ANUL III No. 723 m A DOUA EDITIUNE MARTI 19 APRILIE (1 MAI) 1888. LUHnnMMEH NUMERUL \:> m NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA t St 16 A FIE-CAHEI LUNI SI SE PLĂTESC XOT-D'A-UNA ÎNAINTE In lineare<*cl: La casa Administraţiunel. In Tara : Prin mandat * poştale. Pentru t an 40 lei, 0 luol 20 lei, 3 luni 10 lei. Iu Strrinetatr : La toate oitlciele poştale din Uniune, prin mandate păstaie Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL 15 IHM NUMERUL ANVNCILRILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris Agrare Havan, Placede la Bovrse. & AnunciurI pe pag. IV, linia 30 hani; anunciurl 8’ reclame pe p»g. III, 2 lei linia. IA PARIS : segkseste jurnalul ru 15 rriit. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. «er-uiain, \o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI RED ACŢIUNE A No. 3,—Pijit/u Episcopiei,—No. 3 APARE IN TOATE ZILEI,E RE LUCRU ADMINISTRAŢI VNEA No. 8.— Piailtt Episcopiei.—No. 3. mm GUVERN RE REPARAŢIILE DIN HOŢIILE COLECTIVISTE ALEGERI PARŢIALE COBESPONDETA DIN IAŞI ---- ■ ^---------- UN MICROB SOCIAL O OPINIUNE ASUPRA MIŞCĂRI TERANILOR Suntem dintre aceia oare din prima zi a constituire! guvernului actual am fost de părere că noul cabinet trebue sprijinit, căcî într’în-sul am văzut nu numai un guvern inteligent şi cinstit, dar încă un guvern de reparaţiune, un guvern ho târât a da satisfactiune moralităţii puhlicp, urmărind fără complesenţă abuzurile colectiviştilor şi dând astfel terii credinţa că un guvern care a trăit din abuzuri şi din hoţii nu poate până la urmă se scape nepedepsit. Asupra acestui din urmă punct vroim astâ-zi să adâogăm cftte-va cuvinte. In Cameră, d. Carp a spus că un partid ce vine la putere are de misiune d’a îndrepta, iar nu d’a resbuna greşalile predecesorilor seî. Negreşit şi noi suntem de părere că un guvern nu trebue, nici odată, se resbune greşalile guvernului trecut, dar el are datoria d’a pedepsi greşalile acelea care iau caracterul de abuzuri şi hoţii. In această privinţă sm avea se facem trei feluri de critice guvernului : • Schimbarea personalului administrativ şi judecătoresc, care de altminteri se face recrutendu-se e-lemente în genere bune şi cinstite, nu se severşeşte destul de grabnic. Câte-odatâ nominatiunile nu sunt tocmai fericite, şi aceste câte va no-minaţiuni păcătuesc prin aceasta că ele se fac In persoanele unor colectivişti. Nu e destul ca aceşti parti-sani ai d-lui Bratianu se fie băneşte vorbind , cinstiţi ; prin faptul că au ocupat posturi politice sub colectivitate, ei sunt moralmente compromişi şi nu sunt în positiune d’a da la lumină abuzurile severşite sub administraţia trecută, din care au făcut parte. Din acest punct de vedere e foarte regretabilă nominatiunea.de care se vorbeşte cu stăruinţă, a d lui Urlâ-ţeanu ca prefect de R.-Sărat şi aceia a d-lui Piersiceanu la Tulcea, care e deja un fapt îndeplinit. Mai ales această din urmă numire lasă mult de dorit de oare ce d. Piersiceanu inlocueşte pe d. Paul Stâtescu care a îngrozit populaţiu-nile din Dobrogea prin abuzurile, hoţiile şi ilegalităţile sale. Şi fiind că această nominatiune este deja făcută, cerem case se cerceteze de către o comisiune de anchetă, or de către par. het, faptele ce se pun de atâta timp în sarcina d-lui Stâtescu. In fine ultima observaţie ce am avea de făcut, e acesta, că asemenea anchete ar trebui tăcute pentru toate ramurile administraţiunil publice. Trebuesc făcute inventare de situaţia în care a moştenit noul guvern diferitele administnţiunî de !a colectivişti, şi toate abuzurile, toate turpitudinele trebuesc date pe faţă fără gând de resbunare, dar asemenea şi fără indulgenţă. Se se convingă guvernul că el nu va căpăta forţă morală şi popularitate de cât fiind francamente anti colectivist şi arelondu-se terii ca înlocuitorul şi vrăjmaşul firesc al colectivităţii şi al sistemului colectivist. TE LE GRAM E AGENŢIA HAVAS Berlin, 28 Aprilie. Buletinul oficial de la 9 ore dimineaţa anunţă că de erl nici o schimbare nu s’a făcut tn sUrea de sănătate a împăratului, şi că azi dimineaţă frigurile aQ dispărut aproape. Berlin, 28 Aprilie. «Gazeta Germaniei de Nord» zice că puterile împăratului sporesc mereu. Pofta de mâncare este bună. împăratul poate să reia ocupaţiunile intelectuale, dar cu oare care precauţiune. Paris, 28 Aprilie. Camera a adoptat o propunere care autorizează compania canalului de Panama să emiţă obligaţiuni cu loturi. Apoi s'a amânat pânâ la 15 Mai. St. Petersbnrg;, 28 Aprilie «Gazeta de M iscova» publică un articol care zice: De când ru ultimele evenimente petrecute la Berlin, se consideră aci siluaţiunea politică ca schimbata futr’un mod însemnat. Liga centrală a pierdut mult din caracterul el ostil Rusiei. Recentele comunicaţiunl diplomatice confirma că Austria a redus progr ma 9n tn politica orientală, şi că ea a modificai lutr’un mod simţitor atitudinea sa, în avantagiul Rusiei. Proiectele displăcute Rusiei, ce Engli-tera urmărea la Berlin, aO căzut. Buna voinţa netndoioasă a Germaniei a avut o reacţiune asupra dispoziliunilor Turciei. Aceste diferite simptome, zice sfârşind «Gaze a de Moscova», prevestesc o solu-ţiune favorabilă a cesliuni! bulgare. CORESPONDENTA I)E EST Paris, 28 Aprilie. Circulă sgomotul că medicii francezi ar fi fost chemaţi la Charlottenburg şi că ar fi plecat acolo cu o nouă canulâ făcută la Paris. Berlin, 28 Aprilie. Nici o schimbare tn starea împăratului; îmbunătăţirea merge tnainle. Belgrad, 28 Aprilie. Skupcina n'a fost disoivatâ ci sesiunea numai tnchisâ printr’un ukaz regesc, citit de către un comisar special. întreaga cameră a strigat: «Trăias A Regele!» Radicalii nu vor face dificultăţi noului guvern. El se vor conduce înlr’un mod pasiv cu prilejui al gerilor. D. Gruicl va demisiona, poale,din armată t i urma scrisorii care a Inaimat’o către Skupcina. Vienn, 29 Aprilie. «Norddeutsche» comentează iuţeala cu care legea militară atingaloare pe reser-viştl a fost vo ată de către parlamentul din Pesta şi din Viena şi spune că atât cel de dincoace cât şi cel de dincolo de Leilha sunt pătrunşi de gravitatea slărel de Jaţă a lucrurilor. Ticna, 29 Aprilie. «Neue Preie l'resse» află din Brunswick că moştenirea tronului în această ţară a fost discutată între Regina Victoria şi prinţul Bismark. ALEGERI PARŢIALE IALOMIŢA FrI s'ft focul la Calarasi o alegere «le senator, penlrii col. I l>. Pache Prolopopescu a fost ales cu unanimitatea voturilor exprimate- Ud. llaniu si Sion care avuseseră veleităţi «l aşi pune candi-duturele au avut prudenta d’a le retrage înainte de deschiderea scrutinului. i ^' jBiiamuL aii jjimiMLi j»ixggga CORESPOMIENTA Dl\ IAŞI Un deputat si un fost ministru înuintea justiţiei Al Xenopol condamnat la închisoare. N. Gane trimes la juraţi Tribunalul de Iaşi secţ IV, întrupat prin d nil Vflleanu preşedinte, Tanoviceanu şi Zâ-harescu membri. In zioa de 16 Aprilie a. c. a condemnnt Ia o tuna închisoare si o m e de lei amenda pe colectivistul evreO renegat Alexandru D. Xenopol, deputat colectivist, profesor de facultate şi frate al vestitului Nichi de la «Voinţa Ni-chională», pentru că a pălmuit, în oficiul postai, în exerciţiul funcţiune! sale, pe impiegatul Cerkez, care ar fi divulgat la mal mulţi camarazi din oficia cum cft insolentul evreO renegat, în calitate de candidat poliţienesc la deputăţie, sigur de impunitate, ar fi propus 55 lei Iul Cerkez ca să voteze pentru dânsul. Partea civilă asistată de d nil N. Ciaur Aslan, G. Mârzescu şi George Tocilescu, aceşti dou din urma profesori de universitate, adică colegi cu d nu Xenopol, cerea 5 ooo lei noul despăgubiri, din respect pentru tradiţiunea familie1 Xenopol. D. Xenopol, asistat de d. G. Morţun, fostul prefect de poliţie şi d. T. Stclian, cerea, cu toate ca a mărturisit faptul, ca să fie achitat, de oare ce pedepsirea unui om de un talent atât de însemnat şi de o cultură atât de distinsă şi Întinsă, Tar demoraliza în loc să’l moraliseze. Procuror la şedinţă era d. Leonescu, care într un rechizitoria admirabil ca forma şi ca fond, a areiat împrejurările cu imparţialitatea ce'l caracteriza, şi-tocmai din cauza însuşirilor pe care se întemeia d. Xenopol pentru a cere achitarea, a cerut s$ se aplice legea cu toata asprimea. Tribunalul în majoritate a condamnat pe A. D. Xenopol la o lună închisoare corec-ţionala şi una mie lei amenda. Procurorul şi partea civila aO făcut apel ; probabil ca şi condamnatul va face apel. Un mic incident : D. Tocilescu, în conclusiunile ce le-a pus cu talentul Iu: cunoscut, vorbea de prudenţa lu. Ceikez de a nu riposta iu Xenopol. D. Morţun a găsit de cuviinţa să întrerupă : — Daţi'l o recompensă naţională I La aceasta d. Tocilescu riposta : — Nu, onorate coleg şi fost prefect de poliţie, nu mai suntem sub regimul acelora dintre cari unii primeau recompense naţionale, iar alţii le luaO pe furiş! D. Morţun tăcu. In ultimul moment aflu că Camera de punere sub acusare asupra oposiţiune: făcută de d. Botez contra ordonanţei de neurmă-rire a d-lui judecător de instrucţie, în acţiunea electorală intentata d Iul N. Gane de câţi va alegători, a hotarit trimiterea fostului primar X. liane în judecata curiei cu juraţi. I. W. TL. Pe ori unde au trecut colectiviştii au devastat totul, lăsând lipsa şi neregula In urma lor. Am denunţat In numărul trecut câteva abuzuri cu agio de la ministerul Finanţelor. Sustracţiunl de fonduri publice, fie pe calea agiulul fie alt-fel, s’ad operat şi la ministerul lucrărilor publice. Însuşi Radu M haiO, cunoscutul iubitor de ceasoarnice, a înghiţit câte va fonduri, de la lucrările publice, încă pe când era ministru la acest departament. Iată câte va condee. Radu Mihaiu a ridicat în anul 18S6, fiind ministru de lucrări publice, suma de lei 560 dmlr un deposit afl it în minister şi a dat în schimb o simolâ chitanţă. Întrebăm : a restituit Radu Mihaiu aceşti 560 lei? Acelaş Radu a luat alta dată 6000 lei în aur dintr’un deposit şi ’i a în’ocuit cu 6000 lei In bilete de bancă fără să ţie socoteala de agio. www.dacoromanica.ro întrebăm: a restituit Radu Mihaiu a'giul ? Ambele aceste condee, represintă în sine sume de puţină importanţă, dar tocmai ele ne pot da măsura justă a a pucâturilor spre gheşeft de cari eraO a-nimaţl chiar miniştri: colectivişti. Daca un Radu Mihaiu, în calitate de ministru, se înjoseşte până a pune mâna pe 600 lei, sad pe agiul de la 0000 lei, ce n’a fost în stare să facă acest om, când i sta înainte un câmp larg de esploatare? Dacă Radu Mihaiti n’a avut atâta sentiment de ruşine în cât sub ochii funcţionarilor ministerului s’a înjosit a pungaşi Statul cu 600 lei, până unde trebuie să fi mers el cu neruşinarea şi specula când se gasia singur faţă de întreprinzătorii de sosele sad de furni-soril de material ? Rugăm pe d. ministru de lucrări publice să esamineze denunţarea ce facem şi să se încredinţeze singur dacă este întemeiată. Adresăm această cerere personal d lui ministru Al. Stirbey, de oare ce ştiind cft în -ministerul lucrărilor publice se găsesc încă la locul lor funcţionarii superiori cari ad servit sub Radu Mihaid, el o se caute ca să facă lucrul muşama. Sunt duol spre-zece ani de când co munele din toata ţara gem de jafurile unor Consilii alese cu ajutorul gftrba-ciului prefecţilor. Sânt duol-spre-zece ani de când interesele judeţelor sunt lăsate In mâi-nele unor oameni, cari nu s’ad gândit de cât a le suge c&t mal mult spre a se lrnbogâ ţi. Guvernul, şi mal ales d-nu ministru de interne T. Rosetti, trebue să se fi convins pe depbn despre acestea, de oare-ce nu trece zi în care Monitorul oficial să nu publice, cu reduceri însemnate, aprobări în privinţa buge-le'or comunelor. Ce s'a făcut oare timp de duol-spre-zece ani de domnie colectivistă cu acele sume pe care d. ministru de interne le reduce astâ-zi ca fiind netrebuincioase? Ele serveaţi negreşit la căpătuirea partizanilor d lui 1. G. Brâtianu. Şi o dovadă din cele mal temeinice despre aceasta, o avem în încheiarea Consiliului judeţean de Dorohoi, pe care am şi publicat’o, prin care se hotârlse a se da Voinţei Naţionale câte patru sute lei pe luna. Asemene încheiărl s’ati mal văzut şi prin alte judeţe, dar toate hoţiile n'ar putea fi descoperite de cât numai a-tunci când ar fi disolvate Consiliele comunale şi judeţene din întreaga ţară. Ar fi bine deci ca guvernul, care a promis prin programa sa îndreptarea tutor relelor, să se gândească şi la a-ceastă disolvare, de oare-ce Consiliele comunale şi judeţene colectiviste sunt una din principalele plage ce bântuie de duol-spre-zece ani această mult încercata ţară. O OPINIUNE ASUPRA MIŞCĂRI TERANILOR Cercetarea cauzelor nemulţumirii ţăranilor fiind de o importanţă mare, şi doritori fiind de a se cunoaşte opiniu-nile ce se emit în genere asupra acestei cestiuni atât de arzătoare, rezumăm aci un articol apărut In «Economia Naţională», organul d lui P. S. Aurelian, sub titlul de: Răscularea ţăranilor, căuşele şi efectele sale. Articolul în cestiune arată mai înteitl localităţile pe unde s’a produs mişcarea, precum şi espedientele brutale ale ţăranilor, şi apoi adaogă : «M şcarea trebuia potolită şi împedicată dc a se întinde, căci tntr'alL-fel s’ar fi pus In pericol nu numai viata cetăţenilor, a proprietarilor, arendatorilor şi altor persoane cari trăiesc prin sate, dar s'ar fi expus chiar existenţa ţârei. 0 rescoală ţărănească lăţită In întreaga ţară, ar fi fost cea mal mare nenorocire ce ar fl putut cădea peste România. «Acum când mişcarea s'a potolit, când ţăranii resvrâtiţi s’aQ apucat de muncă, datoria guvernului este de & cerceta cu toată seriostatea ce merita căuşele celor lntîmplate. 0 dată căuşele cunoscute, va trebui să se ia toate măsurile pentru a le Înlătura şi a asiguri astfel liniştea în viitor. Pânâ atunci este neapărat ca toţi să fim mal îngăduitori; să nu cerem ca de ast*zl pânâ mâine să se resolve o cestiune atât de importantă.» De aceia fără a acusn, fără a recrimina, să fim liniştiţi şi cu toţii să ne Intrecem în a da tot ajutorul pent-u a stârpi căuşele care ad provocat răscularea acelor ţărani atât de paclnicl şi atât de îndurători din firea lor. D. P. Aurelian studiază apoi deosebitele cauze ce se bănuiesc că ar fi putut da naştere acestei mişcări. D sa constată că nu lipsa de hranft a fost prin ct-a mal mare parte din sate, mobilul rSsvrătitorilor, ci ma! mult tocmelile agricole, a căror modificare o cere. In fine d. Aurelian susţine, expunând şi argumente, că nu lipsa de pământ a putut face pe ţărani să se răscoale,precum nici lipsa de islazuri, în privinţa cărora se exprimă ast-fel : Islazurile sunt o formă de cultură din cele mal înapoiate, şi cel ce înţeleg interesele ţăranilor nu ’l vor îndemna să lase pământul mlucrat pentru isUz, ci îl vor sfătui să cultiveze nutreţuri care pe un pogon produc înzecii de cât un islaz. Proprietatea mică bine înţe easă nu se în-voeşle cu părăsirea pământului în voia naturel; din contră, ea reclamă cultivarea permanentă a celui mal mic colţişor de pământ. Şi apoi când se vorbeşte de islazuri se uită că nimeni nu Împiedică pe cel care voesc să le aibă de a'şl lăsa locurile Inţelenite. Se va zice că din pământul care 11 aQ astă zi ţăranii nu le-ar ajunge ca să lase şi pentru islaz. Dacă aşa este, şi recunoaştem că este aşa, ce este de făcut? De unde să ia ţăranii pământ pentru islazuri, dacă nu prin luvoell agricole, căci nu credem ca se cere In mod serios o nouă lege rurală, o împroprietărire periodica ? D. Aurelian îşi încheiă articolul sâd făcând următoarele propuneri, prin care crede câ s'ar putea resolva această cestiune : 1. Urmarea cu împroprietărirea pe moşiile Stalului a ţăranilor care nu aQ pă-mîut. 2. înlesnirea, priu creditele agricole, saQ alta cale, a unui mic capital pentru facerea esploataţiunel. 3. Prefacerea legel tocmelelor agricole in vederea admilerel unei norme după regiuni şi împrejurări, tinzând la introducerea meteiagiuluî raţioual 4. Introducerea cultural perfecţionate, intensiva în esploatarea proprietăţii mici, prin mijlocirea preoţilor şi a învăţătorilor 5. Neîngăduirea or-cărul străin, de or ce neam şi or ce lege, de a mal ţine cârciumi prin sate şi de a lua moşii în a-rendă. 6. Poprirea de a se mal vinde moşiile S aiului şi cumpărarea de către acesta a moşiilor mari particulare, când acestea se pun Iu vlnzare. UN MICROB SOCIAL Printre ticăloşiile pe care banda colectivista ni le-a iegat, cea mal îngrijitoare de sigur este : pervertirea şi deturnarea de la adevărata lor menire a lutulor înstitu-ţiunilor publice, tn scop de a se menţine şi perpetua pururea la putere. Cu alte cuvinte, politica de gheşeft şi de coterie infestase şi infectase totul; insti-tuţiunile publice şi funcţionarii publici trebuiaQ înainte şi mal pre sus de toate, să fie nişte instrumente de guvern şi de câştig pentru cel de la putere. De aceea ne-a fost dat să vedem justiţia ţărel aservită şi monopolizată în profitul câtor-va avocaţl-speculanţî ; holârîrile sale purtând stigmatul corupţiunel; iar preoţii sel — magistraţii — devenind nişte instrumente vile şi pasionate ale potentaţilor zilei; De aceea biserica şi miniştrii săi, şcoala şi învăţătorul s’afl văzut uitâudu'şî misiunea, pentru a sluji orbeşte scopurilor şi oamenilor colectivitâţel; De aceea armata a putut ani Îndelungaţi să fie isbitâ tn tot ce ea are mal scump— în onoarea sa — acel ce T erau impuşi de şefi, neavâad altă ţintă de cât cum să satisfacă mal bine infamiile şi gheşeflurile celor de la putere ; De aceea adminislraţiunea ţărel atât era di pângărită, în cât cetăţenii desperaţi aQ fost nevoiţi să’şî facă singuri o dreptate— pe care nicăerl nu o mal gâseaQ ; De aceea finanţele noastre sunt atât de sdruaoinate şi creditul public ameninţat, 9 colectiviştii nefâcând alt,tn timp de 12 ani, de cât s6 se Imbuibeze, sub fel de fel de pretexte, cu din sudoarea nenorocitului contribuabil; De aceea pânâ şi simplul cetUian—comerciant, industriaş safl agricultor, ori chiar de profesiune liberi—nu putea sâ’ş'. agonisiasc&tn tihni pâinea de toate zilele, pâni ce mal Întâi nu făcea act de supunere oarbi şi nu devenea însuşi un instrument In mâinele propriilor sil tmpilitorl. De aceea, cu un cuvânt, or cine: pentru a obţine justiţie Înaintea tribunalelor, pentru a dobândi un credit la banei, pentru a fl numit safl Înaintat in vre-o funcţiune publici, pentru a obţine o licitatiune sad o concesiune Înaintea veri unei autori-tâtl, pentru a fl ales tn veri un oflcifl public, pentru a se bucura, tn fine, de vre unul din cele mal nediscutate drepturi de cetâtian, trebuia neapirat şi prealabil sâ se boteze In Iordanul colectivitatei, cicl alt-fel era condamnat a fi considerat ca un adeviral paria în mijlocul concetăţe-nilor sil. laţi moştenirea pe oare ne-a transmis’o obliduirea de trişti memorie a d-lul I. C. Britianu. Ea este grea, lichidarea sa anevoioasă, căci microbul politic, născut şi crescut la stnul colectivităţii, a pătruns tot organismul nostru social. Politica trebue alungaţi din toate insti-tutiunile noastre publice, şi acel dintre funcţionarii publici, cari sub guvernul d-lul I. C. Britianu afl contractat un a-tare morb, isgonitl cu o ori mal de vreme, pentru a nu avea timpul să prihăniasci elementele curate ce astizl se Înhamă la carul Statului. Funcţionarul public se afle odată, oâ el nu este acolo pentru a servi de instrument veri unul partid safl veri unei coterii politice, ci exclusiv ţârei, ciutând a fi In Îndeplinirea Îndatoririlor sale drept şi imparţial, către totl cetăţenii cari afl recurs la ministerul sâfl, ori care ar fl credinţele lor politice. D. Theodor Rosetti, tnaltul magistrat de erl — a cirul imparţialitate şi conşLiinti de datorie afl impus pâni şi inimicilor săi politici — este, firi Îndoială, omul, care poate presida la o reformă, atât de indispensabilă tnsănătoşirel corpului nostru social. Integritatea caracterului sâfl, corectitudinea şi demnitatea de cari, ori de câte ori a fost chemat să exercite un minister public, a dat dovezi netăgăduite, sunt pentru ţari garanţii puternice, că între binefacerile cu care era nouă—deschisă prin isgonirea colectivitate! de la putere — ne va Înzestra, va fl de sigur şi aceea a îndreptare! răului ce semnalăm, a extirpirel a-cestul microb socialo-colcctivist din organismul nostru politic. ăi. Basilescu. A1TOTIRI COLECTIVISTE (Urmare) In cea ce priveşte guvernul trecut, voifi fl asemenea foarte limpede In res-punsul mea. Am combătut acel guvern, negreşit dupe puterile mele, nu numai acum, dar chiar când se afla la cârmă, şi încă de demult, de la modificarea Constituţional. Aderent fanatic de la 1866, dar tot-d’auna complect desinteresat, al d-luf Brătianu, l’am văzut cu durere alunecând pe panta despotismului, lncura-giând apucaturile rele, pentru a ’şî face slugi plecate, persecutând or ce caracter onestşi independent, forţând voinţa alegătorilor; am pierdut toate îlusiile ce aveam şi a trebuit să’l combat. Şi l’am combătut, pe cât am putut şi efi, In presă prin articolele mele \nl’In-dipendance Roumaine asupra filoxerei, naftalinei, căilor ferate, etc.; în România liberă asupra exploatărilor In regie; tn Le Temps din Paris asupra situaţiu-nil generale ; ca alegător în colegiul I de Argeş, unde cu toate ademenirile şi stăruinţele am fost constant şi pe faţă de la 1881 contra candidaţilor săi. Nu l’am linguşit dar, şi nu linguşesc nici pe şeful meii, care ’mi-este mal mult prieten de cât şef, nici guvernul actual, căci atât şeful meii cât şi cea mal mare parte din persoanele ce compun guvernul actual, mâ cunosc şi ştia că nu am nici obiceiul, nici trebuinţă, nici de a linguşi, nici dea face reclamă, şi mai ştiu încă că respect şi stimez pe omul capabil şi cinstit şi că asemenea sentimente nu încap In catehismul colectiviştilor de soiul d-lul Radianu. Poate zice şi d-nu Radianu tot ast-fel? Câte curbăturl, câte cădelniţărl, câte acatiste nu a făcut guvernului trecut, şi nu va face şi guvernului actual şi or-cărul guvern ar fi 1 In ce mă priveşte asemenea voi fi foarte lămurit. Şi aci d nu Radianu nu spuse adevărul. Se vede că e predestinat din născare a nu spune nici odată adevărul; aşa pentru Bahna spune că am cheltuit sume enorma pentru explorarea ce am făcut aci. E un sfruntat neadevăr, câcl administraţia Domeniilor nu ’ml a dat de cât 6000 lei pentru leafa mea ffe 300 fr. pe lunii, iar nu 1000 cum EPOCA - 19 APRILIE r spune d nu Rad ian, pentru extragerea cărbunilor, transportul de la Bahna la gările Vârciorova, Craiova şi Filaret, pentru transporturile mele, cumpărare de unelte, ciocane, roabe etc. D-nu Gr. Mânu căruia i se se cuvine meritul de a fi luat iniţiativa, ca administrator al Domeniilor, a acestei explorări, trăeşte, se află azi secretar general la Finanţe, unde d-nu Radianu ’l poate găsi tn toate zilele de la 9-12 ore dimineaţă, şi întreba ce sumă a destinat şi cheltuit administraţia Domeniilor pentru explorarea făcuta de mine. Desfid pe d. Radianu să publice răspunsul d-lul Mânu. Desfid asemenea ped. Radianu să publice rapoartele şi avisele mele fie pentru explorarea fie pentru exploatarea cărbunilor de la Bahna. Tot un sfruntat neadevăr spune d. Radianu când afirmă că aş fi făcut pe prinţu N. Bibescu să sufere pagube e-norme la Baia de Aramă. Prinţul N. Bibescu trăeşte, locueşte la Mogoşoaea, însft d. Radianu 'I poate găsi în toate zilele de la 2—6 ore după amiază In strada Verde No. 16, şi ’l poate întreba câta păgubit după urma mea la Baia de Aramă. Desfid pe d. Radianu să publice răspunsul Prinţului Bibescu. Şi de la Bahna şi Baia de Aramă are neruşinarea d. Radianu să spunft că efi m’am îmbogăţit. Cu toate că azi nu sunt mal bogat de cât eram când m’am întors tn ţarâ din Paris, totuşi efi schimb tot ce am câştigat la Bahna şi Baia de Aramă contra tutor lefurilor şi diurnilor ce a avut d-sa pe tot timpul de 12 ani al co-lectivRăţil. Efi ’l am dat, pentru a se informa, toate indicaţiunile, ’l am spus chiar o-rele la care poate g&si pe prinţul Bibescu şi pe d. Mânu. Şi Incâ o dată, desfid pe d. Radianu să publice răspunsul acestor persoane, căci alt-fel pe lângă titlul de plagiator ce ’l este recunoscut de toţi camarazi şi colegii săi ca proprietate exclusivă a sa, va mai dobândi şi ’l va remânea şi titlul de calomniator. Pentru priceperea safl nepriceperea mea în geologie, numai prin capul unul d' Radianu poate să treacă idea că efi aş primi un brevet de la un individ de talia sa; efi mă mulţumesc cu acela ce mi'l a dat şcoala în care am învăţat, ce mi’l afl dat şi mi’l vor da elevii mei şi oamenii care. Înţeleg ce va să zică geologie. In cea ce priveşte eleganţa şi urbanitatea expresiunilor de care se servă d. Radianu, acesta e cestiune de caracter, cestiune de creştere, şi nici caracterul mefi, nici creşterea mea nu se potrivesc cu acelea ale d lui Radianu. închid aci or ce discuţiune cu acest domn. C>. Boltea. ACTE OFICIALE FR ecjiixiu.1 viilor* filoxerate Dupe propunerea făcută de d ministru al agriculturel, prin referatul No. 15,485 din 9 Aprilie 1888, consiliul miniştrilor, în şedinţa de la 11 Aprilie 1888, a decis, prin jurnalul cu No. 3, cele ce urmează: I. Suspendarea tn judeţul Prahova pe a-nul 1887—1888 a perceperel dârei de 4 lei de hectar, înfiinţată prin legea de la 5 A-prilie 1885 pentru combaterea filoxerei, se manţine pentru acel an până la regu-larea cestiunel prin o lege. II. De la 1 Aprilie 1888 şi până la votarea unei legi modificatoare celei tn vigoare, atât în judeţul Prahova cât şi tn toate cele-l’alte judeţe, nu se va percepe din această dare de cât numai 1 Iefl 50 bani de hectar, afară de darea prevăzută de aliniatul II de sub art. 9 din legea funciară de la 27 Martie 1883. III. De la 1 Aprilie 1888, şi numai pentru viilor, toate viile llloxerate vor fi scutite provisorifl atât de darea de 4 lei de hectar, prevăzută prin legea pentru combaterea filoxerei, cât şi de cele-l’alle dări către comună, judeţ şi Stat, pânâ când Corpurile legiuitoare vor da legala interpretare art. 29 din menţionata lege. Scăderea se va face din ollcifl de către ministerul de finance dupe cousfalările serviciului anti-fiioxeric şi curgând de la Începutul trimestrului In care s’a făcut constatarea, fără a se mal îndeplini formalităţile prevăzute de legea de percepere de la 16 Martie 1885, de oare-ce aceste formalităţi vizează scăderi şi ştergeri din roluri de o natură cu totul alta. IV. Toate viile filoxerate scăzute de la dări, conform articolului precedent, vor fi supuse de la 1 Aprilie 1888, şi numai pentru viitor la plata de 1 lefl de hectar, potrivit aliniatului II de sub art. 9 din legea funciară de la 27 Martie 1885, perce-pându-se această dare în ce priveşte terenul ce a fost sau mal este sădit cu vite, In vil filoxerate, pe comptul casei de depuneri, pentru alimentarea fondului din care să se poată restitui avansurile ce face zisa casă şi plăti procentele în virtutea lege! pentru combaterea filoxerei. Miniştrii secretari de Stat la departamentele finanţelor şi agriculturel sunt automaţi să îndeplinească disposiţiunile acestui jurnal, fie-care încoace ’1 priveşte. --- mam INFORMATIDNI Sâmbăta seara s’a întrunit la d-nu Dim. Brătianu comitetul restrâns al d-sale, pentru a întocmi un program politic. Nu erau dar printre invitaţi de cât d-nii N. Blaramberg, N. Io-nescu,Panâ Buescu, P. Grâdişteanu, Fleva, Pallade, Grigore Eliad etc. Se zice că o oare-şi care deosebire de vederi s’ar fi produs asupra unui singur punct, anume asupra cestiu-nei ţeranilor: mai mulţi membri susţinând în această cestiune ideile emise de d- Panu în Lupta, iar alţii ca d. Blaramberg fiind de altă părere şi fă când u se apărătorii proprietăţii. 0 comisiune s'a ales din sînul comitetului, pentru a redacta un program. Plecarea grabnică a unui detaşament de călăraşi la Bălăceanca, în apropiere de Capitală, a făcut se se creadă alaltăeri— Sâmbătă — seara că turburâri su isbucnit din nou în acea localitate. Din norocire n’a fost de cât o spaimă neîntemeiată : patrulele rămase în Bălăceanca au luat drept o ceată de resvrătitori pe locuitorii din acea comună şi dimprejur care puşi în libertate de parchetul din Bucureşti se întorceau la casele lor. Liniştea continuă a fi perfectă şi nimica nu face a se crede că ea va fi turburată din nou. Ni se spune că d. Tache Protopo-pescu a manifestat din nou inten-ţiunea d’a părăsi postul de director general al monopolurilor Statului şi ca de astă dată d-sa este hotărit d’a nu ceda insistenţilor d lui ministru al finanţelor pentru a’l face se rămână. Asemenea se zice că d. Stelân St. Sihleanu şi-ar fi reînoit demisiunea din postul de director al contribu-ţiunilor directe şi cele l'alte la mi-nisteriul finar.celor dar că d-sa mai puţin tare de înger ar fi dispus se nu trateze pe d. Menelas Ghermani cu refuz Pentru a răspunde interpretaţiunel râfl voitoare ce unele ziare afl dat alegere! sale, d. Anton Cincu ne adresează cu rugă-ciuned’ao publica, următoarea telegramă : La alegerea mea de deputat al colegiului 1 de Tecuci m'am presentat alegătorilor mei ca om independent şi nici cum ca candidat al veri unul partid, precum am fosttot-d’auna. Pe câtă vreme guvernul actual repre-sintft onestitatea şi caută aplicarea sinceră a legilor şi constituţiunel voifl fl de a pururea cu el. Ast-fel afi Înţeles a-micii mei, ast-fel înţeleg efi. Anton Cincu. Prinţul George Bibescu, zice L'Jndd-pendance Roumaine, fu objectul unei onorl excepţionale : Academia Franceză a decernat operei sale «Retragerea celor şease mii» premiul Bordin, pre-mifi de istorie destinat a incuragia înalta literatură. Pi intui G. Bibescu este unul dintre rarii streini (nu e poate de cât unul or doul de când există Academia franceză) care sâ fl fost încununat pentru o operă tratând despre istoria Franţei. Pe lângă simpatia ce am mărturisit tot-d'auna eminentului nostru compatriot, suntem coprinşl de un simţimlnt de mândrie, care de sigur va fl împărtăşit de toţi Românii, In faţa acestei îndoite isbânde : a unul premifi al Academiei şi a unul premifi de istorie. Aceasta era de prevâzut. «Retragerea celor şease mii» este opera ce a avut mal mult succes printre cele apărute în Franţa în 1887. D’abia tipărită, cartea aceasta a fost îndată admisă în catalogul bibliotecel populare şi a bibliotecel deresbel în unanimitate de comisiune. De curînd încă, un membru al Academiei scria noului laureat, zicându’I : «Cartea voastră, scumpul mefi prinţ, este sursum corda al anului 1887.» lată acum şi scrisoarea ce a primit prinţul G. Bibescu de la secretarul perpetuii al Academiei : Paris, J4 Aprilie. Scumpul meii prinţ, Vâ vestesc cu plăcere că în şedinţa de azi, Academia a decernat frumoasei voastre cărţi asupra campaniei din 1862, atât de glorioasă pentru d-v., premiul Bordin în primul rang. In toată graba, vâ strîng brava mână şi vâ reînoesc asigurarea vechel mele amiciţii. Camilie Doucet. Eri d. jude Instructor local, zice «îndreptarea» din Puicu, a dat mandat de depunere contra Preotului Gheorghe Theodorescu din Comuna Boldeşti, Piasa Tohani, care a fost prins în flagrant delict de aţâţare la răsvrătirea ţeranilor. Confratele nostru craiovean «Olteanul» publică următoarea scrisoare : Ziarul «Lupta» din 8 şi 9 ale curentei comunică că şi In Moşia Stu-dina din judeţul Romanaţi s’au răsculat ţăranii. Am onoare a li arenda- www.dacoromanica.ro şui acelei moşii, şi declar că este cu totul inexact o asemenea ştire: ceva mai mult, nu ştiu cărui anume motiv se cuvine a atribui respîndirea unor aşa ştire alarmante şi periculoase. Regretând las opiniunei publice se le aprecieze şi înfierezedupe merit. Ceea ce mă priveşte este şi vă rog, se bine voiţi a le da desmin-ţirea cuvenită. Primiţi, etc. G M. Cionea Arendaşul moşiei Studina. «Monitorul» publică decretul prin care se gr&ciază şi se reduce osînda la o mulţime de condamnaţi militari Manoleseu a dat gaz soldaţilor spre a şterge puştile ca se nu lase urmă de tragerea focurilor. De se mai instrueşte această crimă a guvernului Brătianu Sturdza cerem ca judecătorul de instrucţie se asculte pe I. Manoleseu. Am dori se ştim de ce d. general Ip.tescu nu mai face parte, precum era hotărât mai întâi, din consiliul de rezbel care va judeca mâine la Craiova pe colonelul Maican. Mutarea d sale la Botoşani ne putând fi causa schimbăreî,ar trebui ca această cauză se se arate pentru a se evita unele zgomote refl voitoare. grade inferioare cu prilejul Sfintelor sărbători ale Paştelor. Ex locotenentul Popsscu Ioan din reg. 20 de Dorobanţi a fost şters din controalele armatei în urma osândire! la 3 luni închisoare pentru faptul de mituire. Acesta ofiţerul despre care a vorbit la Cameră, d. Ioan Lahovari cerând ştergerea lui din controalele armatei. Sfinţirea marelui clopot al Mitropoliei Ungro-Vlahieî, s’a săvârşit eri potrivit programului ce am publicat. M. S. Regele a asistat la sfânta liturghie şi la actul sfinţire! pontificate cu multă strălucire de I. P. S. Mitropolit Primat asistat de P P. S. S. L. L. Arhierei Inocentie Plo-eşteanul şi Gherasim Pitişteanul. Dupe săvârşirea sfinţirei I. P. S. Mitropolit Primat a rostit un cu-vlnt foarte mişcător urând, ca sunetul noului clopot chemând pe Români la proslăvirea Domnului, se vestească pacea, mărirea neamului şi se i idemne poporul în conlucrare la propăşirea ţerei. P. C. Arhimandrit d-r Pimen predicatorul catedralei mitropolitane, a pronunţat apoi un discurs foarte interesant asupra tnenirei clopotelor făcând şi istoricul acestui odor al creştinătăţei. Dupe care a început & suna noul clopot. Părerea generală este, că sunetul nu pare încă lămurit şi nu se ştie daca clopotul e rău aşezat, or că aliagiul n’a fo3t bine Întocmit la topirea şi turnarea metalelor. Este de regretat, că nu se luase nici o măsură de paza bunel rîn-dueli, în cât pompa măreaţă a serviciului divin cât şi procesiunea urmată de M. S. Regele, au fost turburate de o Îmbulzeală deşuchi&tă. Chemăm atenţiunea d-lor miniştri al finanţelor şi al justiţiei asupra a-busului ce se face de certificatele de pauperitate. Am putea cita persoane în foarte bună posiţiune de avere care profită de nişte asemenea certificate pentru a face adevărate fapte de şantaj intentând tot felul de procese fără nici un temeiu. Uşurinţa cu care certificatele de pauperitate se liberează nu este pre-judiciabilă numai fiscului dar şi mersului regulat al justiţiei, Curţile şi tribunalele fiind copleşite de o sumă de procese care nu pot ajunge la nici un rezultat. D-nii C. Vlahuţi, prefectul judeţului PrahovaşiC. Hiotu, secretarul consiliului miniştrilor, au fost primiţi eri în audienţă de M. S. Regele. * * Persoanele care au bins-voit a se însărcina cu vînzarea biletelor loteriei d-lui Ed. Grant in folosul d-lu! poet Eminescu sunt rugate a trimete preţul biletelor vlndute sau a Înapoia pe cele ce n’au putut desface. i * Zilele trecute ex Prefectul colec-livist Sâveanu a fost prins cu mâna în sac. Crezînd că regimul escroci-tor continuă încă, el a voit se se servească cu carta de liber parcurs în o călătorie la Tecuci, dar conductorul trenului ia confiscat’o şi l’a silit se plătească şi o amendă de 7 lei. Neruşinarea acestui individ este fără margini. In urma ştirei mincinoase publicată în Voinfa Naţională despre a-restaţiunea d-lul Ştefan D. Şuţu ca dovedit d’a fi fost unul din provocatorii răscoalei ţeranilor—ştire care constituia o infamă calomnie—oîn-tâlnire cu pistolul a avut loc azi dimineaţă între simpaticul nostru confrate de la Indăpendance Roumaine şi d. Nicu Xenopolu. De şi condiţiunile întâlnirei erau din cele mai serioase, schimb de trei gloanţe la distanţa de 20 paşi, nici unul din adversari n'a fost atins. înregistrăm cu bucurie Încă douâ măsuri bune luate de d. T. L. Maio-rescu în scurtul timp de când este Ministrul Cultelor şi Instrucţiune! publice. Pe când d. Dim. Sturdza prevăzuse tn bugetul cultelor şi instrucţiei publice, o singură bursa la facultatea de medicină şi acea nominală, acordată fără concurs unul favorit al săfl, d. Ma-iorescu a sporit numărul burselor la cinci toate acordate prin concurs. Trebue tuşă să recunoaştem ca la a-ceasta măsură a contribuit şi Consiliul Profesoral al Facuităţei de Medicină şi In special decanul d. Dr. Romnîceanu care nu s’a sfiit a caracterisa trecerea d-lul Sturdza la ministerul de culte prin următoarele cuvinte : «Epoca d-luiSturdza la Culte se poate numi epoca abusivă, călcătoare de legi şi a favoritismului». D. Romniceanu a adăogat tot lntr’o şedinţă a consiliului profesoral: «N’am cerut ca decan, d-lui Maio-rcscu,*o singură măsură bună, fără ca d sa se nu ’ml o acorde. «Sunt convins că dacă d sa va remânea mult timp la Ministerul de Culte şi Instrucţie publică, Facultatea noastră va înflori într’adevăr». A doua măsură bună: S’a Înfiinţat încă trei laboratoril: de Botanică de Zoologie şi de Physiologie având fie-care cât un preparator luaţi dintre studenţii cel mal meritoşi. La adunarea generala statuară a so-cietăţel «Naţionala» care s'a ţinut eri, obiectul principal al desbaterilor a fost reducerea capitalului societâţel de la 3 la 2 milioane. După o lungă discuţiune asupra a-cestel reduceri s’a procedat la vot. Recitatul acestei votări, după cum a fost interpretat de consilifi, pare a fl foarte discutabil căci n’a întrunit numărul legal al voturilor pentru a permite reducerea capitalului societâţel. Apoi s’a procedat la alegerea a trei membri cari afi eşit la sorţi; afi fost realeşî d-nil Hormody, G. C. Filipescu şi d. D. A. Sturdza. S'a mal pus la vot alegerea a trei cen-sorl noi; afi fost aleşi Hornştein, I. Negruzi, şi G. Duca. D. N. Kirilova întrunit 150 voturi re-presintând 1500 acţiuDl. Iar ca supleanţi afi fost aleşi d-nii Eşec Arvanezu şi Ciocârdia. Consiliul comunal al oraşului Focşani a fost disolvat. Intre alţi membri cari au lost numiţi în comisia interimară sunt şi d-nii G. Apostoleauu, Benea şi Pâc-leanu. Rugăm pe biuroul Atheneulul român se bine-voiască a înştiinţa publicul când o conferinţă anunţată se amână pentru o cauză sau pentru alta. Cetăţeanul Constantin Stanu din str. Găprioru ni se plînge că a fost înjurat şi bătut de câtre cunoscutul bătăuş colectivist Pavel Mihai fără ca comisarul secţiunei respective care se afla faţa şi al cărui ajutor a fost cerut se fi voit a interveni. Credem că aceasta este destul pentru ca d. prefect al poliţiei se ia grabnic măsurile cuvenite. Adresăm această rugăciune în numele unul mare număr de persoane care ducându-se aseară se asiste la conferinţa d-nei doctor Maria Cu-tzarida-Cratunescu s’au găsit înaintea unor porţi închise. Mâine începând desbetarile procesului Maican, la Craiova, un corespondent special al nostru a plecat tn Capitala Olteniei Astă noapte fostul comisar de poliţie Galvocorescu cutreera cârciumile din dealu Spirei făcând propagandă în favoarea d-luî I. C. Brătianu, şi înjurând pe guvernul actual. Primirea însă ce i s’a făcut mai pretutindeî îl va fi desgustat suntem siguri d’a reîncepe. Abia, abia a scăpat teafăr. Tirîtoarele colectivităţel au tăgăduit din resputeri, că în ziua de 15 | Martie soldaţii să fi tras focuri In | lume, acum aflăm pozitiv, că birta-ful de la treapezul Mitropolii Ion DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA HAVAS Budapesta, 28 Aprilie. Camera deputaţilor a adoptat, In a doua citire, şi fără nici o modificare, proiectul de lege privitor la convocarea rezerviştilor, chiar În timp de pace. Borna, 28 Apiilie. D. Ci ispi a declarat Camerei că desvoi-tarea interpelărilor asupra politicei africane se va face Miercurea viitoare. Belgrad, 28 Aprilie. D. Mijatovicl, ministru al afacerilor străine, a primit azi corpul diplomatic, EPOCA - 19 APRILIE 3 \ r Constantiaopol, 28 Aprilie. Puterile afl consimţit la numirea făcuta de Poarta tn persoana lut Photiades-Paşa, ca guvernator al Cretei. Belgrad, 28 Aprilie. Scupcina a primit comunicarea unul ucaz regal care închide sesiunea. Deputaţii s'afl separat strigând : «Trăiască Regele!» Roma, 28 Aprilie. Papa a aprobat relaţiunea congregaţiu-nil care declară ilicite boycotagiul şi planul de campanie adoptat de mişcarea irlandeză. Berlin, 29 Aprilie. împăratul a fost foarte bine tn tot timpul zilei. El a avut foarte puţine friguri. S’a arătat vesel tn timpul serei. Berlin, 29 Aprilie. Buletin oficial.—împăratul se află foarte bine. Frigurile aQ dispărut. De altminte-rea ele scăzuseră într’un mod simţitor erl seară ; ele arătat! atunci 38 gr. Azi dimineaţă, arată 37.04. Somnul şi starea generală sunt destul de satisfăcătoare. Belgrad, 29 Aprilie. Scupcina s’a tnchis de către un comisar special, contrariu tradiţiunilor,pentru că, dupe citirea scrisoarei d-iul Gruici comunicând demisiunea cabinetului, s’a strigat «Trăiască naţiunea !» tn loc de : «Trăiască Regele I» O circulare a d-lui CristicI îndeamnă autorităţile să susţină guvernul care va lua măsuri straşnice tn potriva tutulor sprijinitorilor de desordinl. Bordeaux, 29 Aprilie. Un banchet a fost oferit d-lul Carnot care a rostit un discurs tn care a zis că manifestaţiuniledesimpatieoe-I dovedeşte departamentul Girondei sunt o protestare tn potriva manoperilor vrăjmaşilor Re-publicel, şi că el va şti să facă să se res-pecteze legile şi a se menţine instituţiu-nile. Preşedintele a făcut apel la unirea, pentru a ridica puterea Franţei la nivelul trebuinţelor sale şi a asigura mersul progresului. Aden, 29 Aprilie. Ştiri private afirmă că regele Choei a refusatsă ajute pe Negus şi că mulţi soldaţi abisinieni setmprăşiie. Resullă de aci că Negusul nu poate Întreprinde o acţiune militară oare-care. Dervişii, cari, după ce afl devastat Gon-dar şi provinciade la nordul lacului Tsana, se retraseră, par că Înaintează acum cu mase însemnate. l’Ievna, 29 Aprilie. Dupe serviciul divin al duminicel Floriilor, prinţul Ferdinand a plecat azi la a-miază la Lovcia. 0 mulţime imensă aclamând pe suveranul, umplea străzile împodobite cu drapele şi cu flori. Lovcea, 29 Aprilie. Prinţul a sosit la 4 ore. El a fost primit la intrarea oraşului de clerul precedat de mitropolitul şi de autorităţile oraşului. 0 mulţime numeroasă aştepta sosirea prinţului. Strădile era pline de lume şi tm podobite cu lume. Constantinopol, 28 Aprilie. E din noQ vorbă de o schimbare de mare-vizir. DIN DISTRICTE BOTOŞANI Ajutorarea incendia, ti lor* Marţi zice Vocea Botoşanilor, începuse distribuirea banilor către incendiaţi, când de odată o depeşe a I. P. I. S. Mitropolitului Primat a oprit această lucrare până la sosirea instrucţiunilor de la minister. S ad adresat multe plângeri contra reparaţiunel şi a comisiunel ce s'a făcut către cel incendiaţi. Se ştie că cel ce afl avut a suferi paguba cea mal mare tn acest oraş, asupra cărora incendiul a făcut cele mai vădite ravagii, ad fost fraţii Macuroff. Pe lângă arderea binalelor lor, o gospoderie adunată de mal bine de trei cuarturi de secole, a fost toată nimicită tntr'atât, ca bieţii oameni n’aflscos de cât un ornic de aur. Cu toate acestea, comitetul a găsit cu cale a nu le da nici un ban, de şi la alţii mal avuţi şi care au suferit mal puţină pagubă li s ad repărţit mii de franci. Pe lângă depeşa ce s’a adresat primului ministru de către fraţii Macuroff şi pe care noi am publicat’o, iată acum şi depeşa ce surorile Macuroff au a-dresat’o reginei: Majestatei sale Reginei Românilor Bucureşti. Majestate! Incendiul de la 3 Iunie a consumat tot avutul nostru mobilier şi imobilier cauzând familiei noastre o daună de peste 200,000 Iei. Focul a mistuit totalitatea unei gospodării adunate timp de peste 70 ani încă de părinţii noştri, In cât n’am remas nici cu albituri de schimbat, nici cu aşternut de culcat. Suntem şeapte fraţi, Intre care noi trei surori tn vârstă de la 60—70 ani, din o frumoasă avere, astă-zl am rămas lipsite de or- ce avere necesară traiului nostru. Comitetul din Botoşani ne-ad esclus din repartiţia făcută şi nu ne-a acordat nici un ajutor. Implorăm cu lacrăml sprijinul şi ajutorul Majestăţel-Voastre, că precum aţi patronat strîngerea banilor, de asemenea să ne luaţi şi pe noi femei bătrâne, astă-zl sărace, sub patronagiul fnaltal Majestăţnl Voastre. încurajate de legendara bunătate a ini-mel şi de faptele umane ce zilnic sevâr-ziţl, venim Majestate, a implora protec-ţiunea Măriei Voastre, spre a nu fl lăsate fără ajutor şi din banii incendiaţilor să ni se dea şi nouă în proporţie cu pagubele suferite şi precum s’a dat şi altora. Ecaterina, Matrona, Anastasia, surori Macuroff. Credem, In urma acestora, că tabloul format se va revizui, căci mulţi sunt cel ne arşi trecuţi tn el, nedrepte sunt sumele ce s’afl repărţit la unii, revoltătoare sunt omisiunile ce cu inten-ţiune s’afl făcut altora. TULCEA PTot-iile State stil or* Ioanovicl, fostul primar al Tulcel, zice Posta, a fost depus tn arest. Până în momentul arestârei, Stătescu Paul necontenit se întreţinea cu Ioanovicl pentru chipul cum ar acoperi falşurile şi prevaricaţiunile. Până acuma s’afl constatat 180,000 de franci furaţi cu acte falşe. Intre altele Ioanovicl, In Înţelegere cu Stătescu, dărâmă cu pompierii o moară de aburi, proprietate a comunei. Pompierilor nu le a plătit nimic, dar în compturl se vede trecut că s’aO plătit lucrătorii cu câte 4 lei pe zi de fie care, timp de două luni. Paul Stătescu,văzând pe Ioanovicl a-restatşi uşa temniţei întredeschisă pentru a’l primi şi pe dânsul, simulează nebunie, halucinaţiunl; ameninţă, vorbeşte singur pe stradă, prinde muşte din aer, rîde şi apoi se face sinistru. Sistema lui Stătescu nu e nouă, ea aparţine oficinei faimoasei scoale de la paşopt. Magistrul acestei scoale tot cu ast fel de pehlivănil a scăpat de Închisoare când cu atentatul contra lui Napoleon. Ion G. Brâtianu a fost, se ştie, tn cura doctorului Blanche. Prin urmare demnul discipul de la Tulcea nu face alt-ceva de cât sS imiteze pe magistru. * Mâncătoriile făcute de Ioanovicl, primarul comunei Tulcea şi favoritul ex-prefectulul Pavel Stătescu, se urcă la una suta mii lei. S’a descoperit acte justificative semnate de băcani şi de cafegii, In care acte este vorba de transporturi de petriş pentru şoselele oraşului, de aduceri de lemne pentru diferite autorităţi, fără sâ se fl primit de semnatari nici un ban şi fără ca aceştia sâ fi făcut ceva pentru şosele, pentru autorităţi. Aceste actejustificative după declaraţiile martorilor aii fost smulse de la diferitele persoane care le-aii semnat prin mijlocirea comisarilor comunali şi poliţieneşti. Se zice că Ioa-novicî are la banca de Odesa tocmai suma cu care a jefuit primăria de Tulcea sub protecţia stăpânului săii Pavel Stătescu. Pavel Stătescu e aproape să lnebunească că i-afl fugit tâlhăriile din mână, se leagă de lume pe drum că nu’l mal salută şi o întreabă că daca dânsul mal semnifică ceva tn Tulcea. Semnifica atunci când semnifica şi fratele săii Eugenie protectorul tâlharilor şi escro-chilor dinţară; dar acum nu mal însemnează nici unul căci credem că ţara s’a săturat de aceşti liberali mincinoşi şi mişei. Se mal zice că Pavel Stătescu tntr’o săptămână de la ducerea noului prefect în Tulcea a plătit vr’o 12 mii franci pe la persoanele cu cari avea daraverl nu tocmai curate. Frica păzeşte pepenii. Dar nu numai atât; tre-bue să mergi la temniţă, mişelule. A-colo ’ţi-e locul. PUTNA Starea comunei Focşani De la 1 Aprilie plăţile casieriei noastre comunale aii ajuns într’o stare ne mal pomenită, zice Cavalul; în 15 zile cu mare greutate s a încasat de la venituri numai vre-o patru mii lei, în timp ce plăţile lunare după buget să urcă la suma de 24 mii lei. Această stare de lucruri de nusevaîndrepta.vom ajunge să vedem tn curând mandatele comunei în valoarea lozurilor turceşti. * A • La 7 corent o întrunire imposantă care număra peste 300 cetăţeni din toate clasele societ&ţeî a avut loc tn bufetul gradinei publice de la sf. Ioan. Aii vorbit d-nil Gh. Apostoleanu, N. Voinov şi P. Baştorescu, în urma cărora publicul aii dat hotărîrea autorizând pe d. C. Costescu să meargă la d. prefect şi să solicite în numele lor dizolvarea consiliului judeţean şi acel comunal. FALCIU Colectivitatea! aoie cu ad ministr*atia actuala Pseudonimul Susan slugă plecată a regimululcăzut, prin ziarul Democraţia din 10 a. c. să sileşte, a atribui altuia, cea ce a practicat stăpânul săii în curs de 12 ani fără ruşine. Aşa, prin articol intitulat «Regim de împăciuire,» între alte infamii, scrie cum că stimatul şi iubitul nostru Prefect Th. Cerchez,—de a cărui alegere aducem mulţumiri călduroase d-lui Ministru de Interne—ar fi angajat slugi, spre a lovi şi insulta pe paşnicii alegători a partidului colectivist, în scop de a ’şl putea asigura răuşita în viitoarele alegeri. Ce minciună I Să vede că paraponisitul auitatsim-patiele de care să bucură onorabilul nostru Prefect? A uitat, că tot ce are judeţul cu mal mare capital moral şi intelectual, l’a primit cu braţele deschise în mijlocul lor? A uitat, că : caracterul său nobil, nu-î permite a să înjosi, de a întrebuinţa şcoala colectivistă, în formarea popularităţii; căci d-sa a ştiut, încă ca membru distins al societăţii, aşi câştiga iubirea tuturor conjudeţienilor săi ? A uitat că d. Cerchez, are atâta popularitate onorabilă, că respinge cu dispreţ de lângă d-sa, tot ce are urme de pete pe frune ? A uitat că d-sa ’şl pune toate forţile de a curăţi aerul de persecuţiunele şi schin-jiuirile colectiviste, spre a putea flecare după 12 ani, a respira aerul libertăţii şi al dreptăţii ? Dacă le-a uitat i le amintim noi şi minciunelor sale le dăm cu picirorul. Un singur lucru numai spunem Pseudonimului : dacă meseria ce moşteneşte din şcoala Colectivistă, îl mişcă, nu are de cât să iase cu bâta tn pustiu rile Bărăganului sad în Pădurile Do-brovăţului, căci acolo e locul de câştig ; aci a înţărcat bălaia, căci numai de va scoate nasul, noi cetăţenii îl asigurăm, că de pe acuma, i-am Închiriat un loc în Palaturile Pângăraţilor spre a’şl o-dihni în pocăinţă restul zilelor. X. Z- A T EDITIUNE Instrucţiunea rescoalei tera-nilor Citim în România Libera de azi: Pentru înlesnirea instrucţiunii rescoalii ţăranilor şi pentru înlesnirea informaţiunilor ce ar avea se dea cei interesaţi, publicam aci tabloul reparti iunii făcute între diferiţi judecători. Cabinetul 1 (d. Cuslovici), comunele Ciocăneşti', Dudeştii, Fundenii-Gherasi, Bolintinu, Lămoteştii-Gâl-binaşi, Roşu, Pantilimon. Cabinetul // ( d. Stătescu), comunele Bercenii-Dobreni, Ştiubei-O-reştii, Varâştii-Obedeni, Corbeanca, Tamasiu, Popeştiî-Dragomireşt'', Po-peştil-Conduratu, Prundu. Cabinetu III (d Dobriceanu), co munele Lipia-Bojdani, Dascâlu-Crea-ţa, Tunari, Căeiulaţi, Chirnogi, Ra-dovanu, Hotarele, Frunzăneşti, Coli-başi, Olteniţa. Cabinetu IV (d. Florian) comunele Dridu, Chiroiu, Grătuneşti, Creaţa-Leşile, Fierbinţii, Grecii-Grâdiştea, Vasilaţl, Obileştî. Cabinetu V (d. Tătâranu), comunele Ştefăneşti, Moara-Domnească, Piteasca-Pasăre, Brâneşti, Afumaţii, Fundulea-Crângurile, Tâmâdâu, Bo beşti-Bâlăceanca, Stoeneşti-Pala nea, Hagieşt', Dobrenî, Otopeni, Poenari, Cociocu, Ţigăneşti, Baloteşti. colectivist câte patru sau ciucî fanc ţiuni, ci, Într’un chip mai neruşinat ; îşi esercita mandatul de depu -tat şi îşi mănţinea şi funcţiunea de medic primar, cea ce este espresa-mente interzis de legea electorală. X Citim tn Journal des Debats: «Să telegrafiazâ din Viena, ziarului Times următoarele: D nul Hitrovo, ministrul Rusiei în Bucureşti ameninţă d’a urmări pe cale judecătorească, pentru difama-ţiune, un ziar român care l’a acuzat că încuragează desordinele din Bucureşti,. De o cam dată, acest diplomat va fi înlocuit de câtre un nou trimis, d. de Bulow, care, dupe cât se zice, ar fi deja pe drum spre a lua posesiune de postul seu. ft D-nu Coziinsky a fost numit supleant la tribunalul judeţului Fâlciu. D. Coziinsky este un tenercare va face onoare magistraturei noastre. * D. Nestor, judecător de instrucţie pe lângă tribunalul judeţului Ialomiţa a fost înlocuit prin d. Eustaţiu Constantinescu procuror la Galaţi. La acelaş tribunal d-nu Frâtosli-ţeanu substitut a fost înaintat ca procuror. tt Pentru ca ministeriul cultelor şi instrucţiune! publice se se poată pronunţa în deplină cunoştinţă de causă asupra escepţiunei ridicată de juriul esaminator cu privire la îndeplinirea de către candidaţi a condiţiuni-lor de admisibilitate, probele concursului pentru catedra de obstetrică de la facultatea de medicină din laşi vor începe numai dupe vacanţele Pascilor. * Un ziar colectivist spunând ca nici un ministru n'a asistat eri la ceremonia inauguraţiunei clopotului celui mare al Mitropoliei, are a-erul d’a blama această absenţă a membrilor cabinetului. Au şi vreme se se ţină de pras-niee bieţii miniştri când toate minutele, chiar acelea pe care ar avea tot dreptul se le consacre odihnei, sunt nevoiţi a le întrebuinţa la tămăduirea relelor pricinuite de colectivişti. * Un numer însemnat de locuitori notabili din Dobrogea aparţiind na-tionalităţel bulgare au adresat d-lui president al consiliului Miniştrilor şi ministru de interne următoarea telegramă de protestaţiune contra unei aserţiuni colectiviste, adică mincinoase, a Telegrafundescului : Domnule prim ministru, Am remas uimiţi vizând că jurnalul Telegraful de astă-zl 15 Aprilie publică ştirea că locuitorii bulgar! din Dobrogea ar fi pregătind o rescoala In contra autorităţilor române, cerând chiar a se lua măsuri. Subsemnaţii cetăţeni Mecinenl, în nu-meletutulorBulgarilor dinaceastă plasă protestăm energic contra unor atarl anunţuri reproduse cu mult curaj, caii nu pot fl de cât un blam infam, şi rugăm cu cel mal profund respect a se lua măsurile legale contra unor asemenea informatori. X Frăţia este numele unui nou ziar septă mânai care a aperut zilele a-cesteala Galaţi.Acest ziar care poartă sub-titlul de organ al muncitorilor nu este în realitate de cât o foae destinată a propaga doctrinele socialiste cele mai înaintate. Fiind dat oraşul unde Frăţia se publică ne temem ca zilele lui se nu fie numărate. * D. Alex.Beldimann, agentul diplomatic al României la Sofia a sosit în Capitală în virtutea unui congediu. Ni se trimite din Rtmnicu-Vâlcea copie dupe următoarea telegramă trimisă d-lul Al. Lahovari : Onoare nemărginită Mehedinţenilor care v’au ales represintantul lor. Vă felicităm urăndu vă ani mulţi fericiţi spre binele ţării şi, in parte, pentru Vâlcea. Bucsenescu, Stavrescu, Fotescu etc. X Xi se telegratiazn din Slatina ca o primire entuslasta a fost l'acut» noului prefect al judeţului Oltu, d. ( olibaseanu, ia sosirea sa acolo. Toate comunele erau represintate prin delega-tiuni. Xumeroase discursuri au fost pronunţate. X Monitorul Oficial de eri publică următorul decn-t regal: «D. d r Al. Peride este numit provizoriu în postul de medic primar al judeţului Vas'uiu, in locul d lui d r Ioan Munteanu. care si revoacâ di -x citatul post spre a’şi esercita mandatul de deputat al colegiului II din ecel judeţ» Prin aceasta se dovedeşte ci d-nu Munteanu cumula nu dupe obiceiul Dd. Teofil Francu şi George Can-drea au publicat la tipografia Gr. Luis o interesantă lucrare asupra Românilor din Munţii Apuseni (Moţii). O recomandăm cu tot dinadinsul cititorilor noştri. X 0 oae turbată e mai rea se zice de cât un câine turbat. Unirea ne dovedeşte aceasta. De când acest ziar destul de bllnd până maî deunăzi a început se mintă ca confraţii săi colectivişti el a lăsat mult îndărăt pe Voinţa Nichio-nală şi chiar pe Telegrafundescul. Ast fel organul d lui locţiitor de primar Bibieescu ne spune că alaltâeri au fost duşi la secţie 4 comisari din cei numiţi de actualul prefect al Capitalei, pentru că îmbătându-se au făcut scandal în cafoneaoa otelului Patria. Informaţiuni luate au dovedit că faptul este absolut neadeverat. X Ancheta judiciară asupra căuşelor răscoalei ţăranilor urmează cu cea mai mare activitate. Pân’acum s’a luat interogatoriul la mai mult de jumătate dintre ares-taţl X www.dacoromanica.ro Sub prefectul colectivist G. Theo-rescu, din plasa Snagov, dat de mai multe orîafarâ din slujbă pentru diferite pungăşii comise de densul pe timpul colectivităţeî dar tot-d’a-una reintegrat în postul seu—graţie unor înalte protecţiun!—a fost în sfârşit înlocuit prin d. Vlahuţi frate al noului prefect de Prahova. Acum când această sculă colectivistă a fost definitiv izgonită precum ’i se cuvenea, întrebăm parchetul dacă n’ar fi bine se ’l urmărească pentru hoţia comisă la CâldăruşanI, în paguba unor călugări din acest schit. Această hoţie,de şi procurorul care se desistaae de afacere, în urma reclamaţiunei avocatului pârţeî civile se arătase decis să 1 urmărească, Theodorescu a fost destul de dibaciu să o facă muşama. Un alt sub-prefect colectivist nu mai puţin dibaciu de cât Theodorescu de care vorbim mai sus,d. Pe-rieţeanu de la plasa Sabaru, a fost asemenea pus în poziţiune se ’şl caute o altă ocupaţiune. Era şi vreme ca locuitorii din plasa Sabarului să scape de acest funcţionar pentru care calificaţiunea de borfaş de rând este încă prea dulce. X CONGRESUL DIDACTIC Azi afl început lucrările Congresului didactic întrunit tn capitală pentru a discuta mai multe cestiunl privitoare la învăţămînt şi la ameliorările ce se pot face asupra’I. Congresul s’a întrunit tu sala Băilor Eforiei. Preşedinte a fost proclamat profesorul Petrescu. D saamulţftmit membrilor Congresului pentru graba ce afl pus de a veni la chemarea ce li s’a făcut. D. C. Dobrescu secretar a dat citire mal multor memorii trimise din ţarft în privinţa modificaţiunil ce s’a propus de fâcut asupra tnvăţămlntulul, modi-ficaţiune consistând tn unificarea în-văţâmtntulul rural şi urban. Incepându-se discuţia generală tn privinţa unificării Invăţâmîntulul primar afl vorbit mai mulţi profesori, dintre cari majoritatea a fost pentru a- ' ceastâ modifiaare. Dintre oratorii cei mal aplaudaţi putem cita pe dd. Dobrescu, Ghibănescu, Barbu Constantinescu şi Comşa. Toţi aceşti afl fost aproape unanimi a recunoaşte necesitatea uniformităţii InvăţAmtntuluI primar. După o lungă discuţie d. C. Dobrescu citeşte următoarea propunere : «In cestiunea învăţământului primar în genere or care ar fi numărul claselor precum şi numărul personalului didactic Congresul didactic exprimă dorinţa ca programul învăţământului primar e-lementar obligator atât ca coprins cât şi ca întindere să fie acelaşi la sate ca şi la oraşe.» Propunerea d lui Dobrescu e votată tn aplausele unanime ale adunam : La orele 5 şedinţa se suspendă pentru 10 minute. Congresul va continua lucrările şi mâine de la ora 1 pânâ la orele 6. ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS ItoDm, 30 Aprilie.—«Cartea Verde», In partea relativă la Africa, ce s’a publicat, coprinde Intre alte scrisori şi a-celea ce afl fost schimbate Intre Negus şi generalul San-Marzano pentru nego cierile de pace. Italia cerea recunoaşterea protectoratului italian asupra oraşelor Assaorta şi Haba, asupra posesiunii incontestate a oraşelor Sahati şi Quaah, cu o întindere de teritorifl echivalentă cu o zi de mergere în jurul acestui punct. Ghinda ar remâne Abisiniei, iar valea Ailetu-lul Italiei. S’ar stipula In urmă un tratat de a-miciţie şi de comerţ. Negusul n’a făcut contra propuneri. Londra. 30 Aprilie. — «Times» primeşte din Viena o depeşă !n care se vorbeşte de o broşura respânditâ In Bulgaria, care expune că daca Bulgarii vor menţine atitudinea lor anti-rusea-scă, Rusia va tntreprinde liberarea Macedoniei In înţelegere cu Grecia, care ar profita atunci de schimbările lăcute. Londra. 30 Aprilie.— Corespondentul ziarului «Times» la Bucureşti raportează o conversaţiune ce a avut cu d. Sturdza şi In cursul căreia acesta ar fi acusat pe Rusia că ar fi provocat recentele turburărl ce s’afl Întâmplat In România. Sofia. 30 Aprilie. — Azi afl avut loc pledoariile în afacerea Popoff. Sentinţa se va da astă seară sau mâine. Plevna, 30 Aprilie.—In discursul ce a rostit ieri, prinţul a zis : «Mă bucur că sunt tn acest oraş istoric, înconjurat de supuşi credincioşi. «Vă mulţumesc pentru primirea ce mi-aţi făcut şi pentru expresiunea sim-ţimîntelor voastre de iubire şi.de credinţă câtre tron, ce se manifestează pretutindeni pe unde trec. «Iafl din aceste demonstraţiunl puterea trebuincioasă, spre a apăra interesele poporului şi a ajunge la triumful operei sfinte. «In această operă grea, dar nobilă, sper că voifl fl susţinut de toţi patrioţii bulgari.» CORESPONDENTA DE EST Roma, 30 Aprilie. — Oficios. Senatul, Întrunit In şedinţă extraordinară, a votat fără desbaterl, tractatul de comerţ cu Spania EPOCA — 19 APRILIE CASA DE SCHIMB I. NI. F E R M 0 ţtrndu Lipscani. \o. 27 Cumpera si vinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi Cursul Bucureşti 18 Aprilie 1888 5 0/0 Renta araortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de ftat 6 0/0 Oblig dosi drum de fer 7 0,0 Scris. fnnc. rnrale 5 0/0 Scris. funo. rurale 7 0 0 Scris. funr. uroane 6 o/0 Scris Tune urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane b 0/0 laşi 8 0/p împrumutul comunal Oblig Casei pena (lei 10 «lob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei naton. Acţiuni *Dacia-Rotnânia» » Naţionala » Construrtiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austriaci Tendinţa liniş ilă Cump. b? 8.' 1 8 00 1/2 10b 12 00 103 1 2 96 3/4 85 1 2 7S 1/2 1/2 73 210 35 P6) 230 200 78 li 50 15 50 2 01 Vend. 92 1 2 90 01 105 8'4 00 3 4 104 97 85 3 4 76 ‘ ’4 215 37 970 240 220 80 1b 75 1b 75 2 02 hasinsls mmm&m„mmmm 66 PRIX VENZAREA LOR DE PESTE 6,000,000 DE BUCĂŢI de la existenţa fabricei, sunt recunoscute ca ceie mal bune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superi -ritatea acestor maşini este chiar esistenţa «le mal bine de 30 ani a fabi icei THE SINGER MANUFAf TUBING Co. IN NEW-YORK şi continuă întrebuinţare» numelui gp S1'; l\l 6 R es 652 din partea altor fabricanţi şi vânzători pentru recomandarea maşi- nelor lor imitate MASINE ORIGINALE DE CUSUT „SINGER** se vând, dupe plata unei modeste a'-vune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata tn rate septamânale sad lunare tn România afara de magasinul mefj din Bucureşti încă tn : Iaşi, Slr. Lapnsneanu, Galaţi, Str Domneasca, Craiova, Str. l ipscani, I'locsti, Str. Lipscani 41 Unde se afla atelierul d • reparaţitini şi deposite de multe părţi de maşina, unsoare, aţă şi ibrişim Bucureşti — GL NEIDLINGER — Bucureşti Bulevardul F.lîsnlx-t i, Băile Eforiei FOHNISOR AL MAI MULTOR CASE DIN STRĂINĂTATE CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS No- 8, In palatul Principele Dimilrie Ghika Sir. Lipscani, in fada noei clădii■ Bancei Naţionale (Dacia-România) B uouresti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 18 Aprilie 1888 Renta amorlisabila ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.l „ C. F. II. „ Municipale —...... Casei pens. (300 L-] 7 % Scrisuri funciare rurale 8 % „ „ v “ „ „ urbane „ Obl. Serbesti cn prime Im. cu prime Buc. [*> lei] Losuri crucea roşiei la li ane „ Otomane cu prime Losuri Basilica Dombau Act. Dacia-Komânla „ Soc. Naţionala „ Soc. de Conslructiuni Aur contra argint sau bilele Florini Wal. Aiistrluc ilarei germane Bancnote [ranrese „ italian» „ Ruble hârtie NB. Cursul esle socotit in aur Iaşi Cump 91 89 80 3/4 73 « 210 104 3/4 00 I 103 | 96 % 85 75 65 36 27 49 17 15 60 200 124 100 99 2C9 _Vinde 91 3 1 89 90 7* 215 105 « 91 103 5< 97 g 66 76 69 38 30 42 20 16 202 126 101 100 213 STRADA TUrOR VUDIfttlRESClJ No. l wmmm «** CALEA St 1,0 II No. 262 RE OMAND X m x x e L0C0M0BILE CU APARATE DE ARS PAIE SI OSI-CE COMBUSTIBIL TREERATOARE”S1STEM NUOU cu cal In loc de valsuri, atât Locomobi'e cât şi Treerătoare sunt cele mal bune şi cele mai renumite, din fabrica d-ior RANSOMES SiMS & JEFFERIES In sfârşit recomand >i Fabrica mea de reparat Maşini Agricole bine cunoşcule; Mori simple şi artistice, But« aze de porumb, Monşce, Grape de fer şi toate reser-\ ele pentru Locomobile şi Treerâloare. 731 eBpniii—..■M-nBin.ltaUI&i**- -lir iiin.iijiij_MU Licorni; iii; mdho\-tolii-vescit se întrebuinţează cu buccos pentru taina iui-rea «lurerei a« piept, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al bahicei urmare, lipsei de pofta d-* mâncare eto. Aceasta licoare este formata din gudron vegetal de Norvegia, balsam tolui&n si văsc de brad Sticla 2,50. I\ IL'/’TI ( 41 11 lirV t sigura in vindecarea I.YIhlilIA lllLIIhW scuraoareL .Blenoragie,. Sticla 2 lei. aceste preparate, compuse de Dimilrie G. Gheman, farmac slin Buzău, se găseşte de vânzare in Bucureşt la armacia noşu, Sf. Glteorghe şi la farma-ia Galenu, Calea Gri-viţel şi la farmacia d-luLLazar Bistriţeanu in Berlad- A V 1 s Compania de gaz din Buourcştl aduce lacu-noştînţi onorabilului public eh vânzând cocul dupe greutate, roagă pe clienţii sel să bino-voiascâ a eontrola cantităţile cumpărate la bascula nsinel In momentul predări 1 Aceasta basculă a fost verificata şi recunoscuta esact de Inspectorul de greutăţi şi măsuri. Olrectinnon. DE L ABBAYK DE FECAMP (FRANCE) ESCEUNTĂ, TONICĂ, DIGRST1VĂ 81 APERITIVI CEĂ V AI BUNĂ DIN TOTK LICOKHJ5 A «o cere todâuna In jomilă Idacirei sticle, eticheta pi- vtoiL.r. tiyuscR K&8ia:tcrm iUrguet dtpostej eu Frâna et k ITliupi trati purtândfi semnătura directortlui generale. Adversul licore Beniiicitns se alfi la tAte personale următere «ari o’aft angajată pe scrUtă a ou vinde ulei fiii contrafacere. A. FlaSkowsky—G. si I). Tnnasescu fraţi ^onstantinescu— I). Marineseu Bragnclii -IV. loa-nid ct Comp. — Carol Gcrsabek. Boulevardul Eiisabetha, Grand Hoteldu Boulevard Lude se afla st depoul general ROG NU CONFUNDAŢI GRAND HOTEL DU BOULEVARD năuca Muşină de cusut cu braţul înalt, premiată ia toate exposiţiunile, cu primele medalii şi diplome de onoare. Ea posedă numeroase tmbunstaţirî precum: Lucrarea fără nici un sgomot, depănător automatic pentru aţă. Suveică fără înfierare, Aşezarea de sine a acului In adăvfsrata posi-tiune,făcând ca lucrul se iasă In tot-d auna curat, elegant şi simetric, un ce ce nu există ia nici o maşină di cusut. Toate părţile principale ale maşinel sunt lucrate In oţel fin. Maşina mal posedă, aparate de brodat, marcat, tivit, încreţit, maşină cu aparat de făcut găuri etc. -Ţ-iifiiii r - Ceamai noua si cea mai huna Maşina de Cusut din lume PATENT-NOTHMANN SINGER-PERFECTIONAT PENTRU FAMILII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI CrA R A l\l Yl'tf IM SCRISA PE & Mi# BlatiJoila. in rate mici luuare sau septamânale Cumpărătorilor cu bani gata li se oferă un rabat corespunzător. Singurul representant pentru toata România, Serbia, Bulgaria şi Grecia MAX LICHTENDORF Bucureşti Cal. % ictoril Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL V1ENA A LÂ VILLE DEVIENNE tiis-d-vis de Lib. Sucec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftlnatate al salldltate urma toarele noutăţi: Kufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg Madapolam frantzuzesc de toate calităţile si lăţimile. Baltste de olanda si de lino albo si colorate GlorapideDame si Domnide Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după ■Ntruiul profesorului Dr. e la Facultatea de ntcdiciua Viena diu Specialist tn boalcic Syphilitice pe care le trateaz* tnlr’uu mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consullaţiuuide Ia7i/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p m. Strada Fortuul IVo. 4, lângă Spiţeria de la Biserica u Sfinţi. 664 di xm X M)j Îsj (VI ANO Acni DEPOSIT DE LEMfiiB X PEXTItB CONSTRUCŢII SI DE FOC w Calea Grivitzei, No. 153 X Lângă Gara de Nord, Staţiunea Tranvaiului COMPTUARU Strada Sf. Ioan nou, No. 1 BUCUREŞTI 695 rrrrrrx exzzzzzzzzzxS nmtx: SĂPUN VENUS SI X #x X e m K SÂPUN DE FLOAREA SOARELUI DE DOCTORUL- POPP din Floarea Soar- a suni actualmente Săpunurile de toaleta la moda ale Damelor din cercurile cele mal înalte ai întrec prin Tineţa lor cele mai bune săpunuri de toaletă esistente I. G. POPP Fnrnisor al Curt<4 I. si H Vier.a i, Rog-nerstrasse \u. 2 £ SS CERE 5JJ!Jffl!E se găseste de venzara la F. R7 Zumer, Ioan Tielzu, Drogueria llrus, Gustav RUz,A. Varlancscu si la Magasinul de Par-fumerie ,,SteUa." ' X e X «x: ■x :xm FABRICA DE PARCHETE MiSIV BUCHER & DURRER Bucureşti, Strada Berzei No 69 SPECIALITATE IN PARCHETE PARCHETE SISTEM AMERICAN SI PARCHETE IN TABLE PRIMIREA DE FURK SARE* SI AŞEZAREA VID ERE A DE SGAMDURi Dfi STEJAR usc ut artificial PENTRU TEMPLARI, SCULPTORI si SCARARIt, ETC. 712 Tipografia Ziarului,, Epoca" Tipărit cu cerneala Ch. Lorllleux C-le Paris Girant responsabil, G. Ceorgescu. www.dacoramanica.ro