ANUL III No. 732
A^DOUA ED1TIUNE
DUMINECĂ 1 (13) MAI 1888.
NUMERUL i:i B1M NUMERUL
ABOWftIEXTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O'A-UNA ÎNAINTE
In Bncnrcsci: La casa Adininistraţiunel. In Tara : Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 10 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In streînriate : La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL Io BANI NUMERUL
AXl XCILRII E
DIN ROMANI» SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS*
TRATIA ZIARULUI
I.n Paris: Agr ace Ha vas. Plane de la Bowse. * AnunciurI pe pag. IV, linia 30 bani; anunciuri si reclame pe pag. III, 2 lei linia.
I,,\ PARIS: segăsestejurnalul cu I."> cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-uiain. Au. S I.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢIUNEA
IVo. 3,— Pinl/a Episcopiei,—No. 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA ŢICNEA ÎVo. 3.—Piatza Episcopiei.—IVo. 3.
MWIUII
■■ ' ■■
IWMHUnUgSBg
ALEGEREA DE ERI
PUTINA DEMNITATE D LE PANU ANCHETA
DE LA
BANCA NAŢIONALA
FORTIFICAŢIILE BUCUREŞTILOR
DEBUTUL D-REI SÂNI IN ,, FAUST" PROVISORIU IMPOSITUL LICENŢEI
CASTELUL TRAGIC
ALEGEREA RE ERI
Cele 903 voturi dobândite eri de d. general Mânu constituesc un succes a cărei semnificaţie trebue bine precizata.
Alegerea generalului Mânu este mai intâiu o înfrângere pentru colectivişti.
Or cât ar spune ei că s’au abţinut, sunt fapte care dovedesc contrariul. Unele gazete colectiviste, ca Unirea, au patronat pe faţă alegerea d-luiPană Buescu, iar tot statul major colectivist din capitală cu dd. Bi-bicescu , C. F. Robeseu, Serurie, Hernia, etc, de opt zile făcea propagandă şi Întruniri pentru a asigura succesul d-lui Pană Buescu.
Apoi se poate vedea chiar prin procesele-verbale ale alegerii că ei au participat la vot.
Dar chiar altminteri se fie, este un fapt netăgăduit că nici chiar în alegeri generale, unde mai mulţi a-legetori iau parte la vot, nimeni n’a dobăndit nici o dată atâtea voturi în colegiul I de Ilfov, câte a dobândit generalul Mânu într’o alegere parţială.
Candidatul nostru a întrunit eri 100 de voturi mai mult de cât dd. Câmpineanu şi Nacu, acel care au dobândit cele mai multe voturi la ultimele alegeri generale.
Suntem curioşi se ştim daca colectiviştii vor mai susţine că ei re-presintâ imensa majoritate în Capitală, astă-zi când acea majoritate se resumă in cele 69 de voturi ale d-luî Pană Buescu.
Şi nici măcar acele 69 de voturi nu le acordăm lor, căci am avut regretul se vedem că câţî-va din a-liaţii noştri au crezut de cuviinţă se dea concursul lor d-lui Pană Buescu şi se combată pe generalul Mânu. Aşa chiar d. Dim. Brătianu a declarat, în comitetul executiv al coaliţii, «că daca d. general Mânu Îşi va pune candidatura, nu numai că d-sa nu’l va susţine, dar chiar îl va combate.»
Apoi d. Pană Bu6scu este şi membru în comitetul executiv al d-lui Dim. Brătianu şi această calitate, pe care nimeni nu’i a contestat’o, nu putea fi cu desevîrşire despărţită de persoana sa.
Dar ca se precisăm sensul acestei alegeri, se reproducem câte-va extracte din ziare, pe care negreşit le-au avut In vedere alegătorii când s’au dus la vot.
Ziarul colectivist Unirea publică, între altele, sub titlul: Candidat liberal, aceste rîndurî:
«Aceste consideraţiunl ne fac să ne ucSn cu alegătorii ce susţin candidatura d-®îi
Buescu şi să-I îndemnăm să lucreze cu inimă, asiguraţi fiind că fac bine din toate punctele de vedere şi mal cu seamă din punctul de vedere al liberalismului.» etc.
La rindul ei Lupta a publicat în litere mari, următorul apel:
«Mal mulţi alegători propun candidatura d-lul Pană Buescu, la alegerea col. I de Ilfov, care va avea loc la 29 corent.»
«Aceasta candidatura are cei mai mulţi sorti de isbănda, fiind susţinuta de marea mulţime a alegatorilor.
«Din parte-ne, nu putem de cât se Indem-nem pe alegatori, ca se susţină candidatura unui vechiu luptător pentru liberalism.»
In fine Naţiunea a publicat in capul informaţiunelor sale următoarele rîndurî :
«Mal mulţi alegători al colegiului I-id de deputaţi din Ilfov a0 propu9 şi susţin candidatura d-lul Pană Buescu pentruale-gerea de la 29 a acestui colegiu.»
«Susţinem aceasta candidatura si îndemnam cu staruinta pe toti cetăţenii se ’si dea voturile lor pentru d. Pana Buescu, vechiu operator convins al libertăţilor noastre publice.»
Ce e drept, într'un alt numer s’a reprodus numai primul paragraf, şi într’un numer următor s’a spus numai că d. Pană Buescu merită se fie ales.
Nu e mai puţin adevărat că alegătorii au putut citi în Lupta, în a-junul chiar a alegerii, că d. Pană Buescu e candidatul Naţiunii, Unirii, şi al Luptei.
Suntem fericiţi ci alegătorii capitalei s’au arătat cetăţeni luminaţi, că nu au luat drept bune toate gogoşile ce li s’au servit, şi că şi-au bătut joc cum se cuvenea de acuza-ţiunile de reacţionari ce ni s’au a-dresat.
Lupta zicea eri :
«De sigur, între un candidat conservator şi d. Pană Buescu, alegătorii nu vor ezita a alege pe acest din urmă.»
Alegătorii au răspuns alegând cu un număr de voturi pe care nimeni nu l’a mai dobândit vre o dată în Bucureşti, pe gen. George Mânu.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Berlin, 11 Maia.
9	ore 45 seara.— Imperatul a petrecut o zi bună. El a stat până la 8 ore şi jumătate în cabinetul său de lucru.
E probabil că mâine nu se va publica buletin.
Paris, 11 Maia.
Generalul Boulanger a început călătoria sa In nord. El a fost foarte mult aclamat la Dunkerque.
Rio-de-Jaueiro, 11 MaiO.
Camera a votat abolirea imediată a sclaviei, fără condiţiunl.
Sofia, 11 Maia.
Emigraţii şi briganzii, veniţi din Serbia prin TIrn, aa avut o luptă în timpul sărbătorilor cu un detaşament de gendarme-rie. Mal mulţi dintr’înşil aa fost răniţi; cel l’alţl aO fugit, părăsind un om ucis şi douî prisonierl. Restul bandei, compunăndu-se din vre-o 20 de indivizi, este înconjurat în districtul Kustendil.
0 altă bandă, din aceeaşi composiţie, este semnalată pe graniţa sârbească spre Tlrn,
Sumla, 11 Maia.
Prinţul, dupe un examen minuţios al trupelor de diferite arme, în timp de şase ore, a mulţumit ofiţerilor pentru zelul patriotic ce aduc pentru instrucţiunea soldaţilor, şi le-a promis că se va întoarce în curând pentru a lucra împreună la perfecţionarea armatei bulgare.
După amiazî, visită la şcoalele bulgare, turceşti, israelite, la şcoala normală pentru institutoare, la mosebea principală şi ia diferitele casârml.
Seara, prânz dat la clubul militar Iu onoarea prinţului, de către ofiţerii garni-soanel. Curtea şi sălile eraa iluminate într'un mod strălucit. Ofiţerii ad ridicat, pe prinţul pe umeri, la intrarea şi la eşirea sa de la club.
Colonelul Lubowski a ridicat un toast, zicând că suveranul este drapelul naţional şi simbolul patriei şi al armatei bulgare ; că prinţul a probat deja devotamentul săO patriei şi drapelului şi daca va fi trebuincios.armata va proba din noa că ea ştie să moară pentru suveranul şi patria el.
Mâine prinţul pleacă la Varna.
Londra, H MaiO.
Banca da Englitera a ridicat scontul săa la 3 0/0.
tei, şi 2-a categorie de cercetări e privitoare la întrebuinţarea acestei hârtii.
Asupra primei serii de constatări, Comisiunea de anchetă a dovedit că s’a primit de la fabrica Marais, aproape de Paris, 325.564 coaie.
Din acest număr de coaie :
Coaie 286.694 afl fost transformate în titluri de rentă de diverse categorii represintând o valoare de Iei 370.484.500
Sub titlul Rusia şi Conservatorii ziarul Lupta publică următoarele renduri :
«O parte a totului (a partidului conservator) şi încă o parte puternică şi bogată, face politica ruseasca pe facie...»
«Gând e vorba de pătura cea mal de jos a partidului, apoi aceia este chiar salariata de legatiunea ruseasca».
Suntem prea mândri pentru a ne înjosi într’atât în cât se răspundem la această acuzaţiune, pe care ne abţinem chiar d’a o califica.
Noi credem că nu există în ţara românească un singur partid, şi vorbim aci chiar de partidul colectivist, în contra căruia se se poată îndrepta asemenea acuzaţiuni.
Se poate ca unele partide se aibă o politică exterioară favorabilă politicei cutărei or cutărei puteri, se poate chiar ca unele partide se vro-iascâ, de bună credinţă, bine înţeles, şi în folosul ţerii, se accentueze prea mult tendinţa lor de a se apropia fie de Germania fie de Rusia, şi că din a-cest punct de vedere ele se poată fi criticate ; nu credeam însă, pentru o-noarea aceotei ţeri, ca se se găsiască un singur partid, fie el liberal, colectivist, conservator, or care ar fi, care se întreţie, cum zice Lupta, o agitaţie streină în ţară, care se facă politică streină,care se aibă în sinul lui un element salariat de o legaţi une streină.
Astăzi, cu părere de reu, aflăm că se găseşte în ţară un om politic, un român, care având convingerea că un partid politic (partidul conservator) e vîndut streinilor, s’a aliat cu dînsul.
38.367 represinta hârtie maculatură, predată ministerului de finanţe 3 lipsă constatată la hârtie
325.504*
Asupra acestei lipse, Banca Naţio-naţă dă o justificare pentru îi coaie, zicând ca le-a distrus, cea ce nu era în drept se iaca, iar despre a
3-a coala, lipsa a fost constatată de co-misiune.
Ce măsuri se vor lua pentru aceasta nu se spune, şi nici că poate fi vorba de a se lua ver-una,de vreme ce ministerul de finanţe prin comunicatul de azi afirmă (contrariu proceselor-ver-bale): că nici o lipsă sari neregularitate n’a esistat ver o dată in acestă afacere.
E cam grăbită aceasta afirmara, dupe cum vom avea ocasiunea s’o constatăm.
Asupra celei d’a doua categorii de lucrări Comisiunea a constatat că până acum s’a tipărit, cum am indicat şi mai sus :
Renta de 5 0/o aur In valoare de lei 379,184,500.
Din acestea se găsesc ;
In circulaţie Distruse
Curtea de Conturi Minister de finanţe dito
lei 336,525,000 »	11,500,000
»	2,922,500
»	4,097,500
» 24,439,500
Total lei 379,484,500
Ţifrele acestea din urmă sunt de natură a ne conduce la importante reve-laţiunl.
Până când să ne ocupăm cu esami-narea lor, e suficient să subliniem că cunoscutul Carada a fost însărcinatul guvernului trecut cu cumpărarea hârtiei filigranate.
INUTILITATEA
FORTIFICAŢIILOR BUCUREŞTILOR
SI
PERICOLUL LA CARE ELE EXPUN TARA
Acel om e d. George Panu.
El ştia (aşa zice astăzi) că suntem vînduţi streinilor, şi în loc se ne de-mascheze, el a mers alături cu noi, şi a venit la clubul conservator se stăruiască ca coaliţia se se facă, a-dicâ se se săvârşiască unirea cu un grup politic salariat de streini.
El ştia (aşa afirmă) că mai ales în Moldova (precum zice Lupta) propaganda partidului conservator e mai activă în favoarea Rusiei, şi el a solicitat, in lofc se le repudieze voturile amicilor noştri de la Iaşi.
El susţine azi că venirea conservatorilor la putere e un pericol din punctul de vedere al politicei exterioare, şi el susţinea acum un an că succesorii fireşti ai regimului colectivist sunt conservatorii.
Ne pare din inimă reu, ca se fim astăzi siliţi se bănuim că un român nu e patriot.
ANCHETA DE LA MCA NAŢIONALA
In Monitorul Oficial de astă zi a a-părut procesele-verbale In număr de trei, încheiate de membri comisiunel de anchetă însărcinată de ministerul finanţelor a esamina întreaga situa-ţiune a fabricaţiunel titlurilor de rentă amortisabilă.
Precum se vede din darea de seamă a acestei comisiunî lucrările săvârşite de ea sunt de două categorii: Una r'”; veşte cuantumul hârtiei flligra-mitâ de la Paris, pentru t<”
www.dacoromanica.ro
(Urmare ţi fine).
Pentru a confirma şi mai mult jus-teţa acestui răspuns negativ, să presupunem ipoteza,de altmintrelea aproape imposibilă, că România poate deveni un teatru secundar de operaţiuni. Pentru aceasta să luăm mal i-iu cazul unei alianţe între noi şi Austro Ungaria. In această suposiţie, forţele Austro-Ro-mâue ce vor opera Împreuna pe Prut sad pe Şiret, de nu vor putea respinge armata Rusă şi înainta la Basarabia, şi de vor fi silite a se retrage, Aus-triaci o vor face spre munţi în scop de de a Împiedeca trecerea Ruşilor prin deflleurile Moldovi In Transilvania. In acest caz 3 alternative se presinta pentru armata Română; întâia şi cea mal prudenta e de a abandona pe aliatul săfl şi a cere Rusii o încetare de arme, aşteptând resultatul evenimentelor de pe teatrul principal al operaţiilor, le-gându-ne a sta în espect&livâ până la terminarea răsboiulul. Cele-l'alte 2 alternative mal puţin prudente, ar fi de a urma armata Austriacă în Transilvania, fapt conform cu principiile strategice, iar daca din cauzele presiuni ce se va esercita de ţară asupra comandamentului, de a menţine armata In ţară, presiunea ne fiind însă In destul tare ca să rupă şi alianţa, ce e mai bine de făcut e de a bate în retragere chiar până la Verciorova; ţara prin rîurile sale perpendiculare linii de retragere, se pretează minunat la apărare. O a-semenea operaţie e de preferat închiderii în Bucureşti, Închidere care limitează apărarea noastră activă, şi ne es-pune armata a cădea cu Bucureşti cu tot In mâinele inamicului, In un timp mai mult sad mai puţin lung.
Să luăm acum cazul unei alianţe cu Rusia. Şi în un asemenea caz circumstanţele fiind aceleaşi, resultatul va fi identic ca In cazul precedent şi ne impune aceiaşi linie de conduită.
Concluzia dar logică şi raţională a tutulor presupunerilor posibile este că fortificaţiile sunt abiolut nefujsitoare.
De ar fi numai atât răul, poate nu ar fi atâta de mare ; el s'ar putea ţifra cu vre-o două sute milioane cheltuite zadarnic, dar aci trebue bine notat: fortificaţiile Bucureştilor sunt şi vătămătoare, şi iată de ce: Fortificaţiile Bucureştilor având un diametru de 20 kilometre vor avea o circonferinţâ de peste 60 kilometre garnizoana sa proprie urmează a fi aproximativ minimum 60 mii oameni, şi cum In ţifra a-cestei garnizoane trebue să intre cel puţin un corp de armată din trupele de campanie (restul fiind miliţii) ne mal rămâne din armată disponibile 3 corpuri de armată; un corp urmând a sta în ţară ca corp de observaţie, rezultă că România nu va pune la disposi-ţia aliatului sâfl, pentru a opera pe teatrul decisiv de cât 2 corpuri de armată, iar restul imobilisat In o cetate şi ca corp de observaţie, adică numai 60 mit oamenlln loc de 90 mii activi pe care se compta. E prea puţin pentru oalianţâ pentru care s'a făcutatâtatapagiO, prea puţin pentru pretenţiele de putere de al 2-lea grad la care avem tot dreptul a aspira, prin urmare fortificaţiile Bucureştilor In loc a ne spori forţele,ele ne micşorează puterea de acţiune. Ne dă ele oare alt ceva în schimb ? Vom vedea. Două esemple remarcabile avem în acest secol. In Intâiu găsim pe Spania care pierzându-şl în resboiul cu Napoleon 1-0 toate cetăţile remâne încă tare şi continuă resistenţa, iar în al2-a, cel mal recent găsim pe Turcia, bătută şi la discreţia Rusii în resboiul din 1877, de şi toate cetăţile sale se aflaCL încă în picioare (afară de Nicopole).
Aceste esemple probează până la e-videnţă că în resboae cetăţile nu însemnează nimic, ca ele nu pot Împiedica mersul inamicului şi supunerea ţării; şi că ce e mal grav, ele slăbesc puterile unul stat, căci II silesc pentru a le apăra să’şl împrăştie şi să'şl imobiliseze armata de campanie, elementul activ.
Daca Turcia la 1877 nu sr fi avut cetăţi forţele sale ar fi fost superioare for-ţilor Ruso-Române pe care le ar fi bătut de sigur; şi caracterul operaţiilor sale ar fl căpătat o doză de energie ce ar fi putut scăpa ţara de înfrângere. Nu numai la 1877 cetăţile n'ad servit la nimic, dar nici la 1866, nici la 1859 nici la 1853, căci trebue se observăm că Sebastopolul a fost Întărit cu lucrări de acelea ce se fac sub tunul inamicului, şi apoi dacă Sebastopolul a ilustrat pe Totleben, aceasta se datoreşte inginerilor Francezi cari ad izbutit a convinge pe comandantul primar al trupelor aliate se Inceaps atacul Sebas-topolulul cu lucrări de fortificaţie, în loc să’I dea asalt. De s’ar fi dat asalt îndată dupe bătălia de la Alma, Sebastopolul ar fl căzut, şi n’ar fi ţ;nut în loc un an de zile aproape pe aliaţi; dar cum ziserăm, vina este a inginerilor cari au vrut să se pue In relief, şi se justifice necesitatea de a exista ca corp savant şi cu dreptul de a avea vot In conducerea armatelor.
La Plevna găsim acelaşi lucru. De şi se hotărîse In principiu că armata lui Osman-Paşa trebuia să fie redusă prin blocare, inginerii nu aii Încetat un singur minut cu lucrările de apropiere, de mine etc, şi aci amorul de meserie al inginerilor se manifestă cu putere, obosind lumea fără a fl necesitate. In fine la 1870 inginerii sunt una din cauzele nenorocirilor Franţei.
Nu este oare Mareşalul Niel care a preconizat pe toate tonurile superioritatea Defensivei asupra Ofensivei ? Daca armata franceză nu ar fi învăţat In şcoli asemenea idei, cum s’ar putea explica faptul constant,că In toate bătălie-le unde francezitau fost superiori Germanilor cala Rezonville, Spieheren.etc, armata Franceza rămâne In defensivă? Nu sunt oare preceptele cărţii d-lul Briatmont intitulată Apărarea Statelor care ah convins pe generalii francezi că Inchizându-se în o cetate ca la Metz şi Paris, pot să se reformeze şi eşi când le va plăcea. Da, inginerii cel mal distinşi aâ făcut adesea mare răd ţărilor care ’i-a ascultat, sad care le a cerut mal mult de cât cea ce pot da.
Revenind acum la subiectul nostru, putem zice ca fortificaţiile Bucureştilor, ca toate lucrările de asemenea specie, cum Parisul, Metzul, etc. sunt fatale, fiind-ca având puterea de a atrage ca magnetul armata de campanie (activă), ÎI limitează mişcările şi ÎI reduce terenul de apărare. Aceasta se înţelege lesne, Bucureştii fiind In apropiere de fruntâriele Austrii şi Rusii, şi formând un punct împrejurul căruia trebue a pivota fără a pierde contactul. Acest contact Insă e lesne de pierdut, dacă armata ar fi bătută la oare-care distanţă de capitală.
Fortificaţiele Bucureştilor sunt încă fatale, când armata ar fi nevoita a căuta un adăpost sub tunul lor şi circumstanţele ar sili-o de & nu le putea părăsi imediat; după o trecere de 30 sad 40 zile, slabindu'I caii, ea ar rămânea le-
2
EPOCA - 1 MAI
gstă de cetate, imobllizându-se cu desăvârşire, şi ca consecinţă, ar avea soarta reservată cetăţii, soarta Metzu-lul şi Parisului.
Sunt oameni de stat care cred că fortificaţiile Bucureştilor vor aduce un mare servicii! puterii cu care am fi a-iiaţl, putând imobiliza, pentru a menţine blocul, forţe inamice îndoit de mari. Şi aci eroare. Mal întâiu după câte am văzut m&I sus, Bucureştiul cade în afară de zona de acţiune a beligeranţilor, şi în fine chiar de vom admite posibilitatea de a vedea inamicul derigindu-se în forţă spre zidurile Bucureştilor, el nu va avea nevoe de forţe superioare; probă Metzul care având în întăririle sale aprocsimativi80 mii oameni a fost blocat şi redus de 150 mii germani, Parisul, cu o armată de 400 mii, blocat şi redus de250mil germani. Bucureştii lăsat garnizoanil sale proprii nu va avea nici o putere ofensivă, inamicul 11 poate lesne masca sad bloca. Cu totul alt fel se găseşte Anversul.re-semat pe Mare, cu totul alt-fel era Şumla la 1829, resemată pe Balcani, şi Calafatul Întărit de Turci la 1853, re-semat pe Dunăre şi având în spate teritoriul liber de peste apă şi cetatea Vi-dinulul.
In fine nu trebue să se zică că Capitala se fie refugiul armatei noastre, căci în definitiv cu mijloacele de distrugere de care dispunem astăzi, ea poate fi redusă lntr'un timp relativ scurt.
Dar va fi oare nevoe ca Bucureştii să fie redus numai decât, când armata de campanie a ţării ar fi fost sfărîmată îc-tr’o bâtae decisiva? Nu, Bucureştii vor deschide porţile, ca toate cetăţile în timpul armistiţiului.
«Cetăţile», a zis Napoleon, sunt preţul victoriilor câştigate pe câmpul de luptă, ele deschid porţile în timpul armistiţiului».
Campania Turciei din 1877—1878, ne dă un esemplu recent, unde armata de campanie fiind nimicită, cetăţile de şi intacte aă fost nevoite a deschide porţile ca consecinţa a armistiţiului.
Concluzia noastră dar se resuma ; că fortificarea Bucureştilor pe lângă că e nefolositoare dar este chiar pericoloasă. Prin urmare să încetăm odată cu cheltu-elilece facem, şi să ne gândim că dăcă până acum s'a cheltuit 40 la 50, milioane mal avem încă a cheltui de 3 saQ4 ori atît până să le isprăvim; apoi în conformitate cu cele ce am citat mal sus suntem de părere că chiar dacă fortificaţiile Bucureştilor ar fi terminate, ele ar trebui dărâmate ca vătămătoare. Puterea statului nostru va fi în raport cu puterea armatei de campanie ce vom avea; aceasta e adevărata noastră cetate, pe aceasta să o întărim.
Cu procentele a 160 — 200 milioane cât vor costa fortificaţiile am putea forma şi întreţine încă un corp de armată şi a complecta pe cele existente, astfel că într’o campanie am putea da aliatului nostru 5 corpuri de armată în loc de 2 şi o cetate, fapt care ne-ar pune cu totul alt-fel în relief, şi ne-ar da o importanţă cu mult superioară. Ceea ce este de-o cam data mal bine de făcut de cât a asvârli banii de geaba în ziduri, ar fi să îmbunătăţim şi să complectăm cadrele şi materialul infanteriei care lipseşte de toate, chiar de îmbrăcăminte, şi să formăm o cavalerie bună, fiind că în starea în care se găseşte cavaleria noastră, e departe de a putea aduce serviciile ce se cer astăzi de la această armă aşa de mult neglijată până acum ia noi. In fine dacă trebue să cheltuim acolo unde trebue. Ţara noastră nu e o ţară mare şi bogată ca să’şî poată permite lux şi chel-tuell zadarnice.
1. T.
CRONICA
PROVIZORIU !
Din patru cinci locuri pe care Nichi le ocupa până mal de ună zi In mod definitiv, a ajuns acum după ce le a perdut pe toate să nu mal aibă nici măcar un domicilia definitiv, ci cu desă-vîrşire provisoriO.
Un mic anuncifi publicat în «Voinţa Nichională» de erl seară sub formă de informaţiune spune că : «In mod pro-visorifi administraţia şi redacţia «V. N.» sunt instalate în strada Doamnei No. 14, la tipografia Goebl».
Ca să fie corect, autorul acestei infor-maţiunl ar fi trebuit să scrie : «se mută în tipografie, iar nu : la tipografie.»
Toata lumea ştiejîntr’adevăr că de ună zi a fost sflntul Gheorghe, nenorocitul termen când se plătesc chiriile de cel ce ad cu ce să le plătească şi când se daO afară din casă cel lefteri.
Acest din urmă neajuns a lovit pe Nichi care a fost nevoit, In lipsa sub-venţiunel de 2000 lei pe lună ce primea odinioară, să părăsească saloanele e-tagiulul I dupe Bulevftrd şi să se strămute în tipografia Goabl.
Iată tălmăcirea instalăreî provizorie despre care vorbeşte «Voinţa» de erl, instalare provisorie care miroase grozav a definitivă.
Aşa dar de acum îoainte, adio canapelele de piele rusească, adio biuroul de stejar, jeţurile de catifea; Nichi va fi nevoit să clocească articolele sale în mijlocul căsuţelor cu litere, înconjurat de hârtie maculatură, de valuri, cleid şi cerneala.
Situaţia e neplăcută şi înţeleg lesne de ce a dorit să o crează provisorie.
Strămutarea dintr’un apartament în-tr’o prăvălie este numai prima parte a unul întreg program economic adoptat de Nichi, în scop de a se putea lupta cu greutăţile unei vieţi ne subvenţionate de ministere, prefecturi, comitete per-manente'şi alte persoane bine-voitoare.
Directorul «Voinţei» s’a mal hotărît, cu începere de la 1 Maid:
1)	Să mănânce carne de porc, fiind mai eftină de căt cea de vacă. Pentru acest sfîrşit a solicitat şi dobândit o dispensă de la rabin ;
2)	Să mâne singur caii de la cupeul pe care ’l trimetea până acum pe piaţa teatrului.
3)	Să deschiză un abonament cu preţuri foarte reduse pentru primirea palmelor; aceasta cu concursul direcţiunel căilor ferate care va organisa trenuri de plăcere până la fălcile lui Nichi.
4)	Să colaboreze la ziarul «Ilajoetz».
5)	Să lucreze şi Sâmbetele; iar în ziua de Duminica să facă o proumblare pe jos de la hala vechiturilor până în diferitele mahalale strigând: «Haine vechi 1... Haine vechi!»
Neapărat ca toate aceste măsuri economice le va .lua tot în mod proviso-rid ca şi decisiunea strâmutărel locuinţei redacţiunel sale.
Daca însă situaţia nu se va schimba cu nici un preţ, atunci va pleca la Palestina.
Gheuiolet.
INFORMATIDNI
Monitorul oficial de azi publică următoarea scrisoare pe care M. S. Ragele a adresat’o d-lul Theodor Rosetti, preşedintele consiliului Miniştrilor :
Scumpul Meu preşedinte al Consiliului,
Cu prilegiul întâmplare! de Luni seara am primit cele mal călduroase manifestări din toată Ţara şi am constatat. cu adâncă recunoştinţa, ca şi de astă dată toţii Românii, fără deosebiri de vedere, s’ad grăbit a arăta Tronului simţimântele lor de devotament.
Cu cât acea întâmplare însăşi a fost de mai puţină însemnătate, cu atât sunt mai mişcat de semnele de dragoste ce Mi s ad arătat într’un număr aşa de mare din toate oraşele şi judeţele României.
Te rog să exprimi în numele Med mulţumirile Mele cele mal vil şi să le aduci la cunoştinţa tutulor. Sunt fericit de câte ori ’mi este dat a vedea că, precum Ed mi-am pus toată iubirea şi toată încrederea In poporul Român, asemenea Ţara întreagă ’şl îndrep-teazâ iubirea şi încrederea ei spre Mine.
CAROL.
Bucureşti, 28 Aprilie 1888.
—SH5—
Tzara e cu Colectivitatea !
Dovezile despre redaeinele adinei ce colectivitatea are în ţară, despre nestrămutatele simpatii ce dînsa a ştiut se ’şi asigure în cei doi-spre-zece ani cât a stăpânit România, au început se fie greu de numărat şi colectivitatea trebue se aibă umerii ţepeni ca se reziste la povara succeselor ce corpul electoral îi impune de câte ori ocasia se nfăţişeaza.
Ast-fel într’o singura zi, eri, colectivitatea a avut se sufere trei succese netăgăduite. Mai întei alegerea pentru reînoirea consiliului comunal de Dorohoi, alegere al cărui resul-tat ni’l aduce următoarea telegramă:
La alegerea de Consilieri comunali care a avut loc astă zi, tot vechil luptători au fost realeşl cu o mare majoritate.
Marele partid naţional-liberal nici n’a presintat lista.
Burghele.
Aci n’a fost vorba de o alegere parţială, pentru o Adunare destinată a fi disolvată chiar în cea dîntei zi ‘ a viitoarei ei întruniri. De cedars’o fi abţinut colectivitatea ?
Vine apoi alegerea d-lui general Mânu, la Bucureşti, în locul unuia din cei mai strălucitori luceafăr! ai colectivităţei. Dacă nici această alegere nu este un succes pentru d. Ion Brătianu şi ai săi nu ştim ce mai doresc stimabilii.
Pe când la ultimele alegeri generale d. Nacu, Ministru, şi d. Ion Câmpineanu, copilul predilect al capului colectivităţei nu izbuteau, cu toată nepomenita presiune întrebuinţată şi pe care am dovedit’o la timp, se dobândească de cât 804 şi 802 glasuri, d. general Mânu dobândeşte eri 903, mai mult de cât a a-vut vre o dată un ales al Bucureştilor.
In sfîrşit, iată ce ni se telegrafiazâ din Craiova despre alegerea care a avut loc acolo eri :
Varlam a fost ales cu 280 voturi contra lui Dimo cu 20 şi 23 buletine anulate.
Colectiviştii au remus de râs cu apelul de abţinere.
Peruianu.
Când vom ajunge la o sută—ceea-ce nu va întârzia mult—vom face o cruce.
Regele şi Regina au părăsit Capitala azi dimineaţă la 10 ore cu un tren special. MM. LL. sunt însoţite la Sinaia de d. colonel adiotant Ro-
bescu, de d-na Slâniceanu, damă de onoare, şi de d-şoarele Romalo şi Davila.
Peronul gărei era înţesat de lume venită pentru a ura călătorie bună Suveranilor, nu numai lume oficială dar şi numeroşi membrii ai diferitelor trepte ale societâţei bucureştene.
Câţi va cetăţeni alegători, din secţiunea de Verde revoltîndu-se în contra apucăturilor colectiviste ale comisarilor Stefănescu şi Marinescu cari ’i consiliau de a nu merge la vot, i-au prins şi i-au dus la prefectura poliţiei.
Probabil că azi aceşti comisari vor fi destituiţi.
Eri dupe ce s’a proclamat resul-tatul tutulor secţiunelor de vot la primărie, alegătorii presenţi au a-clamat pe generalul Mânu. Acesta, dupe ce a cerut presidentului voe se adreseze câte-va cuvinte de mulţumire alegătorilor, s’a exprimat cam în modul următor.
«Camerile actuale menite fiind a fi disolvate ar fi inexact daca v’aşl mulţumi fiind că a’ţi bine voit a mă trimite în Cameră. D-voastră a’ţî vrut mai mult să faceţi o manifesta-ţiune şi această manifestaţia o da-toresc mai ales puţinelor servicii ce am putut aduce Capitalei ca primar al Bucureştilor.
«Daca modestului meu trecut da-toresc manifestaţia strălucită ce a’ţi făeut’o, astă-zi fiţi încredinţaţi că trimiţându-mă altă dată, ca să sie-gez în realitate în Cameră, nu voi necinsti acest trecut şi voi căuta, în îndeplinirea mandatului meu de deputat, se mă inspir, în tot dauna, de cel mai curat patriotism.»
La lista deja lungă a dovezilor despre simpatiile ce colectivitatea după 12 ani de stăpânire a lăsat în ţara, se cuvine să adâogăm şi faptul necesitâţei în care s’a găsit comitetul central al partidului d’a amâna la o dată nehotărîtă întrunirea a-nunţată pentru Luni 2 Maiu. Atîtea legături au în ţară bieţii colectivişti încât, cu toate silinţele ce ’şi au dat în curs de zece zile, n’au putut înjgheba delegaţiunile din judeţe a căror presenţă trebuia să facă cea mal frumoasă podoabă a întrunirel. De pretutindeni s’a răspuns comitetului cum se respunde cerşătorilor importuni, invitându’l să treacă altă dată.
Ni se spune că hotărârea luată de d. Menelas Ghermani d’a se privaîn sfârşit de serviciile d-lui Tache Pro-topopescu este datorită în cea mai mare parte stăruinţelor d-lui Titu Maiorescu.
Ni se spune că director al contri-buţiunilor directe la Ministeriul fi-nancelor în locul d-lui Ştefan Sih-leanu a fost numit d. Gr. Golescu, actual sub director al Vămilor.

Direcţiunea Căilor ferate a luat decisiunea de a reduce cu 50 0/0 preţul pentru pasagerii care vor merge la staţiunea Balueara de la Balta Albă, ca şi la cele-raite staţiuni din ţară.
Un incendiu a isbucnit eri seară pe la sf. Gheorghe la o cofetărie de vis â vis de biserică. Nu s’a ars de cât câte-va scânduri şi apoi focul a fost stins, graţie ajutorului pompierilor care de şi sosind târziu au putut localiza focul.
Ni se cere de către o persoană cunoscută iaserţiunea următoarelor rânduri:
Ce măsuri domnul director general al Căilor ferate române a luat contra d-lui Grigore Stamatian şef de biuroâ în serviciul Economatului, care’i-a fost de mai multe ori semnalat că în zilele memorabile de 14 şi 15 Martie conducea bandele de bătăuşi pe piaţa teatrului?
Consiliul comunal din Piteşti a fost disolvat. In comisia interimară sunt numiţi d-nii I. Rădulescu, A-gati Vasiliu, Comăneanu, Berevoescu şi Naumescu.
Comisiunea interimară va proceda imediat la verificarea socotelilor a vechei administraţii comunale colectiviste.
Se asigură că abuzuri nepomenite se vor descoperi, săvârşite de partizanii lui Dimancea şi tutti quanti.
Comisarul Costescu de la Obor a umblat eri toată ziua sfătuind pe cetăţeni să se abţie de la vot.
Zelul acestui funcţionar colectivist era atât de mare, în cât a trebuit ca mulţi din cetăţeni se’l goniască sau se’l ameninţe daca va mai continua cu agitările lui.
E timp credem ca această rămăşiţă colectivisto-poliţienească se fie pusă la rezon.
DEBUTUL D‘somi SÂNI IN ,,FAUST"
Publicul bucureştean a avut erl seară plăcerea de mult aşteptată de a asculta pe scena Teatrului Naţional pe una din cele mal talentate artiste române, d-ra Sâni, răpită societăţii noastre, dar câştigată artei, de o iresistibilă vocaţiune către cariera cantului.
D-ra Sâni, dupe ce a avut strălucite succese pe principalele scene streine, a vrut să ’şl consacreze reputaţiunea, dând compatrioţilor el târzia ocasiune de a o auzi. Triumful a fost deplin.
Rolul de debut ales de d-ra Sâni a fost «Margareta» din «Faust». Din prima frază «Non signor, non son damigela», spusă cu un sentiment şi cu o graţie admirabila, publicul a salutat în d-ra Sâni o artistă însemnată. Şi într’adevâr, pe lângă bogatele mijloace naturale, adică un timbru şi o emisiune de voce încântătoare, d-ra Sâni posedă o şcoală ireproşabilă; ea este eleva d-nel Doram de la «Grand-Opera» din Paris şi a d-nel Garvalho, inimitabila creatoare a poeticei Margarete ; chiar ilustrul maestru Gounod, apreciând talentul tinerel noastre primadone, simţind că va avea în ea o interpretă demnă de capo-d’opera
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(60)
H.	WOOD
CASTELU TRAGIC
PARTEA III
VIII
L'iaiirea d-lui Ilare
Carlyle să apropie de densa.
—	Eşti bună, d-nă, şi ’ţl mulţumesc din inimă câ ţii aşa la dânsul.
Isabela tăcu Inchinându-se pe jumătate.
Chiar atunci copilul se întoarse. D-nu Carlyle îl luă pe genuchî şi râzămă capul său pe pieptul lui.
—	Tată, zise William, doctorul a spus când voi muri ?
—	Cine ţ’a vorbit de moarte, copile ?
—	01 toată lumea vorbeşte de asta 1
—	Din potrivă noi o să te facem bine, drăguţă, răspunse bietul tată, ascun-zându şl jalea.
In seara acea, pe când se întorcea acasă, Carlyle Întâlni pe socrul său la uşa «Crângului». Judecătorul era galben, şi buc1 ' per acei sale, de obiceiâ
aşa de bine încreţite, II cădeai! de a lungul obrazului desfăcute. Părea prăpădit şi perduse chiar din mîndria care nu’l părăsia nici-odatâ.
—	Spune-mi, Carlyle, II strigă el cum 11 zări, ce înseamnă toate aceste ? N’am fost azi la tribunal, dar Pinner mi-a vorbit de o audienţă secretă care a fost cerută de cineva. S’au apucat acum să descopere că nu... Richard a ucis pe Hallijohn? urmă el mal încet, uitându-se în jurul lui.
—	A 1 zise d. Carlyle.
grijit. Să poate ? Dar de ce n’a venit să mi-o spue ?
— Da, chiar aşa ? zise d. Carlyle, ca tatăl său să’l aresteze: Nu’ţî aduci a-minte că al jurat’o d-le Hare?
Judecătorul plecă capul. Din semeţ ce era, să făcuse cel mal smerit cetăţean din Est-Lynne. Urmări din ochi pe Carlyle fără conştiinţă, întrebându-se mered dacă se putea ca fiul său să fie nevinovat, şi cel'alt omorîtorul.
IX
—	Şi ad scos vorba că e Levison... Levison 1 Ed nu pot crede.
—	Nuştid, răspunse liniştit avocatul; dar întru cât s’atinge de nevinovăţia lui Richard, de mult sunt convins de densa.
Judecătorul să uită mirat.
—	Dar despre Levison ce crezi ? întrebă el.
—	Nu pot spune nimic.
—	E cu neputinţă să fie nevinovat Richard. Mai bine spune-mi câ lumea s’a întors pe dos.
—	Aşa să întîmplă câte odată... Nu mă îndoesc că Richard va fi în curând dovedit de nevinovat.
—	Dar... dacă cel’alt a făcut crima, de ce nu'l urmăreşti d ta ?
—	Ce spui, d-le Hare, să mă înjosesc pân’ lntratât? răspunse Carlyle dispreţuitor. De trebue să fie pedepsit, să fie-asta nu mă priveşte.
—	Cum, adică, să fie într’adevăr l vinova* Richard? zise judecătorul tu
Mise Carlyle galitu
Suntem în dimineaţa zilei de Joi; o-raşul Est-Lynne pare în sărbătoare. Clopotele sună cât pot; ferestrele sunt acoperite de Dori, mai toate albastre sati purpurie şi stradele sunt pline de oameni în haine de sărbare.
Tot sgomotul acesta venea de la a-cea, câ era ziua proclamărel deputatului, şi fie-care să folosise de aceasta spre a’şi da întîlnire.
Ceasul zece era cel hotărît pentru cercetarea voturilor, dar cu mult na-inte, mulţimea să grămădise lângă sala de vot, cete de alegători veneau la flecare minut din localităţile vecine, câci candidatura lui Levison opusă celei a lui Carlyle indignase pe toată lumea.
Barbarase dusese la Est-Lynne îd ca-leşâ cu copil săi şi guvernanta. Aceasta ceruse cu sfială să rămâie la Est-Lynne, d na Carlyle nu consimţise. 1 se ' a nu veni la Est-Lynne în ase-era mal o dovşdâ de nepă-
www.dacoromanica.ro
sare pentru evenimentul însemnat ce se aştepta; apoi trebuia să supravegheze pe copil, ea însăşi avînd alt ceva de de făcut.
Se opriră la miss Carlyle, unde era multă lume, fam’lia Dobfede, Herbert, d-na Hare, etc., căci casa era la loc bun aşa că puteai vedea or ce se petrece de acolo, şi apoi fie-care se bucura să poată arâta simpatia sa lui Carlyle, omul cinstit, bunul cetăţean.
Trufaşa Cornelia se îmbrăcase cu ce avea mal frumos şi mai scump; purta o rochie de satin, şi pe piept o fundă roşie şi albastră, groasă cât un dovleac de mărime mijlocie. întâia oară în viaţa ei miss Carlyle găsise de cuviinţa să’şt pue o toaletă strălucită. Barbara n'avea panglice, ci un frumos buchet de flori albastre şi roşii dat chiar In a-cea dimineaţă de bărbatul său dinpreu-nă cu o dulce sărutare.
Carlyle, pe când trecea, le văzu la ferestrele surorel sate, şi să sui un moment; liniştit şi vesel în acelaş timp, strângea de mână pe unii, zlmbea altora, şi primea cu bucurie urările fierbinţi ale tuturor prietenilor săi. Când eşi din salon, Barbara se furişă lângă dînsul.
— D-zeu să te ocrotească şi să te a-jute, Enric, zise ea cu voce mişcată.
Drept or-ce răspuns, el o strânse drăgostos pe inima lui, şi se depârtă cu pas lin şi măsurat.
In curând ceremonia Începu.
D- Carlyle fu presintat de lordul Do-./ bede şi d. Herbert.
Contele de Mont-Severn ar fi voit s’o facă el, dar nu putea, căci nu era din acel comitet.
Sir Francis Levison fu presintat de asemenea de către doi gentilomi, şi cercetarea voturilor începu.
Voturile date lui Carlyle erai! In proporţie de două-zecl la unul dat lui Levison.
Amicii acestuia cerură atunci votul public, şi candidaţii şi votanţii apucară atunci spre piaţa mare, unde de obi-ceiu se săvlrşea această operaţie.
Carlyle dădea braţul de o parte lordului Mont-Severn şi de alta lordului Dobede. Tustrei treeură dinaintea casei Corneliei, şi tânărul Vane, care fireşte se afla unde era mal des cortegiul ce însoţea pe cel trei prieteni, se întoarse spre ferestrele salonului, sco-ţându’şi pălăria în sus şi strigând cât putea :
—	Trăiască Carlyle 1 Trăiască Carlyle 1
D-nele zâmbiră la acest entusiasm de tânăr şi’I răspunseră cu batistele. Atunci mulţimea, îngânând vivatul tânărului lord, strigă într’un glas cu bucurie :
—	Trăiască Carlyle I onoare lui Carlyle I
(Va urma).
1
i
EPOCA - i MAI
sa, a Incuragiat’o cu preţioasele Iul consiliuri. D-ra Sâni este dar espresiu-nea cea mai perfectă a calităţilor şcoalii franceze, adică moderaţiunea In emisiunea vocel, nuanţarea şi dicţiunea. Suntem departe de furia şcoalii italiene care denaturează roluri de sentiment ca al Margaretei. Dupe faimosul act al grădinel, publicul a făcut o Îndelungata ovaţiune adevăratei Margarete a visului compositorului. Balada «Regelui de Thulâ», aria «des Rijoux»şi finalul,au fost un crescendo de sentiment şi de vir-tuositate; vocea, tot-d’auna egală, mlădioasă, agila şi familiarisatâ cu toate greutăţile artei, a d-rel Sâni, a exprimat lntr’un mod absolut superior toate nuanţele de melancolie, de veselie şi de pasiune ale acestui tablod.
Representaţia ar fi fost una din cele mal bune ale scenei noastre, daca d ra Sâni ar fi fost mal bine secundată; tenorul PetrovicI numai e artistul pe care ’l aplaudau acum vr’o opt ani abonaţii Operei Italiene; d-nii Theodorescu şi Maşini mulţumitori, dar nimic mal mult; cât pentru orchestră şi cor, par a fi organisate de direcţiune pentru a strica bunul efect produs de o artistă ca d-ra Sâni.
Duminică o vom auzi In «Rigoletto» ; prezicem un al doilea triumf; sala Teatrului, care era plină erl de amici, va fi plină de fanatici.	X.
asiste şi se privi^g mgsurarea şi perceperea făcută ,genţiI parceptorI comunali.
Aceştia să fie oblii a jncasa odată cu aczisul comunal dreptul flsca), banii să’i verse la casit genera|ă) căreia agentul săQ să’I lită bonjeroCi zilnic de perceperile ttuate la ba. rieră.
O lege în acest senst,gţgmgQtaţg într’un mod practic şi de^c&ta-de e_ normitatea formalităţilor1surde> ar Incuragia comerciul mic dtşuturi de_ căzut, ar fi o cumpăna drei^ ţn ne_ goţ şi un avantagid pentru ^
Nu am date statistice pen, jntrea-ga ţară, dar ca esemptu vom oraşUi Galaţi. Actualmente venitul cenţeI este aci de 120.000 până la 13(_)o iej. Vinurile ce se introduc anualoţg îa oraş sunt de 400.000 vedre, iar .bjuţ este de 50.000 vedre. Fie care ,um poate face calcul atât asupra tai ]a care trebue impuse aceste băuturi e. cum şi asupra venitului ce aceste ,e vor produce.
DIN DISTRICTE
IMPOZITUL LICENŢEI
Reproducem articol:
dupe «Posta» următorul
Darea ce fiscul percepe de la dreptul de vînzare al băuturilor spirtuoase, este o impunere neproporţională pentru comercianţi şi desavantagioasă Statului. Autorul neesperient a căutat numai să creeze un venit fără a se preocupa de principiul echităţei sad al mijloacelor economice, din care Statul ar putea trage beneficii. Legea esistentă a luat modificări din plus tn minus al taxelor, Insă tot pe bazele precedente, ceea ce a adus fiscului scăderi, comerţul Insă a remas tot In condiţiunile primitive, lăsând comersanţilor cu mal In tinse mijloace monopolul de a prepon-dera asupra celor mici, care nu pot re-sista în faţa avantagelor de care se bucură cel d’tntâl.
Iată căuşele răului :
Se ştie că taxa licenţei pentru oraşe este de lei 200, fără excepţiune de lo calitate. Ast-fel, comersantul din centrul oraşului, unde are toate şansele de consumaţiune, vinde anual 50, 00 până la 100 butoae; comersantul din mahala, care nu vinde de cât 5, 10 până la 20 butoae, plăteşte şi el aceeaş taxă, care, cu zecimi judeţene,comunale şi fiscale, se urcă la 400 lei. Sub povara imposi telor ce depăşesc resursele afacerilor sale, micul comersant este nevoit să’şl părăsească comerţul, dupe ce a pierdut capitalul. Ca dovadă incontestabilă daii următorul exemplu : Din 1600 comer-sanţl cârciumarl ce număra Galaţii 12 ani In urmă, astă-zl n’ad remas de cât vre-o 700, şi aceştia sunt de prin cen-trurl, iar suburbiile sunt pustiate, fapt care se petrece In toată ţara. Tot comerţul mic se ruinează In beneficiul a-celora căror le-au creat avantage şi din care resultă şi pentru fisc o evidentă pagubă prin scăderea enormă a numărului debitanţilor.
Mal este de notat favoarea ce se a-cordă angrosiştilor de vinuri care nu plătesc de cât 500 lei licenţă şi desfac câte 200 şi 300 butoae fără nici o chel-tueală, căci nu plătesc locaţiunl, servicii! şi altele, care le suportă un debi-tant detailist; prin urmare, unde este proporţiunea Intre acela ce vinde 20 butoae, plătind lei 200 licenţa, şi acela ce desface 300 butoae, plătind lei 500?
Pentru a se înlătura nedreptatea, nu ne remâne de cât să desfiinţăm legea licenţei şi să aplicăm o taxă maximă de 50 bani pe vadra de vin şi 1 leu pe vadra de rachiă. Prin acest fapt, am pune pe comercianţii cârciumarl la acelaş nivel faţă cu impositul : cel ce nu poate pune în conşumaţiune de cât 500 vedre, va plăti numai pentru ceea ce mijloacele ’I permit să- speculeze, iar nu ca astăzi să plătească taxe care să întreacă cu mult daraverile ce face şi să ajungă la imposibilitatea de a merge Înainte ; cel ce desface mult, va plăti In proporţie cu ceea ce vinde. Numai aşa se va putea numi un imposit drept, basat pe mijloacele reale şi care nu va putea a-duce nemulţumire de cât acelora care fac afaceri mar! şi nu plătesc aproape nimic, comparativ cu comerciantul mic.
Pe lângă stabilirea unui imposit e-chitabil, fiscul va beneficia cu mult mal mult de cat astăzi, şi fără altă cheltuială de cât ataşând câte un agent pe la punctele de import ale oraşelor, care să
DOLJIU
Alegerea de la Craiova
Elementele coalisate liberale şi conservatoare s’aii înţeles zice «Apărarea» să susţină înaintea alegătorilor col. II candidatura d-lul Al. Varlam.
Mal era şi d. Ulyse Boldescu, care voia să solicite sufragiile corpului electoral; dar d-sa luând In consideraţie impresia ce ar fi produs asupra lumel concurenţa pentru acelaşi loc a doul am>ci politici şi Împărtăşind temerea tuturor ca din aceasta să nu prindă cu-ragiCi colectiviştii, a făcut abnegaţie de sine şi a renunţat.
Această renunţare constitue nume-rit pentru d. Boldescu şi dovedeşte că o perfectă înţelegere esistă Intre noi toţi care ne-am coalisat contra colectiviştilor.
Şi dupe ideile schimbate la o Întrunire restrânsă, ţinuta zilele din urmă, suntem fundaţi să speram ca unirea de azi se va menţine şi In alegerile viitoare.
Să confundăm toată banda colectivistă şi să trimitem pe fie-care din el la locul unde trebue să’şl dea seamă de faptele.comise; iată sentimentul comun şi basa Inţelegerel noastre.
Cu toate presiunile poliţiei şi mijloacele abusive, tn alegerile din Ianuarie, puţine voturi au lipsit d-lor Boldescu şi Varlam ca să fie aleşi.
Acel alegători, care au avut conştiinţa siluită azi sunt lăsaţi In voie şi n’au nici o causft ce se’I Impedice de a se manifesta In sensul acelui număr considerabil care atunci au votat pentru d. Varlam.
solvată; aţi voit zic să consacraţi prin urna electorală, manifestaţiunile din timpii din urmă ale opiniei publice, făcute în a-dunărl publice, ba chiar şi prin demon-slraţiunl sângeroase, ca nu voiţi a mai tolera în nici unul din organele sale, regimul ce s'a numit al colectivitatei.
Aţi voit, întrunind glasurile d-tră asupra mea, membr u constant si nesovaitor al partidului liberal-conservator, să arătaţi, că nu credeţi un minut măcar că acest partid ar fi tn contra libertăţilor publice, şi tot de odată că liberalismul bine înţeles nu esclude câtuşi de puţin spiritul de con-servaţiune, neapărat trebuincios tn or ce societate organizată.
Aţi voit alegâudu-mă cu o majoritate de voturi, care nu s'a obţinut până acum de nici unul din aleşii d-tră, să dovediţi ca stiti a resplati serviciele acelora cari se devotează binelui obstesc si nu cruţa nici munca nici osteneala pentru a /ace se pros-pereze scumpa noaslra patrie. Şi aceasta a fost linia de purtare ce’ml trâsesem tn tot timpul cât am avut onoarea să fia primarul Capitalei.
Nu am avut ocazie, şi nici nu era acum timpul, să espunîn o adunare publică saO prin presă, ideile care mt vor servi de călăuză tn chestiunile speciale de aşi li membru al camerilor legiuitoare. Partidul li-beral-conservalor nu va lipsi tnsă a’şl lm plini această datorie, când vom 11 chemaţi la alegerile generale.
Daca tnsă trecutul politic al omului are şi trebue a ne da măsura faptelor sale viitoare, apoi, d-nul med, aşi putea rezuma crezul med politic tn cele două idei următoare :
Toate faptele mele vor avea de mobil cel mai sincer patriotism, si nu voiu tinde de cât la binele obstei.
Şi iie ml permis, domnul med, a da scri-orel mele forma unei scrisori publice, ca poată fi citită şi judecată de acel domni egatorl din colegiul I-id, care n’ad pu-> sad n’ad voit să ia parte la alegerile 6uale.
etnoind mulţumirile ce am onoare a vă eN-ima pentru votul ce aţi bine-voit a’ml da'ă rog să fiţi îucredinţaţl că zioa de 29 irilie îmi va aminti pururea una din cel*mal fericite zile ale vieţel mele public
Priiţi, vă rog, domnul med, tncredin-ţareaeosobitel mele consideraţiunl.
Glieorglie Mnnu.
ÎNTÂMPLĂRILE zilei
O pungasia.—Coman Theodorescu a mers la prăvălia lui Marin Economu, de la care spunând că vine de la stăpânul sga, a luat suma de 180 lei.
—x—
Leşin.—Servitoarea d-nel Murat că-zlnd a leşinat. După puţin şi-a revenit In fire.
—x—
Apoplexie.—Un individ al cărui nume nu se cunoaşte, trecând pe dinaintea spitalului Colentina, a căzut din picere şi a Încetat din viaţa.
—x—
Furt.—Femeia Anica a furat mal multe obiecte de la stăpânul s6d din str. Doamnei 2.
—x—
1‘arasit.—S’a găsit un copil lepădat pe şoseaua Kiselefl.
A 2" EDITIUNE
ALEGEREA GENER. G. MÂNU
D. general G. Mânu a adresat următoarea scrisoare deschisă către alegatorii colegiului 1 de ilfov:
SCRISOARE DESCHISA
către d-nii alegători ai colegiului I de Cameră din judeţul Ilfov, cari m’au o-norat cu votul d lor in ziua de 29 Aprilie
Bucureşti, 30 Aprilie 1888 Domnule alegator,
Erl la 29 Aprilie, colegiul I de Ilfov pentru Cameră,—colegiul pe care suntem tn drept a’l considera ca cel mal însemnat din România,—liberconsullat, a bine voit a mă alege ca represintant al săd cu ocazia unei alegeri parţiale.
Îmi dad foarte bine seama de însemnătatea acestei manifestaţiunl, şi nu ştia cum se vă mulţumesc pentru deosebita o-uoare ce mi-aţl făcut purtând votul d-tră asupra persoanei mele.
Aţi voit negreşit, participând In număr aşa de imposant la o alegere, care ştiaţi că nu. va avea ocazie să fie măcar cercetată în o adunare care, după cum ne asigură Mesagiul Regal de închidere a se-.siunei sale ordinare este destinată a fi di-
Tzan e cu Colectivitatea I
(Urmare)
încă dote fapte care dovedesc că ţa-a e cu ©lectivitatea.
Prima dtvada.
Primim din Târgu Jiului urmă-taraa telegramă :
îând ţara este liberă în manifestare sentimentelor el, ştie ce trebue să fat.
Gaţie acestei libertăţi am ales la colejul 2 pe comerciantul Const. Da-naric. contra Colectivitate!, în frunte cu detnil el locali.
Onoae guvernului sub care libertatea eleciralâ este o realitate. Onoare administaţiei locale.
V.	Măcscu, G. Sachicescu, N. Său-lescu, A. Măldârescu, G. Constanţi-nescu, G. Ucolaescu, L. Râmniceanu, Ştefan 1). Popescu, Tănase Popescu, Pantelimon Bărbulescu, Matei Velea. loan TomOu, Al. Chiriacescu, G. li. Dimitrescu, M. Drăghiescu, M. Dimitrescu, Fiii, Ionescu, Petre Tănase, Ghiţă Simiz&nu, C. Georgescu, Par-paneaţă Polilmos, I. Danaricu, Ştefan
I.	Popescu, Ntulaescu N. Bălteanu.
A doua dcvada.
Citim în V\infa Naţională, următorul avis :
«In momentil din urmă, comitetul central al partidului naţional-li-beral, a luat hotărârea ca întrunirea de Luni 2 Mai se se amâne pentru o altă zi.»
«Aducem acesta la cunoştinţa tu-tulor amicilor şi corespondenţilor noştri din provincie iiua ce se va fixa pentru ţinerea acdei întruniri, li se va comunica la timp tutulor.»
Dupe cât ştim adevă-ata cauză a acestei amânări e că âimoşiî delegaţi de prin judeţe au rugat pe co-din Bucureşti se ’i lase în
în afară de raza lor; cu alarma Inse
ce evenimentele aii aruncat înspirite nu este cât de mică turburare care se nu ia proporţiunile unui eveniment.
tt
D. T. L. Maiorescu a dat ordine ca lucrările pentru construirea noului local al Facultăţei de medicină din Bucureşti se poată începe chiar în cursul acestei veri.
tt
D. Gr. Tocileseu, inspector general al scoalelor.va începe îndatădupe deschiderea cursurilor o serie de inspecţii pe la şcoalele rurale şi urbane din judeţele Ilfov, Vlaşca, Prahova şi Ialomiţa.
tt
In urma amânărei întrunire! ce avea se aibă loc Luni, Colectivitatea a decisca o comisie compusă din dd.
C. F. Robescu,Hernia, Bibicescu,Fraţii Coengiopolu, Calvocorăscu, Vornicii, Lăptaru, şi Alex. Vladescu, se cu-treere mahalalele şi se pregătească un fel de auditoriii care se poată asculta elucubraţiunile oratorilor, ce vor lua parte la sus-zisa întrunire când va avea loc.
tt
D. Gr. N. Mano, secretar general la Ministeriul de Finanţe, a fost numit director la Regia Monopolurilor Statului, în locul faimosului Proto-popescu a cărui demisiune a fost primită.
C.	Gr. Mano va continua tot de o dată de a gera provizoriu şi afacerile secretariatului Ministeriului de Finanţe.
tt
D.	general Dunca, comandantul diviziei din Dobrogea, Înainte de a pleca la postul seu a fost primit eri de M. S. Regele.
tt
Aflăm că d. Andricu şi-a dat azi demisia.
Asemenea a demisionat şi faimosul bătăuş Simion Alexandrescu, şef de biurou în serviciul administraţiei.
M. M. L. L. Regele şi Regina se vor reîntoarce în capitală Mercurea viitoare, scoborendu-se direct la Palatul de la Cotroceni.
tt
Aflăm că la Ploeşti MM. LL. Re^ gele şi Regina au fost aclamate într’un mod foarte călduros, de poporul ce aştepta la gară trecerea MM. LL.
mitetul pace.
D. Pake Proiopopescu a făcut azi o lungă şi minuţioasă inspecţiune pe la barieri.
D sa a rămas pe deplin mulţumit; ceea ce nu i s’a întîmplat încă mergând în inspecţiepe la cele alte servicii .
tt
Comisia interimară s’a întrunit azi de dimineaţa.
Comisia a luat o mulţime de măsuri foarte bune provocatoare la serviciul salubrităţei.
tt
P. S. Episcopul Ghenadie al Argeşului a făcut în timpul din urmă o inspecţie pe la toate bisericile din eparhia sa.
Pretutindeni P. S. a propovăduit liniştea şi mângâerea sufletească a poporenilor.
tt
D. Th. Damian a fost numit subprefect al plasei Oltu din judeţul Argeşiu.
tt
D. doctor Leonescu a fost numit medic al oraşului Botoşani.
tt
Joi va avea loc deschiderea sesiune! ordinare a Sf. Sinod.
D. V. Brătianu cere ca sg fie ascultat
şi recurentul generalul Maican sad cel puţin sg fia presinte la judecarea recursului sgQ.
D. Comisar regal obiectează că nu e nici un text precis In această privinţă. Afară de aceasta, spune d. Comisar regal, nici nu se poate admite ca d. general Maican sg fie adus înaintea Consiliului de revizie, şi aceasta din cauza disciplinei, ctcl daca d-sa va veni înaintea acestui consilia, va trebui sg fia judecat şi întrebat de oflcerl cari aii un grad mal mic de cât dâasu.
D-sa cere respingerea incidentului ridicat de d. Vasile Brătianu.
D. Brătianu în larg, arată că dupg textul legeî, d. general Maican poate &-sista la desbateri.
Consiliul intrând In deliberare, ese respingând cererea apgrârel.
Se dă citire ordinului de dare In judecata.
D. M. Cornea &re cuvântul ca sâ des-volte motivele pentru care cere casarea judecăţel gen. Maican.
Principalul motiv pentru care d. Cornea cere casarea, e acela că hotărî-rea In urma careia a fost condamnat generalul n’a fost iscălită imediat de judecătorii cari s’aQ pronunţat.
Noi vedem, spune d. Cornea că ho-tarlrea care trebuia sg fie iscălita imediat, e scrisa în 6 coaie.
Prin urmare acest volum ca sg fie scris şi iscălit, avea nevoe de un timp de mal mult de o oră cât a durat deliberarea consiliului dergsboiCt.
~Daca mi se va susţine contrariu apoi mg înscriu în falş.
Pot sg vg asigur, urmează d. apărător, că nici unul din cel 5 generali care aQ judecat pe gen. Maican, n’a iscălit hotărîrea In ziua chiar a judecăţi.
Or zice d. gen.ţMaican, neiscălirea hotârîrel antrenează casarea sentinţei.
Al doilea motiv de casare e ca d-nu general Budişteanu n’a asistat la citirea sentinţei înaintea acusatulul şi că nici a iscălit procesul respectiv.
D. V. Brătianu, invoacă un alt motiv de casare. Acest motiv constă în ne-menţionarea şi nespeciflcarea In sentinţă a faptului concret pentru care era dată această sentinţă.
Un al treilea motiv pe care '1 susţine d. Brătianu stă în împrejurarea că d. Gheorghe Angelescu era vgr al acusatulul Anghelescu, fapt conexat cu acu-sarea gen. Maican.
Se suspendă şedinţa pentru 5 minute.
La orele 3, d. comisar regal are cu-vlntul.
D-sa într’o lungă cuvîntare arată că toate motivele ridicate şi susţinute de către apărare, nu pot produce casarea sentinţei priu care a fost condamnat gen. Maican, de oare-ce zice d. comisar regal, nu formează un motiv care dupe lege, ar aduce nulitatea sentinţei.
D. comisar regal cere respingerea motivelor invocate de apărare ca nefundate.
La orele 4 d. comisar regal sfârşeşte pledoaria sa.
D. Cornea, cere ca sg i se arate minute iscălita de consiliul de rgsboiCt în ziua pronunţârei sentinţei.
Consilul respinge cererea domnului Cornea.
D. Cornea replică la cuvântarea comisarului regal.
D-sa desvoltâ iarăşi motivele pentru care cere casarea.
D. Coruea In pledoaria sa spune că daca ar crede ca studiând legea militară ar ajunge sg nu o mal înţeleagă, atunci de sigur că ar face mult mal biDe să nu mal pledeze Înaintea tribunalelor militare.
Această frasă cam Indresneaţă a d-lui Cornea, supgrâ pe d. preşedinte care i spune: «Vă rog d-le Cornea să fiţi cuvincios.»
D. Cornea e nevoit să recunoasâ că a greşit şi urmează.
La orele 5 Consiliul intră In camera de deliberare.
Dupe o deliberare de o jumetate oră Consiliul ui unanimitate respinge recursul generalului Maican si decide ca senlinta se fie executata.
Iu consecinţă, dupe legea militară, generalul Maican, dupe 24 ore, nu va mal purta uniforma sa de general.
Luni sau cât aflăm o ciară.
tt
Marţi se /a face dupe a doua aişcare judi-
Citim In România Libe‘ă :
Ştir! cu totul contradictorii au fost puse ieri în circulaţie relativ la mişcări de răscoală ît următoarele puncte : Urzicuţa, Bistreţu, şi Ne-goiu din Dolj, şi Bobricenii din Ro-manaţi.
In ceeace priveşte Urzicuţa însuşi proprietarul d. Amza Proiopopescu, a desminţit ştirea despre vre-o turburare; cu toate astea primul procuror, care se găsia într’o anchetă la Bechet, a trecut imediat la faţa locului, ear la Negoiu şi Bistreţu e probabil, dupe telegrama prefectului, că ordinea nu va fi turburată.
In Bobriceni, mai mulţi locuitori din Lalos ('Vâlcea) intrând cu vitele In grânele d-lui Beligradeanu (Roma-naţ) au maltratat pe guarzii câmpeni ai moşiei pe când duceau la oborul comunal vitele cekr prinşiin oontraventiune. Subprefectul a putut singur restabili ordinea cerend în acelaş timp destituirea primarului Bobeanu din Lalos, care pare a fi instigatorul ac» stei incursiuni.
Deordinarconfliclede felul acesta, cari se întemplâdestul de deslaţară n’ar deştepta nici ua fel de atenţiune
www.dacoromanica.ro
E0M1LL DE REVIZIE
RECURSUL GENERALULUI MAICAN
La orele 2 Cousiliul intră tu sala de şedinţă.
Consiliul e compus ded. general Ipă-tescu ca preşedinte, şi de dd. coloneii Poenaru, Vartiadi, locot.-coioueli Can-diano şi Algiu ca membrii.
Fotoliul ministerului public e ocupat de d. locot.-col. Bâdulescu.
Pe banca apărări d-nii Cornea şi Vasile Brătianu.
Se citesc actele din dosar.
D. Cornea cere recusarea d-lui colonel Poenaru In basa artic. 22, 23, 24 de oare ce d sa aluat parte In acest proces mult mal nainte de când s’a decis trimiterea Înaintea justiţiei a d-lul gener. Maican.
D. Comisar regal spune că nu pe vorbe, ci pe fapte va avea .consiliul să se pronunţe.
D. Cornea insistă.
D. Comisar regal replică zicând că d. co'onel Poenaru care azi e membru n'a luat nici o parte In afacerea generalu-lu , ci a colonelului Maican, când s’a u-uit cu cel dol-spre-zece coionell ca să ceară darea In judecată al acestui dm urmă.
Consiliul intră In Camera de deli rare.
Consiliul după o deliberare de r minute respinge cererea apgi
ULTIMA ORA
AGENŢIA HA VAS
Dunkerque, 12Maiu.—La banchetul dat eri seară în onoarea generalului Boulanger, acesta, respunzând unui toast, a zis : «Sg ştim a da fără fanfaronadă Europei spectacolul unei naţiuni care sg reconstitue pentru a face faţa tutulor nenorocirilor.»
Viena,12 Maia.—Ziarele oficiale din Viena şi din Budapesta publică tratatul de la 7 Decembre 1887, care regulează graniţele Austriei, Ungariei şi României.
Berlin, 12 MaiO. — împăratul a petrecut o noapte foarte bună. Somnul sgtt n'a fost de loc Întrerupt. Impera-tul, simtindu-se foarte Întărit azi dimineaţă, s’a sculat la 10 ore cu o disposi-ţie de spirit escelentâ, şi a dejunat cu poftă.
FOSTA CASA DE BANCA SI SCHIMB
RUFER & ST^HLI
ACUM
I. ST/EHLI
şi’a transferat biurourile sale din strada ' ipscanl 47 tu strada (toamnei Ko. 15
-	iul Funciar Urban sediul fostei
vederea». Casa se va ocupa ca şi cu cumpărarea si vânzarea efecte-ice, tn condiţiunile cele mal avan->e.	748.
EPOCA — 1 MA1U
r"
m
CASA DE SCHIMB
I.NI. F E R HI 0
Strada I.ipscani, Xo. 27
Cumpere si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 30 Aprilie 1888
mmmvmmmim IHI	~Cump	Vend.
5 0/0 Renta amortisabila	91 P/4	92 1 2
5	0/0 Renta perpetua 6	0/0 Oblig, de Stat	89 91	90 91	1/2
6 0/0 Oblig de st. drum de Ter		
7 0/0 Scris. func. rurale	106 1/4	106 3 4
5 0/0 Scris. func. rurale	90	91 t/4
7 0/0 Scris. func. urbane	104 1/4	104 1/2
5 n/0 Scris func urbane 5 0|0 Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi	97 1/2	98 1/2
	86 1 4	86 3,4
	75	76
8 0/o Împrumutul comunal	74	7*
Oblig. Casei pens ţleiiOdob.)	210	215
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	35	37
	960	970
Acţiuni «Dacia-România.	230	240
» Naţionala	200	220
» Constructiuni	70	80
Argint contra aur	1-. 85	16 15
Bilete de banca contra aur	15 85	16 15
Florini austriaci	2 01	2 02
Tendinţa liniştită
mjlsmis!»!	mmmMm
PRIN VENZAREA LOR DE PESTE 0,000,000 DE BUCAT”
de la existenţa fabricei, sunt recunoscute cac&d.^u“®
Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superv.^j ^cesior maşini este chiar esistenţa de mal bine de 30 ani,&D ce
THE SINGER BUHUFACTURING Co.< NEW-YORK
şi continuă întrebuinţarea numelui	~ j.
pei'im
din partea altor fabricanţi şi văuzători peu recomandarea maşi-
nelor lor imitat
MASINE ORIGINALE DE C^T „SINGER"
se vând, dupe plata unei modeste arvuiPen^ru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata în rate septamdnale i lunare în România afara de magasinul med din Bi*®?11 ,nca !n :
Iaşi, Str. Uapusneumi, Găinii, §(ranineasen, CraiovB, 8tr.
I Jpsc&iii) IMocsti	4*
Unde se afla atelierul de reparaţiuni tlepoşite de multe p&rţi de maşina, unsoare, ■ S1 ibrişim
Hucuresli— Gr.	— Bucureşti
llnlevarilul Elisabi	Eforiei
F0RNIS0R AL MAI MULT0PaS^ din STRĂINĂTATE
——— —
3

CASA DE SCHIMB
MOSCU N AC H MIAS
No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani. In fadanoei cladir Bancei Naţionale [Dacia-România)
B uouresti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 30 Aprilie 1888
Renta amortisabila ,. romăna perpetua Obligaţiuni de stat^Conv.rur.]
"	Municipale
, Casei pens. [300 L.J Scrisuri funciare rurale
urbane
Obl. Serbesti cu prime
7 6
5 1
5
s n
Im. cu prime Buc. (20 lei] Losuri crucea roşie Italiana „ Otomane cu prime Losuri Basiiica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructinni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „	italiana
„	Ruble hârtie
RB. Cursul este socotit tn aur
Iaşi
Cump	Vinde
91	9i X
89 V,	90 X
90 %	91 X
74	7* %
212	216
106	106 X
90 X	91 \
103	104
96 X	97 X
86	86
76	76 3/4
67	70'
36	36
27	30
40	42
17	20
15 7S	16 25
Î00	202
124	126
100	101
	100
tic	215
Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
Bucureşti.— Calea Vnoaresti INfo. 192—Bucureşti
■
9
Se însărcinează cu construcţiunl de turbine şi mori cu preţuri mal redusede căt acele dinVienaşi Pesta.
3Pr*eoiul
Unei	mori	cu	1	piatră	de	36	lei	1900
»	»	»	1	»	»	46	»	2100
»	»	»	2	pietre	»	36	»	3600
»	»	»	2	pietre	»	42	»	3800
Esecuteazâ repede or-ce lucru de urnătorie safi mecanică; precum : olane simple şi ornate.
Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc.
Mare deposit de jjriozi de fer, raiuri penfru vagoane, lleacauvile, teve de tuci. Mure asortiment de pietre de moara, La Ferte-sous-jouars
DE VENZARE
In total sau în parte un salon complect de lemn negru îmbrăcat cu atlas roşu In cea mal bună stare, compus din 2 canapele, 4 fo-toliurl, 6 scaune, 4 oglinzi mari poleite,2 mă suţe, ti scaune de fantasie, draperii etc. sală de mâncare şi diverse alte objecie pri cum dulapuri, scaune, mese, galerii etc. u tensile de cuhnie. A se adrpsa Str. Negust No. 24 de Ia 9 până la 12 a m.	74
FABRICA I)E VAR
CAMPULUXG
Furnieează var gras alb In ori-ce car*-®t-e In saci sau butoaie şi II expediază prort°r‘ unde s'ar cere.
A se adresa pentru comande: la Brlre?^ d-lul tir. Cerchez, Strada Stirbel-V<® No.
16, la Câmpulung, d-lul Victor Soeee 194
i o a n chTwartia
MASSEUR
Doctorand tn medicină, Elev ?profesorului dr. Reibmevr din Viena. ptel Dacia
No. 33.
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
A LA VILLE DEVIENNE
vis-u-vis de
Lib, Soeee
—oc=o—
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftluatate al aolldltate armatoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Olanda veritab. de Belgia si ftumb'urg. Madanolam frantzuzesc de toate calitatile
Feţe de masa, servete^si prosoape de pânza.
igia si Rai '
ladapolam fi si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, d6 bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi ei ismene de lâna după
sistemul profesorului Dr. G. Jlaeger.
Gulere si manşete de olanda uitimu fason. Mare asortiment de cravate uitimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru fldanlatl. LayeUe» sl Trousouri pentru copt!. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOSU NOSTUL ILUSTRAT SI VA FI TBIHIS OBI-CUI VA FACE CEBEBE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DAClA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec

535
A
•x:
’XB
X
X
&
My (VI Al\!G Â CH'
DEPOSIT DE LEMNĂRIE
PENTRU CONSTEIICTIS Sl UE FOC *
Calea Grivitzei, No. 153
Lângă Gara de Nord, Staţiunea Tranvaiului
COMPTUARU
Strada Sf. Ioan-nou, LV o. 1
BUCUREŞTI
695

N
ADMIRABILA NOUTATE!
IVIOLDACOT ROTATIV
PATENT LONDON
■x#x:
■x
XI
PORTATIVA DE BUZUNAR
Cu duble împunsături ne descusatoare
•••■
■ i Cw
mm ATELIER SPECIAL
*••
mm
DE
MOB LE
©
1
SCULPTAT E
S’a deschis in Calea Victoriei, No. ISO, vi9 a-vis de
Palatul Ştirbei, un magasin al acestui atelier, unde se
9pl3BSHHHţtoRB
npi'
lectura, iatacuri, antreuri etc.
poate găsi şi comanda lot-d’auna diferite mobile sculu-cu preţuri moderate, precum săli demânearc, de
tute,

573
Cu stimă,
V. MAYER.
i
î

mm
mS®
_ _ _________^
* PRIMA FABRICA ROMANA *
DE
CRAVATE IN ROMAN1A
FONDATA IN ANUL 1870
No. 20. - Strada Şelari. - No. 20
© MARE ASORTIMENMRAVATE GATA
X
DE DIFERITE STOFE NEGRE Sl FECIE
•A AS
•sA
Asemenea se primesc comande cu bucata şi cu duzina dispuind tot-d’auna de fasoanele cele mal nuoî.
Precfur! Toarte moderate.
690	FRATELLYIOSEPII.
€Xc
X
H
i
«Fermecătoarea» este o perfectă maşină de cusut cu împunsătură din suveica. Ea coase fără nici o deosebire or-ce materie, de la şifonul cel mal subţire până la cel mai gros postav chiar şi piele. Aceasta maşină este solidă şi durabilă ca şi maşinale cele mari costisitoare. Ea este aşa de simpla că nici odată nu poate să se strice. Fie-care, chiar şi un copil poate învăţa în câte-va minute se coasă.
PRECIUL 25 LEI
Singurul representantpentrutoata România, Serbia, Bulgaria şi Grecia
MAX LIGHTENDCRF
BUCUREŞTI
Boulevardu! Elisabetha,
Gr and Hotel du Bouleiard unde se alia depoul general
Rog nu confundaţi
GRAND HOTEL DU BOULEVAW
Unde trebue se se adreseze tr-ce comande
Onoratul public este rugat i veni | la Depoul general ca să se conviDga H de buna funcţionare a acestor maşini.
Se trimite această maşină cu instrucţiune contra unul mandat postai de lei 27, franco 1n toată ţara.

=x®$x.
SĂPUN VENUS
SI
SĂPUN DE FLOAREA SOARELUI
DE DOCTORUL POPP
din Floarea Soarea suni actualmente Săpunurile de toaleta la moda ale Damelor din cercurile cele mal Înalte si întrec prin flneţa lor cele mat bune săpunuri de toaletă esistente
I. G. POPP
Fnrnisor al Curte! I. si II. Viena I, Rog-ncrslrasse IVo. 2
A SS CEBS SITJÎflE SJLPUH1FRI !P©P?
se găseste de venzare ia P. IV. Zumer, Ioan Tzetzu, Drogue-ria Brus, Gustar Ritz, A. Varlanescu si la Magasinul de Par-fumerie „Stella.44
:xm:
\ X®Xi
FRIDERICH PILDNER
Bucureşti — 60, Strada Carol, 60 — Bucureşti
Feuli-u a inuUuini pc onor. clientela am adua
TRIFOI - LUTZERNA SUPERFINA
verificat Si plumbuit de biuroul Statalul, resârirea e garantată cu 9$0|o. Iarbă de grădină, din cea mal bună calitate. Precum şi toate cele-l’alte seminţe adică: de Legume, Flori şi de Pădure numai din cele de primul rang. Cataloage se trimit dupe eerere franco.
Asemenea se gasesle si toate felurile de semince pentru or-ce fel de paseri, numai recolta din urma.	61S
=X£X=
RECOMANDAM
LEGATORIA DE CÂRTI
FIII
STRADA BISLRICA IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTR 0 ZI BLCUBESTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, asemenea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
X
m
x

5?
&
*
£
f
&
PILULES UNIVERSALES
DE
Dr. JANVIER
Remediu sigur coDtra hemoro:delor (tranjil) constipaţiunei,dureri de cap.in-digestiuneî si a tuturor afecţiunilor a tunului digestiv.
Fie-care cittie conţine câte o instrucţie.
Preţul 1 leu si 50 bani.
Se afla de vănznrfc:
In Bucureşti la farmacia Applo, M. Brus et comp. Calea Grivitei 23, la farmaaia la Aurora. Anton Altan, Strada Batistei 14 bis.
In Braila la farmacia la Aouiia Ro
so
MARELE
HOTEL D£ FRANCE
No.
— BUCUREŞTI —
5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Cel mal mare şi elegant hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei In faţa stradel Lipscani, din coti clădit, având patru faţade, ust-fel in cât toate ferestrele respândesc In
pentru soarele, nunţi, bancneturî şi alteia. Toate lucrurile de consumaţie de p ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel ma> prompt.
HUO
42, Calea Victoriei, 42
Recomandăm onor. public bogatul nostru asortiment de Iluine gata croite si lucrate de noi aici dupe ultimele jurnale.
Tot de odată încunoştiinţăm onor. noastră clientelă că ne-a sosit asortimentul oomplect de stofe veritabile franceze si engleze pentru comande.
Preciurl foarte convenabile.	i
£ mâna Anton Drumer,
I
X:
5 29
ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAIL A

9LI
Cu stimă,
Croitoria Rosenzweig Calea Victoriei, 42.
Tipografia Zia
Ww:aaeî{rt>ffiîWâS(î-,e
mima ut. in.wiim misii
BUCMtR & DURRER
Racuresti, Strada Berzei No. 69
SPECIALITATE IN PARCHETE
PARCHETE SISTEM AMERICAN SI PARCHETE IN TABLE
PRIMIREA DE FURXiSAREt Sl AŞEZAREA
VINDEREA
DE SiiniiliiiHi M STEJAR
uscat artificial
PENTRU
TEMPLARI, SCULPTORI Si SCARARIE, ETC.
712
h:	vaiiB
Paris
Girant responsabil, C. Ceorgesou.