurducu, Ioan Ioviţa, Constantin Mustaţă, loan Vizureanu Secure, Grigore Filip Brânza, Nicolae Raţă saQ Radu şi Vasile Eni. Conducătorul acestei bande este fostul hoţ legendar de codru, loan Sandu Hurducu, care dupe mal mulţi ani de haiducie fusese prins şi condamnat la 12 ani închisoare, de unde de 8 ani acum s’a eliberat, tn etate ca de 50 ani, şi stabilindu-se tn comuna Radeştf plasa Coduru, poza In om de treabă şi plin de remuşcare pentru trecutul săO. Cu toate acestea lupul părul tşi schimbă, dar năravul ba. Hurducu odată cu darea mugurului pădurilor, anul acesta, a voit să reînceapă aoum la bătrâneţe iarăşi vechia sa meserie, Insa nu'I a mers bine, căci începutul faptei sale, a fost comis contra servitorilor altarului lui D zefl, a căror rugăciuni necontenite, se vede că a fost ascultate, şi bătrânul Hurducu a fost prins. Eri pe la orele 5 p. m. vrednicul subprefect d. Ath. Paşia, sub escorta mal multor călăraşi a condus tn oraşul nostru, banda pe care a predat’o în mâinile jrstiţiel, Împreună cu corpurile delictului, care constail In 1078 lei 50 bani găsiţi îngropaţi pe la diferite locuri In pădure, şi câte-va obiecte, în- tre oare şi rochia cu care era îmbrăcat Hurducu, şeful bandei la comiterea faptului. Onoare d-lul Paşia, care chiar de la începutul funcţionarei sale ca subprefect, dă probe de aptitudine şi activitate energica în serviciul său. Dupe cât suntem informaţi d-sa a procedat cu o dibăcie vrednicăde laudă, In această afacere ca şi cum ar fi fost îmbătrânit In descoperirea hoţiilor, de oare-ce cu curagiul săi! bărbătesc, în cercetările saleîşiespunea viaţa prin codru, faţă de un haiduc decis şi întărâtat la crime ca Hurducu. PRAHOVA Cine a câştigat premiul cel mare de 10,000 lei al lotărieî din Craiova ? Numărul 13,777 care a câştigat premiul cel mare de 10,000 lei, zice «Democratul», al lotărieî expoziţiunel cooperatorilor din Craiova, a fost al So- . cietăţel economice «Cooperativa» din oraşul nostru. Societatea cumpărase 200 numere şi între acestea s’a aflat şi numărul câştigător de 10,000 lei, ast-fel că norocul a servit’o de a obţine aceet mare premie. Felicităm şi noi pe membrii conducători ai societăţei, cari, riscând 200 lei numai spre a veni în ajutorul mişcărel economice a esposanţilor cooperativi din ţară, aii avut această şansă a norocului, * Membru la Camera de Corner citi, fiind ales d. Ghiţă Niculescu, în loc vacant, această alegere s’a confirmat. * # . * * Numiri m funcţiuni. Poliţaii! s’a numit aicld. Const. Apostolescu-Văleanu unul din membrii baroului. D-sa a şi depus astăzi jurământul. La plasa FilipeştI este numit subprefect d. Matache Cocorăscu şi la plasa Cftmpu-Târgşor, d. Grigore Corlă-tescu. nu/Eu Hoţie colectivistă Sâmbătă 30 Aprilie, zice îndreptarea, toţi slujbaşii Primăriei aQ compărut înaaintea d-luî jude instructor local. Acum se vorbeşte că instrucţia ar fi dovedit că toată vina cade asupra lui Conu Nicu, care cu bună ştiinţă a tolerat malversaţiunile Casierului comunal şi a tovarăşului săd antreprenorul Ognânescu. Nădăjduim că justiţia va urmări fără cruţare pe toţi vinovaţii. CRONICA ADIO AL LUI CONU FANICA Adio ! plec din Bucureşti, MC duc tn alta parte, La Jarigrad sa a la Ploeştl, Plăceri a mal împarte... Nu pot să tac, o spui curai, Rdtl poate sd vC para : Am f ost un geniu neglijat, In propria mea (ard !.. Suflelu maichil! plec, mt duc, Nu la vr’o mănăstire LJnde-aş putea sd mC usuc De rugi şi de postire, Ci, ’n Urile cu aer cald, Pe unde sunt haremuri, In voluptate sd mC scald Ca ’n oare-care vremuri!.. In Spania, sd recruteş Frumoase Andaluze, Cu ochii SC le fascineţ, Sd le sărut pe bu\e... Din Caucaţ am sd adun Cercheze subţirele Şi-am sd mC ’ntorc mal mult nebun Tot stând de gât cu ele... In caravană am s’aduc Chiar negre ardpoaice —De naş da peste vr'un bocluc!— Şi multe unguroaice... Italience cu ochi mari, — De juri cd sunt icoane ! — Ce nu mănâncă lucruri rari Ci numai macaroane... Cu-aşa armată străbătând Oraşe şi chiar sate, Ne-or admira popoare, stând Cu gurile căscate... Şi dacă dup' altţia ani De lungă pribegire, — Sătul de glorie şi ban! — Cum va tml vine ştire Că Brătianu — ce’l iubesc — E iarăşi dictator, Am să m& ’ntorc ca se'l cerşesc Un loc de senator... CnmiL INFORMATIDNI O scrisoare ce primim astăzi din Iaşi complectează darea de seamă telegrafică despre primirea făcută acolo d-lul Lascar Catargiu, unul din capii partidului liberal-conservator, dare de seamă pe care am publicat’o în numârul nostru d'alaltăerr. Estragem din această scrisoare următoarele amănunte : Ştirea despre o apropiată călStorie a d-lul Lascar Catargiu în a doua capitală a ţârei, se respândise In oraş de mal multe zile deja, dar data exactă a sosirel nu era cunoscuta. Populaţiunea iaşană însă, ţiind a manifesta într'un mod strâlucd simpatiile sale adânci către eminentul om de stat, chiar in momentul când trebuia sâ pună piciorul pe pământul oraşului şi temându se să nu lipsească acest, moment, a început încă cu 5—6 zile înainte sâ se ducă în masă la gara şi la fle-rare zi creştea în număr. Ast-fel, la sosirea d-lul Catargiu peronul şi curtea gflral eraţi înţesate de o mulţime enorma care a primit pe oaspetele, cu nerăbdare aşteptat, cu nesftrşite şi entuziaste urale. Cu tot puţinul sâd gust pentru mani-festaţiunile la adresa persoanei sale, şi cu toată dorinţa sa d’a ajunge mal curând la gazda pentru a se întâlni cu sora sa pe care nu o vâzuse de timp îndelungat, d. Catargiu a trebuit să satisfacă cererea publicului de a’l însoţi de la gară la locuinţa ce ’I era pregătită. Pe tot acest parcurs mulţimea înşirată pe strade a aclamat pe leaderul partidului liberal-conservator şi pe membrii comitetului iaşan al acestui partid cu un entusiasm nedescriptibil. Seara, d. Constantin Corjescu, vice-president al comitetului partidului liberal-conservator, în a carul casă d-nul Lascar Catargiu a primit ospitalitatea, a întrunit la un ceaid pe un ma»e număr din notabilii care se aflaseră la gară. Comitetul hotărîse a da un banchet în onoarea d-lul Catargiu; acesta însă a cerut să se renunţe la aceasta hotarîre, d sa preferind a vedea pe toţi amicii săi şi a se întreţine cu dânşii, fie la şedin- ţele comitetului, fie în visitele ce le va face. Primim de la Râmnicul-Vâlcea următoarea denunţare asupra căreia atragem atenţiunea d-lul Marghiloman: «Am denunţat hoţii comise la şcoala «de Meserii. «Procurorul a venit la 2i Aprilie «şi apoi a amânat cercetarea pe Sâm-«bâtâ 30 Aprilie, când a venit tnso-«ţit de un membru al comitetului «care a luat apărarea directorului. «Dupe ce s’a trecut cu vederea o mul-«ţime de lipsuri de bani constataţi «ca primiţi şi ne găsiţi trecuţi, s’a «amânat ancheta pe luni 2 Mai. Am «cerut luarea condicilor la parchet «şi atunci procurorul m’a numit: «maremăgar pezevenghii!, în faţa a «mulţi martori. «Cereţi se se numească o anchetă.» Ilic Balaceseu. Putem adăoga Încă câ nici la 2 Mai procurorul nu s’a dus se cerceteze cazul ci s’a prefecut câ e bolnav de gât. Aeelaş d. Procuror nu se duce nici o dată In constatarea crimelor,şi mai zilele trecute cadavrul unui sătean asasinat a fost ţinut 16 zile ne îngropat. Nu trece o zi ca se nu se constate urmele hoţielor colectiviste. Azi la comună, mâine la ministere, şi In-tr’un cuvent în toate ramurile administraţiei, pe unde au trecut toţi colectiviştii, rend pe rend. Iată un fapt care aruncă o destulă lumină asupra faptului cum se administra de defunctul ronsiliucomu-nal din Capitală, averea contribuabililor : Se ştie câ în fie-care an se cons-truesc tribunele înaintea Academiei pentru a servi zilei de 10 Mai. Pentru construcţiunea acestor tribune era însărcinat consiliul comu-nai al Capitalei, iar costul lor era tot-â’a una tn sumă mai mult de 20,000 lei. Ei bine, ştiţi acum oe se întâmplă ? Aceleaşi tribune ca şi în anii trecuţi, comisia interimară a Capitalei s'a ohliirat a le construi cu preţul de 6,406. Adică o diferinţâ în mai puţin de 15,000 lei. Acum e întrebarea. Cine mânca diferinţâ? Ziarele colectiviste fac mare caz de faptul câ Preda Fontânaru, fiind confruntat cu fostul inspector de poliţie Christescu, a declarat câ nu s’a mai îotllnit cu acesta de când el însuşi era in serviciul poliţii şi câ nici nu ştie unde şade. Mai întâi nu ştim dacă acest fapt este adevărat ; d«r chiar luând de adevărată afirmaţi unea ziarelor colectiviste, câci e posibil ca o dată ele să nu fi minţit, ce preţ se poate pune pe mărturisirea lui Preda, amic al lui Christescu, faţă cu mărturisirile altor persoane desinteresate în cauză? Ce să face cu întrebarea noastră adresată ministerului de resbel tn privinţa celor 6 gărzi de artilerie care de şi ad dat examen şi ad reuşit nu sunt înaintaţi, hotărându-se sâfie supuşi la un nod examen. Primim iarăşi plângeri în contra comisarului colectivist de la Obor, Cos-tescu, care cum ni se afirma, în loc d’a Îngriji de siguraranţa publică um- blă ca să facă propagandă colectivităţii pentru alegerile comunale. Nn o fi oare cu putinţă că acest comisar colectivist, să fie o dată măturat? Se vorbeşte prin lumea comerciala din Bucureşti, că d. T. L. Mâiorescu ar fi refuzat să dea urmare cererel de anchetă ce i s’a adresat de d. fost secretar al camerei de comercid şi industrie din capitală, asupra ilegalei sale revocări dând ca motiv al refusulul o visită ce ar fi primit de la presidentol acelei camerl, care l'ar fi rugat să lase lucrurile muşama. Chiar fără a fi luat informaţiunî asupra veracităţii acelui sgomot noi ’l credem cu desăvtrşire neîntemeiat şi ’l considerăm ca o infecta manoperă colectivistă având de scop de a discredita pe d. ministru al agriculturel, comer-ciu'ul, industriei şi domecielor. Nu putem admite câ ministrul care a inaugurat admimstraţiunea sa prin acte de dreptate ca de exemplu reintegrarea d-lor Pacu şi Răceanu, să fl re'uîat aîndrepta o călcare de lege încă mai pronunţată din complesenţâ pentru d. I. V. Socec. Un alegător al colegiului al doilea de Ilfov, locuitor în a 10-a secţiune de poliţie din capitală, ne roagă se semnalăm din nou d-lui colonel Voi-nescu pe sub-comisarul de la acea secţiune anume Râmniceanu, care de şi avend în sarcina sa o condam-naţiune pronunţată de tribunalul Vlaşca—ceea ce ştie chiar directorul prefecturei d. Al. Lahovari—de şi nouă zile din zece este beat mort, continuă a fi menţinut în serviciu şi ca un bun colectivist, încrezător în apropiata întoarcere la putere a bandei Ion Brătianu, înjură şi bate pe or cine îşi permite se nu creadă ca dânsul. Un impozit extraordinar. Ni se raportează câ un popă, a-nume Gheorghe de la biserica Ghe-noica, în comuna Tohani districtul Buzeu, obliga pe toţi sătenii din comună ca se cumpere paştele pe care la împărţiţi la biserică, cu preţul de 20 bani, şi la aceasta fiind faţă şi primarul comunei Spirache Spi-tescu. FELURIMI Doue sinucideri misterioase.—In strada Cascadelor din Paris, în casa cu No. 79, locuia împreuna cu mama el o fetiţă de 13 ani, gălbejită, suferindă şi slăbănoagă anume Maria Simion.ce avea prin urmare un caracter melancolic şi trist. In aceeaşi casă mal locuia cu familia eî o altă ttnâră anume Luisa Girard, de 14 ani, care era voinioâ, sănătoasă şi de un temperament vesel. • Din causa acestui contrast de caracter, îsvorî între aceste două fetiţe un curent de simpatie, care în scurtă vreme se preschimbă Intr'o profundă amicie. Maria, tot bolnăvicioasă, zise într’o zi mamei sale că, netiindu’l bine, nu se poate duce la lucru. Mamă-sa ’l zise sâ stea în casă şi eşi. Dupe aceasta Maria se duse la amica el Luisa şi o chemă ia densa. Ce s’o fi petrecut între aceste două oo-pile, nu se ştie. Când se Întoarse mama Măriei şi deschise uşa odăeî fiicei sale, se dete înapoi spăimântatâ de spectacolul cei se înfăţişă înaintea ochilor. Fiica el sta întinsă în pat fără viaţă, iar ——MB—— III llllbM IIIIITlirnMIllI 'llll■ll■ln^l^^■nl■lll in '■nimHSMMii FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (65) TT. W O O JD CASTELU TRAGIC PARTEA III XI Un Toc la Est-Lvnne — Linişteşte-te răspunse d-na Hare; trecutul a trecut 1 Peste puţin îl vom avea aici şi vom căuta a’l face să uite atâţia ani de suferinţă. — Şi cum vom face ca să’l avem ? Cine ştie unde e acum ? Poate a murit I — Nu, trăeşte şi'l vom vedea la vreme. D. Carlyle ştie unde se află ; de mult o ştie. II vede chiar câte odată. A! Richard I Bun prieten a fost pentru noi, Enric! — Da, al dreptate, bun prieten, şi Barbara a avut noroc. Trebue să ştie şi ea unde'I, dacă bărbatul el o ştie. E o fiică bună, Barbara, trebue să fie şi o bună soră. D-na Hare nu să putea deprinde cu schimbarea ce se făcuse în vorba şi In apucăturile bărbatului el. Par-că era alt om. — Odaia lui e gata ? întrebă el după puţin. — Uiţi că nu poate veni încă, răs- punse d-na Hare, până ce cel-l’alţi n’or fi recunoscuţi de vinovaţi. — A ! da, aşa este, aşa este. Prânzul şi serata trecuse cu multă veselie la Esl-Lynne. Invitaţii nu se retraseră de cât la două-spre-zece, şi erai! două ceasuri din noapte ; toţi dormeai! In casa. De odată, se auzi clopoţelul sunând la uşa de intrare. Wilson sări cea dintâiO din pat. Ii era teamă grozav de foc, şi de multe ori turburase toată casa cu vorba că miroase a foc. Ea deschise repedă fereastra. — Arde? întrebă ea tremurând. — Da, răspunse un glas de bărbat. Wilson nu ascultă nimic mai mult ; luând pe copilul cel mic lntr'un braţ şi pe Enric In cel'alt, se repezi In coridor strigând : — Foc I foc 1 Intr'o clipă, Luisa, William, Joyceşi d-na Ven să aflară întruniţi In coridor. Copii auzind pe Wilson care striga înainte ca o nebună, s’apucase să’l ţie tovărăşie; d. şi d-na Carlyle să arătară mai de Îndată; Barbara se ţinea de bărbatul ei tremurând. D. Carlyle se uita în toate părţile; nu se vedea nici un semn de flăcări, nu se simţia nici un miros de fum. Numai luna, a cărei raze străbătesâ printre geamuri, lumina această scenă de tur-burare. — Unde arde? întrebă d. Carlyle. Nu simt nimic, cine a strigat lntîl ? Clopoţelul sună din nod şi ’l între- rupse. El deschise fereastra şi să plecă în afară: — Cine'I acolo ? Întrebă el. — E0, Jasper; stâpînul meii a fost lovit de dambla, şi d-na te pofteşte, dimpreună cu d şoara... nu, d-na Barbara. Nu mai ştie ce spun. Trebue să vă grăbiţi, câci e reil de tot. — A ! d-ta eşti Jasper. Dar vezi un-de-va foc în casa ? ~>Nu, d-le, deşi am auzit strigând grozav. D. Carlyle închise fereastra; Începea să creada că focul era numai In capul luî Wilson. — Cine ţ’a spus că arde ? o Întrebă el. — Omul de la uşă, zise ea gata să pllnga. Carlyle, furios, să Întoarse spre femeia sa care sta tot speriata. — N’ai grijă, dragă ’l zise el. Nu arde nicăierea. Proasta asta de Wilson şi-a închipuit aşa. Iar d ta, adause el lntorcându-se spre dadacă, altă dată Înainte de a turbura toată casa, vei bine-voi să vezi daca al de ce. — Dar atunci ce este ? întrebă Barbara care nu pricepea nimic. Drept răspuns, Carlyle o luă la braţ şi o sili să se întoarcă în odaia el. A-colo îi spuse, cât putu mal cu băgare de seamă, starea In care să afla tatăl el, şi lâsând’o să se Îmbrace, să întoarse repede în coridor. Wilson să certa cu Jasper, învinovă-ţîndu-1 câ’I spusese că arde ; el, jurân-du-se că nici glndise la aşa ceva. D-na Ven şi Joyce nu se mişcase cin loc, nepricepând nimic. Guvernanta ţinea Inbraţe pe micul Enric, pe care ’l luase de la Wilson. — D-na Ven, II zise Carlyle care o văzu tremurînd, te rog nu te obosi aşa, băiatul ăsta e greu. Joyce, ia-1 d-ta. Şi reintră In odaia unde Barbara se îmbrăca. — O I Enric, aşa dar dupe cum zice Jasper... tata... Un ţipăt grozav ÎI tăie vorba. Carlyle ajunse dintr'o dată la uşă; Barbara îl urmă ca o nebună, gîndind că poate Wilson scăpase din braţe copilul ei, lăslndu’i să cadă pe scări. Dar frica el era zadarnică. Wilson se dusese cu copil In odaie şi d-na Ven de asemenea. Numai micul Enric zăcea pe covor, unde Joyce 11 lăsase să cadă, luându-1 de la d-na Ven. Dar el nu se lovise de fel. Servitoarea însă, stătea în genuchl; cu mâinele să ţinea de rampa scărel, iar ochii ’i eraQ măriţi de frică; să uita la locul unde, puţin mar nainte, să afla guvernanta. — Joyce ce al? strigă Carlyle nain-tând spre dânsa. Par-câ ai fl văzut o nălucă. — Da, d-le, am văzut una. — Ei, aţi nebunit cu toatele acum I zise d. Carlyle supărat. — Ce poate să aibă ? întreba Barbara care sosea. — O fi citit vr’o istorie cu strigoi, răspunse d. Carlyle ridicând din u-mere. XII Curtea cu tluraţi Sala curţii cu juraţi de la Lynne-Bo-rpugh, de şi foarte încăpătoare, era înţesată de lume, în dimineaţa judecăţei lui Francis Levison şi Otway Bethel. Mulţi veniseră de foarte departe pentru a fl faţă la desbaterl. Prieteni de al lui Carlyle şi de al familiei Hare şi numeroasele cunoştinţe ale prevenitului sosise din ajun la Lynne-Borough. D. Hare şi colonelul Bethel aveail locuri păstrate lângă judecători. La 9 ceasuri, tribunalul intră In sala şedinţelor, şi se răspândi îndată sgo-motul ca Bethel se lepădase de aşa zisul părtaş al săâ, spre a lua rolul de martor al acuzărel. Levison şedea pe banca acuzaţilor, palid, prăpădit şi slăbit; faţa sa arăta acea groază mişelească de care fusese cuprins îndată după depunerea d-lul Dill. Martorii care depusese la Est-Lynne fură ascultaţi din nou pe rlnd, şi dădură aceleaşi răspunsuri ca mal nainte. Se pare că lista e pe sfârşite, şi afacerea nu naintase de fel. Cel mal mulţi credeai! că avocatul coroanei se va lă-s a de acuzat, db având dovezi. Cititorii noştrii n'aâ uitat că ne am întrerupt In momentul când nen oroci-tul Richard dădea amănuntele cele mai Însemnate In privinţa crimei de la Green-Lodge, Acum el însuşi venise ca martor la curtea cu juraţi. (Va urma), www.dacoromanica.ro EPOCA mmtmm MAI tm fLuisa asemenea era întinsă la picioarele patului. Cele două cadavre erafl cu ochii deschişi peste măsură şi cu pieopele dilatate. Pe o meşcioară erad două pahare, o za-harniţă şi o linguriţă; iar mai departe o scrisoare din partea Măriei, ast-fel concepută : Scumpa mama, «Iţi cer ertare, dar nu mal pot suferi durerile mele. Luisa nu vrea si ’ml supravieţuiască ; ne sinucidem deci cu veninul ce am luat de la stăpânul mea, etc. «Adio pentru veci.» Doctorul venit tn grabă, a constatat că moartea a fost fulgerătoare, fiind otrăvite cu cianură de potasiu. Comisarul asigu-rându-se că era sinucidere, dete voe a se tnmormtnta cadavrele. Puterea unui mister.—De câl-va timp comisarul de politie din cartierul Clignan-court, la Paris, primia numeroase plângeri tn contra unul individ care, se zicea, că mulţumită complicilătel farmaciştilor, exercită tntr'un mod ilegal profesiunea de medic şi făcea să fie plătit foarte scump. Comisarul 11 chemă la biuroul săfl. —D-le, tl zise comisarul, am primit mal multe plăngerl tn contra d-tale pentru e-xercitarea tn mod ilegal a profesiunel de medic. — Mă iartă, d-le comisar, dar vă voia preveni că aceste plângeri nu sunt tnle-meiale. Exercit medicina, aceasta este a-devărat; dar tn mod legal, tn virtutea drepturilor ce’ml conferă această diplomă. Şi scoase din portofoliul săO o diplomă de doctor tn medicină cu totul în regulă. — Nu înţeleg, zise comisarul mirându-se foarte, care sunt cuvintele ce te fac aţi ascunde titlurile. Poate că al fost iuterzis saO condamnat ? — 0 1 câtuşi de puţin. Casierul raeQ judiciar este intact, şi pentru că voeştl să’ţl da ii explicaţiune mă grăbesc aţi da. La 27 de ani fusel primit doctor al fa-cultăţet din Paris. N'avcam avere. Pentru a putea plăti cheltuelile pentru examene şi pentru tesâ, am lucrat din toate puterile mele, am făcut economii din leafa mea ca intern la spitale. Fiind îndestul de bine primit de profesori, când mi-am susţinut tesa, am voit să rămâi la Paris, crezând că’mi va fl lesne de a’ml face o clientelă. Cumpărat pe credit câte-va mobile cu cari 'ml mobilai un mic apartament şi aşleptaifl. Veniră câţl-va clienţi, dar tn scurt, muream de foame, şi aproape desperat plecaifl tn Terre-Neuve pe un vas de pescari. Câştigai câte-va sute de franci şi mă tntorsel la Paris. Părăsii medicina pentru a mă face re-presinlate de comercifl. In timpul acesta avui ocasiunea să dau Îngrijirile mele mal multor vecini, fără a le spune că sunt doctor; fusel foarte bine plătit. Convins că şarlatanismul este mal bun decât ştiinţa, tncepul să dafl din noii cursul lecţiunel tn mod clandestin. Şi clienţii fură numeroşi, şi mă plătiră foarte bine şi foarte regulat. Şi de zece ani, exercit profesiunea de medic, având aerul că mă ascund. Am făcut avere, şi am azi zece mii franci venit. Iacă, d-le comisar, istoria mea. Fii discret. Şi mal cu seamă nu spune celor cari reclamă In contra mea că sunt doctor de facultate, căci probabil că mi-aş perde clientela. In schimbul discreţiunel d-tale, voi căuta fără plată pe toţi săracii pe cari 'ml vel trâmite. In faţa explicaţiunilor date, comisarul n’avu de ce să mal intervie şi să dea curs denunţărilor oe i se făcuse. * • • Limba flueratoare.—In societatea antropologică din Berlin, locotenentul 40 Valori diverse Creditul funciar ntral 7% 1 lan. l Iulie io® a idem idem 6% idem 91 Cred. func ur. din Buc-7% idem 103 3/4 idem idem <5% idem 98 % idem idem b% idem *6 \ Cred. furie. ur. din laşi 5% 1 idem % Obl.cas. pensiun. fr.SOO 10 | 1 Mai 1 Noam. âi5 IMS IMPORTAM Se scoate IGRASIA din ziduri si se apara fundamentele prin isolare metalica si Masticul pietros. Biuroul Strada Buzesti, 71 705 CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS No. 8, In palatul Principele Dimitrle Chika Sir. Lipscani, in fana noei clădii-Bancei Naţionale fDacia-Bemaniaj Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 6 Maiu 18881 MOAŞE PRACTICANTA DIN PARIS anunţa onor. sale clientele ca s’a mutat din Strada Scaunele No. (56 în Strada Dreapta No. 20. (Pitar Moşu). Orele de consultaţiunl In toate zilele de la 1—3 p. m. 741 ^ Cump. Vinde 5 % Renta amortisabila 92 % fci 5 % româna perpetua 89 90 6 % Obligaţiuni de stai (Conv.rur ] 88 89 5 % „ Municipale 7* % 75 X 10 fr. , Casei pens. T300 L.l 212 218 7 % Scrisuri fundare rurale 106 9 7 % ”, urbane 90 3/4 104 S 9fi % 5 % 8b % 86 3/4 5 % „ „ lasl 3 % Obl. Serbesii cu prime 7t 78 la 67 70 Im. cu prime Buc. [40 lei] Losuri crucea roşie Italiana 37 40 27 30 „ Otomane cu prime Losuri Basilira Dombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni 40 4 2 1* 20 Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc IC IC lfc 200 201 Mărci germane 124 m BaDCDote franre«4 100 1(H „ italiano *9 100 „ Ruble h&rtte NB. Cursul este socotii in aur 210 M4 STRADA TUDOR VUOIMIRESCU No. 1 ŞL FUSlSf© K CALEA m O S I L O R No. 262 42, Calea Victoriei, 42 Recomandăm onor. public bogatul nostru asortiment de Ilnine guta croite si lucrate de noi aici dupc ultimele jurnale. Tot de odata Tncunoştiinţfim onor. noastră clientelă că ne-a sosit asortimentul oomplect de stofe veritabile franceze si engleze pentru comande. PreciurI foarte convenabile. Cu stimă, Croitoria Rosenzweig Calea Victoriei, 42. RECOMAND 9LT LGCQiOBILE CU APARATE DE ARS PAIE SI ORI-CE COMBUSTIBIL treeAatoareTsistem nuou cu cal fu loc de valsuri, atât Locomobile cât şi Treerătoare sunt cele mal bune şi cele mal renumite, din fabrica d-lor RANSOMES SIMS & JEFFERIES In sfârşii recomand şi Fabrica mea de reparat Maşini Agricole bine cunoscute; Mori simple şi artistice, Batoaze de porumb, Morişce, Grape de Cerşi toate reser-vele pentru Locomobile şi Treerătoare. 731 MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mal mare şi elegant hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei In faţa stradal Lipscani, din nou oladit, având patru faţade, a’st-fel In cât toate ferestrele respîndesc In stradă. Cu desăvârşire nod montat, dupe sistemul cel mai modern, având restaurant si cafenea foarte spaţioasă, be rarieşi alte conforturi, curăţenie cea mal esempiară. Salon Sentru soarele, nunţi, bancneturlşi altele. Toate lucrurile e consumaţie de p ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel mal prompt. 3PH. HUO ANTREPRENOR PROPIETANUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA 529 mm® Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA A LA VILLE DEVIENNE vis-d-vis de Ulb. Socee Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftlnatate el «ollditate armatoarele noutatl: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. M&dapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. tumburg. ;&til Batiste de olaDda si de lino albe si colorate. ClorapideDamesiDomnide Fii d’Ecoese, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, eamasi si ismene de lâna după •Utrninl profesorului Dr. (i. .largrr. Gulere si manşete de olanda ultimn fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Tronwouri complecte pentru lldantatl. I.ayrttes al Trousouri pr.ntru copii. Trouaouri pentru pensionate, oteluri •i reatanrnntnrl. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CAT^COdU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CU1 VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI. PALATUL «DACI A-ROMAN I A» vis-â-vis de librăria Sooec 535 r i * ! « l a X PILULES UNIVERSALES * DE J Dr. JANVIER Remediu sigur contra hcmoro'delor || (tranjil)conslipaţiunel,dureri de cap,In- m, digestiunei si a tuturor afecţiunilor a tubului digestiv. Fie-care cutie conţine căte o instrucţie. Preţul 1 leu si 55 bani. Se alia de vânzare: In Bucureşti la farmacia Applo, M. Brus et comp. Calea Grivitei 23, la farmacia la Aurora, Anton Altan, Strada Batistei 14 bis. In Braila la farmacia laAquila Româna Anton Drumer, Strada Galaţi. 735 ii**: fi » i I i fi x Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC Bucureşti.—Calea Va.car*esti No. 102—Bucureşti Se însărcinează cu construcţiual de turbine şi mori cu preţuri mal reduse de cât acele dinViena şi Pesta. IPreoinl Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900 » » » 1 » » 46 » 2100 » » » 2 pietre » 36 » 3600 » » » 2 pietre » 42 » 3800 Esecutează repede or-ce lucru de urnâtorie saft mecanică ; precum : olane simple şi ornate. Mare asortiment de moblile pentru gradină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc. Vlai-e deposit de grinzi de fer, raiuri pentru vagoane, Ueacanvile, teve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara, La l*'erte-sous-jouars LA GRADINA GEORGE I0ANID Strada Polona No. 104 SE AFLA DE VENZAUE TRANDAFIRI In oalâ altoiţi în măceşi dc diferite culori. In nu-mâr de t0o feluri aleşi din colecţia generala a trandafirilor tot ce poate fi mal frumos, înflorirea lor sunt remontanţl adică înfloreşte toata vara, aceşti trandafiri în oala sc pot replanta In or-ce timp, preţul pentru unul este de lei j,4, ţ, Se ia dupc înălţime. Domnii amatori din districte care vor dori acum para sunt rugaţi pentru comande a se a-dresa prin epistole la zisa gradină, comanda va fi însoţită de valoarea Iul prin mandat postai, şi de îndată se va expedia comanda prin calea ferata cu marea vitesă. 752. PRIMA CAUTATE SI PRECIURI MORERATE FURTUNI DE CAUCIUC PENTRU VIN, ETC. Asemenea tot felul de Articole technice, Table de Cauciuc, Rondele etc. Curele de Transmiuni, Table de Asbest, Sticle pentru nivelat ape. Aceste articole se găsesc IN DEPOUL FABRICEI OTTO HARNISCH Aproape de Gradina Episcopiei BUCUREŞTI 69 FâBRICA DE VAR CÂMPULUNG Furnisează vnr gras alb în ori-ce cantitate In saci sau butoaie şi îl expediază prompt or-unde s'ar cere. A se adresa pentru comande: la Bucureşti d-lul l«r. Cerchez, Strada Stirbel-Vodâ No. 16, la Câmpulung, d-lui Victor Socec. 794 DE ARENDAT 1890 Înainte, moşia Pietrişu din districtul Vlasca, plasa Marginea. Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4. I. IV, Alexandrecu. —eaa8524ZBSKi~ Slabiciunea dinţilor. Durere de dinţi, Inflam&tiune, Abuba, Gingii atinse, Mirosul gurei, se evita si se înlătură prin intrebuintarea continua a veritabilei APA DE DINŢI ANATHERINA A DOCTORULUI POP? Dentist al curtei Imperiale si (Regale care este preferabila ur-carei alte Ape de dinţi ca preservatif contra Boalelor de Dinţi, Gura şi Gât, şi care tntrebuintându se de odata cu PAFUL de DINŢI safi PASTA de DINŢI a D-rului POPP se întreţine în tot-d’auna dinţi sănătoşi PLUMhURI de DiXTI de D-rul POPP, cele mai bune pentru ca or-cine sâ'şi poata p omba singur dinţi găunoşi. SĂPUN de ERBURI de D-rul POPP contra or-carei afecţiune a pielei şi es-celent pentru Bai. Prevenim pe cumpărători de a se păzi de falşiflcaţiuni care conform analiselor sunt compuse în cea mai mare parte din accide care ruinează dinţi foarte de timpuria. Depoul general Viena, Bognerstra<=s No. 1, se mai găsesc de vânzare la F. W. Zumer, loan Tzetzu, Droyueria Brus, GustavRielz, A. Varlaneseu si ilagasinul«Stella». DE ÎNCHIRIAT 9 camere pentru Stâoftn 3 camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cal, şopron pentru trăsuri. 723 casadi n Strada Polonă No. 104, compusa din ilri Parfumerie - Criza FABRICA DE PARCHETE MASIV BUCHER & DURRER Bucureşti, Strada Berzei No. 69 SPECIALITATE IN PARCHETE PARCHETE SISTEM AMERICAN SI PARCHETE IN TABLE PRIMIREA DE FURNISAREA SI AŞEZAREA VINDEREA de mmm de stejar uscat artificial PENTRU TEMPLARI, SCULPTORI SI SCARARIE, ETC. 712 • I- LEQHANO, PARIS, rut Salnt-Honori, 207. ~ PARFUMURI CONCRETE LNiVENTIVNE SISTEMATICA BREVETATA INI FK A AC IA SI IA SI REIA ATATE PARFUMURILE ESS.-ORIZA, preparate printi’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate păn’acuma necunoscut Ele suni inchise sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mici sau cutii de toate genurile ce sunt foarte usioare de purtat Aceste Oreioane-Parfumuri nu se evaporează, sl se pot inlocui in tuburile lor, când sunt usate. . Efe au imensul avantagiu de a umple cu mirosul lor, fata a le inmuia sau a le strica, omec-tele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA US0R PENTRU A PARFUMA IN DATA. v 4, a> A * ♦ V <0 <*. * * O A > © * v r r • * J A © O 1 * sl toate obiectele de L1NGERIE, de PAPETAR1E, etc., etc., etc. DBP0S1TE IN TOATB PARFUMER11LB atalogul Parfumurilor cu preclurlle PRINCIPALE DIN LUME sunt trimise FRANCO la cerere tsman X 3Ctx: JCS X m j 1bj mangaoi* DEPOSIT DE IE»MUB | PEmilMTRKTI! SI DE FOC > Calea Grivitzei, No. 153 p Lângă Gara de Nord, Staţiunea Tranvaiului COMPTUARU Strada SL. Ioun-nou, No. 1 bucureşti xmx: •T95 c7l ■«ien Tipografia Ziarului,, Epr X încălzire de clădiri noui Pe gerurile deosebit de grele ale iernel trecute s’a putut constata, că nu ex'stă nici o sistemă de încălzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger «Cornet». Nici sobele zidite, sobele de.porţelan, caloliferele n'au putu da căldură îndestulătoare; aşa câ In mal multe casur citatele aparate de Încălzire s'a Înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet». Regula rea căldurel se Face In modul cel mal perfect, obţinându-se cu una şi aceiaşi sobă o diferenţă de căldură de ia 5—30 R. dupe trebuinţă.Coasumaţiunea combustibilului este mică In raport cu marea căldura ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, lignită, lemn şi coceni de porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte în esecuţiunea cea mai simplă, precum şi tn cea mal elegantă, ast-fel că poate II aşezată tn saloanele cele mai luxoase precum şi In odăi simple. Sobele centrale Meidinger «Comei» Încălzesc pănă la 1200 m. c. şi pot fi întrebuinţate ca calolifere pentru încălzire declădirl complec’e. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şt alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe. O Încălzire igienică şi economică fiind punctu capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietarilor asupra sobelor Meidinger «Cornet, construite lu fabrica mea. AIIOLF SALOMOX, Strada Doamnei, 14 bis. cm: x n® SĂPUN VENUS SI SĂPUN DE FLOAREA SOARELUI DE DOCTORUL, POPP din Floarea Soarta sunt actualmente Săpunurile de toaleta la moda ale Damelor din cercurile cele mal Înalte si întrec prin fineţa lor cele mal bune săpunuri de toaletă esistente I. G. POPP Furiiisor al Curtei I. si R. Viena I, Itog-nerstrasse No. 2 & SS CEftE £J2!ÎSCE ZLWmTJ. se gâseste de venzare la F. TV. Zumer, lom Tzetzu, Drogue-ria Brus, Gustav Ritz, A. Varlaneseu si la Magasinul de Parfumerie „Stella." Ole Paris x*9x: Girant responsabil, G. Qeorgesou ■X :x©