ANUL m No. 730 A DOUA EDITIUNE NUMERUL i:> B A M NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Rururr*ri: La casa Administraţiuneî. In Tara: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 0 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. Iu Sireinetate : La toate oillciele poştale dm Uniune, prin mandate postate. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 13 H A M NUMERUL AXLXCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINI6-TRATIA ZIARULUI La Parts: Ajjpiht Ha v as. Piure dt' Iu Haiti*,, s Anunciurl pe pag.IV, linia 30hani; anunciuri si reclame pe pag. III, 2 lei linia. I.A P.VHIS: se gaseslejurnalul cu 1." mu. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Her-main, \o. SA. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNE A No. 3,—IMatzii Episcoplel,-No. 3 APARE IN TOATE ZILELE 1)E LUCRU ADMINISTRAŢIUNEA No. 3.— Piatra Episcopiei.—No. 3. Mâine Vineri sunteţi chemaţi a\ a-tege un deputat fn colegiul I de Ilfov. Pentru întâia dată de ani îndelungaţi aveţi ocaziunea fericită de a esprima în deplină libertate voinţa voastră. Profitaţi de dînsa şi daţi voturile voastre aceluia care pe câmpul de răs-boiu a dovedit că este un soldot demn fi patriot, aceluia care ca simplu cetăţean, în capul administraţiunei celei mai complicate, ca primar al Capitalei, a dat probe de o integritate e-semplară fi de o competinţă de toţi recunoscută. Acest soldat, acest cetăţean este Vă îndemnăm ca mâine, voi toţi a-legătorî ai colegiului I de Ilfov, sg daţi voturile voastre acestui bărbat care represintă patriotismul f i probitatea. CEASUL MORTEI! • Acel ce au avut vre-o dată ocazia se asiste la ultimele momente ale unui om pe patul morţei, au observat negreşit că fiinţa cea mai ticăloasă devine blajină, se întoarce spre toţi cu o figură blândă, cere ertare, sărută chiar mâinele slugilor, priveşte cu o sete nebună cea mai neînsemnată sticluţă cu doctori', crezând că acolo e scăparea, crezend că umilindu se înaintea tuturor, are se’i dea Dumnezeu viaţa la loc. Acest tablou ’ţi trece prin minte când citeşti in Voinţa Naţională de eri seara articolul intitulat : «Ce fac liberalii ?» Dupe ce gazeta colectivităţei a insultat ani întregi, pe când era puternică, şi pe C. A. Ilosetti şi pe fiul seu Vintilă, dupe ce a tratat pe tatăl de descreerat şi pe fiul de nimic, dupe ce n’a mal remas insultă ne aruncată In faţa părintelui, n’a mai remas umilire nesuferită de dânsul, astă-zi Voinţa Naţională scrie cu la-crăml în ochii: «D-le Vintilă G. A. Rosetti, luaţi condeiul In mână, ridicaţi drapelul partidului ce vi l'a Încredinţat nemuritorii vostru părinte, şi cu inima adevăratului patriot In faţa pericolului din afară şi din lăuntru, faceţi apel la toată suflarea românească liberală, la toate gazetele liberale, pentru a vă aduna, a vă consfălui şi a aşterne basele unei noul legături a tuturor oamenilor de bine, spre a apăra dep03itul sacru ce vi l a lăsat părintele vostru». Ce fel, în aşa hal a’ţî ajuns cu faimosul vostru partid liberal, cu faimoasa voastră ligă naţională ? Ve închinaţi la cei pe care ’i găseaţi până eri descreeraţi şi proşt;; faceţi apel la sticluţa cea mică cu doctorii, tocmai ca bolnavul pe patul morţei 1 Unde e grozava voastră falangă de bărbaţi cu cap, de vreme ce nu are cine se mai ia in mână drapelul, şi trebue se ve ploconiţi la Vin-tilâ Rosetti? Ce ? Beizadea Mitică pe care l’aţi bombardat ani îndelungaţi cu titlurile de prinţ, de Măria Ta, de mare liberal, de om fără seamăn, acest Beizadea Mitică nu mai face parale acum, sau nu vrea se mai meargă cu voi? Ce? Stătescu, Demosthenul co’ec-tivitâţe5, geniul magistraturei, învăţatul învăţaţilor, Solomonul cabinetului Ion Brâtianu, nu mai e la modă, e demonetisat, e prea stricat? Ce? Ion Brâtianu, şeful partidului vostru, la ale cărui picioare a’ţi făcut sluji ca nişte căţei, s’a xena-morisit şi nu mai e în stare să poarte steagul liberal-naţional ? A’ţî dat cu buretele peste toate celebrităţile voastre, sau recunoaşteţi că nu a’ţî avut nici o celebritate, ca să ajungeţi la Vintilă Rosetti, fiul descreeratuluL demagogul, socialistul, băeatul fără valoare, precum II numeaţi ? V’aţi convins oare că complicele lui Maican, Angheleseu şi C ie trebue să se odihnească, vrând ne vrând, câci n’are dreptul să mai fie port-drapel de cât în capul unui regiment de tâlhari ? Nu vede;I lămurit că a’ţî ajuns ca bolnavul pe patul morţei şi că de geaba ve întoarceţi privirile spre toate cunoştinţele, de geaba căutaţi panaceul care să vă poată scăpa. E'I înţeleg bine că nu trebue se fie lucru plăcut se treci de la viaţă la moarte, dar când ai făcut tot ce’ţî a stat prin putinţă ca se ajungi un putrigaiu, când zi cu zi te ai adăpat numai cu venin, când ceas cu ceas ai lucrat ca să ţi se descompue tot trupul, pentru că aşa ai voit, a tuuci ar trebui se te arăţi mai supus faţă ou moartea. Ar trebui se faci semnul crucei şi să’ţ' dai sfirşitul convins că morţii nu înviează... cel puţin pe păment. I). R. It. TELEGRAME AGENŢIA HA VAS Berlin, 9 MaiQ. Împăratul a petrecut o noapte destul de bună, lotuşi mal puţin bunâ de cât cea precedenta. Frigurile scad; supuraţiunea asemenea. Puterile sporesc. Doctorii aQ dat voie împăratului sfe părăsească patul azi pentru cât-va timp. Milau, 9 MaiQ. Popularitatea regelui a descrescut foarte mult, pentru că regele determină adesiu-nea Italiei la tripla alianţa, care produse o încordare a relaţiunilor cu Franţaşi poate să creeze tn viilor Italiei grave dificultăţi. D. Crispi suferă mal mult de cât aprobă această politică, şi ar dori ca Italia, ca şi Spania, să păstreze neutralitatea. Berlin, 9 MaiQ. împăratul este de !a amiazl afară din pat. El a primit pe principesa imperială cu fiul săli cel mal mare. Temperatura corpului care era eri seară de 38, 3 a scăzut de azi dimineaţă la 37, 5. Canula a fost schimbată azi dimineaţă. Berlin, 9 MaiQ. împăratul a petrecut o zi destul de satisfăcătoare; el a stat afară din pat până la 8 ore şi jumătate. Frigurile eraQ mal slabe dupe ameazâ. Roma, 9 MaiQ. Camera n’a puiuţ să Înceapă azi dism-ţiunea asupra politicei guvernului in A-frica. D, Fontie, din extrema stângă, a pre-sintal o ordine de zi care spunecâ Camera exprimă dorinţa ca acţiuuta guvernului tn Africa se fie îndreptată ast-fel in cât să obţină o stare de pace şi de linişte care se permită Italiei se dea Intreprinderel sale o organisaţiune civilă. Lisabona, 9 MaiQ. Regele Portugaliei este foarte bolnav. Solia, 9 MaiQ. Din causa timpului urli prinţul, schimbând itinerariul săQ, a plecat direct la Rusciuk, dupe ce a ascultat oficiul divin In biserica celor40de martiri din Tirnova. D. Stambuloff, luând cuvântul tn biserică, a zis : «De cinci secole, azi pentru prima oară un suveran bulgar asistă printre noi la serviciul pascal în biserica ţarilor noştri. DumnezeQ, proiectorul dreptului şi al adevărului, se susţină pe suveranul nostru şi să’l ajute a conduce Bulgaria la ţintă», Prinţul respunso: «Am prestat jurământ de a conduce Bulgaria spre ţinta ce i se indică de istorie. Azi, reînoesc acest jurâ-mînt şi din tot sufletul meQ vă repet angajamentele ce am luat către poporul bulgar, angajamente ce voiQ menţine cu tărie. In acelaşi ediflciO, am renunţat la toate şi am devenit bulgar. In acelaşi edillciQ vă declar că idealul bulgar este şi al meGt că independenţa Bulgariei este o cestiune sfăntâ pentru care am dat viaţa mea. Urmaţi pe suveranul vostru, şi Bulgaria cu ajutorul Iul Dumnezeu, va deveni mare şi iericită, iar independenţa sa va (i oeotilă.» DIN TITLURILE D-Lll HM BIESCU Se ştie că d Pană Buescu e şi director la societatea de asiguraremu-tualâ Unirea. De multe ori s’a vorbit despre ne-r gulile ce ar fi esistând in administrarea acestei societăţi. De astă dată însă avem chiar un act oficial, al ministerului de Interne sub d. Ion Brâtianu către prefecţi pe care ’l împrumutăm dupe ziurul L’Independance Roumaine din care se vede cât de reu stă a-ceastă societate graţie spiritului de gospodărie al d Iul Buescu. Această scrisoare conslitue unul din titlurile onorabilului candidat la colegiul I de deputaţi din Ilfov. Nr. 319. Domnule Prefect, Domnul ministru al justiţiei ne transmite, anexată la adresa Numărul 14,1 (ii, o copie după petiţia pe care îi a presintat’o d. Emanoil Vasitiu din Galaţi, privitoare la neregulele ce s'ar comite la direcţiunea societăţii de asigurare mutuală Unirea. Intre altele, autorul petiţiuniî dovedeşte că din punctul de vedere financiar, societatea Unirea nu mal presinlă nici un fel de garanţie acelora care şi-au asigurat averea lor fi a familielor lor, căci despăgubirile Botoşanilor şi Brăilei şi alte cdte-va ce sunt pendinte înaintea tribunalului de Covurlul ce sg urcă aproape la cifra de 300,000 fr. nu sunt încă plătite până in momentul de faţă. Şi ce este mai grav, e că ducă societatea ar fi condamnată sg le plătească, ea n'ar putea face aceasta, de oare ce capitalul ei nu mai poate acoperi despăgubirile. In vederea acestor denunţări,ministerul crede de a sa datorie d’a atrage atenţiunea d-v. asupra situaţiunei financiare a societăţii Unirea şi vi invită a lua măsurile cuvenite întru cât priveşte asigwările făcute de către judeţe şi comune la sus numita societate. Am publicat ori raportul d-lul ministru de interne către M- S. Regele, tn urma căruia a fost disolvat consiliul comunal al Capitalii. Două puncte principale şi foarte importante sedegageazâ din acest act oficial. Mal tntâiQ se constată că Împrumuturilor contractate tn anii din urmă—şi prin aceasta înţelegem de la 1880 până acum — nu li s'a dat anume destinaţiunea legală. Ştim într’adevăr că sub pretest de lucrări de Îmbunătăţiri şi de lucrări de salubritate, Casa comunală s a Îndatorat in mod neauzit, aşi ci azi anuităţile diverselor împrumuturi au atins aproape suma de trei milioane asupra uuul buget care abia să apropie, —şi cu mari sacrificii—de şease milioane venit curat. Va să zică, iată 50 0/0 din bugetul ordinar deja angajat,în cât nu rămân decât ver-o trei milioane pentru numeroasele trebuinţe ale administraţii comunale. Dar şi din acestea peste un milion e consumat de lefuri, aşa tn cât rămân două milioane pentru numeroasele trebuinţe ale oraşului. Ast-fel stă bugetul ordinar. In privinţa marilor lucrări de îmbunătăţiri, raportul ministrului d^ interne www.dacoromanica.ro constată că atât reparliţiunea fondurilor cât şi conducerea lor aQ lăsat foarte mult de dorit. Aşa,să dovedeşte un fapt Toarte grav, şi anume acela că între fonduri e extraordinare şi cele ordinare esislă un amestec prejudiciabil unei bune gospodării şi că o mare parte din resursele eslraordinare este afectata la stingerea deficitelor bugetului ord nar. Acest din urmă punct e foarte grav. Ne aducem aminte de acusaţmnile a-duse de însuşi guvernul Iul Ion Brălianu tn contra consiliului comunal C.ariagdi, tn care figura şi d. Pană Buescu—actual candidai Ia colegiul I-iQ de deputaţi al Capitalii—şi constatăm că de aceleaşi învinuiri s'a făcut vinovat acum Consiliul comunal disolvat. De alt-fel nu ne surprinde de Ioc această situaţiune, de oare ce nici că se putea aştepta alt-ceva de la nişte consilieri, care dupe ce aQ făcut gură mare spre a pune mâna pc consiliu comunal, odată ajunşi acolo n’aQ făcut dc cât politică de gheşell şi s’aQ întrecut să imiteze pe predecesorii lor. Un lucru ree-e din toate acestea : că la comună e totul tn complectă desordine şi că trebue acolo o mână dibace şi un cap sănătos, care să tndrepteze relele regimului colectivist. Cetăţenii capitalei aşteaptă mult de la actuala comisiune interimară, care suntem siguri va depune toată stăruinţa spre a da la lumină toate relele săvârşite şi a le remedia în marginile pulincioase. REFORMELE AGRARE Ciudat luciu : de aproape o jumătate de secol introducem mereâ din toate ungbmrrte europei legile cele uiaiiruiro şi mal liberale, le schimbăm şi le prefacem necontenit şi cu toate acestea în loc ca ele să devie mijloace puternice de cultură şi de progres, această ţară politiceşte şi economiceşte merge îndărăt, bogăţia naţionala scade şi nemulţumirea se întinde din ce în ce mal mult. până a isbucni în răscoale. Care să fie oare misterul acestei ci u-date situaţiunt ? Să fim oare noi Românii improprii pentru progres ? Să pro vie aceasta oare numai din ignoranţa oamenilor chemaţi a aplica aceste legi ? Nu o credem. Ni se pare că adevărata cauză este nepotrivirea tuturor acestor legi şi insti-tuţiuni cu adevăratele trebuinţe ale poporului nostru. Copiate din străinătate, ele sunt In sine poate foarte bune, dar nu ne am dat seama că ele sunt resul-tatul unei desvoltărl istorice cu totul străine trebuinţilor, culturel şi chiar tendinţilor neamului nostru. De aci a resultat un fenomen unic poate In istorie, dar foarte logic, ci toate legile noastre sunt făcute numai pentru un număr restrlns de oameni, cari singuri se bucură de ele, pentru ca corespund numai trebuinţelor lor şi ca numai el le înţeleg. Restul popu'aţiunel, peste 4 mii. de suflate, toată populaţiunea rurala este In fapt lipsită de legi, pentru că ele nu se potrivesc trebuinţelor el şi că ast fel ea nu se poate folosi de ele. Nise pare că a venit momentul să ue gândim a adopta pe viitor o direcţiune mal sănătoasă In săvârşirea reformelor şi în special în elaborarea legilor noastre. Trebue mai nainte de toate să ne o-cupăm mal de aproape de trebuinţele populaţiunel noastre rurale, atât de uitată până acum. Răscoala ţăranilor potolită pentru moment, dar neresol-vatâ încă,—căci o soluţiune adusă prin forţa baionetelor, nu este o soluţiune— ne dovedeşte până unde a ajuns răul. Causată poate prin un concurs de împrejurări lnttmplătoare, nu este mal puţin adevărat Insa că pentru toţi cari aQ ochi de a vedea şi urechi pentru a auzi, ea este simptomul unul rău general. Să nu uităm în adevăr, ca In viaţa politică germenii boalelor nu rămân fixaţi asupra primului object molipsit,că eî sunt contagioşl prin natura lor şi că se întind lesne. Clasa ţăranilor este cea mai numeroasă parte a populaţiunel noastre, ea este şi cea mai sănătoasă şi cea mal virilă, unde naţionalitatea neamului nostru s’a păstrat mal curată. Ea poartă întregul nostru edificiQ social. Cum are să ţie casa când fundamentele sunt stricate ? Multe reflexiunt retrospective s’aQ făcut asupra căuşelor ce aQ provocat răscoala; credem insa că cele mal multe soluţiunî aQ amestecat căuşele cu efectul lor, aQ propus nişte tămăduiri, care nu sunt In realitate de cât espediente. Adevărul este ca populaţiunea noastră rurală este In rea stare, că miseria şi ruina merg tot crescând. Adevărul mal este—şi aci vedem mal ales primejdia — ca nepricepând căuşele acestui răQ, ea înclina a le atribui unor împrejurări In realitate cu totul streine suferinţelor sale, cum este proprietatea mRre, pe cari însă unii oameni ignoranţi saQ de rea credinţă le a-cuză de a fi căuşele răului. Nu 'şl daQ seama aceşti oameni că numai causi ţăranilor n’o servesc ast-fel. Dintr'o causă simpatică, el fac o causă de duşmănie Intre diferitele clase sociale. Gât de interesantă se fie clasa ţărăneasca, ea nu este Întreaga pnpulaţiune rurală. Toate au aceeaşi drepturi la îngrijirea noastră. Val de ţara ceea care n’are de cât o populaţ’une ţărănească; ea nu va păstra mult timp nici neatîr-narea sa economică, nici cea politică. Ţăranii sunt săraci şi în miserie, pentru că nu ştiQ munci. De acea gospo-deria lor este proastă şi de acea el nu ştiQ trage din munca lor roadele pe care ar putea şi ar trebui să le aibă. Şi aceasta nu este vina lor. Religia, şcoala esemplele, o bunâ organisaţie economică şi socială fac pe oameni muncitori, ţi OMMVoiL wwup«.t «im*» noi să le dăm vre o dată aceste condi-ţiunî de cultură ? Respundem nu. Ce a făcut Statul român pentru biserică şi scoală ? Mal nimic. Daca adăogăm la aceasta efectele pernicioase a Intregel noastre organisa-ţiunl administrative, judiciare şi fiscale, nepotrivită intereselor populaţiunel rurale,netnţeleasă de ea, care o lasă la discreţia tuturor agenţilor subalterni ai Statului, judeţului şi comunei, fărâ cea mal micăîngrijire pentru interesele el; când vedem că nu există absolut nici una din condiţiunile, care ar permite populaţiunel rurale o desvoltare a muncel, a ideelor şi a culturel el morală şi materială; când din contra toate sunt ast fel organisate, In cât ea nu poate să se mişce, nu poate se facă un pas înainte fără a se isbi de legile cele mal nepotrivite, de dificultăţi şi obsta-cule fărâ margioe ; când ne gândim că chiar legile făcute ad-hoc pentru populaţiunea rurală, cum a fost împroprietărirea clacaşilor şi altele, aQ fost saQrăuexecutate saQneexeculate de loc atuncea vom înţelege câte cause adinei şi continue contribuesc la miseria ţăranilor. înţelegem lesne atuncea de ce pământurile nu le ajung şi de ce miseria este atât de mare. Or câte pogoane le vom mal adaoga, or ce)amestec|legisla-tiv vom decreta asupra Invoelilor şi a-supra dijmei, ele nu vor putea deveni nici odată o îndreptare reală a situa-ţiunel. Vom da o lovitură nedreaptă şi mal ales nefolositoare principiului pro-prietaţei vom crea un precedent primejdios pentru viitor,[dar nu vom fi îmbunătăţit In nimic starea populaţiunel rurale, pentru că nu vom fi distrus în nimic causa răului. Această stare de lucruri ne explică şt indiferenţa cu care întreaga noastră populaţiune rurală, ţărani şi proprietari, privesc legile şi instituţiunile noastre. Ele pot fi violate şi falşiflcate ori şi când de or ce guvern, fără ca populaţiunea rurală, de la care numai poate veni o resistenţă eficace să ia apărarea lor. ConsiderâDdu-le ca nefolositoare, căci nu se bucura de ele, dispa-riţiunea lor o lasă cu totul nepăsătoare. Ast-fel ne mal esplicăm şi resunetul ce ideile socialiste şi anarhisteafi putut găsi la această tară, unde de altminte-rea nu există o singura causă, care aiurea daQ naştere şi desvoltare unor asemene doctrine. Intr'o ţară unde poate găsi hrana el o populaţiune de 10 mii. şi unde nu locuesc de cât 5 mii. o cestiune agrara n’are loc de a fl. Cu toate a-Ccste ne găsim fără arme şi fără ajutor In contra asaltului ce, de o vreme încoace, socialiştii II fac cu atâta îndrăs-neală lntregel noastre organisaţiunl. Gausa este că simţim cu toţi, câdacăam dotat ţara cu programe liberale foarte frumoase, am uitat însă să ţinem socoteala de adevăratele trebuinţe ale ţârei. Trebue sâ îndreptăm această greşală. Am schimbat şi revoluţionat toate în această ţară după chipul şi asemănarea celor văzute în Occident, dar toate a-ceste n'ad profitat de cât unui număr restrâns de oameni. A venit vremea să facem o revoluţ'une analogă pentru po-pulaţiunea rurală, rămasă afară de lege. Metoda însă va fi alta. In loc să copiăm legi streine nepotrivite pentru noi, să reformăm Întregul nostru arsenal de legi conform trebuinţelor, şi obiceiurilor noastre. Se ştergem u-nele, să prefacem altele, să simplificăm toate, In cât să fie odată In armonie cu necesităţile zilnice ale poporului Român. Ast-fel se vor îndrepta relele şi nu vom lovi tn nici un drept, In nici un principid. II. Bals. CRONICA CONDIŢII DE ADMISIBILITATE Spirite răd voitoare, răspândise de mult svonul, atât In Cameră şi Senat cât şi In ziare, că statul român este lipsit cu desăvârşire de o lege care să con-ţiecondiţiunile deadmisibilitateîn func-ţiunele publice. S’ad găsit chiar representanţl al na-ţiunei destul de reutacioşl spre a a-dresa guvernelor nenumărate interpelări în această privinţă,cerând—cum se zice în stil parlamentar—împlinirea u-nel lacune atât de mult simţită. Un eveniment lnlămplat Luni seară, în faţa palatului regal, ne a dovedit însă că sunt ani Întregi de când avem deosebita fericire se ne bucurăm de binefacerile unei legi asupra admisibilită- ţel în funcţiunile publice şi mal ales în cele poliţieneşti. Intr’adevăr din interogatoriul luat smintitului de Preda Fântânaru—supranumit şi Spanga, de şi mănuia mal bine puşca de cât spanga,—reese că a-cest Fântânaru n’a fostprimitîn corpul sergenţilor de oraş de cât dupe ce a se-vârşit opt clase gratuite şi silnice în institutul de la Bucovâţ. Apoi, părându-se negreşit guvernului că educaţia tânărului Fântânaru nu este destul de solida,de şi fusese făcuta cu fiarele la picioare, Fa mal trimis pe două luni să urmeze cursurile în-tr'alt stabiliment model, precum este Vâcâreştil. Opt ani şi două luni de muncă, ad dat In sfîrşit dreptul elevului Preda să ocupe funcţia de guard al acciselor şi să se deprinză cu mânuirea puştel In contra contrabandiştilor,până când veni ceasul sâ facă acelaş ecserciţid In contra geamurilor de la palat. Cine nu mă crede, nu are de cât să citească următoarele rânduri din comunicatul dat Marţi de guvern, cu privire la antecedentele acestui funcţionar : Individul care a comis acest fapt este un Preda Fântânaru sau Fântânâreanu, din SerdaneştI (Gorj), fost mihtarln regimentul 1 artilerie, condamnat la trei ani închisoare pentru rănire de tribunalul de Gorj, condamnat la cinci ani reclusiune de curtea cu juraţi Dolj la 1882 pentru omorul Iul Vasile Cantona-rid din Craiova, gr&ciat de restul pedepsei la 1886 Aprilie, intrat tn acelaşi an ca sergent in serviciul poliţiei capitalei, condamnat din nou la 1887 şi intrat in Ianuarie 1888 in serviciul poliţiei comunale pentru paza barierelor. Din aceste câte-varândurî oficiale reese In mod evident că sub ministerul Ion Brătianu se cerea postulanţilor pentru o slujbuliţâ de păzitor al ordinel publice, certificate de liberare din temniţe, întocmai cum în alte ţări se cere diplome de bacalaureat pentru un post de copist. Când te gândeşti bine, nişte asemenea condiţiuni de admisibilitate nu trebue să ’ţl para stranii sub domnia colectivistă, căci d. I. Brătianu personal n’a putut să aspire la înalta demnitate de M'nistru preşedinte de cât pe baza unor certificate constatând că a urmat cât-va timp în calitate de elev aspirant cursurile de la Mazas în Paris, când cu atentatul de la Opera Comică îndreptat în contra lui Napoleon al ILI-lea. Când priveşti cu nepărtinire posiţiu-nea socială care a ocupat’o Preda Fântânaru şi posiţiunea socială care a o-cupat’o Ion Brătianu, nu poţi să te o-preştl de a ţipa în contra sistemului de nepotism şi de favoritism de la noi. Ce fel, avem şi noi fericirea de a poseda o lege care prescrie condiţiunile de admisibilitate în funcţiunele publice, şi în loc să o respectăm, ne apucăm de a-buzurl? Luăm pe Preda cu opt ani de reclusiune şi ’l facem sergent, iar pe Brătianu cu câte-va luni de prevenţie îl facem Ministru ? Apoi frumos este ? Drept este ? Mai luăm pe Radu Mihal, simplu a-cuzat de sfeterisirea unui ceasornic,şi’l facem prefect al poliţiei, pe când Preda bun condamnat ajunge simplu gardist, sub ordinele acestuia ? Nu vedeţi cât de colo nedreptatea ? De aceea ed propui categoric publicarea lege) de admisibilităţi ast fel cum a fuot liuluiU Uo d. Ion DiaLiauu, ta s6 putem cunoaşte toate abuzurile ce s’ad făcut cu dînsa. Sunt câţi va oameni cinstiţi care ad fost primiţi în 6lujbe de colectivişti fără să întrunească condiţiunile de puşcărie cerute de legea lor. Aceşti oameni trebuesc urmăriţi cu toata asprimea legel, pentru eserciţiu ilegal al unei profesiuni, de oare ce nu posedad;diplomele Universităţilor de la Telega, Bucovăţsau Ocnele mari. Ma.v. INFORMA HUNI Eri seară s’au întrunit membiil comitetului central al partidului li-beral-conservator. S’a hotărât reorg&nizaţia partidului liberal conservator. Chiar eri seară au intrat în comitetul central treî-zeci de membri noi, toţi personalităţi fruntaşe a fi-nanţei şi a baroului din Capitală, -ss- D. Pană Buescu, candidatul perpetuu şi pururea nenorocit la colegiul 1 de Ilfov, a organisat o întrunire de alegători Iad. Veniamin Hernia, dar şi de sstădată a ppţit’o căci n’au fost de faţă de cât şeapte persoane inclusiv candidatul şi stâpî-nul casei. Din cei l’alţl cinci unu era un domn de curând eşit de la încnisoare şi un israelit fără drept de alegător. M. S. Regele a exprimat dorinţa ca în anul acesta pentru serbările zilei de 10 Mai, se nu oe facă nici un fel de cheltuială de către comună şi Stat pentru iluminaţii şi focuri de artificii. M. S. va asista după obiceiu la defilarea trupelor în fata estradelor ce se ridică pe Bulevard ; iar banii care se cheltuiau în toată ţara pentru iluminaţii vor fi întrebuinţaţi conform dorinţei exprimate de Ma-jestatea Sa, pentru a se veni în a-jutorul săracilor. Preda Fântânaru a fost depus ieri la Văcăreşti. Nici un nou resultat positiv n’a mai fost dobîndiţ de instrucţiune dar sunt oare cari indicii că starea de spirit bolnăvicioasă a lui Preda a fostesploatată de cineva într’un interes de partid. Comisiunea senatorială numită pentru a ancheta afacerea Anghe-lescu, va pseuita azi pe coloneii Ha-gieseu, Câmârâşfscu şi Stefanescu, cari sunt chemaţi ca martori. O cemisiune de medici compusă de d. Şuţu, Alexianu şi Asaki, a fost numita ca se cerceteze starea mintală a lui Preda Fântânaru. De câte-va zile generalul Maican e cam bolnav în celula arestului, unde d sa se afla închis. Generalul Maican pare a fi foarte contrariat din eausa lipsei de libertate de care suferă, necomunicând aproape cu nimeni în celula unde se găseşte. D. ministru de resboiu însoţit de generalul Berendei, inspectorul general al geniului, a mers la Focşani, ca se viziteze clădirile militare de acolo. -s» Drept respuns la scrisoarea pe care d. Mandache Kiriacescu a publicat’o tn «Democraţia», ziarul funcţionarilor de la regie şi de la finanţe, prin care zice ci d-sa a dăruit un ceasornic d-lul Protopopescu, şi câ prin urmare esle neexact câ acest domn îi l’a furai, publicăm următoarea Declaratiune «Fiind-ca d. Mandache Kiriacescu în «numărul de aseară al «Democraţiei» «printr’o scrisoare adresata d-lui Pro-«topopescu contestă verac tatea irifor-«maţiunilor date de «Epoca» de la 22 «cure.ut, avem onoare a vă declara că «în seara de 22 Aprilie în faţa noastră «şi a d-lor N. Steriade, funcţionar la «regie, Calocufirescu. funcţionar la fl-«nance şi Georgescu, avocat, ne-a po-«vestit că pe când d-sa era coleg cu d. «Protopopescu, pentru câ acest din ur-«mă nu avea ceasornic îl l’a împrumu- tat pe al d sale şi că până azi încă n’a «văzut nici ceasornicul, nici vre un alt «obiect în schimb, dupe cum îi promi-«sese. «De această declaraţiune veţi face u-«sul ce veţi crede de cuviinţa.» 1888, Aprilie 28. X. Papadat avocat, 1, strada Doamnei. Alh. I. Lipatti bancher, Hanul cu teiQ, aa. Alegătorii colegiului 1 pentru deputaţi din Ilfov, cari n’au primit încă de la primărie cărţile de alegători—potriv.t legei electorale—le pot primi chiar mâine în timpu votării, la secţiunile respective, de la Impiegaţii anume însărcinaţi de către comisia interimară a Primăriei. 0 NERUŞINARE COLECTIVISTA D. Al. Zugrăvescu ne tnmete în copie demisiunea sa din postul de director al arestului preventiv de Vâlcea, demisiune pe care s’a grăbit a o da în urma unei note aper ,tâ în gazeta ciocoiului greco-armean Stâtescu. Din cuprinsul acestei de-misiuni cititori vor vedea de ce fel de condamnare este vorba şi cât de neruşinaţi sunt colectivişti. Ei ţipa câ s’a numit in funcţie un om care fusese condamnat în lipsă fiind-că dedese câte-va palme unui sub-pre-fect colectivist beat, care îl atacase cel dintâiu fiind-câ iî poruncise stăpânul seu Simulescu, şi uită că regimul lor nemernic a ţinut în funcţie pe acelaş individ de şi fusese condamnat de curte pentru că bătuse pe un procuror în eserciţiul fuuc-ţiune! sale D. Zugrăvescu ne mai spune câ va face proces lui Simulescu în daune interese pentru că a sustras manditul de arestare dat in contra sa cu scop de a se servi de dânsul în vremi de alegere. Această sustragere s’a constatat eri în mod o-fieial. Frumos regim mai era şi cel colectivist şi neruşinaţi mai au în-drâsneala se caute altora pete în soare. De altmintrelea o paralelă se impune : Îndată ce a văzut nota publicată In Democraţia, d. Zugrăvescu s’a grăbit a presenta demisiunea sa, iar prefectul l’a suspendat până se va cerceta cazul. Aşa se purtau colectivişti ? lată demisiunea : Domnule prefeot, Vfezead tn ziarul «Democraţia» de ia 23 Aprilie curent ci se face caz de o condamnare de cincl-spre-zece zile de închisoare ce aş avea asuprâ-ml, v6 rog să bine-voiţl a primi demisiunea mea din postul de director al arestului preventiv Vâlcea. Tot de o dată vă rog, d-le prefect, a lua cunoştinţa câ condamnarea de care este vorba a fost data de curtea de apel Craiova in lipsa si ca ea are ca cauza un con/lict cunoscut si despre care s’a vorbit mult prin presa, ce a avut loc intre mine si un fost domn subprefect C. Meculescu. care provocăndu-me si lovindu-nie cel d'inletu pentru cauze politice, m’a pus in neplăcută poziţie de a ’i respunde cu aceiaşi mesura. Trebue sfe mal adaog tncâ ea faptul pelrecându-se acum doui ani ’ml eşise cu desâvîrşire din memorie. Acum, cercetând, am aliat câ man-d-itul de arestare cu No. 981, trimes cu a-dresa parchetului trib. Vâlcea No. 715 din 5 Martie trecut, a fost luat de la politie si pastrat de fostul pr efect Simulescu, probabil pentru a'l esecula alunei când ar fi convenit intereselor sale politice. Primiţi, vă rog, asigurarea deosebitei mele consideratiunl. Alesandru Ilar. Zugrăvescu. M. S. Rrgele şi Regina pleacă Sâmbăta dimineaţa la Sinaia. «t- Afiâtn cu o deosebită plăcere câ distinsul inginerG. Lehliu a fost nu mit inspector domenial de clasa 1, iar d. Nicolae Maeovei inginer fo restier, a fost numit şef al circumscripţiei silvice la Bacău. GE1IMLUL GEORGE Mâine fiind alegerea colegiului I io de Ilfov, la care îşi pune candidatura Generalul Gheorghe Mânu, credem neraerit a reproduce admirabilul portret pe care îi l’a făcut ziarul Râsboiul. Ar fi poale de ajuns cetăţenilor oraşului Bucureşti sâle amiutim buna,părinteasca şi cinstita administraţie a generalului G. Mânu tn timpurile când era primarul capitalei, pentru ca toţi sâ meargă la vot şi să pue In urnă numele sâh, pentru ca toţi să considere ca o adevărată onoare ocazia ce ah de a’i plăti sst-fel un tribut de recunoştinţă. Mai sunt însă în istoria ţârei noastre şi în trecutul generalului G. Mânu nişte fapte de acelea pe care un popor şi le aduce tot-d’a-una aminte cu fala. E purtarea demnă şi adesea ori plina de mândrie militară a acestui bărbat, pe care liberalul deputat N. Ionescu 11 arată opiniunei publice, de la înălţimea tribunei, ca omul pe care aimata întreaga II desemnează ca militarul indicat cpre a lua ministerul de răsboid In împrejurările de faţa. Aceste fapte din trecutul generalului G. Mânu. trebue să la amintim aici. Când Vodâ-Cuza făcu lovitura deStat de la 2 Maiu 1864 şi apoi apelă la întreaga naţiune printr’un plebiscit, regimentul generalului G. Mânu, In care servea atunci ca locotenent colonel fu chemat şi dlnsu să’şî exprime voinţa. De la soldat până la maior inclusiv, toţi răspunseră : Da; iar locotenentu-colonel G. Mânu, rămas cel din urmă, răspunse cu tărie : Nu! Ca şef al acestui regiment, lesne se poate înţelege cât de uşor ar fl putut el să ’şf impue voinţa mal ales unor soldaţi, şi daca nu le-a impus voinţa sa, cauza era câ avea până în fundu i-nimel sale sentimentu libertăţi votului pe care taimoşi liberali de astă zi nu I au de cât pe hârtie. A doua zi, ministru de răsboid din acele timpuri, fâcu imediat Domnitorului un raport cerând depărtarea din armată a locotenentului-colonel Mânu, care avuse lndrăsneala sâ se pronunţe pe faţă contra lovituri de stat. Vodâ-Cuza însă, în loc sâ admită cererea ministrului săd, înălţa pe locote-nentu-colonel la gradu de colonel. Oflţeru, care 'şt câştigase cu atâta mândrie gradu său de colonel, nu putea să aibă de cât o purtare tot atât de semeaţă faţă cu străinii. Intr’adevă, la 1877, pe când armatele române nu primise lncâ ordin d’a merge alături cu cele ruseşti, marele duce Nicolae ceru generalului G. Mânu să'i vie în ajutor cu trupele sale ; cererea o făcu chiar Intr'un chip poruncitor. Generalul G. Mânu, fără să ţie|sea-mâ ca acela care vorbea ast-fel era fratele împăratului, comandantul suprem al armatelor ruseşti, respunse cu mândrie : «Nu am de primit şi de executat de cât ordinele Prinţului meu, singurul meu şef!» Iată două simple fapte, care dovedesc cu prisos cât de sus stă generalul G. Mânu pe treapta cinstei, demnitâţel şi valoarel. Daca, spre a fi representantul Capitalei, trebue să declini titluri ilustre, daca în Bucureşti titlurile candidatului FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (59) H. W O O D CASTELU TRAGIC PARTEA III VII D. Hali se insarcineazit cu afacerea. — Cred In tot ce’rai spui, d-le Ri-chird, îl zise el; în tot ce priveşte e-xistenţa unui Thorn, unei fiinţe misterioase, dar nu pot admite că acel om şi sir Francis Levison sunt unu. — Poţi să întrebi şi alţi martori, a-fară de mine răspunse Richard. Dacă Otway Bethel ar vra să vorbească, ar putea să ’ţl spue multe; dar In or ce caz poţi Întreba pe Ebenezer. — Ebenezer ? Tocmai acum e în birourile noastre. Crezi că ştie ceva ? — Sunt sigur. A văzut adesea pe Thorn mal de mult, şi ştiil că deunăzi l’a recunoscut drept Levison. Vorbeşte’!. Dar ai vre un cuvânt pentru a nu urmări pe Levison ? — Nici unul. Drppt dovadă, am să chem pe Ebenezer şi am să’l ÎDtreb; treci In odaia de alături; de acolo vel auzi tot ce se spune aici. Ebenezer intră mal de ’ndată; credea câ d. Bail vroia să'i bănuiască pentru întârzierea unei lucrări. — Peste un ceas cel mult, zise el, tot va fi gata, d-le. — Nu’I vorba de asta, Ebenezer; am să te întreb ceva. Ai cunoscut vr’odatâ pe Sir Francis Levison, sub alt nume ? — Da, d-le, se numia Thorn. — Pe ce vreme 7 — Cam pe vremea când a fost ucis Hallijohn. Făcea curte lui Effy şi colinda toată noaptea lmprejurimele Green-Lodgelut. — Dar unde locuia? Nu’ml aduc a-minte să’l fl văzut la Est-Lyone. — Nu locuia acolo; ba nici nu călca în acel oraş. Trebue să fi locuit pe la Swainson. Effy zicea adesea că pentru a o vedea umbla cel puţin două zeci mile dus şi Întors. Dar acum că'l cunosc şi’l ştiu adevăratul nume, văd bine unde stătea. — Şi anume? — La Levison Park, mal e vorbă! zise Ebenezer, la unchiul său, Sir Peter. Ştii că proprietatea acea e mal lângă Swainson. Avocatului i se părea acum că lumina sâ făcea prea curând In această 8facere întunecată. El reluă serios : — Ebenezer, te îndoeştl întru cât va că Sir Levison şi Thorn ar ti acelaş om? — Nu, d le Ball. de fel. — EşD gata se jar! la judecată? — Gata, d-le, or-unde o fl. Mâine, dacă m’ar chema. — Bine, nu mal am nevoe de d ta. Dar nici un cuvlnt. — N’al grija, d le, răspunse Ebenezer depărtându se. Convorbirea între d. Ball şi Richard ţinu până târziu noaptea, unul întrebând, luând note ; altul prea fericit de a răspunde la chestiunile ce'i se pu-neadfărâ şovăire, or-care era felul cum i se adresau. A doua zi, d. Ball făcu o plimbare de gust în spre Levison Park, şi în timp ce umbla ici şi colo, întrebă pe oamenii din partea locului fără a da loc la bănuiala. In seara acea chiar, trimise Ia Liverpool pe Richard Hare, care nu mal avea de ce să zăbovească la el. Regăsim, Mercurea următoare, pe d. Cariyte la biuroul său, unde 'şl cerceta corespondenţa, când d. Dill intră. — Eşti grăbit, d-le Enric ? Întreba bătrânul servitor. — Da, m’aşteaptâla «Capul de-taur». Pentru ce ? — Mi s’a întâmplat ceva foarte ciuda! eri. Am fost faţa la o ceartă între Levison şi Bethel. — Aşi, zise d. Carlyle cu nepăsare, fără a ridica ochii şi făcându-se ca se trudeşte să citească o scrisoare râu scrisă. — Da, şi cea ce am auzit e de ajuns a duce la spînzurâtoare pe Levison şi poate chiar şi pe Bethel. Suot sigur, cum e drept că ne sllâm aici, câ amîn- se vede că Levison... — Mă iartă, întrerupse Carlyle, mai bine nu’ml spune nimic. Să poate ca Levison să fie ucigaşul, dar asta nu mă priveşte şi nu void sâ mă amestec întru nimic. — Dar cine să Îndeletniceşte cu afacerea asta? întreba d. Diil cu totul zăpăcit. — Ball a văzut pe Richard şi s'a însărcinat s’o scoată la capăt. Ochii bătrlnuluî secretar se umplură de bucurie. — II urmăreşte? 0 să’l pue sub judecată ? — Ţi-am mal spus că nu ştiă şi nu void să ştiu nimic. — A! bine, înţeleg,, zise d. Dill fâ-cându-se priceput; atunci mă duc să văd pe d. Bill şi să’i spun ce am văzut şi am auzit. — Njci asta nu mă priveşte, zise d. Carlyle neputându-se împedica de a zîmbi, e treaba d-tale. D. Dill nu aşteptă să i se spue mal mult şi se duse în fugă la cabinetu-d-lui Ball cu care stătu închis o jumătate de ceas. In ziua aceea, judecătorii se adunară în sala de şedinţe numai la trei ceasuri. D. Ball se Înfăţişă dinaintea Cur-ţel şi ceru judecătorilor o audienţă secretă, având a le spune ceva însemnat. Amândoi judecătorii se consfatuirâ; dar îndemnaţi de curiositate se hota-rîră a’l asculta şi se retraseră cu d. Ball In sala audienţelor private. Era mai mult de cinci ceasuri când e- şiră de acolo cam palizi şi emoţionaţi. Ceea ce le spusese d. Ball nu’l mirft numai, ’i şi Îngrozi. In aceaş zi, lord Mont-Severn, care lipsise câte-va zile de la Ouest-Lynne, se întoarse cu tlnărul lord, care trebuia să meargă la Universitate, dar care rugase atât de mult pe tatăl săd, In cât acesta se înduplecase a’l lua cu dânsul ca să vadă, cum zicea el, «sfîrşitul comediei.» VIII Lhnirea d-lul Ilare Doctorul Martin era aşteptat la Ouest-Lynne, In urma făgăduinţei sale. Trebuia să vadă din nod pe micul Wiliam, şi d-na Carlyle avea să ducă pe copil In cabinetul bărbatului săd unde doctorul era să vie. Dar flind-ca avu de primit mai multe persoane, Barbara Însărcina pe guvernantă cu această treabă. D. Carlyle lipsea, când Isabela intră biuroul. său cu William. Ea se aşeza Într’un colţ, cu vălul peobraz şi cu spetele la lumină. Se ruga la D-zed ca doctorul să vie în lipsa lui Carlyle, pe care se temea să ’l întâlnească. Dar nu fu aşa ; acesta se Întoarse dupe câte-va momente vorbind cu Dill. — Cum, aici eşti, d-nâ Ven ? Scrisesem câ doctorul va face visita sa la so-ră-mea. Nu’l aşa, Dill ? — Nu, d-ie Enric. (Va urma). doi cunosc taina ucidere! 11>: iIal.jj.Qhn www.dacoromamca.ro EPOCA - iy APRILIE 3 trebue sâ depăşească limitele obscure ale candidaturilor locale, apoi negreşit că generalul G. Mânu are Înainte de or cine. dreptul de a Întruni unanimitatea voturilor. România publică In capul foii următorul apel: Candidatul partidului liberal-con-servator la alegerea colegiului l de deputaţi din Ilfov este : GENERAL G. MÂNU rttgăm pe toţi amicii noştrii se 'şi dea votul pentru d-nu general Mânu. DIN DISTRICTE COVURLUIU Citim In «Posta» din Galaţi : Piloţii comisiunei europ-ine a Dunărei s’afl pus In greva, cerând sporirea avantagelor ce li se dail. Dupe căt am aflat, comisiunea ar fl decis a le retrage brevetele şi a angaja alţi piloţi. • • * Suntem informaţi că A. Bâlănescu, comptabilul şeoalol de meseni şi cunoscutul martor mincinos In procesul de la 11 Maiti, în seara de 25 ale curentei a făcut o mare petrecere In şcoală, care a ţinut de la 8 seara până la 5 dimineaţa. Petrecerea a avut loc chiar In dormitoarele şcoalel, iar elevii, ce nu s'a£L dus acasă de vacanţele Paşlelor, nu numai ca aO trebuit sâ stea nedormiţi toată noaptea, dar Încă au fost o-bligaţi a face pe servitorii. Atragem atenţiunea celor In drept şi aşteptăm să vedem ce se va face. Mai adâogâm ca numitul Bălănescu este un fost condamnat şi că, pe cât se vede, acesta e un titlu de recomandare, de vreme ce nu se curăţă şcoala de un aşa individ. TELEORMAN TJn tip de sub-prefect Colectivist. Cu venirea noului guvern s'au Îndreptat multe lucruri In administraţie şi In deosebi Înlocuirea prefecţilor colectivişti, prin alte persoane oneste şi de valoare; dar ar trebui ca şi aceşti prefecţi la rândul d lor, să cureţe râ’ă de prin judeţ, râie care pentru colectivişti era un odor! In plasa Târgului judeţul Teleorman a fost sub colectivişti, şi este şi azi, nu ştim prin ce minune, sub prefect imoralul Niculae Veropulo. Ne mărginim a cita de o cam dată numai câte-va din nelegiuirele acestuia, nelegiuiri care le desfidem să le tăgăduiască cine va. In anul 1884, pe când era pofiţaiO In Turnul Măgurele s’a spart casa d-na)£fars furâudu-sejargintăril şi giuvaericale In valoare de 6000 lei. Hoţii nu se pulead prinde, căci el ’I pusese să comită furtul In profitul săfl.—Ca consecinţă afacerea nu a putut lua nici un curs In acest loc. Trece o lună de zile şi la Craiova se prinde un individ, \enzând o giuvaerica din cele furate de la d-na Ştars. După interogatoriul luat de d l. Juae-instructor să constată că individul acesta nu era altul, de cât un fost gardist şi protejat al imoralului poliţai N. Veropulo. Acest individ mărturiseşte că obiectele sunt ale d-nel Ştars şi că le-a furat Împreună cu alţi gardişti; cea mal mare parte din obiectele furate le-a luat N. Veropulo, poliţaii!, şi directorul săfl de poliţie, d. Ivanovicl. Judele instructor face adresă către trib. Teleorman, ptntru punerea In urmărire a acestor doui din urmă tâlhari. Din nenorocire, ca în tot d'auna sub colectivişti, afacerea fiind dreaptă s’a făcut muşama. Tot pe când acest imoral N. Veropulo era poliţaid, s’afl spart în Turnu-Măgurele mal multe prăvălii fără ca hoţii să se prindă, şi nici că se putea alt-fel, c*ci capul hoţiilor era N. Veropulo. Când cu jefuirea diligenţel Ale-xandria-T.-Mâgureleşi omorlrea oamenilor ce o conduceau, toţi ştifi că dirigintele acestei crime a fost tot acest N. Veropulo. In urma acestui furt de bani şi crime, de o dată s’a văzut că N. Veropulo, poliţaii!, împrumută cu bani pe unii şi alţii, chiar fără procente, spunea că a Împrumutat pe superiorii săi, negreşit nu cu mici sume de bani, cheltuia In dreapta şi In stânga ca nici o dată, şi ca să nu dea loc la bănuială, începu a face pe je-suitu, ducend-se regulat la biserică, cu luminările cele mal groase; ’1 vedeai cu ochii ’n pământ trist, cu căciula sub ţioară dupe vre-un mort, şi ca să pue vârf la toate aceste fapte condamnate şi de societate şi de biserică, se griji de vre-o patru ori In acel an, bine înţeles pentru toţi ani, care ’i a numărat şi ’l va număra. Ne Infrebâm acum de unde avea acel bani? Moştenire nu avea, negoţ nu făcea, de la Brăila unde fusese comisar venise lefter, dintr’o leafa de pol.ţaiu nu putea să facă cele ce am spus mal sus. de unde dar???... Dar cum mal toate nelegiurile şi crimele sale eşe;iu la lumină şi începuseră să infecteze atmosfera oraşului Turnu Măgurele, şi cum mai toţi începuse a cunoaşte cine este acel tâlhar, imoralul crezu de cuviinţă a-şi deschide un alt nod drum către mârşevii. Rugă pe stăpânul săQ (K.iriţopolu) care sta cu nepăsare şi făcea haz, In faţa acusârilor şi Incriminărilor ce se aducerii de către orăşenii din T.-Mâ-gureie contra Iul N. Vetopuo, ’l rugă să-l numească sub prefect. Se şi numi în plasa Târgului. Ajuns aci nu Înceta cu hoţiile şi abusurile. A-şa în comuna Bogdana, trebuia să vadă dacă pietrişul este cernut sad nu, pentru a sa aşeza pe şosea. Imoralul de sub prefect se înţelese In o clipă de ochi cu primarul şi consilieri, a nu mat cerceta, mulţumindu-se In schimb cu câte-va care de orz, fin şi alte legale raite. La comuna Bradcovul, numi un primar, după chip şi asemănare, căci acest primar a săvlrşit omoruri. Numeroase abuzuri se făcură In comuna Bradcovul.Locuitorii în mal multe rânduri adresară plângeri contra faimosului lor primar, la ministerul de interne sub decedatul guvern, dar din nenorocire nu putură să capete dreptate, căci anchetele se fâcead toate de acelaş imoral sub prefect. Iată dar cine este In trăsuri generale N. Veiopulo, actual sub prefect. Dacă ’1 am numit şi calificat în fiecare loc de imoral, mi s’a părut prea puţin pentru unu ca N. Veropolu, căci nu prea ştim ce calificativ ar merita autorul atâtor nelegiuiri, care mal are şi azi un proces de imoralitate la tribunalul de Teleorman. Toate aceste fapte le aducem la cu noştinţa d-lul prefect Mânciulescu şi ’l rugăm să ia măsurile cuvenite contra acestui sub-prefect, care spre ru şinea Întregului judeţ mai e şi azi subprefect sub un regim cinstit. Un Teleormean. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Furi.— Costică Vanghelie e modest când... fură. D-sa n’a sustras de la Stavri Tudor, bragagid de profesie, de cât mica sumă de 36 lei. Dar legea e egală pentru toţi şi prin urmare Costică Vanghelie o să intre acolo unde sunt puşi hoţii serioşi, afară de colectivişti care fac osânda lor plimbându-se liberi. —x— Boliie straşnica. — Constantin Roşu, când se supera se face roşu ca racu. Aşa, supărându-se ieri pe Ioniţa Tudorache, l’a bătut într’atât, In cât i-& frlnt mâna, din care cauza acesta a fost transportat la spitalul Mavrogheui In-tr’o stare desperată. —x— Itetacili. — Cum se cunoaşte că colectiviştii nu mal sunt la putere! In fiecare zi se găsesc diferite obiecte părăsite, câini rătăciţi care nu se perd, fapt care de sigur nu scapă din vederea nimănui. Ast-fel, ieri s’a găsit pe strada, rătăcit fără stăpân, un câine prepelicar, care costă parale. De sigur că alta dată s’ar fi găsit vreun Radu Mihaid sad alt colectivist care să profite de rătăcirea prepelicarulul şi să’l ia acasă, aceasta Insa azi numai trece. Ordinea a început acum să domnescă şi prin urmare prepelicarul nu s’a per-dut ci a fost trimes la secţie, unde proprietarul poate să ’1 găsească. A X EDITIUNE ULTIME IMVIUI Comitetul central al partidului li-beral-conservator este convocat pe Sâmbătă seară. * Allâm că comisiunea interimară, numită de guvernin urmadisolvârii consiliului comunal de Piteşti, ar fi descoperit o mulţime de abuzuri şi că câţi va colectivişti sunt siguri, în urma acelor descoperiri, se meargă In puşcărie. X D. Teleguţă, învăţătorul comunei Băbenî din judeţul Vlaşca ne scrie pentru a ne face cunoscut că d. C. Herescu, prefectul judeţului Rîmni-cul-Velcea, mergând în inspecţie in acea comună a dăruit 100 franci pentru clădirea noului local al şcoalei. X Aflăm că d. Pauă Buescu ducân-du-se la Lipieru ca se ’i solicite votul, acesta l’a congedial refuzandu ’i categoric votul seu. X Prea sfântul Episcop colectivist de Râmnic a scandalizat lumea in zioa de Paşte. Ni se scrie din Rî amicul-Vâlcea că pe când oficia In catedrala Episcopii ia faţa tutulor autorităţilor, a dat o palmă peste gură unui diacon, a dat un pumn in spate unui preot şi a făcut cu glas tare «dobitoc» pe un altul. Se vede că prea sfântul voeşte a conserva în bis rică sfânta tradiţie» bătăuşilor poliţieneşti. Şi ne mai plângem de d-cadenţa simţimentului religios. Asupra acestui ministru al biserica! noastre ni se fugaduesc şi alte amănunte mult mai grave. X Membri societâţel Progresul silvic se întrunesc disearâ în adunare generală la ministeriul Domenielor. X Azi d nu Pake Protopopescu a vizitat Halele şi Abatoriu. D-sa a avut ni se spune ocazia se constate o mulţime de neregularităţi, ast-fel că revenind la primărie a fost silit se or-do&ne o mulţime de măsuri de îndreptare. X D. C. Receanu profesor de filosofic la liceul Mathei Basarab pe care d. Dim. Sturdza il silise se demisioneze ne voind a'l numi definitiv, numire fără de care nu se putea prezintă la alegeri, a fost rechemat la catedra sa ded. Maioreson. X Statu-major general al armatei se ocupă actualmente cu mare activitate cu elaborarea planurilor manevrelor generale ce vor avea loc anul acesta. X Consiliul sanitar superior al armatei s’a întrunit azi de dimineaţă la Ministeriul de Resbel. Consiliul s’a ocupatîntre alte ces-tiuni foarte importante şi deaceia a modului cum s’ar putea umple locurile vacante de medici militari ce există în mare număr. X D. Las»,ar Catargi va pleca Vineri la laşi. X Nu crede d. ministru de resbel de cuviinţă se înainteze pe oficeriî de reservâ care au luat parte la mai multe manevre şi au trecut şi inspecţiile generale ? Credem că n’a fost de cât o scăpare din vedere pe care d. gen. Barozzi se va grăbi a o îndrepta. X D Doctor Busch, minislru al Germaniei la Bucureşti, a plecat eri la Stockolm prin Constantinopole, pentru a lua în posesiune postul seu de ambasador pe lângă Curtea Suediei şi Norvegiei, ce i s’a încredinţat de M. S. împăratul Germaniei. X O revoltă a isbucnit în ziua de Paşte la salinele de la Slănic. Această resvrătire a fost provocată de faimosul tâlhar Nicolae Ţa-rangoiu, care a şi lovit de moarte pe un alt ocnaş, anume Ion Nicolae Spoitoru. O anchetă a fost imediat ordonată. X Aflăm cu plăcere că d. M. Kogâl-niceanu a cărui sănătate merge mult spre bine, a putut azi eşi puţin prin gradină. X D. de Bulow noul ministru al Germaniei va părăsi peste câte-va zile capitala pentru a merge la Berlin unde îl cheamă nişte interese de familie. In timpul absenţei d sale afacerile legaţiei vor fi gerate de d. Conte de Walwitz în calitate de însărcinat de afaceri. X Consiliul de miniştri se ocupă cu multă activitate cu punerea în aplicare a legii de revizuirea împroprie-tărirei însurăţeilor. De o-dată cu această lucrare de revizuire, se va aviza şi la mijloacele de a da satisfacţie şi acelor din Însurăţei care nu vor încăpea în lo curile liberate prin această revizuire. X Citim în România Liberă urmă toarea informaţie : «Atragem atenţia d-luî ministru de resbel asupra următorului fapt ce ni se denunţă : «D. Căpitan Savopolu Const., actualul comandant al jandarmilor pe-destri, care a luat parte In resbelul din 1877—1878, când a şi fost rănit de un glonte în umăr in ziua căderii Griviţei, nu poartă nici până azi medalia Virtutea militară de argint nici Crucea Sf. George de şi M. S. Regele, încă de la 1879, a dat ordin ca să i se dea. «Raportul d-luî colonel Holban a fost pus la dosar, şi toate cererile repetate ministrului de resbel care s’au succedat sub regimul trecut, n’au fost luate în seamă». ULTIMA. ORA AGtATIA HAVAS Constaniinopol (Via Vama), 9 Mai. In privinţa convenţlunel Suezuiul, lord Salisbary. răspunzând ut>mei comunicări a Porţei. menţine puntul de vedere fr&nco-engiez în privinţa presidenţii co-misiunii, dar este dispus să cedeze asm pra modificărilor cerute de Poartă la articolul X. Lord Salisbury cere numai ca ară stă propunere sS ’l vină prin mijlocirea Franţei. înţelegerea este considerată ca sigura. Constaniinopol Via Varna). 9 Mai. Ştirile primite din Muntenegru du slăbesc uneltirile de faţă sau viitoare ale bandelor muntenegrene In Serbia. Constuutinopoi (Via Varna), 9 Mal. Dumineca, foarte mare emoţiune la Yildiz Kiosk. Un ambasador otoman, ce nu'l numim pentru respectul ce ’1 a-vem pentru dânsul, telegrafiase Porţii că se pregatia o demonstraţie navală înspăimântătoare In contra Turciei : Şase-zeci de cuirasate austriace, engleze, italiene şi spaniole trebuiaO să se adune la Barcelona tu cursul Iul Mal şi a merge In Adriatica şi In Arhipelag şi, In treacăt, a ameninţa şi pe Grecia. De o dată circula ştirea, dar aceasta fara cea mal mică aparenţă de temeiii, că pe timpul călătoriei recente a reginii Victoria, o Înţelegere s’a stabilit Intre Englitera, Austria, Italia şi Germania pentru a face un demers colectiv la Pe tersburg, In termeni curtenitori, pentru a face pe Rusia să Înţeleagă că este inadmisibil ca pacea Europei să fie e-tern ameninţata de cestiunea bulgara ; că prin urmare aceste patru puteri roagă pe R isia să arate mijlocul de a pune capăt acestei situaţiuni. Fără a socoti că acest demer3 colectiv ar fl o adevărată declaraţiune de răsbol, el a fost apropiatde prima şt>re: cea ce făcu ca una să confirme pe cea 1'altă, demonstraţiunea navala fiind considerată ca consecinţa respunsului negativ al Rusiei. Dar ambele ştiri sunt falşe. Bată explicaţiunile date asupra acestei pretinse demonstraţiunî diferitelor personagii trimise Îndată de Sul tanul la ambasade şi aceasta, afara de telegramele adresate pretutindeni pentru a obţine iuformaţiunl. E posibil ca aceasta esplicaţiune, cu toate că naturală, să nu liniştească spiritul temător al Sultanului. Madrid, 10 Maiu. — Exposiţia din Barcelona va fi deschisă In cursul lui Mal de către Regenţa. Cu a-ceastă ocasie, escadra spaniolă se va Întruni la Barcelona ; Italia, Englitera, Austria aii anunţat că vor trimite la Barcelona câte va corăbii de răJboifl; e probabil că Franţa le va i-mita. Pe lângă aceasta, împăratul Austriei invita escadra spaniolă să vie să viziteze porturile austr ace ale Adriati-cel, unde, zice Împăratul, culorile spaniole n’aâ fost văzute dela Carol V. Co râbiile italiene şi engleze vor Însoţi probabil escadra spaniolă. Londra, 10 Maiu. — Ieri s’a ţinut o mare Întrunire a miniştrilor neconfor-miştl. Ea a aprobat politica d Iul Glad stone In privinţa Irlandei. Discursul d-lul Gladstone exprimă speranţa că In cele din urmă oposiţia liberală va triumfa, şi cere asistenţilor sprijinul lor pentru a face ca să se dea dreptate Irlandei. PERSOANELOR CARI SUFER DE NERVI SINGURUL DEPOU cu VINURI SPECIALITATF ESCLUSIVV INDIGENA ALBE SI NEGRE Calea Calarasilor Ar. 1 Din cele mat renumite dealuri, şi In special din (iul Drinri, Districtul Mehedinţi. Puritate garantata, constatata chiar de onor. EJorie a Spitalelor civile prin [analiza chimică. Preelurl foarte moderate St trimet la domiciliu franco fn cantităţi mari şi mici cu vadra tn butelie şi In bu-toae de or-ce mărime, TU. 11. CONŢIN. 607 Calea Călăraşilor Nr. 1. Esistă o stare particulara a spiritului şi corpului, o stare care ţine intre sănătate şi boală şi care se numeşte nervositate. De a infiuinţa direct prin Internediul pielei asupra sistemului nostru nervos este una din cele mal mart descoperiri a ştiinţei moderne, importanţa lisiologicâ a acestui tratament este demonstrată prin efecte miraculoase, Persoanele apop’.eclicc seo cart sufer de paralisie parţială sad completă, cart simt dureri şi slăbiciuni nervoase, cart sufer de histerie. bătăi nervoase, de cherics ;danse de saint Guv), dureri nevralgice, insomnie, ele. ctc. şi cari vor să 'şl faca o ideie despre efectele minunate ale tratamentului meu, aprobat de onor. consilia sanitar superior din Bucureşti, n'aude cât se ceară ediţiunea a io-a a broşurel mele; asupra boaie-lor de nervi şi care li se va trămite franco de către farmacia naţionala 1. A. Ciura, strada Lipscani, tn Bucureşti; farmacia la Vulturul de Aur, S. Lebel, ia Ploeştt ; farmacia Fraţii Rcmer, la Focşani; farmacia «La România,» C. F. Eitel, la Galaţi jfarmacia E. M. Keresztes, la Roman ; farmacia Charles Herzenberg, la laşi şi farmacia Curţet, E. Haipal, la Botoşani. Dr. Roman Wrlseuinu APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE MAGASmUL DE COLONIALE S. MM & C* * * 21 3, STRADA I.IPSCWI 3, — BITTRESCI Comande se pot efectua In toată ţară. Pentru Farmaciştii se face rabat. SEMINTZA DE TRIFOI SI LUCERN www.dacoromanica.ro ROMULUS ZAGANESCU Inginer civil şi hotarnic Strada Viişoara Nr. 5 Bucureşti. ~1T basilescîT AVOCAT Doctor în drept, laureat.—Consultaţiu-nî de la 8—10 dimineaţa^. 650 23, Slr. Smârdan, 23. SE ARENDEAZA ttSSSSSî din moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de 10 minute de Alexandria, tn întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, inagasii pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Radacţia acestui ziar. IPa.lar*ier*iil M. S. Regelui Diplomă dc onoare la Exposiţia din Bucureşti Cu începere de la 1/13 Martie va fabrica Pălării de Pâslă, în toate nuanţele şi formele cele mal noul pe preţul de 15 lei Cereţi pălării numit» PAHISIEX si pălării de maiase Înalte foarte uşoare şi solide cu 21 lei Nu uiLaţl a cere pălăria GENTLEMAN Depăşitul pălăriilor Engleze Mellon Kondas PĂLĂRII DE LUX, IsOUTATI 647 LA CONCURENTA De mezeluri si brânzeturi penhw Sfintele Serbatori IC. T. CHRISTOFOR „LA MARINAR M 1 Calea Victoriei, No. 100, via-a-vis de 1 Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. 1 Şuncă fiartă tn vin fără os kilo. 2 80 1 MuschiO de vacă şi de râ-1 mâlor kilo. 2 80 1 Cârnaţl şi ghiudem de muş-■ chiti de vacă « 2 80 1 Salam de Sibil veritabil . « 5 1 Salam de Veroua . . . « 6 1 Limbi fiertedevacăşidebiol « 2 1 Cremă de Câmpu-Lung . « 4 1 Cremă de Olanda. . . . Brânză de Olanda . . . « 4 « 4 Roquefort « 7 Sardele Imperiale de cutii fără oase « 3 Marinată de BarbunI cutia « 4 Icre dulci negre .... « 12 Undălemn francez litru . « 3 Caşcaval de Penteleu . . « 2 80 Zahăr francez « 1 10 Calea martinicâ cal. 1. . « 4 40 Cafea rio calitatea I. . . « 3 60 Coneac francez pe pe desfăcute Butelia « 3 P4J Cu stima C. T. CHH1STOFOH LA CÂINELE NEGRU Mu&ttsiiiul de Rrogue, Coloniale si Delicatese ION ŢETZU S R. DE CAROL GERS4BEK-0VESSA Sămâuţă de Trifoi adevărul de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal resistentă, asemenea semănţă de Iarba pentru nutreţul vitelor si înfrumuseţarea gradinelor Reuşita şi producţiunea garantată APE MINER ALE din toate sursele indigene şi streine. Comande efectuez in toata Ko-inânia. 673 A N U N C I U D-nii Acţionari al Societăţi de Basalt Artificial şi de Ceramică de la Cotrocenl sunt informaţi că cuponul de dividende No. 3, [teatru exerciţiul 1887, se va plăti cu începere de la 13/25 Aprilie i888 cu câte iei 2 750 de acţiune adică li la sută din capitalul vărsat la casa societâţel, str. Doamnei No. 14-bis tn toate zilele de la orele 2—4 p. m. Direcţiunea. NICOLAE AL. PAPA DAT AVOCAT S’a mutat strada Doamnei 15 casa societâţel «Prevederea». BIBLIOGRAFII A eşit de sub tipar şi se află de vln-zare la toate librăriile din capitală : EVREI SI CREŞTEM de Prinţesa Natalia Gorciakoff - Uvaro/f Preţul i leii A apărut: CODICELE CIVIL ÎNOTAT cu jurisprudenţa Română de Adolf Slern doctor In drept, avocst. De vln-zare la librăria Socec et Co. — Preţul 4 lei. Tot acolo se află de vlnzare şi PHOCEDURA CIVILA AXOIAIA de acelaş autor, cu preţul de 3 lei. A eşit de sub tipar : CALOMNIA CALOMNIOASA de B.-R. se află de vlnzare la librăria Haiman.— Preţul i leii. TAT? \ T3T7 casa Dobrogean U£j \ FjlNZiAnL din Câmpiua cu grădină mare şi pomi roditori asemenea şi un loc cu doua falzade cu o prăvălie. Doritorii se vor adresa la unica fiică şi moştenitoare Elena Burelly Ploeşti piaţa Unirel 1. 7ii EPOCA — 29 APnlLiE CASA DE 8CHIMH i. m. ferm o, mmimmmmm&m Stntdu Lipscani, X'o. 27 Cumpere si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul B ucuresti £S Aprilie 1888 --* " "" Cump Vend. 5 0/0 Renta amortisabiia 92 92 1,2 5 0/0 Renta perpetua 89 1,2 90 6 0/0 Oblig, do 8 tat 00 12 61 6 0/0 Oblig de st. drum de fer 7 0/0 Scris. tune. rurale 105 112 105 8 4 5 0/0 Scris. func. rurale 90 90 3/4 7 0/0 Scris. func. urbane 103 1 2 104 5 q/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 Iaşi 96 3/4 97 85 1 2 85 3 4 75 1/2 76 8 O/o împrumutul comunal Oblig Casei pens (lei 10 dob ) 73 ţ /2 74 210 215 împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 3", 37 969 970 Acţiuni «Dacia-RomSnia» 230 240 » Naţionala 200 220 • Constructiuni 78 80 Argint contra aur 90 16 10 Bilete de banca contra aur 15 90 16 10 Florini auatriaci Tendinţa liniştită 2 01 2 02 G6 ENZAREA LOR DE PESTE 6,000,000 DE BUCAT1 de la existenta fabricei, sunt recunoscute ca cele mat hune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superioritatea acestor maşini este chiar esistenta de mal bine de 30 ani a fabt icei IN NEW-YORK 64 THE SINGER MANUFACTURING Co. şi continuă întrebuinţarea numelui 0$ ! • n t> £ r din partea altor fabricanţi şi vânzători pentru recomandarea maşi- nelor lor imitate MASINE ORIGINALE I)E CUSUT „SINGER“ se vând, dupe plata unei modeste arvune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata în rate septamânale saO lunare în România afara de magasinul med din Bucureşti încă în : Iaşi, Str. Lapusncanu, Galaţi, Str Domneasea, Crniova, Str. Lipscani, I'loesti, Str. Lipscani 4 1 Unde se afla atelierul de reparatiuni şi deposite de multe parti de maşina, unsoare, atâ şi ibrişim Bucureşti— Gh NEIDLIN GER - Bucureşti Bulevardul Flitahetn, Băile Eforiei FURNISOR AL MAI MULTOR CASE DIN STRĂINĂTATE CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS No. S, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, tn fada noei clădii- liancei Naţionale (Dacia-România) B ucuresti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 28 Aprilie 1888 Renta amortisabiia ,, româna perpetua Obligaţiuni de stal [Conv.rar.] i, C. F. R. , Municipale Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale urbane .. Obl. Serbesli cu prime lm. cu prime Buo. [S0 lei] Losuri crucea roşie llaliane „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germane Bancnote francase „ italiane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotii in aur laşi Cump. Vinde 9î 90 91 73 X 211 îoi. x 90 103 96 % 85 y, £ * 36 27 40 17 16 75 200 124 100 99 210 92 H 90 % 91 % 74 215 106 91 103 X 97 k 8G 76 70 38 30 42 20 16 10 202 «6 iot 100 216 DE L'ABBAYE DE PECAMP (FRANCE) ESCKUNTĂ, TONICĂ, DICESTIVl 8! AMtRmVA CKĂ M AI BUNĂ DIN T^TK LICORILE [TfiRBCAiLUL UQVthA StSkMMMM Harqtel depjsws « hjr.c* el A 1 tin-.fi A secere («dăuna 1» josuîB iQeciroi sticle, eticheta pilirăţi purtiridă semnătura (directecelui generale. pe «ari e aă angajată pe acriră a nu vinde nici ăi contraîuce-s. A. Fialkowsky—G. si I). Tnnascscu Craii * onslantlnescu— I). Marinescu Rrngadii — IV. Ion. nldl ct Comp. — Carol Gersnbek. DU Dr. RENIER Cel mal sigur remediu contra blenoragiei (Seulamont) recent, chronicsi tuturor inflamaţi linilor alocanaluluiure-tral si a blsicel udului. Fie care cutie este însoţită de o instrucţiune. Preţul 4 leL Se allâ de venzare: In Bucureşti, la farmacia Apolo, M. Brus et comp. Calea Grivitet 23, farmacia la Aurora, Anton Altan, Strada Batistei 14 bis. In Braila la farmacia la Aquila Româna Anton Drumer Strada Galaţi. 735 IM ÎNCĂLZIRE de CLĂDIRI N0U1 Pe gerurile deosebit de grele ale iernel trecute s a putut constata, că nu există nici o sistemă de incâlzire mal practică de cât aceea cu sobe Meidinger «Cornet». Nici sobele zidite, sobele de porţelan, caloliferele n'au putu da căldură îndestulătoare; aşa că In mal multe casur. citatele aparate de încălzire sa înlocuit prin sobe Meidinger «Cornet». Regularea căldurel se face In modul cel mal perfect, obţinându-se cu una şi aceiaşi sobă o diferenţă de căldură de la 5—30 R, dupe trebuinţă. Consumaţiunea combustibilului este mică In raport cu marea căldură ce dă soba, iar ca material se poate întrebuinţa cocs, cărbuni de piatră, Jignită, lemn şi coceni do porumb. Soba serveşte şi ca ventilator şi se găseşte in esocuţiunea cea mal simplă, precum şi 1n cea mal elegantă, ast-fel că'poate II aşezată tn saloanele cele mal luxoase precum şi In odăi simple. Sooele centrale Meidinger «Cornet» încălzesc pănă Ia 1200 m. c. şi pot fl întrebuinţate ca calolifere pentru Încălzire de clădir i complec e. Toate şcolile cele noi, precum şi palaturile administrative şi alte multe clădiri publice şi particulare sunt prevăzute cu aceste sobe. O încălzire igienică şi economica fiind punctu capital al unei clădiri, îmi permit a atrage atenţiunea proprietarilor asupra sobelor Meidinger «Cornet» construite în fabrica mea. ADOLF SALOMOX, Sf raţia Doamnei, 14 bis. X B m x SĂPUN VENUS 81 SĂPUN DE FLOAREA SOARELUI DE DOCTORUL POPP din Floarea Soar. a sunt actualmente Săpunurile de toaleta la moda ale Damelor din cercurile cele mal înalte si tntrec prin fineţa lor cele mal bune săpunuri de toaleta asistente I. G. POPP Fnruisor al Curiei 1. si IL Viena I, Rog» nersiriisse \o. 2 & SS CSEE &ÎTOMS SjBJPUI3!JEI se găseste de. venzare la P. IV. Zurncr, han Tzetzu, Drogue-ria urus, Gustau Rilz, A. Varlanescu si la Magasinul de Par-fumerie ,,Stella." X«0)C STRADA TU10R VUDIMIRESC'J No. 1 CALEA II O 8 I L O li No. 262 io mmm RECOMAND L0C0M0BILE CU APARATE DE ARS PAIE SI ORI-CE COMBUSTIBIL n i ■■ 'Bl Mori simple şi artistice, Ratcaze de porumb, Morişce, Grape de fer şi toate reser-vele pentru Locomobile şi Treerâloare. 731 •* TREERATOARE SISTEM NUOU cu cal în loc de valsuri, atât Locomobile cât şi Treerâloare sunt cele mal bune şi cele mal renumite, din fabrica d-lor RANSOMES SIMS & JEFFERIES r :x«x: Mu £/jMANO/ie# DEP0S1T OE LEMNĂRIE PENTRU CONSTRICŢII Sl DE FOC | Calea Grivitzei, No. 153 X Lângă Gara de Nord, Staţiunea Tranvaiului COMPTUARU Strada Sf. loaza nou, No. 1 BUCUREŞTI x®x: mm se miau s? se mm miilor, 1) Slăbiciunea dmse, di urere de dinţi, Inflamatiune, Abuba, Gingii atiarea c rosul gurei, se evita si se înlătură prin intrebuin ontinua a veritabilei APA DE DINŢI ANATHERINA A DOCTORULUI POPP Dentist al o vi r-tei Imperiale si Regale care este preferabila or-carei alte Ape de dinţi ca pre ervatif contra Boalelor de Dinţi, Gura şi Gât, şi care întrebuinţându se de o'ata cu I’AFUL de BLVTl safl PASTA de DIXTI a D-ruiui POPP se întreţine tn tot-dauna dinţi sănătoşi PLUMttUUI de DIXTI de D-rul POPP, cele mai bune pentru ca or-cine sâ’şi poata p omba singur dinţi găunoşi. SĂPUN de FURURI de D-rul POPI* contra or-carei afecţiune a pielei şi es-ceient pentru B»i. Prevenim pe cumpâratori de a se păzi de falşificaţiuni care conform analiselor sunt compuse în cea mai mare parte din arcide care ruinează dinţi foarte de timpuriO. Depoul general Viena, Bognerslra>s No. 1, se mai găsesc de vânzare la F. IV'. Zurner, loan Tzelzu, Droyueria Brus, Gustar ftietz, A. Varlanescu si Magasinul«Stella». ■■HM m: trs&r# I DI 1.1 U MOASIE PRACTICANTA DIN PARIS anunţă onor. sale clientele ca s’a mutat din Strada Scaunele No. GG în Strada Dreapta No. 20. (Pitar Moşu). Orele de consultaţiuni în toate zilele de la 1—3 p. m. 741 B <*S mB A V I S Compania de gaz din Bucureşti aduce la cunoştinţa onorabilului public că vânzând coeul dupe greutate, roagă pe clienţii sel sS binc-voiascâ a rontroţa cantităţile cumpărate la bascula uainel In momentul predărd. Această basculă & fost verificată şi recunoscută esact de Inspectorul de greutăţi şi mâsurl. Direcţiunea. sAJm ii» dkW l.. LEGFW.KD, PARIS, ruo Salnt-Honcrt, 201. PARFUMURI CONCRETE L\VE.\TIUVL SISTEMATICA BREVETATA HV FHANCIA Sl W STREINATATE PARFUMURILE ESS.-ORIZA, preparate printt’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut Ele suni iachise sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mici sau cuiii de toate genurile ce sunt foarte usioare de purtat Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pol înlocui in tuburile lor, când sunt usaie. Ele au imensul avantagiu de a umple cu mirosul lor, fara a Ie inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. B DESTUL A FKKCA US0R PENTRU A PaRFUMA IN DATA. " «v <*, * ? * 0PV v A» (O O O * A. ▼ <0 Q cr> £ si toate obiectele de LINGERIB, de PAPETAR1E, etc., etc., etc. DBP0S1TE IN TOATE PAKF0MBRI1LB atalogul Parfumurilor cu preciurile A V T O