ANUL m No. 725 A DOUA EDITIUXE JML'l St APRILIE (K MAJ, 1888. ——em NUMERUL Io BVM NUMERUL i ARO\\MI\TELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE In Bncnrr^ci: La casa Adtninislraţiunel. In Tara : Prin mandat* poştale. Pentru i an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinrtntp : La toate otflciele poştale din Uniune, prin mandate postate Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. manuscriptele nu se inapoiaza NUMERUL 15 B\M NUMERUL A YL'X'CI U R1LE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINI9* TRATIA ZIARULUI I.» Paris Agence llavni, Placedeta Bourse, 8 Anunciurl pe pag. IV, linia 30 nani; anuneiurl si reclame pe pag. III, 2 lei linia. I.A P\RIS: se gasesto jurnalul cu 4S cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. lîcr-tnaln, \o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNE A IVo. —pîntza Episcopiei,—\o. 3 GRUPĂRI N0UI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIUNEA IVo. 3.—Pintm Episcopiei.— No. 3. DESTITUIRELE CORESPONDENTA DI\ SLATINA PROCESUL COLONEL. MAICAN CASTELUL TRAGIC GRUPĂRI NOUI Aptă-zv «ând a digp^rriC Coleetfvî-tatea, ori-eine îşi ponte da seamă în ce grad această asociaţiune de interese a pervertit spiritul public la no’ In ţară şi cum ea a făcut zadarnică ori-ce încercare de grupare politică, pe terenul ideilor şi al principiilor. Vechile partide politice care începuseră a’şi defini principiile şi care abia schiţaseră o divisiune naturală a partidelor, au fost lovite de moarte prin crearea colectivităţii. Toii cel ce erau fără caracter, prin toate partidele, au fost invitaţi de d. Brătianu la jefuirea ţării, şi au format Colectivitatea. Toţi cei ce urau cea ce ii unea pe colectivişti s’au întrunit, fără distincţie de partide, în jurul Coaliţiunil. Astă-zi, când colectivitatea a dispărut, când se simte că coaliţia nu va mal avea de cât o viaţă efemer», când vechile partide abia mai pot fi recunoscute, după ce ele au trecut unele prin colectivitate, altele prin coaliţie, astă-zi zicem, se poate vedea cât de funest a fost d. Ion Brâ-tianu pentru desvoltarea regulată a regimului parlamentar la noi în ţară şi pentru mecanismul partidelor politice. Gea-ce dovedeşte şi mai bine acest lucru e că,inddta ce am avut un gu-verp de liberă discuţiune, îndata ce regimul de opresiune al colectivităţii a fost înlocuit prin un regim de libertate, am văzut în toate părţile o tendinţă generală d’a se reconstitui grupări normale pe baza ideilor comune, şi până la alegerile generale vom asista la o eflorescenţi ne mai pomenită de programe politice. Partidul liberal-conservator îş’ va afirma în mod solemn principiile înainte ca alegătorii să fie chemaţi la urne. Junimiştii îşî vor desfăşura programul, precum a şi declarat’o d. Carp în parlament. Disidenţii în curând vor publica programul lor. Partidul d-lui Dim. Brătianu să ocupă chiar în momentul de faţă d’a redacta programul său. Aceasta este răspunsul ce 1 dăm astă-zi colectiviştilor, care de atâţia ani ne acuză, că nu ştim ce vrem, pentru cuvântul că pe câtă vreme colectivitatea erea la putere, pre-ţuiam că ori-ce discuţiune de principi; nu numai că însemna perpetuarea la cârmă a colectivitâlii, dar erea Încă şi absolut imposibilă. A fost destul ca Coleetivit tea se dispară pentru ca faţa lucrurilor să se schimbe cu desevîrşire, ca partidele politice se 'şi si himbj fisiono-mia, ca luptele politice se ia un caracter cu totul altul. La alegerile viitoare, adică la o distanţă de 6, 7 luni, in urma ale gerilor din Ianuarie trecut, alegătorii vor fi chemaţi a se pronunţa intre sisteme, iar nu între hoţi şi oameni cinstiţi cum s’a presintat lupta la alegerile din urmă; iar ţara va avea se se rostească în deplină libertate, între diferitele sisteme ce îi se vor supune. Lupta ast fel pusă, avem o singură reservă de făcut. Coaliţia avea, încă de la ereaţiu-nea el o îndoită menire, aceia mal Întâiu d’a distruge colectivitatea, şi în al doilea rând, d’a înlocui colectivitatea prin partide în adevăratul înţeles al cuvântului. Pe câtă vreme dar vom avea a face cu colectivitatea, coaliţia tre-bue se suhsiste, şi orî-unde colectivişti ar ridica capul, partidele ce ar -ff~rea--yt>fft;piiţînd’a_se înjgheba,trebue se se unească în contra?’ijuî comun, care este regimul colectivist. TE LE GR AM E AGENŢIA HAVAS Berlin, I Maifl. Buletinul oficial anunţă că noaptea trecută a fost mal puţin bună do cât cea precedentă. Frigurile afl sporit puţin. Belin, t Maifl. împăratul a ascultat dimineaţa raportul generalu ul Winterfeld, şi a conferit scara cu prinţul de Bismarck. Iterlin, 1 Maifl. «Gazeta Germaniei de N.>rd» zice câ împăratul se simţea putia ostenit azi dimineaţa şi că nu s'a sculat din pat. Somnul sfefl fusese turburat tn timpul noptei precedente. El uu simte de cât putină poftă de m&ncarş. Berlin, i Muifl. Buletinul oficial de la 9 ore dimineaţa anunţă că noaptea trecuta a fost mal puţin bună de cât cea precedenta. Frigurile afl sporit. Totuşi starea generala nu s’a modificat într’uu mod simţitor. Roma, 1 Maiu. O explosie de dinamita a avut loc azi într'un fort din Roma In care se alia prinţul de Ncapole înconjurat de câtl-va ofiţeri. Circulă ştirea câ prinţul ar fi fost rănit. Paris, 1 Mnifl. Preşedintele Repubiicel s’a întors la Paris, foarte satisfăcut do călătoria sa. Viena, 1 MriO Camera a început să discute bugetul ministerului instructiunel publice- Ministrul, d. Gautscli, a apărat administraţia sa în contra mustrărilor şi acusa-tiunilor oratorilor stângei şi dreptei. El a declaraL câ nu va admite, în nici o împrejurare, depresiunea nivelului culturii intelectuale în or-ce ramură ar fi a instructiunel publice. Ministrul declară câ programa sa îngăduie o bunâ-vointâ egală pentru toate popoarele monarhiei, dar trebue asemenea să se aibă aceiaş băgare de seamă pentru toate tr- buinlele Statului. Administraţia instrucţiunii publice nu trebue să ia de basă a sistemului săfl punctul de vedere exclusiv al unul singur partid. Pentru ea, legea unică şi supremă este fericirea publică. Palcrmo, 1 Miiu. Escadra suedeză, avă id pe bord pe regele Oscar al Suediei, a sosit în fata Paler-mulul. Roma, 1 Aprilie. Camera Deputaţilor. — D. Bonghi inte-roagă pe guvern asupra svonului după care un accident s’ar fi întâmplat azi prinţului de Neapole, în urma unei exp.osil de dinamită care s’ar fi produs într'un fort In care se afla prinţul cu câţl-va generali şi diferiţi ofiţeri. Ministrul marinei recunoaşte exactitatea faptului. Totuşi prinţul n'a primit de cât coutusiunl uşoare, iar rănile ofiţerilor nu sunt de loc grave, de altmintrelea, prinţul Neapole, după accident, a continuat a asista,în cea mal mare linişte,la exerciţiile ce motivaseră presenţt sa în fort. Sofia, i M număr de delicte intră în a-ceaîfta categorie. Nu trebue confundat, urmează apfirâtorul, acţiunea delictului cu consecinţele care ar resulta. Continuarea râului nu împedică în cele mal multe cazuri d’a reintra în delictele instantanee, şi delictul de concu-siune este din numărul acesta şi nu admite nici o controversă. D. Cornea nu vrea sfi admită că delictul colonelului Maican ar fi continuat dupe înţelegerea criminală ce a avut cu Broadwell, şi pentru care este urmărit până în momentul când acusatul a primit ultima sumă de bani provenind din traficurile făcute. Calitatea funcţionarului este prima bază a crimei de corupţiune, a doua consistă în faptul d’a primi daruri şi a treia stă In natura darurilor. Făcând aplicarea acestei deflniţiunl dată de Ortolan în cazul care ne preocupă, zice d. Cornea, găsim că toate acesta elemente s ad strlns în momentul când în calitatea de funcţionar public colonelul Maican a comis această învoială criminală. Delictul a fost consumat. Cu toate că colonelul nu ar fi primit în acel moment banii făgăduiţi, aceasta nu probează că delictul continuă. Şi daca ar fi adevărat că crima de concusiune n'ar fi fost consumată de cât In momentul când deiicuentul a primit objectul promisiunilor făcute cu ocasiunea unei convenţiunl criminale, d-v. daţi înşivă, zice d. Cornea, mijlocul d'a lăsa nepedepsit delictul de concusiune, căci daca nu se face abstracţiune complectă de profitul real la care se poate ajunge, resultă cft am cădea fără vorbă în eroare. D. Cornea dă o sumă de esemple din categoria delictelor succesive şi citează pe d. Grădişteanu care a zis că dacă s’ar fi aplicat art. 142 în locul art. 144 care stipulează delictul de concusiune, lucrurile s'ar fi schimbat, căci delictul de concusiune nu este continuu dupe art. 144 ci instantaneii. Aci este vorba numai de o oferta de bBnl făcută de Broadwell colonelului Maican şi atâta tot. Şedinţa se suspendă pentru un sfert de ceas. Sunt cinci ceasuri. La redeschidere d. Cornea urmează. Caută a dovedi, dupe ce a demonstrat câ delictul nu e continuu ci instantaneii, epoca la care începe şi se sfîrşeşte prescripţia. Comisarul regal a zis că prescripţia a fost întrerupt*; d. Cornea îşi propune de a vorbi de actele întreruptive. Căuşele de întrerupţiune când sunt invocate atrag nimicirea probelor. D. Cornea citeşte mal multe pagine din Fostin Elie. D. Cornea o lungeşte prea mult, şi a doua parte a pledoariei sale începe a obosi. Data fixată de d. Cornea ca termeu al prescripţiunel e 21 Septembre 1887 ; se miră ca se strămută la timpul când ministrul de resbel ordonase să se deschidă o anchetă asupra căuşelor ce fac ca obusurile să pocnească la gura tunurilor. Faptul că obusurile aii fost bine sad rfiO fabricate n’are nimic a face cu delictul de concesiune, comis mai nainte prin învoiala dintre Broad-well şi Maican. D. Cornea zice că numai ministru de resbel sad comandantul unul corp de armată poate cere darea !n judecată a unui colonel. Şi oare se poate zice că ad Început urmăriri când un ordin dat regimenteloFde artilerie dă loc la ax-perienţe cu tunurile ? In Decembre 1887, prescripţia a fost Întreruptă, mi s’a obiectat, de ancheta generalilor. Dar este un act întreruptif faptul că ministru de resbel a consultat trei generali asupra dârei în judecată a colonelului Maican ? Nu se ooatg ■*«■-*;» , nea reoorterulul ni ci-lastre s’a în tem faeultâţe* de drept din Bucureşti tesa sa de licenţă tratând despre posesiune in dreptul roman şi român. Urâm tenorului licenţiat care se destină magHtraturei izbândă In ca-riea sa imm l)l\ JUDEŢE RESPUNS ZIARULUI LUPTA INFORMATIUNI Ga în toate Mercurile,Miniştrii s’au întrunit azi în consiliu la Palat sub presidenţa Regelui. u reporterului dqr~-^iniui-eiat,?1’^ ucTen den ţioase; -ifraiţenil mei Argeşeni cu D. lulius Szekulici, directorul societăţii Dacia-Român ia cu 75,0^0 lei şi ceva leafa pe an, s’a forrualisal de observaţiunile ce a primit cu o-casiunea adunaţii generale din a-cest an şi-a câulAt se ’şî resbune pe funcţionari români din direcţia sa. Astfel bănuind câ un tîner anume Golciac, ar fi denunţat unele din a-buzurile de la Dacia-România, d. lulius Szekulici a destituit pe acest funcţionar, singurul român în secţiunea incendiului. Credem câ a-ceastâlconduitâ a d-lui Szekulici, nu va fi aprobată de onor. Consiliu de Administraţie al Dacii, compus de persoane pentru care avem cea mai deplină stimă şi încredere şi care le merită. Cu rizicul d’a fi trataţi de delatori — de câtre cei interesaţi, bine înţeles, câcî faptul ce povestim a fost văzut de mai multe sute de per* soane — semnalăm cui se cuvine pe studenţii C. Popescu şi G. Bulgă- eâ şi toţi con-mintea sănătoasă suntem la’orl-ce moment gala a Ie desminţi cu dovezi. Bine-voiţla primi, domnule Redactor, ş. C. 1. C. Dobrescu. Colonelul Maican zice Apărarea din Craiova, s’a adresat la câţi-vaa-vocaţi, oferindu-le sume mari ca se ’l apere, advocaţi presupuşi de el, că ’i ar folosi, din cauza legăturilor ce ar avea cu unul sau altul din membrii consiliului de resboi. Pentru onoarea lor, toţi advocaţii la care Maican a făcutapel afiam că au refuzat propunerile lui, remânînd singur d. Cornea, vecin icul advocat al afacerilor veroase. Tot Apărarea află că d. procuror general Columbeanu, a fost la Rîm-nicul-Velcea ca se facă o anchetă preşedintelui tribunalului de acolo, d. Crâsnaru, care a fost reclamat ministerului de justiţie de către un caporal pentru câ l’ar fi bătut. Domnul Rubin, redactor la ziarul Vindependance Roumaine, găsindu-se faţă cu Voinţa Naţională în aceleaşi condiţiuni ca d. Ştefan Şuţu, camaradul seu, a cerut şi d-sa o re-paraţiune d-lui Nichi Xenopolu. A-cesta însă, prin organul martorilor sei d. Corneliu R. Manolescu şi maiorul Fănuţă, a răspuns câ nu da-toreşte nici o reparaţiune de oare ce îi a fosl cerută mai târziu ca 24 ore după insulta. Martorii d-lui Rubin au fost de o părere contrarie şi au rezervat drepturile clientului lor. «Poştn» din Galaţi răspunzând atac*-*1)1" lor al câror obiect este de câte-va zile din partea unei fol locale al căreia ecoQ A -a* ce şi «Lupta», se exprimă tn chipj| următor: Directorul «Lnptel», d. Guţă l¥"u> e furios pe noi, fiind câ nu putefi^ lua câmpii după d sa, fiind câ nu cere'm şi noi reforme în 24 ore şi fiind că nu combatem guvernul actual, puind li-teredeun cot încăpui ziarului şispuind tot soiul de bazaconii luate de prin cărţi, care de care mal vechi şi mai a-runcate la o parte de toată lumea cu mintea întreagă. D. Panu e furios pe noi, fiind că respectam proprietatea şi libertatea de muncă a fle-căruia şi nu ne unim cu d-lul spre a reglementa acţiunile libere ale oamenilor, ci căutăm a îmbunătăţi situaţiunea prin introducerea de reforme chibzuite şi sănătoase care sfi nu atingă însă întru nimic marile principii de libertate şi de ordine pentru care omenirea a jertfit de veacuri atâta sânge şi atâta muncă; d. Panu e furios pe noi fiind că nu’I facem cor cerând sfi se reglementeze totul în această ţară şi statul sfi’şl vâre nasul In afacerile oamenilor, neputâod nimene sfi se mişte ffirfi sfi se loviascâ "«duI de reglemente şi de poliţie. Şi ca se $r‘u.-vik H. ^aiiLr-jfjqvelp d sale furii s’a apucat de lăudat pe colectiviştii de la Vocea Covurluiulul, care nu mal departe de cât în Ianuarie trecut figurab pe listele de candidaţi la deputăţie a guvernului colectivist şi ne fâgădueşte sfi’i mai laude şi pe viitor. Se poate se nu placă d-sale atitudinea noastră de a nu combate guvernul actual, ci a’l răbda din contra până ce ţara în suveranitatea ei se va pronunţa asupra guvernului ce voeşte sfi’şi dea; dar trebue sfi recunoască d. Panu că o asemenea atitudine—chiar greşită dacă ar fi—nu atrage după dlnsa nici un fel de ruşine, pe când este foarte ruşinos şi foarte ignobil lucru de a vedea pe d. Panu de gât cu candidaţii colectivişti căzuţi la alegerile din urmă. D. Panu e liber sfi scrie ce voeşte, dar îl prevenim ca tovărăşii ce’şl caută pe aice sunt prea deochiaţi pentru a’l fi de mare folos. Gât pentru noi lumea ne cunoaşte în deajuns, în cât ne putem dispensa de laudele «Luptei» şi adirec-toruluî el. D. Mihail ţinut eri cu M. llâmniceanu a sus-mult succes înaintea Âpararea din Craiova ocupându-se de rescoala ţăranilor consacră d-lul Stolojanu următorul articol : D-NU STOLOJANU Suntem siliţi se revenim asupra acestui trist personaj politic a cărui scenă a fost, din nefericire, Craiova. Rescoala ţăranilor de la moşia sa HereştI ne-a procurat ocazia se vedem pânfi la ce punct este adevărată iubirea ce d. Stolojanu arat* sătenilor din Doljiă In al căror colegid se refugiase In cele din urmă. Se ştie de toată lumea conduita bizara şi politica cu două feţe ce a practicat în ultimele alegeripoliticianul ambulant. Ga candidat la colegiul I-ih, era apărătorul inlocat al proprietarilor, debitând celor ce-I pretau urechia teorii absurde şi invinuind opoziţiunea că irită pe săteni In contra proprietarilor. tm F9IŢA ZIARULUI «EPOCA» (55) H. W O O D CASTELU TRAGIC PARTEA III V lin candidat în mlaştina — Da, aveam de gând sfi’l duc la doctorul Martin; dar n’am avut încă vreme şi nu ştifl când voi avea. — Dacă m’al lăsa sfi’l duc eii, zise d-na Ven rugându 1, n’aî perde vreme. Cred că mi l’al putea încredinţa fără teamă. — Fâr’ Îndoială, d-nă Ven, zise el zlmbindu-I plăcut: dar n’aş voi sfi te supăr. Supărare, când era vorba de viaţa copilului sfiu ? — Oare putem merge chiar azi, d-le? Întrebă ea cu nerăbdare. — Mă duc sfi întreb pe d-na Garlyle dacă nu’I trebue trăsura astă-zl; ma1 bine sfi luaţi trăsura de cât drumul de fer. ^ Nenorocita se simţi cuprinsă de mâ-J,ie o clipă. Gel gustul d a&j Cariyle j trecea nainte de viaţa copilului sfiu ? Dar Îndată ’şl reveni în fire; îşi lncru-cişă mâinele suspinând. Nu făgăduise de a’şl duce singură crucea ? Carlyle eşi şi sfi întoarse dupe un moment. — Poţi sfi iei când vel voi trăsura, d-na Ven, zise el. ’Ţi mulţumesc pen tru osteneala ce’ţl dai. Era sfi se depărteze, dar Intorcân-du-se : — Adu aminte doctorului Martin, a-dause el rlzănd uşor, că constituţia copilului e în tocmai cu a mamei lui. Asta *1 va ajuta ca sfi ştie ce sfi ’l dea. — Da, d-le. D na Ven sfi urcă repede în odaia sa, unde căzănd In genunchi, lăsă sfi’l curgă lacrimele care o năbuşau. Sfi'l iubească ast-fel mal mult decât or când şi se fie despărţită pentru vecie de densul : ce suferinţă 1 O voce lăuntrică îl strigă a doua oară : — Aide, Milady, aşa al făgăduit că'ţl vel duce singură crucea ? Şi sfi ridică dreaptă şi curagioasă. VI. Ursul Alb Regăsim pe d. Carlyle vorbind alegătorilor sfii din balconul «Capulul-de-Taur,» un balcon mare, unde, dupfi o-biceiul englezesc, era Înconjurat de cel mal de căpetenie amici al sfii. El era un orator elocuent şi Înduplecă tor ; dar sfi fi avut chiBr mal puţin farmec la vorbă, şi ar fi cules tot atâtea aplause. Mai întâi lupta pentru causa cea dreaptă, apoi era iubit de toată lumea ; In sfârşit era protevnicul lui Levison. Acesta vorbea mulţimel adunată în hanul unde fusese silit a sfi adăposti dupfi ce’lisgonise dela«Capul-de-taur». Acolo nu era balcon şi fu nevoit a sfi mulţumi cu o fereastră de la rândul de jos.d’asupra cărei era o Marchiză de zinc, pe care ’l suise ca val de lume, şi unde nu cuteza sfi fac o mişcare de frică sfi nu cadă. Auditorul era, cel drept, numeros ; dar el nu părea de loc bine dispus în privinţa lui, judecând dupfi rlsetele,hui-duireleşi ocarele ce ploaă pe orator. Iu momentul în care ne găsim, auditorii sfi Înmulţise cu numărul acelora care aplaudase pe Carlyle, şi care sfi o-prise în faţa hainului ca sfi petreacă puţin. Tot atunci apâru o caleşâ, a c*rei cal eravi împodobiţi cu panglice albastre şi roşie. In ea sfi afla Barbara, şi trăsura Înainta cu greii din pricina mulţimel. Lev:son se opri, aşteptând ca sgomotul sfi se liniştească. El recunoscu pe d-na Carlyle, dar se feri de a o saluta. Pe jumătate ascunsă de umbrela sa, Barbara se uită la dânsul. Tocmai a-tuncl, prin o mişcare ce’i era obişnuită, îşi dădu capul îndârfit ridicându-şl părul de pe frunte cu mâna dreaptă. Această mână fâr* mâauşe era albă ca de femeie şi un diamant strălucitor sclnteia pe degetul sfiti. Barbara simţi că se schimb* la faţă. I «lata mişcarea de care mi-a vorbit Ri-chard, gândi ea, mişcarea pe care am băgat’ode seamă laEst-Lynne. O I sunt sigur că acest om e misteriosul Thorn şi că Richard se lnşală când zice ca cunoaşte pe Levison I» Trăsura trecu prin grămada de oameni adunaţi In mijlocul strigătelor de vivat şi a saluturilor entusiaste, Barbara saluta şi zlmbea în dreapta şi în stânga, dar Intru cât-va fără a’şl da seamă, căci gându ’i era aiurea. Mişcarea produsă tn mulţime de această întâmplare apropie de odată pe d. Dill de prietenul lui Ebenezer James. Vor-biau împreună pe marginea drumului, când Ebenezer lovi din cot repede pe prietenul sfiă. — Sfi mfi duca la spânzurătoare, de nu vfid colo pe Otway Bethel. In adevăr, nepotul colonelului, abia sosit din Norvegia, îmbrăcat încă cu un vestmtnt de piele de urs alb şi cu capul acoperit cu o căciulă tot aşa, na-inta spre ei. — Cum, d-ta eşti, Bethel ? strigă bătrânul Dill dându-I mâna. Te credeam la polul Nord! — Nu de tot, răspunse el rîzând. Ei, dar ce însemnează mulţimea asta? — Pentru o alegere, şi alt nimic. — Al da, am auzit vorbindu-se ia gară despre aceasta când am venit. Levison e unul din candidaţi. Ia spuneţi, zise el încet, mare lndrăsneală are sfi se înfăţişeze ca pctrivnic al patronului d-tale. — E un ticălos, un nemernic, strigă d. Dill, roşu de mânie; dar n’avea grije, va primi ce i se cuvine, d-le Otway; a şi primit o arvună eri, căci l’aii scăldat bine de tot în eleşteul d-lul Hare. — Zfiu, adause Ebenezer, când a eşit de acolo, par-că era un drac. Prietenii lui rad dus la ban unde l’ad pus In plapome de lână; apoi i-ad dat vin cald ca sfi-1 desbere de apă noroioasă ce băuse. Astă zi par-că nu i s’ar fi întâmplat nimic. — Crezi ca el va birui ? — El, sfi biruiască pe d. Carlyle ? Nici vorbă. — Ia sfi vedem puţin mutra pungaşului acesta, zise Bethel înaintând cu căţî-va paşi; nu l’am vâzut nici odată. El isbutiră sfi străbată printre rlndu-rile dese ale mulţime! şi sfi se aşeze de desubtul ferestrei unde dădea din mâini oratorul; Otway rămase cu gura căscată. — El, da ce n’aiba face acela acolo ? — Cine ? — Acela, care ţine o batistă albă In mâna. — Na, e Levison. — Nu se poate, zise Otway mirat la culme. Cum, el, Francis Levison ? In acelaş timp ochii lui Levison întâlniră privirea uimită a lui Bethel; a-cesta ’l salută din mână, şi în groaza ce'l cuprinse, candidatul era sfi cadă pente auditorii sfii. Dar aceasta nu ţi- . nu mult; cu cea mal mare lndrăsneală, îşi puse monoclu la ochi şi privi pa Otway cu mândrie par că ar fi voit sfi’l spue: «Cine eşti, de cutezi sfi te porţi aşa cu un om de seama mea?» — Cunoşti pe omul acesta, Otway ? întrebă bătrânul Dill, mirat de apucăturile lui. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA - 21 APRILIE 3 Ca candidat la colegiul III schimbase politica, atunci devenise democrat în toatft puterea cuvântului, şi daca i s’ar fl cerut ar fi spus chiar ci e socialist. Lt acest colegii! opozita nu ma; era a-părătoarea sătenilor, ci a proprietarilor In contra ţăranilor. Aci alţi oameni,alte teorii. Toate se schimbaseră ca prin farmec In scurtul timp de 24 ore. Cine n’a văzut pe Stolojanu de gât cu sătenii, blând cu el, glumind cu el, ţinând mici cuvântări Inpreună cu fratele Panache, prio toate hanurile, a pierdut ocaziu-nea de a se putea convinge prin el însuşi până la ce punct se poate degrada acest om. Speculant, egoist peste măsură, intrigant, apucător, acestea sunt cele mai principale trâsuri ce conslituesc firea lui. Cinstea,stabilitatea (fie cât demicâ) în principii, francheţea ’i sunt necunoscute. Acestea sunt lucruri pe cari el, om ui practic, nu le înţelege. El ştie aceasta ; Primo vivere, deinde philosophare. Şi în toată viaţa lui n’a făcut nimic fără ca se nu aibă în vedere interesul săfi şi numai al sed. Dar mă depărtai prea mult de cea ce doreamsăspui despre dlnsulcu această ocazie. Omul ăsta e atât de sucit, în cât fără să vrei te abaţi de la cele ce aveai de zis. Suntem contra răsvrătirilor; dar când am văzut ţăranii de la moşia d-lul Stolojanu vrând să ’i ia la 3 parale pe d-sa şi oamenii ce ’I are la Ilereştl, parcă ne a venit să zicem : bine ii a făcut 1 Căci cine altu a ameţit pe săteni cu făgăduell mincinoase ? cine se făcea frate cu el şi să jura că numai la fericirea lor visează ? cine a spus sătenilor din Dolj că vrea să facă cu ei, ce a făcut Guza la 1864 ? cine f Am publicat o scrisoare a lui Andrei M. Simion de la Teipeziţa ; mal avem alta a unul Dumitru Ionescu şi tot judeţul e înpănat de scrisori la fel făcute dupe un tipic ; căci în toate e vorba să se trimită d-lul Stolojan cereri de pământ însoţite de contractele de în-voeli dintre săteni şi arendaşi, cereri pe care d-sa le va sprijini la Minister. A fost la minister ani întregi şi nimic n’a făcut şi tocmai acum l’a apucat dorul de ţărani. Are săteni pe moşia sa şi înainte de a se ocupa de cel alţi, dupe alte moşii, să vază de dânşii, să II fericească pe el şi apoi pe ţăranii din toată ţara. Să mai pofteasă la noi altă data la alegeri. Să mal ceară voturile colegiului I, după ce a pus sătenii să denunţe ministerului învoelile agricole ; să mal vină iar la ţărani cu minciunile sale obicinuite şi credem că seva găsi cineva se'! trimită la Ilereştl. Acolo se facă fericirea ţăranilor, căci îl stă In mână. DIN DISTRICTE DOLJIU Programul adixiinisti'at.iv al noului prefect. Noul prefect al judeţului Doljiu onor. d. Economu a adresat următoarea circulara organelor administrative : Guvernul actual bine-voind a’ml încredinţa administraţiunea judeţului Doljiu, cred de a mea datorie a vă a-răta ideile ce mi se par juste şi utile, a-supra datoriilor ce d-voastr& sunteţi chemaţi de lege a Îndeplini şi tot-odată a vă atrage atenţiunea, asupra unor rele care reclamă cea mal grabnica şi radicală Îndreptare. In prima linie, vă recomand conştiinţa datoriei, ca principiu fundamental, căci simţimlntul datoriei, este prima datorie a omului public. Atitâia datorie a d-voastrâ o găsim coprinsa chiar în jurămlntul solemn ce săvârşiţi la intrarea In lucrare adică: «De a îndeplini cu sfinţenie sarcina funcţiunii ce vă este încredinţată». Sunt în drept a pretinde de la D-voa-stră, ca pentru o bună şi dreaptă aplicare a legilor, care cad în competinţa d-voastră, să puneţi activitate energică şi nepregetată, cum şi o strictă punctualitate. A doua îndatorire a d-voastră este : de a vă îndeplini funcţiunea ce vă este încredinţată, întru toate şi pentru toţi, cu o probitate esem piară. Integritatea funcţionarilor, cată să fie un principiei nestrămutat şi sever al conduitei lor.—Aveţi tot-d'a-una în vedere aceasta ideiă fundamentala. Gonrupţiunea funcţionarului, acest viţiă degradator, putem zice aproape a perit, graţie cerului în mare parte din ţară : dacă mal vedem critici aspre, dacă mal auzim recriminări amare în astă privinţă, voi pune toate silinţele mele, voiQ întrebuinţa toate mijloacele de care pot dispune, pentru ca să stârpesc din judeţul ce administrez, şi cele din urmă rămăşiţe ale acestui obiceid imoral. Cu cea mal mare asprime şi fără nici o consideraţiune, voiţi pedepsi sever pe funcţionarul abusiv. A treia îndatorire, vă recomand ca relaţiunile d-v. cu proprietarii, arendaşii, locuitorii, cum şi cu toţi funcţionarii inferiori, să fie cât se poate de binevoitoare. Regulele bunel creşteri trebue să vă conducă în purtarea d-v. ca oameni publici. CautaţI a vă atrage şi merita stimaşi respectul locuitorilor, prin o conduită demnă, ce reclamă caracterul oficial cu care sunteţi investiţi. Primiţi, în locul unde esercitaţl funcţiunea d-v., pe toţi oamenii ce vin să reclame dreptate, şi ascultaţi plângerile lor cu ace aşi bunătate şi atenţiune, fără deosebire de condiţiune socială ; cel slabi ca şi ceî puternici, amicii, inamicii trebue să fie egali înaintea legel. Nu este nici drept, nici cuviincios a vă arăta către unii familiari, iar către alţii aspri, neapropiaţi ori trufaşi, căci perdeţi încrederea publicului şi inspiraţi ură în loc de stimă şi iubire. A patra îndatorire, pe lângă altele este a face ca în plasa ce vă este încredinţată să se respecte ordinea, luând cele mal severe şi mai serioase mesuri pentru a împedeca verce turburare sad comiterea altor crime. Or ce turburător sau instigator se va aresta imediat şi se va da pe mâna justiţiei. Am crezut de trebuinţă a vă trimite această circulară (atât d-v. cât şi către fie-care primar în parte, la care veţi a-vea grijă a o trimite) şi a vă arăta principiile ce ea conţine şi cari vor fi crezul administraţiunit mele. Aceasta nu am fâcut’o pentru ca să mă achit de o datorie cerută de obiceiu, şi ca să văd apoi că peste puţin veţi uita ideile ce v’am espus. Ed mi-am propus alt-cevamaî serios: cer cu tot dinadinsul ca îndată ce veţi primi aceasta circulară, să vă puneţi serios la lucru şi să vă conformaţi în tocmai principielor ce v’am espus. Veţi cunoaşte că void fl foarte riguros până la cea mal mare asprime contra celor ce nu vor urma aceste consilii; nu numai că void cere destituirea lor, dar îl void da şi pe mâna justiţiei. Spre acest sftrşit void începe a face revisie prin judeţe, şi void lovi reul cu asprime, dar cu dreptate. Prefect, IV. Kconomu. Director, A. I. Locusteanu. INTIMP1NARI «România Libera» publică următoarea scrisoare ce ’i a fost adresata de d. N. lanolescu, inspector al poliţiei capitalei: Domnule Redactor, Văzând cele publicate în «Democraţia» de la 15 şi în «Voinţa Naţională» de la 16 curent, relativ la acuzarea ce mi se aduce că ed în calitate de inspector al poliţiei Capitalei am Înlocuit pe d. comisar Râmniceanu, pentru cu-vîntul că acesta acum patru ani mi-ar fl făcut un proces-verbal de furt a unor obiecte de la fosta mea soţie, astăzi, obţinând autorizaţie, de la şeful med, vid a răspunde: In luna August 1884 am cerut Parchetului Ilfov, prin petiţia înregistrata la Nr.. ca să ordone a fi asistat de un agent al forţei publice spre a mă duce în casa fostei mele soţii—de care nue-ram încă definitiv divorţat—spre a’ml lua rufăria şi hainele. D. procuror Andronescu a delegat pe comisarul secţiei 29, pe d. Râmniceanu cu care m’am transportat în strada Justiţiei Nr. 8 locuinţa fostei mele soţii fiind faţă şi d. Coengiopolu pe atunci ofiţer de gardişti. După ce mi-am luat obiectele mal sus menţionate, s'a făcut proces-verbal în regulă, menţionându-se în el a-nume obiectele luate şi recunoscute de fosta mea soţie ca proprii ale mele şi date de buna sa voe, s’a iscălii acel proces de cei presenţl şi ne-am retras, iar procesul-verbal s’a înaintat locului competent. Pentru stabilirea adevărului, dând esplicaţiunile ce preced, las totodată la redacţiunea ziarului «România Liberă» o copie legalisată după actele în cestiu-ne spre a servi ca piese de convingere pentru acel ce ar voi să se intereseze. Acesta fiind purul adevăr, las ca opinia publică să aprecieze despre serio-sitatea informaţiunilor publicate de «Democraţia» şi «Voinţa Naţională». Primiţi, vă rog, d-le redator, asigurarea distinsei mele consideraţiuni. Hicolae lanolescu. Primim din partea d-lui V. Maniu următoarea întâmpinare : On. domnule director ! Cu mirare mi-a fost sâ văd publicat în numărul de ieri o afirmaţiune jignitoare pentru mine şi cu atât mal nedreaptă cu cât de fapt, ea este absolut necorectâ şi contrariă adevărului. Efl colectivist ? Eli m'am retras în fata d-lul P. Protopopescu, şi încă în urma succesului obţinut de d. Chrisenghi la col. al Il-lea? Eroare în totul şi în toate ! Este oare a-titudinea mea în cestiunea Apanagiulul, în a Iul Goetz, în a Convenţiunel Consulare, o atitudine de colectivist şi apoi tot ce este colectivist în ori ce partid, să fie oropsit ? Nu intru în amănunte.'asupra definiţiu-nel, cualificativulul de Colectivist! Ar fi multe de zis şi multe de rectificat. Mă mărginesc a vă încredinţa şi acum că nu mi’am pus candidatura, şi că nu m’a speriat uriaş reputaţiune a d-lul P. Protopopescu cu atât mal puţin succesul d-lul Chrisenghi. Mă cred nedreptăţit a me plânge pentru modul cum s’a înlocuit desminţirea mea prin o simplă rectificare pe pagina ultimă. Încredinţat că de astă dată veţi da locu de onoare pe prima pagină şi acestei replice, menţinând şi prima mea desminţire ast-fel cum am avut onoare avo presenta, vă rog se primiţi încredinţarea prea distinsei mete consideraţiuni. V. Munţii. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Calea!.—Marin Stancu a fost condus la secţia 17, fiind ca trecând cu căruţa sa pe soseaua Ştefan cel Mare a călcat peste picioare pe copilul lui Io-niţă Barbu. —x— Rătăcit.—S’a găsit un copil în etate de 4 ani, rătăcit pe stradă. S’a condus la secţia 13. —x— Obiect găsit.—S’a găsit un ceas de damă de d. Iosif Maliski, care l’a dus la poliţie. —x— Contrabanda. — Vasile Barbu e contrabangiQ de meserie. Voind erl a intra în oraş cu două băşici cu spirt a fost prins şi condus la secţie. —x— Foc.—Incendiul din Colentina a fost causat de ţigările aprinse ce nişte oameni au aruncat asupra scândurilor. A T EDITIUNE citocm coLiiiimi i mim LA CONSILIUL DE RESBOIU DIN CRAIOVA (Prin fir telegrafic) Şedinţa de la 20 Aprilie t HH8 Declinarea conipeltntei Şedinţa se deschide la amiazl. D. Cornea relevează necompetinţa consiliului dea mai judeca pe colonelul Maican, care a fost deja condamnat şi nu maî face astăzi parte din armată. Hespunsul colonelului larca Comisarul regal, in replica sa, dovedeşte in chipul cel maî netăgăduit, că consiliul are dreptul de a judeca pe foştii militari, când delictele de care sunt acuzaţi aii fost comise pe timpul când eraţi încă militari. Colonelul Maican, adaogă d. comisar regal, n’a fost încă tradus înaintea consiliului de reformă şi nici nu esislâ vre un decret în această privinţă. Deci, ei trebuie judecat tot după legile militare. Replica d Iul Cornea D. Cornea este de părere că consiliul nu poate şi nici nu trebuie sâ judece de cât pe membrii activi ai familiei militare. Colonelul Maican nu mai poate fi judecat astăzi de cât de societatea civilă, de oare ce el nu mai face acum parte din familia militară. D sa mai observă că consiliul de reformă nu este de cât un biurou de înregistrare şi decretele regale nu servă de cât numai la aceea d’a se aduce faptul la cunoştinţa publică. D. colonel Iaroa, comisarul regal, arată că consiliul de reformă nu este numai de cât dator sâ reformeze pe colonelul Maican. Deci el se află astăzi In astivitate şi trebuie sâ fie judecat de consiliul înaintea căruia se află. Respingerea escepliuuei Consiliul, in urma unei scurte consfătuiri, respinge escepţiunea ridicată de a-părare. D. Petre P. Carp, ministrul afacerilor streine s’a dus se petreacă serbetorile Paştelor în mijlocul familiei d sale la moşia Ţibâneşti din judeţul Vasluiu. * Aflăm că d. Nicolae Eleva şi amici d-sale vor scoate în curând un ziar care va purta numele de Disidenţa. Urăm de pe acum isbâudă noului confrate. X D. Ion Ghica ministrul plenipotenţiar al României la Londra a părăsit capitala azi capitala ducenău-se la proprietatea d-sale Ghergani din judeţul Dâmboviţa, de unde, îndată dupe sărbători, va pleca la Londra, insă pentru a relua funcţiunile sale, dar nu pentru a’şi presinta scrisorile de rechemare cum a spus un confrate. X Comisiunea însărcinată cu ancheta asupra situaţiunei bâncei naţionale a început azi lucrările sale. Ea a cerut mai întâiu se i se pună la dis-po8iţiune suşele titlurilor de rentă emisă. X Un exemplu de imitat Cu ocasiunea sărbătorilor Paşteli Clubul Tinerimeî a îmbrăcat şi 1 călţat cu cbieltuiala sa 50 de bău şi 40 fetiţe din şcoalele publice pr mare ale Capitalei. Sperăm că cele-l’alte cluburi nu vor rămânea mai pe jos. Consiliul comunal al oraşului Huşi este disolvat. X Maî multe consilii judeţene, intre altele acele de Putna şi de Teleorman, vor fi disolvate în curând. X Lăcustele care au servit guvernului colectivist de pretext pentru a chieltui atâtea sume de bani sau ivit din nou în Dobrogea. X Condamnaţi pe care ministrul justiţiei îi a recomandat clemenţei M. S. Regele cu ocasiunea serbetorilor Paştelor sunt in număr de 35. X La alegerea care va avea loc la 29 Aprilie curent pentru fotoliul de deputat al colegiului l-iu de Ilfov îşi pun candidatura d-nii Constantin C. Arion şi Pană Buescu. X România liberă spune că mişcarea privitoare la parchetul de Ilfov va apărea mâine. X Membrul Curţii de Compturi desemnat pentru a face parte împreună cu d. secretar general al Ministerului de finance şi cu d. director al comptabilităţei publice din comisiunea de anchetă asupra Bâncei Naţionale este d. Gheorghe Laho-vary. X La desminţirea cam maliţioasă pe care România liberă ne-o dă cu privire lainformaţiunea noastră asupra administraţiunei Scoalei de agricultură de la Herăstrău, răspundem că aoeastâ informaţiune ne-a fost comunicată de o persoană demnă de toată încrederea şi în măsură de a cunoaşte foarte bine cele ce se petrec la zisa şcoală, de oare ce ea o-cupă un loc destul de înalt în serviciul oficial al agriculturei şi a fost chiar adesea obiectul celor mai măgulitoare laude din partea foei sus menţionate. X Domnii Alexandru Holban şi Vasile Pogor sunt numiţi ephori ai stabilimentelor Sfântului Spiridon din Iaşi. In al treilea loc de ephor a fost menţinut d. Leonida Panopulo. CONGRESUL DIDACTIC Şedinţa de la 20 Aprilie Şedinţa se deschide la ora 1 1/2, sub preşedinţa d-lul profesor universitar Petrescu. Se citeşte sumarul şedinţei de ieri. D. N. Kirilov cere cuvîntul spre * face o mică rectificare asupra sumarului. Preşedintele. In ce calitate ? D. N. Kirilov. In calitatea mea de profesor. Nu se dă nici un respuns d-lul Kirilov. O curată başibuzucie din partea biu-roulul. Se pun la vot următoarele deside-rate : «Congresul corpului didactic exprimă dorinţa ca pe viilor programa tnvăţă-mlntuluî primar să fie alcătuită în mod analitic. «Congresul corpului didactic exprimă dorinţa ca cartea de citire să înceapă cu bucata de lectură care să trateze despre obiectele din cercul vieţei şcoa-lelor.» Aceste două desiderate se votează cu majoritate. D. N. Ionescu, vorbind în privinţa a-cestul din urmă desiderat, arată cum trebue să fie compusa cartea de citire. D-sa aduce ca probă o carte de citire a unul canton din Elveţia. Această carte, spune d. Ionescu, începe cu geografia şi cu noţiuni istorice asupra Elveţiei. Acestea le învăţ maî Intâiti copiii din ace! canton. Dupe d. Ionescu mal mulţi alţii iad cuvîntul, arătând cum trebue formată cartea de citire. D. Dobrescu dă citire unul desiderat, prin care se cere armonisarea obiectelor de studiii. Astfel, spune d. Dobres-cu, se întlmplă ca profesorii de religie se explice mai multe fapte ale naturii contrariu teoriilor care sunt admise de istoria naturală. D. Caliţa da câte va explicări. D. Gruber, într’ocuvlntare sănătoasă şi drastică, combate şi modul cum se urmează discuţia şi spectacolul nu tocmai frumos pe care ’l presintâ Congresul didactic. Aceste cuvinte provoacă un mare scandal printre rândurile profesorilor. Ar crede cine-va că se găseşte la o Întrunire publică colectivistă. Urmându’şl discursul, d. Gruber se ridică energic contra interpretaţiunilor greşite ce se daU istoriei naturale. Mulţi preoţi Întrerup pe orator, zicând ca nici o dată nu s’aU făcut interpretări greşite de profesorii religiei. Dupe o mică adăogire a d-lul Gruber, se sfîrşeşte cu desideratele. D-nul C. C. Dobrescu luând cuvîntul, spune ca lucrările Congresului sunt sflrşite, şi acum nu va fi în cestiune de cât : 1) epoca în care trebue să se ţină viitorul Congres şi 2) locul unde se va ţine acest Congres. Adunarea hotărăşte ca epoca să fie aceeaşi, iar ca loc sa ales I şiu. D. Barbu Constantinescu roagă pe d. www.dacoromanica.ro preşedinte să intervie pe lângă guvern ca Bă dea biletele gratis profesorilor cari se vor întruni anul viitor la Iaşi. D. Dobrescu. Arată că cestiunea care va fi discutată va fi aceea a organisărei scoalelot normale. D. Barbu Constantinescu e de părere ca să se lase fie cărui dreptu de a gândi la ce anume trebue să se restrângă discuţiunea viitorului Congres. Se iveşte o lungă discuţie în privinţa obiectuluidiscuţiunel congresului. Se menţine punăndu-se la vot discuţiunea asupra organisărei scoalelor normale. D. Troteanu declară sesiunea Congresului închisă şi la orele 4 şi jumătate ridică şedinţa. ULTIMA ORA AGEXTIA HA VAS Filipopoli, i Maiii. — Măsura vamală luată de Poarta pricinueşte lu Rumelia o mare nemulţumire. Guvernul speră că va face pe Poartă să revină asupra hotarlrii sale; dacă nu, el va fi silit să ia măsuri eficace pentru a ocroti interesele Rumeliei. Solia, 1 Maiii. — Cercurile guvernamentale cred că lntrevorbirile relative la convenţiunea de unire a drumurilor de fier vor cădea, din causa relei voinţe a Porţii care pare a avea intenţiunea să lege o cestiune vamală de aceea a uniri! drumurilor de fler. Gabrova, 1 Maiii. —Prinţul a sosit la 2 ore. 1 s’a făcut o primire foarte călduroasă. Oraşul era Împodobit cu flori, verdeaţă şi drapele. Populaţiunea întreagă era în sărbătoare. Prinţul visită şcolile şi diferite fabrici. Pretutindeni a fost primit cu en-tusiasm. Astă seară, oraşul şi colinele înconjurătoare, sunt iluminate într’un mod strălucitor. O mulţime compusă din 3,000 persoane avănd în cap corul liceului şi o musicâ a venit să facă o ovaţiune în faţa casei ocupate de prinţul. Acesta a ridicat un toast pentru Bulgaria independentă şi pentru prosperitatea oraşului industrial Gabrova. Mâine prinţul pleacă la Tlrnova. Belgrad, 2 Mai. — Intr’o circulară adresata şefilor legaţiunilor sărbeştl ministru afacerilor străine expune pr^' grama guvernului. El face să se observe că acesta se ţine în afara de partidele din cari fie care conservă libertatea sa de acţiune. In limitele arătate de legi. Cât pentru politica sa din afară, guvernul se va sili să menţină şi să întărească bunile sale relaţiunl cu toate puterile, In interesul chiar al independenţei naţionale sărbeştl. Atena, 2 Mai. — D. Conduriotti, ministru al Greciei la Constantinopol, ia un congediu. El nu se va întosrce la postul său, înainte de numirea unul ministru turc la Atena. Opiniunea publica în Grecia este foarte surescitată. Zanzibar, 2 Mai. — Se anunţă din Kibero, localitate situată pe marginele lacului Albert-Nyamza, că, la 2 Noem-bre, Em'n-Bey a făcut o recunoaştere pentru a descoperi pe Stanley, dar fără a culege vr'un indiciu. COHESPOXDFiVTA DE EST Belgrad, i Mai. — Sorginte autori-sată.— Mai multe bande de resvrătitorl şi de emigraţi bulgari aii fost descoperite la graniţa bulgară în districtele Niş şi Pirot, tocmai când se pregăteaţi să năvălească In Bulgaria. Măsuri foarte aspre ad fost luate pentru desarmarea lor. Berlin, i Mai, 3 ceasuri.— (De la corespondentul nostru special). Erl profesorul Bardeleben, după tntăia vizită la împăratul, a declarat împărătesei că poate da cele mal bune şi asigurătoare proorociri. Astă-zl Insă cei d’aci sunt foarte îngrijiţi. După o noapte rău petrecuta, Împăratul se simte slab; n’are pofta de mâncare; ’l doare capul şi ’l apucă friguri. Toate raporturile cari trebuead făcute Împăratului nu vor mal avea loc. Bruxela, 2 Mai. — Dupâ cele din urmă ştiri sosite de La Eaye starea regelui Wilhelm e desnăjduită. Viena, 2 Maiii.—Conferinţele între miniştrii amândoror părţi ale Manor-chiel ţin mered. Caeditele cerute se ridică la 54 florini aproape. Delegaţiunile se vor întruni la Pesta in lntăiele zile alelunel lui luni.. SINGURUL DEPOU cu VINURI SPECIALITATF ESCLUSIVV INDIGENA ALBE SI NEGRE Calea C&larasilor Nr. 1 Din cele maî renumite dealuri, şi in special din Gol Drinci, Disfriclul Mehedinţi. Puritate garantata, constatata chiar de onor. EJone a Spitalelor civile prin analiza chimică. 1‘reoiuri foarte moderate Să trimet la domiciliu franco tn cantităţi mari şi mici cu vadra tn butelie şi în bu-toae de or-ce mărime. TH. D. costi.v 607 Calea Călăraşilor Nr. i. A apărut de sub tipar : SĂNĂTOS ORI NEBUN? Conferinţă ţinută la Athened de d. dr. Urach ia— De vînzare la toate Hbrariil», Preţul 2 lei. EPOCA — 80 APRILIE farmacia CHR. ALESSANDRIU română .ii.,».- i .Tat.m ii,i hjS A VIS | Prepamţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit un cult e adesea denaturat de unii relegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiunl In locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor, public a nu primi de căi flacdne originale VINUL COPIILOR PREPARAT DK CHR. ALESSANDRIU Farmacistul Curţii Regale Etatea cea fragedă a copiilor 'I face a se Îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni In sus; .tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului. lată-resce dseie şi dă putere muşchilor.—Modui Întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce inşotcţsce fie ce sticlă. Preţ ill 1$ lei. Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită în faţa tl-lor doctori şi clienţii ce aH constatat foldse surprintjCtdrC e GUDRONUL ALESSANDRIU care se Întrebuinţară cu succes contra durere! de piept, tusei provenită în urma guturaiului, iritaţii'ni ale peptulu! astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de măn-care, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus lntr’o litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu mult succes la copil contra bâlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron tn apă sa charată sad lapte dulce 2—3 ort pe di. 2 lei fl. Emplasture gudronat dia P&uvre Hozntne (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 leu ruinul. Capsule elastice ou ulei de Riolnâ (Alessan-dllu).—O dosi, cutia a 4 capsule 1 led, a 6 capsule I led şi 25 bani, a 8 capsule 1 led şi jo bani. CASA DE SCHIMB I. M. F E R M 0 Strada Lipscani, No. 27 Cunpers si vinde efecte publice si face or-ce schimb de moneii Cursul Bucureşti 19 Aprilie 1888 5 0/0 Renta air.ortiBabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, du Stat 6 0/0 Onlig deşt drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 6 o/0 Sens Tune urbane 6 ojo Scris. funo. urbane Urbane b 0/0 laşi 8 Om împrumutul comunal Oblig Casei pens (leilOdob.) Împrumutul cu premie Acţiuni baucei tmtion. Acţiuni -Dacia-Homănia» » Naţionala * Construcliuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini auutriaci Tendinţa liulş it£t Cump. Vend. 92 92 1 2 8i> 1/2 90 90 1/2 91 10;. 1 2 105 3 4 90 90 3,4 103 1 3 104 1'6 3/4 97 85 1 2 85 3 4 75 1,2 76 73 1/2 4 2)0 215 35 37 96) 970 230 240 200 220 78 80 1 50 1b 75 15 50 15 75 2 01 2 02 DOMNILOR COFETARI DIN TARA Bucureşti. — C2 ilea Victoriei Vo. 7 7. — Bucureşti Pentru a da o ntaTmare desvoltare «Industriei Kationslen am arangeat Fabrica cu maşinile cele mal perfecţionate şt forme noi, care tml permit a resista In faţa or-carel (auritmir atât tn calitate cit şi preţuri; pentru care dar rog atât pe onor. d-nl Cofetari cât şi pe consumatori a pune la proba spre a se convinge, cacl am cautat a lucra şi asorta mal bine ca toţi anii cu toate articolele ce produce această Fabrică precum : Fondat Garnit, si cu Creme; Praline de Chocolal cu Crem; Vanilie, Cacao. Pistasche, Nou get, ctc. Pastile de Chocolal, Pastile Gome diferite forme, Choeolat a la Creme forme cadburrs: Bomboane englezeşti 2z feluri Rockes Drops la cutii 6 şi io chilo şi cu etichete streine, Vien şi London, asemenea şi la Borcane sistem Klark Nikolas, Englezeşti şi la cutiuţe de lux. UN MARE DEPOSIT DE TOT CE ATINGE BRANŞA COFETĂRIEI Precum t Frunze si Cori pentru Garnituri. Hârtie pentru torte. Tăvi si Glande, Culori vegetale sl Cote, Choeolat, cuverturi peutru lucru, l'n* de cacao si gusturi pentru Bomboane oel mai mare depou dm tara al productelor caii elite de Paris si Drageuri D-niT Cofetari care doresc a avea Preciurilc corente ţi catalogul special, sunt rugaţi a'ml seri şi le voi trimite franco la domiciliul doritorilor; şi pentru o mal mare înlesnire a d-lor Cofetari din provincii, am Înfiinţai o Magazie de Transit de unde se vor vinde şi expedia mărfurile cu preciurile mai căzute ca din Capitala fiind scăzute şi acsizele comunei Bucureşti; iar pentru d-nil particolarl consumatori la ocasie de Logoduc. .\untl, Botezuri si Soarele, ce vor voi se cunoască industria ţc-rel se fac următoarele preeiurl: Funda t os dat de 3o f Iun hco lei 4. o, Praline <0 bani cutia. ADMIRABILA NOUTATE! MOLDACOT ROTATIV PATENT LONDON FORTAtIVA DE BUZUNAR Cu duble ■nipuusuturi ne-dcMeuaatonre Sinapismal Alessandriu, muştar in foi. - Acăstâ preparaţiune esperum nută de aulori'.âţilc mistre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-ţieridre tuturor celor-l-alte preparaţiuul strf.rie, şi chiar celui de Rigollot. Cutia t lefi 50 bani. 4 v Vinde Q; din m I vralgii le mal greneie 1mp ouera < ţâre \ Capsule oleo-b&ls&mloe-santaline (Ales- saridriu).—Remediu sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculanteut) la bărbaţi, fie în stare prds-pită, saă ori-cAi de lnvechţtă, se vindecă prin Întrebuinţarea une! cutii ce conţine 100 capsule, combinate Bst-lel pentru nn tratament de vindecare complecta.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce insoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei. A se observa pe capacul cutie! semnătura, cotârc roşie, şi a nu v£ debita alte capsule de a cit ora eficacitate nu se garantdzfi. Se trămite contra raandAt postai In ori-ce localitate. Vindec ta ţii le. colice he- patice verşi * luri nerve- etc DE VÎNDARE LA f'^INCIPALELE F Aii MACII DIN ŢEEA. In localităţile unde nu as găsesc aceste preparate cererile să se faoă la Farmacia Română Bucuresci ţi contra mandat postai expediez in orl-oe localitate calea victoriei 77, BUCURFSCI, e aflu depoul generui Rog nu confundaţi GEAKD HO. EL OSi BOULEV£ RD Unde li-ebue sc se adreseze or-ce comande Onoratul public este iug;.l a ^e■Li la D» pv ul gtnerai ca sg se convingă de buna funcţionare a acestor maşini. Se trimiîe aceasta nr ş'rft cu instrucţiune contra unui mai dat j os-tai de lei 27, franco în toate ţara. 682 A. CbIca 1 ictorici, Colini Hotelului Coutineotal, ’is-a-vis de Tentr-u ÎX'nlional Atragem atenţiunea onrabilului publi ca în desvoltarea ce ’si-a luat fabricatiunea noastra putem oferi o MARFA EMINAMENTE SOLIDA fara a conţine intt’ânse alt material de cât pi®le si nu Carton precum se gaseste in cea mai mare parte din fabricatiunile streine, rugam pe onor. public a da ATENŢIUNE MARCEI FABRICEI noastre, orl-ce pereche «le {(bete ţiurlâiid mar> a lubricei noastre sunt garautate de noi KohDQ; Pitesli: M. t. Sates iu; T. Jiu ; Marcus et Spinter; R.-Velcea: I. llorovitz; Roman: Fraţii Rosenfe d; T -Ocna: Ovanes Ştefan; Giurgiu: Cu stanu, IVI. TIT. IVI A. V IDITLb A et Goiaap. Tipog-rafia Ziarului Pari» Girant re&ponfita&il, G, Georgesou