ANUL III No. 731. A DOUA ED1TIUNE SÂMBĂTĂ 30 APRILIE (12 MAI) 1888. n NUMERUL 15 RAM NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CABEI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O'A-UNA înainte in Bncnreio. S-l. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI fiEDACŢIUNEA No. 3,—Pintza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA ŢICNEA No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3. bis? nmiPii■■—uimi m ii 'im mi nSSSSESMTi SI IUI IA JIDANU FALSIFICATOR SALVE! SALVE! ALEGERI COMERCIALE FORTIFICAŢIILE BUCUREŞTILOR COLECTIVIŞTI SI BEIZADEAUA CASTELUL TRAGIC SITUAŢIA ___ • Foile colectiviste publică cu os-tentaţiune în capul coloanelor lor următorul avis : «Comitetul central al partidului liberal a luat hotărîrea de a ţine o întrunire, tn localul clubului de la «Naţionala», Luni 2 MaiQ». «La aceasta întrunire sunt invitate şi delegaţiunl din judeţe, osebit de senatorii şi deputaţii liberali». Negreşit că o asemenea întrunire intimă, nu are nimic ameninţător. Cu doue persoane poţî deja constitui un comitet, şi or-ce grupuleţ, or cât de neînsemnat ar fi, poate găsi în fie-care judeţ, câte o persoană de bună-voinţă, care se consimtă a juca rolul de delegat. Dar se presupunem că lucrul ar fi serios, că colectiviştii încă de azi vor se ridice capul, că în loc d’a face întruniri de comitet el ar avea curajul se se arate prin întruniri publice; totuşi aceasta nu ne-ar displace, căci nimic nu ne-a dat şi nu ne va da mai multă coesiune ca a-pariţiunea spectrului colectivist. De aceia or-ce manifestaţie a lor vom înregistra-o cu plăcere. Or-ce progres al lor îl vom privi ca un câştig pentru noi. De-o-cam-datâ ei au avut nedi-băcia ca înainte d’a fi în stare se Întreprindă or şi ce, se arate că sunt hotărîţi a se reconstitui, că daca nu azi, mâine vom avea din nou a lupta cu Colectivitatea. Aceasta este suficient ca se legitimeze un nou apel la concentrarea tutulor forţelor partidelor-unite. De altmintrelea toţi suntem de &-cord că cauza coaliţiunii, adică colectivitatea, subsistând, efectul,adică coaliţia, nu trebue se dispară. Rămâne o singură cestiune: a-ceastă concentrare trebue ea se se facă în afară de guvernul actual or nu? In această privinţă ne am rostit încă demult, în mod foarte lămurit. Mai întâiu, am socotit că nu ar fi de cât o concentrare ştirbită a forţelor noastre, aceia care ar lăsa pe din afară pe junimişti care şi ei au luptat, paralel cu noi, în contra regimului d-lui Brătianu. Şi dacă a-tunci când erau în opoziţie, trecerea lor In tabăra adversă ar fi compromis puate succesul campaniei noastre, apoi putem noi se ’i tratăm ca un element neglijabil azi, când deţin puterea şi când forţele lor au sporit prin concursul ce i l’au dat, prin primire chiar de funcţii înalte, mulţi din luptătorii noştri cei mai valoroşi ? Am mai crezut şi credem că nu avem nici dreptul se combatem un guvern pe care noi l’arn reclamat, de oare-ce am cerut Regelui înlocuirea d-lui Ion Brâtiami, prin or ce guvern ar fi, ba unii, ca d, G. Gră- dişteanu, au desemnat chiar Regelui pe d. Th. Rosetti. In fine, credem că nu avem până acum nici un motiv d'a combate guvernul actual şi că în lipsa unui a-semenea motiv, nu Fam putea combate cu succes. De altmintrelea conclusiunea la care ne duc toate aceste considera-ţiuni e şi aceia la care ajung confraţii noştri de la Lupta, de şi ei pornesc de la un punct de plecare cu totul altul şi de şi ei s'au arătat, încă din prima zi, vrăjmaşii guvernului actual. Iată ce ziceau ei, acum 4, 5 zile : «Colectiviştii să tem ca nu cum va «conservatorii fi o parte din liberali «să dea concursid lor actualului gu-« vern. In acest caz, el înţeleg că sunt «pierduţi fi că reîntoarcerea lor la puii tere, lucru după care aspiră, devine «pentru tot d’a-una cu neputinţa.» Pentru toatejacesteconsideraţiuni, noi susţinem din răsputeri concentrarea tutulor forţelor noastre, împrejurul guvernului actual. Dar pentru aceasta, trebue ca guvernul să se pătrundă bine de acest adevăr, că unirea in jurul lui o dorim mai ales fiind-că vedem într’în-sul o garanţie în contra reîntorcerii colectivităţii. De aceia concentrarea nu se poate face de cât pe câtă vreme acest guvern e francamente anti-colectivist. Este o cestiune de moralitate ca chiar colectiviştii care ar fi putut cum va se fie cinstiţi, dar care au pactizat cu un regim aşa de infam ca acel al colectivităţii, să fie isgo-niţ' de pretutindeni şi ca noul guvern să nu aibă nici un fel de rela-ţiunî cu ei. Prin urmare să priceapă guvernul că el nu a venit la cârmă de cât fiind că în oposiţie membrii ce’l compun au fost adversari ai colectivităţii, şi că el nu trăeşte de o cam-dată pe popularitatea ce speră să dobândească, ci pe impopularitatea colectivităţii, care, aceia, e reală. Guvernul actual nu poate exista dar de cât ca guvern anti colectivist. D. Thiers a spus: «Republica va fi conservatoare or nu va fi». Noi zicem : «Guvernul va fi anti-colectivist or nu va fi». TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Berlin, 10 MaiO. Buletinul relativ la sănătatea Impâra-tulul anunţă că temperatura corpului care era erl seară de 38°, este azi de 370,9. Expectoraţiunea a descrescut. împăratul va putea petrece câte-va ceasuri pe o sofa. Berlin, 10 Maifi. împăratul a petrecut o zi bună. El a mâncat cu poftâ. Fiind bine dispus, el a stat afară din pat de la 11 ore dimineaţa până la 8 ore şi jumătate seara. împăratul a primit după amiazl visita principesei moştenitoare şi a ducesei de Saxe-Meiningen. Dd. Lucius, ministru al agriculturel, şi Friedberg, ministru al justiţiei, au fost asemenea la împărat. Belgrad, 10 MaiQ. Ziarul oficial publică punerea în retragere a generalilor Gruici, şef al statulul-major, şi Lesjanin, şi a colonelilor Ores-covicl şi Dragasevici. Colonelul Miscoviciests numit şef al sta-tulul-major. Konia, 10 MaiO. Camera deputaţilor. D-nil Baccarini şi Mussi desvoltă moţiunea lor tn favoarea rechiemâril trupelor din Africa. După ce mal mulţi oratori afl vorbit pentru şi contra propunerii, discuţiunea s a amânat pe mâine. Uolonia, 10 MaiO» Pe când regina visita expoziţia artelor-frumoase, unul sergent de poliţie '! scăpă din nebăgare de seamă puşca, din care porni focul. Nu s a întâmplat nici accident nici alarmă. Vienn, 10 MaiQ. Marea Ducesă Maria Peulowna a sosit. Ea a primit tndatâ visitele împăratului şi a arhiducilor Regnier şi Wilhelm. Ea a asistat azi la un prânz dat la prinţul moştenitor. Sumlft, 10 Maifi. Prinţul Ferdinand a părăsit Uusciuk azi dimineaţă la 8 ore. La gară se aflafl autorităţile civile şi militare, un mare număr de notabili, clerul din deosebite credinţe şi o mulţime enormă. La staţiile Cerna-voda, Vetova, Razgrad şi Kaspecian s’aO înălţat arcuri de triumf. Pretutindeni multă lume şi mare enlu-siasm. Prinţul a sosii la Şumla la 2 ore. Popu-laţiunea la aclamat la intrarea sa tn oraş. După Te-Deum, prinţul a primit pe ofiţerii şi funcţionarii civili. JIDANUL FALSIFICATOR Sub titlul «Un document preţios» târtanul care redactează Voinţa Ni-chională, a publicat o circulară confidenţială adresată de ministrul justiţiei către câţi-va procurori din ţară cu privire la răscoala ţăranilor. Nu’l a ajuns jidanului să sfeterisească un act confidenţial—cine ştie prin ce meşteşug moştenit de la patroni săi — a mal simţit nevoia să falsifice acest document şi să Introducă Intr’Insul, nu un cuvlnt, ci o frasă întreagă de opt rlndurî, care nu există In actul original. Ministerul răspunde astă-zl acestei infamii prin următorul comunicat: Ziarul Voinţa Naţionala din 28 Aprilie curent publică o circulară a d-lul ministru al justiţiei cu No. 3,462. Această circulară nu a fost dată, dupe cum spune zisul ziar, tutulor parchetelor şi comunelor din ţară, ci exclusiv parchetelor din Ilfov, Argeş, Vlaşca, Buzăii, Ialomiţa, Prahova şi Dâmboviţa, adică din j udeţele contaminate de răscoala ţăranilor. Textul cliiur al circularei a fost alterat şi tntr’fnsul s’a introdus următoarea frasă, care nu existu şi care '1 denaturează tot sensul: «Spuneţi primarilor şi celor-l’alte auto-«rităţl comunale că mişcarea ţăranilor a «fost bună intru cât-va atâta timp cât pu-«Lea fi îndreptată în contra guvernului d-«lul Ion Brătianu, dar că acum, când un «alt guvern ’l-a luat locul, această miş-«care nu mal are nici o raţiune de a fi». Ministerul nu voeşte a şti de o cam-datâ prin ce abatere gravă de la îndatoriri s'afi putut da publicităţel nişte instrucţiuni confidenţiale. Alterarea însă a textului oficial este prea gravă pentru ca să fie trecută cu vederea. Ministerul speră că ziarul Voinţa Naţionala se va grăbi a rectifica eroarea şi a repudia or-ce solidaritate cu falsificarea unul document oficial. Mare e încrederea Ministrului justiţiei dacă ’şl închipueşte că Voinţa seva grăbi a rectifica eroarea ţ?). Nişte oameni deprinşi de ani îndelungaţi să falsifice iscăliturile pe cărţile alegătorilor, precum au făcut la ultimele alegeri comunale, nişte oameni din tagma ceior ce falsificau bilete de bancă, ca directorul colectivist al prefecturel.de Mehedinţi, n'au să invoace eroarea pentru un fleac, pentru o frasă mal mult introdusă de el Intr’un act oficial. Are insă dreptate Ministerul când zice că : «de sigur Voinţa va repudia or ce solidaritate cu autorul acestui falş j> Asta aşa e. Mal Intel din fire, jidanul zice tot d’a-una : «Nu ştifi, n’am văzut», şi apoi Ii vine mal bine la socoteala Iul Nichi să arunce vina pe altul. Ar trebui însă ca Ministerul justiţiei să facă în această privinţă o anchetă serioasă, nu atât de mult spre a se cunoaşte numele păcătosului de funcţionar care a divulgat un act confidenţial, dar spre a se şti dacă textul circulăril a fost falsificat de cel ce a dat'o sau de cel ce a pus'o sub tipar. www.dacoromanica.ro O asemenea constatare ar fi foarte folositoare şi ar servi Ia mărirea dosarului care conţine toste porcăriile colectiviste. Aga. SALVE SALVE ! De MercuiI 27 Aprilie, 6 ore seara până astăzi Vineri 29 Aprilie, ceasurile două după amiaza, am primit la redacţia noastră peste 500.000 de scrisori a-tât din oraş cât şi din judeţe prin care ni se cere să intervenim ferbinte către redacţiunea ziarului «Democraţia» spre a se comunica publicului nuftele genialului autor al articolului: «Crima de la palat» care s’a publicat In acel ziar. Un stil mai frumos, nişte idei mal bogate, o întorsătură de frasă mal potrivita, nici că se poate visa. Victor Hugo, Flaubert, Daudet şi toţi autori francezi aii rămas pe jos; autorul lui Salve ! Salve I i’a întrecut. Citiţi şi vă veţi convinge : «Luni seara pe la 10 ore, o mână criminală (ştiam bine că nu era un picior) a tras două focuri de puşcă pe geamurile bibliotecel M. S. Regelui (credeam că In geamurile; se vede că mâna criminală isbutise să intre In palat şi a tras pe geam.) «Buna soarta a neamului românesc a acoperit cu aripele sale salvatoare pe MajestateaSa Regele (tablotl de Rubens de la Muzeul din Versailles, înfăţişând pe România cu aripa salvatoare) Norocul ne a slujit I să ne închipuim acest mare noroc de o clipă ! (Şi luminând în a mea viaţa, El aii trecut ca meteori. Muzică de Ventura) «R°gele nostru este salvat 1 Să ne descoperim capetele Înaintea Regelui nostru! (Se vede că autorul mal are şi alt ceva de descoperit). «Să salutăm veseli pe Regele nostru ! Salve! Salve I Căpitanul nostru I «Regele este salvat! să salutăm din inimă pe Regele nostru (Domine salvum fac imperatorem nostrum.—Musică e-clesiastică de Gounod). Aşa e ca mai frumos nu se poate ? Rugăm dar din suflet pe autorul a-cestel bucăţi literare să ne spue numele său ca să’l putem comunica pos-teri ţaţei. Academiile voesc să’l dea un premiii; sute de tinere şi-au perdut minţile după dlnsul şi el păstrează anonimonul, slă cu plapuma tn cap. Până când ? Salve. Domnii patentări din Bucureşti şi din judeţul Ilfov se vor întruni în ziua de 8 Maiu la Primărie pentru a alege doî membrii la Camera de Comerţ în locurile vacante. Candidaţii agreaţi de aproape toţi alegătorii cari iau parte dupe lege la această alegere sunt d-nii Chris-tofi L. Zerlendi, mare bancher, şi Nicolae Kirilov, agent de schimb. Domniele lor acceptând candidaturile ce li s’au propus de către un mare numer de alegători, s’au grăbit a adresa d lor comercianţi şi d-lor industriaşi circularea următoare în care espun in mod sumar, dar foarte lămurit, vederile lor, programul ce 'şi propun a susţine în Camera de Comerţ. Poate că nu greşim afirmând că pentru prima oară de când funcţionează Camerile de Comerţ, o alegere cu un caracter curat negustoresc se presintă în asemeni condiţiuni : şi anume ca candidaţii se 'şi espuie înainte de alegere profesia lor de credinţă. Aplaudăm această procedare francă şi leală, şi suntem siguri că domnii comercianţi şi d-niî industriaşi vor da voturile d-lor Zerlendi si Kirilov. Iată această circulară : Domnilor comercianţi, Domnilor industriaşi, Duminica, la 8 Maifl, sunteţi convocaţi a alege pe doul dintre d-voaslre ca membri în Camera de comerţ din Bucureşti, tn locurile devenite vacante prin demisiona-rea d-lor Menelas Ghermani şi Stan Stâ-tescu. Rolul Camerilor de comerţ în mersul general al afacerilor publice este cât se poate de important şi, prin urmare, sarcina aleşilor d-voastre este din cele mal delicate. Camerile de comerţ chemate de lege a se ocupa exclusiv de interesele negoţului şi industriei, sunt ţinute a studia cu luare aminte, cu oompetinţâ şi cu tragere de i-nimă, nevoile ţării şi ale pieţil Bucureştilor, cu deosebire. Şi sunt cât se poate de mari aceste nevoi. Atâtea cestiunl de ordină economică aşteaptă la noi de vremi îndelungate o solu-ţiune practică şi raţională. Raporturile de schimb internaţional, u-nite la un loc cu fixarea tarifelor vamale şi cu necesitatea de a înjgheba or susţine o industrie pământeană; reforma valutei şi, alăturea cu dânsa, reorganisarea insti-tuţiunilor de credit şi reorganisarea burselor de comerţ, acum tn agonie; Introducerea unul aşezămînl de imposite care să încurageze iar nu să stingă de Ia tnceput or ce avânt al iniţiativei private; adoptarea, pentru aceasta, a principiului pro-porţionalităţil în sistemul general al dărilor ; înfiinţarea de aşezăminte culturale pentru industriaşi şi comercianţi; Introducerea şi lăţirea spiritului de economie în toate treptele negustoreşti; instituţiu-nile de ajutor mutual între comercianţi şi industriaşi; înfiinţarea unei iustituţiunl de credit industrial ; determinarea lămurită a acţiunel Camerilor de comerţ faţă cu acţiunea guvernului central, sunt câte va puncte din însemnata problemăecono-mică a cărei deslegare se impune cu stăruinţă atenţiunel Camerilor de comerţ. Se cere, pentru aceasta, ca aleşii d-vuas-tresă fie inspiraţi de sentimentul respun-deril şi de dorinţa de muncă. Domnilor comercianţi, Domnilor industriaşi, Acesta este programul nostru, şi pentru realisarea lui vom lupta daca vom fi aleşi membri In Camera de comerţ. INUTILITATEA SI PERICOLUL LA CARE ELE EXPUN TARA In momentul când In Franţa se fac experienţe care tind a dovedi inutilitatea forti— ficaţiunilor, credem interesant a publica următorul articol pe care ni’l trimite o persoană specială în cestiunea pe care o tratează. In faţa nenumăratelor credite şi a milioanelor ce s’ati cheltuit şi se vor mal cheltui cu fortificaţiile Bucureştilor, na-turalmente trebue să ne întrebam, care va fi rolul în un răsboifi viitor a acestor fortificaţii, fl-vor ele utile, or nu vor a-vea nici o valoare ? Mal putem să ne punem şi Întrebarea : fortificaţiile Bucureştilor dacă nu sunt utile sunt sad nu ele vătămătoare unei apărări active şi energice ? Pentru a putea să ne pronunţăm pentru sau contra, este indispensabil să studiem situaţiunea noastră militară In cazul eventualităţel unui răs-boiu între puternicile noastre vecine Austria şi Rusia, In care România ar fi nevoită a lua parte cu una din ele contra celei alte. Ipoteza că România ar fi chemată să lupte singură contra u-neia din aceste puteri, nu se admite, fiind cunoscute interesele ce ne leagă cu dlnsele, şi care le-a silit a lua atitudini oposite ori de câte ori noi am fost In chestie. Un caz analog cu al nostru e cazul situaţiunel Bulgariei în aceşti din urmă timpi. Aflându-ne In a-semenea coDdiţiune, putem afirma cu siguranţă că vom fi imediat susţinuţi de cea l’altâ putere, care nu va putea permite rivalei sale de a ne r irobi. In consecinţă şi acest caz, uţin probabil, de a începe singuri * sboiul, a-vând siguranţa de a fi it diat susţinuţi, se reduce la cazul ui , adică de a face răsboiul In alianţă una din aceste două puteri In contr jelel alte. Astfel fiind situaţia noastră ailitară In 2 EPOCA — 30 APRILIE un răsboih fie ca aliaţi cu Rusia contra Austriei, sad cu aceasta contra Rusiei, în amândoui cazurile, linia de operaţie a ambilor adversari, poate fi indicată în un mod general prin drumurile care unesc capitalele Moscova-Buda-Pesta, obiective importante în raport cu armatele ce vor opera tn fata lor, al căror contact dupe toate probabilităţile va avea loc pe frontiera Galiţiei Orientale şi nordul Bucovinei. Pe linia de operaţie aleasă, Rusia în Intîile momente, nu poate pune în mişcare toate forţele de care dispune, o parte din ele urmând a fi lăsate pe frontierile ameninţate ale imperiului, şi o parte neputând fi aduse imediat din causa insuficienţei comunicaţiilor etc. Ast fel că se poate admite aproape cu certitudine că forţele Austrilşi Rusii faţâtn faţă în întâile • momente vor fi aprocsimativ egale, amândoul adversarii putând ast-fel lua ofensiva în acelaşi timp. (In timp de pace Rusia are 48 de divizii iar A-ustro-Ungaria 31 şi 2 brigade independente total 32 divizii; diferinţa ţiin-du-se cont de teritoriu nu este mare, cavaleria făcând excepţie, Rusia avân-d’o cu mult mai numeroasă, fapt care II va permite a se presinta pe teatrul răsboiulul chiar de la începutul operaţiilor cu o cavalerie aproape îndoită de cât Austria). Ofensiva Rusii şi aceia a Austrii astfel precum o arătarâm presupune că aceste puteri vor lua o singură linie de operaţii, conform principiilor de strategie. Sunt persoane care ar putea crede că alături şi în afară de această linie de operaţii pe care noi o vom numi-o principala, se poate lua şi o adoua linie de operaţii secundară prin România, spre Transilvania la Buda-Pesta, sau spre Basarabia; cohform cu alianţa ce noi vom fi contractat ; cuvintele ur mătoare însă pledează puternic contra unei asemenea credinţi. Mal întâid Înaintarea pe două linilîm prăştie forţile, şi să ştie că D-zefl este mal în tot-d’a-una cu Batalioanele cele numeroase, şi că nimeni nu este îndestul de tare pe câmpul de luptă; apoi mai trebue să mai adaogăm că victoriile câştigate pe teatrul principal de operaţii, au prerogativa de a prima şi a face nefolositoare victoriile câştigate de adversar pe un teatru de operaţii secundar. Ca exemplu convingător al spuselor noastre, putem cita Răsboiul din Italia la 1866. In acest răsboiQ armata Italiană, înainte de bătălia de la Custozza, crezându se în destul de tare şi avea desigur cuvinte pentru aceasta fiind mal mult ca îndoită, de cât ar mata Austriacă din acea parte — se împărţi In două, partea principală sub comanda Regelui înainta spre Custozza; iar cea-l’altâ, armată secundară şi mai puţin numeroasă, sub generalul Cial-dini, se îndreptă spre partea inferioară a râului Po, operând independent de I ia armată, de c&re fiind în destul de depărtată, nu o putea susţine sad a fi susţinuta la nevoe de dlnsa. Resultatul împărţirii armatei Italiane în două părţi fu pierderea bătălii de la Custozza şi înfrângerea armatei Italiene. Cu toate astea Austriacii de şi învingători în Italia pe un teatru secundar, fiind învinşi Insă în Bohemia pe teatrul principal, sunt siliţi să cedeze^Italii Venezia, şi să sufere consecuinţile unei campanii pierdute. Oare acest exemplu nu este el în destul de puternic spre a condamna pentru vecie operaţiunile secundare, şi a da tărie deacsiomă dictonului «On n’est jamais assez fort sur le champ de ba-taille» şi ca consecinţă, a îndemna ca toate sforţările să fle făcute în scop de a Învinge pe teatrul principal, căci acolo se joacă soarta armatelor şi a imperie-lor. Campania din 1866 din Italia şi Bohemia, a marcat linia de conduită a viitorului; esemplul e prea recent spre a se trece peste dânsul; ast-fel fiind, noi credem că Rusia şi Austria vor aduce pe teatrul unic de operaţii din Galiţia cel din urmă batalion şi cel din urmă tun; cel care va învinge aci, va fi stăpânul situaţii, a căriî influenţă sdrobi-toare, va face se dispară ori ce resis-tenţă pe toate cele-l-alte puncte. In modul acesta se va urma conform principiilor strategii, care prescrie atacarea puntului decisiv cu toate forţele. In asemenea condiţiunl care ar fi rolul armatei Române aliată cu Rusia sad cu Austria ? Pentru a nu devia de la principiul de mal sus România aliată cu Austria, va lăsa în ţară un corp de observaţie, spre a o garanta de incursiile partizanilor inimici, iar cu restul forţelor sale va merge a opera pe teatrul principal şi unic, întărind In nordul Bucovini dreapta armatei austriace. Armatele aliate fiind victorioase, armata Română va trebui se înainteze In Rusia cooperând intim cu aliatul seu. Austria fiind însă învinsă, armata Română ce va a-vea mal bine de făcut, este să se izoleze de aliatul său şi se ceară pacea, singurul mijloc până la un punct oare care de a scăpa ţara de devastaţie şi de o ruină complectă; la caz însă când deviind de la principiile politicii moderne se va face sentimentalism şi se va persista tn alianţă, armata Română conform principiilor de strategie, va trebui să se retragă spre grosul forţelor armatei Austriace, adică a urma retragerea acesteia în Nordul Ungarii, dar nici o dată nu se va închide în Bucureşti pentru cuvintele ce vom vedea mal la vale. In alianţa cu Rusia, România va avea aceiaşijinie de conduita, adică va lăsa un corp de observaţie în ţară iar cu restul va merge a întări stânga Ruşilor In Nordul Bucovini. Rusia victorioasă, va înainta cu dânsa la Buda Pesta. Ru-Rusia învinsă şi silită a se retrage în interior, România va cere pacea iso-lându-se de aliata sa. Reamintindu-ne cele zise până aci, ne găsim în imposibilitate de a putea da un respuns favorabil întrebării; La ce ar folosi în toate acestea fortificaţiile Bucureştilor ? La nimic, iată respunsu! cel mal na tural. (Sftrsilul pe mâine) CRONICA COLECTIVIŞTI SI BEIZADEAUA SCENA I ()-nul 1. C. lîratianu Se faceţi tot ce veţi putea Si împăcaţi îndată Pe luminata Beizadea Ce şade supărată... Corul de colectivişti Se ne ’nchinăm ’nainlea sa Cu multă înjosire... Un poet Eu unul, tl dedic ceva... Ulmeauu Se ’l licem cu toţi: sire ! Conu Funie» EU, numai eU voiU isbuti Cu fleacurile mele, Când voiu începe-a ’l povesti Poveşti făr' de perdele... Pe ochii mei, se crăp, se mor, Când 'ml ol da eU tn petic, Se va întinde pe covor D’atâta rls omeric... Se ’l amintesc de Anadol De cerul Iul albastru. Şi de femei cu trupul gol, Cu stn de alabastru... D’atâtea lucruri fermecat Me va urma, pe dală... I. C. Itratlanu Nu cred... E foarte supărat!.. L'lmeanti S’o facem şi mal lală... Se mergem toţi şi se ’l luăm Pe umeri... Ii. ilihaiu (aplaudând) Bravo şmeker! (jlmeanu La trebuinţa se 7 legăm... Toboc L’aducem teker meker... Poetul Ideea mea e se ’l vorbim Cu totul pe alt ton. Şi serenade se ’l şoptim Duios pe sub balcon... De are inimă... eu sper Ne va sări tn braţe... La dracu !.. nu va fi de fier... Antoneseu Cftrnu (deşteptat din somn) El, le idee !.. drale !.. I. C. Bratianu Cântaţi'l chiar pe sub balcon, Luaţi'l chiar cu sila. Vorbiţi’! or pe care ton, Cereţi'l chiar şi mila... Mijloacele nu me privesc, Făceţl or ce veţi vrea... Mâine aicea se găsesc Ilustra beizadea/.. (Ese) SCENA II (Toţi colectivişti! năvălesc In curtea beizadelei. Unii cântă, alţii ameninţa, alţii se roagă, alţii plâng, alţii fac roata gigantică. Dupe un ceas de gal?gie şi de sbuciumsrl năprasnice, se aude glasul de tunet al beizadelei). Beizadeaua (către slugi) Luaţi un ttrn şi măturaţi Pe toţi aceşti imonţl, Pe toţi aceştţ nepieplănaţl, Lihniţi şi vagabonzi!... Câinii. INFORMATIUNI D. Dim. Bratianu şi colectivişti susţin candidatura d-lui PanuBuescu Ni se spune că în mai multe localităţi, uni arendaşi au stăruit ca se se lase prin satul lor respectiv câţi-va călăraşi, sub pretext că nu sunt încă în siguranţa deplină şi că acei călăraşi nu ar avea o atitudine tocmai corectă, mai ales că ar fi îndemnaţi a comite brutalităţi, de către arendaşii care acum vor se-şi resbune. Noi protestăm în contra acestor fapte şi cerem se se ia măsuri grab- nice pentru ca lucr rile se reintre în ordine. Arendaşii au fost ocrotiţi pe câtă vreme meritau acea ocrotire ; daca însă eî acum comit abusurî, cerem se se ia mesurî în contra lor. Aflăm că mai mulţi amici ai d-lui Fleva au hotârît se depue la a-legerea de azi, buletiue albe. Primim din Dorohol următoarea telegramă : La alegerea de Consilieri comunali care a avut loc astă-zl, tot vechii luptători aii fost rea/eşl cu o mare majo -ritate. Marele partid naţional-liberal nici n'a presentat lista. Burghele Demisia d-lui Sihleanu, directorul contribuţiunilor directe şi altora la ministerul de finanţe, a fost primită. D-sft îşi va părăsi serviciul chiar mâine. Bine ar face ca d. Sihleanu se tragă cu picioru ca se’l urmeze şi alţi. Asemenea aflăm că vestitul Tache Protopopescu, directorul regiei monopolului tutunurilor v» demisiona în curând. Primim spre publicare următoarea telegramă din Călăraşi: Majestatei Sale Itegelai Bucnresci Cetăţenii Călârâşen! aflând despre a-lentatul comis asupra iubitului lor Suveran, mulţumesc providenţei, că i-a pre-servat viaţa, înlăturând arma nesoootitu-lul duşman al ţârei, pentru binele şi feri cirea Rrmânil. Trăiască M. S. Regele ! Trăiască M. S. Regina ! H. Nicolescu, I. Slochieade, E. G. Protopopescu. Gogâlniceanu, Preolu G. Sache-larie, Alecu Giuglea, Ghiţă R. Rolac, T. Ha- Eieanu, N. Poticeanu, G. Petrescu, lancu heorgliiade, loan I. Itădulescu, Dimitrie Becarieanu, Preotu Dumitru Drăgan, Pa-raschiv Ceauşoglou, Căpitanu Cosâmbes-cu, M. N. Milran, Tache Tanăsescu, M. I. Moldoveanu, G. P. Manolescu, R. Zamfi-rescu, M. Irimiea, loan Theodorescu, D. Râdulescu, Th. Conslantinescu. C. Nicolescu, H. Tănase, C. Tânăsescu, Gh. lorda-che, Scarlat Petrescu, D. D. Râpanu, I. Dumitrescu, N. Gheorghescu, D. Coeş, M Dimitrescu, Nedelcu Popa Matache, SlaLe lonescu, Petre Constantinescu, Dasilache Porumbarii, B. Niculescu, Sache Petrescu, Petre Trandallru, M. Constantinescu, Niţa Dinicâ, Mircea lonescu, lancu Marinescu, Anastase Brăcâcescu, Dumitru Ştefan, Niţa Ioueseu, B. Râdulescu, Vasile Dinică, Gluţa M. Gologanu, Palada, D. Pavelescu, D. Dra-gomirescu, M. Theodorescu, N. Aldea, D Stănescu, N. SI. Stănescu, St. Dimitresou, I. Sloenescu, Th. Iord&uescu, D. Costescu, Pribegeanu, N. Davidescu, Ion lonescu, Petre V. Tunsu, Lazăr Ivan, Niţă B. Ţu luca, Nicolae I. Caracaş, Barbu R. Moldo veanu, Ionică P. Bogăţeanu, Guţă Tudor, Gheorghe Nedelcu, lancu Marinescu, Marin lonescu, Dumitru Vasile, Nicolae Ştefan, lancu Stălescu, Costache Nicolescu, D. Poe naru, D. Ştefânescu, DobreMihalache, Ni-coară Constantin, Ion Prodan, Gheorghe Tiliucă, Tudor Ion,N. Constantinescu, lv&n A. Zimllrescu, H.iralambie Ion, Neagu|Ne-culae, lancu Prodan, Şerban Gheorghe, Marin Constantin, Stan N. Câpraru, Ion Gheorghe, N. Gheorghescu inginer, Simio nescu. I. S Blebea, C. S Mitran, Abram S. Mitran, G. C. Gheorghiu, A. I- Lobei, R. Demaies, M. Volf, Maesu Sesenfeld, Al. Di-mitrescu. Marin Tapon, Z. Cochino, M Eidman, N. D. Mihâilescu, Simion Bârlă-deanu, G Ceauşoglu, Corneliu Panţu, Drăgan Theodorescu, P. Enescu, C. 1. Şeică-nescu, D. Iiiescu, G. Blasieanu, N. Mărcu-lescu, G. M. Negreanu, N. I. Marinescu, C. Vineş, A. Nicolau, G. Nicolescu, C. Anto-nescu, Bildirescu, A Vineş, G. Frunzeanu, N. Dimitrescu, M. Săveanu, N. Dragomi-rescu, Doctor Bally, Toma I. Moceanu, D. Isvoranu, N Panailide, Ghimpeţeanu, M. Buricescu, T. Apostolescu, M. G. Poliho-niade, P. Petiescu, M. Nicolescu, G. Pribegeanu, Gh. Nedelcu, Constandin D. lsv<.-ranu, loan I. Marinescu, Marin Cotac, Th. Ceauşoglu, Procop. Dumitrescu. D. president al comisiei municipale interimare a Capitalei, înscţ’t de d. membru al acestei comisiuni 1. Alexandreseu, de d. şef al serviciului teenie inginer Guran, şi de d. Cuou St. directorul societăţii de con-strucţiuni sau dus azi la Bâcu, pentru a constata starea lucrărilor do aducerea apei în oraş. Rugăm pe d. Ministru de Finanţe se cerceteze şi se constate. 1. Dacă in adevăr d. Tache Protopopescu faimosul director al monopolului tutunurilor a ordonanţat suma de lei 800 pe numele unuia din cei patru Inspectori şefi de cir-conscripţie, pe simplul motiv că a-cel Inspector a raportat că fiind î i inspecţie i s’a furat de la hotel ac^a sumă ? Bine că n'a raportat că is’a furat 8,000 2- Asemenea ce mijloace a găsit d. Protopopescu de a despăgubi pa renumitul şi inteligentul seu protejat inspector Cumpânâşescu de o sumă bunicică ce a pretins că i s'a furat pe când eraînsărcinat cu plata recoltei tutunurilor la Gâeştî ? Aceste ştiinţe sunt mulţi curioşi a le afla, şi sperăm că d. Ministru de Finanţe le va satisface legitima lor curiositate.spre a vedea şi dînsşi cum li se întrebuinţa contribuţiunile, sub părinteasca oblăduire colectivistă de tristă memorie. Ni se face următoarea întrebare pe care o transmitem cui de drept: Sub ministerul trecut, 6 gărzi de artilerie de şi au reuşit la examenul de ofiţeri, nu s'au putut înainta, de oare-ce nu mai erau locuri vacante. De ce acum s’a publicat un nou examen când nu sau înaintat încă aceşti 6 gărzi de artilerie? Ar trebui ca ministerul de resbel se caute a rectifica daca din eroare s’a comis vre-o nedreptate. Balul societăţei de bine facere E-lisabeta presidala de M. S. Regina care a avut loc aseară în sala băilor Eforiei, a fost o nouă ocasie de a se vedea, cât de lipsită de ibună cuviinţă este lumea colectivistă. De unde, pe când colectivitatea era la putere, toată suflarea colectivista se întrecea se se arate la toate serbâtorile patronate de graţioasa noastră Suverană şi cu osebire la balul anual al societăţei Elisabela din care toate doamnele căutau se faca parte, aseară nici chiar membrele societăţii n’au găsit de cuviinţă se se arate. Democraţia pretinde că doi a-genţi inferiori ai poliţiei au furat cee»ornicul unui student. Nu ştim daca lucrul e adevărat dar chiar daca ar fi, nu Democraţia este în drept să se indigneze de asemenea fapte, al cărui exemplu l’a dat ministru colectivist Radu Mihai, şi principalul stâlp al Democraţiei d. Tache Protopopescu. -aas- La 8 Maiu viitor va fi serbare la stabilimentul societăţi de dare la FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (59) H. W O O JD CASTELU TRAGIC PARTEA III VIII Uimirea d-lui Ilare —Se vede că am uitat. Câte ore sunt? (Se uită la ceasornic). Patru ceasuri fără zece. D. Martin a spus la ce orâ va veni, d-nă Ven ? — Nu tocmai, d-le, dar mi se pare că a zis după două-spre-zece. D-na Ven şi copilul să îndreptară a-tuncl spre casa Corneliei. Bătrâna fată lipsea şi trebuia să se întoarcă mult mal târziu. William, obosit de mers, se întinse pe o canapea, unde adormi în curlnd- Isabela se aşezâ Ungă o fereastră privind când obrazul palid al fiului său,1 când strada aproape deşartă. Cinci ore jumătate sunau, când un pas de bărbat resună în vestibul. — El e, gândi dânsa,. câci inima ef n’ar fi băţj-it aşa dacă ar fi fost pasul doctorul uji. — D. Martin a întftziat, zise Carlyle, intrând In odaie. Trebue să'ţi fle urît, d-nă Ven ? — O 1 nu te îngriji de mine, d-le, zise ea încet încercându-se a'şl schimba timbrul vocei. — A1 iatâ’l 1 zise Carlyle repezindu-se la uşă. Sosirea doctorului deşteptă pe William. — Bună ziua, d-nă , zise doctorul Martin, un om gros, rotund, şi piuşuv de tot. Ei! cum merge tânărul meu bolnav. Isabela salută cu sfială şi se retrase Intr’un colţ al odăel, pe când doctorul atrăgea copilul la sine. — Spune-mi, zise d. Martin, iei unt-de-lemnul de peşte ce fam dat ? Nu’ţi mai pare aşa rău ? — Ba tot aşa, răspunse William ho-tărlt, nu’mi place de loc. Doctorul cerceta cu băgare de seamă starea băeţeluluî, îl pipăia pulsul, pielea, asculta respiraţiunea lui. — Aţa, zise el după cât-va timp, poţi şedea acum drăguţă. — Aş vrea să beaâ ceva, zise copilul ; pot să am un pahar cu apă ? — Dute la sluga mătuşei tale şi cere'!. — Nu apă, lapte I strigă doctorul, pe când copilul se depărta. — Ce crezi, doctore ? întrebă Carlyle. — Hm !... începu doctorul, copilul e delicat... Totuşi... — Mă iartă, doctore, întrerupse tal Încet şi hotărît ; vorbeşte-mi lămurit. Doctorul stătu un moment făr’ a da răspuns. — E gretl câte odată să spui a de vărul, d-le Carlyle. — Adevărat de aicea îl cer de la d-ta, spune-mi tot. Copilul nu mal are mamă; eă voifi suferi singur dacă hotărîrea d-tale va fi crudă. — Ei bine, mi e teama de-o întîm-plare dureroasă. — Nu va trăi ? — Nu pot zice asta, dar s’a născut cu germenele boalei de care este atins. D. Carlyle rămase gânditor, cu ochii plecaţi, dar liniştit In aparenţă. El singur ştia ce sufere In inima-I de tată. După puţin timp reluă convorbirea ; — Cum s’ar fi născut cu germenele acestei boale ? Nu sunt bolnavi în familia mea, nici în acea a mamei lui. — Dă-mi voe, zise doctorul, bunica după mamă a copilului, contesa de Mont Severn, a murit ast-fel. A tără-gănit mult nu e vorbă, dar e lotuşi a-devărat că a murit topindu-se pe picioare. — Şi... atunci, nu’I nici o nădejde? Doctorul 11 privi drept In faţă : — Vrei tot adevărul ? — Da. — El bine, plămânii sunt cu iotul perduţl. — Şi cât crezi că va mal merge aşa. că tWwidăcloirbDiiaiQicaîltJ luni, un an încă, poate să nu mai aibă de cât câte-va săptămâni de trăit. Nu’l obosiţi cu lecţiile ; bietul copil iru va avea trebuinţă de dînsele. Doctorul rostind aceste din urma cuvinte, se întoarse spre guvernantă, şi să miră văzînd Ingălbenirea sa, atât de spăimîntâtoare, ca nici grosimea vălului n’o putea ascunde. — Eşti bolnava, d-nă? striga el alergând la dtnsa şi ridicându'I fără s'o mai Întrebe vălul. D. Carlyle se uită şi el la guvernantă, care ’şl ascundea obrazul cu o mână, băgând de seamă să nu’l cadă ochelarii. In sflrşit putu să vorbiască şi respingând pe doctor: — Mulţumesc, mulţumesc, zise ea încet, nu’l nimic; adesea ori şi fără cu-vlnt cad In asemenea slăbiciuni. Dar acum sunt bine. Doctorul se întoarse la fereastra ; d. Carlyle II urmă. — Ce trebue să’l dam ? întrebă acest din urmă. / — Or ce 7 va place , lăsaţi’l să bea, să mănânce, să se joace cum vrea, tn-tr’un cuvânt nu’l împiedicaţi Intru nimic. — Dar oare o climă caldă ?... Întrebă d. Carlyle. — I-ar prelungi poate viaţa cu câteva săptămâni, iată tot. De alt-fel cine va merge cu dânsul ? N'are mamă, călătoria e grea... Nu, nu te aş sfătui. De o cam dată plec, nu voi se pierd trenul de şease ; am o consultaţie pe diseară. Salută pe lady Isabela şi eşi repede din odaie, urmat de Carlyle, care ’l reconduBe politicos. — Cum iubeşte pe copilul d-tale guvernanta asta 1 zise doctorul Martin, îndata ce rămaseră singuri ; al văzut emoţiunea sa, când fam spus ce gândeam ? D. Carlyle ÎI apucă mâna cu pornire. — O 1 doctore ; de al putea să ’1 scapi 1 — Ei 1 dragă Carlyle, noi bieţii oameni, nu putem reţine pe acel pe care marele doctor care şade colo sus voeşte să ’l recheme la dlnsul. De n’ar fi aşa toţi s’arţinea după noi, n’al grije. Adio, prietene. D. Carlyle, întorcându-se In odaie, se apropie de guvernantă : — Tristă veste, zise el, la care al trebui să fii mal pregătită de cât mine. Isabela răspunse numai prin un suspin năbuşit. Respiraţia ’l era grea, se Îneca, inima ’l svtcnea cu putere, totul dovedea ci suferă grozav. Să fie singură cu dânsul, şi să vorbească cu el de moartea copilului lor, ca o străină plătită 1 Ea ’şl scoase mânuşele care se lipise de mâinele el asudate, şi să şterse cu baţi sta pe obraz; apoi stapânindu-şl e-moţiunea din toate puterile sufletului săfi: — Mi-e atât de drag copilul, zise ea intorcându-se spre dînsul, In cât vorbele doctorului m’ad Îngrozit. (Va urma). EPOCA - 30 APRILIE 3 ilT ■ 7 S9tnn din strada Davila pentru împlinirea a 26 ani de la fondarea el Credem ca toţi Români privind cu bucurie existenta unei asemenea societăţi nu vor lipsi a participa la această serbare. 0 excursiune de amatori veloci-pedişti. D ni Vplescu, Gr. Eiiiti, S. Antonescu şi sub-locotenentul N. Popescu au făcut alaltâ erî o excursiune cu velocipedu, până la Ţigăneşti, de unde s'au întors eri. D lor au percurs o distanţă de 72 kilometri în 7 1/2 ore. E interesant se adăogăm că d. Viziru ’l a urmat pe jos în pas gimnastic. Dumineca viitoare aceiaşi domni vor face o excursiune tot cu velo-cipedu până la oraşul Pioeşti, iar d. Bădescu şi Viziru ’i vor urma pe jos. FELURIMI O 1NT1MPLAR.E A LUI PfiTRU CBL La 2 Februarie 1697, Ţarul Petru se gâ-sia la Preobaşenkoe la generalul Lefort, lntr'o mare aduuare. Se pregăteau toc ma' să sejcoboarela masă, când se spu se Ţarului că doi stretiţi voesc să i vor bească. Auzind acestea Petru eşi afară. Acolo streliţit «a aruncara în genuchi şi zise: «Iţi aducem capetele noastre spre a le pedepsi. Ne am conjurat cu fraţii noştri ca să te omorlm, însă re-muşcarea ne a făcut sâ’ţl descoperim planul nostru. In c&38 consilierul de stat Sokowin s'aâ adunat conjuraţii. S*a hotârtt de a pune foc către miezul nopţel, la câte va case din Moscova, şi fiind ca tu In tot d'auna alergi la ce! d’ântaia sgomot de alarmă, să te Înconjure In mullimea adunată şi să te omoare.» Petru ascultă liniştit pe des-tftinuitori, !I reţinu la dtnsul, şi ordonă prin o scrisoare căpitanului corpului de gardă ca, către 11 ore de noapte să Înconjoare In tăcere casa căpitanului Sokowin, şi să aresteze pe toţi câţ s’ar găsi acolo. Pe urmă Petru se In toarsa foarte liniştit în adunare. Către zece ore el se sculă, şi împreună cu un singur ofiţer se duse lntr'o trăsura uşoară la casa iul Sokowin. La zece şi jumătate el ajunse acolo şi se miră negăsind nici un om din garda sa; el crezuse că a zis căpitanului să vină la zece. El se duse direct In ogradă, intră In casă fără să vadă nici un soldat insă cu toate acestea intră fără teamă In odaia unde erafl adunaţi conjuraţii. Aceştia se sculară surprinşi de pe scaunele lor. Petru II salută amical şi le zise, că trecând pe acolo şi văzând lumină, a crezut că fără îndoială stăpânul casei petrece cu amicii săi şi, pa rendu-i-se prea de vreme pentru a se duce să se culce, a intrat să bea un pahar de vin In această petrecere. Umplură paharele şi băurfl In sănătatea lut Petru, la care el le respunse cordial. Intre acestea unul din comeseni se a-propie de Sokowin şi ’I şopti : «Este timp, frate /» Sokovin li respunse: «încă nu />» Atunci Petru sari dând un pumn lui Sokowin, zicându'i Înfuriat : «Daca la tine, câine, nu a sosit timpul, la mine a sosit.» In acel moment ornicul bătu 11 ore, cănd intră căpitanul şi Îndată dupe dânsul garda sa cu puştile Încărcate. Imediat conjuraţii căzură In genunchi, rugându’l să’I ierte; însă el ordonă sfi’I lege. Dupâ aceea se întoarse către ofiţer, dând şi Iul un pumn In faţă, de oare-ce nu fusese la 10 ore a-colo. Ofiţerul ofensat scoase ordinul şi’i Întinse Ţarului. Petru, care recunoscu iuţiala sa 11 sărută pe frunte, spre a'I arăta după obiceiul rusesc, iubirea şi stima sa, şi’i dădu pe seamă conjuraţii. După aceasta se reîntoarse la Lefort înapoi, şi istorisi liniştit so-cietăţel In ce pericol viaţa sa era ameninţată. Cei trei şefi fuse esecutaţî, iar cel-l-alţl esiiaţl ia Siberia. A T ED1TIUNE ULTIME IMTILNI Mişcarea în magistratură este pe cale do a se săvârşi. Reproducem aceste rânduri dupâ «România Liberă»de azi, care ne arată începutul acestei mişcări. Următoarele decrete au fost supuse semuâturei M. S. Regelui ; D. Burada, procurorul general de la Galaţi este numit procuror general la Bucureşti în locul d-lui S. Po-puleanu care trece consilier de şedinţă. D. Spiru Eftimiu, doctor în drept din Paris, fost magistrat, este numit procuror de Curte în locul vacant prin retragerea d-lui Gociaş. D. Alex. Dobriceanu, judecător de instrucţie, doctor în drept din Paris, este numit prim-procuror în locul d-lui Andronescu demisionat, iar d. Francisc Papp de la tribunalul laşi în locul d-sale la Cabinetul 2 de instrucţie. D. Mateiu Cantacuzino reintră în magistratură în locul lăsat vacant de d. Papp, iar d. Ciuleiu, fostul judecător de instrucţie din Botoşani este numit president în locul d-lui Cbristache Pilat destituit. Toată lumea cunoaşte atitudinea demnă a d-lui Ciuleiu care merită această reabilitaţiune şi modul nedrept cum d. Cantacuzino fusese silit se părăsească magistratura. Cât pentru d. Eftimiu, uuul din avocaţii cunoscuţi al baroului bucureştean, intrarea d-sale în parchetul Curţei va fi binevezutâde lumea judiciară. Noul procuror general d. Burada se va presenta la post Sâmbătă dimineaţa. x D. Dim. Gr. Ghica se află tot indispus. îndată ce se va insânătoşi, d-sa va pleca^la Sinaia unde va sta pe tot timpul vere!.# D. Dim. Gr. Ghica a declarat eri că nu se va mai amesteca in luptele politice, cel puţin în alegerile viitoare. X D. Culoglu prefectu judeţului Constanţa obli îând un congediu, a sosit azi în capitală. * Comisia interimară se va întruni mâine de dimineaţă pentru a discuta măsurile de luat pentru a se pune capăt stărel de neregulă şi de murdărie ce domneşte in piaţă. Aceste măsuri trebuesc luate cât de grabnic, cu atât mai mult cu cât caniculele se apropie. x I.a O ore fara un sfert s'a sfir-slt despuierea scrutinului in doua secţiuni, în roşu si albastru. lata resultatul: In Albastru : Gen. Mmm 111 voturi Pana Buescu' 11 » In Roşu : Gen. Mânu 13Î1 voturi Pana Bucscii 7 » x Lupta de astă-seară zice că candidatura d-lui Pană Buescu e susţmulă de ziarele: NA T IUN EA, UNIREA şi LUPTA. * D. Barozzi ministru de resbel s'a Întors de la Focşani unde a mers ca se inspecteze fortificaţiile ce se fac în acest oraş. X D. Vasil8 Cogâlniceanu a fost numit administrator al plăşil Constanţa. x Eri seara a avut loc în localul ministerului domeniilor prima şe dinţa a congresului silvic. Gestiunea la ordinea zilei a fost darea de seamă a activitbţeî socie-tâţel «progresul silvic» în cursul a-nului espirat, precum şi espunerea situaţiunei financiare. La această Întrunire a luat parte peste 80 de silvicultori din toată ţara şi diferite alte persoane notabile, între care şi d. director al ministerului domeniilor. Astă seară se va ţine a doua şedinţă, fiind la ordinea zilei, admi terea noilor membri, precum şi dis-cuţineaasupra nomenclaturei silvice X D. general Berendel a plecat azi la Otopeni. X Până la ora 4 p. m. au luat parte la alegerile de la biuroul Primăriei 145 de alegători. X Se ştie că mâine se va judeca de către consiliul de revisie, recursul făcut de d. căpitan Mardare Consiliu e compus de d. colonel Poenaru ca preşedinte, şi de locot-coloneli Candiano şi Crâtunescu , maiori Murat şi Algiu ca membri. X Colectiviştii au trâmbiţat că se vor abţine de la vot. Cu toate acestea Kefereul Robescu, Serurie, loanin băcanul, prieten intim al kwfereului, precum şi alţi colectivişti, umblă turbaţi dupe voturile cetăţenilor. D nii de mai sus au votat la cuibul cu Barză. X Citim tn «Rom. liberă» de azi : Epoca a fost informată ca Petre Fântânareanu era în strânse legături de prietenie cu fostul inspector de poliţie Cristescu. Noi sperăm că în curând vom da chiar dovezi în acest sens. X Din Focşani s'a trimis M 8. regelui următoarea telegrama ; Majeslalei sale Regelui Bucureşti. Sub-scrişii cetăţeni PutnenI, în Aerând mişeleaşca încercare îndreptată asupra palatului, de către un criminal smintit şi înfierat de justiţie, mulţumim providenţei care a înlăturat o nenorocire. Rugăm Gerul a dărui Majestâţeî Voastre şi scumpei noastre Regine, viaţă îndelungata şi lipsită de or-ce griji. Suntem gata a apăra tronul cu sângele nostru in contra or-cârei încercări şi or cărui vrăjmaşi al lui. Trăiască Majestatea Voastră. Trăiască Majestatea Sa Regina. (Urmează 415 iscălituri). X Colectiviştii răspândesc ştirea că ilustrul lor şef, Ion C. Brâtianu, va rămâne in capitală până dupe ziua de 2 Ma când se vor pune basele organisâreî marelui şi intimului partid naţionai-liberal-colectivist. Organisarea odatâ sfârşită, zic colectiviştii, soarele lor va pleca la Fiorica unde se va ocupa cu untul şi cu vacile proprietâţei sale. X Primim de la d. G. Manuc, student la şcoala de poduri şi şosele, următoarea scrisoare: Domnule Redactor Citesc In ziarul colectivist Democraţia o informaţie prin care se zice că eu aş fi fost bătut de doi comisari numiţi acum în urme în poliţia capitalei, şi că aceşti comisari mi-au furat şi ceasornicul. La acestea Democraţia mal adaoga câte va stupidităţi. Ziarul Democraţia însă' nici mai mult nici mai puţin minte într’un mod sfruntat. Am fost bătut şi mi s’a furat ceasornicul de către un individ anume Ion Petreseu şi comisarul Sebastian, oare—uită aceasta Democraţia—a fost imediat dat afară din poliţie tn urma reclamaţiei ce am făcut către d. prefect Voinescu. lată tot ce este adevărat în a ceastâ afacere. Prin urmare or-cine poate vedea rea voinţă şi inexactitatea neruşinată a gazetarilor colectivişti de la Democraţia. Primiţi d-le redactor asigurarea deosebitei mele stime. G. Manuc Student la şcoala de poduri şi şosele X Organul paraponisitului fost lo-coţiitor de primar al Capitalei zice că colectivitatea a hotărât se ţină întruniri la NaţionolaXn toate Lunile la 4 ore şi Joile la 8 ore seara. Suntem curioşi se ştim dacă ces-tiunea ceasornicului lui Radu Mihai se discută la aceste întruniri colectiviste. X 7 ORE ALEGEREA GENERALULUI MANI resultatul total al Azi dimineaţă insnecţiune a trupelor de diferite arme, şi manevre. Dupe amiazi, visită Ia Eski-Siambul (Presiava), vechia capitală a regilor bulgari, la o depărtare de 20 chilome-tri de Şumla. lata tulul: General G. Mânu 904 Pana Buescu 70 vo- voturi voturi ÎNTÂMPLĂRILE zilei Rătăcită. — Rătăcirile urmează ! Raportul poliţienesc ne spune că s’a găsit rătăcită pe stradă fără posesor, ce? Închipuiţi-v8 i O fata mă rog. Raportul nu spune nici de câţi ani e aceasta fată, nici cum se numeşte. Şi face foarte râd căci detaliurile acestea cunoscute odată, se vor găsi mulţi posesori. —x— Furt. — Iliana Iaroli rivalisează cu pungaşii. De şi aparţine sexului frumos, comitem indelicateţa de a anunţa aci că Iliana Iaroli a furat mal multe objecte de la d. Gruni din Strada Lu terană. Iar batae. — Stan Nirolae e teribil, mal teribil de cât cochetul Eugenie Stătescu când se supără. Stan Nicolae în tovărăşie cu alţii a spart capul lui TudorIon. —x— Foc. — Magasia d-lui Ghiţă Dumi-trescu din Strada Teilor No. 73 s’a a-prins, dar focul a fost stins pe dată de către servitori. ULTIMA ORA AGENŢIA HA VAS 100,0000 74.878 26.IJ7 48,74> 19,105 29,658 SITUATIUNEA Loteriei Reuniunei Femeilor române din Iaşi de la 23 Decembre 1886 si până la 6 A-prilie anul curent 1888 când Comisiunea loteriei a verificat conturile Ministerul de Interne prin oficia No. 4815. luna curenta April, aprobând prelungirea tragerel loteriei, fivând termenul la ;o Octombre viitor, a-nul curent, ne facem o datorie de a publica si-luaţiunea acestei loterii, trimeasa de comitetul femeilor române din Iaşi. NumArut bilelor de loterie emise Bilete de loterie puse în circulaţiune Bilete de loterie înapoiate din jude|e In circulaţie Bilete de ioterie vândute pânâ astă-zl Bilete In deposit la diferite locuri Scazându-se din suma de 500,000 bilete tn deposit şi biletile vândute care compun suma de 48,741 Bilete aflătoare în casă 251,210 Bani încasaţi Din venz. a 19,105 bilele de loterieprimit 19,105 Se scade rabatul ven2ftrilor 1,272 2S NumerariO 17.850 75 Depuşi la Casa de Consemnaţiune 25,296 lei şi anume, cu Recipisele: No 1106 din h Iunie 1887 27 leif Depuşi la casa de No. 1610din i Iulie 1887 19* ,, \ consemn. de către No. Mtt din 11 Augu. 1887 178 No. 283» din 19 Sopl. 1887 337 No. 5573 din 21 Sept. 1887 3500 No. 7178din 3 Nnem.1887 UOO No. *177din 30 Noem.1887 700 No- 9227 din 2 Ianuarl888 1000 Ne. 9591 din 14 lanunr!888 4660 No. 197din 5 April. 188ş 1300 15,290 lei care sumă de 15,296 scâzându-se din numerarul de mal sus de 17,850 bani 75 ne da : 4554 75 Sa scad cheltuelile făcute cu tipărirea biletelor de loterie 4547 85 NumerariO tn casă 186 90 Comitetul Reuniunei Femeilor Române din laşi faţa cu această situaţiune, roagă pe toţi românii se bine-voiascâ a protege această loterie de binefacere cumpărând şi contribuind la desfacerea biletelor acestei loterii. Preşedinta Reuniunei Femeilor Române din laşi, Elena Dărzcscu. ) prefectura de Te-( curiu. Depuşi la casa de Iconsem, de către presediula comite-| iului, doamna fileu a Mirzescu. SE &RENDEAZA viitor partăi de la Octombre mea «lin moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman !a distanta de 10 ml-nule de Alexandria, In întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, magasii pentru grău si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Radactia acestui ziar. Londra, 11 Maia.— Corespondentul lu) «Daily News» la St. Petersburg crede a şti că alegerea generalului Igna-tieff ca preşedinte al uniunii slave, nu va avea urmări imediate, căci fondurile asociaţiunil sunt sleite şi e trebuinţa a le face din nou. «Daily-News» crede de altminteri că temerile de resbonl pentru anul acesta nu sunt Întemeiate. Yfcna, 11 MaiC.—Se asigură că regina Serbiei, care a primit visita Impe-ratului si a comitelui Kalnoky, va pleca mâine direct la Belgrad. Milan, 11 Maia. — Imperatui Brasi-liei este bolnav. Indisposiţia sa presin-tâ simptomedeocongestiune cerebrală însoţită de friguri. Se crede că starea sa este destul de gravă. Solia, 11 Maia.—Ştirile primite din Serbia şi România semnalează organisarea de bande compuse din Bulgari şi Muntenegreni, cari ar avea intenţiunea să treaca graniţa. Una din aceste bande a intrat pe teritoriul bulgar, din spre partea Serbiei. Ea a fost nimicită. Mai mulţi bandiţi aa fost ucişi saa ramtt. Se asigură că Bendereff a sosit In a-cest scop în România. S’aa luat mesuri pentru a pedepsi pe răa-fâcătoril cu toata asprimea meritată. Suinla, 11 Maia. — Un prânz de 120 tacâmuri s’a dat ieri seară prinţului Ferdmand In sala şcoalel primare comunale, ce era foarte frumos împodobită. Curtea şcoalel era iluminata în- . tr’un mod strălucitor precum şi Intre- www.dacoramanica.ro LA CONCURENTA I De mezeluri si brânzeturi pentint Sfin 1 tele Ser bat ori IC. T. CHRISTOFOR „LA MARINAR N S Calea Victoriei, No. 100, vis-â-vis de 1 B Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. 1 1 Şuncă fiartă tn vin fără os kilo. 2 80 I 1 Muschifl de vacă şi de râ- 1 mstor kilo. 2 80 I 1 CârnaţT şi ghiudem de muş- 1 chio de vacă a 2 80 I 1 Salam de Sibil veritabil . « 5 1 1 Salam de Verona . . . « 6 1 1 Limbi fierte de vacă şi de biol « 2 1 Cremă de Câmpu-Lung . I.\TI a D-rului 1*01*1* se întreţine tn tot-d'auna dinţi sănătoşi PLUMBUiU de DINŢI de D-rul I*OI*P, cele mai bune pentru ca or-cine sâ şi poata p omba singur dinţi găunoşi. SĂPUN de EllULTtt de D-rul 1*01*1* contra or-carei afecţiune a pielei şi es-celent pentru Bai. Prevenim pe cumpâratori de a se păzi de fa'şiflcaţiuni care conform analiselor sunt compuse în cea mai mare parte din acoide care ruinează dinii foarte de timpuria. Depoul ger.eral Viena, Bognerslrass No. f, se mai găsesc de vânzare la F. W. Zumcr, loan Tzelzu, Drogueria Brus, Cuslav Bietz, A. Varlanescu si Magasinul«Slella». „ NAŢIONALA* * SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR DEPUN VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, câ am transferat biurouriie noastre tn palatul SocietâţeI din Strada Doamnei No. 12. | SEVASTIA COITANTINESCU | MOAŞE * PRACTICANTA DIN PARIS f anunţa onor. sale clientele cft s’a 3 mutat din Strada Scaunele No. 00 2 în Strada Dreapta No. 20. (Pili. tar Moşu). g Orele de consultaţiunl In toate g zilele de la 1—3 p. m. 741 b i & BIUROUL STRADA SMARDAN, 8 A V I S Compania de gaz din Bucureşti aduce la cunoştinţa onorabilului public câ vânzând cocul dupe greutate, roagă pe clienţii sel să bine-voi&scâ a controla cantităţile cumpărate la bascula usinel In momentul predarei. Aceasta bascula a fost verificată şi recunoscuta esact de Inspectorul de greutăţi şi măsuri. Direcţiunea. W. STAADECKER Farfumerie - Oriza • I- LEORAND, PARIS, rue Salnt-Honore, 207. ~ SN E S^.’Q R I Z A 7 S O L» I D PARFU MURI CONCRETE IN VENTIL) NE SISTEMATICA BREVETATA IN FHANC1A Sl IN STBEINATATE PARFUMURILE ESS.-ORIZA, preparate printc’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut Ele suni închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane mici sau cutii de toate genurile ce sunt foarte ustoare de purtat. Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pol inlocui in tuburile lor, când sunt usate. Ele au imensul avantagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA UŞOR PENTRU A PaRFUMA IN DATA. « O (B sl toate obiectele de LINQEKIE, de PAPETAR1E, etc., ele. DEPOSITE IN TOATE PARFUMER1LLE PRINCIPALE DIN LUME 4- etc. £ $* T atalogul Parfumurilor cu preclurile sunt trimise FKANCO la cerere DEPOUL STR. BIBESCU-VODA 6, si .527 Direcţiunea generala. nr ft D C W n a T de la Sf- Gheorgbe UL AntriUAI 1890 tnainte, moşia Pietrişu din districtul Vlasca, plasa Marginea. Amatorii sâ se adreseze Strada Diacone-selor, 4. I. N. Alexandrecu. DOCTOKlL SALTER MEDIC ŞI CHIRURG De la Facultatea de medicina diu Viena Specialist în boalele Sypbilitice pe care le trateaza într’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consultatiunide la71/2—8 i/2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Fortun* \o. 4, lângă Spiţeria de la Biserica u Sfinţi. 664 BATOZE DE TREERAT DIN FABRICA RUSTON PROCTOR & LINCOLN (ENG LITERA) il Invit pe toţi amatorii şi cumpărătorii de Locomobile si Haloa/.e de Treerat a visita depositul mefi de STRADA BIBESCU-VODA No. 6 unde sunt expuse noile Maşini sosite acuma de la sus zisa fabrica şi anume Locomobile si Treeratori per feotionnte cu excenter, prevăzut cu noile aparate de scuturat. Treeratoarele Ituslon Proctor el Comp. care sunt cunoscute pretutindeni ca cele mai bune, sunt din nou perfecţionate într’un mod însemnat, potrivit cu cerinţele acestei ţări; ele au fost distinse la toate Exposiţiile din anul trecut, din Germania, Itusia, Finlanda. Australia, America etc., cu premiile sale mai înalte. Invit pe d-nii proprietari si arendaşi de moşii, chiar aceia care nu aQ trebuinţa momentana de aceste maşini, a visita depositul med, căci ’i va interesa pe toţt a vedea îmbunătăţirile şi schimbările nuoi şi practice care s’ati introdus în Masinele de Treerel Ituslon, Prector et Comp. Ca aceasta ocasiune mai ofer: Pluguri Universale Originale «SACIi» cu 1 şi 3 brasde. Grapi diagonale şi cu dinţi mişcători. Seceratori simple americane «Daisy». Seceratort cu aparat de legat cu sfoara «Mc. Cormick» garantat pentru buna funcţiune. Batoaze duble de mâna. Maşini de laiul nutreţul în diferite mărimi. Greble de fân, Tăvălugi, Vauturatori, muşamale, etc. etc. Cataloage şi descrierea maşinelor în limba româna, se tramit gratis şi franco dupe cerere. W. STAADECKER Bucureşti CRISTAL de ori-ce mărime, precum şi or ce fel de sticlă pentru acoperămânlurl jf şi vitrine. Furnisează cu preciurl eftine. A. Feldinaun 625 Comisionar, str. Sf- VinerT, 15 LA GRADINA GEORGE I0ANID Strada Polona No. 104 SE AFLA DE VENZARE TRANDAFIRI în oală altoiţt în măceşi de diferite culori, în număr de 160 feluri aleşi din colecţia generala a trandafirilor tot ce poate fi mal frumos, înflorirea lor sunt remontanţl adică înfloreşte toată vara, aceşti trandafiri In oala se pot replanta în or-ce timp, preţul pentru unul este de lei 5,4, 5, Se ia dupe înălţime. Domnit amatori din districte care vor dori acum para sunt rugaţi pentru comande a se a-dresa prin epistole ia zisa gradina, comanda va fi însoţită de valoarea lui prin mandat postai, şi de îndatâ se va expedia comanda prin calea ferată cu marea vitesă. CASELE Din Calea IVI o sil oi* No. 39 A se adresa la proprietar chiar n acea casă. 718 Tipografia Ziarului,, Epoca* II cu cernet -orllleux C-ie Paris Girant responsabil, C. Ceorgesou.