ANUL m No. 72i.
A DOUA EDITIUXE
SÂMBĂTĂ 16 (28) APRILIE 1888.
atammammmmmmm
NUMERUL 13 BAM NUMERUL
ABO\VSlEXTELE
NCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Biicnrcsrl: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandat' postile.
Pentru I an 40 lei, 6 lu- i 20 lei, 3 luni 10 lei. In Strrlnrtale : La toate oiticiele poştala din Uniune, prin mandate poştale
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL [li BAM NUMERUL
ANUXCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: A gen re Havas. Place de la Bourse, 8 AnunciurI pe pag. IV, linia 30 hani; snunciuri si reclame pe pag. 111, 2 lei lÎDia.
LA pabis: se gâsestejurnalul cu 1." cm», numerul, la Kioscul din Bulevardul S». Ger-main. So. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
RED ACŢIUNE A
No» 3,—IMatza Episcopiei,—No. 3
APARE IX TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRA ŢIUNEA Xo. 3.—Piatra Episcopiei.—No. 3.

ALEGERI PARŢIALE
COLECTIVITATEA COMPROMISA
IN
AFACEREA ANDR0NIC
REFORMĂ FOARTE VIU DORITA
LA CLUBUL COLECTIVIST
V
Făcând tabloul munceî ţăranului nostru faci aproape o lucrare de prisos, căci cine nu-1 cunoaşte? — Nişte vite slabe şi degenerate inju-gate la un plug, în cele mai multe cazuri primitiv, cu care se sgărie odată pe an pâmentul lipsit de ori ce îngrăşăminte şi pe care se seamănă mai mulţi ani de-a rândul porumb sau grâu la câmp, numai porumb la munte. Când pâmentul s’a sleit de puterea producătoare se lasă de livadie de fân şi câte-odatâ de islaz. Cum ar putea în aşa condiţii se se hrănească pe câte-va pogoane de pământ o familie şi vitele trebuincioase, când pogonul nu dă ţeranu-lui în mijlocie mai mult de şease sute de ocale de grâu sau de porumb,când nu ’i dă mai mult de cât câte-va copiţele de fân? De unde ar putea se-şi plătească impositele şi se se îmbrace ?
In cele mai multe părţi ale ţării din cauza relei îngrijiri şi proastei hrăniri a vitelor, ţăranul ară cu şease boi uranW>ent reu lucrat şi in-ţelenit, şi toPffn cauza relei îngrijiri şi hrăniri, folosul ce 11 aduce o vacă este derisoriu faţă cu cheltue-lile de întreţinere Ast fel bietul ţe-ran se învârteşte etern într’un cerc de nevoi, li trebue pâment mult şi vite multe fiind că lucrează reu pământul şi îngrijeşte reu vitele, şi fiind că îi trebue mult pâment şi multe vite plăteşte mult pentru Închirierea pământului, mult pentru păşunatul vitelor, şi trage cât mai puţin folos cu putinţă.
Ş’apoi cultura sa este aşa de res-trâusâ 1 Dacă eşi din unele părţi muntoase, nu mai vezi pomi roditori împrejurul caselor ţăranilor, nu vezi legume cultivate în gradinele lor, nu vezi cânepă, nu vezi câte-va fire de viţă. A cultiva exclusiv numai câte-va speţe de cereale, poate se meargă pe o proprietate mare, dar este o nenorocire când sistemul este aplicat şi de proprietarul mic. Regimului de proprietate mică nu-î convine specialisarea prea excesivă a culturei.
Dacă apoi la acest minimum de producţiune mai adâogăm şi un mac-simum de risipa, o lipsă desăvârşită de spirit de economie, ne vom ecs-plica în chip neîndoios pentru ce pământul nu ajunge ţăranilor—vorbesc tot de numerul cel mare — şi pentru ce sunt atât de săraci. Se luăm numai două ecsemple : nutreţul vitelor şi gunoiul. Cine nu ştie că pane când Îşi aduce ţeranu acasă finul după câmp, pierde o parte din zece din el,şi cine nu ştie câ 11 da vitelor cu atâta risipa în cât o parte din trei este caleatln picere şi aruncat afară, unde nu este întrebuinţat nici chiar ca gunoiu, căci ţăranul
nu se foloseşte nici măcar de gunoiul curţeî sale pe care nici o dată nu ’) adună cu îngrijire şi foarte rar îl aduce pe câmp ?
Dacă la toate acestea adăogăm unele disposiţii ale legei rurale care n’au fost aplicate, cum este: ne delimitarea nici pene acum a islazelor, greutatea impositelor şi sălbatecul sistem de a le percepe, legea comunală viţioas», lipsa de siguranţă prin sate cu urmările ei, incendiarea caselor şi productelor, furtul vitelor şi devastarea holdelor, lipsa de şcoală serioasă şi de b'sericâ demnă şi respectată, lipsa de căi de comunicaţie şi de ori ce îngrijire de interesele a-griculturei în genere şi a ţăranilor în parte, nu numai oă nu trebue se ne mirăm câ pământul nu ajunge sătenilor şi că sunt în miserie, dar încă trebue se ne întrebăm cum de nu sunt într’o stare şi mal rea ca cea de astâ-zi, cum au putut răbda atâta vreme atâtea mizerii.
Tacsele puse pe justiţie, procedura civilă şi condica civilă, au şi ele o jună părticică de răspundere la a-censtâ stare de lucruri. Când ştii câ lâmeriturile ţăranilor nu sunt îm-jietrite, când ştii că autoritatea comunală şi administraţia, sunt neîn-şrijitoare şi necinstite, când ştii o-biceiul ţării de a cotropi fără scrupul pe vecin, lesne îţi poţi închipui cât costă ca timp şi ca banî un proces de posesiune şi mai des de revendicare .şi câtă perturbare aruncă în viaţa şi în economia micului proprietar. In cele mai multe cazuri săteanul este nevoit sau se se ruineze, sau se piarză o parte din mica sa proprietate ; căci iacă se întâmplă : Un vecin îi cotropeşte o jumătate sau un sfert de pogon,adică un lucru de o valoare de multe ori numai de cinci-zeci sau cel mult de o sută lei şi procesul îl costă ca timp, ca plată a« advocat, ca tacse de procedură ce' huţin treî, patru sute de lei. Re-sultatul este ca -,mândoue părţile în litigiu s’au îndatorcL si s-a£l ruinat.
Condica civilă pe de alta naric ne_ înţeleasă şi necunoscută de a făcut pe ţăran strein în ţara lui, l’a pus în neputinţă de a se folosi de cele mai însemnate drepturi ale vieţei civile. Ast-fel în practică minori la ţară sunt lipsiţi de tutelă serioasă şi succesiunile Jor sunt luate mai tot d’a-una fără inventariu; astfel ţăranul care nu cunoaşte formele adopţiunei adoptă reu şi actul său este nul ca efect; ast fel naşterea şi căsătoria sa sunt reu sau de loc ecnstatfcte şi filiaţiunea sa este greu de probat; şi aşa cu succesiunile, aşa cu vânzările, aşa cu testamentele şi cu donaţiunile. Condica civilă a micşorat, dacă n’a distrus cu desăvârşire în practică, capacitatea juridică a ţăranului. Şi dacă la a-ceste obstacole de care se isbeşte toată viaţa sa,adăogăm împrejurarea tristă câ chiar când are dreptate şi în fond şi în formă, ea nu i se dă tot d’a-una dintr’un motiv or din-tr’altul, vom înţelege câte cauze a-dânci şi continue, produc zilnic şi ci un efect din ce în ce crescând mize. ria şi ruina ţăranului.
Aceste cause nu sunt insă cunos. cute de toţ!; unele din ele nu suiţ aşa de bătătoare la oichî, dar e\ siugure sunt reale, pe când lipsa (g pâment e aparentă în majoritate cazurilor şi ecsp'.oatarea ţeraniţr de către arendaşi este numai un ^ fect fatal al cauzelor di scrise iai sus. Arendaşul ecsploalezâ pentr â ţăranii sunt ecsploatabili şi în zi care arendaşul nu va mai eosp1 ţăranii tot vor fi ecsploetaţl d
de unii dintre eî chiar, dar vor fi ecsploataţi fiind că condiţiile vitrege pe care le-am descris îi condamnă fatal la aceasta. E o lege economică ineesorabilâ după cara or unde este ceva de câştigat, câştigorii es ca din pâment, şi această lege ţăranul nostru o ecsprimâ printr’o credinţă naivă după care vita de muls, când nu e mulsă acasă, e suptă de şerpi pe câmp sau în pădure.
Resboi proprietarilor mari şi pământ ţăranilor pare a fi formula la caro se opresc unii din cei ce vor îndreptarea stârei ţăranilor. Resboi proprietarilor nu ; pământ , se se vînzâ ţăranilor .care n’au din moşiile Statului, dar pentru Dumnezeii se nu ne închipuim că am făcut ceva pentru ţărani, iubind în efectele unui rău ale cărui cauze teribile ar rămâne Întregi şi pline de urmări nenorocite pentru viitor.
Oamenii simpli, bieţii ţărani în specie, pot se confunde răul cu unele din efectele sale şi să creazâ câ câte-va pogoane mai mult de pământ le va face fericirea, oamenilor culţi şi cu deprinderi de cercetare şi de gândire nu le este iertat se procedeze tot ast-fel. E sunt datori se p&trunză în adîncul cestiuneî şi se nu se agaţe de cea d’înlâi manifestare a unui reu, fiind că se pre-sintâ sub o formă simplă şi concretă. Mai cu seuma în cesliunile economice cauzele sunt complecse şi una care ţi s’ar rărea neînsemnată la prima vedere are urmări incalculabile, şi cum a zis Sismondi:
«Un guvern apăsător poate si distrugă buna stare şi si tîmpească inteligenţa pe care ar trebui se o dea proprietatea impositele pot si înghiţă cel mai curat produs al câmpului, insolenţa agenţilor guvernului poale si tulbure încrederea ţi siguranţa (iranului,şi neputinţa de a dobândi dreptatea contra unui puternic vecin poate aduce descu-ragiorea în inima lui, şi ast-fel în ţara frumoasă care a fost pusă sub adminisu traţia regelui Sardiniei, un proprietar poartă ca şi un lucrător utii/ormă mi-seriei.»
Mâine voi sfîrşi a ratând reformele ce cred trebuincioase pentru a scoate -=e ţărani din gr*3aoa încercare prin Cfs trec şi cv dată cu ei şi prin ei, aSrlc-lturfL noastră şi ţara.
Un conservator
Paris, 26 Aprilie.
Camera a validat alegerea d-lul Flourens.
Berlin, 26 Aprilie.
Regina Engliterel, Însoţită la gara de către împărăteasă şi de cel-l’altl membri ai familiei regale, a luat de la toţi congediu tntr’un chip cordial.
Mulţimea a salulat pe regina cu acla-matiunile sale simpatice.
CORESPONDENTA DE EST Amsterdam, 26 Aprilie. Starea de sănătate a Regelui Wilhclm s’a înrăutăţit. Cercurile de la curte sunt foarte Îngrijite.
Helg-rad, 26 ADrilie Dupe audienta ce a avut-o d. Gruicl, Suveranul a primit pe d. Nicola HristicI care va deveni preşedintele noului cabinet, daca demisionarca celui de fată va 11 primită.
ALEGERI PARŢIALE
___ 9
Primim următoarele telegrame de la corespondenţii noştril particulari.
MEHEDINŢI
D. Alexandru Lahovart ales deputat al colegiului al lll-iea cu o uiajioritate sdrobitoare, contra candidatului colectivist Savolu care u întrunit numai 220 de vo tu ri.
Entusiasm nebun,oraşul in ser-batoare.
Ioan Isvoranu.
TECUCI
Candidatul opoziţii unite d. Anton Cincn a fost ales asta-z.I deputat nl coletglulMil iu de tecuci cu 10(1 voturi din 118 volanţi.
S’au făcut mari ovalii alesului liberilor alegeri ia Tecuci.
Enlusinsniul si bucuria lutulor e vio simlila.
Fclicilam guvernul, care ştie se dea probe «le respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţenilor.
Alegatorii colegiului I-iu de
Tecuci. ,/
1. Genoiu,Jf}. 1. Gheorghiu, 1. Să-vescu,l. Cinpn, A. Lasrarof, G. Cuza, T Ciucu. If. Bontaş, I Corbun, G. Chi-riac, A fihllm, Sava A/tanov/ci, N. I. Dimilrfu,A. Tăcu P. I. Şerbănescu, Şte-făntdrbe Lupu, C. Athanasiu. G. Berza, Căpitan Botez, N. Kiriak, N. Crăescu, G. C. Purcel.
PRAHOVA
D. Nieolae loneseu a fost ales in unanimitate de 450 de voturi din 1.700 iuscrlsi.
FĂLCI U
Georgc Roiu a fost ales deputat cu 104 voturi.
TELEORM VN
1). Grlgore G. Peucescu s’a ales la colegiul I de deputaţi de Teleorman cu 137 voturi, diu 140 votanti.
Mavrodiuoanu, Bujoreanu.
te le grame
AGENŢIA HAVAS
Viena, 26 Aprilie.
6are-care ziare streine p-eUndeau a şti 'U Austro-Ungariaaveadegând se îndrep-Vze trupele sde sore graniţa României, tn urma mişcărilor agricole ce s’aO produs îo această ţară.
«•"orespondenţa Politică» află din isvor autentic că aceste ştiri sunt cu totul lipsite de temeifl.
VUASCA
I). C. D. Fadiilescu s’a ales cu unanimitate de 443 voturi.
Llubcanu.
IALOMIŢA
Lupta de si inviersunata d. Chrisenghi a fost ales cu 17 1 glasuri contra 84 «late d-lul Peride.
Oraşul este in serbntoare, strigate unanime de jos colectivitatea resuna in tot oraşul.
Berlin, 26 Aprilie.
| «Gazeta Germaniei de Nord» zice că Imnă-păratul, petrecând o noapte bună se află mai bine şi câ poate s6 mănânce bucalele sale favorite.
Paris, 26 Aprilie.
Preşedintele Republicel a fost primit într’un chip escelent de către populaţiu-nea din Agea.
Berlin, 26 Aprilie.
«Post», vorbind de numirea d lui Bog-danovicl, consilier intim, ca ministru de iuUrne în Rusia, reaminteşte activitatea d-lu i BogdanovicI şi scrierile sale In care el r< jresintă alianţa franco-rusească ca o necesitate i-torică.
Ziarul berlinez adaogă : Dacă d. BogdanovicI care, acum un an, ca general, a fost şters din listele armitel, este acum numit îotr’un post aşa de însemnat, se va înţelege câ influenţa ministrului Tolstoy asupra politicei diu afară a mal sporit.
berlin, 26 Aprilie.
«Monitoru1 Griului» publică numirea
nmitelo'	,'e Bisraarck ca ministru
«Ut	i al ministerului de stal.
J croc care a Înşelat o
www.dacoromanica.ro
COLECTIVITATEA COMPROMISA
IM
AFACEREA ANDRONIC
De cât-va timp colectivitatea nu mal dă semne de viaţă de cât în afaceri scandaloase ; la întruniri nu o vezi, la alegeri se abţine, pretutindeni se biga sub pământ; dar cârid e vorba de hoţii şi de tâlhării, acolo pluteşte ca unt de-lemnul.
In procesul Broadwell, colectivistu1 ministru Stâtescu ’şi arată codiţa ;
In transacţia Ogrezenu acelaş ministru Srătescu ’şl arai â meşteşugul de împâciu tor pe bani peşin;
In afact-rea Andron ic vedem asemenea amestecaţi:
1. Pe faimosul vice -preşedinte al ca murei Dimancea, car i scoate din fun dul temniţei cu 16,0(X dejei pe un es
/«e întreagă cu
500,000	de lei şi pentru a cărui liberare judecătorul de instrucţie ceruse o cau-,iune de peste o sută mii iei;
2.	Pe prefectul poliţiei Moruzi care se tuluea cu Andronic, păstra poliţele iscălite de victimele escrocuţjil, se da chezaş pentru dânsul;
3.	Pe comisarul Theodorini care juca rolul de complice şi buzunfirea cu a-meninţarea puşcăriei pe acel ce erati Înşelaţi;
4.	Pe fostul Ministru de interne Radu MihaT care la 1882 face ce face şi scapă din ghiarele parchetului pe Andronic ‘nculpat în falsificarea unor bilete ipotecare.
Cea ce este apoi mal ciudat în această afacere, e faptul câ tâlhăriile Iul Andronic aQ început la 1878 şi aâ ţinut până la 1886 adică opt ani fără ca făptuitorul sS fie supărat absolut de nimeni, căci el lucra In tovărăşie cu colectivitatea.
Dat In judecată în sfârşit din causa sgomotulul îngrozitor ce s’a făcut prin presă, poliţia caută la început să nă-buşească lucrurile, dar nu poate reuşi.
Atunci Începe procesul cire tărăgă-eşte doi aniîntregî, se amână mereO şi nu poate se înceapă judecarea de cât după ce a căzut guvernul colectivist.
Apoi, lucru caracteristic, pe când e-raă colectiviştii la putere, Andronic merge la înfăţişare fâra nici o temere; îndată însă ce colectivişti! sunt răsturnaţi, Andronic fuge, Moruzi pleacă la Paris,Stâtescu se pregăteşte de ducă!!!
CORESPONDENTA II1N PITEŞTI
. Uj lt>
* Ml. O V
Primirea d-lul Daniei «virneseu-
Domnule Redactor,
Luni s’a celebrat tn Ploeştl cu pompa cuvenită învierea redeşteptării poporului, pe la 4 3/4 ore s’a primit ştirea oficială de numire» 4 'ol Ijapjfi '\iritescu ca prefect, şi ca prin farmec, w.» care.
Mi-a părut r60, câ porecliţii liberali şi pazeci-optişti, n'ail fost de faţă, ca s6 vadă cum poporul înşelat de el, le plăteşte poliţa, prin o manifestaţie paciuică şi fără ostilităţi nici chiar la adresa celor mal păcătoşi dintre el.
Sunt aproape trei săptămâni de când guvernul colectivităţii a căzut, şi la noî, cu toate astea, colectivitatea tr&ea ca în timpii el cel buni ; guvernul actual luase în mâini puterea şi totuşi la noi în loca-cahtate domnea încă colectivitatea.
La 9 curent d. Kiriţescu preşedintele consiliului oposiţiunii unite din Argeş, a fost chemat la Bucureşti, la 10 Duminică seara s’a respîndit svonul că d-sa a fost numit Prefect de Argeş, şi seara la 6 clnd s’a întors, peste două sute persoane din fruntaşii comerciulul s'afl dus de l’att primit la gară. Oraşul era în sărbătoare, şi toţi l’afl primit cu entusiasm.
Seara d. Kiriţescu a venit la Club, unde era adestat de comitet, şi toate sălile gemeaţi de lume; mal multe sule de oameni aO aclamat pe d. Kiriţescu şi pe membrii comitetului oposiţiunii.
AO vorbit în această seară dd. Kiriţescu, Râdulescu şi Comâneanu, cărora afl res-puns Protoereul Minescu. Cuvintele tuturor aO fost primite cu entusiasm şi u-rale nesfîrşite.
Cu toate acestea lumea era în neastîm-păr, aşteptând confirmarea oficială a numirii d-lul Kiriţescu. De şi se spusese că Luni la 11 va veni Decretul de numire, şi se va presta jurâmentul, totuşi tn figurile tuturor se citea nerăbdarea.
i£e la 10 ore lumea în linişte s’a retras, dânduşl pentru Luni seara întâlnirea i Club.
Luui seara
Pe la orele 4 şi 3/4 a venit şi respun-sul oficial. Ca un fulger vestea s'a râspîn-dit tn oraş ; la 7 1/2 toate stradele din jurul Clubului gemeafl de lume, mal multe tarafe de lăutari stnt pe strade, iar musica reg. IV, în curtea Clubului, prin armonioasele el sunete făcea să vibreze toate coardele sensibile ale inimel omeneşti.
La 8 ore membrii clubului ; d-nil Nano-escu, Rădulescu, Comâneanu, Câpit. lo-nescu, Damian, Bugheanu.Vasihu, Jilescu. Purcâreanu, Mamulea şi alţii, anunţă mul t!-=• -a,,T>at.p. <«4 adestarea s a reali"0 -o pregătire, ca pi
9
EPOCA — 16 APRILIE
minune o demonstraţie cu torţe şi lăutari a pornit pe stradele oraşului, ale cărui trotoare gemeaţi de lume.
Toţi membri comitetului ati fost aclamaţi şi înpreună cu torentul de lume ce se adunase ati pornit pe stradele oraşului.
Publicul s’a oprit la d-nu G. Berevoescu, unul din fruntaşi oposiţil; i s’a făcut ovaţii, d-nu Christache Neculcea a zis câte-va cuvinte bine simţite d-nel Berevoescu, ce privea din balcon, şi care mulţumind lumii.
La d. Comnneanu
Urale nesftrşite umpleau aerul, de la d.
G. Berevoescu şi până la biserica sf. Nico-lae lumea era Înţesată pe stradă. Manifestanţii au mers până la capul stradel unde s’a oprit făcând ovaţiunl la casa d-lul Co-măneanu.
Curtea acestuia gemea de lume, şi se aprinseseră mal multe focuri bengale.
D-nu Comâneanu spuse cetăţenilor următoarele cuvinte : «Dovadă de asprimea regimului căzut şi de suferinţele d-v, e această manifestaţie spontanee şi mon-stră. iSira aceasta are o stea, pe care n’au putut'o atinge nici unul din duşmani el.
Vă mulţumesc pentru simpatia ce-ml a-râtaţl, şi voi căuta a mă face demn de dânsa. Trâească România! Trăească Ma-jestăţile Lor Regele şi Regina! Trăească guvernul! Trăească noul nostru Prefect!
Se trăiţi voi cetăţeni piteştenl, cărora vă datorim mulţumirea ce simţim azi 1»
Cu urale nesftrşite şi un entusiasm nedes-criptibil, poporul părăsind casa d-lul Co-măneanu, aii apucat pe uliţa laterală ce merge la dd. Varzaru şi Kiriţescu.
La d-nu Vărzaru s’au făcut demonstraţii entusiaste de amicie.
Era şi datoria populaţii Pileşlene se nu uite aceasta casă al căreia patroni tn timpuri bune ca şi tn cele de restrişte, aO servit tn de ajuns cauza dreapta a oposi-ţiuni din judeţul şi oraşul nostru.
D-nu Vărzaru însă, lipsea din nenorocire şi a lipsit ast-fel pe popor de plăcerea de a'i manifesta simpatiile şi devotamentul său.
La d. Kiriţescu
De aci mulţimea a plecat la noul Prefect d-nu Danii) Kiriţescu. Musica reg. IV tatona tn curte arii armonioase. Curtea i-o iluminase poporul a giomo. Era atâta tn-desime, că cu tot spaţiul curţi şi al grădini, abia aU putut străbate înăuntru câţl-va din mulţimea manifestantă.
D-nu Kiriţescu cu d-na şi d-ra Vărzaru eraQ la fereastră, iar d-nu Kiriţescu aclamat de mulţime, a eşit tn capul scări. Ovaţiunile nu se mal sftrşafi, cu greu s’a putut face tăcere, când d-nu Comâneanu adresându-se mulţumi,tl zise : «Cetăţeni! luptăm de 12 ani; am fost amici tn sufe-
■	, ... -mulţumire; furia adversa-
rilor şi nevoea de a ne oprima ca se ne domnească, ne făcuse se uităm că putem respira şi liber. Unul din amici noştri azi e şeful administraţii judeţului nostru. Amic tntre amici credem că'l vom găsi tot-d’a-una. Se trăească noul nostru "Prefect.
—" D. k&duiescu, adresându-sc cetăţenilor şi noului prefect, zise: «Manifestaţia aceasta spontanee şi monstră făcută d-lul Kiriţescu, tl leagă şi mal mult de causa dreaptă a noastră, cetăţeni. La datorie ca şi la lucru l am văzut, şi nădăjduim a’l vedea susţinând causa dreaptă a poporului. Trăiască noul nostru prefect 1 «Aci avem o datorie sflntâ de îndeplinit. D-na Varzaru, escelenta matronă română, a fost In Împrejurările noastre grele mama, amica şi adjutătoarea causel celei mari şi sfinte a poporului. N’am găsit’o a-casă, o găsim aici unde urmează să ’l exprimăm adânca noastră stimă şi recunoştinţă. Trăiască modelul de matronă română, d-na Vârzaru.)>
Uralele : Să trăiască 1 umpleau aerul.
D. Daniil Kiriţescu, adresându-se poporului şi colegilor săi de luptă, le zise :
«Unul din dv. mi-a spus că această manifestaţie monstră şi spontanee mă leagă şi mal mult de causa dreaptă a poporului. D-lor, sunt bătrân de 64 ani şi vă mărturisesc că arare ori tn viaţa mea am sim ţit mal multă măgulire şi emoţiune tu su llotul med.
«Amicul dv. am fost şi voiţi fi, pentru ca uniţi să putem lucra pentru binele şi fe ricirea oraşului, a judeţului şi a ţărel noastre.
«Dreptatea şi armonia să domnească între noi, şi vă fâgâduesc că voiO lucra din toate puterile mele, ca drepturile şi datoriile tutulor să fie respectate.
«D-lor, abia venit guvernul actual, el va căuta a vindeca suferinţele ţărel şi ale d-v.; să 1 ajutăm pe calea cea bună apu cată de dânsul şi tndreptarea va veni de sine.	/
«Vă mulţumesc de simpatiile ce’ml arătaţi. Trăiască România, trăiască Majestâ-ţiie lor, trăiască guvernul, trăiască cetăţenii Piteştenl şi Argeşeni 1»
Un entusiasm indescriptibil, urale ne-sfîrşite : Să trâeştl şi să ’ţi ajute D-zeft la bine, era sgomotul ce umplea aerul, şi în liniştea cea mal perfectă, tn cântatulmu-sicel şi lăutarilor, au apucat de vale mal multe mii de cetăţeni.
Pe strada Bucureşti s’a făcut manifestaţie ia d. Ag. Vasiliu, unde de asemenea s a rostit de d. Niculcea şi Agate Vasiliu cuvinte bine simţite; la d. Spirea Mamulea e a făcut de asemenea demonstraţii sim-natice.
La d-nul '
«La sf. Vineri» strig
'«seu» şi toţi aprr
petaa : Să trăiască amicul nostru Rădu-iescu, bravul nostru luptător, iar d. Co-mâneanu adresă d-nel Rădulescu, ce era la fereastră, câteva cuvinte, caexpresiune a simţimtntelor mulţimel, care nu mal înceta cu uralele.
D. Rădulescu mulţumi amicilor şi tovarăşilor săi de luptă, promiţându-le neobositul sâa concurs,şi arătându-lecădupâ 12 ani de trufie, de jaf şi de nedreptate către Piteştenl, urma să răsară şi soarele unei zile aşa de frumoasă ca aceasta.
—N’am terminat d-lor lupta; de azi în-nainte avem a lupta şi mal mult şi cu băgare de seamă, căci vom avea a face cu cetele îmbuibaţilor de erl; vă mulţumesc şi vă urez fericire, bine şi curaj. Trăiască piteşteni 1
Entusiasmul era de nedescris.
De aci s’a pornit cortegiul spre sf. Ilie. Pe drum s’afl făcut manifestaţiunl simpatici la d-nil G. Hagiescu, Jilescu, Mih.Va-silescu şi Nanoescu; la acest din urmă s’a rostit şi câte-va cuvinte de d-sa, care a mărit şi mal mult entusiasmul poporului.
La sf. Ilie, întreaga mahala era adunată la prăvălia lui Soare Dumitru, unul din membrii comitetului.
Toţi cel din partea locului fură mişcaţi de imposanta manifestaţie ce se făcea mahalalei lor, căci cuocasia alegerilor trecute, fiind-că fuseră bănuiţi a 11 votat cu oposiţia, ce căzuse la alegeri, colectiviştii le cântase marşul funebru din Ione.
D. Rădulescu se adresă acestor bravi luptători, tncurajindu’i la munca dreaptă şi cinstită, orl-care vor fi oprimatori: Să trăiţi mahalagii al sf. Ilie, să Irăiască Piteştenl»—Urale entusiaste începură, care ţinură până ce mulţimea ajunse la Club, de unde mulţi la 12 1/2 aft plecat, iar alţi aQ stat până la 5 dimineaţa, când eşind din nod pe stradă, aO făcut o pomană colectivităţi : Toţi ţăranii muncitori ce treceau la vil, aU fost cinstiţi cu câte două rachiuri şi o pâine caldă, pentru sufletul reposaţilor.
Marti la 11 Aprilie
La 10 ore d. general Vlădescu, comandantul divisiel, a trimes musica spre a felicita pe noul prefect; la 11 ore sala tribunalului gemea de tot ce oraşul are mal însemnat ca comercianţi şi proprietari, a-dăstând venirea noului prefect ce avea se depue jurământ.
Tribunalul complect şi tn şedinţă publică a primit jurământul. Unul din cetăţeni—nu l’am putut deosebi—a oferit d-lul Kiriţescu un frumos buchet, şi mal mulţi dintre asistenţi l^aO condus oânâ la pre-rectură, unde d.\ap. Ionescu, tn numele asistenţilor felicitândul, i-a urat sănătate şi gând bun pentru binele şi fericirea judeţului şi oraşului.
Arare-orl a lpst dat ver-unul partid politic să poată aduce tn aşa stare de nemulţumire lungea, tn cât entusiasmul şi mulţumirea pentru căderea Iul, să nu se poată curma,dupe cum s’a întâmplat pentru colectivitate.
Nu ştiti dacă tn fundul sufletelor lor, nu ’şl vor fi blestemat trecutul; coadele dupe aparenţă, erad lăute ploate, şeful lor de cu seara, a croit’o la Bucureşti, se vede că credea publicul şi pe amicii noştri tn doaga lor.	'	\
S’a tnşelat dacă a crezul că Piteşteni &e vor mânji a l atinge pe vr’unul, fie chiar de departe
Ba cea ce a fost semnificativ, e că de stradele, pe unde şedeaQ uni din el, şi care aU fost cu putinţă să se evite,s’afi ferit ca de o contagiune. Cei ce aU acum tn mâini conducerea afacerilor, cugete şi să se silească a nu lăsa aşa impresie, când din împrejurări n’ar mal avea puterea.
Entusiasmul cu care lumea i-a primit le-a fost şi o satisfacţie, dar şi un învăţământ.
Un Pitestean.
şi o musică militară eraQ tn curtea palatului.
Prinţul, luându-ş' bună ziua de la ofiţerii garnisoanel, le-a zis: «Mă d ic să văd pe camarazii voştri de la nord, cărora le voiţi duce urările voastre. Sunt fericit că pot se vă văd pe toţi Întruniţi aci, şi sper că veţi continua a avea tn mine încrederea ce mi-aţl arătat tot-d’a-una.
CRONICA
LA CLUBUL COLECTIVSIT
Eug. Statescu
Dincă Schileru, Epurescu,
Vasile Leuştean, levenţi,
Moruni, Lecca, Zamfir eseu, Viţanti, Stanian...
Radu Mihai (cu glas răguşit)
Absenţi!
Fug. Statescu
Miliţă Slurdţa, Costinescu, Dimancea, Bellu, eminenţi,
Gh. Kirilopol, Simulescu, Săveanu, Gheorghian...
REFORMA FOARTE VIU DORITA
D. Ştefan Catargi ne roagă să publicăm următoarele rtndurl :
De un timp Încoace ziarul «Lupta» cere, sub semnătura directorului sgd politic, reforme relative la aşa numita chestiune agrara.
La rlndul nostru şi pe a noastră răspundere, cerem ca guvernul, or care ar fi el, se presinte corpurilor legiuitoare In viitoarea lor sesiune, un proiect de lege, prin care preful cu care ziarul «Lupta» se va putea vinde, să fie fixat la un maximum de o jumătate centima, tot o dată cerem ca minimumul materiilor coprinse in fie care număr, să fie egal in cantitate şi calitate cu materiele publicate zilnic de ziarul englez «The Times».
Maximumul şi minimumul cerut de noi, vor ti invariabile timp de 25 ani, începători de la data transformărei propunerel noastre în lege positivă.
Alex. St. Catargi.
R.
Miliai
Absenţi!
Eug. Statescu
Ilustrul Iancu Brălianu,
Al nostru stâlp ţi prezident, Vasile Lascăr, Moroianu, Şi alţi; Radu Mihai...
R.
Mihai
Prezent!
Eug. Statescu
Cum vid, l'a noaslrâ invitare Sunt numai doul care-aâ răspuns... E proba de încurajare...
R Mihai
Poale vre unu-o fi ascuns...
Pe după uşă sad perdele,
Sub canapea, prin vr’un dulap,
In podu casei, sub saltele,
Eug. Statescu
Nu se ţăreşle nici un cap...
R. Mihai
încet, tncel se descompune Partidul roşu de cărmâţ,
Miliţă 'şl vede de alune,
Iar Ionescu Muscă...
Ionescu Musca
(De alături din bufet)
Btţ /..
R. Mihai
Unu'i bolnav, altu se face Că este suferind şi trist,
Iar alţii cer si’l laşi tn pace...
Ama, partid colectivist!
Eug. Statescu
Fiind că numai noi, amice, Rimas'am singuri, secături,
Spre a ne distra puţin aice...
R. Mihai
S5 jucăm cărţi...
%
\ Eug. Statescu
Nu, că mi furi!
R. Mihai (Cască şi se Întinde)
Ah 1 omul este nestatornic!...
Cât este ceasul f Poli si veţi!
Eug. Statescu /scoţlnd ceasornic la brio)
Zece ş'un sfert...
R. Mihai
...Al un ceasornu.
Un cap de operă, mi creţi i îl mângâie ceasornicul şi se uită la ej şapte ochi).
E remontoar! Câte rubine )
Af vrea 'n colecţiesi'l am...
DEPES1 TELEGRAFICE
AGENŢIA HAVAS
Parts, 26 Aprilie.
D. Henri Meii hac este ales academician Sofia, 26 Aprilie. Azi dimineaţa la 8 ore şi jumătate, prinţul având lângă dânsul pe d. Stambuloff şi urmat de d icevici precum şi de şe-
INFORMATIUNI
Din Câmpu-lung ni se comunică că o primire din cele mai simpatice s’a făcut acolo noului prefect, d. C. P. Filiti, căruia toţi oamenii de bine au promis concursul lor cel mal desăvârşit In opera de tămăduire a rănilor pricinuite de admi-nistr&ţiunea colectivistă. ,
In privinţa alegerel care a avut loc erl la Călăraşi am primit încă următoarele telegrame :
D. Grigorie Crisenghi a fost ales cu mare majoritate deputat al colegiului al 2-lea de Ialomiţa. Colectivistul Peride a perit.
N. Poloceanu, Ion Georgescu, G Sei-cărescu.
• •
Colegiul al 11-lea de Ialomiţa a scuturat astă-zi jugul colectivităţii. Cu o majoritate sdrobitoare de 171 voci contra 84, am ales pe d. Gri-gore Crisenghi ca vrăşmaş neîmpăcat al regimului trecut contra lui Peride fost prefect al judeţului Ialomiţa.
Nici o dată alegerea n’a fest mai liberă, nici o dată Călăreşenii nu au făcut alesului lor o manifestaţiune populară mai imposanta şi mai spontanee.
P. Simulescu, Ion Georgessu, ion 1. Rădulescu, Alexandrn D. Becarian, Iancu SI. Popescu, Spirea Constantinescu, Dima Ionescu, T. Andreescu, Ion Nicolescu.T. Teo-dorescu, Gheorghe lordănescu, M. Popescu. Ion N. Georgescu, D.I. Mitulescu, Nedelcu Popa Matake, Nae Tudor, D. I. Constantinescu, D. Mitulescu, Mirea Mitu Alexe, Pa-vel Ghiţâ, Pavcl Bracaciu, I.Nicolescu, Ion Ionescu, Dragomir Ionescu, Dimilrie Pave-iescu, Dimiti ie I. Simulescu, 1. Negulescu, Petrache Marinescu, loan P. Bogăteanu, Marin Gheorghe, Tache Tânăsescu, Lazâr Constantin, C. Georgescu, Iancu I. Stra-tescu, Niţă B. Tzulin, Ghiţă R. Robea, P. Theodoresiu, inginer N. Gheorghescu.
Prin Decret Regal publicat în Monitorul oficial de azi, consiliile comunelor Fierbinţi, Frurizăneşti şi Hrăneşti sunt disolvate.
Iată raportul ced. Miuistru de interne a adresat în această privinţă M. S. Regelui :
Sire,
In comunele rurale Fierbinţi, Fruuză-neşti şi Brăneşti, din judeţul Ilfov, turbu-răriie cari ad avut loc tn timpurile din urmă s’a constatai că se datoresc tn mare parte şi relei administraţiunl a autorităţilor comunale respective, care aQ fost cu totul departe de a corespunde Îndatoririlor ce legea le impune şi aii lăsat in desăvârşita suferinţa interesele cete mal vitale ale comunelor.
Pentru a se pune capfet acestei stări de lucruri, subsemnatul are onoare a ruga pe Majestatea Voastră ca, în virtutea art. 29 din legea comunală, sfe bine-voiască a aproba disolvarea consilielor sus ziselor comune, numindu-se ca membri in comi-siunile interimare, cari se gereze afacerile comunelor până la alegerea şi instalarea unor noul consilii, pentru comuna Fierbinţii, d-nil Oanoea Christea, Nicolae Do-bre şi Niculae Ionescu; pentru comuf,« Frunzâueştl, d-nil Ionică Gheorghe, Ne^gu Niţă şi Constantin Spiridon- iar pent,ru comuna Brăneşti,
Culcea, Nicolae Culea şi Veli*u St oi an.
cu cel mal profund respect, 8ire,
Al Majestăţel Voastre,
Prea plecat şi prea supus servilor, Ministru de interne, lh. Itosetti.
Io. 4,8jj.	1888, Aprilie 9.
cu
Mai mulţi comercianţi dintre cei mai de frunţe ai pieţei noastre, au hotărît se roage pe d. Chr. Zerlendi se primească a i se pune candidatura in locul remas vacant de membru la camera de comerciu şi industrie prin demisionarea d-lui Me-nelas Ghermani.
Monitor, ni se afirmă că d-sa a demisionat din postul de director al Irmrimeriei statului în urma intrigilor ce’i făceau Roşii printre lucrători şi că d’atunci n’a Încetat d’a fi obiectul celei mai neînduplecate persecuţiuni din partea colectiviştilor.
Se zice că în a doua întrunire ce a ţinut aseară comitetul central al colectivităţei s’a ocupat, intre altele, şi de organul de publicitate prin care partidul va obşti ideile şi ho-tărîrile ssle. Ziarul Democraţia ar fi fost desemnat pentru a sluji de asemenea organ. Vjtinţa Naţională fiind ast fel mazilită şi remâind organul personal al directorului seu ea va lua în viitor numele de Voinţa Ni-chională.
Ni se spune că, mulţumită protecţiu-neî d-luî Tache Protopopescu, care continuă a fi adevăratul ministru al finanţelor cum era In zilele de zeflemea ale d-lul Nacu, un oare-care d. I. Măcă-rescu este în ajunul d’a fi numit subdirector al comptabilitaţil generale a Statului. Acest stimabil, tot prin pro-tecţiunea d-lul Protopopescu, este azi şef de biurofi, de şi titlurile sale academice consist numai In un certificat de absolvire a 4 clase primare. El Insă este depozitarul tutulor secretelor protectorului său In ce priveşte operaţiunile de emisiuni de renta şi altele.
Avis d-lul prezident al consiliului miniştrilor şi d-lul Gr. Mânu, secretarul general al ministerului financelor.
Alegetorii colegiului 1 senatorial din judeţul Fălciu şi colegiului al 2-lea senatorial din judeţul Roman sunt convocaţi pentru zioa de 21 Maiu viitor spre a alege cel dintâiu pe succesorul d-lui Dimitrie G. Ro-setti, numit prefect de Govurluiu şi cel d’al doilea pe succesorul d-lui Dimitrie Sturdza care a optat pentru scaunul de deputat al colegiului 1 de Roman.
Relativ la ancheta care se urmează la ministerul agriculturei, industriei, comerciului şi domeniilor asupra gestiunei d lui inspector forestier Patrulius ni se spune că, dupe toate probabilităţile, fapte de abuz nu se vor găsi în sarcina acestui funcţionar. S’ati constatat inse deja acte de rea administra-ţiune, mai ales prin rea întrebuinţare de fonduri.
'■'■Gazeta Transilvaniei», ne aduce grava ştire, că juraţii uîtguri din Cluşiu, in procesul de presă intentat "Tribunei» din Sibiu, aii condamnat pe d. Slavici la un an închisoare, 100 ft. amendă şi $$ fl. cheltueli de judecată...
Se se mai zică că Românii de sub aşa numita Coroană a lui Szent Ist-van nu se bucură de toate fericirile 1
D. Mina Minovici, directorul ziarului «Curierul Financiar», ne adresează o lungă scrisoare p&ntru a ne asigura că foaia d-sale n’a fos'^pt'iţţ'entionată de guvernul trecut cu iOUU lei pe lună, pte-cum s’a spus într’o informaţiune din numărul «Epocei» de la 10 Aprilie curent.
In neputinţă, d’o cam dată cel puţin, să ne încredinţăm daca afirmaţiunea d-lui Minovici este întemeiata sau nu, admitem că d-sa n’a primit o plată mensuala fixă pentru sprijinul dat guvernului d-lul Ion Brâtianu. Nu putem Insă admite asemenea că numai res-păndirel extra-ordinare şi autorităţel netăgăduite a «Curierului Financiar» In lumea afacerilor acest ziar a datorit toate publicaţiunile gras plătite ale tutulor autorităţilor publice: sub o formă sab sub alta tot subvenţiune a primit marele arbitru din Pasagiu.
ful sfu de esco plecat în ‘răsu O eoir uie
i şi de casa sa civilă, a
laTJrn
ova, via Orhanie,
Eug. Statescu
La dracu, ţiu, nu ţi e ruşine I Ml faci a crede că eşti... cam...
R. Mihai
Ia lasă gluma la o parte,
Ce facem noi! Mal aşteptăm !
Aş vrea ca si le joc o carie...
Eug. Statescu
Mal bim-am face s£ plecăm,
(Se ’mbracâ amîndol şi es)
Ce vrei!... E omul nestatornic!. lluţil nu mal am de loc...
R. Mihai
Destul că al aşa ceasornic !...
Eug. Statescu
Vorbeşti întocmai ca Toboc...
La revedere,—apuc p’aice.
R. Mihai
Eâ merg pe unde am mal mers...
La revedere, scumpe-amice I
Eug. Statescu f'depârtându-se)
Cât o fi ceasu î (C • buzunar şi nu
’«.u.)
v r >
41 d r’
www.dacoromanica.ro
La Regia Monopolului Tutunurilor de mai mulţi ani, se practică amendarea cu bani a lucrătorilor pentru abateri mai mult sau mai puţin vinovate, însă nici odată nu s’a ştiut ce destinaţie s’a dat acestor amenzi care formează o sumă de bani însemnată.
De asemenea nu se ştie ce s’a făcut cu banii remaşî din salariile impiegaţilor care au părăsit serviciul din diferite împrejurări, cum şi de la acei care îmbolnâvinduse li s’a reţinut leafa pe timpul cât n’au lucrat.
Dupe obiceiul practicat la f&bri-cele mari, guvernul a încuviinţat a je da lucrătorilor de anul nou daruri în bani şi tutun, dar direcţia n’a dat nimic oamenilor. S’a observat înoă, că de anul nou, dispăruse din fabrică un butoiu cu 150 ocale 1 ie tabac in valoare de 8,000 franci, c aruia nu i s’a putut da de urmă ânâ azi 1...
Ar fi de mare trebuinţă deci, se se rînduiască o anchetă serioasă spre irmări şi descoperi şi alte abuzuri eder&te In administraţia Regiei uopolului tutunurilor.
upra informaţiunei noastre de în privinţa d-lui M. Bujoreanu este a se numi subdirector la
D. Ştefan Siblenu, director al con-tribuţiunilor directe la ministerul finanţelor, printr’o scrisoare ce ne a-dresează, afirmă pe onoare că este cu deseverşire strein de articolul din Democraţia semnat Mutzi şi pe care i l’am atribuit şi că, afară de doue cronici musicale, d-sa n’a scris nimic în numitul ziar
Luăm act de afirmaţiunea d-lui Sihleanu.
In Duminica Floriilor s a hotărît sfinţirea marelui clopot al Mitropoliei. Actul sfinţirei va fi severşit la 10 ore dim. do însuşi I. P. S. Mitropolitul Primat înconjurat de P. S. Arhierei presenţi în capitală.
ÎNTÂMPLĂRILE zilei
Copil retacit— S’a găsit pe stradă un copil rătăcit, In etate de 3 ani. El a fost condus la secţia 25.
—x—
Sinucidere.—Nenorocitul băcan din Pânzari No. 16, anume Costache Mun-teanu, din causa afacerilor comerciale cari nu ’I mergeau tocmai bine, a fost nevoit să ’şl curmeze viaţa, împuşcân-du-se ca un revolver In pântece.
Nefericitul Costache Munteanu a Încetat din viaţă noaptea trecută.
EPOCA - 16 APRILIE
3
A 2' ED1TIUNE
O LĂMURIRE
In chestiunea separârel facultâţel de litere şi filosofle, pnmim următoarea scrisoare :
Ştiut e cât de puţini sunt cel ce iad licenţa tn litere şi filosofle. Consiliul profesoral al acestei facultăţi se convinse că pricina acestei secete e numărul cel mare al esamenelor şi prea marea îngrămădire de studii, şi se adresă ministrului de instrucţie, cerftndu'i să despartă esaraenele finale, în doue ramuri: una literarâ-istoricâ şi alta fllo-sofică-istoricâ.
Ab trecut câţl-va ani, şi această a-dresă zăcea uitata printre hârtiile prăfuite ale ministerului, de şi consiliul permanent aprobase părerea consiliului profesoral. Venind la ministerul de instrucţie, d. Maioreseu scoase la iveală această propunere, de oarece, din propria’l experienţa, constatase ca era nevoe de o reformă.
La d. Maioreseu se Întruneaţi regulat de două ori pe luna studenţii de la litere şi filosofle pentru a desbale unele ces-tiuni ce erau In legătură cu studiele lor.
Intr'una din aceste Întruniri d. Maio-rescu ne arătă şi nouă, studenţilor, modul cum acum cât-va ani se propunea reorganizarea facultăţei noastre, şi în urma unei discuţiunl, In cunoştinţă de causa, d. Maioreseu ne spuse că Împărtăşeşte părerea consiliului profesoral, şi că astăzi bifurcarea trebue să se facă Încă din anul Intâib.
Aşa fiind, pricepe fie cine că ne a prins mirarea, când am văzut In ziarul «Democraţia» ca iăspunderea imediată la necesitatea unei reforme e luata drept mreajă, cu care noul ministru ar voi să atragă pe studenţi, pentru a’şl face popularitate printre el.
Se lnşalâ «Democraţia» când socoteşte pe studenţi că nu ar fi In stare să aibă o noţiune esactă despre ceea ce constitue meritul, şi ca n’ar putea deosebi aparenţa dc realitate.
Erudiţianea, îndeplinirea In mod e-semplar a datoriei ce'i impune catedra, buna-voinţa ce a arătat tot-d’auna ti-nerimel.ne esplicâcu prisosinţa simpa-tiele ce studenţii ab pentru d. Maio-rcscu, şi nu câte-va rlnduri dintr’un ziar ar putea să le darlme.
Probă că măsura ce d. Maioreseu dorea să ia, este întemeiată, e aderarea consiliului profesoral In unanimitate la ea.
Ori, nu cum va se va zice că toţi ab vrut să’şi facă popularitate ?
In tot cazul e regretabil când spiritul de partidă Întunecă dreapta judecata, şi numai îmboldire către munca cinstită şi luminată nu e pentru tinerime, când vede cum fapte frumoase şi demne de imitat se resplatesc cu insulte...
IV IV. Saveapu, D. 1. Boilerul, C. ( ulmusclii
ULTIME hUHUI ITIIM
Ni se comunică din Slatina că noul prefect d. Colibăşanu, & luat azi posesiune de postul seu.
tt
Avem ştirile cele mai îmbucurătoare despre starea sănătăţii d-lul Mihail Kogălniceanu. Simptomele îngrijitoare au dispărut cu desâvlr-şire şi peste foarte puţine zile ilustrul bolnav va putea părăsi patul.
X
România Liberă asigurând că este cu totul neexact zgomotul despre un ordin ce d. ministru de interne ar fi dat noului prefect de Tulcea d’a cocoloşi, pe cât cu putinţă, potlogăriile predecesorului seu, d-nu Pavel Stâtescu, ne reproşează că am înregistrat acel zgomot.
Din redacţiunea informaţiunei noastre rezultă credem In destul că n’am pus nici un temei pe densa şi că am înserat’o în coloanele noastre numai pentru a provoca o desmin-ţire şi a face ast fel se înceteze zgomotul pe care unii reu-voitori îşi dedeau multă osteneală se’l acrediteze. Nu meritam dar reproşurile confratelui nostru.
ft
D. Alexandru Filipescu este numit director al prefecturei judeţului Constanţa.
Cunoaştem inteligenţa şi activitatea d lui Al. Filipescu şi deci suntem siguri că d-sa va fi foarte util în funcţiunea ce i s’a încredinţat.
x \
Voinţa Nichională a început s o scalde în afacerea Leonte Constan-tinescu. Dupe ce mal întâi a afirmat, sfidând pe ori-cine d’a o des-rainţi, că la d. Constantinescu s’au găsit două scrisori una a d-lui Alex. Lahovari, fost Ministru, iar alta a d-Iui George Em. Lahovari, directorul ziarul ui V Indăpendance Roumaine şi că alte hârtii compromiţătoare au fost sustrase de laparchetde d. Nicu Filipescu, nu mai pomeneşte eri de cât de o singură scrisoare care admite că poate se fi fost a d-lui Al. Em. Lahovari. In cât despre hârtiile ce d. Filipescu a sustras foaia jidovească nu mai face nici o menţiune ca cum n’ar fi fost nici o dată vorbă de dinsele.
Eram siguri că Vo inţa o se se dea
singură de gol şi de aceia nici n’am relevat alt-fel decât In zeflemeane-rozeştile calomnii ale ei.
X
Ar putea să ne răspundă onorabilul locofiitor de primar, şi directorul ziarului colectivist «Unirea», d. G Bibi-cescu, pe basa cărei legi posedă pă-mănt în judeţul Mehedinţi ca însurăţel ? Căci pe cât ştim d. Bibicescu nici însurăţel n’a fost nici la resbel n’a luat parte.
Bine voiască d. Bibicescu să răspunsă.
X
Intre cele d’înlâiu consilii comunale care vor fi disolvate sunt acele ale oraşelor Botoşani şi Focşani.
X
«Monitorul oficial» de erl publică sumarul şedinţei Cameril de comerţ din Bucureşti In care s’a decis revocarea d-lui N. Basilescu, despre care am a-vut ocasiunea de afvorbi şi altă dată.
Am căutat In acest document oficial să vedem cari sunt motivele revocării tânărului secretar, care precum ne a-mintim s’a pus In fruntea mai multor comercianţi !n timpul ultimelor alegeri spre a protesta In contra candidature-lor colectiviste. Mărturisim câ am rămas surprinşi de sărăcia şi stângăcia motivelor puse înainte de consorţiul A. Carp-Socec spre a se scăpa de un ttnăr inteligent; căci pentru ori-cine judecă serios alegaţiunile din procesul-verbal cum câ d. Basilescu ar fi imprimat mal multe esemplare dintr’un proiect de lege de cât ’I ar fi zis preşedintele, sad că ar fl lipsit de respect către unul sad altul din consilierii Cameril sunt curate gugumanii şi neesactităţi şi ast-fel se esplică pentru ce votul Cameril a fost Împărţit, iar nu unanim când a fost vorba de revocare.
De alt-fel chiar d. Ghermani, precum se va vedea Intr'oinformaţiune de mal la vale, a crezut de cuviinţa a ne autoriza să desminţim cele ce procesul-ver-bai al Cameril 'i atribue că ar fl zis.
Rămâne dar bine constatat şi In mod definitiv că d. Socec In unire cu d. Anton Carp, directorul Băncii, au căutat să se scape de un secretar ce ’i jena şi, negăsind ce să zică au recurs la oee-sactitâţl (altul ar fi termenul) ca să inducă pe membri cameril In eroare.
Recunoaştem de altminteri şi noi că era de datoria d-lul Socec să alerge dupe un alt secretar mai flexibil şi mai complesant. Alt-fel cum ar fi putut In linişte zisul preşedinte să continuea închiria Cameril un local al unul membru din familia sa şi cum ar cheltui tn aste vremuri de criză, mul multe mii de lei pentru ca să cumpere mobilier adaptat ad hoc la acest local, când se ştie de toţi că, slavă domnului, numai de mobilier nod n’are nevoe Camera ?
Şi la Camera de Comerţ A. Carp şi Socec ad căutat să facă politică colectivista.
întrebarea este daca comercianţi ’i vor Îngădui s’o facă şi d’acum Înainte.
X
Banii incendiaţilor din Botoşani ad fost jefuiţi de colectivişti, care ad comis chiar falş In acte publice dupe cum ne asigură un corespondent:
Cu o neruşinare fără seamen, cu o cutezanţă tâlhărească, colectivitatea a falşifiat adevărul alcătuind un tablou, ca al incendiaţilor, în care a trecut persoane, care n’au ars de loc, cu sume fabuloase, pe când celor care au fost topiţi de incendiu, care nici au fost asiguraţi, a-celora, bandiţii n’au alocat nici un ban.
Sa protestat In zadar in toate părţile; ca corbii au năvălit asupra a-oestor bani şi n’a voit a ţinea seama nici de intervenirea ministerului , nici de protestele unanime.
In atâtea rîndurî li s’a arătat că cetăţenii n’au încredere în ei, că s’au convins c’o speculă murdară se tinde a se face cu aceşti bani, însă in zadar I
Odată cu ruptu capului nu vor se se lase de cinstea de a împărţi şi a’şi face parte din obolul destinat văduvelor, sermanilor şi nenorociţilor, ba încă d-nii membri aleargă pe la Bucureşti ca se se roage a nu strica tabloul falşificat.
Doi evrei miserabili, delatori şi spioni, fac samsarii printre evrei ; dânşi scriu în liste, dânşi şterg, dânşi spionează.
Aflăm că parchetul va fi sesizat de acest jaf, pentru a curma consumarea lui.
Ne mirăm cum până acuma nu s’a instituit un alt comitet onorabil, ca să facă repartiţia sumelor fără părtinire.
Guvernul are dreptul şi datoria a lucra energic, pentru a opri ghe-şeftul !...
X
D MenelasGbermani, ministru de finanţe, a avut bună voinţă de & &-firma şi de a ne autoriza se declarăm că procesul-verbal al camerii de comerţ relativ la şedinţa din 29 Februarie în care s’a desbătut cestiu-nea revocării din secretara d-lui Ni-colae Basilescu, n’a reprodus in mod esact cuvintele d-sale.
D. Ghermani n’a avut nici un motiv să declare (cum stă scris în procesul-verbal) cum că d Basilescu ar fi lipsit de respect către membri bătrâni aî Camerii. Din potrivă, d. Ghermani n’a găsit altă altă vină d-lui Basilescu de cât că u.r fi fost prea zelos în funcţiunea sa de secretar.
De alt fel, chiar din spiritul pro-«esului-verbal resultâ că singura temere care preocupa pe d. Socecb (Vinceuz, ceh de origină) era să nu fie eclipsat de tînărul secretar.
A cui este vina, dacă pe când d. Soceeu (Vincenz, ceh de origină) ’şi petrecea vremea se ’şî rotunzeascâ averea, pe când tînerul Basilescu ’şi consuma timpul ca să Înveţe şi se devie folo&itor ţărel ?
X
Suntem informaţi câ directorul scoale! de agricultură de la Herestreu a desfiinţat o întreagă livade de pomi roditori din plantaţiunile acelei scoli. Toţi aceşti arbori erau înfloriţi şi promiteau bune recolte. Ştim, câ aceasta s’a făcut fără au-torisaţiunea ministerului agricultu-rei. Atragem atenţiunea celor în drept.
X
Pentru ocuparea postului de conferenţiar de comptabilitate şi secretar comptabil la şcoala de Agricultura s’a ţinut concurs In două rânduri. In cele din urmă a reuşit d. Brezeanu, absolventa! acelei şcoale. Concursul acesta nu s’a casat, s’a pus numai la dosar. Cum se face a-cum, câ postul de Secretar-comp-tabil este ocupat fără concurs de către un anume Frideric Burcucel, sas din Transilvania ? !....
X
D-na Ecaterina Nicolau ne adresează o scrisoareprin care se plânge ca în ziua de 8 Aprile a fost împreună cu bătrâna sa mamă victima unei agresiuni sălbatice din partea d-lui Ilacic Nicolau însoţit de Tache Vasiliu şi o bandă de 12 măcelari, care au nâvâlitîn casa d-nei Nicolau despuind’o de tot avutul şi că In faţa acestor sălbâtăcii poliţaiul Metaxa a rămas surd la plângerea victimelor, acoperind chiar cu protecţia sa pe agresor.
Gerem se se facă dreptate.
X
Academia română a acordat unul din premiile sale d-)ui Em. Baca-loglu, profesor la facultatea de medicină din Bucureşti, pentru tractatul seu de fisică.
X
jS$D. doctor A. Urechie a adresat d-lui D. Stânescu următoarea scrisoare căreia nepârtinirea ne face o datorie să ’î dăm loc în coloanele ziarului nostru unde a fost publicată şi critica la care d. Urechie răspunde :
I» LUI 1). STÂNESCU
Domnul meu,
Am plăcerea să v6 anunţ că nu voi publica nici o conferinţă «despre caractere» pentru două raţiuni, prima, ca sâmfe conform bine voitorului d-voastră consilia, a doua—se poate cea mal puternică—pentru că nu am ţinut încă o asemenea conferinţă.
D-voastră cu mullâ dreptate arătaţi cil de nepotrivit ar fl fost titlul «despre caractere» pentru cele spuse de mine la A-teneQ ; mă unesc şi eu cu d-voastră când susţineţi că aşi fi făcut mal bine se-ml fi intitulat conferinţa : «maladii mintale» sab câte-va maladii mintale». Am însă un merit pe care nu l’aveţi în astă ces-tiune : prioritatea, Iu adevăr chiar de la 6 Aprilie m’am grăbit se intitulez conferinţa ţinută : «Sănătos or nebun?» Ceia ce am cercat se exprim pe franţuzeşte prin : «Entre la raison et la folie»|Ca probă vă alâturez «l’Independance roumaine» cu data 7 Aprilie şi v’aş putea procura «Românul» cu aceiaşi dată care a anunţat conferenţa mea sub titlul do : «Sănătos ori nebun ?» arătând schimbarea făcută In programul Ateneului.
Nu eiiv’am indus deci In eroare ci gazeta «Epoca» care n a dat loc acelei rectificări.
Profit de această ocaziune ca se vă mulţumesc de consiliele ce ml daţi relative la cele de epuslntr’o conferinţă despre caractere, şi căuta se profit de ele — anul viitor—etnd probabil |voI favea onoarea se vorbesc «despre caractere».
Nu voi respunde la cele l’alte puncte ale criticei d-voastră căci conferenţa mea : «Sănătos ori nebun ?» va apare Luni sab Marţi în broşură, şi cei ee vor citi-o vor putea judeca câtă dreptate şi bună voinţă a'ţl pus în articolul d-voaslrâ. Cei cari mi-ati făcut onoarea semâasculle, ştiO de pe acum,dacă am citat ori nu pe alienistul Ball ctud am reprodus exemple pe care d-voastră le găsiţi la acei autore, dar cari se nu credeţi câ-i aparţin lui. Când veţi binevoi se mi acordaţi un spaţiu mai întins în coloaneie gazetei d-voastră, miei face o adevărată plăcere se ve o probez.
Primiţi domnul meO saluterile mele.
Dr. Ureche.
X
Sâmbătă seara la Societatea studenţilor universitari Unirea strada Pâ-traşcu-Vodâ Nr. 6, D. C. Calmuschi, student ia litere şi filosofle, va ţinea a doua conferinţă asupra Culturel Caracterului.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HA VAS
Belgrad, 27 Aprilie. — Cabinetul Gruicl şi a dat demisia.
Regele a chemat îndată pe d. Nicolae CristicI, pe care l’a însărcinat sg formeze noul minister, care este ast-fel constituit:
Mijatovict, afaceri streine ;
Generai Costa ProticI, resboiu ;
George PantelicI, justiţie ;
Mihail Bogicevicî, lucrări publice ; Dr. Viadan Georgevicî, instrucţiune /Topnmnvjnipci
Mila RakicI, finanţe.
Belgrad, 27 Aprilie. — Iată câte-va amănunte asupra împrejurărilor cari
ab adusdemisiunea ministerului Gruici:
Ieri, preşedintele consiliului, general Gruicl, s’a dus la rege pe care l’a întrebat daca va da sancţiunea regală legii comunale votată de curând de Scupcină, lăsând de aitminten sg se In-trevază că colegii sgi şi dânsul fac din decisiunea suveranului o cestiune de cabinet.
Regele reaiunse că, In afară de legea asupra nmbrulul, asupra taxelor şi rescumpgr» «I monopolului tutunurilor, cari vor u sancţionate de dânsul, toate cele-alte p gi votate de Scupcină presintâ un carac er primejdios pentru puterile Statului autoritatea regala ; şi c» prin aceasta i ’ele consideră pactul încheiat Intre c ană şi partidul radical ca rupt din f I chiar al radicalilor, cari n’ab dat pri ' îndestulătoare care sg permită a stat câ ei construiesc un partid guvert. nental, având voinţa de a servi Intr’i mod credincios patria şi tronul.
Atunci d. Gruicl a decla regelui câ ’şi dă demisia, iar regele ihemat la palat pe d. Nicolae CristicI, ntru a ’l însărcina cu misiunea de & * manoul cabinet.
Agen, 27 Aprilie. — D. Cai \ res-punzâud unei alocuţiuni a pre. mte-lul curţifde apel, a afirmat ca va î âne păzitorul credincios şi hotârlt a instituţiei şi ca’şi va da silinţele sg î-ţinâ pacea înăuntru şi In afară.
Xancy, 27 Aprilie. — 0 manifest, de 4000 bulangiştl a avut loc ieri sea Manifestanţii ab străbătut oraşul, cât tând cântece bulangiste ; ei au spar geamurile cercului studenţilor.
Orlmnie, 27 Aprilie.— Populaţia o-raşului Orhanie şi a satelor din vecinătate a făcut o recepţiuue toarte entu-siastă prinţului, care a sosit pe la 5 ore şi a primit spre seară o deputaţiune din Vraţa.
Prinţul şi suita sa ab plecat azi dimi neatâ la Plevna.
Solia, 27 Aprilie. — Guvernul a primit ştirea că Turcia va aplica tariful vamal de la 24 Aprilie. De oare ce nu s a primit nici un avis prealabil, nego-ciârile continua. Aceasta mâsură a produs o impresie foarte rea şi se crede ,câ va avea urmări serioase.
Berlin, 27 Aprilie.—Buletinul oficial zice că dupe un somn bun, Imperatu! s’a simţit Întărit. îmbunătăţirea sănătăţii sale continuă a se accentua.
CORESPODEN Ti* DE ESI
Paris, 27 Aprilie. -• A latul u votat aproape cu unanimitate -/egea asupra recruta rel.
Paris, 27 Aprilie. — D-nul Meilhac a fost ales membru al Academiei fran-cese cu 17 voturi.
Paris, 17 Aprilie. — Camera a validat cu 306 voturi contra 145 alegerea d-lul Flourens.
Paris, 27 Aprilie. — Curtea de apel a confirmat hotârlrea judecătorească prin care Tribunalul osândeşte pe generalul Cafi'arel la 1000 de lei amendă şi pe femeia Limouzin la 6 luni de Închisoare.
Viena, 27 Aprilie. — «Neue Freie Presse» vede trei puncte negre la orizontul, anume: criza din Serbia, ces-cestiunea grecească şi raporturile gre-co-turceştl.
Belgrad, 27 Aprilie. — Cabinetul cel nou din Serbia este compus. Ab fost numiţi: d-nil Nicola Hristici, preşedinţia şi interne; Miato.vicI, externe; general Costa ProticI, resbel; Gheorghe PantelicT, justiţie; Mihail Bogicevicî, lucrări publice; d rul Viadan George-vici, culte şi instrucţiune publică şi ad-interim comerţu; Mila RakicI, finanţe.
CC ADCNnCA7H del& Octombre ot flntnUtHLH viitor partă mea «lin moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman ia distanţă de IO minute de Alexandria, tn tntindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mar! de locuinţe, magasli pentru gr&u si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Radacţia acestui ziar.
NOSTIMADE
KESPLNS «VOINŢEI N1CI1IONALE»
Perciunatul director al Voinţei Nichio-nale nu poate s6 se convingă cu nici un preţ că colectivitatea a căzut de ia putere.
De aceea îşi dă toate silinţele, se obrăzniceşte peste măsură, nădăjduind că vais-buti să ne scoată din pepene ca sfe’t mal cârpim vre-o pereche de palme.
Această satisfacţie putem foarte uşor sfe ’i o dăm, dar îl prevestim că s’aft schimbat lucrurile : palmele nu se maî plătesc astăzi cu 5,000 de lei ca în vremurile fericite când Stâtescu avea pe Nichi sub &-ripa sa bine-voitoare.
Nichi nu mal poate avea drept credem noi de acum înainte de cât la taxa reglementară de 5 lei de fie-care pereche.
II mal prevestim că picerile înspre apus nu sunt ne loc tacsate, ele merg mazo.
LA CÂINELE NEGRU
Magasinul de Drogue, Coloniale st Delicatese
ION ŢETZU
S tt. DE CAROL GERSABEK-OVESSA
Sămânţă de Trifoi adevarat de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal resistentă, asemenea semâDţă de
Iarba pentru nutreţul vitelor si înfrumuseţarea gradinelor
Reuşitaşi producţiunea garantată
APE MINERALE
din toate sursele indigene şi streine.
Comande efectuez in toata România.	673
ROMULUS ZAGANESCU
Inginer civil şi hotarnic
Strada Viişoara Nr. 5 Bucureşti.

mmm totul
SAVA VASILID & FID
Nr. 35 Lipscani Nr. 35
Retrăgftndu-se din comercib desface toată marfă de porţelan şi cristal, servicie de masă, lămpi, tacâmuri alpacca, precum şi toate obiectele necesare menajului casei, restaurante şi cafenelei cu preţurile FABRICEI.	724

F*alo.nieru 1 3VL S. Regelui
Diplomă de onoare la Exposiţia din Bucureşti
Cu începere de la 1/13 Martie va fabrica Pălării de Pâslă. în toate nuanţele şi formele cele mal noul pe preţul de 15 lei
Cereţi pălării numite PARISIEN si pălării de m&tase Înalte foarte uşoare şi solide cu
21 lei
Nu uitaţi a cere pălăria GENTLEMAN 1epositul pălăriilor Engleze Mellon Kondas PĂLĂRII DE LUX, NOUTATI 647
APE MINERALE
F, "EZE, GERMANE Sl INDIGENE
LA
M \SINUL DE COLONIALE
N. > ANID & C-ie
8, Sil LIPSCANI 3,— Bt CI BESCI
Comam iot efectua In toată ţară. Pentri uaciştil se face rabat.
SEIYIINTZA TRIFOI Sl LUCERN
S TUROR BONELOR
FAI UTOR
Cine va irimila 30 L „Universul" llueuresll, p»;;iiii iiurilru a vindeca vinile la leale ctiioscuril.
mărci poştale la ziarul I franco o carte de 160 oalele Tara doctor. Se ariile.
B0A.LELE S TTICE
NEPUTINŢA B Alt bn TEASC A
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi Impedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. îl, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d'aşteptare pentru fiecare.
6ÎB
LA CONCURENTA
Vină mult si câştig pucin, avantagiu consumatorilor
C. T. CHRISTOFOR
„LA MARINAR“
Calea Victoriei, No. 100, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club.
Zahăr franţuzesc . • .	kilo	1-	-10
Zahăr cubic		»	1-	-20
Cafea martinicâ cal. I . .	»	4-	-40
Cafea Rio » I . .	»	3-	-60
Lumînârî Apollo verit. 560	gr-	1-	-65
» de lux cal. I . .	kilo	1-	-40
Unt-de-lemn francez . .	»	3	
» grecesc . .	»	2	
Orez turces		>>		50
Făină de Pesta cal. I . .	»		60
» » » » 11	»		40
Macaroane de Italia cal. 1	• »	1-	-20
Fidea » » » I	. »	1-	-20
Măsline dulci ....		2	
Ceaiu comp. col. cutia .	• »	4	
Rom Englezesc ....	kilo	3-	-60

VINL’HI DE MASA ALESE
Conservate de mine in propritU mele pivniţe I
Viu negru de AIcorcNti vechi de 4 ani Litru fr. 1.
Vin alb de Dragasiaul vechi de 4 Ani Litru fr- f.
(42 Cu stima C. T. tUmsiOFOK
DISTRACŢIILE PEYFRl l'RIMAVARA
GRADINA
HERESTRAU VECHI
încântătoarea grădina Herăstrău vechi proprietatea d-lul Ion Pascu situata tn cca mai sănătoasă parte a capitalei se deschide onor. public al capitalei de la t Aprilie t888. Nu s a cruţat nimica pentru a oferi vizitatorilor o localitate în toate condiţiunile bune de petrecere.
Mâncări calde şi reci se serveşte la cerere în tot timpul unde se poate găsi şi peşte vid. Bâu-urilc cele mal cscelente atât indigene cât şi sirene procurate de ia cele mat renumite case, se primeşte comande pentru dejunuri şi prânzuri, preţuri moderate, familielc chiar pot avea o dis-trasţie complecta.
Preţurile cele mal moderate şi serviciul prompt.
Rog cu stimă pe onor. public a mă vizita pentru convingere.
Antreprenor N'ae Tcedorescu-
EPOCA — 16 APRILIE
CASA DE SCHIMB
I. R. F E R M 0 I	©IIIMUI mRUNURR
Strada Lipscani, ÎVo. 27
Cumpera si vinde efecte publice si fa.ce OT-ce schimb de monezi
Curs u 1 Bucureşti
15 Aprilie 1888
PRIN
5 0/0 Renta amortisabila	Cump 92	Vend. 92 1,2
5 0/0 Renta perpetua	89 1/2	90
6 0/0 Oblig, de Stat	90 1/2	91
6	0/0 Oblig de st drum de fer 7	0,0 Scris. func. rurale	105 1 2	105 3'4
6 0/0 Scris. func. rurale		50 3 4
7 0/0 Scris. Tune. urbane	103 1 2	104
5 o/0 Scri9 func urbane	96 3/4	97
5 OjO Scria. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	85 1 2	85 3/4
	75 1 2	76
8 0/g împrumutul comunal Oblig Casei pens (leilOdob.)	73 1/2	"4
	210	215
împrumutul cu premie Acţiuni bancei n»tion.	35	37
	960	970
Acţiuni «Dacia-România.	230	240
» Naţionala	200	226
.4 • Conslructiuni	78	80
.-irgint contra aur	ii 50	15 75
Bilete de banca contra aur	15 50	15 75
Florini austriaci	2 01	2 02
Tendinţa liniştită		
VENZAREA LOR DE PESTE 6.000,000 DE BUCĂŢI
de la existenţa fabricei, sunt recunoscute ca cele mat bune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superioritatea acestor maşini este chiar esistenţa de mal bine de 30 ani a fabi icei
THE SiNGER MINUFACTURING Co. IN NEW-YORK
şi continuă întrebuinţarea numelui
din partea altor fabricanţi şi vânzători pentru recomandarea maşi-
nelor lor imitate
MASINE ORIGINALE DE CUSUT „SINGER“
se vând, dupe plata unei modeste arvune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata în rate septamânale saO lunare în România afara de magasinul med din Bucureşti încă în :
Iaşi, Str. Lapusneami, Galmi, Slr Domneasca. Crniova, Str.
Lipscani, l'loesti, Str. l.ipscani 41 Unde se afla atelierul d ■> rcparaţiuni şi deposite de multe părţi de maşina, unsoare, aţă şi ibrişim
Bucureşti — G. NE I D LI N GER - Bucureşti
Bn’.evartiul ElUabeta. Băile Eforiei
F0RNIS0R AL MAI MULTOR CASE DIN STRĂINĂTATE
«TgTOWMgigJUII mi—i—i—i ia nai iummw
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No- 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In facianoei cladir Bancei Naţionale ( Dacia-Jiemăniaj
B u c u r e s t i
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de io Aprilie 1888
Renta amortisabfla ,, româna perpetua Obligaţiuni ilesfai [Conv.rnr.] ,,	C. F. R.
„	Municipale
. ,. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale
Sg.......................
® 56	„	»	,,
5 % "	”	i!	laşi
im
.
Obl. Sorbesti cu prime
__ cu prime Buc. [80 lei]
Losuri crucea roşie Italiana „ Olomane cu prime Losuri Basitira Dombau Act. Dacia-Komânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Conslructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francase „	italiane
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotii in aur
Cump. Vinde
st X
80
83 3/4
73 % 210
91 3/4
89	%
90	S
14
St 5
104 3/4 105 X 90	| 91
103 96 85 75 X
65 36 87 40 17
15 60 900 184 100
99
909
X
ol *
ie
69
38
30
48
90
16
908
186
101
100
813
NT
fi
A VIS IIVIF>OBlor
...	.. .	...	a.c. am inSintat pe l&nga
Aduc la cunoştinţa onor. public ca de la l-' , „ ^
*	asel E C A N I C
ATELIERULiu^
0 TURNATORIE UT--1*1ER Sl ALAMA
--ÂKtft‘'sor ''p cele msI 1,1101 9' perfecţionate va
Acest atelier fiind prevăzut de toa'e e~l<*nşe tntr'un mod solid şi prompt. Se e3e-pulea executa or-ce comanda de accas'ţin^'v : cuta şi se atlă tn depoul Atelierului n
J	FONTA1
ORBAUBBTALA
GRILAJE
bornb portari
POMPE
DE
T45TS
ROBINETE
__	ocir
TUBURI DE FltR, TUCI Sl PLUMB cea t
—	,men*
TUBURI SPECIALE
PKNTItU	ve
Latrine si f»c»rgrei}'ou[ > / accesoriile lo^ /
CAPACE PENTRU HA*®-c'
__/. Ere
SGHIABUcur^L
.răbatiS
3511 TE©Xnifet .	I"	•—‘ŢclTAGERE
„ „jda si mese, Furnituri Instat Hunei tle ?,	Hui si Conducte tlpirumosliunl complecte de
esi?U	aŞt»*-' nPV
a, gf(	a | rect-r’ Cu stimă, KEILHAUER
când^-^ruomanftan-	Strada Isvoru 3Vo. 59
FILAŞ I HI
CANDELABRE
lAmî&xmm
DE
O O B O B I T" 1
h B
F Gl lîlv-
PENTRU AŞEZA"
,	,.i LA FONTINI
URMĂTOARELE PAEPARTECOMPUSE DE:
FARMACISTUL
DIMITRIE G. GHERMAN
BLIZEU
Se găsesc tn Bucureşti numai Ia d. Marin ’onescu frizer. Hotel Union, str. Academiei.
Apa dentifrlee
are proprietatea de a Întări gingiile, face să dispi ă roşiaţa ginxiilor şi sângera-rea lor întreţine curăţenia şi face să disp ra piatra şi mirosul gurel; asemenea se reco ■ anda ca gargara pentru durer Io de gât, angina şi inflamaţiu-nile gurel. — Sticla costa un leu Pomada «le Clnnina împiedica căderea părului şi ’I face să creascâ. — Borcanu 3 lei.
Pomariu Heliotrop (Ess. boquet)
Borcanu 1 leu
Prafuri albe si rost pentru dinţi
Ara proprietatea de a întări gingii|<-(
1 ^'^SUstrarucL^'l^' albea-câ I dinţii. — Cutia 50 bani, 1 led, 2 şi 2,50 Apa de Chiuinn curata şi Impedica căderea părului. — Flaconu 1 şi 5<> bani.
Pudra Virginie Nu conţine nici o substanţa vătămătoare pentru faţa şi dadtura, adica sărurile de plumb, mercur, dupe cura sunt preparate aproape toate pudrele. Este recornoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei.
i’asta pentru dinii are proprietatea a albi şi a reda luciul n o Unu • ii ţil< i - Cui a 2 lei.
j Distinctluni: /		:	Distinctluni.
JFILADELFIA f 1886 1 .BRUXELA , 1887 GENOVA j 1880 J	SING R» M'DAME DE AUR | / PENTRU (articole de pansament l I)in parieall.S. Imparaieasâ Augusta 1 acordata la exposftia generala ger-J mana de hvgiena d , 1 erlin 1883.		esposltia ln-ternalianala farmaceutica din ^ VIENA 188) ' medalie deaur
STUTGARD 	\	111111 ICI IIC ARTICOLE III! PANSAMENT -		1 UKl N 1884 medaliedeaur _ _
FABRICE
In
HEIDENHEIM
si
CHEMNITZ
FABRICE
In
P A II I S
si
PA VIA
HOHENEEBE ^BOEMIA)
CEA MAI MARE FABRICA SPECIALA
CU BURI
Se recomanda ca cea mai buna si mai eftina sorginte de procurat
&ET!©©jyas 15S
Preoumsialte artlP?''l£ de aceiaşi ramura
^..^PViTATE SUPERIOARA SI PRESURILE CELE MAI EFTINE
INALB1RE PROPRIE Sl CIRDERIE IIE îSJMBAC.W'S-nV.TOI
Patenta pentru ustro-Ungeria pentru scama de lemn dupe Doctorul Walcher din Tubingen, Vata de lemn si Bandage-Eygia
SINGURA VENZARE AL CATGUTULUI RESORBITfNT
Marca Wiesner pentru Austro-Ungaria, România, Bulgaria si Orient PRETURI CUHENTE, AFIŞE, MOSTRE SE TRIMIT GRATIS si FRANCO REPRESENTAMTII GENERALI Si DEPOSIT PtNTRU ROMiNiA Sl BULGARIA
RYSER & BRATEANU
Calea Moşilor No. 29. — Bucureşti.
X

X
X
©
X
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
CRAVATE IN ROMANIA
FONDATA IN ANUL 1870
No. 20. - Strada Şelari. - No. 20
iX©
X
X
MUIE ASORTIMEOTdeCHAVATE GITA I
DE DIFERITE STOFE NEGRE Sl FECIE
Asenunea se primesc comando cu bucata şi cu duzina dispuiDd tot d’auna de fasoanele cele mal nuol.
Pred uri foarte moderate.
690	FHATFLLY lOSI.PII. ^
X	^
DE L AbliAYE DE KECAMP (FRANCE) E8CEUNTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ Bl aPERITXVĂ CKĂ MAI BUNĂ DIN TOTB UCORILB
vtotaMLk. nuusiia îulari^ucsîSE jUtŞMt diyosocs ea Frâna <1 41 ferugcc
A se cere todduna in josulH |â«cirei sticlo, eticheta pA-1 trată purtindQ semnătura idireciorelui generale.
pe
cari s'aft angajată pe ecruiu a nu vinde nici u5 contrafacera.
A. Fialkowsky—G. si I). Tanasescu fraţi t'onslantlnescu— D. Klarinescu Hra^adii ~\.loa nid et Comp. — Carol Gersabek.
©X!
X
iXQXs
niXfi
X
X
0
m
x
xm
•Xt
RECOMANDAM
LEGATORIA DE CÂRTI
Eo
STRADA BISERICA IENEI NO. 10. CASA BISERICEI DINTR'O ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Paperarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre ciurile cele mai moderate.
X
e
©
x

X
ixi
Cal. V ictorli
Pal. Dac.-Hom.
LA ORAŞUL VIENA
A LA VILLE DEVIENNE
vis-i-vit de Lib. Socee
Recomandam onorabilei noastre clientele pentrn leftinatate si aeiiditate următoarele noutăţi:
Rufane pentru Doamne ei Domni.
Feţe de masa, şervete ei prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzeac de toate calităţile si lăţimile.
Batiste de olanda ai de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Eoosse, de bumbac, de lâna si de mataee.
Flanele, camasi si ismene de lâna după
siwteniul profesorului Dr. ti. Jargcr.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousour! roniplertr pentru fidantati. UayetteN MfTrounouri x>entru copil. TrouMouri pentru pensionate, oteluri si restauranturl.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOtiU NOSTRU ILUSTRAT SI VA EI TRIMIS ORI-CUI VA EACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI. PALATUL «DACIA-ROMANIA. vis-A-vis de librăria Socec
C2MM
Două-deci de anni de isbânda mărtu-
I	î
resc de efficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea răpedel a bâlelor de pept, guturai urilor, [ durerilor de Găt, grippei, durerilor, I rhumatismelor, lumbago (durerilor | de şele),etc.— PARIS, 31, Rae de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, In tote pharmaciele. |
A ejrige nuntele lui K7.1.V8Î.
ne A D rM n A T dfl ,a Sf Oheorglie Ut AntriUUl i890 înainte, moşia Pietrişu din districtul Viasca, plasa Marginea.
Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	I. IV. Alexandrecu.
Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
Bucureşti.—Calea. Văcăreşti KTo. 1 92—Bucureşti
Se însărcinează cu construcţiunl de turbine şi mori cu preţuri mal redusede cât aceie din Viena şi Pesta.
Preciul
UneT mori	cu	1	piatră	de 36	lei 1900
»	»	»	1	»	» 46	» 2100
i>	n	»	2	pi«*tre	» 36	» 3600
»	»	»	2	piei re	» 42	» 3800
Eşeculează repede or-ce lucru de urnâtorie saO mecanică ; precum : olane simple şi ornate.
Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, eto.
Mare deposit de grinzi de fer, raiuri pentru vagoane, Deacauvile, teve de luci* Mare asortiment de pietre de moara* La Ferte-soiis-jouars
DOCTORUL SHTER
MEDIC ŞI CHIRURG
De ia Facultatea de medicina din Viena
Specialist în boalele Sj pbilitice
pe care le trateaza într’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiunideia71/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p. m. Slrada Fortim* I*o. 4, lângă Spiţeria de Ia Biserica u Sfinţi.	664
I >x
xm
:x©©x:
:x©
x
©
©
X
SĂPUN VENUS SĂPUN DE FLOAREA SOARELUI
DE DOCTORUL POPP
din FloarPa Soar- a suni actualmente Săpunurile dc toaleta la moda ale Damelor din cercurile cele mal înalte si întrec prin fineţa lor cele mal bune săpunuri de toaleta esistente
I. G. POPP
Fnrnisor al Curiei I. si II Viena I» Rog:-nerstrasse I\To. 2
& SS ©ERE MWW& Z&vmrmi
©
X
xm
fcx;
sp găseste de veuzare la F. IV. Zurner, Ioan Tzetzu, Droque-ria tirus, Oustav Rili, A. Varlanescu si la Magattimd de Par-fumerie „SleUa.“
:x«®x
Mv Lj RAĂlUCfAC
DEPOSIT DE LEMhiARlE
>j PENTRU CONSTRUCŢII Sl DE FOC
Calea Grivitzei, No. 153
Lângă Gara de Nord, Staţiunea Tranvaiului
COMPTUARU
m
X
X
I
©x:
Strada Sf. Ioan nou, NJo. 1 BUCUREŞTI
695
■xex:
x
FABRICA DE PARCHETE M1S1V
BUCHER & DURRER Bucureşti, Strada Berzei No. 69
SPECIALITATE IN PARCHETE
PARCHETE SISTEM AMERICAN SI PARCHETE IN TABLE
PRIMIREA DE FURttSAKEi Sl AŞEZAREA
VINDEREA
DE SfiAWUR! DE STEM
uscat artificial
PENTRU
TEMPLARI, SCULPTORI SI SClRARIE, ETC.
712
Tipografia Ziarului,, Eopca'
Tipării cu cerneala Ch. LorlUeux C-le ParU
Girant respousaloil, C. Ceorgesou,
www.dacoromanica.ro