ANUL m No. 735 JOUI 5 (17) MAI 1888. NUMERUL Io RWI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bneorenri: La casa Aclmraistralinnel. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In strelnriatr : La toate orflciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 15 BWI NUMERUL ANTNC1LRILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS* TRATIA ZIARULUI La Paris Agenre IIa\as, Placede la Bourse, 8 Anunciuri pe pas. IV. linia 30 bani; anunciuri si reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA PARIS: se găseste jurnalul cu IR cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Gcr-maln. \o. S-l. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI BEDÂCŢIUNEA No. 3,—I’iatzn Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DUINIS TBA TI UNEA No. 3.—Platza Episcopiei.—No. 3. ' CARACATIŢA COLECTIVISTA BANCA NAŢIONALA SI FISCU CASTELUL TRAGIC BAZELE PROGRAIHELOB Este un fapt care caracteriseazâ programele diferitelor noastre partide politice : acest fapt este lipsa de idei generale distinctive prin care se se deosibeascâ unele de altele aceste programe. Acest fapt, de altmintrelea, se explică istoriceşte, în mod foarte firesc. De vreo 40 de ani în coace tendinţa tutulor partidelor noastre, fără distincţiune, a fostde a introduce la noi în ţară, principiile dreptului public modern,formele deguvernement ale Occidentului, şi a însori în Cons-tituţiunea ţerii toate acele libertăţi, de care trebue se se bucure un popor civilisat. Gând amvezut aceste dorinţe unanime ale ţerii realizate (şi o dată a-cest mare pas făcut cu concursul tutulor partidelor, precum am de-monstrat’o eri), s’aîntâmplatcâpartidele liberale nu sau gândit pentru moment a împinge mal departe revendicaţiunilelor, iar partidul conservator, care fusese părtaş la înfiinţarea instituţiunelor României moderne, nu s’a gândit un moment măcar a reveni asupra proprielor sale acte. Ast-fel se explică cum, din punctul de vedere al principiilor generale de guvernământ, deosebiri aproape neînsemnate despart partidele noastre politice. Aceste partide au ajuns &stă-zi în aceiaşi situaţie în care, în cursul istoriei Angliei, s’au vezut allându-se Whigii şi Torii, care în unele epoce s’au confundat cu de-eevîrşire, din punctul de vedere al ideilor, remânund numai^;u numele despărţiţi. La noi aslâ-zî, aceste deosebiri de principii generale, sunt atât de neînsemnate, în cât, în genere, se trage din acest fapt conclusiunea,că nu avem încă partide politice în sensul modern al cuvântului. Iar faptul că nu avem partide deosebindu-se pe principii generale,îl explicăm mai adese-ori prin lipsa noastră de edu-caţiune politici, In loc d'al atribui unei situaţiunî politice care, istoriceşte, se explică foarte lesne. D’aceia crezând că o deosebire pe terenul ideilor generale este cu putinţă şi că aceasta ar constitui un progres pentru luptele noastre politice, mulţi din politicianii noştri se trudesc a ticlui programe de idei generale, şi cu toate silinţele lor de a descoperi idei originale, prin care se diferenţieze programele lor de cele-l’alte programe, ei totuşi nu is-butesc de cât a formula tot banalităţi. Căci este demnă de remarcat a-ceastâ tendinţă care există la noi, şi pe care o datorim mai ales ideilor franceze la care ne am adăpat, d’a face în tot-d'a-una in discuţiunile noastre politice un loc foarte larg ideilor generale. Educaţiunea noastră politică, care este aproape exclusiv franţuzească, ne-a deprins a nu putea privi un program politic de cât sub forma unor proclamaţiunî de drepturi şi unor enunţări de principii generale; pe când în unele ţări, precum de pildă în Anglia,prin program se înţelege mai ales un şir oare-care de reforme prin care un partid politic fâgădueşte a îmbunătăţi diferitele servicii şi administraţiunî publice şi a da satisfacţiune diferitelor clase ale societăţii. Sub această din urmă formă, este probabil că vom fi siliţi se privim d’aci înainte, şi pentru cât-va timp, programele noastre politice. Vor trece probabil mulţi ani până ce ideile generale nouî de guvernământ, ce astâ-zi există abia sub formă de tendinţă, vor lua un caracter de precisiune care se facă pe unele partide politice, ca presintendu-le sub forma concretă de proecte de legi, se ceară transformarea regimului nostru politic. Până atunci vom fi siliţi se trăim pe acelaş fond de idei generale pe care trăim de mai mulţi ani. In limitele acestor idei generale, în mar-ginele libertăţilor noastre Constituţionale şi a principiilor regimului parlamentar, asupra cărora toţi suntem de acord, va trebui se desfăşurăm programele noastre de idei specifice —asupra cărora diseuţiunea se va ivi—şi care vor trebui să coprinză organisaţia diferitelor ramuri ale ad-ministraţiunii şi îmbunătăţireasoar-tei diferitelor clase ale societăţii. Asupra organisaţiunii acestor diferite ramuri ale administraţiunii publice, am căutat (pe cât ne a permis preocuparea d'a răsturna colectivitatea, ce până aci avea dreptul de întâietate) se exprimăm cât mai des ideile noastre. Vom căuta, în numerul viitor, se recapitulăm câte-va din aceste idei. TELEGRAME AGENŢIA IIAVAS Solia, 15 Maifi. Prinţul va fi astă seară la Lom-Palanca, după ce va ti îpetrecut câte-va ceasuri la Şiştov, şi se va întoarce la Sofia mâine pe la 0 ore. Prinţul e foarte mulţumit de primirea ce i s’a făcut tn toate locurile ce le-a vi-sitat. Sofia, 15 Maifi. Banda tnconjurată tn platoul din Kus-tendil e In mâinile geandarmeriel. Ştirile din Serbia spun că doi prefecţi de la graniţă afi fost destituiţi, şi că mai mulţi primari aii fo3t arestaţi, pentru că au ajutat pe emigraţi tn întreprinderea lor. Această mesură face să se spere că liniştea va fi îu curând restabilită. l'aris, 15 Maifi. Camera a respins proectul de lege care propune să se lovească porumbul cu un drept de intrare. Berlin, 15 Maifi. Starea sănâlăţel împăratului coulinuă a fi satisfăcătoare. Roma, 15 Maiu. Camera a adoptat cu 210 voturi contra 29 o ordine de zi care exprimă încrederea adunârel în politica financiară a guvernului, dupe ce d. Crispi a ridicat cestiu-nea respunderel colective a cabinetului. Vieua,.15 Maifi. Regele Serbiei a fost primit pe laamiazl de împărat care 'l-a înapoiat visita dupe amiazl. Viena, 15 Maifi. Regina Natalia va pleca mâine la Wies-baden. S|>ezia, 15 Maifi. Escadra italianâ, compusă din numeroase cuirasate,torpiliorl şi încrucişetorî, a plecat la Barcelona cu ducele de Genua, ca represintant oficial al Italiei la inaugurarea exposiţiel. N'icopoli. 15 Maifi. Prinţul Ferdiuand a plecat de la Silis-tra la 10 ore seara, şi a sosit pe la 9 ore dimineaţa la Siştov unde clerul şi popula-ţiunea T-a f&cut o primire entusiastâ. Dupe Te-Deum, prinţul a inspectat gar-nisoana, al cărei soldaţi afi manevrat în-tr’un mod perfect. Prinţul a plecat laNicopoli la 2 ore dupe amiază. D. StambulofT s'a întors de la Siştov la Ternova, oraşul săfi natal, unde nişte a-facerl private îl vor reţine câte-va zile. Colectivitatea fiind silita se părăsească puterea, a cButat se'şt lase câte un picior şi câte o codiţa a sa de caracatiţa pe ori unde a putut. Ea s'a gândit la vremuri grele, şi de aceia a îngrijit se'şi stabiliasca câte un avant-post tn toate administratele mal grase şi mal lăptoase. Aşa a făcut cu d. Câmpineanu, numindu'l guvernator la Banca Naţionala, puţin înaintea căderii; aşa a făcut însuşi Ion Bră-tianu, stăruind se intre ca censor la Banca Naţionala, tocmai pe când erea prim-mi-nistru. Dupe Ion Br&tianu şi Ion Câmpineanu, putem enumera alte picioare de caracatiţa mat mici. Aşa găsim pe Tudor Radulescu vîrtt la Camera de comerţ, pe Sihleanu făcut profesor la facultatea de medicină şi alţii mulţi şi mSrunţl. Dar afi remas şi alţii fara nici un rost. Citadela Băncii Naţionale nu erea destul de mare ca sfi-l încapa pe toţi şi avocaturile publice nu puteafi se fie Încredinţate şi celor cu patru clase primare şi c'un curs de violoncel. De aceia pe din afara, necăpătuiţl, rămaseră mulţi. Acestora, I. Bratianu le dete la plecare premiul de Consolaţiune: i făcu comandori, ofiţeri şi cavaleri al Coroanei Românii. Urzica, Tufelcika, Iepurescu şi Arapu, sunt capii şi cozile coloanei în care vin de se aşeaza toţi senatorii, deputaţii şi prefecţii, subprefecţil şi avocaţii colectivităţii, decoraţi de la gradul de Comandor al Coroanei Românit, până la Serviciul credincios. Negreşit, că printre picioarele caracatiţei s'a strecurat şi câte o persoana de valoare, care de sigur ca regreta azi văzându-se alături cu Chirculeştil şi Ghica Anastaseştil. La asemeni onoruri şi chiverniseli aO cugetat Dem. Sturdza şi Ion Bratianu, în ziua când şi-aa luat adio de la putere. Avanl-posturile lor sunt şi azi saQ în funcţie sad încărcate de decoraţiunl. Credem însă că mal curând saO mal târziQ se vor tăia şi aceste picioare de caracatiţă. MORAVURI COLECTIVISTE Ni se comunică următoarea copie dupe un dosar ce se află la judecătoria de ocol din Alexandria. DOSARUL No. 872/88 D-luiJude al ocolului Alexandria In tuna Octombre, anul trecut 1887, avend necesitate de un act de paupertate din partea Primăriei locale, d-nu Pavel Stănculescu, în calitate de membru delegat al onor. comisiuni interimare, nu mi i a eliberat, până nu m'am angajat a servi luî fi partisanilor sii ca spion m lupta pentru alegerile comunale, ce aii avut loc la 22 Noembre 1887 , obligendu-se d-sa a'mi plăti nouă-zed lei noi pe fie care lună. Prin urmare, stăruinţa d lui Pavel Stdnculecu, neapărata necesitale ce a-veam de espusul act, fi mai mult lipsa de mijloace pentru existenţa zilnică niau constrâns a primi acest rol umilit, servind o lună fi jumătate, adică de la 8 Octombre fi până la 23 Noembre 1887 în calitate de spion. Dar pentru că d. Pavel Stănculescu, din causa nereiifitei în alegeri, nu vo-efte ar mi plăti salariul pentru serviciul ce i-am făcut, reclam d-v. fi vă rog să bme-voiţi al cita în judecată spre a se auzi condamnat sănii plătească suma de lei o-sută-treî-zeci fi cinci (135) cât adică mi se cuvine pe una lună fi jumătate, plus procente fi cheltueli de judecată. Cu stimă (sa) Niculae Ştefan Ahcerliu Alexandria, 1886 Aprilie 12, mm In urma acestei reclamaţiunl judele de ocol a luat următoarea hotărî re : Noi Judele ocolului .4 lexandria cităm pe ambele părţi litigante a se presinta la această Judecătorie în ziua de 15 Aprilie 1888 orele zece dimineaţa cu or-ce act sau dovezi vor avea, contrariu procesul se va resolva în lipsă. Alexandria, 1888 Aprilie 12. (ss) .lude T/ulzuinnu. Am văzut ziua (ss) P. Stănculescu. Infaţişendu-se procesul s’a dat cartea de judecată No. 294/88 prin care se respinge cererea în virtutea art. 966 şi 968 din codul civil, la 15 Aprilie 1888. Precum se vede reclamaţia a fost respinsă pe motivul că causa obligaţiunii este nelicită (art. 966). Iar art. 968 care arată când causa e ilicită sună ast fel: «Causa este nelicită, când e prohibită de lege, când este contrarie bunelor moravuri şi ordineî publice». Articolul ce publicăm mai la vale nu reflectă părerile ziarului; el ne-a fo3t trimis prin postă, şi’l publicăm mai mult pentru interesul istoric al cestiuneî. In adevăr noi nu credem, ca autorul articolului, că Banca Naţională ar putea fi urmărită pentru neplata taxşi de timbru. Legea noastră asupra timbrului caşitoate legile fiscale are un caracter cu totul limitativ,şi nici o taxă nu poate fi aplicată asupra unor titluri prin mod de interpretare. Legea timbrului nevorbind de cit de cecuri, bilete la ordine şi poliţe şi nefacând nici o menţiune de biletele de bancă, ar fi periculos d’a inaugura sistemul pentru care pledează autorul in articolul de mai la vale. Importanţa acestui articol, foarte bine studiat de alt fel, noi o vedem în altă parte.Legitimitatea supunerii la tacsa de timbru a emisiunei biletelor de Bancă e necontestata; rămâne numai ca printr'o lege specială să se autoriseze în mod lămurit, fie pe calea proporţionalităţii, fie pe cale de abonament această tacsâ, fără a se atinge întru ceva trecutul. Voim să stabilim numai că d. Brătianu, pus în curentul acestei ceşti uni, s’a refusat tot d’a-una d’a o resolva şi a preferit se menţie o tacsă odioasă ca aceia a reţinerii de 5 0/0 asupra sa-larielor, de cât să înfiinţeze o tacsă justă ca aceia a aplicării timbrului la emisiunile de bancă, după cum se practică la toate Băncile din lume. Ca în tot d’a-una Ion Brătianu a făcut politica de plapumă şi la Banca Naţională. Să nu se mire nimeni de importanţa mereu crescândă a tant:emelor ce Consiliul Băncei Naţionale a României crede nemerit d’a ’şl acorda pe fie care an, ca o dreapta resplsta & cunoştinţelor financiare şi a meritelor sale administrative : Guvernul d-lul I. Brătianu, In solicitudinea sa paternă purta grija creaturelor sale ce le pusese In fruntea Băncei, şi se ferea ca Satana de tă-mâe d'a aplica acele legi cari, de şi ar fi servit interesele Statului, ar fi compromis însă p’ale favoriţilor. Nu vom vorbi azi de violările făcute Legei Băncei prin nelofiinţarea sucursalelor tn fie-care capitală de judeţ, conf. art. 3, şi prin netrecerea către Bancă a serviciului casieriei Statului, conf. art. ii din Lege : sunt cestiunide o importanţă capitală asupra cărora ne reservâm a reveni prin un studiu deosebit, ii Cea ce voim a arăta aci e o flagrantă violare adusă Legei Timbrului de către prima noastră instituţiune de credit: Banca Naţională n'a plătit până azi timbrul de 1 la mie asupra biletelor sale Înţelegem ca Consiliul Băncei, interesat !n cestie, să fi căutat a scăpa de un drept fiscal ce i-ar fl|micşor6t tantiemele anuale; nu înţelegem însă câ-tu’şl de puţin cum guvernul d-lu! Brătianu a cutezat să meargă cu pro-tecţiunea până a nu ţine nici o seama de una din cele mai importante legi a-sigurătoare ale veniturilor ţărei : de Legea Timbrului. Poate oare fostul guvern să pretindă !n bună credinţă, că a uitat cu desfivlr-şire perceperea acestei importante taxe? Nu o credem căci două denunţări făcute încă din tuna Maiu 1887 a atras asupra acestei nelegiuiri serioasa atenţie a Ministerului de Finance. In alternativa deci, safi d’aşl acorda un brevet de imbecilitate neinţelegând L°gea Timbrului, safi d’a mărturisi că nu poate percepe de la Bancă o taxă care ar slei resursele colectiviştilor săi administratori, Ministerul de Finance n’a găsit nimic mai nemerit, de cât d’a face lucrul muşama şi d’a pune la dosar acele denunţări, ca fiind acte de nici un fel de importanţă. Din acest moment, fostul guvern nu mai putea fi acuzat de imbecilitate ci de complicitate. Da, numai complici putea fi acei oameni, care afi ascuns acte atât de grave, atât de bine întemeiate, pentru a nu roade tantiemele tovarăşilor de la Banca. Am dori să ştim, In adevăr, în virtutea cărui articol din legea Băncei safi din Legea Timbrului, Ministerul n’a impus Banca Naţională la dreptul de 1 la suta asupra biletelor sale, drept ce or ce bancher plăteşte pentru efectele ce creaza. Şi mal ântâifi ce e biletul de Banca ? El e o promisiune d'a plăti o suma fixă la vedere safi la purtător. Diferenţa deci Intre biletul de bancă şi biletul la ordin este că pe când acest din urmă e supus la o scadenţa fixă, la andosări, protesturi etc., biletul de bancă este dispensat de aceste suje-ţiuni, şi constituind un titlu fiduciar In tot-d'a-una exigibil, presintă avautnge mult mai mari de cât biletul la ordin. Or, art. 25 din Legea Timbrului supune la dreptul de 0.10 b. la sula de lei toate efectele de comercifi făcute In România, poliţile şi biletele la ordin. Cum dar s ar scuti tocmai biletul de bancă, care din aceste valori este acea ce procură avantagiile şi beneficiile cele mai mari? Cum acel bilet de bancă care lnlocu-eşte moneda legală, care prin convertibilitatea sala numerar, garantată nu numai de reserva metalică dar şi da contravaloarea primită de Bancă In scuimbul biletelor sale; care este^in-strumentul cel mal bun şi mai econo-mic’ipentru scomptarea efectelor comerciale; care, Intr’un cuvlnt, este valoarea prin escelenlâ, cum s'ar putea scuti fără o anume lege ? Faptul din contră că legea şi statutele Băncei tac, nu este proba cea mal evidenta că legiuitorul n'a voit nici o data să acorde unei societăţi, pe lângă avantagiul atât de mare al monopolului emisiunei, şi acela al scutirel de timbru ? Care ar fi fost puternicul motiv ca să se abandoneze de Stat unei societâţl private un venit atât de important ? O asemenea scutire ar fi fost tn acelaş timp şi o injustiţie adusă celor alţi bancheri. In adevăr, siliţi fiind d’a crea efecte şi d'a plăti dreptul de i°/oo cerut de legea timbrului, cum ar mai fi fost a-ceştia In positiune d'a lupta cu Banca Naţională, care prin avantagiele scutirel, ar fi Înlăturat oare cum concurenţa: e lucru ştiut, că In transacţiunile de Bancă unde difarenţelejse calculează cu foarte mici fracţiuni, taxa de 1 la mie, care pare la primul examen de mic* www.dacoromanica.ro importanţa, ar fl avat din contră o mare influenţa asupra târgurilor şi nea-plicarea el a asigurat Băncii un avanta-gifl ce legiuitorul, cu drept cuvtnt, nu s'a gândit nici o data a i'l acorda. Negustorul care singur ar fi dispensat de dări fiscale, vamă, licenţă etc., n'ar parveni cu timpul să sdruncine comerciul celor alţi negustori ? (Va urmai. Dinu. D ALE PRIMĂRIEI Presidentul Comisiunel interimare a Capitalei, ducându-se Luni In piaţa Bi-bescu-Yodă, a prins pe un anume Pu-ţureanu, vestit agent electoral colectivist, vînzând clandestin mal multe bu-toae cu peşte sărat, făcând ast-fel o concurenţă neleală pescarilor. Nu e nevoe, credem, să adaogăm că acest agent colectivist a fost imediat destituit din postul săâ de către d. Gm. Pache Protopopescu. * • Actualii funcţionari al Primăriei — zice «România»—sunt de o rea credinţa vădită, In potriva căreia preşedintele comisiunel interimare are tot dreptul să se plângă. Serviciile Primăriei suferă şi comisiunea interimară nu are nici o putere d’a aduce vr’o îndreptare. Legea, a cărei defectuositate se recunoaşte acum, nu dă nici un drept comisiunel interimare d a aviza la măsurile ce ea crede In folosul şi spre binele cetăţenilor Capitalei. Un exemplu Intre multele : D Pache Protopopescu dăduse ordin pentru zioa de 1 Maia, când foarte multă lume iese afară din oraş, să se stropiascâ şoseaua KiselefT. Cât timp d. Pache a fost la şosea spre a vedea daca i se execută ordinul, câte-va sacale începuseră a stropi. îndată Insă ce a plecat d-sa, sacagii aâ dispărut, lăsând mare parte din şosea nestropitâ. Aflând despre aceasta, preşedintele comisiunel interimare a amendat pe ajutorul şefului salubrităţii publice, care a nesocotit ordinul ce primise. IN F ORMATIUNI Dizolvarea consiliului comunal al laşilor lată raportul prin care d. ministru de interne a cerut M. S. Regelui disolvarea consiliului comunal al o-raşului laşi: Administraţiunea comunei urbane laşi sub conducerea actualului consilia comunal, nu mal corespunde necesităţilor acelui important oraş. Acest consilia, In adevăr redus prin încetarea din viaţă a unuia din membrii săi, prin retragerea a altor trei, precum şi prin indiferenţa absolută a mal multora alţii care nu se interesează de afacerile comunei şi nici nu voesc a lua parte la lucrările consiliului, se găseşte In imposibilitate dea da o soluţiune bine chibzuită d iferitelor şi grelelor cestiunl ce aşteaptă Încă de mult resolvarea lor. Ast-fel, numai cu multă greutate se aduna consiliul şi atunci abia In numărul strict suficient dupe lege, spre a putea hotărî In mod valabil asupra câtor-va din afacerile coren-te ce sunt la ordinea zilei. Din stnul actualului consilia, apoi nici nu se poate da comunei un primar titular, cu toate că este de mal mult timp lipsită de un asemenea conducător al inte- reselor el ; căci pe lânză consilierii care lipsesc cu desăvlrşire, mulţi dintre cel-slţl ocupă funcţ unl incompatibile cu demnitate» de primar, aşa că alegerea ar trebui să fie efectuata dintr’un număr de tot restrăns de 5 saO 6 consilieri. Pe lângă acestea, mal este de adăogat că Încă de prin luna Noemhre anul trecut fiind numită din stnul consiliului o comi-siune de anchetă, care să controleze acu-saţiunile ridicate de către un consilier !n contra doul din ajutorii de primar, şi a-ceastă comisiune netndeplinindu'şi nici pâuă acum lucrarea cu care a fost însărcinată, mulţime de interpretări se fac tn public, prejudic abile prestigiului admi-nistraţiunei comunale, tn cât chiar autoritatea morală a actualului consilia este cu totul sdruncinată. In vederea celor expuse dar şi pentru a se da comunei urbme laşi o administra-ţiune care să fie laînălţimea grelei misiuni ce l impune marile interese ale oraşului, ministrul de tnterne are onoarea a ruga pe M. S. se bine-voiască a semna alăturatul proect de decret pentru disolvarea actualului Consilia Comunal al numitei comune şi instituirea unei comisiunl interimare compusă din d-nil Alexandru Mavroeordat, Vasile Pogor, Scarlat Pastia, Vasile Scuti Logotetidis, Locol. col. C. Langa, Petre Nitescu şi Alexandru Cantacuzino Pascanu. Comisiunea interimară a oraşului Tecucifi printr’o ordonanţă a sa, a-nunţa locuitorilor că or ce fabricant de pâine este liber a cumpăra şi a-duce făina in oraş de unde ar vroi, precum şi de a fabrica pâinea necesară pentru locuitori. Prin această ordonanţă se desfiinţează monopolul fainei dat d lui Lambrinidi, şi de la care vestitul paşe Tecucian scotea atâtea câştiguri, împărţind cu d. Lambrinidi profitele enorme pe care acesta lea-vea prin deţinerea monopolului fainei în tot judeţul Tecuciu. Această măsură a comisiei interimare din Tecucid, e cât se poate de lăudabilă, servind intereselor cele mai vitale ale locuitorilor din Tecuciu. D. Alexandru Mavroeordat, prezidentul comitetului Iaşan al partidului liberal conservator, a sosit azi dimineaţă în capitală. Eri a petrecut 7.io& In oraşul nostru, d. deputat al laşilor M. Tzoni. Sosit cu trenul de dimineaţa d sa a plecat chiar aseară. Voinţa Nichională de aseară,în termeni colectivişti, ne somează se spunem care este izvorul colectivist de unde am aflat că circularea Ministrului justiţiei publicată şi falşifi-cată de dlnsa li a fost comunicată de d. S. Populeanu. Fără a ţine seamă de somaţiunea ziarului colectivist, somaţiune pe care am şi aşe-zat’o la locul cărei se"cuvine, declarăm că suntem gata a arăta d-lul Populeanu izvorul informa-ţiunei noastre dacă va crede de cuviinţă se ne întrebe personal Jupân Nichi Fremdensohn, care s’a grăbit a deschide coloanele Voinţei sale — coloane care ne aduc a-minte pe acelea ce populaţiunea Parisului datoreşte vestitului prefect Rambutean — declaraţiunei calomnioase a d-lui Ghimpa judecătorul I) la tribunalul de comerciu din Bucureşti cu privire la d Constantin Miclescu, a refusat inserţiunea res punsului ce, Întemeiat pe autorisa-ţiunea martorilor Bel, persoane a căror competinţă In materie de afaceri de onoare este netăgăduită, d. Constantin Miclescu a făcut acelei de-claraţiuni. E destul se spunem aceasta pentru ca oamenii de treabă se vada o dată mai mn’t cura ziariştii colectivişti înţeleg dreptul de apărare. Nici salcia pom, nici... colectivis-tu I om ! Zioa de zece Mai va fi sărbătorită la Palat printr’uu mare prânz dat de Rege’e, tutulor persoanelor care au fost Miniştri ai M. S. Invitaţiunile pentru acest prânz sunt deja trimise. D. Liscar Catargi pe car<~ «faceri importante îl reţin afară din Bucureşti s’asc.uzat d'a nu putea res punde lainvitaţiunea cei s'a adresat, s* Aflăm că: Universitatea din Bo-lognia (Italia) va serbători la 14 Iunie st. n. a 800 a aniversare a fundă rei sale şi că pentru aceasta a invitat toate universităţile europene ee ’şi trimiţn delegaţii lor—O ast-fel de invitaţie a venit şi la Universitatea noastră din Bucureşti. Se zice că studenţii vor numi o delegaţiune care se ’I represinte. Ilie Toader, proprietar ţăran la Pantelimon, venind la redacţia noastră ne-a povestit cum că alaltăieri pe când şedea într’o cârciumă, cu un consătean vecin al seu, un individ anumeAlecu Alexandrescu atras asupră’i cinci focuri de revolver râ-nindu’l puţin la spate cu un glonte. Imediat Uie Toader a alergat la primarul Pantelimonului şi ’ia făcut reclamaţiunea sa, dar până azi nici o măsură u’a fost luata, de oare ce Alecu Alexandrescu e fratele primarului şi al perceptorului comunei. Ne isbutind a doblndi dreptate In comuna sa llie, Toader a venit tn Bucureşti ca se reclame prefectului şi prim-procurorului pentru a’i garanta siguranţa vieţei. FELURIMI Execuţia unui condamnat la moarte. —De la patru ore dimineaţa populaţia din Triestasedia Iu ziua de 4 Maia închisoarea. Asasinul Mafiei, care a omorît pe Mosetich, casierul băncii de credit, şi a expiat crima sa îngrozitoare prin mâna călăului. Cu execuţia condamnatului a fost tnsărcinat călăul Seyfried din Viena. In colţul despre răsăritul curţii se postase o jumătate compaoie de soldaţi. Afară de representanţ'l presei, numai judecătorii aii fost admişi In interiorul curţii. Peste tot numai două zeci de persoane ad asistat la execuţie. La ceasurile şase fix lapărură judecătorii şi luară loc In mijlocul careului militar. Imediat după aceasta se deschise uşa Închisorii, din care Maffei eşi şovăind. Mâinile II erad legate şi obrazul săd, deşi grozav de palid, exprima Insă 0 resignaţie hotărlta. El păşeşta In tăcere sub spânzurătoare, sărută mâna preotului şi fără a sclipi macai, lasă să 1 se pună nodul fatal In giurul gâtului. Tăcerea profundă nu e întreruptă de cât de «clopoţelul sărmauilorpăcătoşi». Călăii Îşi Împlinesc trista lor sarcină. După trei minute de convulsiunl, nenorocitul Îşi dădu sufletul. Obrazul, palid mai înainte, devenise brun albăstruid şi ochii pâreaQ că sar din orbitele lor. După două ceasuri cadavrul a fost luat jos şi noaptea a fost îngropat. Pe timpul execuţiei un tlnăr locotenent a fost atât de emoţionat de mani-pulaţiile călăului Iu cât leşină. In ajunul execuţiei, Maffei ceru con- deia şi cerneala şi scrise următoarea scrisoare : «In momentul, tn care trebue să ex-piez prin moarte crima mea infama, toate gândurile mele sunt la D zea şi la muma mea ! Cu inima plină de durere, eâ implor iertare de la toţi aceia, pe care i am insultat atât de grozav, de la familia sărmanului Mosetich şi de la oraşul In care m'am născut. Rog ca să li se comunice tuturor a-cestora ultima mea rugăminte.» topopescu. D’nsul are o d’-agoste specială pentr ce.isoarnice. E n’a furat, de cât un ceasornic. — x — Faliment.—S'a sigilat prăvălia d-lul Swarţ din cauza datoriilor ce avea In piaţă. —x— Furt —Individul Nicolae a spart uşa casei lut Marin din calea Gri viţel voind a comite un furt. SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMANA Premiul «G I. Lahovary» 500 lei) Biuroul publică următorul concurs : 1) Se institue un premia de 500 lui pentru cea mal bună prelucrare a unul Dicţionar geografic, topografic şi statistic pentru ori-care judeţ din România, afară de judeţele deja premiat0, a-dieft Argeş, Dâmboviţa, Dorohoi, Iaşi, Roman, Romanaţl şi Tutova. 2) Acest Dicţionar va coprinde descrierea judeţului, plâşilor, (ocoalelor, plaiurilor), comunelor, (oraşelor, târgurilor, satelor, cătunelor), locurilor istorice, a rlurilor, pâraHor, gârlelor, lacurilor, insulelor, munţilor, dealurilor, şesurilor şi apelor minerale. 3) Descrierea judeţelor, a plăşilor, plaiurilor se va face pe larg arătându se situaţia, hotarele (naturale saO artificiale), Întinderea, clima, calitatea solului, munţii şi rlurile, producţia a-gricolă industrială şi comerciale, a cailor de comunicaţie, tmpârţirea administrativa, judiciara, militară şi bisericească, precum şi centrurile cele mai populate şi mai productive. 4) La descrierea fie-cărel comune (o-raş, târg, sat satl cătun) se va da : a) Numele actual obicinuit şi oficial (In transcrierea fonetică) precum şi numele ce Fa mai avut tn vechime. b) Situaţia naturală, flxându-se pe rturl şi munţi, precum şi atitudinea lor d'asupra nivelului mării, pe câtva fl posibil. c) Populaţia şi etnografia (atât pe comune cât şi pe sate şi cătune, dându-se numele contribuabililor, a familiilor şi a sufletelor). d) Producerea agricolă, industrială şi comercia'â. Numărul vitelor pe comune, sale şi cătune. e Arătarea institutelor de culturi, de bine facere, a fabricelor precum şi a monumentelor celor mal însemnate. Numărul bisericilor şi a deservenţilor, precum şi a scoalelor cu statistica elevilor. f) Istoricul comunei, aratându-se e venimentele cele mai însemnate In istoria ţării C8re s’aii petrecut tatr’lnsa. 5) Pentru elaborarea Dicţionarului pentru ori care judeţ, se da un termen până la 1 Decembre 1888. 6) Manuscriptele se vor trimite Iu vi-ce-preşedintele Societăţii cunumele autorului sigilat şi cu un motto. 7) Manuscriptele premiate devin proprietatea Societăţii. 8' Manuscriptele nepremiate se vor tnupoia dupe cerere : Societatea tusalşl reservă dreptul să utiliseze părţile ce va crede de cuviinţa din lucrările ne-premiate. Vice-preşedinte, General G. Mânu Secretar-general, G. I. Lahovari Bucureşti, l Martie, (886. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Calcare de tren.-Gheorghe Ion, macagifi a fost tăiat de o maşină ce manevra In gara de Nord. —x— Pungăşie.—Individul Ilie Petru ri-valiaza cu Radu-Mihal şi cu Tache Pro- SOCIETATEA DE INCURAGIARE PENTRU l\BL.\ATATIIt t It 4SE1 CAILOR IMARA ALEEGARI LA BUCUREŞTI (Hipodromul societăţel) PROGRfelYIU INTRUMIREI dePRIM A-VARA 15/27 Mai si 22/3 Mai 1888 ZIUA 1 Dumineca 15/27 Maiii 1888 La 2 ore.—Premiul Fulger pentru cai de ori ce vârstă şi orl-ce proveninţa aparţinănd ofiţerilor armatei române. In activitate de serviciu şi cari sunt întrebuinţaţi la front, Incălicaţl de ofiţeri. Greutatea comună 09 kilogr. — Câştigătorul unei alergări militare In cel doul ani din urmă va lua 2 jum. kilogr. supragreutate. Ţinută militară; eşarpe distinctive. înscrierea 25 lei până la 12 (24) Maia. Distanţa 2,000 metri. Premiul I f ge vor 0feri ^ mjuj_ ( sterul de războiu. « III) La 2 ore jum. — Premiul Baneasa pentru armăsari, epe şi jugani de la 3 ani In sus, de orî-ce proveninţâ şi din orl-ce ţsra. — învingătorul de vlnzare pentru 3,000 lei. Greutate 3 a. 60 kilogr. 4 a. 68 jum. kgr. 5 a. şi mal sus 09 jum. kilogr. Calul pus de vlnzare pentru 2000 lei va primi 3 kilogr. — Jockey români, cari nu vor fl câştigat două alergări primesc 2 jum. kilogr. învingătorul va fl pus In licitaţiune publică In quartul de oră care urmează alergarea; prisosul peste preţul de vlnzare va aparţine pe jumătate calului sosit al douilea şi pe jumătate fondului alergărilor. înscrierea 75 lei până la 7 (19) Maifl. Distanţa 1,600 metri. Premiul l. — 2,000 lei La 3 ore. —Premiul societate! de Încurajare (Derby român) pentru armăsari şi epe de 3 şi 4 am numai, născuţi şi crescuţi In România saâ impor-portaţi In anul nsşterel, înscrişi In Stud-Book. Greutate 3 ani 55 kilogr. 4 ani 66 kilogr. Înscrierea 150 lei până la 21 (3) A-prilie; cu Îndoită intrare până lâ 12 (24) Maia. Retregere 75 lei până la 7 Maia. Distanţa 2,200 metri. Premiul 1. — 4,000 lei » II. — 500 » La 2 jum. ore. — Premiul Jochey Clubului pentru armăsari şi epe de pur sânge de la 3 ani In sus, din or-ce ţară. — Calul aparţinând unul proprietar strein nedomiciliat In România va fi de vânzare pentru 6,000 lei. Câştigătorul In 1888 al unul premifi de 3 000 lei va lua supragreutate 2 kil.; de 5,000 iei, 3 jum. kilogr., de 8,000 lei saa mal mult de 5,000 lei 5 jum. kilog. Cai născuţi şi crescuţi In România saa importaţi In anul naşterei primesc 2 jum. kilogr. descărcare. Câştigătorul, daca este de vânzare se va pune tn licitaţiune publică In cuar-tul de oră care urmeazâ alegerea. — Prisosul peste preţul de vânzare va a-parţine pe jumătate calului sosit al FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (63) H. W O O D CASTELU TRAGIC PARTEA III X Tribunalul de la EsULjone — Afară de căpitan, ce persoane să mal aflaO In pădure tn seara acea ? — Richard Hare... apoi Otway Be-thel şi Locksley. N’am mal văzut pe alţii. — Care din doi a fost la d-ta atunci ? Effy stătu la gând ; Începea a să tn- treba unde voiaC s'o aducă cu toate a-ceste cestiunl. — Ai jurat, martorei strigă presidentul cu glas resunâtor, nu uita Ri chard Hare... or cei'alt se afla la d-ta? Trebue să ne lămureşti. Effy se cem tnspăimlută. — Thorn, răspunse ea scurt. *— Şi unde era Richard ? — Nu ştia. A venit să mă vadă, dar i-am spus să se ducă. Nu voiam sâ‘1 primesc. Mi se pare că & rămas la plndă tn pădure. — A lăsat el o puşcă la d-U? — Da, făgăduise s'o Împrumute tatălui med. 'Ml spuse că era Încărcată, şi ea am rezemat'o de perete, In coridor, lângă uşă. — Cât timp trecuse de la acel moment şi până ce tatăl d-t&le vă surprinse ? — Nu m’a surprins bietul om ! l’am revăzut numai când era mort. — Esiseşi dar din casă? — Da. Ne dusesem să facem o plimbare până la capătul păduricel; puţin după acea, căpitanul Îmi zise bună seara, şi ea am rămas singură. — AI auzit când a dat cu puşca ? — Da ; dar n’am bagat de seamă, câcî credeam că cineva slobozise o puşcă In pădure. — De ce căpitanul s’a întors la casa tatălui d-tale dupe ce te a părăsit? Aceasta întrebare pusă de avocat, era o Încercare din parlea lui; tactica Iul isbuti de ’ndată. — îşi uitase pălăria, zise Effy fără a se glndi. Era atât de cald, că eşise cu capul gol. — Şi cum se vede fu faţă la omor şi ţi’l povesti ? — 'Mi spuse că 'şl luase pălăria şi că să afla la oare-care depărtare de casa Doastră, când auzi sgorootul unei certe Intre doi oameni din care unul era tatăl meâ. Mai atunci resună şi detunătura puştel, şi el se gindi pe loc că să lntlmpiase o nenorocire. — Şi când iţi povesti aceste? — Chiar In seara acea... dar mai târzia. — L’ai revăzut prin urmare ? Effy stătu din nod la Îndoială, dar o Încreţitură de sprinceana a judecătorului ti deslegâ limba. — Un baiat veni sâ'ml spue că un domn mă aştepta In pădure avlnd sâ’ml vorbească ceva... It dăduse o jumătate-coroană ca să mă vestească. Mă dusei şi găsii pe căpitanul Thorn. Mă întrebă ce se petrecea; i-am spus că credeam ca Richsr Hare ucisese pe tatăl meC. Atunci Îşi aminti că auzise glasul lui Richard In cearta cu tatăl mea. — Şi căpitanul povesti ce să lnttm-plase ? — Era adevărul. — Ce te face s’o crezi ? — Cine ar fl putut ucide pe tatăl med de nu Richard ? E o infamie să pue cineva omorul a-cesta pe seama d-lul Thorn. — Uite-te bine la sir Francisc Levi-son ; pe dlnsul Pal cunoscut sub numele de căpitanul Thorn ? — Da, dar de aici nu urmează cft a omorlt pe tatăl meu. — Fără îndoială, răspunse d. Ball cu bunăvoinţă. Dar... ia să vedem, cât al stat cu căpitanul, când cu visita de ia Londra... ştii. Era iar o întrebare ispititoare a avocatului, care nu era sigur de ceea ce zicea. Effy tresări şi'l privi cu frica. — Se vede că e dracu 1 gândi ea în sine. D. Ball reluă : www.dacoromanîca.rou' dupe aceasta tragică Intîmplare, te-al dus la căpitanul Thorn la Londra. Te Întreb cât timp al stat cu dlnsul ? — Cine a spus câ m’am dus la el? strigă Effy, roşie de ruşine. — Ea, răspunse liniştit avocatul. Nu te turbura, ci să vorbim liniştit. Nu’l de mirai.Toată lumeatşl vede prietenii. — E prea mult! zise ElTy; o să mă Întrebaţi lnca multe lucruri de aceste ? — D-şoară, zise judecătorul, a carul glas tremura, nu uita că vorbeşti aci dupe ce ai jurat ca vei spune drept. E ral cu acusatul Levison or cu Richard Hare ? — EC, cu Richard 1 zise Effy In culmea mâniei; cum cutezaţi sa mă batjocoriţi aşa? N’am mal văzut niciodată pe Richard din seara crimei, o jur; mal bine aş fl văzut pe călăul Calcraft 1 — Aide, aide, reluă d. Ball zlmbind, ea n’am bănuit de loc câ al fost cu Richard. La Ouest Lynne s’ab născocit toate istoriile acestea. Ştia bine că te aflai la căpitanul Thorn, pe care te duseseşi să’l vezi ca or cine altul. Effy plecă capul cu smerenie. — Respunde, strigă presidentul cu oare care pornire. Erai cu Thorn or nu ? — Cu dlnsul eram. D. Ball tuşi puţin In mod semnificativ. — Şi al stat cu el... cât? doi ani... trei 8nl ? — Nu, nu trei ani. — Atunci, ceva mai mult de doi. Şi In timpul acelei visite, al aflat adevă- ratul săâ nume de Levison ? Ţa spus de ce ’şl luase un altul ? — De gust, Îmi spuse. In ziua clnd Imî vorbi la cofetar, luă cel tntli nume ce’i trecu prin cap. — Bine, miss Hallijohn, reluă avocatul cu răceala; nu mal am nevoe de d-ta acum. Să vie martorul următor. Effy fu recondusă de prea credinciosul săa tovarăş, agentul de poliţie, şi d, Dill fu introdus îndată. D. Dill povesti că ziua trecută, ln-torcându-se de la o serată petrecută cu mal mulţi amici, auzi un sgomot de voci In clmpul vecin cu proprietatea d-lul Hare. El să opri, şi privind de dupe gard, recunoscu pe acusatul Levison şi Otway Bethel. El să afla foarte aproape de dtnşil şi, fiind că întunericul nu era mare, îi văzu foarte bine. Otway bănuia lui Levison că să fereşte de dlnsul, iar acesta respundea că nu’l cunoaşte şi nici dorea să ’i facă cunoştinţa.—«Cu toate aceste ţ’a părut bine că mă cunoşti, reluă Otway furios, In noaptea omorului lui Hallijohn. Nu te glndeşti că pot să te trimet la spln-zurâtoare ? Să spun un cuvânt şi eşti In locul lui Richare Hare.—Nâtărăule, răspunse Levison, ca să mă trimeţl la spânzurătoare pe mine trebue să’ţl pul şi tu ghîtul In frtnghie. Nu ţ'am plătit oare tăcerea ta ? Ca se ’mi mal scoţi bani îmi spui aceasta ? — Mare lucru un bilet de cincl-zecl livre I zise Otway ridicând din umere. Zăfi, de multe ori ’ml-a părut răff câ l’am primit.» (Ya urma)/ EPOCA - 5 MAI 8 doi’pfi până Ia 400 le!, şi pe jumătate fo' dului a'ergărilor. Greutate 3 ani 55 kilogr., 4 an! 66 kilogr.. 5 ani 69 kilogr., 6 ani şi mai sus 70 jum kilogr. înscrierea 150 lei pân» la 21 (3) A-priiie ; cu Indo tâ intrare pân» la 12 (241 Maia — Retragerea 75 lei pân» la 7 (19) MaiO. Distanţa 3.000 metri. Premiul I. — 4.000 lei « II. — 400 lei La 4 ore. — Premiul Colent'na. (Steple-Chase) pentru armssarl, epe şi jugani de la 4 ani In sus, de or-ce pro-veoinţft şi din or-ce ţară. — învingătorul de vânzare pentru 4,000 lei. Greutate 4 ani 66 kilogr., 5 ani 70 kilogr., 6 ani şi mal sus 71 jum. kilog. Calul pus de vânzare pentru 3,000 lei primeşte 2 kilogr. descărcare; pentru 2 000 lei 4 jum. kilogr. pentru 1 000 lei 7 kilogr. — Calul care va fl alergat In Steeple-Chase fără a fi câştigat va primi o dese» care specială de 2 kilog. Câştigătorul va fl pus tn licitaţiune publică In quartul de oră care urmează alegerea ; prisosul peste preţul de vln-sare va aparţine pe jumătate calului sosit al douilea, şi pe jumătate fondului alergărilor. înscrierea 50 lei până la 7 (19) Mal; cu îndoită intrare până la 12 (2i) Mai. Distanţa 3,000 metri. Premiul 1,-1,500 lei. La 4 jum. ore —Alergare în trea- pai pentru armăsari, epe şi juganl de on-ce vârstă şi ori ce provenienţă, din toate ţările, Înhămaţi câte unul la trăsuri cu 2 safl 4 roate.—Eşarpe distinctive. Comisarii sunt liberi de a refuza orice trăsură incomod» pentru cel alţi concurenţi saO orl-ce conductor neavând ţinută cuviincioasă. înscrierea 50 lei până la 7 (19) Mal, cu Îndoita intrare până la 12 (24) Mal. Distanţa 3,000 metri. Premiul I.—800 lei » II.—150 » ZIUA II Duminică 22j 2 Maiii 1888 La 2 ore.—Premiul calarasilnr. alergare militară pentru călăraşi (trupă) din toată ţara cu esclusiunea voluntarilor de doul ani. Dacă numărul concurenţilor va fi prea mare se va putea a-lerga pe serii trase la sorţi.—Călăraşii trebue să prezinte un certificat al şefului de escadron că caii cu care aleargă sunt cel cu care’şl fac serviciul la corp. — Ţinuta militară. Intrarea gratuită.—Distanţa 1500 metri. Premiul 1—300 lei) » II—100 » f Oferiţi de ministe- » III— 60 » f rul de războia. » IV— 40 » J La 2 1/2.—Premiul Rudi pentru armăsari, epe şi juganl dela 3 ani tn sus, născuţi şi crescuţi In România sad importaţi In anul naşterii, Înscrişi In Stud-Book. Greutatea 3 ani 57 kilg., 4 ani 65 1/4 kilg., 5 ani 66 1/2 kilg., 6 ant şi mal ln sus 67 1/2 kilg. Calul care tn cariera Iul şi până tn momentul alergării va fl câştigat o a-lergare, va lua 21/2 kilg. supragreu-tate; două sau mal multe 5 kilg. înscrierea 75 lei până la 30/12 Aprilie; cu Îndoită intrare până la 18/31 Maia. Distanţa 1500 metri. Premiul I—1500 lei La 3 ore.— Premiul Queen-Mary pentru armăsari şi epe de pur sânge, de la 3 ani în sus, din toate ţările. Greutatea 3 ani 541/2 kilg., 4 ani 66 kilg., 5 ani 70 kilg., 6 ani şi mal sus 711/2 kilg. Câştigătorul tn 1888 al premiului Joc-key-clubulul va lua 5 kilg. supragreu-tate; al premiului societâţel de lncura-giare 21/2 kilg. înscrierea 100 lei până la 30/12 Aprilie ; cu Îndoită intrare pân» la 19/31 MaiO. Distanţa 2500 metri. Premiul I—2000 lei » II— 250 » La 31/2. — Premiul Nucet, pentru cal de or ce vârsta şi de or ce provenienţă aparţinând ofiţerilor armatei române In activitate de servicia şi care sunt Întrebuinţaţi la front Încălecaţi de ofiţeri. Greutate comună 69 kilg. — Câştigătorul premiului Fulger In 1888 va lua 7 kilg. supragreutate; calul sosit al II-lea ln acelaş premia 2 1/2 kilg. Ţinuta militară.—Eşarpe distinc'ive. Înscrierea 25 lei până la 12/24 Maia ; cu Îndoită intrare până la 19/31 Maia. Distanţa 1600 metri. » ii [ Se vor oferi de ministe-» m \ rul de resboia. La 4 ore.—Premiul Canotier pentru armăsari, epe şi juganl de la 3 ani ln sus, de or ce provenienţă şi din or ce ţară.—învingătorul de vlnzare pentru 4000 lei. Greutate 3 ani 56 i/2 kilg., 4 ani 68 kilg., 5 ani 72 kilg., 6 ani şi mal sus 73 1/2 kilg. Calul pus de vlnzare pentru 3500 lei primeşte 11/2 kilg. descărcare; pentru 3000 lei 3 kilg., pentru 2500 lei 4 1/2 kilg., pentru 2000 lei 6 kilg., pentru 1500 lei 7 1/2 kilg., pentru 1000 lei 9 kilg.—Caii care vor fi alergat tn 1888 ln România, fără a câştiga, vor primi o descărcare suplimentară de 21/2 kilg. învingătorul va fl pus ln vlnzare In quartul de oră care urmează alergarea; prisosul peste preţul de reclamaţiune va aparţine pe jumătate calului sosita! doilea şi pe jumătate fondului alergărilor. înscrierea 75 lei până la 12/24 MaiQ. Preţul de vlnzare va fi declarat ln ziua de 19/31 Maia. Distanţa 3500 metri. Premiul 1—1500 lei La 4 1/2 nre. — Premiul negul Sleeplechnse, pentru aimhS^r , < p~ şi jugam, de or-ce vârstă de la 4 am ln sus, de or ce provenienţă şi din or-ce ţară, aparţinând proprietarilor români sad streinilor domiciliaţi lo România. Greutate 4 an 66 kilog.. 5 ani 70 1/2 kilog. 6 ani şi mal sus 72 kilog. Gentlemeni şi o6ţeri români vor primi 5 kilog. descărcare. înscrierea 150 lei până la 30/12 Aprilie; cu tndoita intrare până la 10/31 Mal. Retragere 75 lei până la 12/24 M ia. Distanţa 3000 metri. Premiul 1—4000lei. Daţi de m.s.r gele. « 11-400 « La 5 ore. — Alergare în Ireapet de consohillune, pentru armasari, epe şi juganl de or-ce vârsta şi or-ce proveninţ», din toate ţările. înhămaţi câte unul la trasuri cu 3 saa 4 roate. Calul care va fi câştigat alergarea tn treapât de la 15 Mal va da InapO' cu 75 metri ; cel care va fl sosit al doilea cu 20 metri. înscrierea 50 lei până la 7/19 MaiO, cu tndoita intrare până 19/31 Maia. Distanţa 2500 metri. Premiul l—000 lei « II—100 « NB. 1. La toate alergările, afară de cele care fixează o greutate comună iepele primesc 1 1/2 kilog. descărcare. 2. Or-ce înscriere netnsoţit» integral de preţul lnscrierel este deplin drept nulă. 3. Nici o modificare nu se poate a-duce unei înscrieri dupe luarea el. 4. Termenile pentru înscrieri, retrageri şi di clarsţiunl de vânzare se închid la 12 ore din zi ln fle-care din zilele respective indicate ln acest program. 5. Proprietarii ale căror culori nu sunt Înscrise la secretariat trebue să le declare la prima înscriere, tot asemenea şi d-nil ofiţeri pentru eşarpele distinctive, sub pedeapsa de 50 lei a-menda. lor m sVu unit cu propunerea de b ir er* în aceasta al**g**re şi nu s -u învoit, precum li s'a p>*opjs, a retrag* or « nu pima candidatura gen. Mânu, tn schimbul retragerii când d turei d-lu. Pana Buescu. Sacificiul unui drept iltisoriu din partea d-lui Buescu nu putea anula dreptul d-lui gen. Mânu, care obţinuse cele mai multe voturi la alegerile general**, d’aşi pune candidatura la prima alegere parţială. K Mâine searaîntrunirelaNaţionala O ceata de co'ectivişt1 piraponiaiţi din Cam raau sosit in capitala. Printre aceştia citam pe dd. Auri Cor-taz7.i (P. tre) Alex. Vidr tşou, Vilner, Antjuesou Cârnu, Ginescuetc. A 2“ EDITIUNE ULTIME INFORM ATM O lămurire pe care o cerem colectiviştilor şi care sperăm că o vom dobtndi. Adevărat este că d. Mitici Moruzi luând succesiunea d lui Radu Mihai, a găsit fondurile secrete papale de onorabilul său predecesor pe doi ani inointe ? Adevărat este că d. Moruzi ne mal găsind nici un ban disponibil din a-cele fonduri, a fost silit să anticipeze la rtndul său asupra viitorului colec-tivităţel care se credea fără sfirşit, ast-fel că la eşirea sa din prefectura poliţiei s’a găsit descoperit la casă cu vr'o 30 de mii de franci pe care, de altmintrelea, trebue să recunoaştem că’t a rambursat din proprii sel bani ? X Asupra raporturilor motivate ale d-lui Ministru al Justiţiei, M. S. Regele a bine-voit se aprobe prin telegramă permutarea intre d-nii Crăs-naru, preşedintele tribunalului de Velcea şi Niculeseu, president de secţiune la tribunalul de Ilfov, şi destituirea d lui Petrovanu, judecător de instrucţiune la tribunalul de Făiciu. X I" privinţa mişcării ţăranilor citim următoarele ln «România Liberă» de azi : Mişcarea din|lslaz, Giuv&reştI, şi Gârcov, a fost peste mfesurâ exagerata. Măsurile de prudenţa luate de administraţie aQ tmpedicat or ce lăţire a râului dând Insa pe mâna justiţiei pe cel cari par a fl fost instigatori. Pe lângă acel d. Popovici, astăzi arestat, s’a dat mandat şi tn contra unul d. Geo'-gescu din Corabia, care nu pare a fl strein de aţtţlrile la revolta din acea parte a locului. Trupele teritoriale a O fost desconcen-trate, iar d. judecător de instrucţie Cela-rianu şi d. procuror Bâbeanu a a venit să ’şl faca raportul lor ministerului. Calmul şi prudenţa acestor magistraţi, cari n’aO făcut arestări de cât cu o extrema rezerva, a primit aprobaţiuuea şefului lor. Cu cât s’a depărtat de focar agitaţiunea printre ţărani, cu atât a luat dtnsa un a-aevărat caracter de atentat tn contra pro-prietâtel. In Ilfov şi Ialomiţa se formulau plângcrl tn contra administraţiei, In contra tuvoe-lilor prea grele, tn contra extorsiuuit din lipsa de pâşunat, ş. a. In Putna, unde se cunoaşte pronaganda activă a unor descratraţi, cart s'aO botezat pe dtnşit socialişti, ţăranii nus'aO mişcat de cât pentru a cotropi. Ast-fel tn comuna Lipiceşti, nu mal departe de ât erl, locuitorii răzeşi adica moşneni s’au pus cu plugurile p eo bucată de pftmtut din moşia vecina a Statului Cernatu, toate satele învecinate aşteptând resultatul acestei încercări pentru a o imita tn caz de reuşită 1 Iacă rezultatul şcoaiel d-nel Margareta Jecu şi consorţii. Parchetul a fost silit să meargă la faţa locului cu un detaşament de trupe. X Din eroare Naţiunea de azi, zice că se făcuse înţelegerea ca oposi-ţiunea unită se nu propue nici un candidat pentru scaunul vacant al colegiului I de deputaţi din Ilfov. ln şedinţa comitetului executiv, membri partidulu' liberal-conserva- Z-ntier este o pianistă distinsă din conservatorul ae la Berlin. X Zilele acestea vor începe şcoalele de tir la toate corpurile de armată. D nu Hitrowo a primit aseară tn gradina legaţiunei Ruseşti pe toţi membri corpului diplomatic, pe dd. P. P. Carp şi N. IWţulescu. X D general Barozzi Ministru de Res-bot.a făcut azi o minuţioasă inspecţie la Arsenal şi la Pirotecnie. X D. de Radovitz, ambasadorul Germaniei la Constantinopole, mergtnd la Berlin s’a opritazl ln oraşul nostru. X D. Alexandri, miuistrul ţârei la Paris, obţinând un congediu va sosi peste câte va zile în Capitală. In timpul absenţii d-sale afacerile legaţiei vor fi gerate de d Bengeocu, I-iul secretar în calitate de însărcinat de afaceri. X D. Mihail Kogâlnieeanu va pleca zilele acestea la Nizza unde va sta mai mult timp şi de unde apoi se va duce la băi de mare ln Britania. X Aflăm că d. Serge Voinescu studiază cu multă activitate cestiunea reocganisăreî prefecturei poliţiei. In acest scop d. prefect al capitalei s’a adresat la colegi d-sale din ca pitalele Francieî, Germaniei şi Austriei a-i pentru comunica sistemul de organisare al prefecturei d lor. X In urma dorinţei oe a exprimat de a’şi relua funcţiunile de revizor şcolar, d. Scurei a fost desărcinat de direcţiunea şcoaleî nirmale de institutori. D-sa va fi înlocuit la a-ceastâ direcţiune prin d. profesor Mândreanu. X Nise spune că meşterul Fundescu ar fi cedat proprietatea Telegrafului unui grup de israeliţi ruşi nihilişt'. Iiaramina ar păstra inse, ca amploiat al nouilor proprietari, direcţiunea politică a ziarului. Dăm ştirea sub rezerve, pâne ne vom fi putut informa mai de aprope. X D. Ministru al Cultelor şi instruc-ţiunei publice a deschis azi sesiunea de primâ-varăa sfântului Sinod.Un serviciu religios, oficiat In biserica Metropolitană şi la care d. Ministru a fost faţă, a precedat, ca de obicei, deschiderea. X Procesul vestitului comisar bătăuş Râmniceanu, autorul agresiunei de care s'a vorbit atât de mult asupra persoanei bătrânului Paraschiva Ni-coleseu, venind azi înaintea tribunalului corecţ onal a fost iarăşi a-mânat, din cauza lipsei unui dosar, pentru ziua de 4 Iunie. X Din Tecuci ni se s‘ rie căcomisiu-nea interimară d’acolo a descoperit deja, în sarcina administraţiunei comunale colectiviste mai multe abuzuri însemnate şi este pe cale d’a d*sooperi şi altele încă. Intre abuzurile cnnstitate pân’acum uneleau fost săvârşite cu participaţi unea vestitului prefect Tache Anastasiu. Astfel este.de ex mplu.s‘utirea deplata taxei comunale de intrare in oraş a numeroaselor care transportând productele de la moşiile lui Anastasiu. Ni se promite detalii interesante pentru zilele acestea. X Cum se vede că colectivitatea nu mai e la putere ! Afhm câ In urma mai multor denunţări făcute direcţiunei generale a cailor ferate pentru ca aceasta să constate mai muiteneregularitâţi comise la comptabiliiatea acestei direcţiuni, ea dispus orânduirea unei anchete compuse de d. Manescu şeful serviciului comercial, d. Paciurea şeful serviciului mişcârei şi de d. N. Zahariad Olmazu. Ancheta a şi început cu cercetările sale. Regimentele 21 şi 6 de dorobanţi au părăsit capitala pentru a merge 1 iul la Ţurlo&ia şi cel al 2-lea pe platoul de la Cotroceni. X D şoara Zentler va fi numită pro fesoare de piano la conservatorul de musicâ din Bucureşti. D şoara www.dacoromanica.ro ULTIMA ORA AGENŢI A IIA VAS Paris, 16 Maia —Cercurile diplomatice con*idi-râ că preocupările manifestate de Englezi în privinţa apărării lor naţionale sunt fictive, şi că ele aC de scop să obţină votul parlamentului şi aderarea ţârii pentru creditele menite la intervenirea Engliterel Intr’un viitor răsboia europpan. Londra, 16 Maia.--Corespondentul berlinez al lui Standard pretinde că temerile de râsboia aa reluat naştere la Berlin, din causa nefo'osiril silinţelor puse de Germania pentru arestabili re-laţiunile amicale ale Imperiului cu Franţa şi Rusia. D-nil Fraţi Şaraga din Iaşi sunt invitaţi a’şi achita comptul d-)or pe lunile Martie şi Aprilie imediat spre a nu fi nevoită administraţia să le suprime trimiterea ziarului. CONVOCARE Rugim pe toţi studenţii Universitari sS bine-voiasca a se întruni Duminecă 8 MaiQ a. c. la orele j p. m. In localul societâţel Studenţilor Universitar «Unirea», (Strada Pâtraşcu-Voda No. 6 lângă gradina Sf. Gheorghe), pentru a respunde la adresa de invitare a Universitaţel din Boto-gnia şi a numi o detegaţiune care se’t represinte la centenarului al VIU a acelei Universităţi. Comitelui societă(el Slud. Univer. «Unirea» L GRUBER lngcnl|eur et Constructeur Vient de demânager Hotel de Frace, I-ifl etage, Calea Victoriei, â Bucarest. BANCA ROMÂNIEI Societate anonima cu capital de 25 milioane franci. Divisat in 50,000 acţiuni d 500 franci din cari franci 200 versaţi. Sediu Bucureşti, Sucursala Galaţii, Agenţia Londra. Se aduce la cunoştiinţa generală că Luni la 6/18 Iunie a. c. ora 12 a. m. va avea ioc adunarea generală ordinară a acţionarilor Bănci României, la Londra, 15 Moorgale Street, spre a decide asupra următoarei ordine de zi: Ordinea de zl 1. Aprobarea bilaţului erxerciţiulul a nulul 1887, după ce se va fi ascultat raportul censorilor. 2. Alegerea a doul administratori tn locul d-lor Charles Mallet şi .lames Alexauder cari es din funcţiunile lor prin espirarea mandatului, şi cari sunt reeligibill. 3. A se decide dacă administratorii actuali cari es din funcţiune, se fie, ln cas de realegere, dispensaţi de a da cauţiunea prescrisa de noul codice de comerţO, de-puind cauţiunea prevăzută de statute (art. 21 din statuie şi 951 al 11 Cod. corn ). D-nil acţionari doritori a asista la această adunare generală, vor trebui să depue acţiunile lor până la 4 Iunie a. c- stil noii la sediul central al Bănci ln Bucureşti, sati la sucursala el din Galaţi şi la agenţia el din Londra precum şi la Banca Imperiala Otomana ln Paris şi Banque Anglo-Autri-chienne tn Viena. Bucureşti 3/15 Uani llfi. 751 Baura României VIITORUL LICEU DE DOMNIŞOARE \o. IO STRADA FÂNTÂNEI No. 40 Cu începere de la t Septembre anul curent, je va înfiinţa un institut menit a da domnişoarelor o iustrucţiune de întinderea aceleia pe care o primesc băieţii tn liceele Statului. Institutul va coprinde chiar de la început cursul primar complect şi primele trei clase de li-ceQ. rSmânQnd ca cursul licial sf fie complectat In anii următori. Scopul ce se va nrmBri tn institut este de a da domnişoarelor instrucţiunea trebuitoare, sr>re a putea trece cu succes examenul de bacalauriat. Partea educativa este In sarcina sub-semnatel; iar direcţin studielor o are d-nul Ion C. Georgian profesor la Asilul «Elena Doamna». Personalul didactic al institutului de o cam data. până ce necesitatea va mal reclama a-daoâse, se compune ast-fel: Pentru curt»ul primar trei domnişoare absolvente de scoale secundare. Pentru cnrsnl Merundart Limbele latină si greaca, d-nul Neculae Barbu, profesor Ia liceul Si. Srva; Limba română, d-ra P. Sagârceanu, profesoara ia Externatul secundar de fete No. s. Limba germana, d-ra W. Tliringer, absolventa de şcoala secundara din Germania. Limba franccsa, d-nul Lolliot, profesor la liceul St. Gheorghe. Matematice, d-na Maria Brataieanu, profo-soara la Asilul «Elena Doamna*. ŞtiinU fisico-naturale, d-ra Elena Aiessiu. Religiunea, Preotnl, N. Niculeseu, institutor. Istoria, d-nul Ion C. Georgian, profesor la Asilul «Elena Doamna». Geografia, d-nul M.Bratila, profesor la şcoala de comerţ şi la liceul St. Gheorghe. Caligrafia ţi desemnat, d-nul P. Ionescu, profesor la şcoala de comerţ. Musica, d-uul I. Vasilescu, profesor la gim-nasiut Cantemir. Gimnastica, d-nul Velescu, profesor la liceul MatelO Basarab. Lucrul de mâni, d-na Maria Boţea, profesoare la Externatul secundar de fete No. 2. Şcoala de piano este obligatoare ca şi cele-l-alte studii pentru toate elevele şi se va face de profesoare cunoscute. Ori ce informaţiunl se pot lua de la sub-sem-nata tn toate zilele la orele 8—io dimineaţa şi J—4 dupf amiazl-zi In localul institutului. Direstrice: Elena Alrawiu DE VENZARE m cu grădină mare şi pomi roditori asemenea şi un loc cu doua Talzadc cu o prăvălie. Doritorii se vor adresa la unica fiică şi moştenitoare Elena Burelly Ploeşti piaţa Unirel i. 772 CC â DCâinr »7 A de la Octombre ot viitorpartâmea din moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de IO minute de Alexandria, tn întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, magaadi pentrn grâu al porumb mari. Doritorii se vor adresa la R&dactia acestui ziar. DOCTORUL ASSAKY SA MUTAT 7 Cale» Dorobanţilor AVOCATUL TEODOR NICA 8’a mutat strada Lipscani No. 188 (lângă Banca României). 750 VECHILE SI RENUMITELE BAI MITRASZE WSKI STR. POLITIEI 4 SI 6 Fiind din noa reparat, sunt In pozi-ţiune de a fl superioare tuturor celor alte bal, şi de a satisface complecta-mente pe d-nil visitatorf. Direcţiunea speră Intr’o numeroasa clientelă. 751 MARELE HOTEL CARAIMAN SINAIA !n cea mal frumoasa posiţie şi cel mal confortabil, 95 camere peste drum de gara. RESTAURANT OE PRIMUL ORDIN Bucătărie franceza şi Româna sub direcţiunea unuia din primii bucătari din Capitala. A preveni prin telegrama pentru a reţine a-partamente sau camere. Cu stima, 744 Antreprenor . Dumitru Dumitrescu. LA CONCURENTA Vănd mult si câştig pucin, avantagiu consumatorilor C. T. CHRISTOFOR „LA MARINAR** Calea Victoriei, No. ÎOO, vi*-a-Tii de Ciameaua Roaie aub Jookey-Club. Zahăr franţuzesc. . . . kilo 1—10 Zahăr cubic 1—20 Gefea martinicâ cal. 1 . • « 4-40 Cafea llio « 1 . • U 3-60 Luminări Apollo verit. 560 gr. 1-65 « de lux cal. I . . kilo 1—40 Unt-de-lemn francez . • « 3 « grecesc . • V 2 Orez turcesc .... 50 Făină de Pesta cal. I . • «< 60 U tt « v II • « 40 Macaroane de Italia cal. I. « 1-20 Fidea « « « I. « 1-20 Măsline dulci . . . . 2 Ceaiu comp. col. cutia. . « 4 Rom Englezesc . . . . Litru 3 -60 VINURI DE MASA ALESE Conservate de mine in propriele mele pivni{e Vin negru de .\lcoreHtl veehi de 4 noi Litru fr. i Vin alb de DragaMiani veeki de 4 ani IJtru fr. 4. Î41 Cu stima C. T. CHRISTOFOR APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE LA MAGASINUL DE COLONIALE N. IIIWIII C-“ 3. STRADA LIPSCANI 3, -BUCURESCI Comande se pot efectua tn toată ţară. Pentru Farmaciştii se face rabat. FOŞTI CASA DE BANCA SI SCHIMB RUFER & STzEHLI ACUM I. ST/EHLI si’a transferat biurourile sale din strada Lipscani 47 tn strada Hoamuei Ao. 15 lângă Creditul Funciar Urban sediul fostei Bănci «Prevederea». Casa se va ocupa ca şi tn trecut cu cumpărarea si venzarea efectelor publice, tn condiţiunile cele mat avan-Lagioase. 748. NICOLAE AL. PAPADAT AVOCAT S’a mutat strada Doamnei 15 casa societâţel «Prevederea». M A DC AID Al1 saQ c*e vânzare moşia Ba-AnClUJill tia-Vultureştt din judeţul OItu a d-nel Aretie Dumba, Împreuna cu semănaturile de toamna şi cu pădurea de pe dânsa, compusa numai de lemn ele construcţie în grosime de 6—14 palme în circoaferinţa ; precum şi douf vil din principalul deal al Oltului din Dră- «. A se adresa ln Bucureşti tn strada Sfinţi-o. 4, sau la proprietatea zisei moşii. * 50 BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare.dupfe experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d'aşteptare pentru fiecare. 548 ROMULUS ZAGANESCU i P„p. VENZARE Inginer civil şi hotarnic Strada Viişoara Nr. 5. Bucui eşti. din cauza plecare! cu rabatul de 50 la suta diferite mobile şi obiecte de nieuag 0. Doritorii se vor adresa In toate zilele de lucru ln strada Speranţei No. 19. 745, EPOCA — 5 MA1U CASA DE SCHIMB I.M. F E R Ml 0 Stradt» Lipscani, N'o. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti ■i Maţii i S8S Cump. Vend. , 5 0/0 Rent* amortizabila V2 93 5 9/0 Renta perpetua 89 90 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig, de st drum de fer 88 1/4 8t 7 0/0 Scris. func. rurale 106 1/4 106 3 4 5 0/0 Scris. func. rurale 90 91 1/4 7 0/0 Scris. func. urbane 104 14 104 12 6 o/O Scris func urbane 97 1/2 98 1 '2 5 VIO Scris. func. urbane 86 1 4 86 3 4 Urbane S 0/0 laşi 75 76 8 0/o împrumutul comunal 74 ?4 Oblig. Casei pens (leilOdob.) 210 2t5 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 35 37 960 970 Acţiuni *Dacia-Rominia. 230 240 . Naţionala 200 220 ■ Constructiuni 70 80 Argint contra aur 16 16 20 Bilete de banca contra aur 16 16 20 Florini austriaci Tendinţa liniştită 2 01 2 02 X *1 „NAŢIONALA SOCIETATE GENERAU DE ASIGUR, i DIN BUCUREŞTI K CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR % DF.PI I V VERSATE Aducem la cunoştinţa publici, câ am £ transferat bturourile noastre In palatul 5 Societ&ţel din Strada Doamnei No. 12. | (527 Direcţiunea generali». ^ ** ** S**B Sa M*- Sub-semnatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât a mai deschide de la 1 Aprilie a. c. afara de magasinul nostru din Strada Carol I, No. 21 im IM SfiJLRl MmiLIIM Calea t ictorief, Coltul Hotelului Coutiueutal, \ is-a-vis de Teatru National Atragem atenţiunea onrabilului public ca în desvoltarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra putem oferi o MARFA EMINAMENTE SOLIDA aEagqg f-ra a conţine inti’ânsa alt material de cât pi®le si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da ATENŢIUNE MARCEI FABRICEI noastre, orl-ce pereche de ghete purtând marea fahrlrei noastre sunt garantate de noi ,, Produsele noaste se moi gasecc prin districte numai la flrmle aci notate : Craiova : Florea Stftnciulescu et Th. Demetrescu; T.-Severin : l'h. Rohm; Piteşti: M. I. Satescu; T.-Jiu : Marcus et Spinter; R.-Vâlcea: I. Zurescu; T.-Vestei: P. petrescu; Cdmpu-Lung şi Ploesti : A. Rosenbluth; Buzeu: T. K. Argintoianu; Tecuciu-Focsiani: Varlan Missir fii:Ba Luca Lucalo; Rosion-dc-Vede: Sam. Asriel et fiu; Calarasi: V. Milrany; Olteniţa: M. Kamerling; Constanta G. Lucsi. :Bacau: 1. M. Ilorovilz; Roman: Fraţii Rosenfoid; T.-Ocna: Ovancs Steran; Giurgiu: Cu stima, M. TH. MANDREA et Comp. x«x: M .> iaz MAIMOACH DEP08IT DE LElttlMlE * mm CONSTRUCŢII SI 1)H FOC g Calea Grivitzei, No. 153 v Lângă Gara de Nord, Staţiunea Tramvaiului COMPTUARU Strada Sf. Ioan-nou, IMo. 1 UUCLHLSTI IX§>C 695 ■x X® ?X©XI^ RECOMANDAM LEGAT0RIA DE CÂRTI m» ie » f •o &r <55 «Ea 0 STRADA BISFRICA IENEI NO. 10. CASA BISERICEI DINTn’O ZI BUCUREŞTI X In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le- yţ gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase- “ manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. I < O O > LOCOMOB1LE ffi&SÎMS SE TOBEBAT DE LA 4 PANA LA 25 CAI PUTERE DE LA RENUMITA FABRICA G^B^O IM & & Rt &INSO'N Wantage - Englitera Certificatele clienţilor noştri constatând excelenţa construcţiunel şi forţa de producţiune a maşinelor noastre, se pot vedea la or-ce ora de lucru la biuroul represenlanţeT generale. TZEVE de CAZAN pentru locomobile. TZEVE pentru conducte de apa şi gaz in diferite dimensiuni. MAXOMETHE, CEHELE de Transmisiuni Englezeşti. Depositul şi agenţia generala penlru România la Bucureşti — MORITZ APPEL -- Bucureşti Strada Doamnei No. 7 PRECIURI AVANTAGI0ASE, CONDITIUNI /AVORABILE X X SĂPUN VENUS SI SĂPUN DE FLOAREA SOARELUI DE DOCTORUL POPP din Floarea Soar -a sunt actualmente Săpunurile de toaleta ta moda ale Damelor din cercurile cele mai înalte Bi întrec prin fineţa lor cele mal bune săpunuri de toaleta eeistente I. G. POPP Fnrnisor al Curte! I. si K. Vie.ua 1, Rog-nerstrasse No. 2 JL SS C571E LN!7ÎC5 S&PţJBORÎ ?©PJP X se g&seste de venzare la F. W. Zurncr, loan Tzelzu, Drogue-rta Brus, Gustav Ritz, A. Varlanescu si la Magasinul de Par-fumerie ,,Sleita." ;x®$x: x XC x®x« PRIMA FABRICA ROMANA DE CRAVATE IN ROMANIA FONOATA IN ANUL 1870 No. 20. - Strada Şelari. - No. 20 MVI1E ASOHTIMEMiieCHWATE GATA DE DIFERITE STOFE NEGRE SI FECIE Asemjnea se primesc comande cu bucata şi cu duzina dispuind tot-d’auna de fasoanele cele mal nuol. Preciuri foarte moderate. 690 FRATELLY iOSEPH. Tipografia Ziarului,, Epooa" Tipărit cu cerneala Ch. LorlUeu* C-le Pari» Q-ii'axxt responsabil, Ci. Ceorgesou, sauu Ceamai noua si cea mai buna Maşina de Cusut din lume PATENT-NOTHMANN SINGER-PERFECTIONAT PENTRU FAMILII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI Maşină de cusut cu braţul înalt, premiata la toate exposiţiunile, cu primele medalii şi diplome d** onoare. Ea postdâ numeroase Îmbunătăţiri precum: Lucrarea fără nici un sgomot, depănător automatic pentru aţă, Suveică fără înfierare, Aşezarea de sitie a acului In adevărata posi-ţiune.fscend ca lucrul se iasâ !ri tot d’auna cura/, elegant şi simetric, un ce ce nu existâ la nici o maşinft de cusut. Toate părţile principale ale maşineî sunt lucrate In oţel fin. Maşina mal posedă, aparate de brodat, marcat, tivit, încreţit, maşină cu aparat de făcut găuri etc. GARANTIC ÎNSCRISA PE & ANt IPlatifaila in rate mi oi lunare sau septamânale Uum părători'or cu bani gata li se oferă un rabat corespunzător. Singurul representant pentru toats România, Serbia, Bulgaria şi Grecia MAX LTCHTENDORF Bucureşti Boulevardul Elisabetha, Grand Hoteldu Boulevard t (ide se afla si depoul geueral ROG NU CONFUNDAŢI . GRAND HOTEL DU BOULEVARD www.dacoromanica.ro