ANUL III No. 729 A DOUA EDITIUNE JOUI 28 APRILIE (10 MAI) 1888. NUMERUL 13 B\M NUMERUL ABOWMFXTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE Iu Buoaresci: La casa Admmistraţinnel. Io Tara: Prin mandate poştale. Pentru l an 40 let, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Ntreinrtatr : La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate postate. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IAZA P E DAC ŢI UN EA No. 8,—IMntza Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU NUMERUL 13 BANI NUMERUL AXTXCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA AOMINIS-TR ATI A ZIARULUI La Paris : Agence Havan, Place de la Botwse, S Anunciurl pe pag. IV, linia 30 bani; anunciurt si reclame pe pag. 111, 2 lei linia. LA PARIS segîtsesfejurnalul cu IR crni. numcrul, la Kioscul din Bulevardul St. «er-tunin. Xo. ST. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRA ŢI UNEA Xo. 3.—Platan Episcopiei.—IVo. 3. Ni se comunică următorul apel pe care cu deosebita plăcere ne gr&bim a-1 publica. D-sale Domnului George Lahovary Directorul ziarului Vlndiptniance Reumaine Domnule Director, Am văzut cu o deosebită plăcere că pentru alegerea colegiului I de deputaţi de Ilfov propuneţi candidatura generalului Mânu, fost ministru de resbel, fost primar al capitalei. Subsemnaţii alegători din colegiul I, ţinem a declara că primim cu bucurie candidatura generalului Mânu. Numele acestui om politic care personifică cinstea şi patriotismul, este cea mal sigură garanţie că va repre-sinta cu succes interesele districtului Ilfov şi ale ţărei, în grelele împrejurări prin care trecem. Alegerea generalului Mânu va fi cea mat strălucită manifestare a conştiinţei publice aşa de lung timp a-păsată. Să votăm toţi pentru generalul G. Mânu. (Urinează 503 iscălituri). DESPRE ATENTAT In lipsa de fapte positive care se pue în lumină punctele obscure din atentatul lui Fontănaru, nu avem de înregistrat de căt simple svonuri şi apreciaţiuni asupra atentatului. Impresia generala e că atentatul de Luni nu e un atentat colectivist ci o farsă colectivistă, înscenată în scop d’a da un simplu avertisment Regelui şi organizată de către nişte oameni care au vrut în tot d’a-una se încredinţeze pe Rege, că fără dîn-şii nu poate dormi liniştit. Negreşit că farsa trebuia înscenată, că trebuia un decor. De corul este: costumul de ţăran pe care pentru ocazie Ta îmbrăcat Fon-tânaru; răspunsul asasinului cum că a vrut se resbune pe ţăranii o-morîţi, în fine numerile Luptei de puse negreşit de agenţii colectivişti In casă la Fontănaru. Noi negreşit înregistrăm această versiune ca un simplu svon, căci nu vrem întru nimic să prejudecăm o-pera instrucţiune! care singură va putea stabili cutemeiu răspunderile în această afacere. Nu intră în deprinderile noastre d’a arunca, fără dovezi, acuzaţiunl de asasinat, de şi oasemenea acusa-ţiune nu ar putea avea nimic ble-sant pentru d Ion Brătianu şi amicii săi care privesc asasinatul ca un mijloc de luptă permis in politică şi care au usat necontenit de acest mijloc. D. Dim. Sturdza a declarat că sunt împrejurări în care asasinatul este o necesitate, iar d. Ion Brătianu s’a Însărcinat să puie in practică această maximă. La Paris a luat parte la atentatul de la Opera-Comică; In urmă a organizat revoluţiadela Ploeştl; peste câţî-va ani, când cu candidatura colonelului Dabija, pregătise tot pentru executarea hotărârelor luate de d. Dim. Sturdza în comitetul cel mic de la Iaşi. Nu mai vorbim de atentatele lui Pietraru şi al lui Stoica Alexan-drescu, care să bânueşte că au fost organizate de dinsul,deşi lucrul nu e pe deplin dovedit. Prin urmare bănuiala că el ar fi amestecat şi In acest atentat nu ar avea nimic de extraordinarei o asemenea bănuială nu poate fi supărătoare pentru densul, căci dacă ea nu s’ar adeveri ar stabili, nu că d. Brătianu e Incapabil d’a fi amestecat într’un asasinat, ei că n’a participat la acest asasinat, precum a luat parte la atâtea alte. wwiwaumuhiii i .1 jgaMweagieiHUiMimi—m IN SERVICIUL POLIŢIEI CAPITALEI, condamnat din nou la 1887 Şl INTRAT IN IANUARIE 1888 IN SERVICIUL POLIŢIEI COMUNALE PENTRU PAZA BARIERELOR». TE LE GRAM E AGEXTIA HAVAS Berlin, 8 Maifi. «Buletinul oficial» de la 9 ore dimineaţă anunţă că Împăratul a petrecut o noapte toal bună. El se simte azi mal tare. Frigurile continua a fi uşoare. Nloscova, 8 MaitS. «Gazeta de Moscova» crede că cestiunile Macedoniei şi Armeniei ah fost provocate de Englilera, pentru a crea piedici Turciei pe care ar face-o ast-fel să consacre silua-tiunea Englezilor tn Egipt. ltoma, 8 Maifi. Camera deputaţilor. — D. Crispi, res-punzend d-lul Solembergo, declară că cabinetul nu vede pentru ce d. Magliani ’şl ar da demisia tn urma ultimului vot al Camerei asupra contributiunilor locale, de vreme ce Camera, modificând tntr’un mod substanţial acest proiect tn discu-ţiunea 'la care el dete naştere, respinsese nu proiectul ministrului ci acela al Camerei lnsă-şL Numai în cazul când Camera ar formula printr’un vot clar şi es-plicit opiniunea sa asupra politicei financiare a cabinetului, ministerul ar şti cum trebue sS-şl reguleze purtarea. Camera, tn urma discursului d-lul Crispi, decise st discute bugetul finanţelor, după desvoltarea moţiunii d-lul Baccarini asupra politicei guvernului tn cestiunea africană. Tirnova, 8 Maiu. Prinful a asistat erl dimineaţă la punerea primei pietre a nouel casărmî. El vizită In urmă Orhovita şi Lescovat unde populatiunea i-a făcut o primire entu-siastă. Prinţul a acceptat dejunul oferit de municipalitatea din Orhovita şi asislă seara la balul dat de municipalitatea din Târnova. Azi dimineaţă, la 5 ore, prinţul pleacă la Rusciuk. Husciuk, 8 Maifi. Prinţul a sosit aci la 5 ore seara. El a fost primit la intrarea în oraş de clerul din toate credinţele, de municipalitatea şi de autorităţile civile şi militare. O mulţime entusiaslă umplea toate străzile, cari erau Împodobite cu steaguri, covoare şi flori. Astă seară, municipalitatea dă un prânz tu onoarea prinţului. Mâine, prânz dat de ofiţerii garnisonel. Londra, 9 Maifi. D. Parnell, vorbind la banchetul oferii de clubul liberal cunoscut sub denumirea de «Eigty club» zice că este convins că catolicii irlandezi nu vor permite nici o dată prelaţilor să le dicteze conduita lor, nici să’t influenţeze în Îndeplinirea datoriei lor. Irlanda a exprimat opiniunea sa, adică că intrigile actuale ale conservatorilor pe lângă Vatican vor cădea cu totul. Partidul naţionalist n’a fost nici o dată în legătură cu nimeni pentru execu tiunea planului de campanie; şi chiar dacă acest plan va tl distrus priutr’o combi-naliune Intra Vatican şi guvernul, liga uu va fi învinsă. ADMINISTRAŢIA COLECTIVISTA Pentru a se vedea ce fel era compusă administraţia colectivistă şi căror oameni era încredinţată paza siguranţei publice, reproducem următoarele rânduri din comunicatul oficial al guvernu lui privitor 1» atentatul lui Fontănaru ; «Individul care a comis acest fapt este un Preda Fontănaru sau Fontână-reanu, din Serdăneştl (Gorj), fost militar în regimentul I artilerie, comlani nai Ia trei ani închisoare pentru rănire de tribunalul de Gorj, condamnat Ia cinei ani reclusiune prin Curtea cu juraţi Dolj la 1882 pentru omorul lui Vasile Canto-nariu din Craiovn, gradat de restul pedepsei la 1886 Aprilie, INTRAT IN ACELAŞI AN CA SERGENT Pentru a se vedea In ce mo d erafi îngrijite interesele comunale sub colectivişti, publicăm aci raportul ministrului de Interne pentru disolvarea Consiliului comunal de Huşi. Sire D. Prefect «1 judeţului Fâlciu, ’ml aduce la cunoştiinţă, prin raportul No. 2,360, că interesele comunei urbane de reşedinţă Huşi se găsesc In cea mal mare suferinţă şi serviciele publice, puse In sarcina comunelor, sunt ameninţate a se desorganisa din cauza relei administraţiunl a actualului consilii! comunal care, de la constituirea sa, s’a condus cu o indiferenţa culpabilă şi o rea credinţă vădită In îndeplinirea îndatoririlor sale. Ast-fel, stradele oraşului suni lipsite de orl-ce aliniere şi, fiind lăsate fără nici o reparaţiune, aii ajuns Intr'o stare primitivă şi cu totul nepracticabile. Pentru scoale nu se arată absolut nici o îngrijire şi se manţin instalate In nişte localuri improprii şi insalubre. Higiena publica este cu desăvârşire ne-gligiată, neluându se nici o măsură pentru curăţirea pieţelor şi stradelor, iar iluminatul oraşu!uT, de şi se cheltu-eşle o sumă considerabilă, din lipsă de orl-ce priveghere, se face In cele mal rele condiţiunl. Cu ocaziunea inspecţiei făcute d8 d. prefect serviciului pompierilor, In u-nire cu d. comandant respectiv, s'a găsit acel servicifi Intr’o stare deplorabila şi In imposibilitate de a aduce oraşului foloasele pentru cari este înfiinţat. De şi această stare a fost expusă şi adusă ia cunoştinţa autorito-rilăţei comunale In mal multe rânduri, r.u s’a luat Insă nici o măsură de Im bunătâţire. Ceea-ce este şi mal grav şi du chiar loc lu hunueli, inicso rund tol-d’o dala prestigiul de cure cala a se bucura o repre-sintaliune comunala în (atu cetăţenilor, este faptul ca procura rea nutrimentului necesar pompierilor si cailor serviciului, în contra lege! comunale si celei de complabilitate, dupe disposiliu-nile luate de consiliul comunal, se face iu regie de ealrc unul din membru consiliului. Pentru construirea observatorului de incendia, care, fiind vechtfi şi construit din lemn, ameninţă a cădea şi a pune In pericol viaţa trecătorilor, de şi fostul consilia comunal adunase parte din materialul necesar şi alocase In budget suma de 2.500 let, actualul consiliu n’a luat nici o măsură si a lasat materialul adunat sa se pearda, iar fondului prevezut în buget "i-a dat alta destina-tiunc. Asemenea a lăsat fără nici o îngrijire şi reparaţiune conductele exis tente pentru apă, tn cât oraşul este a meninţat a se vedea cu totul lipsit de acest element indispensabil pe care deja II are In cantitate insuficientă. De către d. Dimitrie Caslroianu dă ruindu-se comunei o moşie, care producea un venit anual de lei 8,000, cu îndatorire ca din venitul el, pe lângă alte mici cheltueli tot de bine-facere, să se întreţină şi 8 paturi în spitalul oraşului, consiliul comunal a reanrendat mo şia numai cu 6,000 le!, n’a iude plinit nici una din conditiunile sul» care s’a faeul douatiunea si a somat pe donator se mai dea inea o suma de bani pentru a se iuiiinta acele 8 paturi si îndeplini cele I’alle îndatoriri, în cât domnu Caslroianu , văzănd ingratitudinea şi purtarea necorectă a consiliului, a intentat proces comunei pentru anularea donaţiunel. Ceia ce este mai mult, consiliul, in adâslarea resolvărei procesului, a întrebuinţat venitul moşiei în alte cheltueli, lipsind ast-fel şipopu-laţiunea suferindă a oraşului de ajulo rul medical ce ’i era datorit. In fine, pentru a se vedea modul cum se administrează flnancele comunale şi se Îngrijeşte de interesele comunei sub actualul consilii, este destul a menţiona că din totalul veniturilor, prevăzute In bugetul exerciţiului 1887 şi 1888, s'a Împlinit, căutându se In regie, mal puţin de jumătate, şi că s’afi lăsat neplâtite servicii din cele mal importante, precum sunt acelea ale sergenţilor de oraş, care n'afi primit sa-lariele încă din lunile Iunie şi Iulie 1887. Dacă se adaogă apoi că comuna mai are mandate in suferinţă din anii trecuţi de peste 50.000 lei, precum şi o datorie de mai mult de 140.000 lei, se poate lesne înţelege urmările desas-troase la care se va ajunge menţinându-se acest consiliu in capul administraţiu-nei comunale. i mm A trecut Duminica Floriilor; a trecut Duminica Paştilor, In care s’afi cântat osanale lui Dumnezeii; a trecut şi pa-tru-zecl zile de când tot se cântă osa-nele noilor noştri miniştri, pentru a T Incuragia să părăsească calea nenorocită pe care a dus ţara depărtatul guvern şi să apuce calea cea mult dorita care să ne ducă la adevăratul progres şi civilisaţiune. Ajunge atâtea osanale, destule laude şi elogiuri. Este timpul să reintrăm In matca programului acestui ziar, creat pentru a fi mal nainte de tonte apărătorul intereselor ţării şi numai ale ţârii, iar nu ale guvernului el, or şi care ar fi el. Lăsăm dar osanalele, apologismurile şi panegirismurile pentru acele ziare care 'şl fac prin ele un mij'oc de subsistenţă şi de chiverniseli; noi intrăm tn îndeplinirea Îndatoririi noastre de a censura cu străşnicie şi cu dreptate actele şi mişcările acelora cărora—bine safl răii — li s’afi încredinţat oblăduirea ţârifjle vom aminti de ce ne plângem, le vom arăta lămurit ce cerem şi vom stărui să ni se dea ce voim. Ne-am plâns, am criticat şi am blamat nenorocitul sistem al partidului colectivist de a depărta din serviciul public, adesea fărft motiv, pe toţi funcţionarii cu conştiinţă de datoria lor, numai pentru ca nu ştiafi să se slugârni-ceascâ şi să ’şl exprime devotamentul către d. I.C. Brătianu şi favoriţii d-sale. Cu durere vedem că noii miniştri merg mal mal dupe acelaş sistem. S’afi făcut înlocuiri nejustifleate de interesul serviciului public, şi rău alese. S’afi numit unii cu un trecut bănuit, alţii fără ştiinţa şi fără experienţa necesarie, numai pe unica consideraţiune că afi contribuit şi ai! luptat pentru depărtarea guvernului colectivist. înţelegem se se înlocuiască toţi funcţionarii dtsfrlnaţl, fanatici şi înflăcăraţi In primejdioasele doctrine şi principiurl ale d-lul I. C. Brătianu, care doul-spre-zece ani a fost o adevărată naprăsnicie pentru ţară. A se înlocui Insa funcţionarii recunoscuţi buni In serviciul lor, mulţi din el deve niţi colectivişti de nevoe. căci alt fel ar fi remas nemâncaţi, este a dovedi că am luptat numai pentru «Scoală tu să şed tu», unicul scop urmărit cu atâta furie şi tiranie de d. I. C. Brătianu de la naşterea d-sale. Noi nu voim aceasta şi cerem cu stăruinţă ca guvernul actual să respecte şi să lncurageze drepturile funcţionarilor devotaţi ţării cu conştiinţă de datoriile lor, şi să nu înlocuiască de cât pe acel dovediţi ret, negreşit prin alţii ceva mat buni. Ne am plâns, am criticat şi am blamat că impositele şi contribuţiunile sunt prea grele, că s’afi urcat prea mult In aceşti din urmă dol-spre-zece ani şi ca cheltuelile publice sunt prea mari, multe din ele colosale pentru sărăcia In care se găseştepopulaţiunea ţărel.Recu-noaştem că impositele şi contribuţiunile nu se pot scădea de cât Drin Corpurile legiuitoare care sunt închise. Nu vedem Insă nici un început care să ne arate cel puţin că noul ministru al flnancelor, d. Menelas Ghermani, voşşte a Împuţina cheltuelile, adică a face economii din aceea ce miniştri! sunt aulorisaţi a cheltui. Cerem dar cad. Menelas Ghermani să se pătrundă că principala d-sale datorie este să fie sgârcit pe banul public ; şi să’şt dea toate silinţele a reveni la înţeleptul obiceifi de economie ce prevala înainte de 1870 pe când cheltuelile Statului, de şi erafi pe jumă-tatedincâtsuut astă-zî, totuşi miniştrii de atunci se luptai! să le mal scadă pe cât putinţa era. Ca să ajungă acest scop d. Menelas Ghermani se facă să nu se angajeze nici o cheltuială nouă şi cu cele începute să nu se cheltuiască de cât In mărginile fondurilor disponibile adunate In casa Statului, iar nu dupe sistema colectiviştilor, pe nădejde că are să se adune bani la toamnă, şi că chiar dacă nu s’ar aduna afi să se plătească prin fabricare de bilete de bancă şi de titluri de rentă. Ne am plâns, am criticat şi am blamat lipsa de sinceritate, de bună credinţă, şi de publicitate lămurită şi neîncetată îs administrarea averel publice. Cerem ca d. Menelas Ghermani să cugete şi să se pătrundă de adevărul ca cel mai bun control este acela al tutulor contribuabililor, că cel mal bun mijloc a dobândi credit este acela al sincerilăţeî, al ordinel şi al luminel în toate. Şi In consecinţa să facă a se da neîncetat seamă publicului de modul cum II administrează averea ce’I este încredinţată; să facă să se publice prin «Monitorul oficial» sub a d-sale iscălitură şi respundere, comtul de gestiune al tesaurului public, In comparaţiune cu acel al aceleiaşi luni a anului trecut, ca să putem şti cu toţii cum stăm, căci precum a zis fostul ministru al flnancelor, d. George Cantacuzino în 1875, «când ştim cum stăm, chiar răfi de stăm, tot stăm bine». Cerem ca comtul de gestiune să coprindă In operaţiunile de tresorâril sumele Împrumutate safi plătite pe seama Statului de către Banca Naţională sau alte bănci. Mal cerem să se publice In fie-care lună şi un resumat al esportului şi al importului ţărel In ultima lună, în comparaţiune cu aceiaşi lună a anului espirat, ca să judecăm mersul ţărel dupe cifre şi fapte, iar nu dupe vorbe şi frase. Ne am plâns, am criticat şi am blamat că institutele de credit, şi mal ales BancaNaţională, sunt răii administrate şi că agiul este o adevărată calamitate pentru ţara. Cerem ca d. Menelas Ghermani să Invite pe comisarii guvernului de pe lângă aceste instituţiunl să citească articol cu articol legile şi statutele In virtutea cărora sunt înfiinţate, şi prin toate mijloacele să facă a fi ese-cutate In interesul ţărel, iar nu In al a-celora care le conduc. In ceia ce priveşte agiul, fără aavea presumţiunea că credinţa noastră este cea mal bună, propunem să se mal urce scomptul Bănci, şi să se cate a se micşora din zi In zi circulaţiunea biletelor prin relncasarea pe cât putinţa a avansurilor făcute creditelor agricole, şi prin vînzarea de către Bancă încetul cu Încetul a tutulor titlurilor de rentă şi celor-l’alte obligaţiuni ce ’î aparţin. Aceste măsuri să se ia Îndată, iar la deschiderea Corpurilor Legiuitoare guvernul să le ceară : Desfiinţarea Lege! prin care s’a fixat preţul monetelor străine de aur, Intre care şi a Lirei ottomane la 22 lei 78 bani, ceia ce este una din gugumăniile financiare ale colectiviştilor. Să mal ceară Corpurilor Legiuitoare autorizare pentru un împrumut cu care să plătească Băncii In aur biletele hypo-tecare, iar Banca să emită noul acţiuni plătibile In aur pentru complectarea capitalului el de treî-zecl milioane. Prin aceste mijloace, prin economii In cheltuelile publice şi prin fixarea dobândel reale.iar nu nominale, a creditului ţări In Intru şi In străinătate, suntem mal mult ca siguri ci până In anul viitor, micşorăm din ce In ce agiul şi isbutim a stârpi cu desăvârşire această cangrenă,care ameninţă să ne prăpădească cu desăvârşire. Neam plâns, am criticat şi am bla- www.dacoromanica.ro EPOCA - 28 APRILIE mat că »e administrează răd, foarte răd, fără inimă şi fără conştiinţă averea institutelor de bine-facert, precum a Eforiei spitalelor civile şi a aşezămintelor BrâncoveneştI. Cerem ca d. Menelas Ghermani să cugete şi să se pătrundă că în calitatea d-sale de Ministru al Pinancelor are şi Îndatorirea de Înalt supra-veghetor asupra tot ce este ban public, şi tn consecinţă să numească Îndată o comisiune de bărbaţi, ca onorabili domni George Cantacu-zino, George Bibescu, Dimitrie Ştirbei, Ştefan Greceanu, Nicolae Cretzulescu (cărei comisiunl mă oferă servi gratuit de secretar) se cerceteze In conştiinţă, să constate cu dreptate şi să dea seamă cu sinceritate publicului cum s’ad administrat In aceşti din urmă douî-spre-zece ani aceste averi adunate prin muncă şi prin economie de adevăraţii iubitori de ţară şi lăsate ca, subt controlul iubitorilor de oameni,să se aline suferinţele nenorociţilor, iar nu ca să Ingraşe trândavii nesăţioşi de bani, de putere şi de mărire. Cerem ca, daca comisiunea va dovedi, după cum suntem încredinţaţi, că atarl averi a fost răd administrate şi nu pentru a corespunde scopului pentru care ad fost lăsate, să se ia Îndată din ghia-rile şi din gurile acelora ce le administrează, să se dea vinovaţii In judecată şi să se stârnească a fl pedepsiţi şi urmăriţi In tot ce ad, pentru a Înapoia sărmanilor tot ce ad pierdut din averea lor.—Numai urmând ast-fel, putem nădăjdui Îndreptare. Ne-am mai plâns, am criticat şi am blamat că pe când sunt mulţi vrednici să ocupe servicii publice, şi cu toate acestea ştab fără să aibă ce face, abia având ce mânca, sunt mulţi alţi cari primesc şi până la 70,000 lei pe an prin cumularea mal multor posturi, fără ca să poată vedeabine de nici unul din ele. Cerem cu stăruinţa ca toţi miniştrii să ia In jGonsilid ferma hotârlre ca, afară de caşuri cu totul excepţionale anume făcute cunoscute publicului şi In mod cu totul provisorib, să nu se mal permită nimulul, absolut nimulul, să aiba mal mult de cât una şi singură ocupa-ţiune fleln serviciul public, fie In acel al veri şi căreia societăţi şi instituţiune puse subt controlul şi supra-vegherea guvernului. Mal cerem domnului Menelas Ghermani să ceară comisarilor de pe lângă diferitele societăţi ca, toţi administratorii şi censoril să 'şl vadă In conştfinţă de treba lor regulat In fie care zi. Daca nu se supun, se le ceară retragerea,şi dacanu vor, săse convoace In adunare extra-ordinarâ acţionarii sab societarii şi să le ceară al înlocui. Este un adevărai scandal ca dd. Stoi-cescu, Băicoianu şi alţii, să mal fie toleraţi a avea mal multe ocupaţiunl de la care primesc 50—70,000 lei pe an fără ca să fie cu putinţă a'şl vedea de ele. Este un adevărat scandal ca dd. I. C. Brătianu şi E. Stătescu să mal fie toleraţi a primi diurne şi beneficii de la Banca Naţională, fără ca să muncească zilnic In împlinii ea Îndatoririi de Censorl. Este un adevărat scandal ca guvernatorul Bincil să ia leafă şi beneficii şi să stea In Paris bolnav de corp şi de minte. Bunul simţ, dreptatea cere ca atarl chiverniseli BrătieneştI să se stârpească cu desăvârşire, pentru a nu mal răsări In ţara românească, daca In a-devăr voim să ne îndreptăm, să ne venim In fire; căc! alt-fel nu ne facem oameni, remânem să lincezim, din ce In ce mal rfid, In ticăloşia In care am lăsat de ne-a adus celectiviştil. Pana Miliail Pencoviei DIN DISTRICTE V A S L 1J I U Dintr’o lungă corespondenţă ce ni se a-dresează de la Vasluifl, eslragem următoarele rânduri asupra administraţiunel fostului prefect Neron Lupaşcu : Ca să se ştie cum a fost administrat judeţul nostru, nu am trebuinţă să mal amintesc cum averea sa a fost prădată, atftţea ani, cum banii pentru şosele şi altele nu s’ab întrebuinţat la destina-ţiunea lor, cum funcţionarii nu erab ţinuţi a’şl Îndeplini datoria ci a face politică pentru susţinerea personală a d-lul Lupaşcu, iar nu a guvernului liberal, căci d-sa ar servi sub or care, numai interesele să’şi facă, este destul a arăta numai câte-va fapte recente, astfel: Daca vom căuta listele să vedem cui s’au Împărţit popuşoil pentru care Ca-merile ab votat atâtea milioane, vom găsi trecut In locul ţăranilor pe un boer din naştere, primarul comunii Bereasa, şi aceasta flind-că este frate cu un avocat de mâna a treia din Vasluib, care se bucură de multe avantage ; mal găsim asemenea şi pe odaiaşul de la prefectură şi alţii şi alţii, cărora nu le mal dai de capăt, acestea toate poate fiindcă d. Lupaşcu fostul prefect este şi a-rendaş al moşiei Moara Domnească. Daca trecem la lucrările de la comună, să credem oare gu-ele rele care spun ca majoritatea consiliului comunal de Vasluib a fost pentru reziliarea contractului cu antreprenorul acsizelor, numai şi numai pentru că d. Lupaşcu nu era străin de acel contract, trecând ast fel bieţii consilieri peste voinţa şi interesele comunei ? Să mal vorbim oare de participarea d-sale ca prefect sab ca primar al oraşului la antrepriza dili-genţelor Vasluib-IaşI, la aceea a iluminării oraşului şi altele şi altele? Să mal vorbim oare de creditul agricol, unde nimeni n'a putut face vre-un Împrumut fără ştirea şi consimţimlntul d-sale şi unde, daca s'ar face o anchetă serioasa, s'ar găsi dale la unii sume mal mari de cât permite legea creditelor, iar la alţii nu ştib de s'ar găsi, că a existat cel puţin parte din averea ce s’a amanetat ? 'Mi-aş lua Insă o sarcină colosală, daca m’aş încerca să fac o enumeraţie de toate asemenea bunătăţi ale părin-teştel administraţiunl a d-lui Neron Lupaşcu. Un singur fapt Insă va putea arăta cine este omul şi cum îl judecă până şi ţăranii. Zilele trecute d. general Cantili a fost aici de a inspectat regimentul de dorobanţi; Intre alte recla-maţiuni ce i ab adresat soldaţii, a fost şi acelea că nu ab pământ şi păpuşoiu ; d. general le-a zis atunci să se ducă la prefect, că dlnsul le va face totul ca să li se dea pământ şi păpuşoib, iar bieţii ţărani i-ab respuns cu Îndoiala In inimă : «Poate prefectul acesta nob să ne mai dea,că despre cel-l’alt..!» Fâcesb nenorociţii aluzie la fapte ca cele arătate mal sus cu Împărţirea popuşoilor şi ca cele petrecute acum câţi-va ani la Dobrovăţ cu Împărţirea pământurilor la însurăţei. Iată, d-le Lupaşcu, pentru ce toţi oamenii de bine şi oneşti te părăsise de mult şi In urmă erai numai cu câţi-va naivi, care Inc» nu te ştiab de ce eşti capabil şi pe care puteai încă să ’i mai înşeli, dar care deja începuseră a deschide puţin oicliii şi a vedea cum li a-raageşti şi cum pentru meschinele’ţî interese sacrificai chiar interesele guvernului ce ’ţl dăduse Încrederea, aşa ca, sunt sigur, că n’ar fi trecut mult până ce Însuşi acel guvern să vază că trebue să scape judeţul din mâinele d-tale, cum a mal făcut aceasta încă o dată la 1885. lata pentru ce astăzi al re-mas numai cu d. 1. Munteanu, doctor... de bătături (rum II zice lumea), care dupe ce l’al scos deputat şi s’a dus tn Bucureşti, pentru ca să se convingă Însuşi că este aceea ce, bine ’iazis In Cameră d. Vernescu şi bine a scris ziarul Lupta, a venit Înapoi şi cu neruşinare a voit să’şireia postul de medic primar, susţinând cu un instinct de conserva-ţiune stupid, In raportul săb No. către Direcţia serviciului sanitar, redactat In termenii cel mal impertinenţi, că de şi după legea electorală trebuia să obteze — cum Însuşi scrie—între mandatul de deputat şî postul de medic primar, Insă el şi Camera ab găsit cu cale, că de oare ce Camerile aveab să se disolve tn curând, să-şi conserve funcţiunea pentru ca să nu rămână fără salar, pe care 11 cere astăzi şi pe timpul cât a esorcitat mandatul de deputat. Acesta este susţinătorul guvernului liberal, trimes de d. Lupaşcu In Cameră, acesta, care voeşte a face complice pe guvern şi Cameră, al murdarelor sale gândiri şi interese, acesta care, In desfiderea legel, esercita, In mod epileptic, cum zicea Lupta mandatul de deputat şi în necunoştinţă de ale medicinel, In acelaş timp ocupa funcţia de medic primar, luând şi salariul. Un altul este avocatul de mâna a treia, cel cu fratele primar al comunei Bereasa şi cu un alt frate subprefectul fost, de Mijloc, care ca şi d-sa are multe datorii la Creditul agricol şi mulţi ar fi curioşi să vadă şi amanet urile. A-cest avocăţel, de şi nu’ţl este tocmai prieten, nu se ştie Insă prin ce mister se bucură de atâtea favoruri. Vine apoi administratorul Creditului, român de ieri, de alaltăerl, de profesiune bătăuş, părtaş cu d-ta la (toate Împrumuturile ce se fac la Credit pe hatâr şi pentru interesele d-tale personale; şi In fine : încă un alt tlnăr, care ar trebui mal bine, să-şi vadă mal conştiincios de slujbă, de cât se facă politică ca a dom-nieitale; căci de’şî va pierde slujba, nu’I vei da să mănânce. Cu aceştia al rămas şi numai cu a-ceşlia domnule fost prefect, atâţia ani ; Înseşi neamurile d-tale au trebuit să te lase, căci pe unul, In loc să’I spui franc ca la un cumnat, că nu’l poţi a-lege deputat, din contra, l’ai trimes se ceara sprijinul aceluia către carele interesele te lega să’l alegi deputat, căruia II promiseseşi şi pe care l’al şi ales; al mers încă şi mai departe, căci al pus pe acest desnădâjduit, carele este deputatul de mal sus, să-ţi ocărască şi Injosiască cumnatul. Pe alt cumnat l’al pus sâ'ţl serviasc» de paravan, pentru ca să fii ca prefect şi antreprenor al tutunurilor, cărţilor de joc etc.; iar când a fost la socotială, când al văzut că al să pierzi vre-o 70 — 80,000 franci, Tal lăsat pe dlnsul, te-al dat la o parte, înşelând ast fel Statul ca să nu’l plăteşti, şi In curând şi pe acest cumnat, care, bun de inimă şi Încrezător, nu ţi-a Înţeles jocul infernal, aşa ca astăzi rămâne toată viaţa sa dator către Stat, numai din dragostea frăţească a fratelui Neron. INF0RMAT1UNI Primim din Focşani spre publicare următoarea telegramă: Focşani, 26 Aprilie 1888. Majestăţel Sale Regelui Bucureşti. Sub-scrişii cetăţeni Putnenî, Înfierând mişeleasca încercare îndreptată asupra Palatului de către un criminal smintit şi înfierat de justiţie, mulţumim providenţei care a înlăturat o nenorocire. Rugăm cerul a dărui Majestăţel Voastre şi scumpei noastre Regine viaţă îndelungată şi lipsite de or-ce griji. Suntem gata a apăra Tronul cu sîngele nostru în contra or-cârei încercărei şi or cărui vrăjmaş al Iul. Trăiască Majestatea Voastră. Trăiască Majestatea Sa Regina. G. Apostoleanu , Lazar Nicolescu , Tufelcică, N. Voinov, D, Nicolaide, I). Siminnescu, C. A. Cottescu, Dr. Catu-lescu, I. C. Robescu, I. G. Mitpnescu, 4. P. Dimitriu, G. P. Costescu, Al. VIaci ice seu, L. Gheorghiu, N. Miticu, Locotenent-colonel Paraschivescu, L. Zam-firescu, C. T. Gâţă, P. Barozzi, St. Mincu, Fr. Remer, C. Miciora , Et. Mincu, I. Mărgăritescu, N. Dascălescu, C. Tatovici, C. Gemăt, S. Simionescu, C. Gâţă, V. Romano, Constantin Gâţă, St. St. Ferhat, Fraţi Missir, N. Rene, A. Crâmlău. f Urmează un însemnat număr de iscălituri J. Preda Fontânaru care a fost din nou interogat azi dimineaţa, la prefectura poliţiei, de către d. judecător de instrucţiune Te ţăran u va fi depus în cursul zilei la penitenciarul Văcăreşti După cât am putut afla, interogatoriul de azi n’a dovedit nimic nou. -SHS- Fratele lui Preda Fontânaru care fusese arestat este pus în libertate, instrucţiunea ne putend releva nici o sarcină contra lui. Dupe sp. s;le unul martor ocular Preda Fontânaru când chefuia în-tr’o cârciumă din str. Sf. Ionică, nu era însoţit numai de agentul poliţienesc care se află azi arestat, dar şi de o altă persoană a cărei urmă nu s’a găsit încă. «- D. Pache Protopopescu a fost ales president al comisiunei interimare însărcinată cu administraţiunea comunei Bucureşti până la noile a-legerl. Mai multe ziare au spus că ancheta ce d. Ministru al financelor a dispus să se facă la Banca naţională are de object operaţiunile acestui stabiliment. Lucrul nu este exact ; ancheta nu poartă de cât asupra confecţiunei titlurilor de rentă. Aflăm că comisari loniţă Stefă-nescu şi Ion Basilescu umblă din casă în casă sfătuind pe cetăţeni de a se abţine de la vot la alegerea de poimâine 29 Aprilie. 0 persoană care a vizitat zilele a-ceste penitenciarul de la Mislea în judeţul Prahova ne spune lucruri de necrezut despre chipul cum sunt trataţi deţinuţii din acel penitenciar. Ne abţinem d’a înregistra faptele ce ni se relatează şi care sunt nişte adevărate orori şi ne mărginim a ruga pe d-nu ministru de In-t .rne a trimite la Mislea o anchetă care să cerceteze ce se petrece acolo. Cu această ocasiune repetăm ceea ce am spus deja despre urgenta necesitate d’a se modifica regimul nostru penitenciar, aşezîndu se pe baze admise de ştiinţă. Sunt persoane care au studiat cestiunea şi care ar putea să dea poveţile lor ad-ministraţiunel cu privire la închisorilor noastre. s*- Cum oficerul de gardişti Chris-tescu care a stat o oră înaintea câr-ciumei unde bea alaltâ-eri Preda Fontânaru cu tovarăşi sei, n’a putut mirosi nimic din proectele atentatorului, cu atât mai mult cu cât a-cesta era armat şi armele lui se vedeau ? Din Statina ni se scrie că noul prefect de Olt, d. Colibăşanu, dorind să dea o dovadă despre interesul ce poartă învăţământului public, a instituit în favoarea celor doi elevi mai meritoşi din fie care scoală rurală câte un premiu de 15 lei. Fiind dat numărul şcolilor din judeţul Olt darul d-lui Colibăşanu se urcă la mai mult ca 2000 lei. Mâine Joi 28 Aprilie să va da în sala băilor Eforiei un Bal cu Tombolă în folosul săracilor de sub pa-tronagiul M. S. Regina. Biletele cu data de 13 Februarie 1888 sunt valabile. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (58) H. W O O O CASTELU TRAGIC PARTEA III VII li. Hali se însărcinează cu afacerea. — Am citit’o In jurnale. Cel doi concurenţi sunt Carlyle şi Levison Dar, spune-mî, Barbara, cum a cutezat să lupte cu bărbatul d-tale ? — A! nu zău, câcl sunt şi alte cuvinte care ar fl trebuit se’l depărteze de aci. Dar spune-mi, cum de ’l cunoşti? N’ai povestit că l’al Întâlnit cu Thorn ? — Da, mi l’ad arătat cu degetul. Am văzut pe Thorn plimbându-se la braţul unul domn. L-am arătat unul comisionar lntrebându-1 : «Cunoşti pe omul ăsta? — Nu cunosc pe cel’alţ, îmi răs punse el, dar acesta e Levison, baro-netul.» — Aşa 1 cunoşti ? — Numai aşa. «- EI bine, Richard, omul acela şi cu tine v’aţl Înşelat. I-al arătat pe unul şi el a voit să’ţî vorbească de cel’alt, câcl Thorn şi Levison sunt unul şi acelaş om. Richard rămase ca trăsnit. — Barbara I visezi, zise el revenin-du-şl în fire. Dar Barbara nu visa; povesti fratelui el ce bănuell îl venise, cum îl recunoscuse pe Levison. Ebenezer, şi Otway Bethel. — In adevăr aceştia doi trebue să'l cunoască 1 strigă Richard. Ebenezer l’a văzut mai de multe ori In dumbravă; cât despre Otway, sunt sigur că l’a văzut In ziua crimei, deşi zice ca nu. Tocmai atunci, Carlyle apăru la colţul aleel. Fratele şi sora II întlmpinară. —Ascultă, d-le Carlyle, zise Richard după ce strânse mâna cumnatului său, Barbara ml-a spus că Thorn şi ticălosul de Levison sunt acelaşi om. — Aşa ’l, dragă Richard. Totuşi, ar fi bine să te uiţi la dlnsul puţin înainte de a face ceva. — Unde pot să’l văd? întrebă repede Richard. — Ol nu ’î greu. N'aî de cât să treci diseară pe dinaintea hanului, 11 vel vedea fără Îndoială. Nimeni nu te va recunoaşte aşa cum te al Îmbrăcat; apoi va fi Întuneric, şi în zilele de alegeri trece or-cine nevăzut. — Şi dacă voi recunoaşte că Levison nu ’I altul de cât Thorn, ce să fac? — Al aici e greul. — Cine va pune afacerea în cale ? cine se va Îndeletnici cu dânsa ? — Trebue să lucrezi d-ta Însuţi, Richard. — Cum, d-le Carlyle, n’aî să te însărcinez! d-ta cu afacerea asta ? — Nu, contra lui Levison, nu pot. — Atunci, zise Richard mâhnit, or ce speranţă de a mă reabilita e zadarnică 1 — Nici de cum, prietene ; trebue se lucrezi; eşti dator s’o faci nu numai pentru d-ta, dar şi pentru mama d-tale pe care supărarea o roade. Să cuvine să faci singur cel dintâi pas, să’ţi dai afacerea pe mâna d-lul Ball, avocatul. — Cum, pe mâna d lui Ball? a-tuncî mal bine să mă descoper judecătorilor. — Nici de cum, Richard, nu zic să te duci la dânsul fără băgare de seamă, ca or şi care client. Maiîntei nu’i spune cum te chiama. Povesteşte-I istoria d-tale ; e un om cinstit, nu poate să te trădeze. De alt-fel, nici n’aî nevos să’l spui unde stal ascuns. —Da, zise R.ehard gânditor, ştiG că e cinstii şi că dacă ’mi va făgădui să tacă, va tăcea ; dar ’ml va făgădui a-ceasta ? — L’ol Îndupleca eU. Mă duc să’l văd; dar numai atât pot face pentru d-ta; a-pol mă dau de o parte. — Mulţumesc, d-le Carlyle, zise repede Richard; primesc, dar ce trebue să fac acum ? — Dute la adăpostul d-tale obişnuit, zise .zlmbind avocatul; să stai acolo liniştit până Luni. Se fii aicI.Lum sera; www.dacoromamca.ro până atunci voi fi văzut pe Ball. înainte de toate însă asigură-te de identitatea lui Thorn şi a lui Levison. Mal puţin de un sfert de ceas după această convorbire, Richard să Încredinţase In această privinţă. 0 privire îi fusese de ajuns, şi el dădu de ştire d-lul Carlyle. Luni dimineaţa, de cu vreme, spre a fl sigur de al găsi In cabinetul săd, Carlyle bătu la uşa d-lul Ball care avea pentru dânsul stima şi iubirea ce avusese altă dată pentru tatăl săti. Adesea Carlylil ÎI trimisese clienţi cu ale căror trebl nu voiau să se însărcineze, din-tr’un exces de cinste. Ball se folosea de această împrejurare, care ’l făceai! tn acelaş timp să stimeze şi mai mult pe confraţii săi. D. Ball era la dejun, când d. Carlyle intră In odaia lui. — Ce vlnt bun te aduce ? întrebă el deschis. — O afacere despre care nu vei zice, nimic nimănui, dacă nu’ţl va veni la socotială s’o iei asupra d-tale. — O afacere cu care casa Carlyle nu vrea să se însărcineze ? — Zi cu care nu poate. E vorba de uciderea lui Hallijohn. — Bine, dar e treabă isprăvită. — Nu de tot cum crezi. Atunci Carlyle povesti confratelu săil despre toate Împrejurările care ’l făcuse a crede în nevinovăţia cumnatului său şi In vinovăţia misteriosului Thorn, care sflându-se acum laOuest Lynne dădea un prilej minunat de a cerceta din noii această afacere. — Vrei să vezi pe Richard, zise el isprăvind, să’l auzi şi să’l dai cuvântul d-tale, că nu va fi descoperit, dacă nu te hotărăşti a lucra pentru dânsul. — De sigur, d-le Carlyle, din toată inima. De’mi dovedeşte nevinovăţia sa poţi fi sigur că voiu face tot ce’ml va fi cu putinţă s’o scot la lumină. Dar de ce nu iei afacerea pe seama d-tale? — Nu pot să urmăresc pe omul pe care el aruncă vina. Când vrei să vezi pe Richard ? — Se află el la Est-Lynne — Nu, ştiu Insă unde să’l găsesc, şi ţi’l void trimite, — Când ? — Diseară, dacă vrei. — Bine, vie diseară, nu va fl în primejdie. — Va veni. Acuma Ball, nu mă mal îngrijesc de aceasta ; fă d-ta ce ştii. Şi d. Carlyle se depărtă, lăsând pe d. Ball Încredinţat că vinovatul nu putea fi altul de cât judecătorul Hare el însuşi, sad vr’o persoană care a fost mal de mult în legătură cu Carlyle. Chiar In seara acea, d. Ball avu o întrevedere cu Richard, după cum fusese vorba. Avocatul se convinse cu totul de nevinovăţia lui Richard. Cât despre Levison nu voia Încă să creadă că el e de vină. (Va urma). .4 EPOCA - 28 APRILIE 3 FELURIMI Bergmann - Mackenzie. — Iată textul scrisorilor cari aii adus ruptura Intre doctorii Germani şi Englezi ocupaţi cu îngrijirea sănătăţii împăratului Fre-deric. Doctorului Alackenzie Morell Am onoare de a vă anunţa că In urma atacurilor dirigiate de d-v. In contra mea doresc ca tn viitor să nu mal am vre o conversaţie cu d-v. de căi tn cea ce priveşte ilustrul bolnav. V. Bergntan. Pe o carte de visită : D-torul Mackenzie, certifică primirea scrisorel d-v., dar mărturiseşte că nu înţelege ce e de schimbai In relatiunile ce există între d-sa şi <1 v. de oare ce 'şl a-duce bine aminte, că nu v’a adresat cu-vfntul pentru alt ceva de cât In cea ce priveşte îngrijirile date împăratului. Şi când ne gândim că iată 11 luni de când aceşti doctori se Înţeleg ast-fel ÎNTÂMPLĂRILE zilei Mori. — Mihal Barbu a făst găsit mort în via d-lui Anghel Rădulescu, lângă cimitirul Bplu. Moartea pare a fl provenită din boala pe care Mihal Barbu o avea de mult timp. —x— Ratat. — Individul Dumitrescu a fost condus la spitalul Brâncovenesc fiind grav bătut de rândaşul Palter din Strada Negru-Vodă No. 10. Nu se ştie dacă bătăuşul Palter a fost condus la poliţie; cel puţin raportul nu zice nimic Iu privinţa aceasta. —x— Rătăcit. — S'a condus ta secţie un copil rătăcit găsit pe strada. A T EDITIUNE ULTIMI iWOHMVniM Disearâ se Întruneşte comitetul central al partidului liberal-conser-vator. Aflăm că d. Const. C. Arion a renunţat de a ’şl mai pune candidatura la alegerea din 29 Aprilie. ft Un consiliu de Miniştri s’a ţinut azi la Palat sub presidenţia M. S. Regelui. X Iată raportul ministrului de interne In urma căruia a fost disolvat consiliul comunal al capitale!: Consiliul comunal al capitalei Bucureşti e departe de a fl la Înălţimea misiune! ce li incumbă ca administrator al intereselor capitalei regatului. Baca In ultimii ani mari şi numeroase lucrări de Îmbunătăţiri s au întreprins In capitală, conducerea acestor lucrări lasă In unele puncte mult de dorit, iar reparaţiunea Însemnatelor fonduri puse prin voturile Corpurilor Legiuitoare la disposiţiunea comunei este departe de o înţeleaptă apropiare a scopurilor de urmărit cu mijloacele disponibile. Disposiţiunile consiliului comunal precum şi bugetele întocmite de el, fac dovada de lipsa unei con-cepţiunl unitare a unul plan total bine combinat care singur este In stare a a-sigura întrebuinţarea roditoare a mijloacelor disponibile şi o satisfacţiune căt se poate de largă şi economică a variilor trebuinţe pe care le resimte populaţiunea capitalei. Intre bugetele ordinare şi extraordinare există un amestec prejudiciabil unei bunei gospodarii şi o mare parte din resursele extraordinare este afectată la stingerea deficitelor bugetului ordinar, deficite care ameninţă a lua un caracter cronic. O asemenea stare de lucruri este cu atât mai îngrijitoare pentru situaţiunoa financiară viitoare a oraşului, cu cât anuităţile diverselor împrumuturi contractate aii atins deja o sumă de trei milioane lei aproape şi cu cât unele din lucrările angajate vor atrage cu necesitate altele dupe ele; lucrări a căror Întindere şi cost nici nu se poate prevedea din causa lipsei u-nor planuri complecte şi bine combinate. Cu tot personalul tehnic tnsemnător de care dispune comuna, nu s’a parvenit încă pân’acum la facerea unu! plan general de aliniare şi modificările continue care se aduc In direcţiunea stra-delor sunt o causă de multe cheltuell zadarnice şi de perturbaţiune continuă pentru proprietari mărginaşi. In asemenea condiţiunl, o activitate deosebită şi un studiu continuu al si-tuaţiunel şi al mij'oacelor de îndreptare 8r fl cea mal elementară datorie a consiliului comunal. Departe Insă de a fi pătruns de greutatea misiunel sale şi de a aduce In resolvarea cestiunilop grele şi complexe de care are a se ocupa toată activitatea necesară, consiliul comunal de Bucureşti, nu se întruneşte de cât ane-voe şi nu aduce în lucrările sale atenţiunea scrupuloasă şi spiritul pătrunzător şi practic care singur l'ar pune în stare dea învinge greutăţilesituaţiuneî. Acest consiliu descomplectatln parte prin demisiunea membrilor săi cel mal Însemnaţi este şi lipsit de şeful săil legal, lucrând de mal mult timp timp fără un primar titular. Toate aceste împrejurări fiind dăunătoare intereselor comunei, ministrul de interne cere disolvarea consiliului comut ai şi numirea unei comisii interimare de şapte persoane. * Iată în ce termeni România anunţă candidatura d-lui General Gheor-ghe Mânu la scaunul de deputat al colegiului I-iu de Ilfov : Vn număr de peste cinci sute de alegători din colegiul I de deputaţi din capitală, aii sub scris în toate culorile a drese către directorul ziarului sL’inde-pendance Roumaitie» prin cari cer a se pune candidatura d-lui general Mânu. Nu putem, la răndtil nostru, să aducem destule laude corpului electoral, care, după atâţia ani de presiune guvernamentală, voeşte de astă dată să se fo-losiască pe deplin de libertatea alege -ri/or, şi ca o dreaptă răsplată, să dea voturile bărbatului eminent case in tol-d’a-una a fost devotat datoriei şi binelui obştesc. Alegerea e din cele mai meritate. Din câte s'ati vorbit zilele acestea tn Capitală despre turburărl tn mal multe comune de pe marginea Dunărei, tn Oltenia, singurul fapt adevărat este încercarea de rescoaiă de la Islaz, despre care împrumutăm «României libere» următoarele a-mănunte : In comuna Islaz din Teleorman s'a petrecut un fapt care n’are altă importanţă de cât adeverirea că nici până astă-zl nu au desarmat mişeii cari speculează asupra ţăranului pentru a'i duce la resturnarea ordine! stabilite. In marginea satului, o prăjină cu un steag, înfiptă in pământ, purta pe densa un afiş prin care locuitorii din Islaz chemau la revoluţie pe toţi trecătorii pentru ca se li se dea păment şi arătau «că n’au ştiut şi ei că s’au revoitat cele l’alte comune căci arfi fost gata se’şi capete dreptul lor» In faţa prăjineî un pâlc ae ţărani făcea streajâca nu cum vase rupă cine-va afişu. In sat a1 ţi ţărani făceau larmă la primărie ca să le spună primaru «dacă a venit ordin se facă revoluţie ! I» Iu ziua de Paşti, ajutorul supre-fectului trecând în localitate zmul-gând prăjina cu afişu, a fost în punctul de a fi ucis şi n’a obţinut libertatea de cât numai după ce a pus prăjina la loc. Peste zi, suprefectul local cu ajutorul câtor-va călăraşi e putut restabili ordinea şi potoli pe oameni fara nici o violenţă ; nu s’a făcut decât o arestare, de oare-ce oamenii fiind îritr’un grad de beţie înaintată cea mai mică scânteie ar fi putut produce o catastrofă. Ast fel chiar un sub-locot. cu 16 călăraşi din Măgurele voind se pună mâna pe un arestat ce le scăpase, răsculaţii se năpustiseră asupra primăriei spre a lua armele ; căpitanul Niculescu, comandant local, prin blândeţe şi cu multă răbdare, a putut domoli pe ţărani. Parte din cei adunaţi au intrat la casele lor, iar parte veniţi de prin comunele vecine s’au îndrumat spre satu Brastovaţii, unde este un bâlciu. Agitatorul care a fost în puntul de a nenoroci pe sătenii din Islaz este un domn Popovicî din Măgurele, fost guard călare al Regiei, venit cu luntrea prin Corabia şi care s’a făcut nevăzut dupe ce a pus mişcarea la cale. Dupe active .cercetări făcute în Vlaşca şi Teleorman, acest Popovicî a fost in fine arestat azi dimineaţă în Măgurele. Tot asemenea se găseşte arestat un ţăran care pare a fi fost trăsătura de unire între Popovicî şi populaţia rurală. Măsuri de ordine sunt deja luate pentru ca se nu se mai poată produce o nouă incingere a spiritelor. X Domnul Petre Hagi Dinescu locuind In strada Şerbânica No. 2 a venit azi la redacţia noastră şi ne-a declarat că două trei zile înaintea săvârşire! atentatului de la Palat d-sa a văzut pe Preda Fântânaru eşind şi intrând de două trei ori în casa d-lui Christescu fost inspector de poliţie. Ori cine poate vedea câtă însemnătate are această afirmare daca Petre Hagi Dinescu confruntat cu Preda Fântânaru ar recunoaşte că densu a fost acel care a mers Iad. Cristescu. “ m Telegramele de protestaţiune contra faptului lui Fontânaru adresate Regelui din toate colţurile ţârei se numără cu sutele şi constitue una din manifestaţiuuile spontanee cele mai imposante ce s’au văzut vr’o dată. * M. M. L. L. Regele şi Regina vor fiârâsi zilele acestea pentru a merge a Sinaia unde vor sta cinci zile. De acolo M. M L. L. se vor reîntoarce direct la Palatul de la Co-trocenî. X D. de Bulow noul ministru plenipotenţiar al Germaniei a fost primit eri seara în audienţă particulară de M. S. Regele. Audienţa oficială în care d. de Bulow va presinta scrisorile sale de creanţa va avea loc mâine. X Eri sa ţinut tn Călăraşi o întrunire. publică din cele mai imposante. Au luat cuvântul mai mulţi oratori; Intre alţii d. Grigore Chrisenghy deputatul colegiului al II-lea. Entu-siasmul a fost mare. C Chrisenghy a dat apoi citire unei telegrame de felicitare pe care cetăţenii Câlârâ-şeni a adresat’o regelui. Aceasta depeşe primită în aplause a fost imediat acoperită de peste 200 iscălituri. O vom publica mâine. X Ni se spune că şefii misiunilor străine în Bucureşti au fost foarte ambarasaţî pentru a anunţa guvernelor lor respective faptul lui Fântânaru, ne ştiind cum se 1 califice ca se nu 'i dea o importanţă ce nu are. După o chibzuire între dînşii, ei s’ar fi hotărât să nu prezinte faptul ca un atentat contra persoanei Regelui, ci ca o manifestaţiune a unui nebun. Neruşinaţii scribi colectivişti, între care trebue să punem in primul rând pe aceia ai gazetii paraponisitului Bibicescu rămas fără primărie, ne atribue nouă ideile coprinse în-tr’un articol al d-lui Ilie Niculescu pe care l’am publicat indicând bine că nu exprimă ideile noastre. De ce atunci nu ne atribue nouă şi ideile d-lui Aurelian, de oare ce am reprodus un articol din revista d-sale Economia Naţională ? X Mâine seara o nouă întrunire a colectivitâţel în saloanele de la «Naţionala». D. I. Brătianu v* pronunţa zic colectivişti, cu această ocazie un mare discurs (?1?) X La penitenciarul de la Slănic s’a întîmplat Duminica trecută un o-mor. Condamnatul Ţarang du luân-du-se la ceartă cu un alt detinut a cărui nume nu se cunoaşte încă, a omorît pe acesta împungându’l cu un cuţit. Primul procuror din Prahova a fost însărcinat să se transporteze la penitenciar spre a ancheta faptul. X Duminică 1 Maiu se va inaugura Academia de pictură pecarecunos cutul artist Berthold L'ppay a In-fiintat’o în Bucureşti. P’intre profesorii chiemaţi a face cursurile se găsesc, pe lângă d-1. Lippay, dd. Georgescu, sculptorul medaliat la Paris şi Mirea, pictorul ale cărui tablouri au fostatât dead-mirate la exposiţiunile uude au figurat. Localul Academiei este Strada Ieni Numărul 1. Felicităm pe d. Lippay pentru ne-merita iniţiativă ce a luat şi suntem convinşi că succesul acestei institu-ţiuni, a cărei trebuinţă era atât de simţită, va fi strălucit. X In ziua de 2 Mai se va judeca de către consiliul de revizie, recursul generalului Maican. X Sâmbătă30 Aprilie va veni înaintea consiliului de revizie procesul căpitanului Murdari condamnat la trei luni închisoare şi la pierderea gradului. X Ni se asigură că ştirea pe care am reprodus’odupă «l’Independance rou-maine» despre o ciocnire de trenuri între Mizil şi Buzău este lipsită de ori ce temei. Atât mai bine ! ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Berlin, 9Maifl.—«Gazeta Germaniei de Nord», vorbind de o pretinsă con-versaţiune ce d de Bismarc ar fl avut cu două eminente personagii streine, zice că cuvintele atribuite cancelarului asupra situaţiuDil politice sunt cu totul neîntemeiate. Cel ce vrea sâ ştie opi-niunea prinţului de Bismarc asupra si-tuaţiunil actuale, trebue sg o caute tn discursul său de la 6 Februarie, iar nu In nişte ştiri fără temeiu date de ziare. Rusciuk, 9 MaiQ. — Prinţul Ferdi nand a tn cut tn revistă garnizoaua din Rusciuk. Et a avut o primire călduroasă din partea trupelor. Este inexact că prinţul ar fl ridicat la Gabrova un toast pentru independenţa Bulgariei. Rusciuk. 9 Maiu. — Ştirea respân-ditâ de osre-care ziare ca nişte ofiţer! din Cirpan s’ar fl revoltat şi ar fi fost înlocuiţi, este o curată născocire. ANUNCIU IMPORTANT La i MaiQ se vinde tn oraşul Lompa-lanca (iăngă Dunăre) 150 cal buni ungureşti de lux şi de lucru In etate de 5—6 ani, vinzarea se face prin licitaţie publică. Doritori sunt rugaţi să se presinte la ziua arătată. Informaşi uni se pot lua la d. M. Littman www.dacoromanica.ro BIBLIOGRAFII A eşit de sub tipar şi se află de vîn-zare la toate librăriile din capitală ; EVREI SI CRESTIM de Prinţesa Natalia Gorciakoff - Uvaroff Preţul 1 led A apărut: CODICELE CIVIL «NOTAT cu jurisprudenţa Română de Adolf Stern doctor în d'-ept, avocat. De vîn-zare la librăria Socec et Co. — Preţul 4 lei. Tot acolo se află de vlnzare şi PROCEDURA CIVILA AXOTATA de acelaş autor, cu preţul de 3 lei. A eşit de sub tipar ." CALOMNIA CALOMNIOASA de R.-R. se află de vlnzare la librăria Haiman.—Preţul 1 led. NILOLAE AL. PAPADAT AVOCAT S’a mutat strada Doamnei 15 casa societăţel «Prevederea». A N U N C IU D-nii Acţionari al Societăţi de Basalt Artificial şi de Ceramică de la Cotrocenl sunt informaţi că cuponul de dividende No. 3, pentru exerciţiul 1887, se va plăti cu începere de la 13/25 Aprilie 1888 cu căte lei 2'750 de acţiune adică 11 la sută din capitalul vărsai la casa societătel, str. Doamnei N'o. 14-bis In toate zilele de la orele 2—4 p. m. Direcţiunea. APE MINERALE FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE LA MAGAS1NUL DE COLONIALE N. I0WII) A C-ie 3, STRADA LIPSCANI 3,- BdCURESCI Comande, se pot efectua tn toată tară. Pentru Farmaciştii se face rabat. SEM1NTZA DE TRIFOI SI LUCERM CC BDCWnCA7A de la Octombre OL fi fitil UtfiZ.fi viitorpartămea din moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distantă de 10 minute de Alexandria, In tnlindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, magasii pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Hadactia acestui ziar. F*alar»ier*u.l IVI. S. Regelui Diplomă de onoare la Exposiţia din Bucureşti Cu începere de Ja i/13 Martie va fabrica Pălării de I’&sla, în toate nuanţele şi formele cele mal noul pe preţul de 15 lei Cereţi pălării numite PAIUSIEN si pălării de mătase fnalte foarte uşoare şi solide cu 21 lei Nu uitatl a cere pălăria GENTLEMAN Depositul pălăriilor Engleze Melton Kondas PĂLĂRII DE LUX, NOUTATI 647 LA CONCURENTA De mezeluri si brânzeturi pentru Sfintele Serbatori C. T. CHRISTOFOR „LA MARINAR “ Calea Viotoriei, No. 100, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. Şuncă fiartă In vin fără os kilo. MuschiO de vacă şi de râ- 2 80 mâtor CârnatI şi gliiudem de muş- kilo. 2 80 chio de vacă M 2 80 Salam de Sibiî veritabil . « 5 Salam de Verona . . . « 6 Limbi fierte de vacă şi de biol « 2 Cremă de Câmpu-Lung . « -• 4 Cremă de Olanda. . . . « 4 Brânză de Olanda . . . 4 Roquefort Sardele Imperiale de cutii « 7 fără oase « 3 Marinată de BarbunI cutia « 4 Icre dulci negre .... « 12 Undălemn francez litru . « 3 Caşcaval de Penteleu . . « 2 80 Zahăr francez t< 1 10 Calea martinică cal. I. . « 4 40 Cafea rio calitatea 1. . . Coneac francez pe pe des- « 3 60 tăcute Butelia « 3 142 Cu stima C. T. ( HltlSIOFOR LA CÂINELE NEGRU Magasinul de llrogue, Coloniale si Delicatese ION ŢETZU r. DE C4R0L GERSABEMVESSA Sămânţă de Trifoi adevarat de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal resisteută, asemenea semăntâ de Iarba pentru nutreţul vitelor si înfrumuseţarea gradinelor Reuşita şi productiunea garantată APE MINERALE din toate sursele indigene şi streine. Comande efectuez in toata România. 673 ROMULUS ZAGANESCU Inginer civil şi hotarnic Strada Viişoara Nr. 5 Bucureşti. DE VEXZATiE ST cu grădină mare şi pomi roditori asemenea şi un loc cu doua fatzade cu o prăvălie. Doritorii se vor adresa la unica fiică şi moştenitoare Elena Burelly Ploeşti piaţa Unire! 1. 7»j SINGURUL DEPOU cu VINURI SPECIALITATF ESCLUSIVV INDIGENA ALBE SI NEGRE Calea Calarasilor Nr. 1 Din cele mal renumite dealuri, şi tn special din (iol Priori, Districtul Mehedinţi. Puritate garantata, constatata chiar de onor. Eforte a Spitalelor civile prinjpma-li-a chimică. Preeluri foarte moderate S6 trimet la domiciliu franco in cantit&ţ! mari şi mici cu vadra tn butelie şi tn bu-loae de or-ce mârime. TH. D. COSTUM. 607 Calea Călăraşilor Nr. I. N. BASILESCU AVOCAT Doctor in drept, laureat.—Consultaţiu-nî de la 8—10 dimineaţa. 650 23, Str. Smârdan, 23. VINDECAREA TITIROR BOALELOR FARA DOCTOR Cine va trimite 30 bani in mărci poştale la zlarti „Universul" Bucureşti, va primi franco o carte de 1«0 paiţini pentru a vindeca toate boalele fara doctor. Ss vinde la toate chioşcurile siiibrariile. SAVA VASILIU & FIU Nr. 35 Lipscani Nr. 35 Retrăgându-se din comerciO desface toată marfa de porţelan şi cristal, servicie de masă, lămpi, tacâmuri alpacca, precum şi toate obiectele necesare menajului casei, restaurante şi cafenelei cu preţurile FABR1CEI. 724 BOALELE SIFILITICE XEPUTIXTA IIARBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şiîmpedicare.după experienţa de 17 ani. Specialist In boalele lumeşti. DR THOR Strada Emlgratu N'o. 8, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii ae la 8 dim. până la € seara. Loc separat d'aşteptare pentru flecare. BS8 A apărut de sub tipar : SĂNĂTOS ORI NEBUN? Conferinţă ţinută la Athenefl da d. dr. Urachifl.— De vlnzare la toate librăriile. Preţul 2 Iei. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 49. — Bucureati MORI FABRICI de SPIRT SI TOT FELUL DE MAŞINI Mare depuşii de toate uneltele si ac ceMorille pentru exploatarea fabrice! or PIETRE DE MOARA CURELE, CUCIUCURI 8AZE DE MATASE. LUMINA ELECTRICA, 139 D1STRAETIENE PEMRl PIUMAIAKA GRADINA HERESTRAU VECHI încântătoarea grădină Herăstrău vechi proprietatea d-lul Ion Pascu situată tn cea mal sănătoasă parte a capitalei se deschide onor. public al capitalei de la 1 Aprilie 1888. Nu s'a cruţat nimica pentru a oferi vizitatorilor o localitate în toate condiţiunile bune de petrecere. Mâncări calde şi reci se serveşte la cerere In tot timpul unde se poate găsi şi peşte via, Băuturile cele mat esceiente atât indigene cât şi străine procurate de la cele mal renumite case, se primeşte comande pentru dejunuri şi prânzurr, preţuri moderate, familiele chiar pot avea o dis-trasţie complectă. Preţurile cele mal moderate şi serviciul prompt. Rog cu stimă pe onor. public a mfi vizita pentru convingere. Antreprenor Mae Tfodorescu. MADC1UTI â fP sab de vânzare moşia Ba-xiilCIl JJA I tia-Vultureşti din judeţul OI u a d-nel Aretie Dumba, tmpreunâ cu semănăturile de toamnă şi cu pădurea de pe dânsa, compusă numai de lemn de construcţie In grosime de 6—14 palme în circomferinţâ ; precum şi dou£ vil din principalul deal al Oltului din Dră-| găşanl. A se adresa în Bucureşti în strada Sfinţi-■ lor No. 4, sau la proprietatea zisei mojil. EPOCA — 28 APRILIE CASA DE SCHIMB i. NI. F E R NI 0 Strada Lipscani, iVo. 27 Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti £7 Aprilie 1888 5 0/0 Renta araortisabila fi 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig deşt. drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 5 ol0 Scris func urbane fi OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 8 OM împrumutul comunal Oblig Casei pena (leiiOdob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei natiou. Acţiuni «Daoia-Homftnia» » Naţionala » Gonstructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austriaci Tendinţa liniştită Cump 92 80 12 90 1/2 tOfi 1 2 90 103 1 2 96 3/4 85 12 75 1/2 73 1/2 210 31 P60 230 200 78 lh 85 15 85 2 01 vend. 92 1 2 90 91 105 3 4 90 3/4 104 97 85 3,4 76 74 215 37 970 240 220 80 16 16 2 02 Si PRIN VENZAREA LOR DE PESTE 6,000,000 DE BUCĂŢI de la existenţa fabricei, sunt recunoscute ca cele mai bune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superioritatea acestor maşini este chiar esistenţa de mal bine de 30 ani a fabricei THE SINGER IYIANUFACTURING Co. IN NEWYORK şi continua întrebuinţarea numelui \ee din partea altor fabricanţi şi vânzători pentru recomandarea maşi- nelor lor imitate MASINE ORIGINALE DE CUSUT „SINGER“ se vând, dupe plata unei modeste arvune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata în rate septamânale safl lunare In România afara de magasinul meO din Bucureşti tncâ In : Iitsi, Str. Lapusneanu, Galaţi, Str Domneasca, Craiova, Str. Lipscani, l’Ioesti, Str. Lipscani 41 Unde se afla atelierul de reparaţiuni şi deposite de multe părţi de maşina, unsoare, aţă şi ibrişim Bucureşti — Cx. NEIDLINGER - Bucureşti Bulevardul Elîsabcta, Băile Eforiei F0RNIS0R AL MAI MULTOR CASE DIN STRĂINĂTATE CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIftS No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In fada noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România) Bucureşti Cumpâră si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 27 Aprilie i888\ Renta amoitisabila ,, româna perpelna Obligaţiuni de stat [Conv.rur.] " Municipale r. , Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 5 % M ti » urbane Obl. Serbestl cu prime cu prime Buc. [40 lei] Losuri crucea roşie Italiano „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Aci. bacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructinni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francese „ italiane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur laşi Cump. Vinde 94 90 91 73 g 411 105 % 90 108 96 X 85 % ™ » 67 36 47 40 17 15 50 400 144 100 99 416 94 }C 90 V 91 % 74 416 106 91 i 8 86 76 70 38 30 44 40 16 404 146 101 100 415 s Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL A LA VILLE DEVIEN E vis-d-vis de Llb. Socec Recomandam onorabilei noastre clienlelo pentro leftlnr.tnte «I soliditate urma to&rele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rum burg. ----------- ' ‘ ............iti Madapolam frantzuzssc de toato calităţile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi deDame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după «totemul prufrturului Br. O. .lurgrr. Gulere si manşete de olanda ullimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trounourl complecte. pentru lidautatl. I.ayette* aiTronanurl pentru copii. TroaMonri pentrn pensionate, oteluri el reotaurantorl. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOCU NOSTBU ILUSTRAT SI VA FI TRIMES ORI-CU1 VA FACE « EH ERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACI A-ROM AN IA» vis-â-vis de librăria Soceo 535 VINDECAREA BOA LE LOR SECRETE CAPSULE aNTIBLENORSAGICE preparate de I.Oswnld cu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contra boalelor «eorete, «curgeri vechi «1 noi, catar dc ve«ica, etc. Preţul unei cutii iei 4. APADE MATREATA CU EFECT SIGUR Cuaătâ capul de mâtreata, intăieşte perul şi opreşte căderea lui. Preciul unul flaoon 2 lei 59 bani. ^ Deposiţjirincip&l, la Craiova, farmacia BucurescI la drogueria d-lul I. Ovesa, şi la mal multe farmacie dinţară. Comandele făcute prin poştă, insotite de valoarea lor, plus 50 bani pentru em-balagiu, se fec.uez ezact. Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC Bucureşti.— Calea Văcăreşti 3Vo. 192—Bucureşti Se însârci neazâ cu construcţiunl de turbine şi mori cu preţuri mal redusede cât acele diuViena şi Pesta. Preciul Unei mori cu l piatră de 36 lei 1900 » » » 1 » » 46 » 2100 i) » » 2 pietre » 36 » 3600 » » » 2 pietre » 42 » 3800 Esecuteazâ repede or-ce lucru de urnătorie saO mecanică; precum: olane simple şi ornate. Mare asortiment dcmoblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de v in, etc. Mare deposit dc griazi de fer, raiuri pentru vagoane, Dcacauvile, Icvc de luei. Mare asortiment de pietre de moara, La Ferte-sous-jouars 3 ■ 3TBMhTBIlMa«itasa^8^^fc7iigid S i.. -jar vâmSaazJASr,. -nKglBHgS AVIS IMPORTANT Sub-semnatii incuragiati de onor. public al Capitalei ne am hotărât a mai deschide de la 1 Aprilie a. c. afara de magasinul nostru din Strada Carol I, No. 21 meu un s&ms ss&sâs Calea \ ietoriei, Coltul Hotelului Continental, vis-a-vis de Teatru National Atragem atenţiunea onrabilului public ca în desvoltarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra putem oferi o MARFA EMINAMENTE SOLIDA fără a conţine intr’ânsa alt material de cât piele si nu Carton preoum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da ATENŢIUNE MARCEI FABRICEI noastre, ori-ce pereche de ghete purtând marca fabricei noastre «unt garantate de noi Produsele noaste se mai gasecc prin districte numai la Armie aci notate: Craiova: Plorea Stftnciulescu et Th. Deraetres^u; T.-Severi* : Ph. Rohm; Piteşti: M. I. Satescu; T. Jiu: Marcus et Spinter; R.-Vâlcea: I. Zurescu; T.-Vestex: P. Petrescu; Cdmpu-Lung şi Ploesti: A. Rosenbluth; Bazeu: T. K. Argintoianu; Tecuciu-Focsiani: Vartan Missir fii; Racau : I. M. Horovitz; Homari: Fraţii Rosenfeld; T.-Ocna: Ovanes Ştefan; Giurgiu: Luca Luoato; Roşiori de-Vede: Sam. Asriel et fiu; Calarasi: V. Mitrany; Olteniţa: M. Kamerling; Constanta G. Lucsi. /;u stima Cu stima, IVI. TH. MANDREA et Comp. A.VIS IMPORTANT Aduc la cunoştinţa, onor. public ca, de la 1 Aprilie a. o. am indintat pe lângă ATELIERUL MECANIC DIN STRADA ISVORU N°- 59 O TURNATORIEJJE^FIER SI ALAMA £cest atelier fiind prevăzut de toate accesoriile cele mal nuol şi perfecţionate va putea executa or-ce comandă de această branşe tntr un mod solid şi prompt. Se ese-cută şi se allâ in depoul Atelierului mecanic: m POM^E DE Y®YE S2S?£Î2EL3 ROBINETE TUBURI DE FIER, TUCI SI PLUMB TUBURI SPECIALE PENTRU Latrine si fecurgeri cu accesoriile lor CAPACE PENTRU HASNALE SGHIASURI ES YR©TU&BS FONTA ©RnanjBRTALA GRI LAJ E PILAŞTRI CANDELABRE LIS£t!£WURS DE O O 13 OB I RE FiGL’Rl PENTRU AŞEZAT LA FONT1NI unmrwmr FABRICA DE PARCHETE MASIV BUCHER & DURRER Bucureşti, Strada Berzei No 69 SPECIALITATE IN PARCHETE PARCHETE SISTEM AMERICAN SI PARCHETE IN TABLE PRIMIREA DE FURNISAREA Sl AŞEZAREA VINDEREA DE SCÂNDURI DE STEJAR uscat, artificial PENTRU TEMPLARI, SCULPTORI Sl SCARARIE, ETC. 712 PENTRU SESONUL ACTUALA SOSIT DE FRANZ HULLA SI C. LETZTERGROSCHEN LA MAGASINUL PRIMUL FONDAT I.\ BUCUREŞTI Strada Şelari No. 9 VASE SI SOCLUIU PENTRU GRADINA Hnnci de gradina si Furnituri, Instalatiuni complecte de Bai si Conducte de apa Cu stima, KEILHAUER 729 Strada Isvoru No. 59 i ssassa»» as AVIS IMPORTAM Se scoate IGRASIA din ziduri si se apara fundamentele prin isolare metalica si s Masticul pietros. Biuroul Strada Buzesti, 71 ® 705 | (•bete Şaten, tieins, Bere t/. uri de lei 11,12,13 Pnntoli de burbatl de diferite fa«oane de lei 11. 12. ROB A SE NOTA B NE STRADA ŞELARI IU 9 («lielc Ue/.eturideglaee «I vac« forma chiuexeas-ca dc lei IO, I I, 12,13. Pentru baetilei 0,7,0. («bete de Vac«de Ver-m:i tiu.fasoane englezeşti sl chiuez.entl de lei IO, 11. 12. ADh ?ARATA STEA ALBASTRA Cu stima, LL MESCHI-:LSOH\. , SĂ F x--- PRIMA FABRICA ROMANA DE CRAVATE IN ROMANIA FONDATA IN ANUL 1870 No. 20. - Strada Şelari. - No. 20 DE DIFERITE STOFE NEGRE Sl FECIE Asemenea se primesc comande cu bucata şi cu duzina dispuind lot d’auna de fasoanele cele mal nuol. 1‘recitiri fosirte moderate. 690 FRATELLYIOSEPH. DE L'ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) KSCEUNTĂ, TONICĂ, D1GRBTIVĂ 6J APER1TIVĂ CKĂ MaT RIJNĂ DIN T^TB UCOP.1LK A ao cerc todauns ia jo»ulS bacărci sticlo, eticheta ps-trată purlăiidă aemnaturt Jlrect<>rolui gaaoralc > parafinate urir «ari a'as acga;