ANUL m No. 733. A DOUA EDITIUXE MARŢI 3 (15) MAI 4888. NUMERUL B\\| NUMERUL ABO\ \MEXTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Barnrfsrl: La casa Administraţiunel. In Tara : Prin mandate poştale. Pentru i an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streînrtate : La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL îs m NUMERUL AM XC1LRILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS» TRATIA ZIARULUI La Paris : Agrare Havan, Place de la Bourse, A Anunciurl pe pa». IV, linia 30 bani; anunoiuri si reclame pe pag. III, 2 lei linia. I.A PAHIS: se gâseste jurnalul cu IS cent. nuinerul. Ia Kioscul din Bulevardul St. tier-inain. Aio. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACŢ1UNEA ÎV'o. 3,—Piatzu Episcopiei,—IVo. 3 APARE IN TOATE ZILELE RE LUCRU ADVINISTBA ŢI UNEA Xo. 3.—I’iatzn Episcopiei.—!Vo. 3. RADU MIHU-DlMTOA-AlROMfi PUTRIG AIU ADMINISTRAŢIA COMUNALA SUB COLECTIVIŞTI SITUAŢIA PRIVITA DIN STREI tATATE CESTIUNI MILITARE BUST URI COLECTIVISTE CASTELUL TRAGIC „TARA LIBERALA" * Adese ori auzi repetându-se că (ara e liberală şi negreşit că acel ce vorbesc ast fel, exprimă un adever. Nama', trebue se ne înţelegem a-supra sensului cuvintelor. Oare când se zice că «ţara e liberală», aceasta însemnează că ţara întreagă e cu unul singur din partidele existente, şi anume cu partidul zis liberal, In oposiţie cu cele l'alte partide ? Oare aceasta vrea se zică că toată ţara împărtăşeşte ideile distinctive ale cutărui grup, proiectele de reforme speciale cută-rel Înjghebări politice, programul specific a cutărui partid, pus în contradicţie cu programul şi ideile proprii alecutărul alt partid? Câtuşi de puţin. Imensa majoritate a cetăţenilor când zic că «ţara e liberală», înţeleg prin aceasta se a-firme că ei sunt partisanl ai libertăţilor publice, ai sistemului constituţional, ai regimului parlamentar. Ei zic că ţara e liberală in acelaşi sens în care zic că liberale sunt Consti-tuţiunea şi instituţiunile ţerii, care nu sunt proprietatea nici unui partid, ci adăpostesc fără deosebire, toate partidele de o potrivă. Prin urmare este sau dobitocie sau şarlatanism din partea cui-va a face patrimoniul exclusiv a unui partid din libertăţile primordiale ale naţiunii (cum e libertatea presei, a întrunirilor etc) din drepturile fundamentale ale jţerii, cum e egalitatea înaintea legii, din bazele sistemului nostru politic, cum e regimul parlamentar. O asemenea pretenţie ar fi tot atit de ridicolă, precum ar fi din partea conservatorilor aceia d a confisca în profitul lor exclusiv principiile de .ordine, dreptul de proprietate, in-stituţiunea Monarhie! etc. Toate aceste principiuri şi insti-tuţiuni care constituesc bazele Statului, sunt patrimoniul comun al tu-tulor partidelor, şi in limitele acestor drepturi, primite de toţi şi asupra câroranumai încape discuţiune, se înjghebează programele specifice asupra cărora să iveşte lupta între partide. In aceste limite se desfăşură programele tutulor partidelor noastre şi in aceste limite vom aşterne în programul cu care ne vom presinta la alegeri, ideile noastre privitoare la cestiunea ţărănească, la organizaţia magistratura', a bănciî, a comunei etc. şi care toate împreună vor Întocmi programul nostru electoral. De aceea a spune că cuvintele, «ţara e liberală» însemnează că ţara e pentru libertăţile constituţionale şi pentru regimul parlamentar, este un adever. A spune că cuvintele «ţara e liberală» însemnează că ţara merge cu cutare partid şi numai cu cutare partid, este o prostie. Vom reveni. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Bruxela, 12 Maid. «Nord» acuzi pe Austria cft proiectează anexarea României; dar declară că Rusia nu va consimţi nici o dată la aceasta. «Nord» crede că va fi de ajuns a desveli acest proiect pentru a ’l face s6 cadă. Berlin, 12 Maia. Împăratul nu mal are friguri. Supura-ţiunea tot mal e abondentâ. Puterile sporesc tntr'un mod simţitor. Belgrad, 12 Maia. Este inexact că o bandă de o mie de Muntenegreni armaţi ar fi apărut la graniţa sârbească. In realitate, cinci familii muntenegrene, compunându-se din 30 de persoane tn total, ad cerut autorisaţia de a se stabili în Serbia, cea ce li s’aacordat. Liile, 12 Maid. Generalul Boulanger a fost aclamat de mulţime ; totuşi, ca tot d’a-una, câte-va fiuerâturl s’ad amesLecat printre acla-mărl. Borna, 12 Maid. Camera a continuat discuţiunea politicei guvernului tn Africa. D. Crispi declari că nu poate să spună care va fi atitudinea guvernului In viitor. El are încrederea că se va Încheia o pace demnă de Italia, căci şi Englitera şi Negusul doresc sfârşitul ostilităţilor. Din vechile cuceriri ale republicelor i-taliene n’ad rămas nici o urmă; iar Italia cea nouă are totul de făcut In această privinţă, căci întinderea colonială este un element de viaţă pentru naţiunile moderne, Italia nu poate să înceapă prin a fugi. Ea este la Masuah; ea trebue să rămănă acolo. Ordinea de zi care laudă trupele evotatâ prin aclamaţiunî. Moţiunea care cere rechemarea trupelor este respinsă prin 382 voturi contra 40. Ordinea de zi de încredere este aprobată cu o majoritate enormă. Turna, 12 Maid. Prinţul a sosit la amiazî cu suita sa. El a fost primit la Catedrala. Oraşul era decorat tntr’un mod strălucit. Astă seară, prânz oferit de autorităţi, şi iluminaţiuni generale. După programa convenită, prinţul va pleca mâine seară la Rusciuk. Berlin, 13 Maid. împăratul a petrecut o noapte bună. Puterile sale sporesc într’un chip vădit. împăratul s a sculat la 10 ore, şi s a dus făiă să se sprijineascâ în cabinetul săd de lucru. Paris, 13 Maid. Generalul Boulanger a rostit erî la banchetul din Liile un discurs violent în contra deputaţilor cari ad ruinat ţara şi cari nu se gândesc de cât le interesele lor personale. Ei protestează de dorinţa sa de o pace demnă şi onorabilă pentru Franţa. Respinge acuzaţia de dictatură făcută de 500 regi trândavi cari voesc asl-fei să mascheze impopularitatea lor. El termină zicând că această înşelătorie trebue se înceteze, şi că ţara nu aparţine de cât sie-însă’şl: «Trăiască Franţa! Trăiască Republica.» Viena, 13 Maid. Intr’un ordin de zi adresat armatei, împăratul ordonă, cu prilejul inaugurăreî monumentului ridicat Împărătesei Maria-Teresia, pentru a onora şi a conserva a-mintirea strămoşilor imperiali, precum şl a glorioşilor şefi aî armatei, ca cinci regimente să poarte de acum înainte numele împărătesei Maria-Teresia, şi al Împăcaţilor Iosef II, Leopold II, Francisc şi Ferdinand, şi ca 18 regimente să poarte numele de şefi celebri al armatei austro-ungare. Inaugurarea monumentului s a făcut la amiazî, tn faţa Mijestăţilor Lor, a prinţului Imperial, a principesei Stefania, a tutulor membrilor familiei imperiale, a miniştrilor Austriei şi Ungariei, a corpului diplomatic, a demnitarilor Curţii şi ai Statului, In faţa guvernatorilor şi a comandanţilor de corp, şi a descendenţilor personagiilor istorice ce figurează pe monument. îndată după sosirea Imperiului, vălul ce acoperia monumentul căzu în mijlocul sunetului clopotelor şi a 101 tunuri, iar trupele presintară armele. După amiazî, mare prânz la Majestâţile Lor. Toţi membrii familiei imperiale a-sistad. Belgrad, 13 Maid. Ministrul Serbiei la Viena, d. Boghicc-vicl, e numit ministru de clasa I. Varna, 13 Maid. .Azi, Te-Deum la catedrală şi dejun la clubul militar. Recepţiune a deputaţiuni-lor venite din Balcik şi Dobrici. Mâine, plecare la Lom-Palanca. PUTRIG A IU In aceste din urmă zile, s’ad disolvat numeroase consiliurl comunale, şi raporturile către Rege, publicate In «Monitorul oficial», dovedesc cu prisos că pretutindeni a domnit desordine In ad-ministraţiune, nesocotinţă In cheltuell, nepăsare pentru interesele comunei. Astă-zl, comisiunile interimare, numite până ia alegerea noilor consiliurl comunale, vin şi sporesc, prin constatările ce aQ făcut, pasivul colectivităţii, dovedind cu cifre, cu acte, până la ce grad de putrigaid ajunsese administraţia comunală din mai toată ţara sub guvernul Brătianu-Radu Mihaiti. La Botoşani şi la BuzăO, la Piteşti şi la Peatra, la Călăraşi şi In cele-l’alte localităţi, nu te întâlneşti de cât cu a-ceeaşî negligenţâ culpabilă, cu aceeaşi lipsă complectă de solicitudine pentru interesele contribuabililor. La Botoşani se constată ca sunt mandate neplătite încă din luna Ianuarie pentru suma de 46.253 de lei, iar In casa comunală, In loc de bani sunt poliţe de 20.000 lei. Se mal constată că Intr’o singură lună a exerciţiului 88—89, fostul consiliu a dispus de a patra parte a venitului comunei. Apoi, ca încoronare a unei asemenea gestiuni, primarul cu sjutoarele îşi iad lefurile Înainte, iar doicele care lăptea-ză pe copiii găsiţi, sunt neplătite de 2 luni. La Buzăd, comisiunea interimara dovedeşte tovărăşia primarului cu antreprenorul clădirel şcoalelor publice; dovedeşte că acest antreprenor a luat a-proape toate sumele pentru lucrare fără ca dânsa să fie terminată şi fără să i se fi cerut depunerea garanţiei prevăzuta de lege. In sftrşit, nu este consilia disolvat In gestiunea căruia se nu găseşti dovezile pipăite ale stare! de putrigaid In care se afla administraţia sub colectivitate. Şi daca ast-fel se petrecead lucrurile la oraş sub ochii cetăţenilor cu instruc-ţiuue, cu cunoştinţe administrative şi juridice, lesne ne putem da seamă despre ceea ce se petrecea în comunele rurale, cu nişte locuitori simpli. Căuşele rescoalel ţăranilor, de geaba le tot caută presa colectivităţii tn mii şi sute de Împrejurări, mai mult sad mal puţin fantastice; aceste cauze nu ad isvorlt de cât diu putrigaiul general al administraţiei sale. Precum miasmele care es dintr’un trup putrezit nu pot să producă de cât epidemii şi dad naştere acelor boale Îngrozitoare care nimicesc populaţiunl întregi, asemenea şi administraţia can-grenisată a d-lui Ion Brătianu n'a putut să producă de cât azi nemulţumire şi plângeri, iar a doua zi : rescoala. R. IADE MIHA1 - D1MANCEA - WDROMC Publicul ştie că d. procuror Voi-nescu, cu ocasia procesului Andro-nic, a cerut amânarea procesului jentru a se face un supliment de instrucţie şi a se asculta depunerile d-lui Dim. Moruzi, fost prefect de joliţie. După cât ni se zice nouă, sunt jersoane mult mai compromise încă n această afacere, cum sunt de pildă, dd. Dimancea şi Radu Mihaî. Nu crede oare d. procuror, în in-,eresul adevărului, se împingă in-vestigaţiunile sale şi în această direcţiune. Ni se zice, între altele pa d. Ri-mancea nr fi primii de la An-dronic, in cnhinetul d Iui Moruzi, 8000 de Franci,in schimbul sprijinului seu politic pe lângă auto-rilafile judiciare. Ni se mai zice încă, ca d. Radu Mihai, a fost pus in corentul es-croclierielor lui Andronic mult înainte ca acesta se fie arestat de d. Moruzi. XI se zice ca d. RaduMihai este acela care a Împiedicat arestarea lui Andronic, lasândii'l se'sl urmeze profesia în paguba victimelor sale, si probabil în folosul d lui Radu Mihai,căci protec-tiunea d-sale are grozav aerul de complicitate. In line ni se mai zice, ca Andronic si-a continuat escroche rin iaca cât-va timp suh politia d-lui Moruzi, pentru cuventul ca acesta vezcnd in ce mod a fost Andronic ocrotit de d. Radu Mihai.s’nr ii temut ca nu cum-va se puie mâna pe un complice al lui Radu Mihai, silit fiind u implica si pe acesta in afacerea Andronic Gherei. Noi reproducem pur şi simplu aci fapte precise pe care ni le afirmă persoane demne de a fi crezute, şi daca d. judecător de instrucţie doreşte se cheme pe aceste persoane ca martori, suntem gata a arăta numele lor. SUB COLECTIVIŞTI Pentru a’şi da cineva seamă cum erau administrate interesele comunale sub regimul colectivist, reproducem aci câte-va extracte din diferitele raporturi ale ministrului de interne, apărute azi în Monitorul O-ficial pentru disolvarea a mai multor consilii comunale. In privinţa consiliului comunal al urbei Călăraşi, raportul ministrului de interne zice între altele : S’a constatat la acest consilia şi mal cu seamă la aceia din membri săi cărora este tn special Încredinţată administraţiunea comunală, o negligenţă culpabilă la îndeplinirea îndatoririlor şi o lipsă complectă de solicitudine pentru interesele comunei. Ast-fel, pentru a nu cita de cit câte-va caşuri, neexercitându-se nici o priveghere asupra actelor şi conduitei diferiţilor a-genţl comunali, s’a vezut lipsind din casa comunala garanţiile depuse pentru închirierea gheretelor comunei si ceea ce este mai grav, cu toate insistentele unora din membrii consiliului, nu s’a luat nici o mesura pentru descoperirea si chemarea la respun-dere a făptuitorului sustractiunei. De asemenea, cu toate protestările cător-va din consilieri, s’aO scutit In mod arbitrar u-nele persoane de plata taxelor cuvenite comunei. Raportul privitor la disol varea con-siliului comunal al oraşului Piteşti, să exprimă ast-fel: In diferitele funcţiuni comunale şi mal cu seamă tn serviciul perceperel taxelor din accise se numesc şi se menţin persoane care nu ah aptitudinea şi calităţile cerute pentru asemenea servicii, nelnde- plinind alte condiţiunî de cât aceia de a fi rudele sau favoriţii unora din consilierii comunali. Nici o supraveghere nu se exercită asupra modulul cum se execută lucrarea pavagelor de către actualul întreprinzător şi nici o măsură nu se ia In contra acestuia pentru a se aduce la observare condiţiunile contractului, tn cât pa-vagele abia terminate s’att şi deteriorat. Proprietatea rurala a comunei este a-proape desfiinţată prin usurpatiune, iar printre usurpatori se numera chiar unii dintre membrii consiliului. Pentru Botoşani raportul Ministrului constată următoarele fapte : In diferitele funcţiuni ale comunei şi mal cu seamă tn serviciul de percepere să menţin persoane care sunt recunoscute de abusive. Aceşti funcţionari sunt lăsaţi a-pol fără nici un control, în cât din această causă, cele mal mari abuzuri săvtrşindu-se, veniturile comunale aa diminuat In mod simţitor şi un deficit enorm va re-sulta pe seama exerciţiului 1887—1888. Credem de prisos d’a adăogaor-ce fel de comentariu. Rămâne ca alegătorii să ’şi facă a-preciaţiunile lor şi se vază dacă cred nemerit d’a mai d’a Încrederea lur colectiviştilor,pentru întocmirea noilor consilii comunale. CESTIUNI MILITARE Am publicat două articole consecutive asupra inutilităţii fortiflcaţiunilor, datorite uneia din persoanele cele mal competinte In cestiunile militare. Vom publica chiar mâine, dări de seamă a experienţelor făcute la Châ-lons care aQ dovedit defectuositatea cupolelor cuirasate, şi aceste dări de seamă vor corobora conclusiunile la care a ajuns autorul articolelor publicate de noi, cum că fortificaţiunile sunt inutile. Mai este Insă o cestiune care rămâne neelucidată şi asupra căreia sperăm că persoana care ne-a trimes articolele In cestiune ne va da câte-va lămuriri. Autorul acelor articole dovedeşte că fortificaţiunile sunt nefolositoare, ba chiar vătămătoare, Intr’un resbel între Rusia şi Austria, In care teatrul principal de luptă va fi tn Galiţia, iar teritoriul nostru va fi un teren secundar de lupta. Am dori să ştim, cum autorul celor două articole, atât de remarcate, privitoare la fortificatiunl, susţine tesa sa, In caşul când, fie Rusia fie Austria, ar vrea să treacă In Bulgaria şi când cea-l’altă putere vroind să’l tae drumul, ar face din România un teren principal de luptă. Sperăm că corespondentul nostru pentru a oomplecta teza sa, ne va da lămuriri şi la această privinţă. SITUAŢIA PRIVITA DIN STRĂINĂTATE Citim In ziarul «l’Independance Belge» : «In România situaţiunea generală pare a se ameliora într’un mod simţitor. Mişcarea agrară, care pricinuise a-tât de vil alarme In Europa, puţin câte puţin a fost calmată, ne mal Jvindu-se mal nicâerl turburărl In provincie. Ministrul justiţiei d. Marghiloman a supus regelui un raport detaliat privitor la aceste evenimente. D. Ministru nu esitează tn acest raporta recunoaşte că abusurile administraţiei, aii contribuit prea mult la supărarea şi la miseria ţăranilor, cause principale ale revoltei lor. Această afirmare se explică prin faptul că pretutindeni ţăranii s'ad năpustit mal a-desea asupra perceptorilor de imposite şi a autorităţilor declt In contra proprietarilor mari şi exploatatorilor. Mărturisirea d-lul ministru al Justiţii e de altă parte, condamnaţiunea severă a guvernului lui Ion Brătianu, a cărui a-busurî au sftrşit prin a crea o situa-ţiune ne mal suferita. Pentru a preveni ori ce întoarcere a unor asemenea fapte şi pentru a ameliora situaţiunea ţăranilor, guvernul actual va relua proectul d-lui Bratianu, care tinde In a împărţi domeniele Statului şi de a le da în arendă ţăranilor cari cer pământuri. Camerile vor fi invitate a termina urgent cu examinarea acestui important proect de lege. www.dacoromanica.ro EPOCA — 3 MAI DIN DISTRICTE BL ZEL Disolvarea Consiliului comunal al oralului Buxeu Consiliul comunal al acestui oraş a fost disolvat zice «îndreptarea». D-nil I. Demetriad, G. Căpitănescu, NaeStinescu, Ioan Ioachimescu, Ma-teid Mateescu, T. Dinuleseu şi G. R. Bodeaau au fost numiţi membrii al comisiunel interimare. Stupeficţiunea colectiviştilor a fost mare, parte din et aii şi leşinat, ze zice. Ni se spune că Conu Nicu Constanti-nescu, cu câte-va zile înainte de disol-vare, ar fi declarat la vre-o câţl-va negustori colectivişti şi în special lui Nae Ulieru că Consiliul Comunal de aci nu va fi disolvat, pentru că are făgăduiala solemnă a unul înalt personag?l Aşa că disolvarea pentru bieţii coli-vari, afară de pişicherul primar, a fost o bombă neaşteptată. Verificarea gestiunei. Adusurile constatate. Inspecţia ministerului Comisiunea interimară intrând în funcţiune, urmează «Îndreptarea», a procedat imediat la verificarea gestiu-nel căzutului consiliu. Energicul Preşedinte al Consiliului d. Iancu Demetriad, luându’l de scurt pe casierul comunal Cantavară, a constatat că pentru lucrările de construc-ţiune a şcoatelor publice al comunei, contractate cu un oare-care C. T. Ognâ-nescu, tovarăş de tipografie cu Conu Nicu, s’a respuns numitului antrepre-prenor aproape toţi banii, fără ca dânsul se aibă garanţia cerută de lege, şi caetul de sarcine ce ’l-a avut în vedere la licitare. Asemenea s’a mal constatat, că numitului antreprenor, într’un mod arbitrar, i s'a restituit garanţia proviso-rie, fără ca dânsul se aiba depusă pe cea definitivă, ast fel că comuna este expusă a perde o însemnată sumă de ban), fără se aibă în schimb lucrările contractate. D. Preşedinte al comisiunel interimare, a invitat pe d. Procuror a constata aceste abuzuri, care constituesc o vădită delapidare de bani publici. D. Procuror local, intervenind pe lângă ministerul de llnance, s'a delegat d. Inspector financiar Teodor Miller a verifica casa comunei. lata părinteasca administraţie a d-lul Nicu Constantine§cu_ca Primar al a-cestul oraş. * * Nemernicul sub-prefect colectivist G. Borănescu de la Mizil a fost Înlocuit cu d. Lungeanu. In sfârşit bravii MizilenI resuflă. BOTOŞANI Citim în «Vocea Botoşanilor». Iată situaţiunea comunei lăsată Comisiunel interimara: Mandate în suferinţe, neplătite încă cele din Ianuarie a. c. in sumă de lei 46,253 bani 21. Afara d’aceste: primarul a acordat credite, a vârât trate în ladă cu scadenţă la 1 August, în sumă de peste 20,000 lei. Aşa In cât dupe ce lasă mandate neplătite în sumă de 46 253 lei apoi nu încasează nici veniturile comunei, taxa de pe rachid, ci în loc de bani ne dl trate pe suma de 20,000 lei. Impietează dar asupra ave-rel comunale şi absoarbe o sumă de 00,5S3 lei: cu alte cuvinte în prima lună a eserciţiulul anului acestuia 88—89, fostul consiliu a şi dispus de a patra parte a venitului comunal, în cât resursele noilor administratori sunttăete pe timp de trei luni. Iată prima stare a râului moştenit. Ceea ce e mai revoltător e că primarul cu ajutoarele lui ’şi-ad luat lefîle pe Întreaga lună Aprilie, de şi au Încetat d a funcţiona de la 22, iar do cile ce a-lăptează şi Întreţin copii găsiţi nu sunt plătite pe douâ luni în urmă I Atât e de ajuns ca să se înţeleagă din ce soia de oameni se compunea colectivitatea, ce simţuri avead, ce dorinţă pentru binele obştiel păstrai!. BKAILA Socoteala de la târg nu se potriveşte cu acea de a casa Un ziar colectivist din Braila, dă seama în ultimul său număr de întrunirea ce vr’o căli va colectivişti aQ ţinut în Brăila în vederea întrunirel colectiviste de la Bucureşti. Ziarul colectivist adaogă: «După mai multe discursuri de ocn-slune în care s’a reamintit actele mari (??) făcute de partidul liberal în ţară, s'a hotărlt ca în faţa pericolului (??) de care este ameninţată naţiunea Română, să ne strlngem rlndurile (care?) şi să dăm tot concursul acelora care luptă pentru naţionalitate şi libertate. (1111) (Şi colectivitatea, ar fi putut foarte bine să adaoge ziarul colectivist). In acest scop s ad delegat mal mulţi cetăţeni din cel presanţi la această întrunire intimă ca să represinte Brăila liberală, la adunarea de la 2 Maiu din Bucureşti, manifestându-se dorinţa de a merge şi alţi cetăţeni care nu erad faţă în această seară. Cetăţenii delegaţi sunt: D-r I. Apos-toleanu, G. I. Berceanu, R. S. Campi-niu, Gr. P. Cremineanu, Ion Piloţi, Gr. Giani, P. Christescu. D. Moisescu, V. P. Sassu şi Z C. Zamfirescu. Apoi în aceiaş informaţie ziarul colectivist cu un aer de paraponisit zice: «In ultimul moment aflăm cu părere de rău că adunarea din Bucureşti s’a amânat din seara de 2 Maid pentru alta dată (??) Aşa e că socoteala colectiviştilor din Bucureşti nu se potriveşte cu acea a colectiviştilor din Brăila? Sărmana colectivitate! PRAHOVA Conferinţa Pastorala La 7 Aprilie 1888, s’a ţinut în Ploeştl o conferinţa pastorală a preoţilor din Prahova, la care, In urma unor serioase desbaterl, s’a votat următoarea propunere : Să se impuţineze numărul preoţilor atât în comunele urbane cât şi rurale, rămânând pe la bisericele sărace numai câte un preot, iar la cele cu mijloace şi care va avea o enorie de 400 familii să fie doi preoţi. Pământurile bisericilor prisoselnice în comune să se lase spre intre^n^rea clerului esistent în acea comun». Să se reduci numărul e'evilor din S3minaril, aşa ca la fle-care seminarid să nu fie mal mult de 50 elevi. In fie care eparhie să se înfiinţeze câte o şcoală de cântăreţi, şcoale de mare trebuinţă pentru ridicarea bi-sericel. Să înceteze hirotoniile de prpoţl şi diaconi pentru un timp nelimitat. Prin comunele rurale să se transforme învoelile poporanilor cu preoţii în dări fixe percepute de agenţii fiscali şi vărsate în mâinile epitropilor bise-ricel. Să se prevadă salarii şi pentru cântăreţi. Prin comunele urbane să nu se mai hirotonisească preoţi de cât seminariştii cu 7 clase. S5 se prevadă prin budgetul ministerului cultelor în fle-care an câte o sumă oare-care pentru crearea unul fond care să serve ca pensiune văduvelor şi copiilor preoţilor decedaţi. CRONICA BUSTURI COLECTIVISTE Un om glumeţ şi de talent, Sculptor cu rare gusturi, Şl a pus In gând — tn ast moment — Se facă nişte busturl, Reprefntând colectivişti D'tntiia şi-a doua clasă, Unii voioşi şi alţii trişti, — Cum s'o întâmpla se iasă... — Va face întâia p'ăl mal betrăn, Pe Iancu BrăUanu, Cu ftmbet rece de ceapcân Cu nasul Iul Ulmeanu ; Cu ochi de vulpe şi de lup, C'o anecdota ’n gură, Şi gata a ’nloarce un şurup... — Ceva dupe natură — Apoi, sculptorul iuskiuţar, Va face pe Stătescu, P'un general ceasornicar, Pe Sturdţa, Simulescu, Pe Nacu — galben ca un mori — C'un nas din cale-afară; Pe Iepurescu stând sub cort, In gură c’o ţigară... Pe Carada cu capul gol, Cu punga foarte plină, Pe domnul colonel Pistol C'o foarte tristă mină.., Pe Costinescu, pe Moru\, Pe Andronic, activul, Şi pe Sloicescu cel ursu\; Pe Stanian beţivul... Aceste busturl — mâ ’nţelegl! — — Lucrate toate ’n ceară — Vor fi expuse file ’ntregl In soarele de vară... CamlI. ■ INFORMATIUliJ Ni se comunică următoarea telegramă adresată din T.-Măgurele d-lul General Mânu: Sufragiele liber esprimate ale primului colegiu al capitalei ţârei fiind o manifestaţie a înertderei ce inspiră patriotismul d-v. luminat, ne simţim pătrunşi de aceleaşi simţi-minte, pentru a ve presenta cu a-censtâ ocasiune felicitările noastre întru cât şi judeţul nostru revendică onoarea de a ve fi ales în mai multe rinduri ca representant al seu în Corpurile Legiuitoare. Onoare primului colegiu al capitalei. G. T. lonesctt, P. Crăiniceanu, C. loanidi, C. Paciurea, Căpitan A tighel Ivănuşî, Marin lvăuuşt, Paraschiv Ră-dnlescu, I). Burcă, A. D. Mavrodinenu, Mitra Iticia, Iordan Păunescu, Ion Şefa nr seu M. C. Ghigleanu.G. Zahari.Mi-tran Iliescu, Dimian Gamul seu, Mihail Stefănescu, Fraţi Caracudovicî, Fraţi Geananiu, G. M. Cosmescv, D. Bildi-rescu, I. Stoian. Miniştri, afară de d. general Ba-rozzi, lipsind la Galaţi, s’au întrunit eri înainte de amiaz la d. T. Maio-rescu acasă. Ni se spune că in a-ceastâ întrunire s’a hotârît data a-legerilor pentru consili .1 comunal al capitalei. Această dată ar fi foarte apropiată. D. Ion Ghic8, Ministrul plenipotenţiar al României la Londra care de la Miclauşani a plecat direct în Anglia a sosit la Londra şi a reluat deja posesiune de postul seu. Contrariu celor spuse de un confrate n’a fost şi de altmintrelea, nici putea fi vre-o vorbă despre numirea d-lui Alexandru Ghica Brigadier în postul de director general al monopolurilor statului. Din isvor colectivist aflăm că circulara confidenţiala a d-lui ministru al justiţiei către procurorii de pe lângă tribunalele judeţelor în care ţăranii s’a u răsculat, a fost comunica ta Voinţei Naţionale de către d nu Populeauu, atunci încă procuror ge-r erai pe lângă curtea din Bucureşti, dar fara adaosul cu care foaia co-le< ti vi jpt« a însera t’o. Adaosul se datoraşi? jupânului Nichi. Pi blicam aceastainformaţiunesub rezervele cele mai esprese, adăstând rezultatul cercetărilor ce d. Al. Mar-ghi om»n nu va lipsi, credem, se facă ;>entru a dovedi pe autorul in-disoreţiunei şi falşului. întoarcerea în capitală a Regelui şi a Reginei este de-o-cam-data hotă rlta pentru Vinerea viitoare. Se poate însă ca şederea MM. LL. la Sinaia se se prelungeasoâ şi până Duminecă. Din 500 funcţionari câţi sunt a-pro'ipe în rpgia monopolului tutunurilor, 250 au fost forţaţi de către vestitul colectivist Tache Protopo-pes' u să se aboneze la ziarul colectivist Democraţia. Acum când abusivul fost director al regiei a părăsit acest post, suntem convinşi ca se va constata că nici unul dintr'acel care se abonaseră la Democraţia n’a luat ziarul din principii. Leaderul colectivităţi în drojdie, Don Basilio Epureseu, afl«m ca umbla pe capete în judeţul Vlaşca ca se facă abonamente la ziarul colectivist Democraţia. Ni se spune că unul din cetăţeni la care se adresase colectivistul caraghios Epureseu, ca se’l facă Bbo nat la ziarul la c»re şi ilustrisima sa persoană colaborează l’a luat la goană, zicându-î că nici de geaba n’ar primi un ziar colectivist, atât de murdar şi atât de păcătos. As°menea primire a avut pretutindeni caraghiosul colectivist de la Vlaşca. Unele ziare colectiviste cu perfidia lor obicinuită, vorbind de faptul numire! d-lui Gr. Mânu ca director al regiei, ne întreb cum noi acum nu zicem nimic în contra cumulului d. Mânu fiind tot odată şi secretarul g-meral al ministerului de finanţe. Răspunzând nu facem aceasta nici de cum pentru ziarele colectiviste căci cunoşatem mişelia şi rea-vo-inţa lor, ci pentru opiniunea publică. Ast fel dar spunem că primind d. Mânu ca se fie şi director la regie, a declarat că nu va primi doua lefuri ci una. Întrebăm acum pe or-cine: aşa făceau şi colectivişti când erau la putere ? -shs— Ni se adresează următoarea scrisoare: Scumpe d-le Kirilov După cererea d-tale am fost la d. C. C. Dobrescu pentru a’l ruga să ne arate motivele care ’l-au putut face, în calitatea sa de secretar al congresului corpului didactic, să însereze sau să permită a se însera, in procesul verbal al şedinţei din 19 Aprilie a. c. un paragraf ofensător pentru d-ta cu privire la o presupusă eliminare din congres pronunţată In anul 1886 contra d-tale Am arătat d lui Dobrescu că d-ta nu recunoşti a fi fost eliminat pe căile cele drepte din congres şi pretinzi ca să ţi se înfăţişeze documentele de natură a justifica esistenţa măsurei de eliminare în 1886 şi menţinerea ei în anul curent, aceste documente daca există, urmend a se afla chiar în mâinile d-lui Dobrescu. La cererile noastre, repetate şi în o a doua întrevedere ce unul din noi a avut cu d-sa, d. Dobrescu s’a mărginit a răspunde că n’a luat nici o dată o parte fie cât de mică la vre-un act de natură a atinge susceptibilitatea d-tale şi că prin urmare n’are ce justifica,fie prin documentele congresului fie în alt chip. Am făcut atunci se observe d lui Dobrescu că ar fi bine ca d-sa se desemneze pe doi amici ai săi cu care am fi putut discuta în condi-ţiunî inert conforme obiceiurilor, a-tât legitimitatea cererei făcută de noi în numele d-tale, cât şi răspunsul dat de d. Dobrescu. D-sa însă a refuzat. In asemenea condiţiunl noi credem însărcinarea noastră terminată, remâind ca d-ta să iei or-ce alte măsuri vei socoti mai nemerite pentru a ajunge la un rezultat pe care noi nu ’l-am putut dobândi. Primiţi etc. V Filipescu N. Steriade FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (61) H. W O O D CASTELU TRAGIC PARTEA III IX Miss ( ariyle gătită — Zed, şopti Druke, unul din tovarăşii lui Levison, plecându-se la urechea lui, nostime femei văd acolo. Şi cum 11 privesc 1 Ţ'o mal spun, dragă, te lupţi cu dânsul cum s'ar lupta un pftişor cu vîntul. Ar fi trebuit să te retragi la vreme. Levison să făcu galben de ciudă ; să pregătia se răspundă, când un om îmbrăcat cu uniforma albastră a poliţailor, fâcându-şl drum prin mulţime, puse mâna pe umărul b&ronetului. — Sir Francis Levison, eşti priso-nierul med. Levison gîndi Îndată ca unul din creditorii săi ÎI jucase o festă, şi nimic alt ceva nu’I veni In minte. Totuşi să făcu purpurid de ruşine şi mânie : — Jos mâinele, ticâlosule 1 strigă el; cum, Indrăsneştl! Agentul poliţienesc făcu o mişcare lndemăn&tecă şi mulţimea să dădu la o parte. Levison să văzu cu mâinele legate. — Îmi pare rău că trebue să fac a-ceasta In public, zise agentul vorbind tot odată şi mulţimei şi iui Livison; dar n’am putut aresta pe domnul eri seară; şi am mandatul de aducere de eri de la 5 ceasuri. Apoi lntorcându-se spre prisonierul său: — In numele reginei, Sir Francis Levison, te arestez ca acuzat de omorul lui George Hallijohn. Toţi să dădură la o parte lnspăimln-taţi, şi, lntr’o clipă, vestea să răsptndi In piaţa Întreaga. Doamnele care şedead la fereastra lui miss Cornelia văzuse ce să petrecea fără a auzi Insă cuvintele agentului. Fie-care presupunea alt ceva şi Barbara, mişcată, aştepta să i se dea lămuriri In privinţa acestei scene a cărei cuvlnt 11 ghicea. Căt despre Levison era groaznic de văzut. O sudoare lDgheţată curgea de a lungul obrajilor săi învineţiţi, ochii săi măriţi de frică păreau rătăciţi; un fel de horcăit îl eşea din ghlti De odată zări pe Otway Bethel la câţi-va paşi de densul. — Câine 1 răcni el, spumegând de mânie, tu mi-aî fecut’o. — Nu, pe... Ce era să mal zică nimeni nu ştie, câcî vorba ’i fu tăiată de un al doilea agent care, fără multă socoteală, II legase mâinele. — D-le Otway Bethel, In numele reginei, te arestez ca părtaş la omorul lui George Hallijohn 1 Mulţimea devenea din ce In ce mal mirată şi mai Înmărmurită. Colonelul Bethel, lăsând pe Cariyie, naintâ repede. Ştia foarte bine că nepotul său nu era lucru mare, dar să’l vada arestat ca omârâtor... — Ce însemnează asta? întrebă el pe agenţi, poruncitor. — Nu ştim nimic, d-le colonel, răspunse unul din el; aşa ni s'a ordonat in regula. — Jur că sunt nevinovat 1 strigă Otway. — Atunci, d-le, zise politicos agen-tul, n’al decât s’o dovedeşti. — Atunci II arestaţi ca părtaşi cu Richard Hare? Întreba colonelul. — Aşa se vede, d-le colonel, că Richard Hare nu e vinovat şi că nevinovăţia sa va fi dovedita, lată tot ce ştia. Miss Carlyle şi lady Dobode se plecară peste fereastră; cunositatea lor ajunsese ia culme. D-na Hare se afla lângă miss Carlyle. — Ce s'alntlmplat? Întreba ea. — Nu ştia, respunse Cornelia. Ce este? striga ea către cel care se aflad sub fereastra . www.dacoromamca.ro — Este, respunse unul din el, că ad arestat pe flecarul care voia să lupte cu d. Carlyle, şi pe Otway Bethel, ca vinovaţi de uciderea lui Hallijohn, şi prin urmare Richard Hare e nevinovat. Un strigat slabresunâ In salon: biata d-na Hare se apucase să leşine ; bucuria o Înăbuşă. Dar Barbara şi alergase Ia dânsa: — OI mamă, scumpi mamă, fii cu-ragioasâ ! Ed eram sigură că n’a omo-rlt I Enric, adaose ea, făcând semn de departe bărbatului el rătăcit In mulţime, vino sus un moment ca să linişteşti pe mama. Carlyle, In mijlocul larmei ce se făcea, nu auzi ce’i spunea femeia sa, dar Înţelese semnul el, şi urcă In graba scara care ducea la apartamentul sorel sale. Barbara luase pe mama sa lntr'o o-daie de alături; lngenucbiase dinaintea el, luându’l mânele In ale sale şi aco-perindu-le de sărutări. Carlyle, cu tot sângele săd rece, nu se putu impe-dica de a fi un moment mişcat. — Enric, zise sermana mamă, cu lacrimile în ochi, spune’ml adevărul; nu mă Înşela, căci aş muri. Crezi că nevinovăţia fiului med va fi recunoscută ? — Da, sunt sigur. Mu'ţumesc lui D-zedl Dar să poate să fie ticălosul acela.... — Pe onoarea mea o cred, zise d. Carlyle, uitându se In jurul lui dacă nu’l asculta cine-va; dar o spun numai d tale şi Barbarei, căci n’aş vrea să mă audă nimeni altul. Nu mi să cade să joc rolul D-zeuluI răzbunător. Aide, d-nă Hare, linişteşte-te; vel vedea zile mal frumoase. D-na Hare plângea de bucurie, şi Barbara o strângea cu dragoste la sinul săd. — Veghiazâ asupra mamei d-tale, draga mea, îl zise Carlyle, am să mă Întorc In curând; n’o fi ştiind acolo ce m'am făcut. X Tribunalul de la Est-Lynnc Nu puteai, In ziua acea, să arunci un ac In sala tribunalului, atâtera de plină de curioşi. Lordul Mont-Severn avea un loc păstrat anume lângă magistraţi, şi fiul săd, isbutise, dând din coate In dreapta şi In stânga, să ajungă la primul rang al auditorului. Amicii lui Levison care nu credeau că acuzaţia e serioasă şi o luad drept o manevră electorală, erad şi ei de faţă, gesticulând şi vorbind cu glas tare. Scaunul presidenţial era ocupat de d. Hare, mal ţeapăn şi mai rece de cât or când, mândru de nepărtinirea lui vredaică de un roman. Colonelul Bethel era şi el de faţă, d&r foarte palid şi mişcat. Un oare care d.Rubing se presintase ca avocatul acuzatului. (Va urma). EPOCA - 3 MAI H II !■ IT—BbBBH BBXM Sunlern rugaţi a punetn vederea ministrului de Interne următorul fapt: D. Christodol Dubrescu, numit a-cum sub-prefect In judeţul Vâlcea, este vărul d-lui Eugenie Carada şi cumnat al magistratului colectivist Petre Scavitescu. Acest sub prefect a fost unul din agenţi electorali ai colectiviştilor în alegerile trecute. Semnalând zilele trecute d-luî Ministru de interne ceia ce am aflat despre starea deplorabilă a penitenciarelor în general şi în parte a penitenciarului delaMisleaam exprimat dorinţa că reforma sistemului nostru penitenciar se nu lipsească a face parte din cele d’întâi îngrijiri ale guvernului. Aflăm cum că d. Lupu Costalei, pe când se afli director general al penitenciarelor, s’a o-cupatde aproape de reforma pe care o recomandâm şi făcut studii serioase asupra baselor de adoptat pentru dtnsa. N’ar fi bine ci d. Lupu Costaki se facă a profita pe succesorul seu de resultatul studiilor sale? «Telegra Fundescu» de alaltâ erldes-minte în litere mari ştirea cum că d. Hagi Dinescu a vezut pe Preda Fon-tânaru eşind din casa lui Cristescu, fost inspector poliţienesc. Scribi de la «Telegra-Fundescu,» mint. Hagi Dinescu persistâ in decla raţiunea ce ne & făcut cum că a vezut fie Preda Fontânaru eşind şi intrând n casa lui Cristescu. De alt fel Ilagi Dinescu nu mai poate nega ce ne-a zis, de oare ce d-sa a repetat cele de mai sus şi judecătorului, la care a fost chemat să compare. -SHi- Duminică 8 Mai se va da la Teatrul Naţional în beneficiul d-nei A. Nottara Mascoita, operetă în 3 acte de E. Audran. D. Iulian va juca rolul lui Laurent XVII creat cu atât talent de d sa. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Încetare din viaiza. — Individul Mihalache lonescu din str. 13 Septem-bre No. 54 In etate ca de 56 scl, pe când venia a casă a căzut din picioare încetând imediat din viaţă. —x— l'ungasle.—D-nil Nae Petrescu şi Tache lonescu, crezând că timpul dorit de câţi va lihniţi, acel al impâr'eiel generale a sosit, ah mers sad mal bine s’aQ strecurat In magazia d-lui Dimitres-cu din calea Victoriei No. 53, şi ah furat 3 perechi de ghete. Am Înţelege ca aceşti indivizi să fi furat 2 perechi de ghete, dar trei ? ce erah să facă cu a treia pereche ? pe cine voiah să Încalţe ? Iată ce credem ca justiţia va descoperi In cercet&rile sale. Pân'atuncl Insă papugii de mai sus ah fost conduşi la răcoare. Credem că nu vor fi ingraţi providenţei care i-a scăpat de caniculele verei. —x— Lepadat. — Nu trece o zi ca să nu menţionam aci lepădări de copil. Erl a mal fost găsit un copil ca de 5 —6 luni In curtea bisericel Popa-Rusu. Ar trebui ca poliţia să cerceteze şi se găsească pe mumele denaturate care comit asemenea crime. —x— Batae.—Toma Vlaişi şi Gh. Alexan dru ah spart capul Iul Gostache Ştefft-□escu, care s'a transportat la spitalul Brâncovenesc. —x— Alta batae.—Nae lonescu şi soţia sa Leanca ahfostconduşî la secţie fiind că ah bătut pe femeia Zinca Stoica spărgându’i capul. —x— Furt. — Ion Niculescu şi Răducanu Constantin ah furat... un cuţit. Ce naiba voiah să facă cu dlnsul ? El ah fost conduşi la secţie. A TEDITIUNE GLUME IMATIGM D. Lascar Catargiu părăseşte capitala diseară ducendu-se la moşia d-sale din judeţul Govurluiu. * D. Gogu Brâtăşanutn numele unul mare număr de cetăţeni din judeţul Romanaţl ne adresează următoarea telegramă: Romaneţeni sunt fericiţi şi veseli de alegerea distinsului bărbat gene-eral Mânu. li urăm fericire şi ’l felicităm. X Ni se comunică de către un alegător al colegiului I următoarea desminţire : Ziarul «Voinţa Naţională» de la 1 cur., anunţând alegerea d-lul general Mânu ca dpputat al col. I de Ilfov, adaogă : «Nici nu ne îndoiam despre aceasta, In «urma ingerinţelor administraţiei juni-«miste şi a abţinere! alegatorilor liberali.» Subsemnatul alegător al acestui colegih In coloarea de verde, care am luat parte atât la alegerile generale trecute, cât şi la cele din ziua de 29 Aprilie, desfide atât pe «Voinţa Naţională», cât şi pe or care altă reptilă, să ne dovedească un singur şi cel mal n-întemeiat cas tn care administra,ia sah poliţia s« fi ingerat tn or ce mod tn aceste din urmă alegeri; pe când despre poliţia de sub colectivişti, am avut onoare a semnala prin z'urul «Rumăuia», sume. de ilegalităţi, acte arbitrare şi ingerinţe pe faţa comise contra conştiinţe! a-legâlorilor. Deci arii fost mal prudent ca Voinţa şi urcare altă reptilă nici sejnu mal amintească despre ingerinţe, căt despre abţinerea alegătorilor liberal!, răspuud Voinţei poreclite Naţionale că : tn ce priveşte cel puţin ooloarea de verde, spune o neesactilate flagrantă, pe cât timp din listele celor ce ah luat parte la vot, se poate constata că toţi conduc tori colectivişti de odinioară al acestei culori anume : d-nil Gr. Serurie, C. F. Robescu, Atanssiarle, G. loanin băcanul, Al. Bengescu cârciumarul din Dealul Spirei cu tot neamul lor, In totul în numer de 18, ah luat parte activă şi la această alegere parţială; dând concursul lor d-lul Pană Ruesiu, fără Insă să poată avea vre-o altă trecere, ci remâuând numai ca voturile lor personale In număr de 18 dm 273 votanţi. Ruşine mal mare nici că se poate. Ca o probă mal mult despre ceea ce avansez, este că vestitul d. Serurie, unul diu princ palii pretinşi conducători al acestei color , a stat In permanenţă la biuroh ca delegat din partea d-lui Ruescu, cerşind pentru clientul săh voturile alegătorilor. X. X. Intru cât ne priveşte, adăogâm că vom fi recunoscători «V. Naţionale», daca ne va semnala caşuri precise de ingerinţă şi, doritori ca tot d’a-una ca alegerile să fie libere, vom stărui din resputerl ca funcţionarii şi agenţii poliţiei care ar fi putui face ingerinţe, să fie daţi In judecată, de oare ce amicii «V. Naţionale» n’ah crezut de cuviinţă (el care zic că cunosc acte de ingerinţe) ca să ceară, printr'un număr de 10 alegători, trimeterea înaintea juraţilor a funcţionarilor abusivl. De altmintrelea, dupe cât am căutat a ne informa, agenţii poliţieneşti care sunt alegători In colegiul 1, nici nu ah luat parte la alegere» de alaltâerl. * Am anunţat deja că d. Constantin Apostolii care,în ajunul ultimelor a-legerî generale, fusese depărtat din funcţiunile de administrator al creditului agricol al judeţului Brăila, a fost reintegrat în aceste funcţiuni de către actualul ministru al fmun-celor, în urma unei anchete dovedind că motivele pe care se sprijinea depărtarea erou lipsite de ori ce temei şi că numai simpatiile sale pentru unul din candidaţii oposiţiunei f«cuserâ pe d. Apostolu se cada sub urgia colectivişti . Adâogâm azi ca In acelaşi timp când ancheta dovedea nemernicia acusaţiunilor contra d-lui Apostolu, ea scotea la lumină, în sarcina succesorului acestuia, d. Dubrescu, nu numai fapte de natura celor de care d. Apostolu fusese pe nedrept învinovăţit,dar şi altele mult mal grave care au necesitat intervenţiunea parchetului. x Un ziar acusă pe membri! comi-siunei interimare însărcinată cu ad-ministraţiunea afacerilor comunei Bucureşti, şi în special pe d. Pache Protopopescu, prezidentul acestei co-misiuni, d’a căuta pretexte pentru a destitui pe funcţionarii primăriei ca se’i înlocuiască cu oameni ai lor. Acusaţiunea este cu totul neîntemeiată şi frizează calomnia. Nici d. Pache Protopopescu nici cei alţi membrii ai comisiuneî nu vor uita că provizoratul misiunei lor le interzice d’a face In serviciile comunei alte schimbări de cât acelea absolut urgente şi nu vor destitui de cât pe funcţionarii pe care ’I vordovedi incapabili sau de rea credinţă. Garantăm aceasta. * DIN ABUSURILE D-LUI STURDZA Ni se trimit următoarele renduri, care denotă prea puţina scrupulosi-tate a d-lui Sturdza, pe când era ministru, în ceea ce priveşte drepturile funcţionarilor cari voesc a rămâne independenţi şi a nu servi ca agenţi electorali, ai cutârei seu cutăreî persoane politice, susţinute şi agreate de guvern. D. Maiorescu, ministru Cultelor şi Instrucţiune! publice, a promis delegaţilor societâţel Corpului didactic că va repara or ce neajunsuri caus&te profesorilor ae predecesorul săh. învăţătorii d* toate gradele şi presa independentă au rămas pe deplin mulţumiţi de aceste promisiuni şi ah constatat încă odată în demnul ministru al scoalelor un bărbat al ordinel. Aducem la cunoştinţa d-lul Maiorescu un caz arbitrar ai fostului ministru D. Slurdza, in care se va vedea că numai bunul plac, carecaracterisa pe colectivişti, era cuvăntu de ordine al acestui ministru. E vorba de Înlocuirea fostului revizor-scolar al circumscripţiei Dîmboviţa-Mus-cel, C. Alessandrescu. Acest revizor, care ’şl Indeplinia datoriile In modul c I mal conştiincios, care In cursul celor 14 ani cât a fost revizor şi institutor n’a avut măcar o observaţiun», a fost tDlocuit pentru că aşa a voit fostul ministru al justiţiei, Eugeniu Stâtesr.u, prefectul de Muscel şi depuUţi colectivişti al judeţelor Dâmboviţa şi Muscel. Prefectul de Muscel, un om de paie, a-mic al d-lul Sturdz», vorbia acestuia, ’I Scria, ’l telegrafia : «daca nu veţi înlocui pe revisor, perdem colegiul al IlI-lea, căci in-velatorii tzin prea mult la ei.» Colectivistul Chiru et Compania ar*ta : «Nu suntem siguri de reuşita daca revizorul nu va fi înlocuit.» D. Staiescu reclamă contrâ-I pentru că s’a opus să calce legea fată cu o protejată a sa, Învăţătoare tn comuna Bezisda. D-«a cerea revizorului să nu’i reţină 30 la sută din salarih, când legea gradaţiei, zice» n-văţâtorilor suplimentari li se vor reţine 30 la sută din salariu primitiv». Vom proba toate acestea. D. Slurdza, fără a ţine compt că revi- sorul nu este agent electoral, că statul ’i plâteş'e să 'şl îngrijească de datorii, a găsit de cuviinţă să se adreseze cu un raport eătre Majestatea St şi să-J roage «cu profund respect să bine-voiască a’l înlocui». Datu-şi a d. Slurdza compt de cea ce face şi n’a crezut că ooima publică ’l va trage la ră puudere? Nu c-edea d-sa că se vor găsi tn urmă miniştri care să’i întrebe pentru ce?.., după cum credem că va face d. Maiorescu? Nicl-o reclam&ţiune n’a existat contra d-lul Alexandrescu, tn cursul celor patru am din urmă cât a fost revisor-seolar, cu toate că a făcut o reformă radicală In Invăţămtntul rura a) circumscripţiei. D. Sturdza în acest interval nu’l a respins nici un raport privitor fie la îmbunătăţiri şcolare, fie la transferări, fie 1& destituiri de învăţători. Cum se face că este înlocuit cu 10 zde înainte de alegeri?Il era teamă că va combate pe protejatul săil Nâsiâseanu, primarul din Ilucâr? Dar atunci pentru ce d. Haret nu-1 a primit demisiuuea, când d. Alecsandrescu ’i-a dat-o şi pentru ce a găsit de cuviinţă se’l (ntocuiasca fora nici un motiv ? Atlăm că îndată ce ministerul s'a schimbat, d. Alecsandrescu, actual institutor tn Târgovişte, a presentat o cerere d-lul Ma-iorescu, în care declară că: «Daca şi d v. veţi găsi de euvinţâ că pe drept am fost tnlocuit tn funcţiunea de revisor-seolar, vă rog se bine-voiţl a-mi primi demi-siunea şi din poslul de institutor, ca nedemn de o aşa frumoasă şi nobilă chemare». Cerem de la d. Maiorescu să satisfacă pe cel loviţi arDitrariceşte de un ministru în care clocotea veninul paşi inilor şi care voia se facă din membrii corpului didactic nişte agenţi electorali şi să isbe&scâ pe acel care nu voi ih să se supună oarbelor Iul pasiuni. X Ghica Deleenu cu d-şoara A. Sma- randa Niculescu, fiica marelui proprietar ilie Niculescu. Nuni au fost d şoara E iza Ştirbei vara ginerulul, şi fratele acestuia d. Grigore Ghica Deleanu. Nădăjduim câ acum când a scăpat de epitropia d-lui T. Protopopescu, d. ministru de finanţe va începe a se ocupa se dea opiniuneî publice satisfacţia ce aşteaptă de prea mult timp deja cercetând şi scoţind la lumină, nenumăratele şi năprasnicele abusurî severşite la administraţia finanţelor în 12 ani. Oditâ ce vom fi vezut un pas făcut pe această cale ne vom grăbi a supune d lui ministru de finanţe o listă de f«pte ce vor proba îndestul lipsa de grije şi aviditatea de a trafica a tuturor colectiviştilor care au trecut pe la ministerul de finanţe. X Citim In România Libera : Credem câ suntem bine informaţi afirmând câ dis ilvarea Corpurilor Legiuitoare nu va avea loc înainte de începutul lui Iulie, aşa câ alegerile generale se vor face între 1 şi 15 Septembrie. X Incidentul ivit intre d. C. Micl-escu şi d. Xenopolu spune România Liberă,era îndeobşte cunoscut. N’am voit înse se vorbim de densul de oare-ce ştiam afacerea pe cale de a fi regulată pe terenul onoariî. Voinţa Naţională de eri, avend probabil motive pentru a se depărta de această discreţiune, afacerea intră în domeniul public. Se va şti probabil în curend dacă sunt avocaţi care se caute a’şi da un credit imaginar servindu-se de numele miniştrilor. Dar cum tre-bue calificată purtarea unui magistrat care în loc se destâinue direct şefului seu faptele ce se petrec, le colportează prin gazete şi aduce împrejurul numelui seu o publicitate gălăgioasă foarte dăunătoare tribunalului din care face parte? X Aflăm că in curînd se vor face mari schimbări atât în interiorul cât şi în exteriorul administraţiei Minis-teriului industriei comerciului, agri-culturei şi doraenielor. X De călre percepţia circumscripţii I (coloaiei de Roşu) s’a contractat obiceiul de a se primi coutribuţiile de pe la cetăţeni fără a li se libera chitanţe. Multora din aceştia li se zice «lăsaţi banii aci şi veniţ: mâine dupe chitanţe » Acest sistem e oprit de lege şi poate da naştere la recla maţiuni. Credem câ perceptorul In opţiune, pe viitor nu se va mai abate de la lege. X Aflăm cu părere de reu moartea d-lui Dumitru Costovici, încetat din viaţă în comuna Zimnicea la versta de 66 an!. El lasă o soţie şi cinci copii. X Societatea generală a Studenţilor Universitari din România va da Joi 12 Ma’ în sala Teatrului Naţional un concert,cu graţiosul eoncursal doamnelor Chrisenghy şi T. lonescu,a d-rei Cinpagea, şiad-lor Fleva, Viâdoianu, Iulian Mdteescu, Dumitresou şi alte Fersoane care au bine-voit a se o -ri pentru acest scop. X Intre cele dintftiu clădiri a cărei începere s’a hitsrit se se facă chiar în anul aoesta va fi şi acea a localului ministerului de culte. x Dd. Grigo,'eŞt fănescu.A. Colorian, Al. Voriceanu, G. Cantile si St. Sih-leanu sunt numiţi membri tn oomi-siunea filoxerică. x Erl s’a celebrat la Biserica Poam- www.dacoromamca.ro ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS Consfantinopol, 13 Maih. — Via Varna. — Expiicaţiunile mulţumitoare primite de pretutindeni ah restabilit liniştea la Yildiz Kiosk In privinţa demonstraţiei navale. Oare-care cercuri pretind azi câ Fran -ţa va face o demonstraţie navală la Barcelona prin desfăşurarea unei flote de vr’o 20 de cuirasate Constantinopol. 13 Maih. — Via Varna.—După ştirile din Serbia, situa-ţiunea la graniţa contmuâ a fl critică. Trupe şi muniţii sunt expediate pe diferite puncte, mal cu seamă la Varna. Grecia persistă a cere menţinerea consulului săh din Monastir a cărui strămutare a cerut’o Poarta. Dacăplnă Joia viitoare, Poarta nu consimte la întoarcerea acestui consul, Grecia ustnd de represalii, va cere strămutarea consulului ottomsn din Lansa. Constantinopol, 14 Maih. — Via Atena. — Răspunzând depeşilor Porţii In privinţa unei pretinse demonstra-ţiunl navale, ambasadorii otomani ah telegrafist In general câ Spania adresase invitaţiunl tutulor puterilor pentru a asista la inaugurarea exposiţiel din Barcelona, şi câ diferite escadre vor merge la Barcelona pentru aceasta. Ambasadorii adaogă câ miniştrii puterilor străine ah declarat că nu ştihdacâ aceste escadre vor merge In urmă tn Levant. 0 împrejurare care face incidentul mal plăcut e câ Poarta a primit eri in-vitaţiunea din partea Spaniei de a asista la inaugurarea exposiţiel de la Barcelona. Paris, 14 Maih. — La banchetul dat eri la Valenciennes, generalul Boulan-ger a afirmat devotamentul său pentru patrie şi Republică ; el a protestat din noh In contra acusaţiunii că aspiră la dictatură şi că doreşte n-sboiul ofensiv la care numai un crim nal sah un smintit ar putea să se gmdt-ască. Generalul sflrşeşte zicând : «Să ne ocupam numai de poporul care suferă de politica bastarda dirigiata de bas tardaţi, şi de Franţa care cere să se ridice şi pe care voiesc să o micşoreze. Vienn, 14 Maih. — «Corespondenţa Politica» zice ca însărcinatul de afaceri al Bu gariei la Belgrad a atras atenţiunea guvernului sârbesc asupra ivirii de bande mici de alungul graniţei bul-garo-sărbeştt, mat cu seama In direcţiunea oraşului Tlrn. Guvernul sârbesc a făgăduit că va lua imediat măsurile trebuincioase pentru a asigura liniştea graniţei. Belgrad, 14 Maiu.— Regele Serbiei a plecat cu o suită mică la Viena, însărcinând consiliul min’ştrilor cu regenţa regatului tn timpul lipsei sale. Berlin, 14 Maih. — împăratul a petrecut o noapte foarte bună şi s'a sculat la 10 ore. Supuraţiunea descreşte. ANUNCIU D-nii Acţionar! al Societăţi de Basalt Artificial şi de Ceramică de la Cotrocenî sunt informaţi câ cuponul de dividende No. 3, pentru exerciţiul 1887, se va plăti cu începere de la 13/25 Aprilie 1888 cu câte lei 2-750 de acţiune adică 11 la sută din capitalul vărsat la casa societâtel, str. Doamnei No. 14-bis tn toate zilele de la orele 2—4 p. m. Direcţiunea. LA CONCURENTA De mezeluri si brânzeturi pentru Sfintele Serbatori C. T. CHRISTOFOR „LA MARINAR« Calea Victoriei, No. 100, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. Zahăr franţuzesc. . . . kilo 1—10 Zahăr cubic CC 1—20 Cefea martinică cal. 1 . . CC 4—40 Cafea Rio « 1 . . 3—60 Luminări Apollo verit. 560 gr. 1-65 « de lux cal. I . . kilo 1—40 Unt-de-lemn francez . . CC 3 « grecesc . . CC 2 Orez turcesc « 50 Făină de Pesta cal. I . . 60 « « « CC II CC 40 Macaroane de Italia cai. I. CC 1—20 Fidea « «« « 1. CC 1—20 Măsline dulci « 2 Ceaiu comp. col. cutia. . a 4 Rom Englezesc . . . . Litru 3 -60 VINURI DE MASA ALESE Conservate de mine in propriele mele pivniţe Vin negru «le Nieoresti \eehi «te 4 aul l.itru fr. I Vin alb de DragaNiani vechi de 4 ani Litru fr. 1. 141 Cu stima C. T. CHRISTOFOR DE VENZARE “r cu grădina mare şi pomi roditori asemenea si un loc cu doua fatzade cu o prăvălie. Doritorii se vor adresa la unica fiică şi mostemtoare Elena Burelly Ptoeşti piaţa Unirel 1. 7,a SE ARENDEAZA viitor pariâm a «lin mo«ia ŢIGaN-ŞTl-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de 10 minute de Alexandria, în tntindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, ma găsii pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa la ' Radacţia acestui ziar. DOCTORUL ASSAKY S A mutat 7 fale» Dorobanţilor MARELE HOTEL CARAIMAN SINAIA In ceA mal frumoasa pasiţie $i cel mal confortabil, 95 camere peste drum de gara. RESTAURANT DE PRIMUL ORDIN BucAt&rie francezi şi Română sub direcţiunea unuia din primii bucătari din Capitală. A preveni prin telegramă pentru a reţine a-pariamente sad camere. Cu stimă, 744 Antreprenor Oumitru Dumitrescu. FOSTA CASA DE BANCA sTsCHIMB RUFER & ST^EHLI ACUM I. STOLI şi’a transferat biurourile sale din strada Lipscani 47 In strada Doamnei No. 1B lângă Creditul Funciar Urban sediul fostei Bănci «Prevederea». Casa seva ocupa ca şi t nţ trecut cu cumpărarea si vânzarea efectelor publice, tn condiţiunile cele mal avan-tagioase. 748. APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE MAGASINUL DE COLONIALE N. IOWID & C-re 8. STRADA I.irSt AM 8,-BUCURESCI Comande se pot efectua tn toată ţară. Pentru F&rmaoiştil se face rabat. MCOLAE AL. PAPADAT AVOCAT S'a mutat strada Doamnei 15 casa societâţel «Prevederea». HC llffcll A DT mpa-lanca (lăngă Dunăre) 150 cal buni ungureşti de lux şi de luerfn «late de 5—6 ani, vtazarea se face prin licitaţie du-biieâ y Dor tori sunt rugaţi să se presinte la ziua arătată. Informaţiunl se oot lua la d. M Littmau Bucureşti str. Smirdan, i». 742 EPOCA — 3 MA1U CASA DE SCHIMB I. M. F E R M 0 Slratl* Lipscani, Xo. 27 Cumpera sivinde efecte publice si fa.ce or-ce schimb de monezi Curs n 1 Bucureşti 2 Maiu i 888 Cump. vend. 5 0/0 Renta amort'sabila bl ? 4 92 1 2 5 0/0 Renta perpetua 8» 90 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig deşt drum de fer 91 911/2 7 0/0 Scris. func. rurale 106 1'4 106 34 5 0(0 Scris. func. rurale 90 91 14 1 0/0 Scrie. func. urbane 104 1/4 104 1/2 5 ţWO Scris func urbane 5 OiO Scris, l'unc. urbane Urbane 5 0/0 laşi 97 1/2 98 1/2 86 1 4 86 3,4 75 76 8 O/q împrumutul comunal Oblig. Casei pens (lei 10 dob.) 74 T4 210 215 tmnrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 3i 37 960 970 Acţiuni «Dacia-Romflnia» 2.30 240 » Naţionala 200 220 » Constructiuni 70 80 Argint contra aur 1. 95 16 20 Bdete de banca contra aur 15 95 16 20 Florini austriaci Tendinţa liniştită 2 01 2 02 MMsams. smmm GG TRIX VEXZAREA LOR DE PESTE 6,000,000 DE BUCĂŢI de la existenta fabricei, sunt recunoscute ca cele mal bune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superioritatea acestor maşini este chiar esistenţa de mal bine de 30 ani a fabricei THE SINGER MkNUFACTQRING Co. IN NEW-YORK şi continuă întrebuinţarea numelui 66 din partea altor fabricanţi şi vânzători pentru recomandarea maşi- nelor lor imitate MASTNE ORIGIXALE DE CUSUT „ SINGER “ se vând, dupe plata unei modeste arvune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata tn rate septamânale sail lunare tn România afara de magasinul meO din Bucureşti încă în : laşi, Str. Lapusneanu, Gainti, Slr Domneasen, Craiova, Str. Lipscani, Plocsti, Str. Lipscani 41 Unde se afla atelierul da reparatiuni şi deposite de multe parti de maşina, unsoare, aţă şi ibrişim Bucureşti— Gr. NEIDLIN GER — Bucureşti Bulevardul Elmabeta. Băile Eforiei FORNISOR AL MAI MULTOR CASE DIN STRĂINĂTATE CASA DE SCHIMB MOSCU N AC H M I AS No. 8, tn palatul Principele Dimilrie Ghika Sir. Lipscani, In fada noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România) Bucureşti Cumpără 8i vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 2 Maiu 1888 Cump. Vinde 5 % Itenta amortisabila 92 9» ; : 5 % ,, româna perpetua 89 K 90 A C % Obligaţiuni desial rConv rur.1 90 H 91 A C % „ C. V. Ii. 5 % „ llnnicipala 74 7* ^ lu Ir. , Casei pens. [300 L.] 212 210 7 % Scrisuri funciare rurale 106 100 % 90 ’A 91 k 7 % „ „ urbane 103 104 6 % 9* % 97 % 5 80 bli 6 k „ ,, Usi 7* 16 3,4 3 % Obl. Scrbesti cu prim# 67 70 lin. cu prime Buc. fîo lei) 36 38 Losuri crucea roşie babane 27 30 „ Otomane cu primo 40 42 Losuri iiasilica bombau 17 20 Aci. bacia-ltomânia „ Soc. Naţionala ., Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete ir. 75 16 25 Florini Wal. Amlrluc 200 202 Mărci germane 124 126 Bancnote francase 100 101 „ italiana 92 100 Ruble liârlie 21C 215 NB. Cursul est# socotii iu aur Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC Bucureşti.—Calea Văcăreşti No. 192—Bucureşti Se însărcinează cu constructiunl de turbine şi mori cu preturi mal redusede căt acele din Viena şi Pesta. Preciul Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900 $ » » » 1 » » 46 » 2100 » » » 2 pic tre » 36 » 3600 » » » 2 pietre » 42 » 3800 Esecutează repede or-ce lucru de urnătorie safi mecanică ; precum : olane simple şi ornate. Mare asortiment de moblile pentru gradină, armamente pentru grajduri şi teascuri ele vin, etc. Mare deposit de grinzi de fer. raiuri pentru vagoane, Deacauvile, teve de tuci. Marc asortiment de pietre de moara, La Ferte-sous-jourtrs LA GRADINA GEORGE I0ANID Strada. Polona No. 104 SE AFLA DE VENZARE TRANDAFIRI în oala altoiţi în măceşi de diferite culori, in număr de 160 feluri aleşi din colecţia generală a trandafirilor lot ce poate fi mal frumos, înflorirea lor sunt remontanţl adică Înfloreşte toată vara, aceşti trandafiri in oală se pot replanta in or-ce timp, preţul pentru unul este de lei 5,4, Ş, Se ia dupe înălţime. Domnii amatori din districte care vor dori acum para sunt rugaţi pentru comande a se a-dresa prin epistole la zisa grădină, comanda va li însoţita de valoarea Iul prin mandat postai, şi de îndată se va expedia comanda prin calcă ferata cu marea vitesă. 7jz. I0AN CH. WARTHA MASSEUR Doctorand în medicină, Elev al profesorului dr. Reibmeyr din Viena. Hotel Dacia No. 33. mm Cal. V ictorii Pal. Dac.-Rom. vanm LA OFtASUL VIENA A Lâ VILLE DEVIENNE vis-ă-vis de Lib. Socec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatate sl soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, son ete si prosoape de pAnza. Olandă veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domn ide Fii d’Ecosse, de bumbac, de lăna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lăna după sistemul profesorului Dr. G. Jirgtr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Maro asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trouftouri complecte pentru fidautatl. S.nyettes niTroasoarl pentru eopii. Tronxourl pentru pensionate, oteluri oi reotaurantnrl. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGl, NOSTRU ILUSTRAT SI VA Vi TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI. PALATUL «DACIA-ROMANIA. vis-â-vis de librăria Socec 535 «x: x xo>x: M v £v MANOACH DEPOSIT DE LEMNĂRIE * PENTRU CONSTRUCŢII Sl DE FOC X Calea Grivitzei, No. 153 Lângă Gara de Nord, Staţiunea Tranvaiului COMPTUARU Strada Sf*. Ioan-nou, NTo. 1 :xe X X # &X" BUCURE8TI TX0XZ 695 ■X X# nan ADMIRABILA NOUTATE! MOLDÂCOT ROTATIV PATENT LONDON II PORTATIVA DE BUZUNAR t u duble împunsături ne deseusntoare m ? ■e#a- mm ATELIER SPECIAL rsit DE f u §: MOBLE SCULPTATE I -csaasvjEss*- ţp S'a deschis in fulea Victoriei, IV’o. 120, vis a vis de MQă Palatul Ştirbei, un magasin al acestui atelier, unde se ’Ş' poate găsi şi comanda tot-d auna di'erite moliile sculptate, cu preţuri moderate, precum «aii do indurare, de lectura, iatacuri, antreuri etc. Cu stimă, V. MAYER. 573 ----------©@ @------------- m t >xexi PRIMA FABRICA ROMANA DE CRAVATE IN FONDATA IN ANUL 1870 No. 20. - Strada Şelari. - No. 20 | MARE A SORT IM ENTde CR A VA TK (i\T\ DE DIFERITE STOFE NEGRE Sl FECIE Asemenea se primesc comande cu bucata şi cu duzina dispuirid tot d’auna de fasoanele cele mal nuoi. _ Preciupj foarte moderate. ££ 690 FRATEţJLY IOSEPH. I.X itoăăttttam—i «Fermecătoarea» este o perfectă maşină de cusut cu împunsătură din suveica. Ea coase fără nici o deosebire or-ce materie, de la şifonul cel mal subţire până la cel mal gros postav chiar şi piele. Această maşină este solidă şi durabilă ca şi ma-şmele cele mari costisitoare. Ea este aşa de simpla că uicî odată nu poate să se strice. Fie-care, chier şi un copil poate învăţa tn câte-va minute se coasă. PRECIUL 25 LEI Singurulrepresentantpentruloată România, Serbia, Bulgaria şi Grecia MAX LICHTEND0RF BUCUREŞTI Roulevardnl Elisabetlia, Grand Hotel du Koulevard unde se afla depcul general Rog nu confundaţi GRAND HOTEL Dl) BOULEVABD SAPUN VENUS SI SĂPUN DE FLOAREA SOARELUI IDE DOCTORUL POPP din Floarea Soarea sunt actualmente Săpunurile de toaleta la moda ale Damelor din cercurile cele mal înalte si întrec prin fineţa lor cele maî bune săpunuri de toaletă asistente I. G. POPP Fnrnisor al Curtei I. si It. Viena I, Kog-nerstrasse Xo. 2 & SE C2BES &HTCJJE8E SJL?OT!JR! se gftseste de venzare la F. W.Zurner, loan Tzetzu, Drogue-ria Bras, Guslav Ritz, A. Varlanescu si la Magasinul de Par-fumerie ,,Stdla." :xm>c IX€> FRIOERICH PILDNER Bucureşti — 60, Strada Carol, 60 — Bucureşti ^ Pentru a mulţumi pe onor. clientela nm adus m TRIFOI-LUTZERNA SUPERFINA verificat ti plumbuit de biuroul Statalul, resărirea e garantată cu 9ŞO|0. Iarba de grădină, din cea mal buna calitate. Precum şi toate cele-1 alte seminţe adica : de Legume, Flori şi de Pădure numai din cele de primul rang. Cataloage se trimit dupe eerere franco. Asemenea se guseste si toate felurile de semince pentru or-ce fol de paseri, numai recolta din urma. aia X recomandam: LEGAT0RIA DE CÂRTI F~m ţa w S «Sa Unde trebue se se adreseze or-ce comande Onoratul public este rugat a veni a Depoul generai ca s6 se convingă de buna funcţionare a acestor maşini. Se trimite această maşină cu instrucţiune contra unui mandat postai de lei 27, franco in toată ţara. it»i -a STRADA BIS RIDA lENEI No. 10, CASA BiSERISEI DiNTR'O ZI Bl'lTHERTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, asemenea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. X m x in i S d MOAŞE » PRACTICANTA DIN PARIS anunţă onor. sale clientele că s’a mutat din Stiada Scaunele No. 66 în Strada Dreapta No. 20 (Pitar Moşu). Orele de consultaţiunl 1d toate zilele de la i—3 p. m. 741 n C A D C M n A T de la sf Gheorghe Ut HnCnUMl 1890 înainte, moşia Pietrişu din districtul Vlasca, plasa Marginea. Amatorii să se adre seze Strada Diacone-selor, 4. I. X'. Alexandrecu. MARELE HOTEL UE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel ma1 mare şi elegant hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei în faţa stradet Lipscani, din nod clădit, avănd patru faţade, hst-fel In cât toate ferestrele respândesc tn stradă. Cu desăvârşire noii montat, dupe sistemul cel mai modern, având restaurant si cafenea foarte spaţ oasâ, be rarie şi alte confort ri,curăţenie cea ma-esemp ară Salon pentru soarele, nunţi, bancneturl şi altei.'. Toate lucrurile de consumaţie de p ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel mai prompt. PH. HUO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI KU60 CIN BRAIL J I o 29 42, Calea Victoriei, 42 Recomandam onor. public bogatul nostru asortiment de Haine gata emile si lucrate de noi aici dupe ultimele jurnale. Tot de odată încunoştiinţfim onor. noastră clientelă că ne-a sosit asortimentul complect de stofe veritabile franceze sl engleze pentru comande. Preciuri fosrte convenabile. Cu stimă, Oi’oitoria. Rosenzweig 9iţ Calea Victoriei, 42. H 1)111(11 M PARCHETE MASIV BUCHER & DURRER Bucureşti, Strada Berzei No. 69 SPECIALITATE IN PARCHETE PARCHETE SISTEM AMERICAN SI PARCHETE IN TABLE PRIMIREA DE FURHISAhEA Sl AŞEZAREA VINDEREA DE SGAIMffî) DE STEJAR uscat artificial PENTRU TEMPLARI, SCULPTORI Sl SCARARIE, ETC. 712 I Tipografia Ziarului,, t£po°a‘ NKi.titîNrjfir iMCaxTOie P^bT Oirant responsabil, C, Ceorgesou.