ANUL m No. 724 A DOUA EDITIUNE MERCUR! 20 APR1UE (2 MaI) 1888. NUMERUL 15 RAM NUMERUL ABONA MEXTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAHEI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D‘A«UNA ÎNAINTE In Bncnrp^ri: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandat- poştale. Pentru I an 40 lei, 6 laoj 20 lei, 3 luni 10 lei. In Streinrtale : La toate olticiele poştale din Uniune, prin mandate poştale Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA RE DAC ŢI UN EA mv*r i ... * M APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA ŢI UNEA NUMERUL 13 DAM NUMERUL' AXLVCIURILi: DIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINI»' TRATIA ZIARULUI I.a Paris : A "mor Havas, Place delaBourse, f Anunciurt pe pag. IV, linia 30 nani; anunciurt s' reclame pe pag. III, 2 lei linia. LA paris: segasestejurnalul r.u 15 cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Ger» uiain. Alo. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI IVo. 3,—IMatza Episcopiei,—Xo. îl Xo. îl.—Piatm Episcopiei.—No. 3. E'gpatt1 >-k ■■ imray* REFORME NATURALE TRECUTUL MIŞCAREA PRIN JUDEŢE UN RESPUNS COXGRESU DIDACTIC UN APANAGIU te Daca răscoala ţărănească din zi-lele din urmă, a dat un nou caracter de actualitate reformelor privitoare la îmbunătăţirea soarteî ţăra-nilor, ţinem a constata că noi toţi, cei din coaliţie, recunoscusem nu de azi, nici de eri, necesitatea acestor reforme şi constatasem de mult starea miserabilâ a ţăranilor. Trebue se fie bine stabilit acest lucru, că reformele care se vor săvârşi şi la îndeplinirea cărora dorim se ne asociem din toate puterile noastre, nu vor fi consecinţa revendicaţiunelor urmărite prin căile revoluţionare de sătenii din unele localităţi, şi că numai singură pre-senţa colectivităţii la putere a împiedecat realisarea lor, atât în ces-tiunea ţeranilor cât şi în or-ce altă ramură a activităţii publice. Pentru ca reformele într’un stat se fie durabile şi se aibe caracterul unor remedii stabile, fără de care, nu pot contribui la nici un folos, fie imediat, fie mai îndepărtat, se cere în tot-d’a-una a sa avea în vedere două lucruri. Trebue, mai întâi u, ca aceste reforme se derive dintr’o necesitate mai dinainte recunoscuta şi apoi ca această necesitate se resulte dintr’o stare de lucruri bine studiată şi pe deplin cunoscută. Uu alte cuvinte, o reformă, or care ar fi ea, atunci numai se impune, când realisarea ei este privită de toţi ca resultatul natural al trebuinţelor generale, iar nu ca produsul grabnic al unor revendicări tumultoase. Un guvern, inspirat de binele public, va şti tot-d’a-una se propună la timp reformele naturale şi remediile indispensabile. Guvernul lui Ion Brătinanu însă n’a voit nici-odatâ se se preocupe de starea de lucruri creată de vremuri şi de desvoltârile economice ale terii. De aceia dânsul, în loc se grăbească reformele care ar fi adus o ameliorare generală, a opus din contra o resistenţă încăpăţînată la toate propunerile ce i s’au făcut. Dintre acei cari şi-au dat semade trebuinţele de reforme am fost, credem, noi printre cei d’intei, şi dacă cuvîntul nostru era ascultat, de mult s’ar fi adus remedii la starea de azi a lucrurilor şi n’am fi asistat la revendicările şi mişcările cari s’au semnalat zilele trecute printre ţărani. Acum se lucrează cu activitate la întocmirea şi realisarea reformelor întârziate de colectivitate. Se fie bine stabilit inse că ele trebue se fie fructul unor necesităţi de mult simţite, iar nu resultatul revendicărilor de ocaziune trîmbiţate de unii. Dacă toate reformele ar fi pornite din sentimentul cam înflăcărat al câtor-va speculanţi de idei, unde ar începe şi când s'ar sfirşi cu ele ? Ţara vrea reforme serioase astfel precum de atâtea ori am spus’o; ţara însă e contra mişcărilor şi revendicărilor revoluţionare. TELEGRAME AGEXTIA HA VAS Berlin, 30 Aprilie. Buletinul oficial de la 9 ore dimineaţa spune că noaptea a fost liniştită. Frigurile aii dispărut aproape Starea generală nu s’a schimbat. împăcatul a dormit mal multe ore, fără întrerupere. Tuşea şi ex-peotoraţiunile continua a descreşte. Vlena, 30 Aprilie. Se anunţă din Belgrad «Corespondenţei Politice» că clubul radical a hotărăt să trime*ţă regelui o deputaţiune, pentru a-I declara că radicalii vor urma asemenea calea legală pentru a încerca să reaiiseze în viitor principiile lor politice. Paris, 30 Aprilie. Preşedintele Repub'icel a sosit la Roche-fort unde populaţiunea l’a aclamat. Paris, 30 Aprilie. Intr’o scrisoare publica, generalul Bou-lariger protestează în contra simţiminte-lor belicioase ce i se atribue. Roma, 30 Aprilie. Resultă din documentele publicate în «Cartea Verde» că Negusul, în loc de a cere pacea, a respins cu dispreţ propunerile ce Italia l’a făcui în acest sens. CORESPOXDENTA DE EST Paris, 30 Aprilie. La a’egerea de eri a unul deputat în departamentul Haute Savoie, d. Brunier republican a fost ales cu 22,000 voturi; iar radicalul d. Marchard n’a avut de cât 13,000 voturi Resultatul altei alegeri în departamentul Isere nu se ştie încă posiliv. Berlin, 30 Aprilie. «Berliner Tagblatt» anunţă logodna u-neia din Bicele Împăratului Germaniei cu marele duce moştenitor din Rusia. Varşovia, 30 Aprilie. Ziarele oficioase ruseşti desmint ştirea adusă de «Czas» privitor la întheerea u-nul concordat pe următoarele base: nunţiatura la Petersburg; numirea a 3 epis-copl şi înfiinţarea de seminare. Berlin, 30 Aprilie. Corespondentul Iul «Correspondance de l'Est» vesteşte dintr’o sorginLe autorisată ci, dacă Rusia nu va proceda cu bruscheţi, ea va birui în Bulgaria, fiind-t-â Germania nu are nici un interes în ceşti unea bulgară. Paris, 30 Aprilie. Eri a avut loc un duel între ziarişti dd. Ilabert şi Dupuis. Acesta din urmă a căzut îndată mort la întâia tragere. D. Habert şi martorii aii fost arestaţi. Bruxela, 30 Aprilie. Comitetul central bonapartist a dat ordin imperialiştilor din departamentele Isâre şi Haute Savoie să voteze pentru generalul Boulanger în alegerile de eri. Paris, 30 Aprilie. D-ni Dupuis şi Habert nu sunt ziarişti ci pictori. Bordeaux, 30 Aprilie. La eşirea dela teatru, boulangişti aO flu-erat pe preşedintele Republicei; s’aO făcut mai multe arestări. TRECUTUL Cabinetul Th Rosetti venind la putereîn urmaderăpânârai eolectivi-tâţeî a anunţat care va fi de o cam dată programul seu moral, câcî nu era nici ceasul, nici vremea se a-mănunţeasoâ programul seu politic. Rescoala cea mare a opiniuneî publice, fusese îndreptată nu contra cutârui sau cutăruî program politic prea liberal sau prea retrograd ; nemulţumirea generală isvorise nu din cauza unor principii, unor idei, ci din cauza mocirlei în care se tăvălea fostul guvern cu apărătorii sei. De acea, făgăduind înainte de toate o strictă legalitate în ramurile administraţiunel publice, preşedintele noului Consiliu de miniştrii preciza că va întreprinde fabuloasa operă a desinfectâreî Statului român, cangrenizat de duoi-spre-zece ani, Frumos va fi negreşit viitorul a-cestei ţări In zioa când aceasta operă va fi terminata, dar pentru a ajunge acolo guvernul actual ar trebui se părăsască mersul încetinel a brosş-telor când e vorba de schimbarea unor funcţionari, şi fnal ales, înainte de toate, ar trebui să nu arunce vălul uitârel pe trecut. Nu e aci vorba de răsbunărî, e vorba de pedepsire, e vorba de legalitate. Trecutul e şcoala viitorului; prin urmare acest trecut trebue readus cu nepârtinire în faţa opiniuneî pu-blicp, şi petele ce se vor găsi pe densul nu trebue să fie spălate sau lăsate la lumină, de cât prin sentinţe judecătoreşti. Dica în vremurile d-lui Ion Bră-tianu, toate denunţările ce s'au făcut au rămas la dosar, în vremurile d lui Th. Rosttti ele urmează se fie cercetate. Sunt falş uri în acte publice care s au comis, spre pildă, în timpurile alegerilor comunale din Bucureşti; ziarul nostru a reprodus prin fotografie căijţi de alegători cu semnăturile falşificate şi cu declaraţia a-legătorilor că ei n’au fost la vot şi că semnătura lor este plăsmuită; Sunt la Ministerul Instrucţiune! publice plăţi ordonanţate de d 1. Slurdza, fără se fi fost bugetul votat; sunt altele făcute pe socoteala Ministerului de către Banca Naţionala în contra tuturor reguleior comptabilitâţei Statului; Sunt hoţiile lui Simulescu şi Radu Mihai în afacerea construire! penitenciarelor ; Sunt Miniştrii care au furat ceasornice, pungi şi brăţări ; Sunt împrumuturile deguisate făcute de guvernul trecut la Banca Naţională şi emisiuni de bonuri de tesaur depuse la băncile streine; Sunt mii şi sute de falşuri, de tâ.harii, de hoţii ; îutr’un cuvent este tot trecutul colectivităţei care trebue puricat, căci daca guvernul actual va lesa se treacăzilele şi sep-tămănele fără se facă nimic, are se treacă apoi lunele, au se treacă anii şi apoi... Apoi colectivitatea va ridica capul zicând că: «nici usturoiu n’a mâncat, nici gura nu ’i pute !» Afia. MIŞCAREA PRIN JUDEŢE O ÎNTRUNIRE L A TECUCIU Ziua de 14 Aprilie a fost o adevărată zi de sărbătoare pentru judeţul nostru. După 12 am de asuprire am văzut In fine şi noi o alegere liberă. Adminislra-ţiunea locală—ne facem o datorie plăcuta a o recunoaşte—nu s'a amestecat de loc în alegere. Guvernul s’a ţinut ast fel de cuvântul său ; i suntem recunoscători. Se ştia de mal nainte că d. T. Anas-tasiu nu’şi va pune candidatura sa, In cât n’a fost luptă la alegere, dar chiar daca ar fi pus’o, n’ar fi putut isbnti nici odată şi judecând dupe spiritul ce domneşte In judeţ, parene-se cu neputinţă că chiar la alegerile viitoare fostul satrap al Tecuciului să poată întruni vr’o majoritate. Dar, d. Anastasiu nu s’a putut lepăda de tot de obiceiurile sale cele rele şi încercase să aducă o desbi-nare în rîndurile alegătorilor. îndemnase pe un biet om, mai mult smintit de cât cu minte, fostul său cap de poliţie, anume Ştefan Vasiliu să şl pună şi el candidatura sa în potriva iui Cincu. Scopul nu era altul de cât de a provoca scandal. Comitetul liberal-conservator convocase pentru ziua de 13, o întrunire măreaţă la care peste 700 de cetăţeni aâ www.dacoromanica.] luat parte. D. Mihail Balş a luat cel dintâi cuvântul. El îndemnă pe alegători să meargă uniţi la vot şi să ţină seamă de intrigile colectiviste. Această alegere n'ure în adevăr vre o însemnătate politică, pentru judeţ însă ea are o mare însemnătate mora'ă şi locală; ea va dovedi că, când nu dispune de forţă materială d. Anastasiu n’are nici o influenţă In judeţ. D. Iorgu Nicolau exprimă apoi bucuria sa pentru libertatea alegerii. Nad#jdueşte că precum a căzut guvernul colectivist, asemenea va cadea şi în curând tot partidul colectivist. D. Genoiu vede în lupta ce ţara a susţinut în contra colectivităţei o dovada puternică de vitalitate ce poporul român a dat şi speră că de acum înainte nici un guvern nu va mal în-drâsni a lovi în libertăţile noastre. După d. Genoiu sus numitul Ştefan Vasiliu luând cuvântul, a început a insulta pe d. Gincu. Publicul indignat a cerut să părâsiască tribuna şi văzând că Vasiliu continuă cu insultele l’a dat afară din sală. După restabilirea ordine! d. V. Gheorghiu Intr’un discurs foarte frumos şi mult aplaudat a demascat intrigile colectivităţei şi a rugat încă odată pe toţi alegătorii independenţi să dea voturile lor d-lul A. Cincu. Apoi a luat cuvântul d. Cincu însuşi pentru a face profesiunea sa de credinţă. Ast fel s’a terminat această frumoasă Întrunire care de altminteri va In curând urmată de mai multe altele. In zioa alegerel d. Cincu a avut 100 voturi pe când Vasiliu n’a putut întruni de cât 4 voturi. Putem afirma încă de acum că acelaşi resultat vom avea şi la alegerile generale viitoare. IALOMIŢA In privinţa alegerii d-luî Pake Protopo-pescu, primim din Călăraşi, următoarele informaţiunl: La colegiul I iă de Senat din judeţul Ialomiţa se presintase douî candidaţi: d. V. Maniu din partea colectivităţei şi d. Protopopescu Pake din partea opoziţiu-nelunite. In urma succesului obţinut de d Gri-gore Chrisenghyla colegiul al 2-lea de deputaţi d. Maniu s’a retras în faţa d-lul Protopopescu. Acest din urmă a fost ales cu 73 de voturi. In ajunul alegerel s’a ţinut o Întrunire publică în care aQ vorbit d-niî Al. Lahovari, Grigore Chrisenghy şi Protopopescu Pake. Colectivitatea pare a fi deja stârpită din judeţul Ialomiţa. --mm UN RESPUNS După alegerea colegiului al 2-lea de Cameră din Ialomiţa, săvârşită în persoana mea sunt căte-vazile numai, mă văd prin diferite gazete atacat de unii, susţinut de alţii, şi provocat de mulţi a mă explica asupra proveninţel alegerel mele, şi asupra atitudinel ce voi avea în Cameră. Nu aş fi răspuns de sigur nimica prin presă la toate aceste provocaţiunî dacaca-merile ar fi deschise, sau dacă aş fi cel puţin sigur că Într’un viitor mal mult sau mal puţin apropiat aş avea ocasiunea să mă explic aco;o unde m’a trimis alegătorii mei. Pentru că nu mă găsesc în nici una din aceste ipolese, pentru că tot d’a-una în politică mi’a plăcut situaţiunile clare şi bine hotărâte; pentru respectul ce dato-resc alegătorilor cari mi'aft făcut onoarea să’ml dea sufragiile lor, pentru respectul ce ori ce om onest îşi datoreşte sio însuşi, am luat condeiul pentru a răspunde la toate provocaţiunile de mai sus fiind de astă dată ca In tot-d'auna sincer, hotărât şi precis în declaraţiunile ce voi face. M'am presintal înaintea alegătorilor colegiului al 2-lea de Ialomiţa unde am a-vut se lupt contra administraţiunel trecute remasâ încă în picioare tn cea mal mare parte, şi care m’a combătut pe faţă cu atâţea funcţionari publici Am chemat la o întrunire publică pe alegători, cari ne mal având ase teme de zbirii guvernului trecut s’au grăbit a veni tn număr considerabil. Acolo înfierând fără cruţare şi din toate forţele mele actele regimului trecut, am declarat cu glas tare înainte de alegere următoarele : «Yu sunt candidat al guvernului, căci acest guvern nu are, nu impune candidaţi; guvernul nu va privi poate cu ochi rei alegerea mea, căci el fiind compus de oameni oneşti, capabili si doritori de a inaugura o era noue, va privi cu bucurie alegerea unui tâner care a luptat fara preget contra unui regim învechit si corupt. A declara inse ea sunt candidat al guvernului ar fi o ruşine, căci as abdica inea de la început la misiunea, la datoria deputatului, care consta in a controla pe guvern.» Aceste cuvinte aG fost primite cu aplause de alegătorii şi cetăţenii cari le-afl ascultat. Cetăţenii Călărăşenî, oprimaţi sub jugul guvernului trecut, scuturându’l astăzi cu multă demnitate şi spre marea lor cinste, alegându-mă în modul cel mal liber, aO protestat prin alegerea mea contra regimului trecut. Mă cred dar dator să iafi apărarea alegătorilor mei contra acelora care susţin că el sunt zestrea orl-cărul guvern. Protestez pentru cinstea, demnitatea şi neatârnarea lor. El şi-aO dat votul lor liber pentru acela care le-a vorbit dupe atâţea ani de jale de păsul, de suferinţele lor şi ale ţărel întregi. Iată proveninţa alegerel mele ! In cea ce priveşte atitudinea mea pe viitor, principiile mele politice, ele sunt şi vor remâne aceleaşi pentru care am luptat şease ani în o osiţiune prin întruniri publice şi prin presă. Grig-ore Chrissenghy CONGRESUL^ DIDACTIC De eri ’şl au început şedinţele în sala Băilor Eforiei, învăţătorii de toate gradele întruniţi In congres. Instituţiuuea aceasta & Congresului Corpului didactic este din toate punctele de vedere utilă şi noi urmărim cu o vie satisfacţiune toate mamfestaţiu-nile inteligenţe care aii de scop propăşirea Învăţământului In ţară la noi. Rolul congreselor didactice e curat pedagogic ; de aceia toate dissuţiunile din şedinţele publice, precum şi reso-luţiunile ce se iau, n'au de cât caracterul unor disiderate, care, dacă sunt bine studiate şi bine Întemeiate pot servi de călăuză administraţii şcolare şi consilielor generale de instrucţiune, cu ocasiunea elaborării programelor. Negreşit ca membrii Corpului didactic suntcel mal în măsura dea cunoaşte şi a ’şî da seama de nevoile culturale la ţară şi în oraş ; prin urmare de la el suntem In drept a ne aştepta ca părerile ce emit, ca propunerile ce fac şi resoluţiunile la care ajung,să fie inspirate numai de dorinţa de a înlesni autorităţilor şcolare dirigente sarcina organizării Învăţământului nostru public. Din acest punct de vedere se cere ca resoluţiunile congreselor didactice să fie înainte de or-ce practice şi conforme cu puterile culturate de care dispunem. Necontestat câprincipiele pedagogice cer—ca ultimă espresiune a învăţământului public—să se dea cât mal mare întindere cunoştinţelor, fie şi teoretice, In tot coprinsul ţării, fără distincţiune de localităţi. Dar credem că noi n'am ajuns încă la acel grad de desvoltare, ca să putem aspira, aşa de o dată, a avea şcoalele primare de la sate orga-nisate pe un picior de perfectă egalitate cu şcoalele primare din oraşe. Şi în ramura culturală, In tocmai ca tărâmul economic, se cere a proceda gradat, iar nu prin salturi. Toate aceste consideraţiunl, care, de altmintrelea,le-am văzut formulate şi In sinul congresului didactic.de mai mulţi domni profesori, ne autoriză să credem că desideratul votat de congres în şedinţa sa de eri, cu privire la «întocmirea unui program deînveţămihit primar untfurm la ţară şi în oraş, nu e tocmai practic şi va fi cu greu de realizat. Sunt fără îndoială unele puncte, unele materii, asupra cărora uniformitatea se cere a fi imediata. Aşa ar fi pentru scriere, cetire, calcul şi învăţământul civic, In care ar intra de bună seamă şi noţiuni de istoria patrii. Sunt însă altele, cum bună oară noţiunile de i-gienă, principiele de esploatare agricolă, care cer a avea la ţară o mai mare EPOCA - 20 APRILIE desvoltare practică şi care la oraş pot fi înlocuite cu alte cunoştinţe mal teoretice, cum ar fi o Întindere mal mare data noţiunilor de calcul, de gramatică, ori de ştiinţele esacte. Intr’un cuvlnt, fără a atinge principiul egalităţii sad al obligativităţii în-văţâmlntulul primar (lucru de care se temead unii profesori ieri), e necesar a recunoaşte oare-care specialisare Intre programul rural şi cel urban. Sunt puncte din programul şcoalel delaţars, care nu pot intra In acela de la oraşe şi vice-versa. Şi apoi, specialisarea programelor rurale se impune la noi, unde activitatea agricolă formează principalul ocupaţiunilor populaţiunii rurale. Această specialisare nu stă In contrazicere cu principiile moderne dupe care sunt constituite Statele democratice, şi mal puţin încă nu comit o eroare pedagogică cel ce ar propune-o. Din puţinele cuvinte espuse aci, se poate vedea de câtă Însemnătate pot fi desbaterile din sinul Congresului didactic. Noi declarăm că urmărim cu un vid interes lucrările corpului Invăţăto-resc şi vom da toata atenţiunea resolu-ţiunilor la care se vor opri. UN APANAGIU Intre rondul al doilea şi pădurea Bă-nesel dupe şosea se zăreşte un ediflcid destul de măreţ—situattn mijlocul unul parc neîngrijit—pe frontispiciul căruia stă scris cu litere pompoase: Şcoala de agricultură şi silvicultură. Cât de Însemnate sunt aceste cuvinte pentru ţara noastră!... Am zis se zăreşte, căci toamna când arborii Încep a se desbrăca de podoabele lor, or mal târzid când se presint sub tristul aspect al ernei, cine trece pe acolo ? Când Insă primăvara cu deliciele sale păşeşte In natură, In domeniul el de veci, atunci, printre vechil arboxl, abia se mal zăreşte clădirea şcoalel; pare că ar sta la îndoială să se ridice cu toata mărirea ce din toata inima am voi să ’I atribuim. Cât de trist este să nu putem zice : că, dupe o existen(ă de 35 ani, avem o şcoala de agricultură de care să fim cu toţi mândri, pe care cu drept cuvânt să o putem numi : Pepiniera agricultorilor noştri l... Pe cât de trist, pe atât de adevărat. Şcoala de Agricultura nu este pepiniera agricultorilor noştri, ci este apanagiul d-lul Aurelian. Nu este pepiniera agricultorilor, pentru că de 35 ani de când esistă, n’a fost In stare să dea nici măcar un bun Îngrijitor pentru moşiile d-lul Aurelian. Care este resultatul unei ecsistenţe de 35 ani, atâtor sacrificii din partea Statului? Răspânditu-s’a In ţară cultura sistematică a pământului ? servit a a-ceastă şcoală de model In vre o privinţă oare-care ? Nici astăzi nu esistă un asolament metodic pe moşia căutată In arenda cu 10 lei pogonul; necum să se afle vre-o urmă In archiva şcoalel de sistemele de cultură ce s au Încercat. Aci e partea vulnerabila a d-lul Aurelian, aci s'a putut d-sa afirma; nu ca ministru, or ca delegat la convenţiu- nile comerciale. Activitatea d-sale să o căutăm la Herăstrăfi, de care nu vo-eşte să se despartă cu nici un preţ ; unde In toţi anii vine să facă Maiul; dar iarna abia vine In caretă care nu dovedeşte câtuşi de puţin că dascălul ’şl-a consacrat timpul săd numai pentru formarea tinerilor agricultori. De vre-o câta-va vreme nu mal vine de loc ; un anume Vlad Cârnul, supranumit Munteanul — omul casei d-nulul Aurelian — ii face şi cursul, poreclit: Economia Naţională !... Am zis că şcoa’.a de agricultură nu este pepiniera agricultorilor, ci este a-panagiul d-lul Aurelian. Câte-va cuvinte aii fost de ajuns ca să dovedim primul punct. Să vedem a-cum până la ce grad putem dovedi evidenţa celui d’al doilea. Mai sus numitul Vlad Cârnul de la Herăstrâii, este demnul director al şcoalel de agricultură, care drept or ce titlu de agricultor, arată acum că este discipolul d-lul Aurelian, dar nimic mal mult! Căci, pentru ca să devie directorul acestei şcoale, n'a dat nici o dovadă de cunoştinţele d-sale In agricultură. Singura lucrare a fost o conferinţă citită In privinţa rolului experimentaţiu-nel In silvicultură. Şi aceasta copiată dupe profesorul Bartet din Nancy. De şi ar fi putut să debuteze alt-fel, căci este absolvent al şcoalet forestiere din Nancy. Acest director privilegiat mal este şi director al staţiunel agronomice. Aci cel puţin a debutat ceva mai bine. Prima lucrare de un an şi mal bine de când esistă staţiunea agronomică, pentru care s'a cheltuit până acum suma de 100,000 de lei, a fost demonstrarea până la evidenţă, că nu este nici cârn, dar că nici nas de prepelicar nu are. Precum nu’I miroase carnea cumpărată pentru elevii şcoalel de către economul el, tot asemenea nu ’i-a mirosit nici sarea trimeasâ lui spre analisare de Ministerul Agriculturel. N’am isprăvit Încă cu Vlăduţul ma-mil, el mal este şi profesor de Tehnologie şi Botanică. Şi In Tehnologie i se poate contesta or ce titlu. Acum mal ţine locul şi d-lul Aurelian la curs, vrea să zică este şi profesor de economie naţională, politică şi rurală. Predă In fine şi statistica şi dirigiază biet şi revista : Economia Naţională. Destule treburi, pentru modestul rol de amic al casei. Să’l lăsăm Insă să se resfete In fericirile sale, pe care de sigur nu le-a visat In vatra mocăneasca de la Purcă-renl de dincolo de munţi. Să vedem, cel-l'alt curs care dă tonul şcoalel de agricultură, adică cursul de agricultură generală şi comparată cine ’1 face? D. Marin Petrescu, cumnatul d-lui Aurelian. Acest d-nti ne-a venit a-cum vre-o doi ani din potgoriile de la Ploeşti, după ce a stat zece ani lntr’un grad inferior de silvicultor, şi de vre-o trei luni vine mai mult sad mai puţin regulat, dar tot-d’a-una după masă, ca să facă curs de agricultură generală şi comparată. Ceea ce compară nu e cunoscut, dară că nu ştie separa rapiţa de varză, aceasta ne-a dovedit’o de curând In câmpul de experienţă unde până a-cum nu a făcut nici o aplicaţiune ele- vilor, precum nu a făcut nici In cultura mare. Pentru a dovedi că d. Aurelian vrea ca să rămână vecinie In familie, măreaţa clădire de la şosea. In mijlocul unul parc neîngrijit, nu mal este credem necesar d’a mal insista asupra celorlalte aureUcnii... Cu ast-fel de elemente şi In asemenea împrejurări, mal putem aştepta încă 35 ani şi resultate satisfăcătoare nu vom dobândi de la şcoala de agricultură de la Herăstrăd. K. T. INFORMATION Aseară se răspândise sgomotul In Capitală că ţeranil din şase comune ale judeţului Argeş s’au răsculat. Acest sgotuot era însă cu totul neîntemeiat ca toate cele eşite din oficinele colectiviste. Noul director general al domeniilor Statului lucrează cu o deosebită activitate nu numai pentru îmbunătăţirea serviciilor dar şi pentru dovedirea abusurilor sevîrşite sub administraţi unea colectivistă. D-sa a început o serie de anchete din care unele au dat deja, se zice, rezultate curioase. Comitetul central al partidului colectivist s’a întrunit din nou aseară. Ca şi la precedentele şedinţe d. Ion Brăti&nu a fost faţă. Nici o dată tartarul eolectivitâţei n’a arătat atâta activitate cînd avea răspunderea soar-tei întregului Regat. Atunci densul petrecea la Florica cel puţin patru zile pe săptămână din şapte. E adevărat că acum este vorba de soarta eolectivitâţei. La Ministeriul justiţiei se pregăteşte, ni se spune, o însemnată mişcare judiciară careva atinge mai cu osebire şi mai întâi parchetele atât de prima instanţa cât şi generale. Ar fi de dorit ca această lucrare de primenire, aşteptată cu nerăbdare de opiniunea publică, să se facă cu mai multă grabă. Aflam cu plăcere că d. Mihail Ci-rişanu a fost menţinut în postul de director al prefecturoi Ilfov. D. Cirişanu este unul din rarii funcţionari ai regimului colectivist contra onorabilităţei şi activităţei căruia n’a fost vre odată ceva de zis. Intre numeroasele abusuri a căror săvârşire la Ministerul agrieul-turei, industriei, comerciului şi domeniilor a înlesnit’o ramolismentul ginerelui coconului Ştefan şi inepţia burtosului castelan de la Herâşti, unul din cele mai de căpetenie este cumpărătoarea naftalinei pentru tratamentul viilor filoxerate. Ne unim dar cu confraţii care amintind acest enorm abus au cerut o grabnică anchetă în privinţa lui. Urgenţa a-cestei anchete este cu atât mai mare cu cât adevăraţii culpabili au ştiut să deturneze bănuelile d’asupra lor fâcendu-le se cază asupra unor persoane ca d. D. Pandrav de exemplu, care n’au luat cea mai mică parte lă fptuirea abusuluî. Aflăm cu părere de rău că prinţul Dimitrie Ghica suferă din nou de urmările loviturei ce ’şi a dat, este mult timp deja, la picior. Ii urăm grabnică însănătoşire. Ni se spune că casa de depuneri şi consemnaţiuni a hotărât să acorde comunei Brăila împrumutul ce dânsa căuta de mai mult timp să contracteze pentru plata lucrărilor de alimentare a oraşului cu apă. A-ceste lucrări sunt deja începute de cătra compania engleză cărei sunt concedate. Stăruinţele noului prefect al judeţului Brăila au contribuit mult pentru a învinge ezitaţiunile admi-nistraţiunei casei de depuneri şicon-semnaţiunî. Ni se spune că membrii Societăţilor Cooperative din ţară luând cunoştinţă de propunerea d-luî Panu d’a se procura ţăranilor gratuit de către Stat unelte şi instrumente de lucru au hotărât să se adreseze la guvern cu cererea se li se dea şi lor, în aceleaşi condiţiuni, uneltele, instrumentele şi maşineie trebuitoare exerciţiului profesiunilor lor. D. V. Maniu, ne trimite o scrisoare prin care declară, că n’a a-vut veleităţi a’şi pune candidatura la cea din urmă alegere de senator al col. I de Ialomiţa. Luăm act. La 14 curent au fost chemaţi primari din plasa Piteşti zice Luptătorul, ca noul prefect să facă cunoştinţa lor, să vadă ce sunt fie-care şi să le dea şi instrucţiuni de cum înţelege d-sa a face administraţie. Am întâlnit pe uni din ei după întrevedere, şi erau entusiasmaţi de poveţele părinteşti ce le-a dat, pu-indu-le în vedere îndreptarea tocmai a ranelor de care mai mult suferă ei la ţară. E de nădăjduit că cu perseverenţă şi buna-voinţă se pot face multe bunuri în administraţie, şi, noi sperăm, că actualul prefect va aduce îndreptare, de va fi ascultat şi ajutat de concetăţeni săi. Comisarul secţii 45, anume Ion Marinescu, continuă şi acum cu isprăvile de sub poliţia lui Moruzi. Dânsul a devenit un element de turburâri în secţia lui; intră prin cârcium', joacă cărţi, nu plăteşte, ia bani cu sila de la oameni şi ’şi compromite demnitatea lui de funcţionar public. Credeam că odată cu colectivişti au dispărut şi aceste obiceiuri. DEPESI TELEGRAFICE CORESPODciG A UE ESI l’aris, 30 Aprilie. Stânga extremă din Senat vrea să excludă pe senatorul d. Naquet pentru alipirea sa către generalul Boulanger. Solia, 30 Aprilie. Consiliul de miniştri a interzis intrarea In ţară a ziarelor «L’lndâoendance rou-maine», «Express-Orient» , «Neologos» şi «Moniteur oriental». Viena, 30 Aprilie. împărăteasa şi arhiducesa Valeria s’aîi reîntors azî dimineaţa, venind din Munich. Arhiducesa Stefania asemenea a sosit din Abazia. o intimpinare Domnule Redactor Am lipsit mal multe zile din Bucureşti şi la Întoarcere, mai mulţi amici mi-ail atras atenţiunea, asupra unor calomnii publicate la adresa mea In ziarul «Epoca», In cursul săptămânei trecute şi anume: la 3/15 Aprilie şi la 10/22 Aprilie corent. Acest fapt mă autoriză a v6 ruga să bine voiţi a da loc In coloanele ziarului d-tră. următorului răspuns : I. Sub titlul «Insinuări colectiviste» din No. 709 de la 3/15 Aprilie, autorul presupuue că. Intre alte moşii ale statului «s’a pus in vinzarc şimoşia «Bala-«mucii Balta Neagră, numai pentru că «se învecineşte cu moşia mea»... Că lici-«taţia de la 26 Februarie 1888 s’a ţinut «tiptil şi că, s’aptisgrabă în confirmarea «mizărilor.» In cât mă priveşte, declar şi constat tot de o dată că: Moşia Balamuci Balta Neagră a statului era dată inginerilor statului ca să o măsoare pentru pregătirea formelor vlnzărel cu mai mult de doî ani înainte de a fi devenit ed proprietar |In Micşuneşti. Eu am cumpărat moşia Micşuneşti de la fostul el proprietar d. I. Eliade Românul cu ordonanţa tribunalului Ilfov No. 407 Iunie 1887; iar moşia statului Balamuci! Balta Neagră dată spre alegere şi măsurare inginerilor statului încă de la 1884 spre a pregăti vtnzarea, era deja Împărţită In trei corpuri isolate unul de către altul şi decisă a se publica pentru licitaţie încă de la 20 Aprilie 1887, când eil nici aveam gândul să cumpăr moşia d-lul Eliade urmăiită de creditul funciar rural. Cele trei corpuri isolate din moşia statului Balamuci! s’afi vlndut încă de la 30 Septembrie 1887: Un cor isolat de 34 hectare s’a vlndut d-lul Polizu; alt corp de 287 hectare a-lăturl cu terenul sătenilor împroprietăriţi s’a vlndut d-lul Dimâncescu şi al treilea corp de 117 hectare dincolo de d. Dimăncescu, s’a vlndut d-lul E. Petrescu. Cele două d’ântâid corpuri vtn-dute, ah fost confirmate; iar cel d’al treilea de 119 hectare vlndut d-lul Petrescu l’am supraofertat eic In decursul celor opt zile de la prima vlnzare şi la licitaţiunaa ce s'a ţinut din nou, a rămas adjudecat asupra mea cu preţul de 43,000 lei la 30 Octombrie 1887. Aci este loc a observa că, de şi la 30 Octombre 1887—când s’a adjudecat definitiv asupra mea sus zisul teren—a-micii mei politici eraii In guvern, totuşi, nici ministerul nu s’a gândit a se înjosi se creadă câ’ml face presupusa îndatorire, nici eii nu m’am înjosit a’l ruga pentru aşa ceva, de oare ce actele ministerului domenielor constată că, cele alte vînzârl s’ail confirmat, iar vtnzarea către mine a fost refusată. De atunci s’a mai publicat prin «Monitor» Inca de două ori vlnzarea acelui teren de 119 hectare, care era un rest isolat din moşia Balamucn Balta Neagră, şi la 26 Februarie 1888, presintân-du-mă din nod la licitaţiunea publicată prin «Monitor» iar nu la licitaţia liptilă (?) nici indirect sau prin persoane Interpuse, ci de faţă cu un public numeros Intre care aşi putea cita şi dintre cel mai de frunte conservatori, am oferit preţul de 72,000 lei pentru acele 119 hectare de teren pe care nu se află nici cea mal mica construcţie şi după ce a expirat termenul legal de supra ofertă publicat din nod cât şi alte zece zile, s'a confirmat această vlnzare Împreuna cu altele. Din toate acestea, de şi resultă şi se constată că această cumpărătoare — singura şi unica ce am făcut de la Stat— se află In condiţiunile cele mal corecte şi legale, totuşi, rog cu stăruinţă pe ministrul Domenielor a revedea actele vânzărel şi dacă va aprecia că a existat cea mal mică abatere, sau dacă va a-precia că preţul de 72,000 lei nu este FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (54) KE. W O O D CASTELU TRAGIC ARTE A III V Un candidat în mlaştina Levison să învineţise ; nu se mal ţinea pe picioare. De obicei ticăloşii sunt mişel,i şi baronetul nu făcea excepţie la regula. Două-zecI perechi de mâini îl apucară,—şi ce mâinii—şi'l ridicară pe sus, urmateade|mulţime alegătorilor care să mărea şi aplauda. Un gard de spini despărţea mulţimea de mlaştină, corpul nenorocitului fu aruncat cu o putere neînvinsă prin tufiş In care făcu o gaură rotundă ca o ghiulea. Gardul şi mlaştina erad pe proprietatea d-lul Hare, dar ştiafi dinainte că nu vor fi pedepsiţi. Tovarăşii lui Levison încercară cam cu sfială să se Împotrivească, dar li să arată lămurit că mal bine ar face să nn să lngrijască de alţi', casă sufle luaţi In seamă mal mult de cât ar dori-o. Miss Carlyle privea ţeapfină şi nemişcată la cea ce să petrecea, pe când lsabela se ascundea din dosul el, tremurând mal mult de cât ticălosul Levison. In sflrşit, mulţimea să opri pe marginea unei mlaştini cărei ’I zicead eleş-teul, mlaştină verzue, noroioasă, unde vieţuiad fiinţe sclrboase. Hainele nenorocitului ajunsese nişte sdrenţe; unii 11 Impingead pe dinapoi, In timp ce alţii II tîrad de mâini şi alţii II scuturad de gulerul săd rupt. — Hal! strigau el în apă, mişelule I nainte, prieteni, nu mă lăsaţi 1 — Nu, iertare, nu vrem; iertare I In numele cerului I urla Levison. Un rts ca de diavoli răspunse la strigătul lui. — Cerul I Par-că ştie el ce este 1 mugi mulţimea. In apă I De odată să auzi un ţipăt groaznic. Corpul nenorocitului căzu In apa verzue, care să deschise spre a’l primi In valurile sale murdare. Aceasta aduse o revoluţie In lumea vlscoasă care o locuia, In acea gaură neagră unde toate reptilele din partea locului 'şl dăduse Intllnire. Un urlet de bucurie urmă acelui ţipet de groază nespusă, şi «alegătorii» In beţia răsbunărel săvârşite, începură a juca Împrejurul mlaştinel ţinlndu-se de mână, ca n;şte selbaticl turbaţi. Cu toate act stea muncitorii nu voiad să ucidă pe victima lor; el scoaseră a-fară pe candidatul guvernamental pe jumătate mort şi mânjit cu toate murdăriile mlaştinel. Nici o jivină înecată n’a fost vre-odată mal păcătoasă la privire ca frumosul Levison, tremurând, sguduit de fiorii răcelel, scuturând no-molul ca un câine eşit dfn apă. El să depârtâ In fugă, urmărit de huiduirile şi blestemele călăilor săi. Miss Carlyle să depărta la rlndul el, împreună cu lsabela, mal prăpădită de cât acela pe care Intr’o zi de nebunie şi de neruşinare, 11 alesese Intre toţi. Cornelia mergea cu paşi mari, Intur-cându-se din când In când spre Isa-bela şi şoptind Intre dinţi : — Stranid lucru, asemănarea asta, mai cu seamă la ochi I De odată lsabela stătu pe loc. — Unde te duci, d-nâ Ven? întrebă miss Carlyle. Ajunsese In faţa prăvăliei unul opti-cian, şi guvernanta se pregâtia să intre. — Vread să’mi dad ochelarii la dres, zise ea cu sfială. Ele intxară,şi d-na Ven dupe ce arăta negustorului ce doreşte, spuse că vrea să cumpere o pereche nouă de ochelari In timp ce ’i va drege pe al săi. Dupe multe căutări In fundul sertarelor sale, opticianul găsi In sflrşit o pereche veche de ochelari verzi, Isa-bela li puse de Îndată, căci simţia ca Cornelia se uită aţintit la dtnsa. — De ce porţi ochelari ? o întreba miss Carlyle cam răstit, pe când eşiad din prăvălie. — 'Ml sunt osteniţi ochii. — Cu toate acestea par sănătoşi ca şi ww.dacoromanica.ro aî mei. Dar de ce nu porţi sticle albe ? sunt mai bune de cât cele colorate pentru vederile slabe. — M’am obişnuit aşa, şi acum nu le mai pot schimba. Puţin dupe aceea, ambele femei să Întoarse la miss Carlyle. In acelaş timp să făcu larmă mare în stradă, şi Cornelia alergă la fereastră ca să vadă ce să petrece. O nouă privelişte o aştepta. Două cete de oameni Inaintad din două părţi. In capul uneia din ele,— albastru şi roşii—.mergeau d. Carlyle şi lordul Mont-Severn. In mijlocul celei de a doua, o fiinţă diforma, respingătoare, tremurândâ, ducea pe galbeni, sprijinită de cel doi credincioşlal săi. Era Levison, a căruia caznă urma. Contele, neputend crede ochilor săi, îşi puse ochelarii pentru a se asigura că acela care venia naintea lui era chiar secretarul lordului Headthelot: Carlyle ’şl Întoarse capul cu dispreţ. Sir Fran-cisc, umilit la culme, îşi grăbi pasul ; mal bine ar fi intrat sub păment de cât să întâlnească pe adversarul său lntr’un asemenea moment. Albaştrii şi roşii, luându-se dupe şeful lor, abia ’l priviră dispreţuitor; numai tlnărul lord Vane se strecură cu lndrăsneală In grămada galbenilor, ca să vadă mal de aproape şoarecele Înecat, cum II zicea, şi era cât p'aci să pufnească de rls, văzându-I mutra cea păcătoasă. In aceeaş seară, miss Carlyle prânzia la Est-Lynne; In timp ce ’şl punea bo- neta de zile mari nainte de a se cobori In salon, strigă pe Joyce care trecea, şi ’I zise fără pregătire : — Joyce, pe cine ’ţl aminteşte guvernanta? — Pe nimeni, respunse servitoarea mişcată. Seara Cornelia Întrebă pe lord Mont-Severn daca era sigur ca lady lsabela murise. — Fără îndoiala, zise el, am văzut actul de constatare a morţel. — Nu crezi că poate s’ad Înşelat ? — Cu neputinţă. Apoi, daca n’ar fi murit, ar fi urmat a ’şi lua pensia ce ’I făcusem de la bancherul med ; mi-ar fi scris ca de obiceiu. Nu, fii încredinţată, a murit de a binele, biata femee. Fie-I ţărlna uşoară I Contele vorbea temeinic ; miss Carlyle îl crezu. A doua zi, lsabela sta singură In o-daia copiilor, când d. Carlyle intră fără veste. Ea se sculă repede, Inroşindu-se şi gâfâind ; inima ’I bâtea de i se rupea peptul. — Şezi, mă rog, d-nâ Ven, zise el a-şezându-se In faţa el; am să’ţl vorbesc de William. Cum mai merge ? Ea şl aduna tot curajul şi răspunse silindu-se a’şl face un glas liniştit. — Starea lui s’a schimbat puţin sad mal de loc, d-le; mi se pare că era vorba să chem un alt doctor ? (Va urma). EPOCA - 20 APRILIE 3 n îndestul de considerabil în raport cu intinderea şi calităţile terenului vândut, saîi chiar dacă va crede că, acest teren isolat, depărtat de sat şi de terenul locuitorilor şi râmas înfundat între proprietăţi străine — peste care şi prin care nu se poate comunica, — dacă va crede, zic, că acest teren de 119 hectare ar putea servi spre mângăerea veri unul sad mal mulţi săteni cari ar fi fost nedreptăţiţi fără ştirea mea, declar că sunt gata a renunţa la vânzare, restituindumi-se banii plătiţi. Acesta e răspunsul med la «insinuările colectiviste.» II. Calomnia d-luî T. Andreescu. căreia ‘I s’a făcut onoarea a figura în coloanele Epoceî de la 10/22 Aprilie co-rent şi prin care susţine că m'a angajat a pleda un proces al ginerulul d-sale Elie Dudea ; că mi a plătit onorarid înainte 1500 lei, şi că ed că'cându-ml sfinţenia datoriei mele de avocat m’am învoit cu adversarul său şi nu m'am presintat a pleda procesul nici la tribunalul de prima instanţă, nici la Curtea de apel, nu merită alt răspuns, de cât, ca mă refer la dosarul Tribunalului Dâmboviţa No. 35/84 care constată că. m’am judecat contradictorii în acest proces In ziua de 18 Februarie 1884, şi am dat conclusiunl scrise asupra fondului la care s’a referit şi cel d’at doui-lea apărător alături cu mine d. avocat Stănescu. De asemenea mă refer şi la dosarul Curţi de apel secţia 1 din Bucureşti No. /885, în care iarăşi se constata că m’am presintat în acelaşi proces la 30 Mal 1885, la 4 Ianuarie 1886, la 6 Martie 1886, şi la 5 Aprilie 1886; m’am judecat contradictorid, am dat conclusiunl scrise şi la 5 Aprilie 1886 s’a pronunţat decisiunea Curţi No. 200 prin care majoritatea respinge apelul şi minoritatea ’l primeşte. Adaog că, am priimit acest proces dupe multele rugăciuni ale regretatului med amic G. Radescu care ’l intentase ca avocat al d-lul Elie Dudea, şi pe care nu-1 mai putea pleda căci pe a-tuncl acceptase funcţiune publică ; şi că, d-nul Elie Dudea ginerite calomniatorului med, mi-a plătit onorariu 400 lei la Tribunal şi 500 lei la Curtea de apel. Din toate acestea resultă, se constată, ba chiar se mal poate aprecia de oameni competinţl faţă cu conclusiile aflate în dosare că, mi-am îndeplinit datoria mea în modul cel mal conştiincios. Dacă calomniatorul med — care este proprietar de moşie şi om cu bună a-vere — voia să-şi apropie în mod cinstit plata muncel mele în interval de duol ani, poate ar fi făcut mal bine se vie a-mî cere restituirea sumei priimită acordăndu’I gratuitatea servieielor mele precum am făcut de multe ori la o bună parte din clientela mea în interval de 20 ani aproape; dar ceia ce nu mi se pare onest este faptul că ml atribue prin mijlocul calomniei, infamii de caro n’am fost şi nu voi fi capabil a le comite în viaţa mea. Mulţumindu-vă domnule Redactor, pentru buna voinţa ce sper ca veţi pune a face să se imprime acest răspuns, vă rog tot de o dată a priimi asigurarea sentimentelor mele de stimă. 12/24 Aprilie 1888. ăl. Corbescu DIN DISTRICTE PUTNA Starea administraţiei Numirea d-lul Ioan Prodan ca prefect al jud. Putna, a înveselit pe toţi oamenii cinstiţi—afară de colectivişti, bine înţeles—căci ferma convingere a tutuloreste, că d-sa va reda acestui nefericit Judeţ, pacea, liniştea şi liberul eserciţid a drepturilor publice atât de zugrumale de un amar de vreme de către regimul căzut. Dar—este un darîn toate — lumea se întreabă cu mirare care se fie causa că noul Prefect menţine încă pe funcţionarii regimului trecut de toate treptele, pe această vermină colectivistă, care nu avead alte atribuţiunl de cât acelea de a fi agenţii electorali, sad bătăuşii Iul Săveanu, şi carlad comis atâtea a-busurl. Pentru ce nu se disolvă consiliul comunal, consiliul general şi în fine de ce nu să înlătură de la toate serviciile publice hoţii şi potlogarii adunaţi aci de prin toate unghiurile ţârei ? Fără îndoiala că d. Prodan nu are de gând se administreze Judeţul cu asemenea funcţionari, şi ca prin urmare ÎI va Înlocui ; dar aceasta se cerea imperios încă din Întâia zi a numirel d-sale ca Prefect, căci pe lângă că un om cinstit nu poate şedea alături cu hoţii, dar apoi aceştia trebue se dea seamă înaintea Juraţilor de faptele comise, şi el fiind încă în servicid, fac să dispară probele de culpabilitate. Iar cetăţenii aşteptă se fie înlocuiţi spre a denunţa o sumă de tâlhării. Rugămintea Judeţului este deci, ca d. prefect să fie mai energic, dacă ţine la concursul oamenilor de bine, care pun în d-sa toate speranţele ca relele trecute se vor îndrepta. COVLRLUU Ni se comunică că n’a fost întemeiată ştirea ce am dat despre o mişcare a ţăranilor din comuna Strejeştl, judeţul BomanaţJ. Totuşi a esistat o aare-care neînţelegere Intre consiliul comunal din Strejeştil-de-sus şi vre o câţl-va săteni, cari s’ad opus la o espropiere a pământurilor căpătate în temeiul legel rurale, de oare-ce consiliul voia să Ie ia aceste pământuri spre a construi o reţea de şosea. Pretenţiunea consiliului comunal din Strejeşlii-de-sus este nelegală, şi cu atât mal mult încă, cu cât acea reţea de şosea se poate face pe locurile lăsate rezervă încă de la delimitarea pământurilor. B.-VCAU O denunţare din cele mal grave ni se trimite din Târgul-Ocnei contra schimnicului Grigore Stoenescu. îngrijitorul schitului Măgura din acea localitate. Faptele ce ni se denunţă sunt pasibile atât de canoanele bisericeşti cât şi de codul penal. Neputând publica denunţarea în întregul el, din causa faptelor prea imorale ce se enumărft într’lnsa, ne mărginim a atrage atenţiunea celor în drept şi a ’l ruga să ordone o anchetă. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Calea!.—Dumitru Tudor trecând cu căruţa pe strada Salcuţi a călcat pa copilul lui Lache din acea stradă. Cazul fiind destul de grav, copilul a fost transportat la spitalul de copil. Căruţaşul imprudent a fost condus la secţia 13. —x— Faliment.—Jupânul Suri David din str. Lipscani a fost declarat ca falit si-gilându i se prăvălia de către procurorul Sfetescu. —x— Pungăşie.—Alexandru e un tânăr de 11 ani, dar după apucăturile lui se vede că promite a deveni un bun... hoţ. Ast-fel, voind a’şi face provisiune de cămăşi şi de olandă chiar, a furat două din aceste, precum şi două şervete şi o batista. Tânărul pungaş a fost condus la secţia cu No. 6. A TEDITIUNE procssiil (MtimiLu mm LA CONSILIUL DE RESBOIU DIN CRAIOVA (Prin fir telegrafic) Şedinţa se deschide la amiazt. Consi-liul este format din generalul G. A n-g/telescu preşedinte, generala Vlâdescu şi Cruţescu, colonela Holbau şi Sache-larie membrii. Colonelul larca reprezintă ministerul public, asistat de căpitanul Viişoreanu. Apărareu o reprezintă tot a. avocat Mih. Cornea. Martorii acuzaţiei: d niî colonel Voi-nescu, colonelu Popescu, căpitan Di-mancea, Broadwel, Lackmann (Mazar-Paşa), căpitanii Dragomirescu, soldatu Muşat şi d. Bairam. Aperarea n’are martori. Acuzatul este legat pe frunte, cu privirea stinsă, cu vocea foarte slabă, pare coprins de o mare prostraţiune. Cinci martori ai acuzaţiei lipsesc şi anume : martorii Broadwell, Voinescu, Lackmann, Dragomirescu şi Bairam. Colonelul larca cere amânarea procesului. D. Cornea zice, că e de ajuns să se ci-tiască declaraţiile martorilor din dosar. Colonelul larca In numele acuzărei declară că prezenţa martorului Broadwel este trebuincioasă spre a depune In privinţa prescripţiuneî. Consiliul deliberând, hotărăşte a se urma desbaterile. Grefierul dă citire actelor consiliului de revizie şi ordonanţei definitive de punere sub judecată pentru cumpărarea de muniţiunî de războiu prin mijlocirea lui Broadwell. D. Cornea ridică cestiunea prescripţiuneî. Colonelul larca comisar regal special cere ca consiliul să judece măi intâiil fondul şi apoi să se pronunţe şi asupra prescripţiuneî. D. Cornea replică combătând modul d a vedea al acuzărei. Consiliul deliberând asupra escepţiu-neî, admite în unanimitate a se discuta prescripţiunea înainte d a se cerceta fondul procesului. Colonelul larca, intr’o admirabilă cu-vîntare, demonstră întemeindu-se pe date precise şi jargumente irefragabile, că prescripţiunea nu poate avea fiinţă întru cât a fost întreruptă. GLUME IMATIEM Lupta se superâ pe noi fiind că am. spus că mai zilele trecute s’a întrunit comitetul răstrăns al d-lui Dim. Brătianu şi vede în expresiunea răs-trâns, o Insinuare răuvoitoare din partea noastră. Nu ne-am da osteneala se răspundem confratelui nostru, daca n’ar fi vorba de persoana d-lui Dim. Brâ-tianu. Cum că nu putea fi nici o intenţie răutăcioasă în redacţiunea informa-ţiunei noastre, o dovedeşte Însuşi textul acelei informaţiuni, pe care 11 reproducem aci: Sâmbăta seara s a Întrunit la d-nu Dim. Brătianu comitetul răstrâns a! d-sale, pen- tru a întocmi un program politic. Nu eraţi dar prictre invitaţi de cât d-nil N. B a-ramberg, N. Ionescu, Panâ Buescu. P. Grft-dişte&nu, Fieva, Pal Iade, Grigore Eliad etc. Ştiut este că partidul d-luî Dim. Bratianu are un comitet central şi un comitet executiv, acest din urma de 15 membrii. Sâmbătă inse nus’a întrunit nici unul, nici cel l’alt, ci, un comitet şi mal intim. D’aoeiaam spus că s’a întrunit comitetul cel restrâns, întrebuinţând, de altminteri, expresia unui amic al d-lui Dim. Brătianu, care ne-a zis că n’a fost la acea întrunire, de oare ce s’a adunat numai comitetul restrâns. Această explicaţiune ne-am crezut datori a o da, pentru d. Dim. Brătianu, iar nu pentru d. Panu. * Citim în România Libera : Informaţiunea Voinţii Naţionale relativă la nişte pretinse întruniri secrete pe care le-ar ţinea conservatorii puri îu casele Laptew din Calea Rahovei, şi unde foaia colectivistă pretinde că s’ar fi vezut şi trăsura d-lui prefect al Capitalei,—este un pur neadevăr. Ţine de demnitatea cititorilor a-cestor foi, care de cât-va timp mai cu seamă zilnic sunt serviţi cu neadevăruri, se protesteze în contra unor ast-fel de tratamente neraţionale şi chiar de dispreţ pentru ei. O asemenea protestare s’a ivitdeja in contra Luptei. * D. T. L. Maioreocu, ministrul cultelor şi instrucţiune! publice s’a întors azi dimineaţă din călătoria sa în Moldova. # Academia română a reales de pre-sident al ei pentru anul curent pe d. Mihail Kogălniceanu cu majoritatea de fl voturi din 20 votanţi. Cele-Lalte 9 voturi le-a avut d. Ni-colae Kretzuleseu. Ca presidenţi ai secţiunilor s’au ales d-nii Iacob Ne-gruzzi, V. A. Ureche şi P. S. Aure-lian. D. general lpătescu, comandantul diviziuneî de infanterie din Botoşani este însărcinat provizoriu cu comandamentul diviziunei de infanterie din Bucureşti până la însănătoşirea titularului acestui comandament, d. general Dona. * Aflăm că d. N. Basilescu a cerut, d-luî Ministru al Comerciului Industriei, Agriculturei şi Domenielor, întocmirea unei anchete care se cerceteze căuşele revocărei sale din funcţiunea de secretar al Camerii de comerţ şi ludustre din Bucureşti. Ne asociem din toată inima la cererea d-lui Basilescu. Reintegrarea d-luî Pecu şi a tu-tulor celor-lalţi urgisiţi ai colectivitâ-ţei, anchetele serioase dispuse de nepărtinitorul guvern al d-lui Theo-dor Rosetti, vor da cert tutulor funcţionarilor publici, oneşti şi conştiincioşi de datoria lor, încrederea că ori de câte ori vor pune tot zelul în îndeplinirea îndatoririlor lor.jvor fi la adăpostul persecuţiunilor sau intrigilor meschine, cari sub colectivitate, dupe cum ştiut este deveniseră un sistem de guvernement. Reparând injustiţia comisă de consorţiul A.Garp-Socec, d.Maiorescunu numai va fi redat Camerii de co-merciu din Capitală un eminent secretar, dar ’şî va fi asigurat concursul unui om luminas îu opera sa de regenerare şi de propăşire a năzuinţelor noasîre economice. * O comisiune a fost îusărcinatâ de d. Ministru al fînancelor să examineze situaţiunea Bâncei Naţionale pentru a se constata pân’la ce punct sunt întemeiate zgomotele despre grave neregularităţi în admiuistra-ţiunea acestui înalt institut. Corni-siunea compusă din secretarul general al Ministerului finanţelor, din directorul comptabilitaţei generale a Statului şi din un membru alînaltei Curţi de Compturi va începe lucrările sale mâine. D-l. I. C. Cârlova despre care am spus acum câte-va zile că a fos depărtat chiar de către guvernul colectivist din funcţiunea de comisar de poliţie pentru rea purtare, ne dovedeşte că d-sa a părăsit serviciul poliţiei Capitalei de bună voie, prin demisiune, iar nu în urma unei des-tituţiuni. Cauza pentru care ’şî a dat demi-siunea a fost refuzul prefectului de a’l muta la o secţiune mai in apropiere de domiciliul său. * Comisarii găsiţi beţi şi făcând scandal la Otel Patria despre care Unirea asigura ieri, că sunt dintre cei numiţi de actualul prefect, sunt : Comisarul Angbelescu de la secţia 50 şi sub-comisarul Mateescude lasec 42, cu deosebirea însă că sunt dintre cei vechi lăsaţi ca moştenire de stăpânirea colectivistă după care suspină Unirea : se ’i fie de bine I www.dacoromanica.ro Unul din cei mai vestiţi bătăuşi ai regimului colectivist sub comisarul Rusescu menţinut nu ştim pentru ce motive în postul seu, a fost văzut Duminecă cutreerend cafenelele şi cârciumeledin DealuSpiri şi ţiind celor adunaţi discursuri pentru a critica guvernul actual şi a lăuda pa ilustrul cum zicea el, cetăţean Ion Brătianu. Avis d-luî prefect al poliţiei. * Azi pe la 2 ore şi jumătate se răspândise sgomotul ca spitalul Colen-tina este în flacârî. Acest sgomot din norocire nu era cu totul esact. Se aprinsese nu clădirea spitalului ci o gheţărie din apropiere acoperită cu o mare cantitate de paie. Această gheţărie a fost cu desăvârşire distrusă iar spitalul a rămas ne atins. * Pe strada Sf. Apostoli, s’a găsit azi dimineaţa un ceasornic de argint, ce s’a depus la prefectura poliţiei capitalei. Avis păgubaşului. CONGRESUL DIDACTIC Şedinţa de la 19 Aprilie Şedinţa se deschide la ora i 1/2. Se aprobă procesul-verbal al şedinţei de eri. D-nu Comşa întreabă biuroul pentru care motive d. N. Kirilov, profesor la gimnasiul Cantemir, a fost împedecat de a lua cuvlntul la şedinţa de eri? D-sa se miră cum s’a luat o asemenea mesură abusivă. D. Silişteanu e contra primirel d-lul Kirilov la Congres, de oare-ce, zice d-sa, d. Kirilov a provocat scandaluri în şedinţele Congresului trecut. Cuvîntarea imbecilă şi ca formă şi ca sens a d-lul Silişteanu, provoacă murmure geoerale. D. P.n'rescu, preşedinte, e de părere g 66 75 g 7e 67 70 36 36 *7 80 40 44 17 «0 16 60 16 «00 202 121 126 100 101 99 100 SIC «15 STRADA TUCOR VUDIMIRESCU No. 1 Fo WBXSm CALEA M O S I I. O H No. 262 RECOMAND L0C0M0BILE CU APARATE DE ARS PAIE SI ORI CE COMBUSTIBIL TREE RATO ARE~ISI STEM N U 0U cu cal tn loc de valsuri, atât Locomobile cât şi Treerâtoare sunt cele mal bune şi cele mal renumite, din fabrica d-lor RANSOMES SIMS & JEFFEBIES K © t* In sfârşit recomand si Fabrica mea de reparat Maşini Agricole bine cunoscute; _ Mori simple şi artistice, Bati aze de porumb, Morişce, Grape de fer şi toate reser- ai jiţ \ele pentru Locomobile şi Treerâtoare. 731 “ QXwiffW’ir iTr-T' V 0 X PRIMA FABRICA ROMANA DE X m xm mx CRAVATE IN ROMANIA FONDATA IN ANUL 1870 No. 20. - Strada Şelari. - No. 20 MRE A SOIiT IMENTitE CltW \TE GVT DE DIFERITE STOFE NEGRE SI FECIE Asem ;nea se primesc comande cu bucata şi cu duzina dispuind tot d'auna de fasoanele cele mal nuoL Preciuri foarte moderate. 690 FKA I LL.LV IOSEPH. X m ymx: to*—--------- fâj ba iiiUP DEPOSIT OE LEMNĂRIE * mm CONSTRICŢII SI DE I OC X Calea Grivitzei, No. 153 L&nga Gara de Nord, Staţiunea Tranvaiului COMPTUARU Strada Sf. Ioan.-n.ou, No. 1 X BUCUREŞTI C VPSILES ORWTALES DU Dr. RENIER Cel mal sigur remediu contra blenoragiei (Sculament) recent, chronicsi tuturor in iliimaţitmi lor ale canaluluiure-tral si a bvsicet utlulul. Fie care cutie este însotitu de o instruoliune. Preţul 4 lei. Se aflâ de vânzare: In Bucureşti, la farmacia Apolo, M. Brus et comp. Calea Grivitei 23, farmacia la Aurora, Anton Altan. Strada Batistei 14 bis. In Braila la farmacia la Aquila Româna Anton Drumer Strada Galaţi. ' 735 DE LAUBAYE DE FLCAMP (FRANCE) K3CEUNTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ 81 APERÎTIVĂ CKA MĂI BUNĂ DIN TOTK UCOTULB VtXTSAElX BQOXm Hfcctacm»I A *e cere todâuns ia joeulfi fiecărei sticle, eticheta pi- jlarqaes (topostej ea Frâna ot A i'farast* ____________ %yldfrţ.i.ev*J} |trată purtândfi semnătura a ilrectorelui generale. Adversta lioore Btncdictuiâ se alfă la tâte peisânelo următâre cari n at angajată pe acrutâ a nu vinde aici 6f contrafacere. A. Fialkowsky— G. sl I». Tnnnsescu fraţi ^'onslanlinescu— D. Marinescu Rrngitdii —N. loa-nid et Comp. — Carol tîersahek. LOCOMOBILE mmmm m mwmm DE LA 4 PANA LA 25 CAI PUTERE DB LA RENUMITA FABRICA &Tb>&€FI\1 Se & r:0'B>I n s-clm Wantage - Englitera Certificatele clienţilor noştri constatând excelenţa construcţiunel şi forţa de producţiune a maşinelor noastre, se pot vedea la or-ce ora de lucru la binrotil reoresenlanţei generale. TZF.VE de CAZAM pentru locomobile. TZEVE pentru conducte de ap i st gaz in diferite d mensiuni. MAKOMETRE, CURELE de Transmisiuni Englezeşti. Depositul şi agenţia generala pentru România la Bucureşti -- MORITZ APPEL — Bucureşti Straila Doamnei Ao. 7 PRECIURI AVANTAGIOASE, CONDITIUNI r AVORABILE 692 i RECOMANDAM LEGATORIA DE CÂRTI Mo PUL STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTR'O ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Pape’arie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre ciurile cele mai moderate. % m 4$ X :xmmx: SĂPUN VENUS :x© x Sl m x SĂPUN DE FLOAREA SOARELUI DE DOCTORUL POPP din Floarea Soai- a suni actualmente Săpunurile de toaleta jC la moda ale Damelor din cercurile cele mal înalte si întreo tSea prin tineta lor cele maî bune săpunuri de toaletă esistente i. g, popp Lnruisor al Curiei I. si lt Viena I, Rog-nerstrasse No. 2 & SIS (SSES &M0K3B se gâseste de venzare la F. W, Zurner, loan Tietzu, Drogue-ria lirus, Gustar, Rilz, A. Varlanescu si la Magasinul de Par-fumerie ,,Slella.“ mx, :xmx: x x§ AVIS IMPORTANT Aduc la cunoştinţa onor. public cade la 1 Aprilie a.c.am indintat pe lângă ATELIERUL MECANIC DIN $T«ADt ISVORU N° 69 0 TURNATORIE DE FIER Sl ALAMA Acest atelier liind prevăzut de toa’e accesnr'ile cele mai nuoi şi perfecţionate va putea executa or-re comandă de această branşa tntr'un mod solid şi prompt. Se ese-cută şi se află în depoul Atelierului niccanie: POMPE DE T©TS SîSTSSaSLS ROBINETE TUBURI DE FIER, TUCI Sl PLUMB TUBURI SPECIALE PKWfhu Latrine &ţ 9cnrgcri ca accesoriile lor CfP&CE pentru HASNALE SGHIA9URI m TRST5ARS FONTA OARABBBTALA GRILAJE BORNE PONTAM P1LAS1 IU CANDELABRE OE COBOHIRE F Gl IU PENTRU AŞEZAT LA FONTIN'I VASE SI SOCLURI PENTRU GRADINA Bunei de grndinu si Furnituri iustaiatluni compleele de Bai si Conducte de tipa Cu stima, KEILHAUER 729 Strada Isvoru No. 59 LA GRADINA GEORGE I0ANID Strada Polona IST o. 104 SE AFLA DE VENZARE TRANDAFIRI tn oali altoiţi tn măceşi de diferite culori, In nu-mer de 160 feluri aleşi din colecţia generala a trandafirilor tot ce poate fi mal frumos, Înflorirea lor sunt remontanţt adică înfloreşte toata vara, aceşti trandafiri In oala se pol rcplanta In or-ce timp, preţul pentru unul este de lei j,4, 5, Se ia dupe înălţime. Domni! amatori din districte care vor dori acum para sunt rugaţi pentru comande a se a-dresa prin epistole la zisa gradina, comanda va fi însoţita de valoarea lui prin mandat postai, şi de indata se va expedia comanda prin calea ferata cu marea vitesa. 7$ 1. X ‘I I PILULES UNIVERSALES i D* J Dr. JANVIER Remediu sigur contra hemoro delor $ trataj ii) consti păţi unei,dureri de cap,in-digesl unei si â tuturor afecţiunilor a tuDulvi digestiv. F e-care cutie conţne câte o in- t I & I I I X strucţie. Preţul i leu si 50 bani. Se alia de vânzare: In Bucureşti la farmacia Applo, M. Brus et comp. Calea Grivitei 23, la farmaaia la Aurora, Anton Altan, Strada Batistei 14 bis. In Braila la farmacia laAquila Româna Anton Drumer, Strada Galaţi. 735 PENTRU SESONUL ACTUALA SOSIT & DE FRANZ HULLA SI C. LETZTERGROSCHEN LA MAGASINUL PRIMUL FONDAT I\ BUCUREŞTI u mmnAtţ"'* Strada Şelari No. 9 Strada Şelari No. 9 liot a ■*ci Englezeşti veritabile pentru burbati lei «2. «3, ,7,8. ROD 6 SE NOTA B NE Ghete 8aien.Gems.Ue-retzuri de lei 11,12,13 LA « 4*. Tipografia Ziarului,, fc,poo&“ Tipărit cu cerueala Ch. LurUleux C-ie Paris ADEVARATA STEA ALBASTRA tu Stima, B. MESUHELSOHM. Grirao-t respoiasafail, G. Ceorgeeou. Ghete de V*es de Yer- STRADA ŞELARI 9 www.dacoromanica.ro