ANUL III No. 720
A DOUA EDITIUNE
VINERI 15 (27) APRILIE 1888.
NUMERUL B\M NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Buenre«cl: La casa Administraţiunel. In Tara: Prin mandata poştale.
Pentru l an 40 let, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Iul. In streinntate : La toate offlcielc poştale din ”_:"ae. prin mandate poştale
Pentru i an 50 lei, 6 luni 25 lei.
IUSCRIPTELE NU SE INAPOIdZA
BEDACŢIUNEA
3,—Piatza Episcopiei, -No. 3
APARE IN TOATE ZII,ELE DE LUCRU
NUMERUL ÎS ItlM NUMERUL
ANLNCILRILE
DIN
ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
Ln Paris. Agrnoe lin vas, Place de la BOttrse, * Anunciurl pe p&r. IV, linia 30 bani; anunciurî si reclame pe pag. 111, 2 lei liDla.
I.A PARIS: segăsestejurnalul cu IJî cent, nunierul, la Kiosrul din Bulevardul St. Ger main, Ao. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
A DMfNFS TRA 77 UNEA
No. 3.—Piatza Episcopiei.—No. 3.
STIUNEA TERANILOR
COMUNICATUL GUVERNULUI
ASUPRA
;SCOALEI ŢĂRANILOR
ATITUDINEA COLECTIVIŞTILOR
IN
CESTIUNEA TERANILOR
AFACEREA ANDRONIC
ABŢINEREA COLECTIVIŞTILOR
CESTUIA TMILOIi
__*
IV
Eri am constatat un fapt anormal,şi anume că cinci, şeapte şi zece pogoane nu ajung ţăranilor pentru a se hrăni ei şi familiile lor, şi luasem însărcinarea de a ecsplica acest lucru ciudat şi de a dovedi că dacă aceste întinderi de păment nu le a-jung, aceasta nu însemnează că loturile ţăranilor sunt prea mici, ci că sistemul lor de cultură prea înapoiat şi alte câte-va cauze de natură economică, administrativă şi judiciară, îi pun în neputinţă de a trage din pămăntul lor toate foloasele pe care ar putea şi ar trebui să le tragă.
Punctul acesta este capital îndes-lega aa cestiunei ţăranilor, căci o dată acest adevăr stabilit, proprietatea mare, vrând ne vrând, trebue scoasă din cauză şi prin aceasta, marea problemă socială a îmbunătăţire! stârei populaţiunei rurale, ar pierde acel caracter de gravitate ecjcepţionalâ care te punea in alternativa teribilă dea viola unul din marile principii sociale, proprietatea, sau de a lăsa o întreagă clasă de oameni în nevoi şi în suferinţe. O dată stabilit că ţăranii care au fost Împroprietăriţi ar putea să trăiască independent de proprietarul mare, muncind bine propriul lor păment, reformele trebuincioase pentru îmbunătăţirea stărei lor ar fi de fire indicate, şi n’am avea trebuinţă se ne mai ocupăm nici de scumpe-tea închirierei pământului de muncă nici de greutatea învoelilor pentru păşunarea vitelor, câoi prin jocul liber al legilor economice, chiar în cazul când unii din ţărani ar mai avea nevoe să închirieze un mic a-daos de păment de la proprietari, ei îl vor avea mult mai eftin de cât li l’ar putea da toate legile de mac-sim din lume, pentru simplul cuvânt că scăzând numărul cererilor de păment, ar scădea şi pretenţiile proprietarilor, după o lege e-conomicâ destul de cunoscută sub numele de legea ofertei şi a cererei.
Toată însemnătatea cestiunei se reduce după mine la întrebarea dacă o familie de ţărani Agricultori poate să trăiască şi se prospereze pe o întindere de la cinci la zece pogoane de pământ. Dacă acest lucru este cu putinţă,ne rămâne să ne întrebăm pentru ce ţăranii noştrii n’au fost în stare să ’l facă, şi apoi să căutăm ce ar fi de făcut pentru a-i pune în a-ceastâ fericită posiţiune.
Nici vorbă ca vor fi lipsuri pe ici pe colo, nici îndoială nu Încape că sunt unii ţărani care n’au cinci pogoane şi alţii care n’au păment; aici mă ocup însă de marele număr, de cestiune în Întregul ei şi nu de a-mănunte. Ş’apoi moşiile Statului care trebuesc vândute toate la să-
teni supt anumite forme şi condi-ţiuni, asupra cărora voi reveni, sunt o reservâ îndestulătoare pentru mult timp încă.
Reviu la cestiunea dacă marei ma-jorităţîa ţăranilor poate sălesjungâ pământul pe care îl au, şi zic da, căci toate ţările unde se face agricultură serioasă, toate ţările unde este proprietate mică, ne dau această dovadă.
Ţăranii din Elveţia a căror bună stare a fost atât de cântată de Sis-mondi şi care eu servit de sprijin teoriilor sule în favoarea proprietă-ţai mici, ar fi fericiţi să aibă aceia ce au ca întindere de păment cei mai mulţi din ţăranii noştrii. Tot aşa este şi cu ţăranii din Belgia, din vechiul Palatinat, din o parte a Sac-sonii, a căror bună stare face din ei un element permanent de ordine în stat şi care, după cum se dovedeşte riguros cu datele unor statistice foarte serioase şi complecte, n’au în mijlocie ceia ce are ţăranul nostru. Să fie clima noastră mai rea şi pământul nostru mai puţin roditor de cât nisipurile Flandrei sau de cât pământul pietros al muntoasei Elveţii,pentru că mai puţin pământ a-colo să dea ţăranului o îndestulare şi o mulţumire pe care este departe de a o întrevedea măcar ţăranul nostru? Netăgăduit că nu aceasta poate fi cauza sărăcii din satele noastre. Mizeria în care se sbuciumâ ţăranul român are ca cauză principală sistemul său de cultură înapoiat, sistem cu care nici două zeci sau două zeci şi cinci de pogoane nu l’ar face mai fericit;şi douâ-zeci şi cinci de pogoane, să se noteze, este tocmai partea cât s’ar cuveni unui sătean în cazul unei împărţiri egale a întrege: suprafeţe cultivabile a ţârei.
înainte însă de a vorbi de chipul cum munceşte ţăranul român pâmîn-tul său şi de cauzele care au împiedicat până acum ori-ce progres în cultura noastră agricolă, cred că e bine să pui sub oichii cititorilor tabloul pe care 11 face Mill despre munca şi starea ţăranului Belgian :
O mare parte din porţiunea cea mal bine cultivată a lărel consta în proprietari stăpânite de ţărani; ecsploatale de însusl proprietarii şi muncite în parte sad îo total cu casmaoa. Când pământul este întreg muncitcu casmaoa şi cînd nu se ţineai pentru arat, sfi întreţine de obicei o vacă la trei acre (1) de pământ şi ca<e se hrăneşte numai cu furage artificiale si cu rădăcini. Acest mod de cultura este adoptat mal cu seamă în districtul Vaes unde proprietăţile sunt foarte puţin întinse. Tontă munca se face de membrii familiei şi copii încep din vreme . k ajute I* unele operaţii de amănunt potrivit cu versta şi cu puterile lor, cum sunt mânuirea rariţel şi hrana vitelor. Daca poate recolta destul grâu si secara pentru a face pâine, destui cartofi, mor ovi si trifoiu pentru vite, famdia se simte foarte fericita', si produsul vAmarei seminţelor de in si de cânepa si al un ului, deducându-se cheliuelile de (ngrasare ale pamintului lotd’auna considerabile—le da un frumuşel venit.
Se ne închipuim că întinderea totală a acestui pământ ar fi de sease aere. Daca am considera că un bărbat cu soţia sa şi 3 copil arfi egali cu3adu!ţl şijum., fam liaar avea trebuinţa pentru a se hrăni de 39 de mertice (boisseaux) de cereale, de patruzeci şi noue mertice de cartofi, de un porc gras şi de untul şi laptele unei vaci: un acru şi jumâiate produce cerealele şi car-lotii şi da şi puţin grâu pentru complec-tarea îngraşeminlei porcului pentru tare va fi şi escedentul laptelui; un aJt acru de trifoi, morcovi si cartofi la care se a-daoga şi frunzele iţe mac, este mai mult de cât de ajuns penfNi a hrăni o vacâ; prin urmare do e acresi jumelnte sunt mai mult de cât destul pentru a hrăni o familie, şi produsul celor-l’alte trei acre şi jumetale poale li vândut pentru a se plaţi renta sau dobenda preciului cu care s'a cumperatproprietatea, uşura instrumentelor, I grâşe-mb'tele extra-ordinare şi îmbrăcămintea familiei.
Av-m dar soluţiunea acestei probleme: cum o familie poate să trăiascăşi să pros-pereze pe şea se acre de păment de calitate ordinara».
In faţă eu acest tablou de muncă îndărătnică şi atât de bine chib- (i)
(i) Un acru francez are ceva mat mult de opt mii de metri patraţi. Un pogon are ceva mal mult de cinci mii de metri patra;!,
zuitâ, de economie şi de înţeleaptă prevedere, dacă punem felul de cultură al ţăranului nostru, neştiinţa şi neîngrijirea sa, lipsa sa de or-ce spirit de economie, care ti face a pierde atâtea foloise pe care i le dă sau ar putea să i le dea pămăntul şi vitele; daca apoi mRÎ adaogăm la acestea şi neputinţa în care se găseşte de a găsi capital în condiţii uşoare, şi lipsa de or-ce protecţiune şi siguranţă, vom avea ecsplicarea miserii în care trăeşte.
Mâine mă voiu opri mai mult a-supra acestei cestiuni şi voiu arăta mai pe larg cauzele care pun pe ţăran în neputinţă de a trage din pământul seu toate foloasele ce’i ar putea da.
Apoi voiu arăta ce cred câ ar fi de făcut.
En conservator
TE LE GRAM E
AGENŢIA IIA VAS
Berlin, 25 Aprilie.
Amiazl.— împăratul are ca eri, friguri uşoare. Pofta de mâncare sporind din ce mal mult, Im. ăratul poate se ia o hrană mal substanţiala.
Cliarlottcnburg, 25 Aprilie.
împărăteasa Augusta a înapoiat visila reginei Engliterel.
Majeslăţile Lor s’aii dus la împărat dimineaţa.
La 4 ore si jumătate, prinţul Wilhelm a sosit la Cbarlotlenburg.
La 5 ore, împărăteasa Victoria, Regina Englilerel, principesele, însoţilede prinţul de Baltenberg, s’&O dus la ambasada En-gliterel.
Berlin, 25 Aprilie.
D. de Bismark s’a dus la Regina Victoria între 12 şi 1, apoi s’a dus la împărat.
Berlin, 25 Aprilie.
Se crede că regina va pleca Joi la 7 ore seara.
Paris, 25 Aprilie.
Preşedintele Republicel a sosit la Limo-ges spre seară. El a fost aclamat pretutindeni la trecerea sa.
Roma, 25 Aprilie.
Ştirea dupe care regina ar merge la Barcelona nu este întemeiată.
CORESPONDENTA DE EST Belgrad, 25 Aprilie.
Eri foarte târziu noaptea, clubul radicalilor a ţinut şedinţă. Fiind că în consiliu de miniştrii ţinut ert sub preşeden-ţia regelui na putut să se facătnţelegere asup a acţiunel parlamentare de urmat şi asupra sancţiune! câtor-va proiecte de lege, clubul radical a invitat pe cabinetul să ’şl dea demisia cea ce trebue să facă astă-zl.
Paris, 25 Aprilie.
D-nul Carnot, preşedintele Republicel, a plecat azi dimineaţâţlntovarăşit de d-nil Lockroy şi Deluns-Moutand. El va trece prin Limoges, Ageu şi Bordeaux şi se va întoarce M rţl.
«Iutransigeant» anunţă că la Saint Mande va avea loc un banchet boulangisl.
Berlin, 25 Aprilie.
Sănătatea împăratului se îmbunătăţeşte; el are poftă de mâncare; a mâncat chiar carne şi a lucrat mal multe ore peste zi.
Petersburg, 25 Aprilie.
Sănătatea marei ducese Xenia este restabilită după ce a avut friguri tyfoidedeci Curtea se va duce zilele acestea la Ga-cina.
COMUNICATUL GUVERNULUI wv
ASUPRA
RESC0ALIIŢERANIL0R
Situnlin pe ziua dc Iii Aprilie
Diu toate judeţele, unde se iviseră mişcări, raporturile oficiale semnalează o liniştire generală.
Prahova, Ilfovul, Ialomiţa, Vlaşca, Bu-zăul sunt tn linişte.
In Dâmboviţa, comuna Mogoşani fusese singură agitată; câpeleniele aO fost arestate înainte ca desordinl serioase să se fi întâmplat. Tot restul judeţului este în or-diuea legală.
In lot realul ţărel linişte deplină.
AFACEREA ANDRONIC
Andronic care a sărăcit o lume întreagă, care a escrocat cu faimoasa sa apă de aur sute de mii de lei, a dispărut, şi eri procesul săd a fost judecat fără să fie pe banca acusaţilor, tocmai şeful bandei.
El a dispărut pentru că mulţumită a-mesteculul colecti vită ţel şi sprijinului d-lul Dimancea In această afacere, Camera de punere sub acusaţie l’a pus In libertate pe o cauţiune de 16 000 lei, cu toate că judecătorul de instrucţie fixase garanţia la peste o sută mii lei.
Lăsând dar la o parte chestiunea vinovatului care scăpat din mâinile justiţiei va putea să ’şi exerciteze meseria peste graniţă, remân pe drumuri familii Întregi nevoite a ’şl împărţi ca des-daunare numai 16.000 lei, cu toate că fie-care victimă a păgubit cel puţin 50 mii lei.
Tot eri In cursul declaraţiunilor ce făceaţi martorii, tot publicul adunat In sala juraţilor a remas încremenit auzind mărturisirea martorului St. Vlâ-desca, din care reese complicitatea fostului prefect Moruzi In afacerea Andronic.
Şi, coincidenţă ciudata, d. D. Moruzi, care ar fi trebuit să fie şi dânsul pe banca acusaţilor, lipsea din ţara (tot ca Andronic).
Cine ştie, daca nu se vor întâlni pe drum.
Multe destăinuiri se vor mal face negreşit în cursul acestui proces ; multe mărturisiri vor precisa complicitatea poliţiei In afaceiea Andronic şi atunci nădăjduim că procurorul Boldur-Voi-nescu va şti sâ ceară suspendarea jude-cărel procesului până se va face un su-plement de instrucţie cinstit, necontrolat de d. Moruzi,comisarul Theodo-rini şi alţi părtaşi.
ATITUDINEA COLECTIVIŞTILOR
IN
CESTIUNEA ŢĂRANILOR
Fie-care şi-a spus, bine, râu, cuvântul în cestiunea răscoalei ţăranilor.
Nimic insâ nu să poate potrivi cu prostia, reaoa credinţa şi dobitocia fm nume, ce aQ dovedit colectiviştii în această împrejurare.
In privinţa cauzei răscoalelor, ştiţi care e părerea colectiviştilor ?
lata ce aQ descoperit:
Ţăranii se afla în starea cea mal înflorită, lucru pe care l'a afirmat In Camera d. Ion Bratianu, şi populaţiunea satelor care tră-eşte tn belşug, s’a răsculat numai şi numai graţie excitaţiunel la revolta propagata prin oraşe de către oposiţie.
Prin urmare fiind că oposiţia a făcut un uz (admitem chiar excesiv, pentru a fi de acord cu colectivişti) de libertăţile constituţionale, ţăranii cet mal fericiţi şi cel mal bogaţi din lume s’aO răsculat.
Aceasta Intru cât priveşte cauza răscoa-lelor.
Intru cât priveşte reprimarea lor, pe câtă vreme guvernul s’a arătat In cele d’întâiQ opt zile indulgent, roşii aQ reclamat cea mal energica represiune, şi d. Stoicescu în Cameră s'a plâns că stăpânirea a fost prea moale.
Îndată ce, laţindu-se râul, guvernul a luat măsuri energice, toţi flămânzi, toţi golanii lipsiţi de subvenţie aQ început sâ publice cu litere de doi coţi, prin gazetele lor, ca sîngele a curs, ca guvernul e criminal.
Cât pentru remedierea râului şi îmbunătăţirea soartel ţăranilor prin ieforme, a-cestea sunt inutile, de oare-ce d. Bratianu a declarat ca ţăranii se afla în cea mal mare prosperitate şi trâesc In belşug
Prin urmare după părerea foilor colectiviste care pretind ca represintă un partid de guvernământ:
Indulgenţa e culpabila.
Represiunea e barbară.
Reformele sunt inutile.
ADMINISTRAŢIA
Evenimentele care sad desfăşurat cu o repeziciune atât de grozavă în ultimele zile de la căderea Ministerului Ion Brătianu, ne ad făcut săjvedem lămurit în ce stare a ajuns administraţia Intregel ţări.
Pâra sâ mal căutăm a cerceta şi demonstra aici cine sunt instigatorii răscoalei ţăranilor — lucru ce|se va dovedi negreşit de justiţie —luând numai mişcarea ca un fapt îndeplinit, eşti ln drept să'ţi faci următoarea întrebare : — Cum este cu putinţă ca o propagandă serioasă In scop de a se ridica locuitorii să se poată face prin oraşe, sate, cătune, şi autorităţile locale să nu ştie nimic ?
Răspunsuri la o asemenea întrebare, nu sunt de cât două :
Sad întreaga administraţie a fost dânsa cea vinovată, a organisatsingura răscoala, şi a avut deci tot interesul să se prefacă câ n’are habar despre cele ce se petrec,
Sad administraţie, poliţie, nu esistă în ţara românească.
O mişcare, mai ales în sate, nu poate isbucni aşa pe neaşteptate, fără nici o pregătire, fără nici o aţâţare ; ce alta acusare poţi dar asvârli In faţa administraţiei noastre de cât acea de complicitate criminala sad aceia de netrebnicie ?
Complicitate dacă a fost, aceasta se va dovedi de justiţie şi dânsa va da vinovaţilor răsplata ce li se cuvine, netrebnicia Insă a administraţiei am simţit'o zilnic cu toţi şi n’avem nevoe de verdictul tribunalelor ca sâ o recunoaştem.
“ De la mic până la mare, de la ministru până la epistat, toată administraţia nu avea de cât o singură ţintă, acea de a mări rlndurile colectivitâţel în zilele de vot, acea de a împuţina o-posiţia, de a face ln puţine cuvinte numai politică electorală.
Zapaceala lăsată In întregul stat de fostul guvern este de necrezut.
Sâ’şl dea cineva osteneala să meargă cinci minute la ministere şi acolo va găsi teancuri de cestiuni neresolvate, reclamaţii puse la dosare, altele trimise spre cercetare tot acelora care fusese asupritori.
Sâ intre la ministerul domenielor şi acolo va da peste moşii vlndute ţâranilor astâ-zl şi date In arendă In ajun pe timp de şase ani, unul colectivist de frunte.
Sâ ia una cu una toate plângerile care se găsesc Încă pe masa fie-cârul ministru şi care plângeri stad uitate ; se treacă prin cancelariile prefecturilor, sub prefecturilor, primăriilor, şi se va lua de păr când va vedea ce fel de administraţie a avut sub paza sa, liniştea, onoarea, averea, siguranţa locuitorilor ţârei româneşti.
Iată administraţia lăsată de părintescul guvern Ion Brătianu.
D. R. R.
AliTUi COLECTIVIŞTILOR
Colectiviştii intră ln gaură de şarpe. Onorabilii cari până acum dad grămadă ln colegiele electorale, ori de câte ori era o alegere oare care, de astă dată se fac nevăzuţi.
De alt fel, nu trebue să ne mirăm pentru ce colectiviştii atât de botoşi o-dinioară, încep] & deveni acum ca prin minune atât de modeşti, sad mai bine zis fricoşi.
Cauza se înţelege de la sine. Stoi-ceştil, Diseştii şi Vilacrosi, ştiau bine câ nu alegătorii le dad voturile, ci armata aceia de poliţai şi bătăuşi, care n’avea altă grije de cât să falsifice voinţa ţării şi să facă din alegeri o minciună.
Acum că acel aparat electoral înfricoşat a dispărut, a început a se eva* pora şi dorul de a figura ln parlament pentru toţi aleşii lui Moruzi, Radu Mihal, Simulescu şi Atanasiu.
Negreşit ci colectiviştii, mincinoşi din firea lor,nu vor nici acum să mărtu*
www.dacoromanica.ro

2
EPOCA — 15 APRIUE
risească cauza care ’i fac să nu mai candideze la deputăţie.
Ei zic «că se alţin».
Lumea Insă Înţelege ce însemnează această abţinere. Sub «abţinere» se ascunde teama de ridicol, frica de hui-duială.
Vroiţi dovezi ?
Chiar colectiviştii ni le daQ. El nu s'aQ abţinut, ci d<n contră aQ pus toată stăruinţa să se aleagă pe alocurea, unde speraQ că pot avea ceva trecere pe lângă alegători. Aşa a făcut d. Ath. Moscuna la Gorjiu şi tot ast-fel ’şl propune să facă d. Peride In Ialomiţa.
Nu este vorbă, şi acesta va păţi ca şi cel d’lntâiQ : dar un lucru vroim se re ţinem, şi anume că abţinerea nu e de cât un pretext iar realitatea se vede cât de colo: colectivişti! nu mal aQ nici o nădejde de alegere şi de aceia intră In gaură de şarpe.
Pe lângă abţinere, colectiviştii mal pun Înainte şi un altpretest; ei zic cs, «alegerile parţiale de acum nu presintă nici o importanţă, de oare-ce Camerile se vor disolva peste curând şi că’şl rezervă forţele pentru viitoarele alegeri generale.»
Mofturi şi acestea, de oare ce chiar «Democraţia», organul lui Stâtescu şi al funcţionarilor colectivişti Încă In slujbă de la ministerul de finanţe, soma eri guvernul să convoace Camerile cât de curând.
Dacă colectiviştii cer convocarea Cernerilor, dovada e că el tot mal spera In ver o activitate a lor. Atunci pentru ce se abţin? Nu ştim dacă Corpurile legiuitoare actuale vor mal fi convocate ori nu, dar apropiănd raţionamentul Democraţii de «abţinerea» colectiviştilor de la alegerile parţiale, constatăm Încă o dată că el mint, şi mint ca tot d’auna fără ruşine, când ’şl daQ aerul că mal represinta ceva şi că mal aii ver o trecere In ţară pe lângă alegători.
Abţinerea lor e o dovadă pipăită de frica ce au de alegători, de credinţa ce aQ că nu vor mai fi aleşi.
Candidaţii poliţiei şi bătăuşilor nici că pot face alt fel, de cât să intre In gaură de şarpe.
DINTR’O ZI INTR’ALTA
CONFERINŢA 0. DR.ALCEU URECHE
(Ţinuţi la Ateneu In seara de 7 Aprilie <888)
DESPRE CARACTERE
Lucian din Samosata, scriitor din secolul al II-lea, tntre dialogurile sale, are unul de foarte mult spirit şi anume dialogul XVIII. In convorbirea ce pune, In acest dialog, Intre Haron, Mercur şi alţi morţi ce să pogoară In infern, arată că morţii trebue să lepede după el tot ce ar putea îngreuna mica luntre ce pluteşte peste Stige:
Mercur (către Lampich tiranul din Gelaj.De ce vil Lampiche dacă al atltea lucruri?... zi că eşti un mort... leapădă dar, aceste ornamente.
Lampich. Iată cum s’a aruncat bogăţia.
Mercur. Aruncăţi insolenţa şi dispreţul Lampiche, câcl ele negreşit vor ln-greuia luntrea...
Lampich. Fie; ce trebue să mal a-runc? câcl după cum vezi le am aruncat pe toate.
Mercur. Aruncăţi încă cruzimea, nebunia, mândria şi mânia, aruncă-le şi pe acestea.
Tot ast-fel s’ar putea zice or cărui conferenţiar: «când păşeşti pragul Ateneului, lăsaţi afară In stradă or ce idei preconcepute, or ce insolenţă, or ce mândrie», In sflrşit să lepede de la sine tot ce ’I ar Impedica vâslirea uşoară şi fără pericole.
Domnul Dr. Ureche, care ’şl a luat sarcina să Întreţină, anul acesta, publicul bucureştean cu o conferinţă, n’a voit să ţină seamă de aceasta. Cu toate defectuosităţile ce presintă conferinţa sa, după cum voi arăta mal la vale, nu ş’ar fi atras nici o critică din parte-mi, dacă d-sa nu ar fi găsit de cuviinţă, cu această ocaziune, să atace şi religiunea.
Am ţinut să ridic această cestiune pentru ca tocmai In timpii actuali nu este drept a ataca aceasta instituţiune.
Gând ştim pe de o parte, că averile bisericeşti aQ fost secularisatelmulţind ast-fel In mod considerabil veniturile statului ; când vedem pe de altă parte că diferitele guverne ce s’aQ succedat, prin o negligenţă culpabilă, nu aii făcut nimic pentru a ridica sau cel puţin a susţine prestigiul religiunil, când vedem că idea de proprietate susţinută de religiune este aproape surpată de idei subversive ; când vedem că nivelul moral al poporului este aşa de decăzut In cât In jurul tribunalelor lâncezesc cete de oameni ce ’şl fac o meserie din jurământu fraudulos; când vedem In fine, că viaţa noastră casnica este slăbită fi Întregul nostru edificiu
social să clatină, — toate fapte ce slnt de resortul mal mult al conştiinţ:I de cât al poliţii, — atunci trebue să ne gândim dacă nu mal avem alt ceva mal bun de făcut, de cât să atăcăm religiunea. Poate că mal târziii vom plânge şi vom repeta In zadar, după cum zicea mai deunăzi Baba-Novak, «unde e biserica noastră, unde sânt preoţii noş-tril?» dar atunci o fi prea târziii 1 Trebue să declar că, până când d. dr. Ureche va susţine, ca religiunea noastră pretinde credincioşilor: «crede şi nu cerceta» şi că numai tradiţiile despre un Sf. Simion Stălpnicul formează religiunea, până atunci discuţia asupra acestor puncte remâne închisă; căci dacă terâmul pe care te aşezi este falş, or ce discuţie Încolo e nefolositoare.
Acestea zise să vedem şi alte defecte ale conferinţiî d-lul dr. Ureche. D-sa a vorbit despre : manii, halucinaţiuni, ipohondrii, şi alte defecţiuni mintale, de pilda, aritomania, bibliomania etc. etc, care toate se reduc la cele dântăl. D-sa a ilustrat expunerea fie căreia din aceste maladii cu exemple, cum trebue să facă or ce conferenţiar.
Voesc să stabilesc un lucru. D. Ureche a vorbit de aceste maladii şi n’a eşit din sfera ce ’i impune expunerea lor; un resumat mal mult sad mal puţin esact ce a apărut Intr’un jurnal pe ziua de erl va convinge şi pe cel ce n’aQ fost la AteneQ de acest lucru. Convingându-ne de acest lucru fac
0	întrebare şi aceasta este întâia : cum ar fi trebuit să’şl intituleze conferinţa d. dr. Ureche ?
Este natural, când vorbeştl’despre manii, halucinaţiuni, ipohondrii, şi nu voeştl să tragi o linie despărţitoare Intre acei ce sunt nebuni şi acel ce sunt aproape să Inebuniască, atunci riguros vorbind titlu conferinţei ar fi : «maladiile mintale» sad «câteva maladii mintale». E( bine, nu, d. Dr. Alceu Ureche a găsit foarte potrivit ca conferinţa sa «despremaladiile mintale» s’o Intituleze «despre caractere» după cum s’a văzut publicat şi prin jurnale. Şi de ce nu ? să potriveşte de minune; a vorbi despre manii, halucinaţiuni, este a vorbi despre caractere. Numai nu ştim la care din aceste boile a pus temperamentul sanguin, la care pe cel bilios, căci noi In zadar am aşteptat Joia trecută să ne spună ceva de acest fel, că n’am avut parte.
Am citit acum cât va timp Intr’o istorie ca un oare care văzând nn pom In care erad o mulţime de vrăbii, a scuturat cu putere pomul ca să cadă vrăbiile, dar vrăbiile ad sburat, şi jos a căzut nişte omizi. Mi se pare că tocmai aşa a păţit şi d. Dr., a sburat ceea ce avea să spună despre caractere şi a vorbit de câteva boale.
A doua întrebare este să De spună d. Doctor Alceu Ureche prin ce minune lecţiunile doctorului Ball de la facultatea de Medicină din Paris, lecţiunl Intitulate «frontierile nebuniei» s’a văzut Joi seara Incorporate aşa de bine In notele d-sale pe care le-a citit la A-thened? De unde începutul conferinţei: «cu minte sad nebun» şi frase ca «adevărul lntr’una, eroare In cea-i’altă», «idei cu totul simple dar cu totul falşe», esemple ca acela, cu Dr. Iohnson, celebrul scriitor din secolul trecut, care nu să putea plimba pe stradele Londril fără a nu atinge stâlpii pe lângă care trecea şi când uita vre unul se întorcea înapoi spre a’l atinge, cu abatele Butler, care avea o pofta nebună de a înjura şi spune vorbe proaste; de asemeni cu acelstranid bătrân notar din Neuchâtel ce făcuse uu «Contract de societate Intre dânsul şi marele suveran, Dum-nezed» şi altele de care abundă conferinţa d lui Ureche ?
Chiar Împărţirea materii: manii, halucinaţiuni, ipohondrii, sad impulsiunl, adică când fără nici un delir al minţii să produce un delir al voinţei, este Încă făcută de D-rul Ball ; numai că doctorul din Paris face o bună lămurire Intre cel ce sunt la fruntariile nebuniei şi cel ce sunt chiar nebuni. D. Ureche, după citaţiunea câtor-va cazuri de nebuni, de criminali, cum este aceea a omorârii lui Henric al IV, după ce citează şi câteva nume însemnate dar pe care le pune alături cu nebunii cu diplomă, după ce nu face nici o deosebire între unii şi alţii, închee conferinţa sa cu cuvintele, «onoare nebuniei».
Mulţi dimpreună cu mine se întrebaţi în ce socoteală s’a mal zis şi cuvintele acestea, când până aci s’aQ blamat nebunii. EQ mi-am esplicat’o In următorul mod: D-nu Ureche voia nici mal mult nici mal puţin, precum şi începuse, să-şi termine conferinţa sa ca şi D-r Ball. Dar a uitat un lucru, ca daca D r Ball termina făcând omagii acelor ce sunt la frontariile nebunii, mai spu-
1	nea ceva ce nu e In conferinţa d-lui U-
reche. Doctorul Ball după ce făcea o clară deosebire Intre acel ce sunt nebuni şi acel ce sunt la frontariele nebunii, Intre oemenil geniali şi Intre nebuni ; după ce spunea că aceşti alienaţi (la frontariele nebuniei) ajung adesea la posiţiunl înalte şi că adecă exercită o influenţa mare asupra celor din prejurul lor, asupra ţării, asupra secolului lor, după ce citează eroismul Ioanei d’Arc, mal adaoga că aceşti semi-alienaţi, aceste spirite aşezate la limita extremă a raţiunii şi la pragul nebunii sunt adesea mal inteligenţi de cât cel l’alţl, sunt mal cu seamă de o activitate surprinzătoare; de sigur că sunt agitaţi, el posed o puternica originalitate, căci creerul lor e furnicat de idei cu totul inedite, «citiţi istoria, continua el mal la vale, şi vedeţi că aceştia sunt aceia care aQ revoltat lumea, care aQ fondat religiunl noi, care aii creat şi răsturnat imperii, care aQ scăpat naţiuni cu risicul de ale pierde şi aQ lăsat sigiliul lor In ştiinţă şi în literatură, în moravurile ţării şi ale timpului lor; civilisaţiunea ar fi rămas înapoi dacă nu s’ar fi găsit nebuni care s’o împingă înainte». EI bine acestea zise, D-r Ball putea să Închee conferinţa sa aducând omagii unor ast-fel de oameni, căci lucrul acum este lămurit, se vede căror fel de oameni să aduce omagii; dar a trata ca d. Ureche şi a Inchea ca d-sa, e ridicul.
Revin la cea ce am zis : o dorinţă de a Inchea In acelaş fel cu doctorul din Paris şi bietul doctor Ball nu a fost cel puţin amintit In lunga d-sale cuvlntare!
Mă grăbesc să termin. O limbă românească cât se poate de necorectă, a-bundând In barbarisme, de exemplu : «nu se poate Impedeca a crede».
In privinţa exemplelor date unele e-raQ triviale, care ar fi trebuit să lipsească, precum era cu acel experimentator, care ş’a pus nevasta să clocească un oQ, de asemenea şi cu franciscanul cărui episcopul sărutându-I picioarele, un individ ş’a pus întrebarea: «daca e-piscopul ’I sărută picioarele, eQ care sunt un simplu muritor, ce trebue să ’I sărut ?»
Acestea sunt lucruri, care pentru un moment produc ilaritate şi atrag a-plause, dar să fie sigur d-nu conferenţiar că pe nesimţite şi In aceiaşi măsură să stabileşte la moment un raport de nerespect şi răceală morală Intre sine şi auditor.
Ar fi prea lung pentru un articol de ziar a mal aminti şi cele-l’alte defecte ale conferinţiî.
De-o-cam-dată un sfat numai: vă rog d-le Ureche, să nu publicaţi conferinţa d-v. «despre caractere».
D. Stanescu.
E R A T U M
Reproducând erl după ziarul pari-sian «Le Temps» articolul privitor la situaţia noastră, s'a trecurat o greşalâ la rîndurile următoare .•
«Cu d. 1. Brâtianu se joacă înalta comedie, cu Q. Catargiu vezi o demnitate patriarhală, cu d. Fleva este tragedia Schakesperiana, cu prinţul G. Bibescu mereQ semeţ vezi comedia lirică», in loc de a se fi zis : cu prinţul G. Bibescu vezi lyrismul, adică rostul însufleţit, care e adevăratul Înţeles al cuvlntului lyrisme, întrebuinţat de scriitorul francez.
IN F OR MATIUNI
D. Alecu A. Balş, prefectul poliţiei oraşului Iaşi, a sosit azi dimineaţa în capitală.
întrebăm din nou pe d. ministru al finanţelor dacă găseşte corect ca un funcţionar superior al departamentului seu se fie unul din principalii redactori ai foaei colectiviste care înjură în modul cel mai nedemn pe guvernul actual şi pe sprijinitorii set.
In asemenea cas se găseşte d nu Ştefan St. Sihleanu, directorul con-tribuţiunilor directe, care nu mai târziu de cât eri a publicat In Democraţia un articol semnându-1 cu un nume scump d-sale pentru ca intimii sei se ştie bine că dânsul este autorul.
Monitorul de a2l publică numirea d-lui Niculae Boldur Epureanu în funcţia de prefect al jud. Neamţu.
Miniştri care se întruniseră deja de dimineaţă sub presidenţia M. S. Regelui, au ţinut din nou consiliu aseară sub presidenţia d-lui Teodor Rosetti.
Direcţia societăţii de asigurare Naţionala a distribuit deja acţionarilor sei bilanţul însoţit de contul de profite şi perderi asupra operaţiunilor efectuate în eserciţiul 1887.
Am încercat o legitimă satisfae-ţiune, esaminend actele care însoţesc darea de seamă a consiliului
www.dacoromamca.ro
de administr^ţiune. Cea ce interesează mai cta seamă pe acţionari este ca afacerile şi interesele lor se fie conduse e-u pricepere şi prudenţă.
In această privinţă societatea Naţionala se pocite cu drept cuvint felicita de resultatele la care a ajuns şi de desvoltarea ce a luat.
Beneficiele nete realisite în 1887 au fost în suma de lei 382,375,23.
Consiliul de censorl arată în mod clar dimpreună cu d. Grunwald de unde derivă aceste profite.
Sinceritatea cu care sunt espnse toate articolele atât din bilanţ cât şi din raport e cel mai frumos titlu al societaţei «Naţionala» şi cea mai bună dovadă despre prosperitate şi de acum înainte.
-şes-
Aflâm cu plăcere că mai mulţi acţionari ai societaţei generale de asigurare Naţionala au luat hotârîrea d’a sprijini în viitoarea adunare generală candidatura amicului şi colaboratorului nostru N. Kirilov la însărcinarea de censor.
Ni se anunţă căsătoria d-lui Maior Priboianu, unul din ofiţerii cei mai distinşi ai armatei noastre, cu d-şo&ra Maria Călineseu.
Felicitările noastre cele mai sincere.
Aflăm cu o adevărată părere de reu, că Constantin Drăgulănescu, fost redactor literar la «Românul» şi în cele din urmă funcţionar vamal, dupe o lungă şi crudă suferinţă a încetat astăzi din viaţă la spitalul Brâncovenesc.
Aflăm că la Brăila, zice Vocea Co-vurluiului, apele au surpat păretele basenului unde se lucra pentru do-kuri şi Dunărea a năvălit cu apele ei inundând tot basenul, maşini şi materialul, aşa că lucrarea doku-rilor e aproape zădărnicită.
Funcţionarii de la percepţia circumscripţiei l-iu din Capitală ni se plâng, că perceptorul Petrescu nu le a achitat lefile pe Martie până azi.
Avis cui de drept.
-sas-
Direcţiunea generală a căilor ferate îşi propune se ia în curând mai multe excelente mesuri în folosul publicului călător. Intre aceste măsuri este şi înfiinţarea în centrul o-raşului, pe piaţa theatrului, a unui biurou, cum esistâ în toate capitalele mari, şi unde călători vor putea se îşi ia dinnainte biletele şi să îşi înregistreze bagajele pentru toate trenurile.
Vom cita încă stabilirea de trenuri de plăcere cu preţuri reduse şi în alte direcţiuni de cât aceea a Sinaei şi creaţiunea de carte de liber parcurs cu plată atât pentru întregul rezou cât şi pentru anume distauţe.
Intre alte frumoase instituţiuni România mai posedă şi un consiliu superior medical. Acest consiliQ numit în timpurile fericite ale colectivităţii se compune neapărat din doctorii Sergiu, Catastrofa zis şi Fotino, cunoscutul Râmniceanu, necunoscutul Măldârescu şi alte celebrităţi medico-colectiviste.
Ce face consiliu medical superior? Mai întâiu de toate ia, cum se cuvine, numeroase lefuri, diurne, şi alte mici foloase.
Al doilea a instalat în Bucureşti o mică fabrică unde falsifică medicamentele streine; şi pentru a te sili se le înghiţi, sau cel puţin se le cumperi, interzice, intrarea în ţară şi vânzarea acelor medicamente.
Sunt unele doftorii grele, fleruri undelemnuri, esenţe anevoe de luat şi de mistuit pe care unele case de spiţeri din străinătate au isbutitse le prepare într’un mod special astfel in cât să se poata lua cu folos.
Aceste medicamente sunt respîn-dite în lumea întreagă şi până în anii dupe urmă puteai să le găseşti în toată România.
Acum lucrul s’a schimbat.
Onor. Consiliu a interzis spiţeriilor de a le vinde, cât pentru particulari daca ar vrea se aducă ei doftori» ce le trebue sunt opriţi de un drept de vamă nebunesc şi de obligaţiunea de & le supune şi la o ana-lisâ.
Ce e frumos e că onor. consiliu dă ca pretext pentru a scuza aceste mesuri inepte necesitatea de a îm-pedica vânzarea unor medicamente care ar putea fi falsificate, şi pentru a evita aceasta el însuşi le falsifica pe toate.
Credem că acest caraghiozlîe trebue se înceteze cât mai curând. Nu poate un guvern, cu ceva minte se tolereze se se facă nici pretins protecţionism nici speculă cu sănătatea publică.
D. Franţ Walser, fabricantul care a fost însărcinat cu returnarea marelui clopot al Mitropoliei, al cărui sunet fie zis in treacăt n a putut fi încă lămurit, după ce y’a presurat
numele în lungul şi latul clopotului a împins lăcomia de reclamă ungurească până a’şî pune chiar firma ca la prăvălie la intrarea clopotniţei ridicată pe Dealul Mitropoliei.
Rugăm respectuos pel.P.S. Mitropolit Primat se curme cel puţin a-ceastâ batjocură, căci destul a fost prihânită returnarea clopotului de veninosul fost ministru al cultelor.
-JW-
Eri seară a fost o întrunire publică la Ploeştî, în vederea alegerii colegiului al IlI-lea.
AQ luat cuvântul dd. Pâtărlâ-geanu, N.lonescu, Fleva, Panu, Pa-lade.
Apoi un mic scandal s’a întâmplat când d. Polihroniadi s’a suit la tribună şi a spus că d. Panu e şeful partidului ovresc.
D. Panu a mai fost chemat la tribună, şi pe la 11 ore întrunirea s’a sfîrşit după câte-va cuvinte rostite de d. Grigorescu.
Aflăm în ultimul moment că pentru a nu fi desbinare în rîndurile coaliţiunei s’ar fi retras ambele candidaturi : Aceea a d-lui N. lonescu şi aceea ad-lui Pache Protopopescu.
Studenţii facultăţei de litere şi filo-sie ne trimit spre publicare următoarele rânduri:
Ziarul Democraţia de la 12 Aprilie înregistrând informaţiunea că d. Maiorescu, Ministru Instrucţiunel şi profesor la Facultatea de Litere şi Flosofie, a întrunit acasă la|d-sape studenţii acestei facultăţi, pentru a se consfătui asupra reorganisă-rel el, termină cu aceste cuvinte: «Dupe căi se vede, metodul lui Cleone cel fara de pudoare este introdus si in /'acuitate de către, Ministrul Instructiunei publice».
Sub-semnaţil studenţi de Litere şi Filo-sofie din Bucureşti, faţă cu insinuările pe cât de maliţioase pe atât de calomnioase coprinse în aceste cuvinte, declarăm nedemn de noi de a respunde la aşa ceva, dar, pentru ca opiniunea publică se nu mai fie escamotată şi indusă în eroare de nişte fol de asemenea natură, declarăm că programa reformată a facultăţei noastră a fost discutata şi în unanimitate votată de Consiliul profesoral al acestei facultăţi; de unde reese deci că era o imperioasă necesitate pentru schimbarea programei vechi, care nu mal corespundea cerinţelor de acum.
Mal declarăm iarăşi că simpatiile şi respectul ce datorim d-lul Maiorescu nu sunt de cât ojustâ resplată a meritelor sale.
In fine mal ţinem a spune că nu ne vom mai simţi întru nimic atinşi, de or ce fel de invective s’ar arunca la adresa noastră, vie ele or de unde, şi în special de la gazeta Democraţia.
Semnaţi: I. Dianu, 1. Grama, C. Lupu, M. Demetrescu, G. lonescu, I. Brătescu, Teohari Antonescu, G. Popa, C. Locus-leanu, C. P. Rădulescu, N. Paulian, F. Mi-trescu, Alex. Chardin, D-ra A. Constanti-nescu, D-ra C. Bârsan, D-ra Berha, M, Burghele, O Lugoşianu, Alex. Rocneanu, I. Anuşca, I. V. Petrişor, At. C. Vasiliu. L. Moldovan, Adămescu, E. Mavrodin, T. Raica, I. E. Macri, G- Stino, N. Adam, G. G. Teclu, D- Dogar, D. Dan, G. Sima, I. Ţarog, C. Guşailă, A. Sturdza.
O rămăşiţă din poliţia colectivistă Moruziană, sub comisarul Râmniceanu, a petrecut eri toată noaptea în cârciuma lui Enache Boiangiu la barierea Herăstreului, bând până dimineaţa şi la finele făcând cel mat mare sgomot în mahala, el care e destinat se păzească liniştea şi ordinea.
Avis prefectului.
Direcţia Teatrului Naţional a a-juns într’un hal de decădere vrednică de jale. Dupe representaţia d’a-seară cu Fata aerului măritată, publicul se întreba dacă ministerul Cultelor n’ar trebui se trimeaţâ o comisie medicală spre a examina starea mintală a celor chiemaţi a autoriza introducerea pieselor pe întâia scena a regatului român.
Intr’adever reprezentaţia d’aseară, părea a fi dată într’un mare stabiliment de alienaţi, cum se obişnueşte în străinătate la anul nou a se distra bolnavii din asemenea aşezăminte.
Primim la ultima oră de la una din notabilităţile Piteştilor, o dare de seamă despre primirea entusiastă ce s’a făcut la Piteşti, d-lui D. Kiri-ţeseu noul prefect de Argeş.
Vom publica mâine acea corespondenţă.
ANDRONIC-GHEREI
Şedinţa de la 13 Aprilie (Urmare)
Ştefan Yladescu
Acest acusat, care e şi principalul păcălit al escrocului Andronic, e acel care a denunţat cel d’lntâiQ înfricoşatele escrocherii ale tovarăşului lui Moruzi.
D-sa istoriseşte in lung hoţia cu apa de aur înscenată de Andronic, In urma căreia i s’a luat mal mult de 40.000 lei.
Detaliurile acestei hoţii fiind deja cunoscute de public, nu credem necesar d’a le cita aci pe larg.
Ajungând la cestiunea poliţei de 10 mii lei, acusatul spune cum a mers la d. Moruzi la poliţie cu Andronic, care vâzendu’l a Început să’I vorbească prea familiar, cestionându’l In privinţa pungăşiei de care suferise el.
Acusatul povesteşte nu se poate mal clar cum d. Moruzi se interesa de a(&«
EPOCA - 15 APRILIE
3
cerea lui Andronic prea mult, şi cum mijlocea pe lângă escroc ca să’I dea paralele ce'I furase.
Urmând, acusatul spune cum fiind arestat a venit la dânsul la Văcăreşti prefectul Moruzi, Intrebându'I ce a depus la instrucţie în contra Ivi Andronic, şi, respunzându’I ce a zis la instrucţie, prefectul Moruzi a remas prea mulţumit.
Eşind din puşcărie, acusatul istoriseşte cum a remas tn acord cu escrocul Andronic ca să ’i numere suma de 30.000 lei, pentru care suma a garantat însuşi prefectul Moruzi, dându’l repetate asigurări ca suma era să i-o plătească densul şi să nu mal aibă teamă.
Acusatu arată modul cum insista Moruzi pe lângă dânsul ca să mai tacă cu denunţările.
Din deposiţia d-ntilui Vladescu reiese într’un mod destul de clar Taptul ca fostul prefect Moruzi era cam in complicitate cu escrocul Andronic.
Deposiţia d-lul Vladescu face o profundă impresie asupra publicului.
Acusatul sflrşind cu deposiţia sa, d. preşedinte amân#, la orele 5 3/4, şedinţa pe a doua zi.
A 2‘ EDITIUNE
m\m iM OiiMviiM
RESGOALA TERANILOR
D. ministru al Justiţii ne a comunicat azi la 5 ore următoarele ştiri:
Dambovita
Comuna resculată Săbieşti e liniştită acum. Oamenii ah eşit la muncă.
Masca
Linişte perfectă In tot judeţul. Prahova
Liniştea continuă peste tot.
A seară a fost întrunire publică la Ploeştl. Ţăranii aO fost prea puţini la număr.
Comandantul trupelor a cerut de la corpul I de armată voie să dislocheze trupele sale, ca ne mal fiind trebuincioase.
*
Suntem în măsură d’a afirma că ştirea dată de ziarele colectiviste despre intenţiunea d-luî Ion Ghica, ministrul plenipotenţiar al României la Londra, d’a părăsi diplomaţia este cu desăvârşire neîntemeiată.
D. Ion Ghica va pleca din Capitală chiar Miercuri săptămâna viitoare pentru a se întoarce la postul seu.
tt
Hotărârea tribunalului prin care suspenda judecarea procesului Andronic pentru a se asculta d. Moruzi complicele lui Gherei si lui Andronic, a produs o mare sensatiune in oraş.
E vorba, in adever, nu numai de d. Moruzi dar chiar de d. Eug. Sta-tescu care, ca ministru, a afirmat in Camera ca nimic nu e adeverat din toate cele ce s’au spus pe socoteala fostului prefect de politie.
D. Moruzi, se zice, ca se afla actualmente la Paris.
Publicul ce a fost fata la proces era unanim pentru a felicita pe d. procuror Voinescu - Boldur pentru modul strelucit cum a debutat.
#
Rescoaia teranilor s’a potolii peste tot. Ue doue zile nici o a-gitatle niacar nu s’a mai ivit în nici o comuna.
t rupele au început a se întoarce de prin sate. Munca câmpului a începui pretutindcnea.
*
«Romania liberă» comunică, că d. M. Bujoreanu e numit sub director al «Monitorului oficial» şi al Tipografiei statului. Dacă acest d.este acelaş care a mai fost la Minister şi care în cele din urmă fu casier al expoziţiei cooperatorilor la Graiova, apoi nu înţelegem numirea sa din nou intr’un post pe care a trebuit se’l părăsească odată cu alaiu.
*
D. Nicolae Grătunescu, stăruind în demisiunea sa din însărcinarea de membru în consiliul permanent al instrucţiunei publice, a fost înlocuit prin d.Al. Vitzu, profesor la facultatea de ştiinţe.
*
In zilele din urmă sa răspândit sgomotul, reprodus şi de noi, că s’ar fi descoperit multe neregularitâţi în controlul ce trebue observat cu tipărirea titlurilor de rentă.
Am făcut de la început reservele noastre asupra acestei grave denunţări şi am cerut se se ancheteze faptul.
Suntem informaţi acum că la ministerul finanţelor se agită deja ces-tiunea numirii unei anchete compusă din secretarul general al ministerului d. Gr. Mano, dintr’un consilier de la Gurtea de conturi şi un al treilea specialist.
Pentru caşul eventual când ancheta se va face, punem in vederea d-lui preşedinte al consiliului şi următoarea împrejurare:
Titlurile de rentă odată tipărite, urmau a se remite din atelierul de tipăriri al Băncii în mâinile ministerului de finanţe, care nu le putea pune tn circulaţiune de cât după ce le va înscri în registrele datoriei publice, le va învesti cu semnătura de control şi în fine le va încredinţa Casierului central al visteriei, care după ce le va trece în scriptele sale singure în drept a le preda Băncii spre vânzare.
Contra acestor procedări corecte, ni se raportează că ministerul finanţelor în conivenţă cu Banca Naţională n’a ţinut seamă de nici una din aceste formalităţi.
Guvet nul lui Ion Brătianu trime tea noaptea la Banca Naţionala pe un impiegat însărcinat a pune pe titlurile noi de renta semnaturile respective şi apoi renta rămânea în mâinele Banei, fără a se lăsa nici o urmă prin registrele contabilităţii generale de emisiunea iei. Tocmai mai târziu când renta era vtndută şi cheltuită Banca Naţională comunica Ministerului ce sumă si treacă în scriptele sale.
Garantam acestea.
Ast-fel se esplică încurcătura şi nepotrivirea ce va fi esistând printre diferitele condici : aceasta e şi cauza principala a sgomotelor din ultimele zile.
*
Primim din Ploeştl următoarea telegramă :
Azi 9 ore delegaţii colegiului 3-lea de Prahova s’au adunat înaintea primăriei, unde se aflaţi in presenţă cei doi candidaţi Pache Protopopescu şi Nicolae Ionescu.
D. Nicolae Fleva constatend că era de prisos lupta între doi liberali, când cu toţii recunosc necesitatea disolvări actualelor Corpuri Legiuitoare spre a forma altele prin liberi alegeri, propuse ca colegiul 3 s6 tiu mai aleagă deputat ca protestare contra existenţei cameri-lor actuale.
D nu Pache conveni, dupe insistenţa tuturor alegătorilor şi d. Nicolae Io-nesru asemenea îmbrăţişend pe d-nu Pache.
Odată cu aceasta d. Nicolae lotiescu dictă d-lui Răceanu ideile ce trebuesc coprinse în prncesul-verbal pentru retragerea candidaţilor. Mulţimea alegătorilor aprobând cu entusiasm hotarî-rea luată ridică pe sus mai întâiu pe propuitorul Fleva apoi pe cei doi candidaţi.
In consecinţă un proces-verbal fu semnat cu cererea de retragere a buletinelor făcute de d. Pache la primărie, d. Ionescu apucă la cea-l’altă secţie avend aerul că se duce să’şî retragă buletinele depuse acolo. Insă d. N. Ionescu îşi luă seama pe drum şi în loc de a şi retrage buletinele peroră către un mic grup că vrea să fie ales. D. Pache ne mai pulăn-da-şî retrage cererea deja primită de preşedintele biurouluî, declară că publicul care a asistat la îmbrăţişarea sa va judeca despre lealitatea acestei proceduri. Mulţi din partisanii d-lui Pache pleacă desilusionaţi.
Delegaţii comunei Pleasa din Prahova Nicolae Basarabescu, C. Raceanu
“In administraţia agriculturii din ministerul domenielor vegetează de multă vreme uitărei sau indiferenţei un specialist în ramura economii agricole, plătit cu 150 lei pe lună. Acesta este d-nu Ştefan Pop, cunoscut în restrînsul cerc ştiinţific din ţara noastră pentru lucrările sale e-conomice.
Suntem informaţi că d. Maiorescu va repara o greşalâ a predecesorilor săi şi va numi pe d. Pop într’unul din posturile de inspectori agricoli.
Alegerea va fi minunată.
*
Se zice că d-luî Piersiceanu noul prefect de Tulcea, i s’a dat de la ministerul de interne ordinul de a cocoloşi pe cât cu putinţă potlogă-riele vestitului satrap colectivist Paul Stâteseu.
De se va adeveri ştirea, apoi a-ceasta e de sigur foarte regretabil.
n
Aflăm că M. S. Regele a semnat decretul pentru disolvarea consiliului comunal al oraşului Tecuciu.
O ocasiune pentru d. Tacbe Anas-tasiu se dovedească adevărul celor ce a spus mai alaltâ-eri, printr’o scrisoare publicată intr’un ziar colectivist, despre imensa popularitate de care se bucură în judeţul ce a administrat în timp de 12 ani: se’şi pue candidatura la primăria oraşului Tecuci.
*
Citim tn «România liberă» :
Nimic mai odios de cât smintirea adevărului ce se aduce de foile colectiviste în afacerea d-lui Leonte Constantinescu.
La început, când ştirile cele mai contradictorii circulau asupra originii mişcării ţăranilor, parchetul şi-a făcut datoria de a cerceta fiecare fir de informaţiune. Cum astfel se semnalase trecerea prin sate a unor lipoveni, poliţia arestase preventiv pe dd. Luchianow, Leonte Constantinescu şi alţi agenţi, de mult cunoscuţi ca agenţi ai poliţiei ruse. Asupra d-lui Constantinescu care deaminteri a fost pus în liber’ tate de îndată, a fost găsită o cartă a d lui Al. Emanoil Lahovari, iar
nu a d-lui Al. N. Lahovari, şi care nu avea de cât importanţa unei re-comandaţiuni banale de care nimeni n’a ţinut seama.
Această cartft şi în momentul de faţă este în mâna d-luî judecător de instrucţie Tâtâranu.
*
Suntem autorizaţi a da cea mai formală desminţire joasnicelorşopte colectiviste semnalate de Lupta a-supra împărţire! ajutoarelor la victimele zbirilor colectivişti de la 14 şi 15 Martie. Şi anume, nu este adevărat a se fi dat măcar un han d-lui Leonte Constaridinescu.
Pretenţia crudă şi nemiloasă d’a se publica numele acelor cari au primit ajutoare, nu sa poate satisface de o societate ce se respectă. Cu toate acestea spre îndestularea lăcomiei calomniatorilor putem spune că s’a dat 500 lei ajutor văduvei nefericitului uşier omorît de ucigaşul poliţienesc Szilaghi.
n
Un nou voiagiu financiar, cam clandestin, nu e vorba, s’a pus la cale zilele astea de câtre Banca Naţională.
Ilustrul financiar Bilcescu, însoţit de d Carabulea, impiegat în secretariatul Băncii Naţionale, au plecat la Berlin, în misiune, pentru a plasa rentă.
Gurele rele spun că acest voiagiu a fost provocat de diferendul financiar pendinte între Sublima Poarta şi Baronul Hirsch şi că d-nul Bilcescu are misiunea de a sluji de im-păcuitor.
In acest caz drumul seu erea spre Ţarigrad ear nu spre Berlin!
Alandala.
*
Comitetul central al partidului colectivist a avut aseară olungă şedinţă lajcare a fost faţă şi d. Ion Brătianu. Diseară comitetul seva întruni din nou. Şedinlele se ţin în sala bibliotecei Senatului.
*
Mâine Vineri, 15 Martie, Academia română va ţine o şedinţă publică în care d. B. P. Hâedeu va citi un raport asupra marelui etimologic al României.
Şedinţa va începe la 1 oră după amiază.
PROCESUL DE ESCKOCDERII
ANDRONIC - GHEREI
Şedinţa de la i4 Aprilie
Şedinţa Începe la orele 12.
Se procede la apelul acusaţilor, martorilor şi al părţei civile.
Escrocul Andronic lipseşte şi azi.
Lu incident
D-nu C. Miile apărătorul Ţiţei Sion Gherei, spune că din declaraţiunea prevenitului Borânescu reiese tntr’un mod nu se poate mai cert că In această afacere de escrocherie, a luat o principală parte şi comisarul Theodorini. Unde e acest comisar care trebuia să se afle pe banca acusaţilor?
D. Borânescu a mal spus continuă d. Miile că Andronic a mers la d. Moruzi acasă, la care a stat mal mult de două ore tot In afacerea de escrocherie.
Dar mal avem o altă mărturisire mult mal gravă şi mult mal apăsătoare pentru d. Dim. Moruzi, d. Vladescu Intr’o deposiţie care a durat mal mult de o oră ne a adus noi acasaţiuni foarte compromiţătoare pentru fostul prefect al poliţii Capitalei.
Prin urmare dar spune d. Miile, In faţa acestor declaraţiunl cari deschid şi mal mult plaga scandaloasă care pestifereaza aerul curat al societăţi, cer ca pentru salubritatea publică să se suspende judecarea procesului tri-miţându-se afacerea din nou la judecătorul de instrucţie.
D. Boldur Voinescu procuror, spune ca până când nu se vor aduce indicii serioase de culpabilitate în contra d-lui Theodorini şi Dim. Moruzi, ministerul public nu poale admite ca afacerea să fie suspendată.
Prin urmare cere continuarea.
Tribunalul având In vedere că acuzaţiile ce se fac In contra d. Dim. Moruzi şi Theodorini sunt făcute de un culpabil şi neexislând alte indicii mal serioase tribunalul respinge cererea apărărel.
Ascultarea partei civile
Mateiu Coust. Tabacu
Acest păcălit spune cum a venit la dânsul prevenitul Borănescu, căruia spunându’I că i s’a ars fabrica, acesta i-a replicat că cunoaşte un om bogat care ’1 va înlesni.
Acest om a venit la mine, spune Tabacu şi mi-a propus să mă facă bogat.
D. Tabacu povesteşte faptul polilor pe cari d sa ’I văzuse la Andronic acasa şi cari, zice d-sa, aii fost adevăraţi.
Nu şf.ie alt-ceva.
De altminteri d. Tabacu are o figură nu tocmai deşteaptă.
liie Constantinescu
E fiul proprietarului fabricel arse de mai sus; dt’nsul istoriseşte escrocheria a care! victinJă a fost, care consistă In fabricarea polilor tn casa lui Andronic.
Ilie Constantinescu spune cum gă-sindu se acasă Ui1 Andronic In momentul când acesta pusese un lichid într’o
www.dacbromanica.ro
tigae, voind ast-fel să transforme banii de argint în aur, a intrat cine-va In casă fără ca să întrebe.
Acest personagiâ, continuă d. Constantinescu, era un comisar care, îndată ce ne-a văzut, a început să strige : Falsificatorilor, v’am prins /
Dupe ce a strigat mal mult de jumătate de oră, comisarul a fost calmat de Andronic, care’i-a promis că’rva da parale.
EQ, spune d. Constantinescu, când am văzut pe comisar am leşinat, şi nu mi-am revenit In fire de cât dupe câtva timp.
Preş. Cine era comisarul? 11 cunoşti? Ilie Constajitinescu. Da, 11 cunosc. Era Theodorini.
Preş. De ce nu l’ai denunţat ?
1. Constantinescu. Am spus la instrucţie dar se vede că nu s’a luat seamă de dinsa.
St. Vladescu. Să întrebaţi d-le preşedinte pe d. Ilie Constantinescu dacă d. prefect Moruzi Pa chemat sau nu de două ori la el şi l’a consiliat să împace lucrurile cu înscrisul ce avea de la dîn-su Andronic ?
I. Constantinescu. E adevărat-, prefectul m’a chemat de două ori şi mi-a spus să’mi caut de treabă şi să împăcăm cearta noastra cu Andronic.
Preşed. Ce interes avea d. Moruzi să te cheme şi să se amestece In această afacere ?
I. Constantinescu. EQ vorbisem despre Înscrisul de 10.000 lei pe care mi’l luase escrocul Andronic d-lul Tanăses-cu deputat, acesta a vorbit lui Moruzi şi atunci d. prefect al poliţii m’a chemat.
Vladescu. Să spue d. Constantinescu dacă nu ’i a spus d. Moruzi în cabinetul săQ că afacerea înscrisului e un fiBac căci cerneala înscrisului nu se potriveşte cu acea găsită la Andronic acasă când i s’a făcut perchiziţie.
I. Constantinescu. Aşa mi-a spus prefectul, că e un fleac afacerea mea cu înscrisul.
D. Moruzi a mal adăogat cuvintele aceste: Diiceli-va de va împacati, nu voi da sinetul (înscrisul) nimănui, nici lui Andronic nici d-tale care zici ca eşti păcălit.
Şi zicând aceste Moruzi rldea, zice d. Constantinescu.
Preşed. vrea să ştie de ce d. Vlădescu face întrebări de acest soiQ (!?!?) căci, zice d-sa, nu Înţelege să se acuze un om care nu e dat judecăţii.
Vlădescu obiectează că In interesul adevărului şi ai apărărel lui a făcut Întrebările de mai sus.
Se sflrşeşte cu depoziţia d-lul Ilie Constantinescu.
Gheorghe Zissu
Vorbeşte foarte Încet. Ceea ce pricepem e că a fost păcălit cu 4,000 fr. de escrocul Andronic.
Povesteşte modul cum a fost escrocat.
Stoian Marinescu
Voeşte să acopere păcălirea lui cu banii schimbaţi tn aur înscenată cu mâestrie de Andronic, povestind, o afacerea de cumpărare de porumb voind ast fel a implica pe prevenitul Borânescu.
Borănescu. De ce nu spune d. Mari-nescu ca a luat 10 poli de la Andronic pe care ’ia trimes tn Bulgaria ca să'i schimbe ?
D. Stoian Marinescu pare Încurcat, începe iarăşi cu afacerea porumbului.
D. Marinescu sflrşeşte, fără ca în realitate să fi spus ceva.
Enache Constantin
Povesteşte şi dânsu o escrocherie de
10,000	franci, cu apa de aur a lui Andronic, făcută cu aceleaşi procedeuri ca şi mai nainte.
Şi pe noi ne-a surprins un comisar In momentul când Andronic voia să facă aur, zice Enache Constantin.
Penopol
Băcan de meserie. înşelat şi dânsu cu vecinica apă de aur a lui Andronic căruia ’ia numărat fără poliţă 2,950 fr.
Vorbind de soacra lui Andronic d. Penopol spune ca ea e un demon, o victimă din cele mai criminale, (rlsete).
mmm
M’am dus imediat la d. Cerlenti şi luând această sumă am trimis'o la Paris.
Sion Gherei N'am primit nici o sumă EQ nu sunt nici mijlocitor nici escroc ci un om 8şezat,pnn urmare n’am putut primi banii ce ml-a trimis zice la Paris, şi nu pot zice că II am primit. (Rumoare ilaritate).
D. Murgescu continuă. D-sa zice cum Intorcându-se de la Paris Sion Gherei am mers la dânsul de mal multe ori cerându-î banii.
Sion Gherei refuza mered zicând că n’are bani acum. Ast-fel m’a nenorocit acest om termina d. Murgescu.
Ganciu Stoian. Să vă povestesc şi eQ nenorocirea mea, dar a mea e mal grasă de cât toate cele raite. (Ilarite).
D. Ganciu Stoian spune mal înainte cum a fost escrocat de Sion Gherei cu 11,500 cărămide.
Apoi începe a istorisi adică cu apa de aur afacerea care ia fost propusă de Sion Gherei.
Povestirea francă şi plină de detaliurl picante ale escrocheriei lui Sion Gherei pe care o face Ganciu Stoian atrage rîsetele generale de mal multe ori al auditorului şi al tribunalului.
E suficient să spunem că Ganciu Stoica a dat de mai mult de zece ori, sume de 1000—4000 şi 5000 lei după cererea lui Sjou Gherei care inventa tot felul de cause că a mers la Viena ca să cumpere apă de aur şi n a găsit safi găsind a fost surprins de poliţie sau că s'a spart sticla şi altele.
D. Ganciu Stoian In cursul povesti-rei lui spunea că a mers la d. Moruzi căruia povestindu’l toată afacerea a-cesln i-a cerut se faca o declaraţie prin eare se declare ea a iacul bani falşi împreuna eu Sion Gherei ea ast-l'el se ’l implice.
Se suspendă şedinţa.
La orele 4 1/2.
Şedinţa se redeschide.
Ascultarea martorilor
Grigorie Petronie advocat nu spune aproape nimic câcî secretul profesional ’l Împiedică zicând :
Un incident
D. BoldurVoinescti ia cuvlntul în mijlocul unei tăceri generale.
D-sa spune că nu s’a elucidat multe cestiuni foarte interesante ale acestei afaceri.
Nu s’a elucidat cum a intrat In mâinile prefectului Moruzi înscrisul lulRie Constantinescu dat de Andronic şi daca acest Înscris, zice d sa, era o conven-ţiune comercială Intre el, nu văd rolul ce 7 avea d. prefect Moruzi ca să pose-deze acel înscris.
Asemenea nu s’a elucidat, spune d. Boldur-Voinescu, cum, având o denunţare de tnşelâciune, d. prefect Moruzi n’a făcut nimic absolut.
Dar mal e un al treilea punct şi acela e amestecul In toată această afacere a comisarului Theodorini.
Prin urmare, spune d. procuror, e-xistând Inca un mister In afacerea An-dronic-Gherel, se impune justiţiei de a cere un suplement de instrucţie, ca să elucidăm acest mister.
Cuvântarea francă şi nobilă a tânărului şi simpaticului procuror Boldur Voinescu, II atrage felicitările tuturor.
D. N. Fleva se asociază la cererea procurorului felicitându'l.
D. C. Sloicescu îşi apără patronii. A-tacâ pe procuror, atacă apararea, atacă pe toţi apărând pe văditul complice al Andronicilor şi Ghereilor, pe Dimitrie Moruzi.
I10TAR1REA
Tribunalul admiţând cererea procurorului, decide ca se se iaca un supliment de instrucţie chemandu-seînaintea justiţiei d. Dimitrie Moruzi fost prefect al Capitalei precum si comisarul Theodorini.
Aplause frenetice acoper vocea Preşedintelui.
Dumitru Uşurel
După nume şi gradu inteligenţei. Cherestegiu de meserie. Păcălit şi a-cesta cu apa de aur, cu suma de 3,000.
Andronic nu s’a mulţumit Insă cu această sumă, ’ia mal cerut Încă două mii de lei.
Dădusem spuned. Uşurel 3000, m’am gândit ca să ie iau pe acestea să mai dau două mii de lei şi le-am dat.
Nicolae Iliescu. Cârciumar, Andronic pe motivul că voeşte să ’l cumpere vinuri, i-a comunicat gheşeftul cu apa de aur.
A fost escrocat cu 1,700 lei.
Nicolae Murgescu, a fost Îngrijitor al d-lul Plaino. A făcut o mică avere, care i-a permis să cumpere moşia Goleşti.
Aci fiind spune d. Murgescu, a venit la mine preotul Georgescu, care ’ml a propus să cumpăr o pădure a d-luî Plaino care se găsea la Paris.
Preotul Georgescu văzând că eQ eram dispus să arendez pădurea, ’ml a recomandat venind la Bucureşti pe Sion Gherei, care s’a însărcinat să meargă la Paris să găsească pe d. Plaino ca să ia moşia.
Dar pentru aceasta Im! spuse atunci Sion Gherei, trebue să am bani. Să îmi da: suma de 5000 lei.
’I am dată acestă sumă şi Gherei & plecat la Paris.
După cât va timp văzând că contractul nu mal soseşte, mă duc acasă la Sion Gherei şi am Întrebat dacă a sosit din Paris. Mi se răspunde că banii n’afl fost destul că Sion Gherei scrie de la Paris că mal vrea 5000 mii lei.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HA VAS
Berlin, 26 Aprilie, miezul nopţii.— Starea Împăratului a fost satisfăcătoare In tot timpul serii. Pofta de mâncare sporeşte mereă.
Frigurile sunt uşoare.
Azi după amiazl, regina Engliterel va trece In revistă regimentul gărzilor corpului.
Londra, 26 Aprilie.—Se anunţă din Odesa lui «Daily News» că Ţarul a a-probat proiectul de tăiere a istmului de Perecop care uneşte Grimea cu Rusia. Este probabil că concesiunea va fi data nnel companii franceze.
Berlin, 26 Aprilie.—Buletinul de la 9 ore dimineaţa anunţă ca împăratul a dormit bine noaptea trecută. Frigurile sunt foarte uşoare azi. Starea generală începe a se îmbunătăţi.
Masuah, 26 Aprilie.—Negusul a ordonat mal multor şefi să scrie lui Kan-ti-bcy pentru a’i spune să continue a menţine deschise negocierile de pace.
CORESPONDENTA DE EST
Belgrad, 26 Aprilie. — Comisia financiară a hotărlt cu unanimitate es-ploatarea monopolului tutunurilor de către stat şi a votat creditul trebuincios.
D. GrnicI a fost Însărcinat de Regele se faptuiascâ reforma votata cu privire la organizaţia armatei.
Berlin, 26 Aprilie.—Prinţul de Bis-marck a avut cu Regina Victoria o Întrevedere care a ţinut de la 12 până la 1 după amiazl.
EPOCA — 15 APRILIE
■a
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani, IVo. 27
Cumpen sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cur s u 1 B uouresti
14 Aprilie 1888
5	0/0 Renta amortisabila
6	0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig deşt drum de fer 1 0,0 Scria. func. rurale
5 0/0 Scrie. func. rurale
7	0/0 Scrie. func. urbane 5 Q/0 Scris func urbane 5 0i0 Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi
8	O'q împrumutul comunal Oblig Casei pene (leilOdob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nntion. Acţiuni .Dacia-Horaânia»
» Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete da banca contra aur Fiorini austriaci Tendinţa liniştita
mmmmm	mmm&m a
GG
PRIN VENZAREA LOR DE PESTE 6,000,000 DE BUGATI
de la existenţa fabricei, sunt recunoscute ca cele mal bune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superioritatea acestor maşini este chiar esistenţa de mal bine de 30 ani a fabiicei
THE SINGER MMNUFACTURING Co. IN NEW-YORK
şi continuă întrebuinţarea numelui
g&%%%%&6
din partea altor fabricanţi şi vânzători pentru recomandarea maşi-
nelor lor imitate
MASINE ORIGINALE DE CUSUT „S1NGER“
se vând, dupe plata unei modeste arvune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata tn rate septamânale sad lunare în România afara de magasinul meO din Bucureşti Încă în : iaşi, Str. Lapnsneanu, Galaţi, Slr Donineascn, Crai o va. Slr.
Lipscani, l’loesti, Str. Lipscani 41 Unde se afla atelierul ds reparaţiuni şi deposite de multe părţi de maşina, unsoare, aţă şi ibrişim
Bucureşti — O. NEIDLIN GER — Bucureşti
Bulcv aedul Llisnliet», Italic Eforiei
FORNISOR AL MAI MULTOR CASE DIN STRĂINĂTATE
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No- 8, In palatul Principele Dimitrie Ghifta Sir. Lipscani, in facla noei ctadir Bancei Naţionale fVacia-BomdniaJ
Bucuresti
Cumpără 8i vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de li Aprilie 1888
Renta amortisabila
,, româna pernetna Obligaţiuni de stat [Conv.inr.] „	C. K. K.
„	Municipale
rr. ,. Casei pens. (300 L.] Scrisuri funciare rurale
urb;
ane
„ Obl. Serbesli cu prime Im. cu prime Buc- [90 leii Dosuri crucea roşie luliane „ Otomane cu prime Losurl Hasilica bombau Act. Oaria-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Conslructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francase „	italiane
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
laşi
Cump. Vinde	
91 V	91 3/4
89 1	69 *■
89 3/4	90 X
73 %	74
310	315
104 3/4	105 X
90	91
103	103 x
96 «	97 X
85 g	86
76 V	76
66	69
36	38
*7	30
40	43
17	30
16 60	16
300	80*
134	136
100	101
99	100
309	313
amm
A VIS IMPORTANT
-csaaaassse^^
Aduc la cunoştinţa onor. public ca de la 1 Aprilie a.c.am inilintat pe lângă
ATELIERUL MECANIC
DIN STRADA ISVORU K°- S9
0 TURNATORIE DE FIER SI ALAMA
Acest atelier fiind prevăzut de toa'e accesoriile cele mai nuol şi perfecţionate va putea executa or-ce comanda de aceasta branşe îutr'un mod solid şi prompt. Se ese-CUtâ şi se alia In depoul Atelierului meoaulc :
*
IPOTVUPE
DE
7Î)TS SÎSTSÎCSL®
FON TA
©EW&S2 SMOALA
ROBINETE
TUBURI DE FIER, TUCI SI PLUMB
01 LtlllLL
PKXTtlU
Latrine st Ncargerl cu accesoriile lor
CAPACE PENTRU H&SN&LE SGHIABURI
GRI LAJ E
bobne fontani
PILAŞTRI
CANDELABRE
umîKmm
DE
COBOHIRE
f gi m
PENTRU AŞEZAT LA FONTINI
ETAGERE
Rnnci dc gnidina sl mese. Furnituri. Instnlntlunf complecte de
Rai si Conducte de apa
Cu stima, KEILHAUcR
729	Strada Isvoru No. 50
URMĂTOARELE PAEPARTECOMPUSE DE:
VARMOSTirL DIMITRIE G. GHERMAN
BUZEU
Se găsesc In Bucureşti numai la d. Marin lonescu frizer. Hotel Union, str. Academiei.
Apa dentifrice
are proprietatea de a Întări gingiile, face să dispi a roşiaţa ginurilor şt sângera-rea lor întreţine curăţenia şi face să disp ră piatra şi mirosul gurei; asemenea se reco i andă ca gargara pentru durerle de gât, angina şi inflamaţiu-nile gurel. — Sticla costa un led.
Pomăda dc Chinina Împiedică căderea părului şi T face să crească. — Borcan u 3 lei.
Pomăda Heliotrop (F.ss. boquct) ltorcanu t leu
Prafuri albe ai ro«i pentru dinţi
Ara proprietatea de a Întări gingiile şi face să strălucească şi să albească dinţii. — Cutia 50 bani, t led, 2 şi 2,50
Apa d e Chinina curată şi Impedicâ căderea părului. — Flaconu 1 şi 5b bani.
Pudra Virginie
Nu conţine nici o substanţă vătămătoare pentru faţa şi dadturâ, adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recorttoare. Albeşte şi Înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei.
Pnstu pentru dinţi are proprietara a albi şi a reda luciul Imalţului dinţilor. — Cutia 2 lei.
SING.R» M'DtllE DE AUR
PENTRU
ARTICOLE DE PANSAMENT^
bin parlea M. 8. Imparateasi Augusta ; acordata la exposilia generala ger- I mana de hygiena d .1 berlin 1883.
Distlnctlunl:
esposilia Internaţionala farmaceutica din ViENA i88> ' medalie de aur
TURIN 18841 medalie de aur
FABRICA Dt ARTICOLE l)E
iÂiTiviAnm &-
HOHENEEBE (BOEMIA)
FABRICE	CEA IVI Al MARE FABRICA SPECIALA	FABRICE
in	CU BURI	in
HEIDENHEIM	Se recomanda ca cea mai buna si mai eftina	PARIS
si	sorginte de procurat	Si
CIIEMN1TZ		PAV1A
Precum si alte articole de aceiaşi ramura
CALITATE SUPERIOARA SI PRECIURILE CELE MAI EFTINE
INALB1RE PROPRIE Sl C1RDERIE IIE BUMBAC (BRIPVS-WATTU
Patenta pentru ustro-Ung>>ria pentru scama de lemn dupe Doctorul Walcher din Tubingen, Vata de lemn si Bandage-Rygia
SINGURA VENZARE AL CATGUTULUI RESORBITANT
Marca Wiesner pentru Austro-Ungaria, România, Bulgaria si Orient PRETURI CURENTE, AFIŞE, MOSTRE SE TRIMIT GR ATIS si FR ANCO REPRESENTAHTII GENERALI S! DEP0SIT PENTRU ROM/N A $1 BULGARIA
RYSER & BRATEANU
Calea Moşilor No. 29. — Bucureşti.
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
CRAVATE IN ROMANIA
FONDATA IN ANUL 1870
No. 20. - Strada Şelari. - No. 20
MmSOimiNMIttVATEGM
DE DIFERITE STOFE NEGRE Sl FECIE
Asemenea se primesc comande cu bucata şi cu duzina dispuind tot d’auna de fasoanele cele mal nuoî.
Preeiuri foarte moderate.
690	FIRATELLYIOSEPH.
DE L ABBAYE DE FECAMP (FRANCE,
ESCELINTA, TONICĂ, DIGRBTrVÎ f?I APIfRlTIVĂ CKĂ MaT BUNĂ DiN TOTK LICORILE
A os oerr todăuna In josnlfi tUcărel atlete, eticheta pătrată purUadu aemoitura dlrectorclui generale.
Advarau hcore Henedcciina ne alU la tdte persanele urmăiOrv cari a'ai angajată pe aurteu a nu vinde nici DA contrafacere.
A. Fialkowsky— G. si D. Tanasescti fraţi Conslantinescu— D. Marinescu Bragadli —X. ioa-uld et Comp. — Carol Gersabek.
m
X
RECOMANDAM
LEGATORIA DE CÂRTI
Mo
STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DlHTfi'O ZI ^ BUCUREŞTI	A
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le- V gatorie, Papeiarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si îiniatura mecanica cu pre -ciurile cele mai moderate.

X
Col. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
A LA VILLE DEVIENNE
vis-ă-vis de Lib. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru IeRinatate ei «nuditate următoarele noutăţi:
Rutine pentru Doamne ai Domni.
Feţe de masa, şervete ei prosoape de pânza.

Olanda veritab. de Belgia ei Kumburg.
Madapolam lrantzuzesc de toate calitatiie ei lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi deDame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după nteteimil profesorului Dr. ti. Jueger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Marc asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trounonri complecte pentru Edentat], Layette* eiTrouNoari pentrn copii. Troneouri pentru pensionate, otelnrl ni restaurantul-!.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut UATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRUUS OIU-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec
Doua -deci de arini de isblnda mărtu-»
resc de efficaciutea acestui puternici derivaţi!1, recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea rapede a bblelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Gât, grippei, durerilor,! rhumatismelor, lumbago (durerilor j de şele),etc.— PARIS, 31, Rue de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, In tbte pharmaciele. ]
A viciffe ntimeh> tul WLINBi, «MMM
nC A QCN n RT la Sf Gheorghe Ut ttntnuftl 1890 înainte, moşia Pietrişu din districtul Vlasca, plasa Marginea.
Amalorii să seadre-eze Strada Diacone-selor, 4.	I. IV. Alexandrecu.
Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
Bucureşti.—Calea. Văcăreşti IVo. 102—Bucureşti
Se însărcinează cu construcţiunl de turbine şi mori cu preţuri mal redusedecăt acele dmViena şi Pesta.
Preotul
Unei mori cu	1 piatră	de	36	lei	1900
»	»	»	1	»	»	46	»	2100
»	»	»	2	pietre	»	36	»	3600
»	»	»	2	pietre	»	42	»	3800
Esecuteazâ repede or-ce lucru de urnfitorie sau mecanică; precum: olane simple şi ornate.
Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc.
Mare deposit de ffrinzi de fer, raiuri pentru vagoane, Deacauviie, teve de tuci. Mare asortmientde pietre de ţnoara. La Ferte-sous jouars
DOCTORII SALTER
MEDIC ŞI CHIRURG
De la Facultatea dc medicina din Viena
Specialist In boulele Sj pliililice pe care le trateaza înlr’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiunidela71/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Fortun* IVo. 4, lângă Spiţeria de la Biserica u Sânţi.	664
sx


i
©
X
mx
SĂPUN VENUS
SI
SĂPUN DE FLOAREA SOARELUI
DE DOCTORUL POPP
din Floarea Soara sunt actualmente Săpunurile de toaleta la moda ale Damelor din cercurile cele mal Inade ei întrec prin fineţa lor cele rnaî bune săpunuri de toaleta esistente
I. G. POPP
Fnrnisor al Curtei 1. hi It Vioca I, Rugit erstrasse \o. ‘i
& 6SES AHUSBSS S&PH1!UEI ÎP©P!P
9e găseste de venzare la F. tV. Zumer, loan Tzelsu, Drogue-ria Urtts, Gustav Rils, A. Yarlanescu si ta Magasinul de Par-ţumerie „Stella."
X
X
©
X
:xmx:
x
xm
.Ol
L
vy mmmmm
de wmm
e PENT'dE C9NSTRCCTIÎ &I DE FOC*
X
Calea Grivitzei, No. 153
^^nga Gara de Nord, Staţiunea Tramvaiului
, COMPTUARU
^Strada Sf. Ioan-nou, No. 1 X	BUCUREŞTI	6S
FABRICA UE PARCHETE MIS1V
BUCHER a DURRER
Bucureşti, Strada Berzei No. 69
SPECIALITATE IN PARCHETE
PARCHETE SISTEM AMERICAN SI PARCHETE IN TABLE
PRIMIREA DE FURHiSAP.Et Sl AŞEZAREA
VINDEREA
DE SOftNOUSI DE STEJAR
uscat artificial
PENTRU
TEMPLARI, SCULPTORI Sl SCARARIE, ETC.
"12
Tipografia Ziarului,, Eiopoa*
Tipărit cu cerneala Ch ^orUleiu We Parls
www.dacoromanica.ro

Griraut responsabil, G. Ceorgesou.