ANUL in No. 734
A DOUA EDITIUNE
MERCUR1 4 (16) MAI 1888.
NUMERUL 13 BANI NUMERUL
AROX AMIATEl.E
NCEP LA I SI 16 A FlE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In nnourosci: La casa Administraţiuneî. In Tara: Prin mandate poştale.
Pentru i an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In sireînciate: La toate ofliciele poştale clin Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 Iei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢ1UNEA
No. 3,—Piatza Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
BB
CONSERVATORI
ST
LIBERTĂŢILE PUBLICE
CESTUI! PORTIFICATIICOIl ANCHETA .ei. BANCA NAŢIONALA
0 AFACERE STRĂLUCITA
----- wm-------------
RECRUTAREA MAGISTRATUREI I
CASTELUL TRAGIC
CONSERVATORI
LIBERTATRE PUBLICE
Eri încheiam articolul noştri cu aceste cuvinte:
«A spune că cuvintele «ţarre liberală» însemnează că ţara nerge cu cutare partid şi numai cu utare partid este o prostie.»
«A spune inse că cuvinteli «ţara e liberală» însemnează că ,ara e pentru libertăţile constituţioiale şi pentru regimul parlamentai este un adever.»
Este dar un numeroare-cared libertăţi primordiale, de principiul fundamentale, cum sunt toate lbertă-ţile publice înscrise în Gonsituţie, principiul regimului parlaientar etc. care Întocmesc patrimonul comun al tutulor, pe care ţra întreagă, toate partidele de o otrivă, le primesc, şi de aceia auzii repe-tându-se această formulă «ţra e liberală.»
Dar nu numai toate partiele, atât partidul conservator cât şipartidul liberal, primesc aceste libetâţi; ele toate au lucrat ca se le doândim.
Partidul conservator nua primit ca un fapt Îndeplinit libeâţile cucerite de partidul liberal, ea ce ar presupune că au fost învigâtorl şi Învinşi şi ar însemna că \ând, ne-vrând, partidul conservatoprimeşte astă zi aceste libertăţi.
Nu, partidul conservator svendică pentru el onoarea d a G lptat de o potrivă cu partidul liberi, pentru înscrierea In lege a liberlţilor publice.
Dovadă despre aceasta este întreaga noastră istorie ontimpo-rană.
La 1848 partidele uniteatât liberalii cât şi conservatorii,.ntocmesc aşa zisele «dorinţe ale prtidei naţionale din Moldova» c « coprind Intre alte desiderate: L 'ertatea tiparului; închizeşluirea iertaţii individuale şi a domiciliu'?; libertatea culturilor etc.
Printre autorii acest, opere găsim pe Manolache Cos£he, Vasile Alexandri, lorgu Radudorgu Can-tacuzin etc.
Aceasta face pe d. Mizescu, distinsul profesor al facisâţii de la Iaşi şi un liberal convinse zică, în-tr’o prefaţă laDorinţelhartideî naţionale din Moldova ree.Hate de d-sa la 1883 dupe îndemni^Opcsiţiunii-Unite din laşi:
«Ar face bine, atât d. insLntin Ro-setti cât şi d. Ioan Brâtia;1 s6 ie pe viitor mal modeşti, a nu fa1 guri mare şi a se tot mândri că dânşi' funt .ceia care aQ ştiut să puetn aplicaiSharefe reforme naţionale şi sociale» etc.1-
Şi ceva mai depar* î «Nu numai juna generali ,e, da şi tinerimea de prin şcolile nai nale ;ata de a pârâsi bânceie să deştea. â acun şi vede că tara este ameninţată i a pi<a sub un regim (regimul Brătian' ftoseti) pe care
în 1848, Moldova cugetătoare, conservatorii si libei-alii, aQ ştiut să’l răstoarne...
La 1857 se votează de adunările atât din Iaşi cât şi din Bucureşti, în unanimitate, acele faimoase cinci puncte dintre care cel d’al cincelea coprinde înfiinţarea regimului parlamentar.
In anul 1859, Barbu Catargiu, şeful incontestat al partidului conservator, revoaca la 4 Octombre, o ordonanţă în contra presei. Aceasta II face pe d. Anghel Dumitrescu se zică în prefaţa sa la discursurile lui Barbu Catargiu: «Libertatea presei, chiar lntr’un timp când guvernul representativ era la noi încă în faşe, fusese sub ministerul şefi cu mult mai reală de cât sub alte ministere pretinse liberale».
In Gne la 1866, d. Lascar Catargiu Gind unul din Locotenenţi Domneşti, iar Manolache Costache Epu-reanu Gind preşedinte al Constituantei, conservatori (ce erau în majoritate în Constituantă) Introduc în Constituţiune împreuna cu liberalii toate libertăţile publice de care ne bucurăm azi.
In cursul chiar al desbaterilor, u-nul din leaderii partidului conservator, Prinţul George Stirbey, făcu următoarea declaraţiune, când fu vorba a se înscri într’un articol că toate libertăţile sunt garantate poporului român :
«Noi toţi, domnilor, şi aci nu fac deosebire de nici o parte din aceaslâ adunare, fiind-câ sunt convins că toţi suntem de aceiaşi idee, noi toţi nu dorim de cât acelaşi lucru, toţi voim ca să stabilim a-devărala libertate în ţara noastră».
A doua zi apărând în Românul un articol în care se puneau la îndoială sentimentele liberale ale unor deputaţi, d. C. Boerescu interpelâpe ministrul cultelor (care daca nu ne înşelăm era C. A. Rosetti) imputendu-I că ar G inspirat acel articol.
Ministrul, dupe ce mai întâiu încercă se nu respunză, fu silit se decline or-ce solidaritate cu cele scrise în Românul.
La 26 Noembre 1885 partidul conservator şi liberalii care combateau pe d. Ion Brătianu se unesc is călind Manifestul coaliţiunil, pentru apărarea libertăţilor publice călcate în picioare de regimul colectivist.
Cu doi ani înainte, partidul conservator unit cu partidul sincer-li-beral a\end de şef pe d. Vernescu, convingendu-se că nici o deosebire reală nu-i despărţea, transformă a-lianţa lor într’o contopire a ambelor partide.
Am dovedit eri că deosebirile de program între partide nu se ivesc, la noi în ţară, asupra cestiunii libertăţilor publice, pe care nimeni nu le discută, şi care prin urmare nu sunt apanagiul exclusiv a vre unui partid.
Azi am vrut să dovedim ceva mai mult: că nu numai toate partidele primesc libertăţile constituţionale, dar încă că ele au luptat toate de-o potrivă pentru dobândirea lor şi înscrierea lor In pactul nostru fundamental.
Este dar a da dovada de ignoranţă şi de rea credinţă d’a se susţine as-tă-zî că partidul conservator, prin faptul că e antagonistul Gresc al partidului liberal, este adversar al libertăţilor publice, şi că aceste libertăţi sunt apanagiul exclusiv al Grmei liberale.	, *,
TE LE GR AM E
AGENŢIA II WAS
St. Petersburjj, 14 MaiQ.
Ţarul va merge în curând în Crimea, pentru a presida ceremonia inaugurârel drumului de Uer din Samarcanda.
Vfena, 14 MaiQ.
Camera deputaţilor.—Discuţiunea budgetului.—Ministrul de comerţ constată că încheierea unu! tratat de comerţ cu România na înaintat; dar se poate spera a face mal uşor terenul negociărilor şi a găsi cheia unul modus vivendi, în urma schimbării de cabinet ce s’a operat în Bucureşti. Această schimbare din urmă permite a se aştepta la aceea ca continuitatea de vederi economice între cele două guverne să se restabilească.
Cât pentru noi, adaogă ministrul, menţinem această continuitate, căci nu putem dori a merge în potriva comerţului nostru. Cu toate astea, sunt voci care spun că interesul nostru de a încheia un tratat descreşte, cu cât starea actuală de lucruri se prelungeşte.
Vienn, 14 MaiQ.
Imperatul a deschis exposiţia industrială, care are loc în onoarea a 40 aniversare a urcării sale pe tron.
Printre persoanele de faţă se observaQ archiducil, miniştrii Austriei şi Ungariei, ambasadorii Franţei şi Italiei, şi mulţi membri din Parlament.
Imperatul, respunzând unul discurs al preşedintelui comisiunel, a exprimat adevărata sa satisfacţie de a vedea această desvoltare a industriei, care se datoreşte nu numai şcoalelor ci şi exposiţiunilor, când, cum e aci, profesiunile care cer cunoştinţe artistice, marea industrie şi micile meserii cooperează într un acord comun.
Strigăte entusiaste de: «Trăiască împăratul !»
împăratul urmat de toţi oaspeţii săi, & inspectat în urmă exposiţia în timp de două ceasuri.
Vama, 14 MaiQ.
Vaporul «Khropton» a sosit aducând 1000 de lăzi cu cartuşe comandate de guvern.
Vama, 14 MaiQ.
Prinţul a plecat azi dimineaţă la 8 ore, foarte mulţumit de primirea ce i sa făcut. El a asistat la cele două banchete date, u-nul la vamă, de către oraş şi cel alt ia ca-s&rmâ, de către ofiţerii.
Prinţul a decorat pe primarul oraşului, pe mal mutţl oliţerl şi pe d. Elefterolf la care el a stat.
SUislrn, 14 MaiQ.
Prinţul Ferdinand a sosit aci la şase ore seara, şi a fost primii de populaţiu-ne cu un entusiasm extraordinar.
Oraşul era pavoasat, împodobit cu verdeaţă, flori şi covoare; străzile eraG pline de lume, iar mulţimea aclama călduros pe suveran.
Un banchet a fost oferit de municipalitate.
PriDţul e foarte mulţumit de inspecţiu-nea garnisonel.
CESTIIM FORTIFIC ATIIINILOR
Acum câte-va zile s’aO făcut la Châlons In Franţa, în presenţa d-lul de Freycinet, ministru de resbel, nişte experienţe cu cupole cuirasate, întocmai ca acelea ce s’aO hotă rit a se adopta la noi.
Reproducem după ziarul le Temps o dare de seamă despre resultatul acestor experienţe.
adăpost de o ruină repede şi sigură sub loviturile proiectilelor de oţel încărcate cu melinitâ. S’au tras la Châlon9 proiectile de calibruri diferite şi toate aii pricinuit mari des-trucţiuni.
Acesta este un fapt asupra căruia puterile militare nu pot medita îndestul. Astâ-zi, Europa poate mobi-lisa milioane de oamenî, dar Ge-care Stat a ridicat, cu mari chieltuelf, imense fortereţe pentru a opri mersul oştirilor vrăjmaşe. Inse, dacă ast fel cum sunt, aceste fortereţe nu pot resista nouilor projectile, la ce slujesc ele ? Aceasta este cestiunea pe care ori cine trebue se ’şio pună, şi de aceea sunt de regretat sumele enorme chieltuite pentru creaţiunea unui sistem defensif poate prea întins; dar cine putea se prevadă că puţina lui eGcacitate va G aşa de curînd pusă în relief?
AMBETA DE LA IIAMA NAŢIONALA
*
Constatările comisiunel de anchetă de la Banca Naţională, sunt interesante din mal multe puncte de vedere.
Mal întâia se adevereşte că o confu-siune de atribuţiunl regretabilă, şi prin urmare o mare desordine.a domnit şi la Banca Naţională şi la Ministerul de finance. Aşa, în cestiunea tipârirel titlurilor de rentă, atribuţiunile Bâncel Naţionale, care are pe lângă biurounle sale şi un atelier special de imprimerie, trebuiai! să fie cu totul limitate, numai la tipărirea titlurilor, pe când din contra se constata că Banca Naţională împreunase în mâinele sale drepturile şi de tipograf şi de depositar, fără control al titlurilor de renta. Mal mult încă : în unele caşuri, administraţia Băncii a făcut oare care acte de dispo-siţiune, pe care nu era de loc în drept să le practice.
Să examinăm fle care din aceste Împrejurări, punct cu punct.
O primă conTusie semnalată este a-ceasta :
In loc ca Banca Naţională se primias-că numai prin Ministerul financelor hârtia care se fabrica la Paris pentru fabricarea rentei, comisiunea de anchetă a avut ocasiunea să constate că de aproape 4 ani Ministerul financelor n’avea aproape nici o cunoştinţă de transporturile de hârtie sosite de la fabrica de la Marais; şi când zicem că nu avea cunoştinţă, Înţelegem că In scriptele comptabilităţil generale a Statului nu se întâlneşte nici un condeiâ despre aceasta. N’avem de cât să resfoim toate situaţiile financiare de la 1881 pâuâ astăzi şi vom vedea că ce afirmăm e foarte exact. Se pare că operaţia delicată a tipăririi rentei se proiectaşi se făcea într’un mic cerc de intimi, care n’avesil nici o grijă să ţie administraţia financelor In curentul celor săvlrşite. Această lipsă de control, constitue o gravă neregulă.
Estragem, Iu această privinţă, chiar din procesele-verbale ale comisiunel, câte-va exemple :
De şi ne este peste putinţă se dăm informaţiuni precise asupra tragerilor care au avut loc la poligonul de la Châlons în presenţa ministrului de resbel, putem însă spune că resultatele lor au interesat în cel mai mare grad pe oGţeriî generali cari însoţeau pe d. de Freycinet. In a-ceastâ nouă faşă a luptei între atac şi apărare — atacul rapresintat aci de tun, apărarea de cupole cuirasate şi de lucrări căptuşite cu beton — tunul a arătat o aşa de mare putere de destrucţiune, în cât nouile proce-deuri de apărare nu sunt tocmai îndestulătoare pentru a reda fortifiea-ţiunilor noastre vechia lor eGcacitate. Trebue dar ca arta inginerului militar să se modiGce adine, pentru ca lntăririle-ce ridică să fie puse la
www.dacoromamca.ro
Uu noQ transport de 20.000 coaie, fabricate în anul 1884 s'a primit direct de către Banca Naţională. Pentru această predare nu esistă proces-verbal la minister, dar se află Ia dosar o scrisoare a Băncii Frânţii (regist. la No. 551 din 27 Februarie 1835) prin care se cere a se plăti suma cuvenită pentru controlul făcut de Banca Frânţii la fabricarea acestor 20.000 coaie.
Precum vedem, o espediţie importantă de hârtie filigranata a fost primită direct de Banca Naţională In 1884 fi ministerul finanţelor n'a avut cunoştinţă de dinsa de cât un an mai târziii.
Alte două espediţiunl în sumă de
60.000	coaie se găsesc în aceleaşi con-diţiunl. Banca Naţională le a primit tn 1886, şi ministerul finanţelor n’a luat cunoştin'ă de dtnsele de cât la 15 Aprilie 1888, adică cu cinci zile înaintea alegerii.
Această situaţiune care resultă, pre-
NUMERUL Io BANI NUMERUL
AMJXCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
l.a Paris. Agcnce llava *, Place de la Bourse, fi Anunciurl pe pag. IV. linia 30 ban!; anunciurl si reclame pe pag. 111, 2 lei linia.
I.A PARIS . se gftseste jurnalul cu 15 rrnt. numerul, Ia Kioscul din Bulevardul St. Gcr-inaln, \o. SA.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADM1NISTRAŢIUNEA !Vo. 3.—Piatzn Episcopiei.—IVo. 3.
cum am zis chiardin procesele-verbale ale comisiunel de anchetă, dă pe faţă tn mod ne ndoios, că de la 1884, ministerul finanţelor, adtca Statul, stăpinut hârtii şi al titlurilor de rentă renunţase cu totul la or-ce control şi se mărginise la simplul rol defiguraut în tot ce privea emisiunile de rentă. Dacă numai acest singur fapt ar resulta din constatările anchetei şi încă ar fi de ajuns.
Când considerăm cum se urmează a-iurea cu tipărirea rentei; ce înscrieri regulate se fac acolo prin scriptele Statului, şi cum s'a procedat la noi, nu mai avem nici un drept să ne mirăm de sgomotele ce ad circulat asupra desor-dinelor de la Banca şi de la ministerul finanţelor.
Lipsa de control semnalata la espe-duirea şi depositarea hârtiei în mâinile Băncii o vedem şi la imprimarea titlurilor de renta.
Din procesele-verbale apărute Iu «Monitorul» din 30 Aprilie 1888 resultă că :
In scriptele ministerului nu se trecea câtă rentă se imprima de Bancăîntr’uu timp dat :
câte fol bune şi câtă maculatură eşia de la fie care comandă de imprimare;
în fine, nu se ştia de minister—şi prin aceasta înţelegem că nu se înregistra de contabilitatea Visteriel—titlurile de rentă disponibile, care'printr’o sistemă căt se poate de blamabilă, in loc de a fi remise ministerului îndată ce erau tipărite, rămâneau depositale la Banca Naţională.
Procesele verbale ale comisiunil de anchetă ne fac asupra acestui punt, curioase revelaţiuni.
Aşa, inspectând maculatura, Comisiunea de anchetă constată ca de la August 1882 până la 21 Aprilie 1888,Banca Naţională a primit titluri de rentă în valoare nominală de lei 188.525.000 şi cu toate acestea Ministerul Financelor, în curs de şase ani de zile, n'a cerut şi n’a primit nici o socoteala de la Bancă despre maculatura saG foile de hârtie filigranată utilizate. Tocmai la 21 Aprilie 1888 comisia de anchetă a ridicat de Ia Bancă 10.920 coaie de maculatură, cu care ocaziune a constatat şi lipsa a 3 coaie.
Cine ştie ce control serios se cere fie din partea atelierelor de imprimerie, fie din partea Statului în asemenea o-peraţiuul foarte delicate, nu poate găsi destule cuvinte spre a blama purtarea fie a Statului, fie a administraţii Băncii pentru neîngrijirea de care aQ dat a-tâtea aovezl.
Şi nu numai hârtia filigranată a avut astă soartă, dar şi titlurile imprimate şi bune spre a li puse în circulaţiune.
Când comisia de ancheta s’a presin-tat la Bancă dânsa a dat acolo peste
824 bucăţi, titluri bune şi înregistrate, representând o valoare nominală de
lei 4.097.500
2500 bucăţi, iarăşi titluri gata tn valoare nominală de	lei 12.500.000
16.597.500
Aceste titluri se deţineai! de Bancă fără nici o regulă. Comisiunea i le a luat din mână şi le a depus la Visterie, şi bine a făcut.	ţ
Comisiunea a desvăluit şi alte lucruri totatât de importante, asupra carora vom avea ocasiunea sâ revenim.
Până atuDCl nu putem de cât mul-ţămi membrilor acestei comisiunl care de şi aQ avut — precum se vede — un rol foarte mărginit, aii ştiut să conducă investigările aşa că au pus ladisposiţia celor cunoscători, toate mijloacele spre a limpezi muite socoteli, până acum lăsate In întuneric.
Cu y rol.
0 AFACERE STRĂLUCITĂ
«Voinţa Naţională» într’un articol de o coloană şi jumătate sub titlul: Cine e d. Filipescu, se ocupa de învoe-lile d-lul N. Filipescu cu ţăranii de pe moşia sa din Brăila.
«Voinţa» zice, între altele, că d, Filipescu a dat ţăranilor moşia sa !q aren«

dă pe preţul cel mai urcat pe care ’i 1’afl dat nişte arendaşi puşi pentru a urca preţul moşiei.
Noi facem,pentru a elucide cestiunea, următoarea propunere care poate să fie şi o afacere strălucită pentru redactori! azi cam strămtoraţl aî «Voin ţel.»
D. Filipascu va pune arendarea moşiei sale la licitaţie, şi tot ce vor oferi arendaşii peste ce plătesc actualmente ţăranii, 11 vor plăti redactorii «Voinţei» pentru a forma un capital la şcoala de băeţl şi de fete ce cu ajutorul d-luî Fi-lipescu s'a clădit la moşia sa. Iar dife renţaln minus Intre ce vor oferi arendaşii şi ce plătesc ţăranii, o va plăti d. Filipescu redactorilor «Voinţei Naţionale».
Daca redactorii Voinţei nu aii mij -loacele să ţie un asemenea rămăşag, d. Filipescu le mal oferă ca să desemneze ei trei persoane care să constate ce preferă ţăranii, regimul pe care 11 laudă gazeta naţional-liberala or acela care este In fiinţă la moşia d-lul Filipescu, cu pagube însemnate din partea d-lul.
Voinţa In acelaşi număr spune ca s'aQ pus redactori d ai Epocii In funcţie, şi că aceştia colaborează acum la gazeta noastră gratis.
Noi oferim redactorilor Voinţei să le arătam manuscrisele articolelor noastre, iar dănsa să ne arate manuscrisele articolelor din Voinţa, pe un timp oarecare, pe când d. Brătianu era la putere.
Daca să va găsi la noi un singur rAnd scris de un funcţionar, vom permite scribilor Colectivişti să ne trateze ca pe nişte redactori al Voinţei Naţionale.
CRONICA
RECRUTAREA MAGISTRATURII
Cunoştinţele juridice şi examenele necesare spre a fi admis In magistratură, pare că nu se potrivesc asiă-zl cu cele din veacurile trecute.
Spre exemplu, răposatul Solomon, a-vând a trata o chestiune de «paternitate», In loc să se ţie de disposiţii’.e art. 286 şi următoare din codul civil, propuse pur şi simplu împărţirea unul copil In două părţi egale, par’că ar fi fost vorba despre împărţirea unei moşii.
Tâerea copiilor era admisa de strămoşii lui Nichi In alt-fel de sens, şi negreşit pentru aceste motive, înţeleptul Solomon nu isbuti să ocupe nici măcar un loc de supleant pe lângă tribunalul din Palestina.
Ca urmare la acest mod de examinare pentru recrutarea magistraturel, l’lndependance Roumaine de Sâmbătă seara ne da o anecdota, pe care mă grăbesc să o traduc.
lat’o :
«Petre cel Crunt, regele Castiliei, care traia In veacul al patru-spre-zece lea, era un Domn Înţelept şi destoinic.
Numea el singur pe judecătorii regatului, şi nu făcea aceste numiri cu uşurinţă.
Intr’o zi, fiind vacant un post de ju-
decător pe lângă tribunalul din Sevilia şi trei concurenţi dorind să ocupe a-ceastă funcţiune, Petre cel Crunt II chemă pe câte trei In palatul săă şi le arătă cu degetul o jumătate de portocală. ce plutea pe apa unul lac.
—	Ce pluteşte acolo ? întrebă Petre.
—	E o portocală, respunse Întâiul po3tulanî, fără să mai st a pe gânduri.
—	E o jumătate de portocală, respunse al doilea postulant.
Al treilea nu zicea nimic. Atunci regele ’l Întrebă din nod.
—	Ce pluteşte acolo ?
Al treilea postulant, luă un baston din mâinile Regelui, trase până la mal portocala ce plutea, o Întoarse In toate felurile, se gândi cât-va timp şi apoi zise :
—	îmi pare că trebue să fie o jumătate de portocală.
Regele ’l luă In braţe şi ’I spuse : «Eşti un înţelept, şi tu vel ocupa funcţiunea care este vacantă.»
înregistrând această anecdotă, l'Inde-pendance Roumaine o recomanda cu tot dinadinsul ministrului justiţiei, spre a’I servi de călăuză la recrutarea magistraturel.
Cu toată recomandaţla ziarului francez, eu unul, mărturisesc cu umilinţă că sistemul portocalelor, Înlocuind pe acel al diplomelor de licenţiat, mi se pare foarte anevoe de pus In practică pentru compunerea personalului judiciar.
Mal IntâiCi, Îndată ce se va afla că este de ajuns să te prefaci că nu ştii să deosebeşti o portocala de o broască, spre a fi numit prim-preşedinte la Casaţie, toţi postulanţil vor simula gugu-mănia In scop de a trece drept bărbaţi cu multă cugetare.
Afară de aceasta, numiri In magistratură făcându-se mal In toate zilele, nenorocitul Ministru care ar fi nevoit să ecsamineze pe toţi candidaţii, pe malul unul lac, ar dobândi foarte repede nişte friguri palustre, de care nu s'armal scăpa nici odată, şi ar prinde ast fel o ură nespusa pe migistraţ: şi pe portocale.
Apoi nu trebue se perdem din vedere că lacurile aO contractat de mult timp obiceiul să Îngheţe earna, şi că In acest interval experienţa cu portocalele este imposibilă ; asemenea şi portocalele ad contractat obiceiul să nu apară pe pieţele noastre In lunele de vară şi toamnă.
Prin urmare, locurile ar remâne prea mult timp vacante până la împlinirea formalităţilor cerute de nemuritorul Petre cel Crunt.
Pentru aceste motive, rog pe ziarul V Independance Roumaine, să renunţe la propunerea sa şi să se unească cu următoarea mea părere, adică :
Portocalele să se lase pe masă In Ioc de a se arunca In lacuri, ear magistraţii să se numească după legile de azi In loc de a se recurge la obiceiurile secolului al patru-spre-zecelea.
Aceasta fie zis cu tot respectul ce am pentru răposatul Petre cel Crunt.
Uax
INFORMATIUNI
Miniştri s’au întrunit în Consiliu aseară sub presidenţa d-lui Theodor Rosetti. întreaga şedinţă a fost consacrată expediţiunel afacerilor curente.
Eri seda ca sigură numirea d-luî lori Negulescu, avocat din Brăila, în postul de prefect al judeţului Rimnicul Sărat. Azi se vorbeşte pentru acest post de d. Constantin Mavrodin, tot din Brăila.
Ce o fi adevărat nu ştim încă, dar ştim că ar trebui se se scoată mai curînd şi nenorocitul Rîmnic Sărat din ghiarele colectivitâţei.
Comitetul central al partidului colectivist a ţinut şedinţă aseară. D. Ion Brătianu a presidat. S’a acordat un punct bun guvernului pentru întirzierea alegerilor legislative generale, întîrziere pe care colectivitatea o dorea fara se o spere. Apoi s’au discutat mijloacele d a se esi-gura participaţiunea judeţelor, prin delegaţiuni speciale, la o viitoare întrunire.
Am arătat îndestul de clar, după raporturile comisiilor interimare care au fost însărcinate se înlocuiască consiliele comunale ale regimului colectivist, cum se administra averea contribuabililor şi ce risipă se făcea din bani comunei. N’a rămas nici un oraş unde comisiile interimare se nu fi constatat a-busuri grozave şi hoţii neruşinate
Abusurile însă care s'au constatat de comisia interimară a oraşului Piatra trebue se fie mult mai înfricoşate de oare-ce, după cum aflăm, această comisiune a cerut de la ministerul de interne, numirea unei cotnisiuni de anchetă care se morgă la faţa locului, ca să constate hoţiile şi delapidările comise de defunctul consiliu comunal din Piatra.
- «-
Aflam eâ răscoala de la Islaz a fost potolită cu desăvârşire, liniştea cea mai perfectă domnind acum a-colo.
S'au arestat de către procurorul şi trupele care au mers la faţa locului, toţi capi răscoalei.
-s*-
ln postul de prefect al judeţului Constanţa, devenit vacant prin de-misiunea d-lui Em. Culoglu, a fost numit d. Poteca prefectul judeţului Vlaşca. D. Alex. Greceanu lnlocu-eşte pe d. Poteca.
Am anunţat acum câte va zile că d-nii M. Papadopolu, inginer, şi So-colescu, banchier, îndemnaţi de un grup de industriali ş’au pus, în concurenţă cu d-nii Chr. Zerlenti, banchier şi N. Kirilov, agent de schimb, candidatura la cele două locuri vacante la Camera de comerciu şi industrie din Bucureşti. Aflăm azi că d-nii Papadopulo şi Socoleseu constatând că nici între alegătorii pentru Camera de comerciu şi industrie nu figurez, au renunţat la candidatura lor. Ast-fel la scrutinul de Duminica viitoare alegătorii nu vor avea să se pronunţe de cât în privinţa d-lor Zerlenti şi Kirilov şi nu ne îndoim că aceştia, sprijiniţi de
raojnritatf-a marilor comercianţi aî capitalei vor avea toate sufragele.
-*R-
Recursul căpitanului Mardari, care a fost Rmânat, aflăm că seva judeca de Consiliul de revizie în ziua de Joi.
Apărătorii d-lui căpitan Mardari vor fi căpitanul în retragere Mano-lescu şi avocatul Buzdugan.
Consiliul comunal colectivist al oraşului laşi a fost disolvat eri.
Nu se ştie încă compunerea comisiei interimare, careva fi chemată a verifica gestiunile comunei din laşi, administrate de slehta colectivistă atât de rău. precum am avut ocasia să arătăm în numerile trecute ale ziarului nostru.
Pricepem supărarea ce va cauza colectiviştilor Ieşeni pierderea comunei, dar, de, timpul traficurilor şi abuzurilor colectiviste a trecut, şi interesele cetăţenilor Ieşeni impuneau această disolvare cu totul lăudabilă.
Li întrunirea de preoţi ce a avut loc, sunt acum câte va zile, la Dră-gâşani, protoereul judeţului Vâlcea, un fel de energumen căptuşit cu un mare adorator al produsurilor lui Simulescu — şi deci adânc devotat vestitului fost prefect—a ţinut un discurs mai mult de cât revoluţionar în care întreaga ordine socială a fost atacată. (Cerem ertaciune pentru această frasăâ la Monsieur Prud-homme).
Faptul a fost, ni se spune, semnalat chiar pe cale oficială, d lui Ministru al Cultelor şi instrucţiune! publice. Cu toate acestea nici o mă sură fie cât de mică, n’a fost încă luată contra protopopului în chestiune cure continuă a fi şeful clerului mirean din Velcea.
Conform hotărârii adunării generale din 7 Iunie anul trecut, comitetul societăţii pentru învăţătura Poporului Român invită pe toţi mem brii acestei societăţi se bine-voiascâ a «e întruni în adunare generală Duminică la 8 Maiu, ora 10 a. m. fiind la ordinea zilei modificarea unor articole din statute.
-mm-
De la 20 Mai va apare lunar «Revista Poporului,» revistă populară, tratând despre litere, ştiinţe şi arte.
Această revistă e redactată de un comitet.
Rămăşiţele repausatului profesor Anton Schevitz au fost aduse de la Carlsbad spre a ti înmormântate la Cimitirul Ş°rbsn-Vodâ.
Institutul Schevitz a fost focarul culturii pentru mai multe generaţii în curs de 40 ani, primind în sinul lui mai mult de 90/0 din societatea noastră.
Nu ne Îndoim ca toţi vechii şcolari şi amici a prea eruditului Schevitz, vor bine voi să asiste la ceremonia funebră ce va avea loc la Cimitirul Şerban-Vodălnziuade mâine la orele 2 p. m.
DIN DISTRICTE
TELEORMAN
Primim următoarea scrisoare : Domnule Redactor,
In stimabilul d-voastră ziar de la 29
Aprilie trecut aţi Inserat sub semnătura uuul pseudonim o corespondenţă din Teleorman, prin care se aruncă tot felul de acusaţiunl şi iDjuril asupra fratelui meii Veropolu, sub-prefect In acel district.
Punctele atinse prin acea corespondenţă vor fi de sigur relevate şi rectificate de cel In drept şi mal cu osebire de actualul prefect al distr. Teleorman inteligentul d. Mânciulescu. Ţin Insă a vă face se observaţi un singur lucru, care este de natură a vă da măsura veracităţii faptelor relatate prin acea corespondenţă. Intre alte acuzaţiunl a-duse fratelui meii este şi aceea ca a dirigiat atacul contra diligenţel dintre Alexandria şi Turnu-Msgurele. Este destul a vă spune, domnule Redactor, că acea oribilă crimă s’a comis în anul 1874, fiind prefect In Teleorman d. C. Chiriţescu şi şef al serviciului postai d. Vardalach, iar fratele mefii se afla. In acea epocă poliţaiO In oraşul BuzăO sub d. pianfect N. Iacovachi, unde a stat pâ^ln 1876, când s'a retras de la guvern d. Catargiu şi tocmai In anul 1878 a fost pentru prima oară adus In Teleorman sub-prefect de d. C. Ciocârlan, prefect al acestui district.
Această împrejurare vă poate pune In posiţiune de a aprecia mobilul care a dictat corespondenţa inserată în stimabilul d-voastră ziar şi de a vedea cât de lesne poate fi indusâ tn eroare opiniunea oamenilor nepărtinitori prin acusaţiunl pornite din dorinţa de a calomnia.	P. Veropol.
2	Maih 1888.
ARGEŞ
Luptătorul din Piteşti publică urmă-tarele două apeluri:
•raşul Piteşti respiră In fine liber. Consiliul comunal, produs al fraudei şi al ngerintelor administraţiunel colecti-vise, a fost disolvat.
Ete destul să spunem că toţi consilierii, cu (Timarul lor în cap, erafi instrumentele locile ale ilustrului Dimancea; ghe-şeftcile şi căpătuiala prin urmare se o-pera p'o scară întinsă tn dauna Comunei ; ignoranta şi inepţia domina In admiistratia Comunei.
Celteniî PiteşlenI se simt fericit! că aO fost săpaţi de acest consili0,şi’şlexprimă recuoştinta guvernului că l-a pus tn po-sitiuedea avea tn viitor adevărat! re-presatantl al intereselor orăşulul tn consiliu Comunal.
Pulicăm mal jos apelul adresat de Co-mileul opositiunel cetăţenilor independenta! oraşului Piteşti :
Cetăţeni,
Cosiliul Comunal al Comunei noastre ete disolvat;
CelcarI, contra voinţei d-voastră, luasei administraţia comunală, s’au dus ;
Consiunea interimară este compusă din d-il Ion I. Rădulescu, G. Hagiescu, I. P. bmăneanu.G. Berovoescu, Agate Vasili,C.Bughianuşi Spirea Mamulea.
Un iceput de satisfacţiune al dorinţelor aspiraţiunilor d-voastră, s'a făcut.
In crând vor fi alegeri pentru comună pregătiţi-vă ; nici unul din d-v. să nu lai dea crezămănt celor cari v’ail minţitbată viaţa lor, pentru a vă fal-şifica şinţa.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(62;
H. W O O O
CASTEL!) TRAGIC
PARTEA III
X
Tribunalul de la Est-Lynne
Est-Lynne, orăşel de tot neînsemnat, vedea judecându-se numai procese mici, care atrăgeau amendă, Închisoare, şah pedepse corporale dacă era vorba de vr’o greşeată făcută de tineri cetăţeni. De acea tribunalul avea să asculte numai martorii, şi dacă se va dovedi vina acusaţilor, aceştia trebuiau duşi la Lynne Borough, spre a fi judecaţi la viitoarea curte cu juraţi.
D. Ball luă cel Intâiil cuvlntul. El povesti In amănunte tot ce aflase de la Richard, fără & spune Insă de la Cine are asemenea ştiinţe.
Dar cea ce le păru mai puţin dovedit Judecătorilor, era identitatea luiThorn ţi a lu: Levlsoa.
Asupra acestui punct fu Întrebat E-benezer.
—	Ce ştii despre acusatul Francis Levison ? întrebă d. Herbert.
—	Mai nimic, l’am cunoscut când ti zicea Thorn.
—	Căpitanul Thorn ?
—	Effy 11 numea ast-fel, de şi ea Însăşi zicea că e numai locotenent.
—	Cine ţ’a vorbit de dânsul?
—	Effy. Nimeni altul.
—	Şi spui că l’al văzut In pădurea Abatelui?
—	Da, adesea, precum şi la Green-Lodge.
—	II dai numele de Thorn vorbin-dui ?
—	I-am vorbit numai de două trei ori, dar ast-fel II ziceem. Nu ştiam că nu era numele lui. Otway, Bethel şi Loks-ley 1) numiah Thorn, precum şi bietul Haliijohn. Odată, l’am auzit zicând lui Effy dinaintea mea, că nu mal voia să’l vadă In casa lui.
—	II mal cunoşteau şi alte persoane?
—	Cred că şi Joyce, sora mal mare a lui Effy', l’a văzut; dar cel care ’l cunoştea mal bine era Richard Hare.
De pe jeţul său, judecătorul Încreţi din sprincene auzind de numele fiului său.
—	De ce venia Thorn In pădurea A-batelui ?
—	Făcea curte lui Effy.
—	L’ai zărit In ziua crimei?
—	Nu, nu eram pe acolo.
—	Nu ţ’a venit nici odată In gând că el e vinovatul 7
—	Nu; am crezut tot-d’a-una că Richard a făcut crima.
—	Martorul poate spune cât e de când s’a petrecut toate acestea ? întrebă d. Rubing ironic.
—	Aşteaptă, zise Ebenezer, sunt a-proape doi-spre-zece ani.
—	Şi să poate,reluă avocatul, ca dupe atâta timp, să juri căSir Levison şi prietenul d-tale Thorn sunt aceiaşi persoană? Aida de, martorul vrea să glumească.
—	Dar n'am spus aceasta, răspunse liniştit Ebenezer.
Judecătorillşl luară nasul de pe hârtiile lor.
—	Gând I'ai mal revăzut In urmă ? întrebă unul din el.
—	Intr’o zi la Londra, cam vre o opt-spre-zece luni după crimă.
—	Ce fel de daraveri al avut atunci cu dlnsul?
—	Nici una. L’am Întâlnit din tnllm-plare.
—	Şi cine ciezl că era atunci ? Thorn sad Levison ?
—	Thorn, de sigur. L’am cunoscut drept Levison numai In ziua câne a venit să se presinte contra d-luî Carlyle.
Levison se opri de a nu striga de ciudă. Ast-fel el Însuşi se dăduse In mâinele justiţiei.
—	Să vie Afrodita Haliijohn, porunci presidentul.
Tlnra femeie intră, susţinută de un agent al poliţiei, care In acea dimineaţă o adusese de la Londra cu trenul şi n’o
—	Numele d-tale? Întrebă d. Hare,
—	Afrodita Haliijohn, II ştii ca şi mine.
—	Să jure martora, zise d. Hare cu gravitate.
—	Niciodată, zise Effy.
—	Trebue, răspunse d. Herbert cu asprime.
—	Să poate, dar nu voiO.
—	Atunci vom fi nevoiţi să te Închidem pentru că n'asculţt de ordinile curţel, zise liniştit lordul Dobede.
Effy se făcu galbenă auzind această ameninţare.
—	D-ră, urmă lordul Dobâde, al luat parte la omorul tatălui d tale ?
—	Efl I zise Effy, care din palidă se făcu roşie prin lmboldirea mâniei; eu i repetă ea plângând ; mi-aş fi dat viaţa ca să scap pe a lui 1
—	Şi totuşi nu vrei să ne ajuţi ca să descoperim pe ucigaş ?
—	Ba diu potrivă, aş vrea să'l văd spânzurat; dar cine ştie ce o să mă Întrebaţi ? Lucruri cari nu vă privesc, nici pe d ta nici pe nimeni altul. La aşa lucruri nu voi răspunde.
—	Dar nu ne vom ocupa de cât cu cea ce priveşte omorul.
—	O 1 atunci jur.
Effy nu bănuia, cu toată şiretenia e firească, ce ramificaţiunl se legai! cu causa principală; şi de aceea jură.
—	Cum al făcut cunoştinţă cu Thorn 7 relua lordul Dobbde.
—	Vezi, zise Effy, aţi şi Început a'ml vorbi de lucruri care n'afi aface cu crima.
—	Ajurat că vel răspunde, zise liniştit jdecătorul; te mallntreb: cum al făcucunoştinţă cu căpitanul Thorn ?
—	Lm întâlnit la Swaison, răspunse Effjsuparata. lntr’o zi ducându-mă acolo, bi intrat lntr’o cofetărie şi m’am văzut c dlnsul
—	Şilreşte se inamoră de frumoasa d-tale iţa ? Întreba d. Ball cu glas a-deminăpr.
—	Darăspunse Effy, uitânau-ae la membricurţel par-câar fi voit să’l farmece.
—	Şi te a făcut să’l spui unde şezi, a vrit să’ţl facă curte şi mal In toate sete era la d-ta ?
—	EI Ine, zise Effy, care nu simţea o cursa, asiţl că era răff aceasta ?
—	Niclecum, răspunse advocatul, dorind s«u sperie pe tânăra fată; dar li cunoştti pe vremea acea sub numele de Lewon ?
—	Nu, al spusese că’l chiama Thorn şi eu 11 crzul.
—	Stiahnde locueşte?
—Nu. N21 odată nu mi-a spus'o. Credeam că a află la Swaison numai In treaeft.
—Ş...câ timp după întâia d-voastră Întâlnireskflatadevăratul lui nume?...
—	dulAiupă aceia, câte-va luni.
—	I*e s^ur după omor.
—	(' I dt
D. Ball runcă curţel o privire «em-
nificaivă. j
(Va urma).
EPOCA - 4 MAI
8
m
Acum In deplină libertate vă veţi putea pronunţa.
Vă ssiutăm COMITETUL COVl'RLUI
Grupul d-!or Hagi-Nicola-Malaxa spune Poşta, a delegat ped. Codreanu, profesor, să asiste la întrunirea colectivistă ce era să se ţină la Bucureşti astă seară. Intrumrea amânându-se.d.G. Codreanu s'a întors la Galaţi şi se plângea la cafenea că comitetul d-lor nu i-a dat pentru drum de cât 25 leT, din care causâ a fost silit să cheltueascâ din proprii săi bani.
Autentic.
*
Tot în Posta citim că alaltăieri se putea observa pe străzile oraşului umblând d. Paul Stâtescu, fostul satrap al Tulcel. Dânsul era escortat de un medic şi de fidelul săd Toneanu; pri-mul-procuror Constantiniu se ţinea la distanţa.
Figura Iui Stătescu era schimbata de tot: slab la faţă, cu ochii în fundul capului, curgându'i sudoarele, făcând cu mâna dreaptă tot felul de semne, cari convinsese pe trecători ca nu e în întregimea minţilor sale.
Bietul nenorocit 1 iată cum îl pedep seşte D-zeti pentru toate miseriile făcute Dobrogenilor.
Dl\ ROBROGF.A
Vinatoare de Ţigani
In mal multe rânduri zice «Posta» din Galaţi am înfierat administraţia din plasa Silislra nouă, judeţul Constanţa, încredinţată unei remaşiţe din decedata colectivitate şi expresiunea celei mal perfecte nulităţi, şi cu toate acestea cel în drept se fac naude, navede. Dar până când ? Întreaga populaţiune din această plasa de un an de zile, n’are drept la nrotecţiunea legilor. Uşile’I sunt închise, urechile astupate, ochii şi gura de asemenea ; vine întrebarea, până când ?
EU cred, şi cu mine toţi oamenii de bine, că actualul guvern trebue să ia măsurile cele mal aspre în contra cal catorilor de legi şi bune moravuri, şi ast-fel să se dea satisfacţiune acestor mult încercaţi locuitori Dobrogeni.
Mal cu osebire plasa Silistra-nouă, are trebuinţă de o coasă de oţel bine ascuţita ca să se cureţe toată neghina ce s'a Încuibat de mal mulţi ani aici.
Faptele ce se petrec zilnic aici, do vedesc în deajuns aceasta.
Administratorul se preumbla prin plasă cu 4 cai de beilic, destituind fără Dicl o formă şi fără se aducă la cunoş tinţa prefectului pe Dotări care nu’I pot satisface pretenţiile chilipirice ; a-jutorul insultă, bate şi înşala pe locuitorii din plasă luându-le câinii de vâ nat, iar notarii trag la ţintă în ţigani.
Aşa se spune că un oare-care Vasi-lescu notar din Lipniţa a tras cu puşca într'o grupă de ţigani, rănind pe unul numit Raşid, oare reclamând simpaticului administrator, n'a putut dobâDdi nici o satisfacţie. Locuitorii vorbesc prea multe despre aceasta cocoloşalâ şi deci ar trebui să se numească o anchetă foarte serioasă ca să pedepsească cum merită, atât pe vânătorul cât şi pe mu-şamagiul.
Acestea şi altele multe, dovedesc o complectă probă de personalul incapabil însărcinat din eroare, se conducă această plasă.
4 2' EDITIUNE
ziarele de azi
întâmplările zilei
Unul care promite.—Franţ Ectel a fost condus la secţia 8, fiindcă, fugind de la stăpânul săd, a furat câteva scule. —x—
O nenorocire.—Iancu IanovicI, căruţaş, trecând prin strada Grozăveşti cu căruţa sa încărcată cu scânduri, pe care le transporta la lucrarea canalului ce se efectuează pe calea Victoriei, şi voind a sări în căruţă, i-a apucat roata piciorul stâng şi i l'a rupt.
—x—
Ameninţare. — Hagi Pocaş a fost condus la secţie, fiind-că a ameninţat cu un cuţit pe Toma lacobeş, mecanic la Banca Naţională.
—x—
Retacite. — S’au găsit două fetiţe, una de 6 ani şi alta de 3, rătăcite pe stradă.
—x—
Furt.—Gheorghe Stoica a fost găsit cu mal multă rufărie, fără să explice provenienţa el.
El a fost arestat.
—x—
Pungăşie. — Năstase Ion şi Manea Gheorghe aO furat un portofel cu 30 lei de la Nicolae Ion, din strada Caldârarl. —x—
Un furtişag caraghios. — Ghiţă.
Rădulescu a fost prins de agenţii poliţiei, în momentul când fura 40 chilo-grame de păr de porc.
Ce o fi făcând Ghiţă Rădulescu cu pă rul de porc ?
Iată ce nu ştim.
—x—
Furtul unei jachete.—Tudor Ste Ian de pe şoseaua Panteleimon No. 12, * fost prins furând o jachetă.
O DECLARAŢIE
Acum oâte-va zile am răspuns u-nor acuzaţiuni ale ziarului Lupta, care între altele zicea aceasta :
«O parte a totului (a partidului conservator) şi incă o parte puternică şi bogată face politica ruseasca pe ţatza».
«Cănd e vorba de pătura cea mal de jos a partidului, apoi aceia este chiar salariata de legatiunea rvseasca.»
A doua zi, autorul articolului, d. Bacalbaşa, dedea prin Lupta următoarea lămurire :
N'am spuscA conservatorii sunt vtuduţl Ruşilor, pentru trei cuvinte :
1). Tiind-că mi-e silă se întrebuinţez cuvintele goale şi răsuflate de care s'ad servil, în timp de 40 ani, toate taberile noastre politice, pentru a tneg i pe adversari lor ; 2) fiind-câ n'am nici o dovadă înmâna ; 3) fiind că o parte din conservatori, precum dd. Carp, ltosetti, Maiorescu, Gen. Mânu etc, aO simpatii germane, departe d a avea unele ruseşti.
Azid. Panu, la rândul seu, sub titlul O declaraţie, spune :
In lipsa mea, primul redactor, d. C. C. Bacalbaşa, a scris căte-v& articole pe cari le-a iscălit, cu privire la politica rusească tn România şi la simpatiele ce ea deşteaptă, safl nu.
Cu mirare am citit, fiind tn Iaşi. un articol în Epoca, In care eram atacat cu vi goare. Este destul sâ spun că articolul purta următorul titlu : Putina demnitate d-le Panu !
Nu cred că articolele d-lul Bacalbaşa ar fi putut vre odată da loc la o polemică cum a înţeles Epoca sâ o Iacă. Ceea ce ştiu însă este că, tn urma explicaţiilor pe cari primul redactor le dă în articolul de fond din Lupta de erl, orl-ce polemică nu mai are raţiunea sa dea fi.
In adevăr, din articolul de erl şi din Întreaga linie a ziarului Lupta, reese următorul lucru, că noi pentru motive atât naţionale căi si politice, cât si de principii, nu putem nici odata avea simpatii pentru Rusia. I*rin urmare, ori ce fel de Influenta pe orice terâm din partea ltusiei pe teritorul terci Konituicsti, o vom combate cu cea mai marc energie.
De aci nu urmează însă că considerăm ca trădători pe acei dintre Români cari an simpatii politice pentru Rusia. După cum nu su!,t vtnduţl străinilor cel ce urmează o politică germană, tot aşa nu sunt vtnduţl nici cei ce urmează o alta rusească.
Este o crsLie de pură combinaţie politica şi de simpatie pentru ideile ce cutare ţară represinta tn politică cu deosebire de cutare altă ţară.
Aşa, între deile şi politica ce facem noi cei de la Lupta şi Intre ideile şi principie-le guvernului rusesc este un abiz. Cum voeşle dar cine-va ca să simpatizam cu a-cea putere ? Cred că tot ast-fel de motiv, cu desăvtrşire de domeniul credinţelor în politică, fac pe diferite partide a (1 pentru Rusia safl Germania.
Deosebirea este însă că, In ceea ce ne priveşte pe noi de )a Lupta, noi suntem oontra Rusiei la noi tn tzara, fără a fi pentru Germania, de vreme ce atât ideile unia câL şi acelei Halte puteri nu pot fi în uiol un caz ale noastre.
lată, tn câte-va cuvinte, o esplic&ţie cred lămurită.
G. l’anu.
Noi nu avem de adâogat de cât că simpatii în sensul cuvintelor d-luî Panu nu avem niol pentru o putere nici pentru alta, ci că dorim se păstrăm relaţiuni cordiale cu toate.
După aceasta, şi In urma declara-raţiunii d-lui Panu, nu ne rămâne de cât se regretăm orl-ce violenţă de condei ce s’ar fi putut strecura în articolul nostru.
REACŢIA
România Liberă de astă seară, răspunzând foilor colectiviste că se dau de liberale şi arată ce libertăţile sunt ameninţate de Reacţiune repre-sintată prin guvernul actual, se exprima ast-fel :
Şi unde e reacţia, care urmăreşte sugrumarea libertăţilor?
In oamenii de la guvern?
Cine vă mal crede ?
Da, — noi am format o reacţie fa contra acţiunii păcătoase a clientelei colectiviste. 0 ast-fel de reacţie organisase Întreaga opoziţiune-unitâ.
Dar când şi unde tn Întreaga campanie a noastră în contra fostului guvern, neam atins de vre-una din libertăţile constituţionali? N'am fost noi oare, tn Parlament şi tu presă, constanţi apărători al dreptului în contra nelegiuirilor, al libertăţii în contra opresiunii, al controlului în contra desfrâulul guvernamental ?
Şi de când împrejurările ne-aO obligat a primi guvernul, care este libertatea pe care am sugrumat-o or căutăm s’o su grumăm?
Cât de uşor este să chinueştl hârtia cu condeiul 1
Dar ce întrunire Impedicat-am, ce ale gere violat-am, ce redacţii devastat-am? Ce libertate este măcar atinsă, nu sugru■ mata, de reacţia noastră )
Si când auzi că dânşii se numesc liberali, iar noi suntem denunţaţi ca sugru■ maiori ai libertăţilor, nu ştii de ce să te mir mal întâi: de sărăcia cugetării or de perversitatea judecăţii ?
aă însoţit până la locuinţa ce ’l era
pregătită la d Dimitrie Z'iri/opo/u, formând un imposant cortegiu. Atât la gară cât şi in parcursul de aci până la gazdă, leaderul partidului liberal-conservator a fost salutat cu urate entuziaste.
X
Constitui sanitar superior s'a pronunţat cu mare majoritate că proiectilul ce a ucis pe uşierul Nae tn ziua de 15 Martie, a fosi un glonţ de arma mare.
Consiliu însă având in faţa sa două proecttle identice, ambele purtând pe ele urme de singe şi creeri nu s’a putut pronunţa care din ele a produs moartea.
De unde provenea al doilea glonţ ? Dumnezeii şl justiţia colectivistă şltii.
X
D. Nicolae K.rilov ne adresează următoarea scrisoare :
In ediţiunea ântâia a ziarului Lupta de azi este un răspunsei d-lul profesor C. C. Dobrescu, cu privire la o aşa zisă eliminare a mea din Congresul didactic. Rezer-vându-mi dreptul d’a reveni asupra celor ce fac obiectul răspunsului d-lul Dobrescu nu pot lăsa fără o lămurire imediată un punt care pare că preocupă mult pe d. profesor. D-sa se miră pentru ce martorii mei aii tntârziat atâta vreme publicarea scrisorii ce d-lor mi-ad remis, cu resul-tatul tnlreaederil mele cu d. Dobrescu.
Bine-voiască a afla autorul răspunsului apărut tn Lupta că d-nil Filipescu şi Ste-nadi mi-au comunicat scrisoarea d-lor In timpul util, adică a doua zi de Paşti; dar eO, care singur puteam dispune precum notam de acea scrisoare, aflând că tn primile zile din săptămâna trecută o fiică a d-lul Dobrescu se gâsia pe patul de moarte, am crezut ca un sentiment de delicateţă, daca nu de umanitate, mă împiedică de a mări mâhnirea părintelui prin tmprospâtarea în public a unul incident personal, şi de aceea v’am rugat d-le redactor, să binevoiţi a amâna inserarea scrisorel, lucru care l’aţî făcut, sacrificând peste 500 fol din «Epoca», tn care ea apăruse deja.
Nu credeam că dinlr’un sentiment de delicateţă din parte mi, d. Dobrescu sâ’şl fabrice o armă în contra martorilor mei.
Bine-voiţi, a primi, d-le redactor, asigurarea perfecte: mele stime.
IV. Klrilov.
X
AFACEREA PREDA FANTA JRU
ULTIME INFORMAŢII!
Primim din laşi următoarea telegramă D. Lascar Catargiu a sosit azi in o raşul nostru. întâmpinat la Paşcani de către d nil colonel Gheorghe Roz novanu, Gheorghe Balş şi C■ Vemura d sa o fost primii la gara laşilor de către întreg comitetul partidului li beral conservator şi de o mare mul ţinte de alte persoane notabile care
Azi a fost chemat înaintea judecătorului d i instrucţie d-nu 1. Gris tesc),f<st i ispector poliţienesc, denunţat precum se ştie de d. Petre Hagi Dinescu cum că ar fi primit pe Preda Fântânaru de mai multe ori a dârisu acasă.
D. Cristescu a fost confruntat în cabinetul de instrucţie cu atentatul de la Palat Preda Fântânarii.
Fostul inspector poliţienesc sub regimul colectivist, voind a dovedi inocenţa sa, ar fi adus se zice cu densul Înaintea judecătorului de instrucţie vr’o trei martori cârciumari vecini ai d lui, care se declare că n’att văzut nici o dată pe Preda in-,rend tn casa lui Cristescu.
A mai fost chemat înaintea instrucţiei şi d. Petre Hagi Dinescu ca se fie întrebat în privinţa denun-erei ce a făcut tn contra d-lui Cris-escu.
X
Ni se comunică următoarea scrisoare adresată d-!uî C. Miclescu de către nil C. Isvoranu şi C- Mânu, pe care ne grăbim a o publica;
Luni 2/14 MaiQ 1888 BuoureştI. Scumpe amice,
Iată motivele pentru care am zăbovit d’aţl comunica resultatul demersurilor noastre în afacerea cu care ne al însărcinat :
După ce Marţi 26 Aprilie n’am găsit pe nimenea la redacţiunea ziarului «Voinţa Naţională», ne am presintat din parteţl a doua zi Miercuri acasă la d. N. Xenopol cerându'i a ne da numele autoruluisaO al informatorului articolului apărut tn ziarul «Voinţa Naţională» din 23 Aprilie.
D. Xeuopol de şi ne a declarat că d-sa ia răspunderea acelui articol, totuşi noi ştiind că d-sa lipsise din Capitală şi prin urmare era cu lotul strein celor scrise am stăruit a’l cere numele autorului, căci în articolul tn cestiune se zicea: la trebuinţă vom cita nume proprie.
D. Xenopol ne având numărul ziarului a casă ne promise că va merge la redacţie pentru a lua cunoştinţă de articol şi a cerceta numele autorului sad al infermato rulul. In aceiaşi zi la ora 7 seara d. Xenopol ne declară că autorul lipsind la ţară, de unde avea a se întoarce tn aceiaşi zi, d-sa, nu'l poate numi mal nainte d’al consulta. Convenirâm dar a ne întâlni iarăşi a doua zi la amiazi, când primirăm o scrisoare, tn care d. Xenopolu între altele ne spune :
«Iată ce pot să vă declar. Informaţiile «nu le am de la judecători ci de la per-«soane care ad auzit despre afacerea pe «la tiibuual şi prin cluburi; membrii tri-«bunalulul de comerţ nu sunt numeroşi, «puteţi sS Întrebaţi pe d-niî Hagi Stoica, «Ghimpa, Boambâ... etc »
Ne am dus dar din nod la d. Xenopol cerându'i aslă-datâ a'şl constitui martori pentru a ne pune tn raport cu d-lor şi a discuta afacerea împreună.
Două puncte erad de lămurit :
1)	Sensul Crasei, «^arecâd. Miclescu şi-a făcut deja o tristă notorietate în modul cum esploatează sindicatele».
2)	Acuzaţiunea ce reiese din întregul articol aceia câte ai servit de numele d-lul ministru de justiţie pentru a obţ;ne numirea ta de sindic prin ameninţări sad promisiuni.
La acestea iată declaraţiunea d-lor l.Ne-niţescu şi Barba Stefânescu de la Vrancea martori d-lui N. Xenopol.
t Frasa: «Pare că.... etc. nu poate fi considerată de cât numai ca o conclusie a celor arătate mal sus In articol, fârâ a face nici o alusie la trecutul săd».
2.	Daca nu se vor găsi nici unul din membri tribunalului de comerţ care să a-flrme cele coprinse la articolu ta cestie &-
tund d. X’nopola va trebui se'ţî acorde o reparaţiune fie prin retractarea celor coprinse în articol fie oe teren; şi pentru a-eest scop, am delegat pe C. Isvoranu şi pe d.-nu Barbu Stefânescu de la Vrancea se meargă împreună la d-ni membri tribunalului de comerţ.
Considerând însă că C. Isvoranu întrebase deja pe d-ni membri Boambâ şi Ca-targiu care tl declaraseră că acusaţiuniie aduse persoanei tale prin articolul «Voinţei Naţionale» nu erad esacte, el se mărgini a merge cu d. Barbu Stefânescu de la Vrancea numai la d. Ghimpa care îndată ce'l văzu le zise; «Ştid d-lor pentru ce aţi venit; iatărespunsul med» şi le dete o declaraţiune scrisă tnsâ neiscalita, şi apoi la d. Hagi Stoica din respunsui căruia nu resultâ nici con firma ţi unea nici negaţiunea celor conţinute în articol.
Era dar evident că informatorul sad inspiratorul articolului din «Voinţa Naţională» era d. Ghimpa şi de aceia am dresat un proces-verbal cu martori d-lul Xenopol prin care am recunoscut că d-sa n’a-vea a’ţl da reparaţiune, de vreme ce cunoşteam pe autorul articolului. îndată apoi ne-am dus la d. Ghimpa pe care ne găsindu-1 i-am lăsat o scrisoare aretându-I că am venit din parteţl pentru a-1 cere satisfacţiune de cele publicate tn «Voinţa Naţionala» dupe informaţiuuile date de d-sa şi pe care tu le declari de calomnii.
Numai 24 ore In urma visitel noastre am primit de la d. Ghimpa o epistolă prin care ne spune că martori săi se vor pre-sinta la noi Duminecă (erl) la 5 ore. In a-devfr la acea oră ad venit d. Ştefan Sih-leanu şi d. Barbu Stefânescu de la Vrancea. Credeam că nu mal aveam a discuta de cât condiţiile lupte', cu atât mal mult că unul din d-lor, d. B. ştef. de la Vrancea fusese şi martor al d-lui Xenopol. Ştia prin urmare că, escludând pe d. Xenopol din afacere, convenisem cu toţii ca persoana care dăduse informaţiunl ziarului «Voinţa Naţională», era aceea oare ’ţl datora reparaţiune ; totuş însă d-lor ne-ad declarat că, ca martori al d-lui Ghimpa, ne refuză reparaţiunea eerută, pentru că 1) clientul d-lor, d. Ghimpa, susţine că declaraţiunile sale sunt exacte şi 2j că ele ast-fel fiind, nu constituo o insulta.
In faţa acestor împrejurări, noi tţl declarăm că:
1)	Prin faptul chiar că ştiam că d. Xenopol era strein articolului din «Voinţa Naţională», noi nu putem primi ca d-sa să’şl ia respunderea şi să ţi dea 9atisfacţiunea cerută; siliţi dar am fost să căutam a afla pe adevăratul autor.
2)	In faţa unor aflrmaţiunl pozitive şi gata a fi dale chiar tn scris, ca acele ale unor persoane onorabile ca d-nil membri ai Tribunalului de comerţ, Boambâ şi Ca-targiu, precum şi ale d-lui avocat Popo-vicl, care se afla faţă la Tribunal tn ziua când s'a discutai afacerea falimeululul Fermo, care toţi declară şi afirmă că nici o dală n’al pronunţat măcar numele d-lui ministru de justiţie, toate cele scrise de d. Ghimpa, n i pot fi considerate de cât ca simple impresiunl personale ale d-sale.
3)	D. Ghimpa fiind dar autorul informa-ţiunilor care aQ dat naştere articolului din «Voinţa Naţională», d-sa era, este şi remâne dator a ’ţl da satisfacţiunea ce '1 ceri.
41 D. Ghimpa refuzând a ’ţl da această satisfacţiune, cade sub respunderea spuselor sale şi prin urmare se expune la satisfacţiunea ce singur te vet crede tn drept a'ţl da.
Asl-fei fiind faptele, noi, Lerminându-ne misiunea cu cam ne-al Însărcinat, tţl lăsăm, scumpe amice, deplină acţiune, pentru a te satisface cum vel crede de cuviinţă faţă cu d. Ghimpa, care ţi refuză reparaţiunea ce este dator a’ţl da.
Primeşte, scumpe amice, asigurarea prea osebitei noastre stime şi considera-ţiunl.
(s) C. Manno, C. Isvoranu.
Bucureşti, ijU Maia, tSSS.
Îndată dupe primirea scrisoare! martorilor săi d G. Miclescu a adresat d-lui Ghimpa următoarele rln-duri :
Scrisoare d-lui 11. Ghimpa.
Domnule,
Nu voi răspunde acuzaţiunelor mincinoase ce debitezi contra mea prin canalul organului d-tale; Voinţa Naţionala. Scopul ce urmăreşti, prin calomniele d-tale e lesne de pătruns: temându-te,se vede, ca nu cum-va sub un guvern cinstit să fii depărtat,din cauza intrigilor şi a spionagiu-iul ce exercitai, de la tribunal unde le menţinea numai protecţiunea d-lul Stâtescu tntre slugoii căruia ţi-al păstrat necontenit locul — al scornit o infamie tn scopul d’a te preface că eşti un magistrat integru şi a sili ast-fel pe Ministrul drep-tâţel d'a te menţine tntr’o funcţiune pe care o desonorezl, saQ aţi ticlui o situaţie de victimă când cum-va nu vel isbuti.
Regret astft-zl un singur lucru, că ne dându-ml mal întâi seama de scopul ce urmăreai m’am abătut de la sfaturile a-celor persoane carede la Începutul acestei afaceri mă îndemnaQd’anuobosi de geaba doul amici trimiţândul martori, pe când aş fi putut din capul locului să te tratez ca o fiinţă tot atât de «laşă» cât şi de «infamă.»
Când al nenorocirea d'a te afla tn faţa unul nemernic ca d-ta nu ’ţl rămâne alt de făcut de cât de al despreţui.
Trebuia să prevăd că calea pe care am păşit fiind aceia a onoare!, nu puteam nici tntr’un chip să mă întâlnesc cu d-ta.
C. Miclescu.
X
M. S. Regele a primit erl la Sinaia pe d. N. Bibescu, efor la spitalele Brâncoveneşti şi mare maestru al veuetorilor Curţii.
X
Regele şi Regina au vizitat alaltăieri nouile localuri de şcoli şi de Primărie care s'nu clădit In Buşteni şi Azuga, cu cheltuiala M.M. LL
X
D Dem. Sturdza va pleca zilele acestea în Germania.
Se se ferească acum, de a se mai servi de bilete de liber parcurs apar-tiind altei persoane, căci ne mai fiind ministru urmările pot se fie mai supe-atoare de cat lu ultima sa călătorie
X
D. D^m. Protopipescu-Pake, preşedintele comisiei interimare,a invi-
tat azi pe şeful serviciului Thecnic se ’ş; puie toate silinţele pentru ca lucrările de alimentare a oraşului cu apă se fie executate cu o deosebită activitate.
X
D. general Berendel a inspectat azi regimentul I iQ de geniu.
X
Comisia interimară s'a Întrunit azi la 11 ore, şi s'a decis ca de &z Înainte comuna se se întrunească In fie-care zi la aceiaşi oră pentru a res ilva toate cestiunile pendinte.
In acelaşi timp s’a luat măsura ca unul cel puţin din membrii comisiei se stea In permanenţă la dispoziţia publicului de ia 9 ore de dimineaţă până 9eara la 6.
X
Primim numeroase plângeri In contra menţinerei in posturile lor, a eornisarilorNiţâlenescuPavlicheanu şi Bucureanu şi a sub-comisarulul Petrescu llie, care ad luat o parte a-tât de activă la toate infamiele comise do regimul de tristă memorie.
S’a făcut chiar o petiţie iscălită de mai mulţi cetăţeni prin care se cere depărtarea acestor comisari colectivişti.
X
D. general Lecca se află In Capitală, venit, se zice, după chiămarea d-lui Ion Brătianu, ca se dea comitetului central al partidului colectivist părerile sale asupra nonei orga-nisaţiuni a partidului.
X
Simpaticul profesor al liceului din Ploeştl d. Christaohe Negoescu a fost numit şef al divisii scoalelor din Ministerul Cultelor In locul d-lui C. Stoicescu, profesor la gimnasiul Mi-hai Bravul din Capitală, csre trece ca revisor al scoalelor din Bucureşti In locul lăsat vacant de faimosul pseudo doctor Neniţescu.
X
Am semnalat acum câte va zile cititorilor noştrii mai multe măsuri ce noul director general al căi’or ferate române ş propune să ia In interesul publicului călător. Una din aceste măsuri, stabilirea In centrul oraşului a unui biurod unde călătorii se poată dinainte lua bilete şi Înregistra bagajele pentru toate trenurile, va fi realisată chiar zilele acestea. Direcţiunea generală a C. F. R. a şi închiriat pentru instalarea biu-rouluT, localul din colţul străzilor Academie şi Regală In clădirea hotelului regal.
X
Contrariu vestei dată de colectivişti, onorabilul şi corectul inspector al poliţii Capitalei, d. Anton Di-mitrescu, râmâne la locul sed.
X
Aflăm că faimosul Rusescu, cunoscutul bătăuş al colectivităţei, & fost destituit din postul de comisar sanitar pentru incorecţiune In exerciţiul funoţiunelor sale.
X
D. Sebastian, fost comisar de poliţie tn Capitală, ne adresează o scrisoare prin care declară de neadevă-rată şi calomnioasă acuzaţiunea de furt al unui ceasornic ce d. Manuc, elev al scoale! de poduri şi sosele, Indreptează contra sa printr’o scrisoare înserată In unul din ultimele numele ale ziarului nostru.
D. Sebastian declară asemenea că va intenta d lui Manuc proces In calomnie.
X
In numărul nostru de erl am respuns la ştirea dată de un confrate cum că comisia interimară ar avea de gând ca se destitue pe toţi funcţionari Primăriei.
Desmiuţând acea ştire, am spus că am putea garanta că comisia interimară nu va destitui de cât pentru cauze bine-ouvântate şi motivate.
Azi chiar, într'adever, comisia interimară a afişat In sala cea mare a primăriei că nefiir.d nici o vacanţă, comisia aduce aceasta la cunoştinţa tuturor postulanţilor.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Viena, 15 Maid.—Regele Milan a sosit iert seară. Regina Natalia si prinţul regal al Serbiei ’l aşteptad la gar».
Regina va merge să facă băl In Germania; dupe aceea se va Întoarce la Belgrad.
Berlin, 15 Maid.—D. de Bismarck a plecat la Varzin.
Londra, 15 Maid. — Se telegraflazâ
din Vieua lui «Daily N»ws» ca o casă austriacă a acceptat o comandă de 500 de mii de cartuşiere peDtru armata bulgară.
Paris, 15 Maid.—Se anunţă din Vie-na - ă negociările care aO de scop să a-ducâ o Împăciuire Intre regele si regina S -rbiel, n’ad isbutit încă. Regelui ’f-e t am# ca regina, întorcăndu-se In Serbia, să nu retnceapa a face intrigi cu Rusia R-gina făgădueşte câ nu se va ocupa de politicâ.
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 4 MA1U
■OnHBMK
CASA DE SCHIMB
I. M. FER MO
Strada Lipscani, No. 27
Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
3 Maiu 18 8 8
	Cump.	’v end.
5 0/0 Renta amortisabila	92	93
5 0/0 Renta perpetua	89	90
6 0/0 Oblig, de Fiat 6 0/0 Oblig de st drum do fer	88 1/4	81
7 0/0 Scris. func. rurale	106 1/4	106 3 4
5 0/0 Scris. func. rurale	90	91 14
7 0/0 ScriB. func. urbane	104 1 /A	i04 1/2
5 n/0 Scris func urbane	97 1/2	98 1/2
5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	86 1 4	86 3 4
	75	76
8 0/q împrumutul comunal Oblig Casei pens (leiiOdob.)	74	74
	210	215
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	3V	37
	960	970
Acţiuni «Dacia-România.	230	240
• Naţionala	200	220
• Constructiuni	70	80
Argint contra aur	16	16 20
Bilete do banca contra aur	16	16 20
Florini austriaci Tendinţa liniştita	2 01	2 02
m&mmm mmm&m jBsmm,
66

652
PRIN VENZAREA LOR DE PESTE 6,000,000 DE BUCĂŢI
de la existenţa fabricei, sunt recunoscute ca cele mat bune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie- pentru superioritatea acestor maşini este chiar esistenţa de mal bine de 30 ani a fabricei
THE SINCER MANUFACTURING Co. IN NEW YORK
şi continui Întrebuinţarea numelui
din partea altor fabricanţi şi vânzâtori pentru recomandarea maşi-
nelor lor imitate
MASINE ORIGINALE DE CUSUT „SINGER“
se vând, dupe plata unei modeste arvune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata tn rate septamânale saii lunare tn România afara de magasinul med din Bucureşti tncft în : laşi, Str, Lnpusiieanu, Galaţi, Str Donineasea, Craiova, Str.
l.ipscani, Ploesti, Str. Lipscani 41 Unde se afla atelierul de reparaţiuni şi deposite de multe părţi de maşina, unsoare, aţâ şi ibrişim
Rucuresli— G. NEIDLINGER - Bucureşti
Bulevardul Elisalieta, Băile Eforiei
F0RNIS0R AL MAI MULTOR CASE DIN STRAINATaTE

CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
A'o. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In fada noei dadir Bancei Naţionale
(Dada-Rom inia)
Bucureşti
Cumpârâ si vinde efecte publice si face ori-ce sohimb de monezi
Cursul pe ziua de 3 Maiu I888
Renta amortisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stal [Conv rur.l
„	C. F. R.
„	Municipale
ir. ,	Casei pens. [300 L.l
Scrisuri funciare rurale
urbane
Obl. Serbesti cu prime
5
5
6 6 5 10 7 5 7
r.
5
5 3
lm. cu prime Buc. (20 lei] Losuri crucea roşie Italiana „ Otomane cu primo Losuri Basilica bombau Act. bacia-Komânia „ Sor. Naţionala „ Soc. de Constructinni Aur contra argint sau bilete Florini Wai- Anstrluc Mărci germane Bancnote francase „	italiano
„	Ruble hârtie
NB. Cursul aste socotit in aur
laşi
Cump. Vinde
92	92
89 «	90
90 3	91
74	74
212	216
106	106
90 %	91
103	104
96 X	97
8»;	80
7 ti	76 *
t>7	70
36	38
27	30
40	4Î
17	20
15 78	16
200	204
134	126
100	101
99	100
*1G	215

A VIS IMPORTANT
Aduc la cunoştinţa onor. public ca de la 1 Aprilie a.c.am inâintutpe lângă
ATELIERUL MECANIC
DIN STRADA ISV0RU N" 59
O TURNATORIE DE FIER SI ALAMA
Acest atelier Uimi prevfizut de toate accesoriile cele mai nuoX şi perfecţionate va putea executa or-ce comanda de aceasta branşe întrun mod solid şi prompt. Se ese-CUtfi Şi 86 alll In depoul Atelierului mecanic :
POMPE
DE
T©TS S55TE5EELE
ROBINETE
TUBURI DE FIER, TUCI S! PLUMB
TUBURI SPECIALE
PENTRU
Latrine si Scurgeri cu accesoriile lor
CAPACE pentru HASNALE
SGHIABURI
SE
FONTA
ORBAUJBBT&LA
GRILAJE
mm tontrii!
PII.ASIItl
CANDELABRE
UB
G O B O « I FI E
I.GLHI
PENTRU AŞEZAT IA FONTI NI
V A S K
si socr.unt pentru gradina Banei de gradina si Furnituri lnstalaiiuni complecte de Bai si Condnele de apa
Cu stima, KEILHAUER
729	Sti’Mcla Isvoru IVo. 59
UTIL PENTRU T0T1
BALSAM DESANATATE
AL FARMACISTULUI
I. E1TEL din Râmnicu-Velcea
Analieat şi aprobat de onor. Consiliu Medical Superior din România
Prezervativ escelinte al sânâtâţii contra diferitelor maladii contagioase, mal cu seamâ In timpuri epidemice, de cholera, de friguri, şi Hem rit iu foarte bun contra boalelor de stomac, de ficat şi consecinţele lor precum: indigestiuni, lipsa de apetit, râg&iala greaţa, flegmă, flatulenţă, durere de stomac, colică, ingreunarea de stomac constipaţia. congesti-uni, gălbinare, venin, hemorotde (trânjl), hi-dohondneşi melancolie (provenite din deranjamentul mistuirei), indispositiune, durerea, de splină, ameţeala, durerea de cap, friguri, soorbut, ulcere etc eto.
Balsamul de sanatate Ei tel, superior tuturor produselor similare, se recomandă pentru on-ce cas ca cel mai buu şi cel mai util medicament de casa tutulor persoanelor tn general şi in special celor depărtaţi do ajutoare medicale,
Balsamul de zanatate Eitel, so poate Întrebuinţa tn ori-co timp şi fără deranjament de afaceri.
Prcclul unui Baron insotit de instrucţie 1 ai 50 ba ui
Se găseste de vânzare la celle mai multă armacii şi la principalele Drogherii din tera
DE VENZARE
in total sau to parte un salon complect de lemn negru îmbrăcat cu atlas roşu tu cea mai bună stare, compus din 2 canapele, 4 fo-toliuri, 6 scaune, 4 oglinzi mari poleite,2 măsuţe, ti scaune de fantasie, draperii etc. o sală do mâncare şi diverse alte objecte precum dulapuri, scaune, mese, galerii etc. us tensile de culmie. A se adresa Str. Negustor No. 24 de la 9 plnâ la 12 a rn.	747
PENTR U SESONUL ACTUAL A SOSIT i
DE FRANZ HDLLA SI C. LETZTERGROSGHEN
LA MAGASINUL PRIMUL FONDAT IN BUCUREŞTI
Strada Şelari No. 9
Strada Şelari No. 9
Bueiluei Englezeşti veritabile pentru barbeţi lei 12, IS.iO.
Pentru bar ti 5,0, 7, 8.
h.
t.liete Sntoii.Genis. Br t-rtzuri de lei 11,12,15
Pantofi de harbati de
(■bete Bezeturi de glnce si vărs forma rhinrzras-
ii» T. »	- 7-	ca dr lei IO, 11,12,15.
1112. n	Pentru bae ti lei 0, 7,8.
ROG A SE NOTA BlNE
STRADA ŞELARI N* 9
Ghete de Vaes de Ver-matia.fasoane englezeşti si ehinezeati de lei 10, 11, 12.
ADEVARATA STEA ALBASTRA
Cu stima, l>. MESCIIFLSOIIN.
I GEAMUKI SI OGLINZI f	| PRIMA CALITATE SI PRECIURI MODERATE |
V DE / | CRISTAL | (& A	FURTUNI DE CAUCIUC PENTRU VIN, ETC.
r de orî-ce mârtme, precum şt or ce Vf K fel de sticlâ pentru acoperământul*! Ifi	Asemenea tot felul de Articole technice, Table de Cauciuc, Rondele etc.
k şi vitrine. w Furnisează cu preciurl eftine. £	1 Curele deTransmiuni, Table de Asbest, Sticle pentru nivelat ape. Aceste articole se găsesc |
| | A. Feldmann	I N DEPOUL FABRICEI |
w ® ^ 625 Comisionar, Str. Sf. Viner, 15 ^	1 0TT0 HARNISCH *,J5?2Î4SSBUCUREŞTI J
48tA_ cLă ZU - .-T3K JK ,4-»- % . * ’	
m


JJE vei
CASELE
to Din Calea Moşilor No. 39
A se adresa la proprietar chiar în acea casă.	71a
b mm si
Slăbiciunea dinţilor. Durere de dinţi, lnflamatiune, Abuba, Gingii atinse, Mirosul gurei, se evita si se înlătură prin intrebuintarea continua a veritabilei
APA DE DINŢI âNATHERINâ
A DOCTORULUI P0PP
Dentist al ourtei Imperiale si Regale
care este prererabila ur-cărei alte Ape de dinţi ca preservatif contra Boalelor de Dinţi, Gura şi Gât, şi care întrebuinţându se de o:iata cu PA FUI. <le DINŢI sau PASTA de DINŢI a D-rului POPP se întreţine In tot-d’auna dinţi sănătoşi PLUM«URI de DINŢI de D-rul POPP, cele mai bune pentru ca or-oine sâ’şi poata p omba singur dinţi găunoşi.
SĂPUN de EKDLRi de D-rul POPP contra or-carei afecţiune a pielei şi es-celent pentru Bai.
Prevenim pe cumpâratori de a se păzi de falşiflcaţiuni care conform analiselor sunt compuse In cea mai mare parte din a.cide care ruineazâ dinţi foarte de timpuria.
Depoul general Viena, Bognerstrass No. 1, se mai găsesc de vânzare la F. W. Zumer, loan Tselzu, Drogueria Brus, Gustav Rielz, A. Varlanescu si Magasinul <•Stella».
LICOARE DE GUBR0M0LU-VR8CAT
întrebuinţează cu succes pentru tâmădui-. durerei ae piept, tuse vechi, tuse, arsuri
etal de Norvegia, bal-srad Sticla 2,50. sigură in vindecarea scursoarei. ^Blenora-
se rea
de stomac, catar al băşice! urinare, lipsei de poftă de mâncare eto. Aceasta licoare este formata din gudron ve( sam tolulan si vâsc de
INJECŢIA G 1.41
giej. Sticla 2 lei.
Aoeste preparate, compuse de Dimitrie G. Gheman, farmac slin Buzău, 30 găseşte de vânzare in Bucureşti la farmacia Hoşu, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galenu, Calea Gri-viţel şi la urmacia d-lui Lazar Bistriţeanu in Berlad-___________________________
I0AN CH. WARTHA
MASSEUR
Doctorand în medicină, Elev al profesorului dr. Reibmeyr din Viena. Hotel Dacia No. 33.
DE ÎNCHIRIAT
casadin Strada Polonâ
_________ ___________ No. 104, compusa din
9 camere pentru Stanţa 3camere pentru slugi o cuhnie, o spălătorie, 2 pivniţe, grajd de 6 cai, şopron pentru trasuri.	723
Parfumerie - Oriza
I
b
LEGRANO, PARIS, rut Satnt-Honord, 207.	~
K S S . - O R I Z A S O LI D I F I E ’E
PARFUMURI CONCRETE
DVEXTIISE SISTEMATICA BBEVETATA IN I BAM IA 81 IN SI BF.INATATE
PARFUMURILE ESS.-ORIZA, preparate printt’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut
Ele sunt închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane mici sau cutii de toate genurile ce sunt foarte usioare de purtat. Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pot inlocui in tuburile lor, când sunt usate.
Kfe au imensul avantagiu de a umple cu mirosul lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. B DESTUL A FRECA UŞOR PENTRU A PaRFUMA IN DATA.
▼
«<v
«
v
e
PRINCIPALE DIN LUME
A.
*
V
o
•a
O
*
«•
O

AT
▼
A
▼ T K J <c
47	Q	co	£
si toate obiectele de L1NGER1E, de PAPETAR1E, etc., etc., etc.
DEPOSITE IN T0ATB PARPUMERilLK	atalogul Parfumurilor cu preciurile
sunt trimise FRANCO la cerere

:xsx:
DOdTORIÎL SALTEft
MEDIC ŞI CHIRLRG
De la Facultatea de medicina din Viena
Specialist în boalele Sypkiiitice pe care le trateaza într'un mod spe-cial şi fara a opri pe bolnav de la 0-1 cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consullaţiuuide Ja71/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Furtun* No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica u Sfinţi.	664 I
1
tariatuMsnirejat;.. . ,
M j ta M &N
deposit de mmm
* mm constricţii si de foc
x
m


...
Calea Grivitzei, No. 153
Lângă Gara de Nord, Staţiunea Tranvainlui
COMPTUARU
Strada. Sf. Ioan-nou, î*Jo. 1
BUCUREŞTI	69
——^xmxz ,zr";,"iLxS
X&&KZ-
SĂPUN VENUS

SI
SĂPUN DE FLOAREA SOARELUI
DE DOCTORUL. POPP
din Floarea Soarea sunt actualmente Săpunurile de toaleta la moda ale Damelor din cercurile cele mai înalte si întrec prin fineţa lor cele ma! bune săpunuri de toaleta esistente
I. G. POPP
Fnrnisor al Curtei I. si R. \’iena I, Rog-nerstrasse No. 2
L SS GERE £J3!JffiE M&mUM
se găseste de venzare la F. IV. Zumer, loan Tzetzu, Drogueria Brus, Gustav Rilz, A, Varlanescu si la Magasinul de Parfumerie „Stclla.“

:x«»)C
t SEVASTIA CONSTANTINESCB
MOAŞE
PRACTICANTA DIN PARIS
anunţa onor. sale clientele ca s'a mutat din Strada Scaunele No. 06 în Strada Dreapta No. 20. (Pitar Moşu).
Orele de consultaţiunl In toate zilele de la i—3 p. m. 74i
■ ■ bmi m -■ mm
DE ARENDAT 1890 înainte, moşia
Pietrişu din districtul Vlasca, p;asa Marginea.
Amatorii sâ se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	I. N. Alexundrecu.
Tipografia Ziarului,, Epoca"
Tipărit cu cerneala Cb. Lorilleu* C-ie Paris	Girant responsabil, C. Ceorgesou.
www.dacoromanica.ro