ANULvni No. 71S
A DOUA EDITIUNE
MM
MERCUR1 13 (25) APR1UE 1888.
NUMERUL i:; ium NUMERUL
ABOXAMEVTI'LE
ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc
TOT-D'A-UNA ÎNAINTE
In Bncnwsci: La casa Administraţiunel. In Tara : Prin mandat* poştale.
Pentru i an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. in strrinetatr ; La toate oiticlele poştale din Uniune, prin mandate poştale
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢIUNEA
\o. 3,—Platza Episcopiei,--No. 3
NUMERUL Di BAM NUMERUL AX1XC1 URILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris Agrare Ha vas, Place de lo liourţc. S Anunciurl pe pa«. IV, linia 30 hani; anunctnri ai reclame pe pag, III, 2 lei linia. i.A pvuis; segasestejurnalul cu <•» cent. minierul, la Kioscul din Bulevardul SL <ier-
main. No. S I.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINISTRA ŢI UN EA
\o. 3.—Piatzn Episcopiei.—Xo. 3.
________________________________
CESTIIAEV TERNILOR
RISIPIREA COLECTIAITATEI
COMUNICATUL GUVERNULUI
ASUPRA
RESCOALEI ŢĂRANILOR
ILUZIUNI COLECTIVISTE
CONFERINŢA D-LUIPEUCESCU

Când auzi zicându-se, nu că sunt unii din ţărani care n’au păment, dar că ţăranii în genere sunt lipsiţi de păment, te întrebi cu drept cuvent ce s’au făcut cele trei milioane şi mai bine de pogoane date sătenilor la 1861 şi cele trei milioane pe care le aveau moşnenii la aceiaşi epocă? — S'a concentrat în câi-va proprietatea pământului în ţara noas tră şi micii proprietari au fost ecs-propriaţi de proprietarii mari ca în Anglia, ori populaţia a crescut la ţară atât de mult şi de repede,în cât cele şase milioane de pogoane au fost aşa de parcelate, în cât proprietatea ţăranilor să fi devenit cu totul improprie pentru ori ce cultură serioasă ?
Nimic din toate astea nu s’a întâmplat. Prin vânzare nici un pogon din proprietatea ţărănească creată prin legea rurală de la 1861 n’a putut să treacă în mâini streine,şi prin usurpare cantitatea nu poate să fie de cât neglijabilă. Pe de altă parte proprietatea mare departe de a se concentra s’a divisat, şi mai nu este ecsemplu de cumpărători făcute de proprietarii mari de la proprietarii moşneni. Procesele de revendicare chiar,câte au fost şi sunt în vremile din urmă, între proprietarii mari şi moşnenii sunt foarte rari, nu cred să fie trei de fie care judeţ,şi aproape toate au o cauză anterioară stârei de lucruri creată prin împroprietărirea clăcaşilor şi punerea în aplicare a nouei condice civile. Popula-ţiunea de asemenea n’a crescut în chip considerabil, mai cu seamă la ţară şi dacă trebue să credem re-sultatele statistice din urmă, populaţia rurală a scăzut în vre-o zece judeţe şi a crescut foarte puţin în cele-l’alte.
O cercetare serioasă ar dovedi in chip neîndoios că din proprietatea mică de amândouă categoriile n’a trecut la proprietatea mare ori mijlocie nici o parte apreciabilă şi că parcelarea nu este aşa de înaintată cum ne-am puteaînehipui, căci parcelarea prin succesiune duce la concentrare prin căsătorie, când sporul populaţiunei nu este considerabil. In acest caz ajungem nu la fracţionarea proprietâţei între mal mulţ', ci la înmulţirea numărului cotelor funciare, la impetecarea fondului unui aceluiaşi proprietar, fapt regretabil şistricăcios agricultureî,dar de o natură cu totul diferită. Creşterea populaţiunei,—de altmintrelea foarte contestabilă, când vedem că în anul 1875 escedentul dintre morţi şi născuţi este inferior cu opt mii aceluia din 1865, — nu poate fi un argument în sprijinul acelora care susţin progresul considerabil al parcelarei şi din cauza următoare ; De la 1380 încoace s’au improprietârit cinci-zeci de mii de Însurăţei şi s’a
vendut din moşiile Statului aproape la două zeci de mii de săteni. Avem dar şoapte zeci de mii de proprietari noi. Sporul populaţiunei noastre rurale de la 61 şi până astâ-zl nu poate să fie mal mare, chiar pentru cei mal optimişti, de o jumătate de milion de suflete, adică ceva mal mult de cât o sută de mii de capi de familie, din care şeopte-zeci de mii au obţinut păment de la stat. EI bine, se poate susţine că pentru un spor de trei zeci ori patru zeci de mii de noul capi de familie, proprietatea ţărănească s’a parcelat aşa de mult în cât să nu aducă ţăranilor de cât nevoi şi miseria? Negreşit câ nu.
Starea de lucruri creatâ prin împroprietărirea clăcaşilor este aşa dar, cu puţine modificări, aceiaşi, şi nu în schimbarea el putem deci găsi cauza mizerii sătenilor. Fi-va ea în însăşi legea rurală şi în special în puţinătatea pământului dat sătenilor prin acea lege ? Şi plângerile lor câ le lipseşte pământ de muncă şi de păşunare şi că prin asta sunt cu totul la voia proprietarului şi arendaşului să fie aşa de adevărate, aşa de reale, încât starea lor să nu să poată îmbunătăţi decât cu preţul unui atentat la proprietate ? Cu alte cuvipte este adevărat câ proprietatea mare este pricina sărăcii ţăranului; este adevărat câ în realitate pământul pe care cei mai mulţ5 dintre săteni îl au, nu poate să-I hrănească ori care ar fi condiţiile de cultură, de organisaţie administrativă şi judiciară, şi de credit în cares’&r găsi?—In acest caz numai, proprietatea mare ar putea 11 făcută respunzâtoare de reaoa lor stare, în acest caz numa5, am avea o cestiune agrară. Alt-fel vom avea negreşit o cestiune a ţăranilor, dar nu o cestiune de pământ, or care ar fi aparenţele sub care ea s’ar presenta.
Această cestiune o voi trata mâine.
Lin conservator
TE LE GR AM E
AGENŢIA IIAVAS
Berlin, 23 Aprilie.
împăratul a primit la 4 ore seara pe prinţul de Bismark.
La amiazl împăratul a părăsit palul pentru puţin timp; dupe aceea starea puterilor sale sporind, ’l-a revenit pofta de mâncare.
I*nris, 23 Aprilie.
Camera. — D. de Martinprey, blamează numirea unul ci - îl ca ministrude resboifl.
Dupe respunsurile d-ior Floq’iet şi de Freycinet, Camera adoptă prin 377 voturi contra 175, o ordine de zi care exprimă încrederea sa în emrgia ministrului de res-boid şi convingerea că el va şti se asigure apărarea naţională şi să menţină disciplina militară.
Insbruk, 23 Aprilie.
împăratul a sosit la 11 ore şi jumătate. El s’a du3 direct la Castel. Mulţimea l’a aclamat pretutindeni la trecerea sa.
Oraşul este pavosaat.
Insbruk, 23 Aprilie.
Regina Engliterel a sosit la 2 ore seara. Ea a fost primită la gară de către împărat. întrevederea a fost foarte cordiala.
împăratul a condus In urmă pe Re_ina Victoria în apartamentele găreî decorate Intr'un chip splendid. Aci ca luă unprînz dinatorifl ce i se pregătise.
Insbruk, 23 Aprilie.
Regina Engliterel a plecat dupe o şedere de cinci sferturi de ceas. Ea a luat congediul cel mai cordial de la împărat, care o conduse până la cupeul săfl.
împăratul a stai la gară până la plecarea trenului, şi se întoarse în urmă la Castel, în mijlocul aclamaţiuailor mul-ţimel.
Belgrad, 23 Aprilie.
In şedinţa de erl, s'a dat citire în Scup-cinâ unu! proect al guvernului privitor la reorganisarea militară.
In şedinţa de azi, dupe o scurtă discu-ţiune generală, acest proect a fost adop-
tat asupra propunere! preşedintelui co-misinnel militare, fără ca să se fl procedat la d scuţiunea pe articole.
Afl votat contra: Oposi^ia liberalăşivr o 20 de radicali.
Sofia, 23 Aprilie.
Dupe amiază, asupra cererel maiorului l'opolf, avocaţii s’aft însărcinat din noO cu apărarea.
CORESPONDENTA I»E EST Paris, 23 Aprilie.
0 ruptură desăvârşită s’a produs între cele două partide ale ligel patrioţilor.
Propunerea prin care domnul Derouiede se numeşte preşedintele onorific a fost respinsă cu 31 voturi contra 18.
Minoritatea a hotărât de a alcătui noua ligă aşezată pe alte baze.
Berlin, 23 Aprilie.
împăratul a petrecut mal bine noaptea; frigurile afl scăzut, căldura 38.05; 104 pul-saţiun! şl 28 resuflărl tntr'o miuulâ; scurgere nu mal e.
Medicii leiafl nădejdea ci împăratul va trece peste criză. D-rii Leyden şi Krause, părăsind castelul afl spus la mulţime că împăratul merge ceva mal bine.
Erl după amiaz', o damă culegea printre oameni buchetele mici de micşunele, le a împreunat tntr’ua buchet mare şi l’a trimis împăratului. Suveranul a (ost foarte mişcai de lucrul acesta şi a scris pe un petic de hârtie că împărăteasa vrea să vază pe damă în pricină, care a şi fost primită de către Suverană cu lacrămî în ochi.
Cu toate silinţele ce 'şi dafl organele colectiviste a face pe lume să creada în dinţa partidului lor şi cu toate alergăturile unora din căpeteniile lor, pentru a strînge rindu-rile Îmbuibaţilor apucaţi acum de streche, nu mal încape nici o îndoiala, că risipirea cetelor este un fapt invederat.
Tot ce isbutiseră să înjghebeze, a fost un fel de comitet, pe care cu ostentaţiune şi caracterele tipografice cele mal esagerate le aQ publicat în foile care, pentru câte-va săp-tamân', aQ supravieţuit taiere! fondurilor secrete, având mal multa ruşine de cât «L’E-toile Roumaine» şi «Liberalul» din Iaşi, ce n’aO voit să triiascâ, nici mlcar o zi, fara a-jutorul fondu ilor secrete 1
Dar, chiar acest comitet nu e de cât ceva cu totul fictiv. Ins»şl persoana pe care aQ pus’o în fruntea acelui comitet înaintea chiar a d-lul loan Brstianu, voim să vorbim de prinţul D. Ghica, refusa să faca parte din acel comitet.
Prinţul Ghica a declarat, ca priveşte ca o insulta d'a fi pus tn împrejurările de faţa, într'un asemenea comitet.
D-sa e de părere ca datoria orî-carut Român este să caute să potolească urele de partid şi prin urmare declara, sus şi tare, ca nu vrea să faca parte dintr'un comitet care n’are alt scop de cât d’a aţîţa şi mat mult pasiunile politice.
Asemenea d. Tache Giani refuză să faca parte din acel comitet, pentru motivele ce Ie-a aratat prin presa.
Mat aflam ca d. Vasile Gheorghian, personalitatea cea ma cu vaza printre colectiviştii din Iaşi, a spus ca nu 'şl va mat pune candidatura la alegerile viitoare în Iaşt, ci se va ţine departe de luptele politice, până ce colectivitatea se va mal curaţi.
In asemenea condiţiunt ne prindem ca peste o Jună comitetul colectivist nu se va mat compune de cât din Statescu şi Radu Mihaifl.
D. Statescu fiind azi milionar, iar d-nul Radu MihaiQ fiind silit mal mult de cât ori când a ’şt urma meseria de ceasornicar, oricine 'şl poate închipui ce armonie va fi In a-cel comitet de dou', în care fie care membru se va vedea ameninţat de cel-alt.
COMUNICATUL GUVERNULUI
ASUPRA
RESCOALII TERA.NIL0R
Ziarul «Lupta» din 9 curent a anunţat că s'a resculat sătenii din consuna Stu-dina, judeţul Romanaţl. Această informa-ţiune nu e.-te fundată, de oare-ce d. prefect respectiv comunică ministerului câ mergând In localitate a găsit linişte per* fectă.
Situaliunca pe zilele de IO $1 11 Aprilie
In judeţul Ilfov liniştea a devenit generală şi satele care rămăsese cele din urmă în mişcare afl reintrat toate in ordine. Ast-fel comandantul detaşamentului din Vidra a vtsitat erl comunele Jilava, Sin-tesci, Cretcşti, Berceni, Dobreni, Heresci, Câmpurile, Obedeni şi Prundu şi pretutindeni a constatat câ sătenii eşise de 2 zile la munca câmpului. Un singur sat In tot judeţul mal este Încă tn fierbere: tn comuna Târiccni, plasa Olteniţa, pe dată dupe plecarea trupelor, ţăranii s’afl resculat din noO, au alungat pe primar şi afl Închis primăria cu lacăte. Nici un fel tnsă de violenţă nu s’a comis. La ora presintă ordinea cată să fie restabilită.
Irt judeţul Dâtnboviţa nu s’aA petrecut neorMdueTTde cât tn comunele G&eşti şi Bâduleşti. In Gâeştl mărginaşii s’afl pre-sintat tn ceată armată la sub-prefectură, pentru a pune tn libertate pe un răsvrâ-titor numit Manole Fusea, ce se găsea a-restat; dorobanţii locali îndată ce afl a-restal pe câpeteniele care '1 aţâţa, ceata s’a risipit imediat. Nici o rănire safl accident de semnalat. La Bâduleşti însă, compania căpitanului Tetrat a fost silită să dea focuri, dupe somaţiunile legale, pentru a scapa cu viaţă pe primar şi pe notar, care afl fost grav maltrataţi. Capul răsvrâtilorilor, un fost călăraş, a căzut tn această încâerare. De Îndată cel revoltaţi safl supus şi afl denunţat pe cel care ’I răsculase. In comuna Pollogii nu s’afl adeverit turburârile care fusese semnalate, şi autorităţile civile şi miliLare anunţă câ tn tot restul judeţului liniştea e deplină.
In judeţul Buzăfl se semnalase oare-care agitaţiuae tn comuna Pogoanele; un raport sosit în seara de 11 curent, comunică că nu s’a Întâmplat nici o desordine şi câ mica garnisonâ militară care se lasă acolo o necesară numai în vederea bâlciului care va avea loc.
Tot restul judeţului, dupe raportul par-cheLulul, este în cea mal deplină linişte.
In judeţul Râmnicu-Sărat ordinea care fusese tulburată în comuna Mâicâneşti, unde sătenii maltratase pe ajutorul de primar şi un consilier, a fost lesne restabilită.
Tot restul judeţului în linişte deplină.
la judeţul Muscel administraţia dăduse alarma pentru comuna Micesct, unde însă nu s'a constatat nici o turburare.
Prefectura a luat aspre măsuri în contra primarului local, care neliniştise, pentru o cearLâ a sa privată, opiniunea publică.
In judeţul Ialomiţa toate punctele din pregiurul Urzicenilor şi de pe linia drumului de fier safl găsit în linişte; ast-fel ordinea domneşte in comunele Obiiesci, Lohliu, Dâlga, Sârulesct şi Paicu. In Obiiesci s’au arestat încă de acum 2 zile câ-peleniele care agitase acea regiune şi de atunci sătenii afl eşit la muncă. In comu-nee Iazu-Jtlavele şi Buesci, obştea locuitorilor s'a agitat, cerând destituirea primarului ; cum nici o răsvrâlire nu s’a semnalat, prefectul a ordonat de îndată o anchetă spre a da dreptaLe ţăranilor, dacă plângerile lor sunt juste. Instr’un singur punct forţa armată a trebuit să facă un act de rigoare : tn seara de Duminecă, la Miloşescl, cete răsvratile s’afl năpustit a-supra arendaşului, preotului şi primarului, proferând strigăte de moarte; jn detaşament din regimentul 23 dorobanţi, ne-pulând restabili ord’nea, a întrebuinţat arma. Un resculat a căzut, iar câţl-va din cel-l’alţt afl putut fl arestaţi, chiar asupra faptului.
Pe ziua de 11 însă, colonelul Lahovari raportează câ liniştea e complectă de la un cap la ccl-l'alt al judeţului, şi că a şi început mişcarea de desconcentrare a dorobanţilor.
In tot restul ţărel linişte deplină.
ILUSIUNI COLECTIVISTE
Ţăranii erau răsculaţi, autorităţile silite a recurge la mijloace e-nergiee de represiune pentru restabilirea ordine!; toată lumea era îngrijită de consecinţele acestor răscoale şi nimeni nu se mai gândia la colectivişti.
Acest moment îl pândiau foile colectiviste pentru a scoate iarăşi la lumină, cel puţin în coloanele lor, pe «ilustrul cetâţian» care de la 14 Martie căuta se se facă nevăzut, şi
pentru a reabilita pe toţi mişeii, în-cepend de la asasinul preşedinte al Camerei care huiduit în parlament nici nu mal cutezase se se sue la fotoliul presidenţial şi sfârşind cu Radu Mihai u, hoţul de ceasoarnice.
Vroiau să dovediască foile colectiviste câ «eroii legendari» din cei 12 ani de hoţii, asasinate şi afaceri scandaloase trâesc încă, ba ce este mai mult, că nădăjduiesc să se reabiliteze în faţa ţârii.
Atâta îndrâsnială venind de la a-cei cari din punga ţării ’şi făcuseră caseta lor particulară, nu ne surprinde de loc.
Vorba este a se şti pe ce’şi întemeiază ei această credinţă.
Pe nemulţumirile manifestate de ţărani în cursul ultimei săptămâni ?
Dar acum liniştea domneşte a-proape pretutindeni, căci ţeranii au văzut, au simţit, câ toate cauzele nemulţumirilor lor sunt datorite tocmai administraţiei necinstite a colectiviştilor. Ţăranii au înţeles câ vremea vînzătorilor de vorbe late a trecut, şi câ o îndreptare a răului de care suferă, o soartă mai bună şi mal demnă de dînşii n’o pot aştepta de cât de la nişte bărbaţi oneşti şi luminaţ’, pe care 'i întâlnesc în cabinetul actual, de la aceia în fine care au luptat ca să răstoarne regimul jafurilor şi asasinatelor.
Ţăranii au înţeles că Radu Mihai, Mdican şi Anghelescu au furat ţara şi că Ion Brâtianu i-a adus în sapă de lemn. De aceia ţeranii s’au potolit şi odată cu producerea acestui salutariu revirement, a dispărut şi ocasiunea pentru colectivişti de a spera ceva.
lndrlsni-vor să mai ridice capul, se-şî mai arate urechile ?
Se poftească, dacă voesc să le scoatem la lumină din nou tot ce au făcut şi cugetau încă se facă.
Ruşinoasele traficuri cu drumurile de fier, cu răscumpărarea linii Gernavoda-Gonstanţa, plătită de ţară cu 16 milioane ca se aibe un venit de 375 lei; Convenţia consulară ; o-buzele din timpul resboiului, sunt proaspete, proaspete de tot şi ţara nu le va uita;
Să poftească să ridice capul, să-şi arate numai urechile colectivişti şi le vom istorisi din nou hoţiele cu milionul «ilustrului bărbat» hoţiele Maicanilor, ale Angheleştilor şi ale pungaşului de ceasoarnice ;
Se îndrâsniască numai gheşeftarii cu apa de aur a lui Andronic să ceară ţării reabilitarea, şi le vom a-răta ce li se cuvine şi ce trebuie să aştepte.
Numeroasele destăinuiri făcute de d. Pană PencovicI, în scrisorile sale; hoţiele de la Domenii; câpâtuielele din fondurile secrete, cari ati slujit lui Radu Mihai să ’şi ridice palate la Costeşli şi tovarăşilor lui se’şi a-sigure rente viagere destul de rotunde, sunt semne dovedite de rănile adânci lăsate de colectivişti pe trupul ţării.
Să poftească colectiviştii se vie in alegeri, şi le vom arăta câ forţa de cohesiune care a unit grupurile o-posiţiunei e acum mai tare ca tot-
d’a-una.
Poate se esiste oare cari deosebiri de vederi în cestiunile de detaliu între grupul domnului Dim. Brâtianu şi partidul nostru liberal-conser-vator, însă cestiunea de principiu, adică aceia a îndepărtării pentru multă vreme, dacă nu pentru tot-d’a-una, a colectivităţii de la cârmă, ne-a întrunit pe toţi la o l’altâ şine va ţinea şi de acum înainte strâns, foarte strâns uniţi.
www.dacoromanica.ro
£
EPOCA - 13 APRILTE
Şi cea-ce formează cu deosebire forţa noastră e tocmai faptul că nu pofta de căpătuelî, nu apetiturile puterii au raliat pe bărbaţii din diversele grupuri ale oposiţiunei-unite.
O singură ţintă urmăresc cu toţi; o singură grije ne-a strîns la un loc.
La strigătul de «Săriţi hoţi» toate grupurile de oposiţiune, lntr’un singur gănd, au alergat şi au luptat pentru derîmarea colectivităţii.
«Săriţi hoţi» va fi semnalul la care vor răspunde şi de acum înainte bărbaţi oneşti şi luminaţi din or-ce partid ar fi, la prima încercare de reabilitare a colectiviştilor.
Încercarea de ofensivă din partea lor, nu numai că nu va face rău, dar chiar ne va fi utilă.
In faţa vrăjmaşului comun , în faţa celor ce au ruinat ţara, semnalul de 'Săriţi hoţi» ne va găsi pe toţi la un loc.
DINTR'O ZI INTR’ALTA
ATENEUL ROMAN
IMBUNATATIREA SOARTEI ŢĂRANILOR
Conferinţa d-lui G. Peucescu
Domnilor, împrejurările din zilele din urmă afl dat conferinţei mele o ac tualitate stranie. Cestiunea ţăranilor nu este nouă. Ea durează de mult. So luţiunea et a fost Întârziată, flind-că studiul el nu a fost complect. Cestiunea este grea. De acea trebue se ne des-brăcăm de or ce punct de vedere, şi se observăm această cestiune pe toate feţele el; singurul mijloc care ne ar duce la o cunoştinţă complectă, şi care prin urmare ne ar da mijloacele sigure de remediu.
Intrând lntr’un sat, vedem o privelişte tristă. Satul Întreg e In o desordine complectă. Casele, când nu sunt bor-dee, sunt mici şi construite cât se poate de refl. Strade nu sunt mal de loc, câcl nimeni nu ia grijă pentru aceasta. Or-cine aşează casa safl bordeiul său unde vrea, aşa că drumurile se reduc aproape la nişte strimte potecuţe.
Grădini de plantaţiunl nu există de loc şi In locul lor ciulini omoară prin creştearea lor, până şi ultimul simţ a! frumosului care mal există In ţăran. Păşunele foarte proaste şi vitele degenerate. Biserica părăsită şi afară de câte-va babe, nimeni nu mai vorbeşte în sate, de păcat.
Şcoala e aproape necunoscută. In schimb Insă cârciuma plină In zilele de sărbători şi frecuentată merefl In zilele de lucru.
Franţa este ţara care este cea mal Înapoiată In privinţa mărimei oamenilor. In adevăr media mijlocie a oamenilor este cea mal mică In Franţa El bine, d-lor, ţara noastră este mai jos de cât lnsă-şl Franţa. Din diferitele rapoarte medicale resultă că ţara noastră are mal multă trebuinţă de spitale de cât de şcoli. Medicul In adevăr vede numai partea rea a lucrului, dar vede aşa cum este.
In faţa acestor lucruri, ne întrebăm cu toţi, ce este de făcut? Soarta ţăranilor este rea. Trebue imbunâtăţită; dar cum ?
In aceasta privinţă un inteligent scriitor politic al ţărel noastre, d-nul G. Panu a dat un mijloc de soluţiune care dupe d-sa este cel mal bun — Acest mijloc este venitul rentei. — Dupe ce d-sa arată că In ţara noastră este o cestiune agrară, iată ce zice d sa despre proprietatea pământului şi valoarea sa :
Fie care proprietate are două valori, una pe care ’i o dă proprietarul prin îmbunătăţirile ce le face pe ea, ca instrumente de muncă, magazii, case şi altele, a doua valoare este aceia, pe care o dă proprietâţel societatea, prin faptul că această proprietate este pusă In un mediu de desvoltare. Aşa de pildă o moşie de 100,000 lei aduce ca venit 6000 lei pe an.
Aceşti 5000 lei se Împart In două părţi: o parte de 1000 lei care este venitul produs de proprietar, prin Îmbunătăţirile sale, şi altă parte de 4000 lei venit dat proprietlţel de către societate. Din a-ceştl 5000 lei deci numai 1000 lei sunt aî proprietarului iar restul de 4000 lei sunt al societăţeî. Atunci urmează că : ce este al societăţeî să se Întoarcă socie-tăţel. Deci proprietarul din 5000 lei va rămâne cu 1000 lei, iar restul de 4000 lei '1 va Întoarce societăţeî sau Statului.
Acesta este venitul rentei expus de d. G. Panu.
Domnilor, această fdee este nepractici, nedreap*ă şi mal mult Încă produce tocmai un efect contrar de cel care
doreşte. Adică în 'o? dt a îmbunătăţi
soarta ţăranului ’l ruinează şi mal mult.
Este nepractică, fiind că luând pro-prietaru’ul 80 0/0 din venit, valoarea proprietâţel va scădea cu 80 0/0, aşa că o moşie de 100,000 lei nu se va mal vinde de cât cu 20,000 lei, şi atunci unde este folosul ?
Este ne dreaptă, fiind-că ea loveşte numai In proprietarii rurali. Domnilor, pământul este şi el o marfă ca toate cele alte lucruri. In adevăr Inchipuiţi-vă doi oameni cari afl flecare clte 100,000 lei. Unul cumpăra acţiunîadică o marfă, altul cumpără o moşie adică o altă marfă. Ce ar fi, dacă a doua zi statul ar veni şi ar zice celui din urmă : pro-pietatea ta de 100,000 lei de astă-zi Înainte nu va mai face de cât 20000 lei ? Lovind numai pe unul, aceasta măsură este nedreaptă.
Dar mai mult Încă, această măsură ruinează pe ţăran în loc să’l ridice. — In adevăr, ţăranul stă rău acum şi a-bia face faţă dărilor actuale; ce ar fi când fonciera s'ar ridica aşa de mult ? Ţăranul plătind mai mult, pierde, iar nu câştigă.
Domnilor, de cât-va timp se aduce merefl învinuire proprietăţei mari că ar aduce ruina ţăranului. Se cercetăm lucrul şi se vedem, aşa este ?—Se fie a-ceasta cauza sărăciei ţăranului ? Nu, domnilor,nu. Cauza este In alte lucruri şi iată anume care :
întâi este speculaţiunea. Proprietarul nu ia dela lucrător tot cea ce produc lucrătorul.Intre lucrător şi proprietar este speculaţiunea. Aceasta este care consumă cea mai mare parte din produsul ţăranului. Speculaţiunea desfiinţată,ţăranului îlvaremâne mult mai mult.
Dar aceasta nu se poate face, căci este un mijloc de existenţa a unul număr mare de oameni.
O alta cauză este caracterul ţăranului nostru, mândru şi risipitor. Ţăranul lucrează pentru plată, dar plata nu este nimic; el cere o altă îndatorire, el cere recunoştinţă. Ţăranul este risipitor. Munca Întreagă a săptămânel o consumă Duminica In cârciumă. Belşugul dintr’un an el nici odată nu’l păstrează.
Risipă şi nelngrijire peste tot.
O altă cauză este legislaţia noastră cea mult complicată. In adevăr, această legislaţie nici nu există pentru ţăran, el nu o cunoaşte de loc şi deci nu o a-plică nici odata.
Domnilor, aceasta’ml aduce aminte o gluma de spirit a răposatului Muno-lach6 Costache Epureanu. Suparat prea mult de interpelările ce ’i se făceafl In parlament asupra relei administraţii de la ţară, el presintă parlamentului un volum foarte gros de legi, care cuprin-dea toate legile privitoare la administraţie şi zise : cum voiţi ca să fie bună administraţia la ţară, când primarul care trebue să aplice aceste legi abia ştie să citiască ?
Domnilor, acestea sunt multiplele cause ale mizeriei ţăranului.
Îmbunătăţirile soartel lui este înlăturarea acestor cauze ; modificarea acestor legi. înainte de îmbunătăţirea soartel lor să’i îmbunătăţim pe el. Să ’I facem mal umani şi mai morali. A-ceasta este o cestiune de Întâietate.
Cu privinţa la cestiunea economică admit ideea de primogenitura a d-lul P. P. Carp cu următoarea modificare :
Toţi copii ţăranului Îndată ce se însor să fie Împământeniţi dânduli-se câte 10 pogoane de pământ, iar celui mai mic sâ’i rămâie proprietatea tatulul. Cu chipul acesta am avea la baza so-cietâţel române câte-va sute de mii de familii bine stabilite.
împământenirea sâ se facă pe moşiile statului, iar ce nu va ajunge, pe marile domenii ale proprietarilor, cumpărate de Stat. Lege propusă In cameră de d. A. Stolojan
Ţăranii Împământeniţi se aibă locuri hotărlte pentru pâşunare. Cu chipul acesta posiţia lor va fi indendentâ faţă de proprietar şi deci nu vor mal fi forţaţi să ’i angajeze munca lor alt-fel de cum le-ar conveni.
O 1NTEMPINARE
Unul din amicii noştri! din Giurgiu ne trimite următoarea epistolă :
Domnule Redactor,
Ziarul Telegraful In numărul său de la 8Aprilie curentla«Informaţiunl»atrage a-tenţiunea d lui Ministru de interne, asupra d-lul C. Dârâscu, directorul poliţiei din Giurgiu care, altă dată, zice Telegraful se numea Paplica, şi pentru că ar fi fost tnchis la puşcărie pentru hoţie ’şl-a schimbat numele. Că sunt cu desăvârşire neesacte arătările Telegrafului, o dove-deşteîndestul sentinţa Tribunalului Vlaşca No. 15 din 21 August 1886 care stabileşte că C. Dărăscu nu este T. Paplica cel ce se pretinde că ar fi fost la puşcărie; dar chiar daca s’ar admite că C. Dărăscu directorul ! poliţiei din Giu-giu este ce! care a stat ia
puşcărie, cum se face că tocmai acum dupe vtioue ani de serviciu ne Intre rupe t in In această funcţiune, d. Fundescu, fostul deputat al Colegiului III de Vlaşca şi delegatul Comitetului electoral Liberal-na-ţional din Giurgiu, care atunci distribuia slujbe pe la favoriţi, tn tot acest timp de nouă ani, nici odată n’a ridicat vocea sa tn această cestiune, şi astă-zl dupe căderea guvernului d-lul I. Brătianu, nu mal poate suferi pe puşcăriaşul, pe care însuşi ’l-a aşezat tn această funcţiune şi cu care atât amar de vreme a mâncat Împreună, ghivece la via lui Nenea Cana?
Nu vezi d-le Fundescu că ’ţl-al perdut sărita ! O se ajung! mal răfi.
Un giurgiu fean.
IN FOR MATIDNI
Ştirile care circulez azi prin oraş cu privire la rescoala ţăranilor spun că turburări ar li izbucnit în mai multe localităţi din judeţele Dîmboviţa şi Rîmnicul-Serat unde liniştea domnise până acum. Dupe aceste ştiri, chiar într’o comună din partea du sus a judeţului Romanaţi, a-nume la Strejăştî, ţăranii s’ar fi răsculat.
înregistrăm sub rezervă.
Ni s? afirmă că cele relatate de «Lupta» de la 9 Aprilie relativ la modul de procedare a dorobanţilor în comuna Văreşti sunt cu desăvârşire eronate
Adevărul e că căpitanul I. Petraru, comandantul comp. I, iar nu a 5 a diu reg. 5 lea dorobanţi, a sosit în Vâreşti Luni la orele 7 iar nu Duminecă, după cum anunţase Lupta.
Bulgari din localitate, înaintând asupra companiei cu sape şi ciomege, comandantul companiei i-a somat se se retragă, şi văzând oă ei nu se supun, a comandat focul.
E regretabil ca se se uzeze de termeni aşa de nepotriviţi ca aceia întrebuinţaţi în citatul articol când e vorba de militari care ’şi fac datoria ca numitul căpitan.
Informaţiile pe care sprijinim a-ceastă rectificare, provin din sor-ginta cea mai sigură şi demnă de credinţă.
—SHS—
Aseară la Capşa, mare prânz dat de d. Wlasof, secretar al legaţiunei Ruse cu ocasialogodnei sale cu Principesa de B&uffremont.
*-
O DECLARAŢIE
DEPESI TELEGRAFICE
CORESPODEXTA DE EST
Berlin, 23 Aprilie.
Deşi starea Împăratului mereu este gravă, totuşi cel d’aci păstrează nădejdea. Căldura 38.02.
Medicii afl dat voie bolaavulul de a se
cen 1 o
Paris, 23 Aprilie.
De erl încoace nici o manifestaţie n’a a-vut loc.
Viena, 23 Aprilie.
Camera deputaţilor continuă discuţiu-nea bugetului.
Petersburg, 23 Aprilie
După spusele lui «Novoie Vremia», prinţul Lobanov, ambasadorul din Viena, se va întoarce tn curând la postul-.
Yitna, 23 Aprilie.
Curtea de apel a confirmat testamentul repausatulul principe Wittgenstein făcut in folosul princesel Hoheulohe Schiflings-furst.
Berlin, 23 Aprilie^
Mareşalul Curţii, corniţele Radolinski şi corniţele Solms afl căpătat rangul şi titlul
de principi.
Paris, 23 Aprilie.
Fiind că ziarul «La Cocarde» a pus tn departamentul Iser candidatura generalului Boulanger, comitetul central bou-langist declară că afacerea priveşte numai pe directorul foael menţionate şi că s’a făcut împotriva voinţei generalului.
Pesta, 23 Aprilie.
«Budapester Corespondenz» anunţă din Belgrad că o criză ministerială va izbucni tn curănd. Skupştina votând legea cea nouă municipală s’a pus In contrazicere cu Coroana.
Se vorbeşte asemenea că Ministrul de finanţe vrea să Introducă un nod bir de consumaţie cea ce ar pricinui resbel economic cu Austro-Ungaria. Regele va trebui atunci să cheme la putere pe progresişti.
Sofla, 23 Aprilie.
Corespondentul lui «Neue Freie Presse» a avut o Întrevedere cud. Stambulofl’care i-a spus că criza de faţă poale să ţie Încă multă vreme, Insă că situaţia prinţului se Îmbunătăţeşte şi că în sfârşit el va fi sancţionat şi de către Europa.
Situaţia materială a ţării e bună; birurile se plătesc regulat. Măsurile luate împotriva maiorului Popovsunt aprobate de toţi. Dacă Popov n’ar fi ars cărţile şi hâr-liele, s’ar fi putut pune mâna pe alţi răfl făcător!.-
ÎNAINTĂRI IN ARMATA
S’afl Înaintat Ia gradul de colonel, tn arma infanteriei: Dd. Comâneanu Achil, Dumitrescu Grigore.
S’aO înaintat la graduljde locolenent-co-lonel, tn armata infanteriei: Dd. Lipan Gheorghe, latropolu Theoder, Tâtărăscu Nicolae, Anghelescu Alexandru.
S’afl înaintat la gradul de maior, Înarma infanteriei: Dd.Boerescu Constantin, Sta-matopulu Petre, Georgescu Andronic, Di-mitreacu Christea.
Sau înaintat la gradul de căpitan, In arma genifl : Dd. Deşliu Ion, Mihail Dimi-trie, Drăgotescu Dimitrie.
Sa Înaintat la gradul de căpitan, Înarma cavaleriei: D. Teodorescu George.
Sau Înaintat la gradul de căpitan, In arma infanteriei: Dd. Graure Theodor, Olânescu Niculae, Misirliu Constantin, Chiriţescu Constantin, Tarnoschi loan, Ilie Simion, Nicolăescu Ilie.
S’a înaintat la gradul de locotenent, în arma caveleriel: D. Adamescu Constantin.
S’au înaintat la gradul de locotent, în arma infanteriei: Dd. Petro viei Constantin, Theodoru Theodor, Gonstantinescu Fotino, Cireşeanu George, Magi Gheorghe Nicolae, Dimitrescu loan, Munleanu Nicolae, Stoiculescu Victor, Castriş Mateifi.
S’afl făcut următoarele înaintări la gradul de administrator clasa I: Dd. Ata-nasiu Petre, Bidescu Alexandru.
S’afl făcut următoarele înaintări la gradul de administrator clasa II: Drugescu Gheorghe, Arhip Vasile, Georgescu Cris-tea, Bâdulescu George, Câlugăreanu Ni-chită, Radulian Petre.
S’afl făcut următoarele numiri de funcţionari civili în administraţia centrală a resbelulul:
Sub-şeful de biurofl clasa II Niculescu Toma, din direcţiunea geniului, se numeşte în funcţiunea de sub-şef de biurofl clasai, la vacanţa ce este în aceiaşi direcţiune.
Registratorele- archivar Alexandrescu Dumitru, diu aceiaşi direcţiune, se numeşte în funcţiunea de sub-şef de biurofl clasa II, lăsată vacantă prin Înaintarea sub-şefulul de biurofl clasa II, Nicolescu Toma.
ÎNTÂMPLĂRILE ZILEI
Accident.—Un necunoscut, voind a intra erl în cafeneaua de la Hotel de France, a dat pe un gang, de unde a căzut Intr’o pimniţă spărgându’şl capul şi rânindu-se la faţă.
—x—
Flagrant delict.—Făcătorul de rele Ion Dumitru a fost prins de un sergent de strada pe când opera în odăile casil d-lul loniţă Erimescu din calea Raho-vel, unde intrase spărgând lacătul uşii,
Acest indiscret a fost condus la secţie şi de acolo poate la... Văcăreşti.
—x —
Noul prefect al judeţului Muşcel, d. Constantin P. Filiti a părăsit capitala azi dimineaţa ducendu-se se ia posesiune de postul seu.
Aflăm că d. ministru de interne, ţiind seama de reaoa impresiune ce a făcut mare! majorităţi a locuitorilor din judeţul R.-Sărat ştirea despre numirea ca prefect a d-luî Ion Urlăţeanu, a renunţat la această numire.
Azi d. G. Beldiman, prefectul de Ilfov pleacă din nou în judeţ începând excursiunea sa prin satul Afumaţi spre a risipi ultimele urme de desordineie trecute.
-■»-
D. Dimitrie A Lsurian a fost numit secretar general al ministeriu-lui Instrucţiunel publice şi al Cultelor.
-*»
Aflăm că d. Gr. Chrisenghi îşi va pune candidatura la col. II de deputaţi, din Ialomiţa.
Colectiviştii susţin candidatura d-lui Peridi.
D. Chrisenghi se află deja la Călăraşi unde va lua cuvântul într’o întrunire publică.
Isbânda d-lui Chrisenghi, ne pare sigură.
D. Iacob Negruzi profesor la Facultatea de drept diu Bucureşti a fost numit membru în Consiliul permanent de pe lângă miuisteriul Instrucţiune! publice.
Intrebuinţându-se oare-care mijloace pentru scăparea din puşcărie a primarului de la Herăstrâfl Băneasa, mal mulţi locuitori din acest sat printr’o petiţie adresată primului procuror, cer ca nu cum-va să se elibereze primarul abusiv, arătând şi motivele pentru a-ceasta.
Acest primar a făcut o şosea pe moşia Damaroaia proprietatea d-lui C. Stoicescu (Titine) unde a muncit oameni din toată comuna numai şi numai ca primarul să aibă favoarea unul om de Stat. Această şosea a fost făcută ex-slusiv pentru proprietatea d lui C. Stoicescu căci toate cele-l’alte locuri afl rămas In mocirlă.
Al doilea fapt pe care ’l denunţă săteni din Herăstrâfl e că primarul în cestiune ca epitrop al bisericel din câtunu Băneasa, n’a depus banii adunaţi din ofrande, ci ş’a făcut treburile cu dtnşii.
Sătenii In petiţiunea lor spun că afl Încă multe alte denunţări să facă primului procuror.
D. N. Râdulesou in numele obştei locuitorilor din comuna Dragodana-Cupăru plasa Gobia judeţul Dîmboviţa, ne scrie că acea comună este foarte liniştită şi că locuitorii ei nici că le-a trecut prin gând a se res-cula.
Dar ocupaţia militireaseă a satului a fost provocată de primarul Vâlcei şi alţi agenţi colectivişti, spre a’şi acoperi nelegiuirile cu cari au exploatat comuna şi pe săteni d’atîta amar de vreme. Pentru care locuitorii sunt destul de amărâţi şi au tot temeiul a se plânge, însă sunt hotârîţi a aştepta în linişte şi cu încredere îndreptarea făgăduită de noul guvern.
Pe lângă sumele ce am primit deja de la domnia sa, pentru victimele evenimentelor din 14 şi 15 Martie, doamna Sofia Ceaur Aslan ne trimite încă 185 lei adunaţi de la următoarele persoane : doamnele Maria Leon 15 lei, Pulcheria Co-dreanu 101., Adela Vidraşcu 40 1., Smărăndiţa Papadopulo 20 1., Sofia Penescu 20 1. şi Elena Mârzescu 20 lei, şi domnii Alexandru Livaditi 20 leî, şi Grigore Kogâlniceanu 401.
Totalul sumelor încasate până azi se urcă la 14956 lei.
Sunt aproape două săptămâni de când «Lupta» negreşit dintr’o atenţiune bine voitoare pentru subsemnatul, aducea ştirea despre numirea mea tn funcţia de director al prefecturel de Ilfov; cu toate ca informaţia era. Intru cât mă priveşte,neadevărata am lăsat’o nedesminţita.
Aseară alte două ziare din capitala Irtre cari «Voinţa» colectivistă cu necuviinţa ce’i e proprie, afirmă acelaşi fapt neadevărat.
Pentru ca, cu actualul director al prefecturel de Ilfov, d-nu Mihail Cireşeanu cum şi cu prea stimabila sa familie păstrez din copilărie legaturi de prietenie ce ’mi sunt foarte scumpe şi cari n’afl fost nici odată turburate, mă cred dator a < urma zizania ce se seamănă d'a surda Intre noi, declarând, o dată pentru tot d’a una că, nici prin gând nu 'mi a trecut a cere şi cu atât mat puţin aş fi dispus d'a primi, funcţia de director al prefecturei de Ilfov.
Milone Lugomlrescu.
Ni se semnalează următorul fapt pe care la rîndul nostru îl semnalăm d lui prefect al poliţiei capitalei.
Prin unele mahalale mai depărtate de centrul capitalei grupuri de bătăuşi d’ai fostei poliţii cutreerâ zioa ’n amiaza mare uliţele insul-lend şi bătând pe oamenii pe care dânşi îi bânuesc d’a fi luat parte la întrunirile ţinute de oposiţiunea-u-nită. Un asemenea grup condus de numiţi Ionică Niculae Fileea şi Ma-nole Bonea a atacat aseară pe la 6 ore şi jumătate, In dosul bisericel Tircbileşti, pe Nicolae Burduf şi ’l au bătut într’un mod aşa de crud în cât nenorocitul a trebuit se fie pus într’o căruţă şi transportat de urgenţă la spitalul Mavrogheni unde a ajuns aprospa expirând. E probabil că azi el a murit deja.
Comisariatul respectiv de poliţie a fost avizat îndată dar n’a luat nici o măsură. Azi dimineaţa pe la 8 ore Ionică Nicolae Fileea şi Manole Bonea încă liberi au fost văzuţi chiar pe teatrul isbândei lor d’aseară.
Sucursala din România a lui «Cor-respondance de l’Est» ne roagă a publica următoarea notă :
«Agenţia Havas» a împărţit abonaţilor săi o notiţă în care spune - că ea singură primeşte depeşi de la Corespomlenz-bureuu (Birofl telegrafic oficial din Viena), şi că acest birou nu primeşte nici o răspundere pentru depeşile publicate de sucursala din România a lui Corespon-dance <le l’JKst.
Aceste afirmaţiunl ne sunt cu totul indiferente; tnsâ nu voim să lăsăm fără răspuns însinuaţia că le am fi dat «supt nu mele» lui Corespondeuzbureau. Noi nu reprezintăm nici de cum acest biurofl, dar avem dreptul să reproducem depeşile sale oficiale care aparţin publicităţel. Drept vorbind, puteam să nu arătăm nici sorgintea; însă am crezut de cuviinţă să o facem, tot aşa precum numim tot-d’auna fie-care gazeta din Viena safl or care alta, din care scoatem vr’o ştire.
«Agenţia Havas» din Bucureşti poate să pretindă că ea singură e tn stare să c»pete depeşile lulCorrespondenzbureau; no! le vom da cu toate acestea abonaţilor noştri în aceiaş; vreme ba chiar mal curând de cât «Agenţia Havas». Intre serviciul el şi al nostru nu e altâ deosebire de cât câ «Agenţia Havas» dă numai cea ce stâ în Corresponden/.bureau pe câtă vreme noi, al’arâ de aceste depeşi, dăm încâ o cantitate de depeşi particulare ale noastre. Cei ce primesc depeşile amândoror servi-cielor pot lesne constata superioritatea serviciului nostru.
Joi la 14 Aprilie serepresintâ pen tru prima oara la Teatrul Naţional în beneficiu Calea Victoriei No. 352, comedie în 4 acte localisatâ, în care joacă o pleiadă de artişti distinşi, între care şi d. Anestin.
Mâine Mercuri 13 Aprilie la 8 1/2 ore seara d. N. Săulescu va ţine o oonferinţâ despre «Principiul Naţionalităţilor» la Ateneul Român.
www.dacoromamca.ro
EPOCA - 13 APRILIE
3
Retaeitî. -S'aO găsit pe strada Ştir-bei-Voda doa! copii retâciţî, unul de 4 ani, iar altul de 3.
—x—
Foc.—La casa din str. Cornetului 3, a isbucnit un foc, spriozându-se acoperişul. Graţie tnsă mesurilor grabnice luate, focul a fost stins imediat.
—x—
Bătut.—Individul Manole Bonea dm strada Teilor No. 153, a spart eri capul lui Burduf Nicolae, care a fost transportat la spitalul Mavrogheni.
DIN DISTRICTE
ARGESIU Noul prefect
Eri amicul nostru d. Daniil Kiriţescu, preşedintele comitetului oposiţiunei, zice «Luptătorul» din Piteşti, a fost chemat la Bucureşti de d. prim-ministru T. Rosetti, spre a’ttncredinţa postul de prefect al judeţului nostru. D-sa a fost numit, şi azi se Întoarce In mijlocul nostru.
Cetăţenii noştri, credem, faţă cu a-ceastă numire, vor respira liber şi 'şi vor exercita drepturile constituţionale dupe credinţa lor, iar samsarii de voturi şi conştiinţe, cari afl speculat pănă eri, vor pricepe că era lor s’a Îngropat.
Situaţia avea nevoe de experienţa şi tactul unui prefect ca d. Kiriţescu. Mulţumirile noastre d-lul ministru de alegerea făcută.
COVURLUIU
Calomnii colectiviste
«Voinţa Naţională», cu prilejul numi-rel d-lul G. Nicorescu In funcţiunea de avocat al Statului pe lângă curtea noastră de apel, zice «Posta» din Galaţi, zice că acest domn este acela care ca prim-preşedinte de tribunal, a fost destituit de guvernul trecut pentru incapacitate.
N'am luat cunoştinţa de această notiţa de cât astă-zl, de oare-ce n’avem cinstea să primim la redacţiune foaia lui jupân Nichi şi de aceea răspundem atât de târziii.
Prostituata minte şi calomniază tot o dată cu neruşinarea l recunoscută.
D. G. Nicorescu, toată lumea ştie a-ceasta, a ocupat cu foarte multa demnitate, timp de mai mulţi ani, funcţiunea de preşedinte de secţiune la tribunalul nostru, tot-d'auna a dat dovezi că este un judecător priceput şi eminamente drept şi independent In aprecierile sale, dar tocmai din pricina acestei independenţe a caracterului săh şi a purtărei sale ireproşabile ca magistrat, veninosul Statescu, dupe intrigile şi plrele u-nul Sărăţeanu şi Toneanu, l’a permutat în aceaşi calitate la Huşi, unde n'a voit să se ducă şi a demisionat din profila sa iniţiativă, remanănd ca avocat al baroului nostru.
D. G. Nicorescu a continuat să se bucure mereu de cea mal bună reputa-ţiune, şi cu dreptul a meritat stima şi dragostea ce-I poarta concetăţenii săi Gălăţeni, fără distincţiune de partide politice.
A T EDITIUNE
PENTRU ZIARUL ,,LUPTA“
In cestiunea audienţei cerute Regelui, confraţii poştri de la ziarul «Lupta» continuă când a ne da dis minţire, când a ne spune câ cădem In contradicţie or câ răspundem la argumente imaginare.
Pentru a lămuri cestiunea punem oub ochii cititorilor cele doue singure informaţiuni ce am publicat privitor la acea cestiune:
Prima informaţie ce am dat în a-ceastâ privinţă şi care se referă la un ziar ce afirmase câ cei trei lea-deri au fost însărcinaţi se ceară Regelui depărtarea guvernului a fost aceasta :
Uni! confraţi din Presă aO spus că co-mitetu coaliţiunel a însărcinat mal întâiu pe d. general Mânu şi apoi pe dd. Lascar Catargiu, 6. Vernescu şi Dim. Brătianu să meargă la Rege şi să ’I ceară retragerea ministerului Th. Rosetti.
Confraţii noştri sunt tn eroare. Nici d. general Mânu, nici cel trei şefi al coaliţiei n’aO primit o asemenea însărcinare-
De altminteri, lucrul ar fi şi strania de oare-ce opoziţia a cerut necontenit de la Rege depărtarea d-luî Ion Brătianu şi Înlocuirea lui prin or ce alt guvern şi, In special, d. Costică Grădişteanu care a fost cel dîntâiu delegat de capitală ca să supue acea cerere Regelui, fiird întrebat deM.S. ce Înţelege prin cuvintele «r ce guvern ar fi. şi interogat fiind despre persoana care ar putea fi chemată, a desemnai Intre alte persoane pe d. Th. Rosetti şi pe d. Ion Ghica.
In urma acestei informaţii intervine Lupta, pentru a declara cu o perfectă urbanitate şi o eleganţă de stil, ce nu lasă nimic de dorit, că minţim şi că daca nu vom tăcea ne va confunda în mod ruşinos.
Am răspuns:
Intr’un număr precedent, răspunzând unor confraţi, care nu sunt aceia de la
Lupta, am spus că nu este exact câ comi-
telu" coaliţiunil a Însărcinat malfntâifl pe d. general Mânu şi apoi pe dd. Lascar Catargiu, G. Vernescu şi Dim. Brătianu se meargă la Rege si se’i ceara retragerea ministerului Th. Rosetti.
Lupta ne respunde că d l'. Roereseu a cerut audienta Regelui şi câ a fost primit de M. S.
Apoi adaogă : «cine minte, onorabililor de la Epoca?»
Noi menţinem informaţia noastră, tn termenii tn care am publicat’o şi ast-fel cum am reprodus’o mal sus.
Nici cel trei leaderi nici d-nu Boerescu, de care noi nici vorbisem, n’aO avut să ceară Regelui demisia Ministerului.
Aceasta ne-a declarat'o tnsuşl d. Boerescu, care ne-a spus că Informaţia Luptei e nee.vactă.
Credem dar că nu noi am afirmat un lucru neexact, nu vrem se zicem o minciună, precum zice d. Panu, vrând să ne menţinem pe terenul bunel educatiunl.
Azi Lupta revine din nou asupra acestei cestiuni zicend că recunoaştem cea ce am negat, că am fost nevoiţi se înghiţim desminţirea ei şi câ ea. nici odată, n’a afirmat câ cei trei leaderi au fost însărcinaţi se ceară demisia ministerului.
Răspundem Ia rindul nostru câ am dat o desminţire acelora din confraţi noştri care au afirmat (precum a făcut’o un ziar frances din capital») câ cei trei leaderi au fost însărcinaţi se ceară demisia ministerului.
Daca desminţirea noastră era e-xaetâ confraţii noştri putea să se dispenseze d’a zice câ minţim.
Gât pentru desminţirea ce pretind că ne au dat’o confraţi de la Lupta şi cât pentru contrazicerile în care ei zic ca am căzut, am crezut că cel mai nemerit răspuns era să reproducem informaţiile de mai sus, care coprind tot ce am scris în cestiunea de faţă. De la primul până la ultimul rind nu retractăm nimic şi cititori noştri vor vedea daca se află cea mai mică contradicţie în tot ce am scris.
După aceasta credem că incidentul e închis.
Nu ni s’a comunicat până la orele 5 i/2 de către d. ministru al Justiţii, decât următoarea ştire :	•
D colonel Lahovari a anunţat ministerului de resbel că nu mai are se facă nici o operaţie şi câ a înmânat procurorului toate actele şi procesele verbale privitoare la rescoală.
Afară de aceasta d. colonel Lahovari roagă ministerul să consilieze proprietarilor din districtele Ilfov şi Ialomiţa se se întoarcă la câminu-rile lor.
ft
Starea sănetăţei d-lui Mih. Kogâl-niceanu continuă a se îmbunătăţi. Ilustrul bolnav poate deja să fie considerat ca afară de or-ce primejdie.
X
Ni se daca siugurâ numirea d-lui N. Cezianu într’un post de inspector al domeniilor Statului.
X
Colectiviştii continuă a se ridico-lisa singuri, şi aceasta fără provocare. Ast-fel Telegrafo-Fundescu de azi roagă pe cetăţenii de la Vlaşoa se nu se mai ostenească ca să’i susţie candidatura sa la colegiul al treilea de deputat căci de astă dată nu se va mai presinta alegătorilor ca se le ceară sufragiele.
Acel care a căzut pe timpurile înfloritoare al Golectivitâţei cu toate mijloacele administrative de care dispunea, azi când cetăţenii sunt liberi se voteze dupe dorinţele lor, d. Telegrafo-Fundescu,roagă să nu-i dea sufragiele căci—asta se înţelege — nu şi va pune candidatura de şi e sigur de succes 1
Sermane Telegrafo-Fundescu cât eşti şi cât te faci de ridicol!
u
0 anchetă a fost numită de d-nu Maiorescu, ministru ad-interim la domenii, pentru a cerceta faptele ce se impută de multă vreme d-lui Pa-trulius inspector silvic.
încă din timpul d-lui Gheorgbian, d. Patrulius insistă ca această anchetă se se facă. D. Maioreseu, grăbit d’a afla cu o oră mai curând a-deverul, pe de-o parte a primit cu multă părere de rău demisia d-lui Patrulius iar pe de alta a rugat pe d. Grigore Triandafil efor-avocat şi d. Theodor Niea c» împreună cu d. Găriiu Munteanu directorul sroaleî de agricultură de la HerestreO se proceadâ la o anchetare destul de severă.
Gomisiunea 'şi va depuue raportul cel mai târziu, de azi peste două-
spre-zece zile.
X
Se vorbeşte despre numirea d-lui Dobriceanu actual judecător de instrucţiune la tribunalul Ilfov în postul de prim procuror al acestui tribunal.
*
Citim tn Correspondance de Vienne cea ce urmează :
Academia franceză a acordat unul din premiele sale autorului unei cărţi încântătoare: Les penees d’une
ReJne (cugetările ane regine)
Autorul, Carmen Sylva nu e altul
de cât Regina României care scrie franţuzeşte Intr'un mqd superb
Premiul cărei s’a acordat de către Academie nu i se va remite în bani ci sub forma de trei medalii, una în aur, alta în argint şi a treia in bronz, pe care adunarea a pus se le bată în onoarea Reginei, cu titlul operei şi cu data de 1880.
X
Mâine se va judeca în localul Curţii cu juraţi, procesul vestitului escroc Andronic.
Fiind câ desbaterile vor fi foarte interesante am luat toate măsurile ca se dăm lectorilor o amănunţită dare de seamă.
x
Dupe cum am anunţat, astăzi a sosit în Bucureşti domnu Alexandru Ciurcu.
D sa a fost primit la gară de numeroşi prieten», cari au ţinut se salute în persoana d-lui Ciurcu, nu numai pe un amic al lor, dar mai cu seamă pe persecutatul in mod neomenos al veninosului Dumitru Sturza.
D-nu Alecsandru Ciurcu e în deplină sănătate şi plin de veselie că ’şi revede ţara.
X
Următoarele avansări a fost făcute în corpul Svlvic pe ziua de i/13 Aprilie:
La gradul de Inspector : Dd. Mi-hâilescu şiVlâdescu.
Sub Inspectori clasa II : Dd. Ma-covei Niculae şi Bartolomeu.
Sub Inspectori clasa III : Dd. Ste-fânescu-Chiriţoiu şi losepescu.
X
D. Alexandru Moruzi, fost subprefect la Sulina şi fost director de prefectură la Constanţa, este numit consul al României la Rusciuk.
E probabil că în curend vom avea să înregistrăm şi numirea d-lui Mitică Moruzi, fostul prefect al poliţiei Capitalei, într’un post de ministru plenipotenţiar.
X
D. Constantin Mildârescu e numit comisar ci. I-ia la poliţia capitalei.
X
D. G. Creţu, fost ajutor de vamă la Ploeştî, va fi numit comisar cl. l-ia pe lângă poliţia capitalei. Credem că d. Creţu prin activitatea şi zelul seu va merita încrederea şefilor săi spre a fi înaintat la ocaziune.
X
Cetăţeni Ghiţâ Popescu şi Ionică Popescu din str. Spaniolă No. 11, au fost ameninţaţ' şi înjuraţi într’un mod nu se poate mal trivial de individul Ion Grigoriu de meserie spion al poliţii.
Acest nemernic a înjurat pe cetăţenii de mai sus fiind câ, zice d-sa, fac oposiţie.
Cerem pedepsirea turbatului spion colectivist care cutează să înjure şi bate lumea inocentă.
X
Aflăm că o primire strălucită s’a făcut d lui Daniel Kiriţescu noului prefect al judeţului Argeş, la sosirea sa la Piteşti, întovărăşit de fostul deputat Râdulescu. Făgăduim de-taliuri.
X
Asta seară la Teatrul Naţional beneficiul simpaticului artist V. A-lexandrtscu cu piesa Păsărele.
Se crede în o mare afluenţă.
X
In sala vechiului Atheneu lângă cişmigiu, va avea loc Duminică 17 Aprile 1888, un concert dat în beneficiul d-rei Alina D. Ananescu, elevă a conservatorului, pentru continuarea studiilor sale theatrale, cu graţiosul concurs al celebrului pianist Rodolphe Feldau. O programă foarte variată şi bogată ni se promite.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HA\ AS
Londra, 24 Aprilie. — «Standard» face să reiasă comunitatea de vederi ce există Intre Englitera şi Austria pentru menţinerea statelor batpanice şi a imperiului otoman. Aceste vederi, zice ziarul englezesc, sunt împărtăşite şi de Italia. «Standard» adaogă câ puterile a-mice ale Engliterei au de scop să cruţe Europa de calamităţile unul resboiu. D. de Bismarck ar fi un teribil făcător de greşeli, in loc de a fl un mare om de stat, daca n’ar îndrepta toate silinţele sale pentru a evita Germaniei îngrozitoarea sarcină de a combate Intr’un mod simultaneu pe Franţa şi Rusia.
Berlin, 24 Apriiie.—Buletinul oficial de la 9 ore seara anunţă ca starea Im-peratului nu s’a schimbat In timpul zilei.
Berlin, 24 Aprilie.—Buletinul oficial de la 9 ore dimineaţa zice că Imperatul a petrecut o noapte foarte bună. Frigurile afii scăzut mult, iar starea generală s’a îmbunătăţit puţin.
Berlin, 24 Aprilie.—Regina Victoria a sosit la Charlottenburg la 9 ore dimineaţa. Ea a fost primită de Imperâtea-sa, de prinţi’, j? principesele, 4? per
sonalul «mbasad-d Engliterei şi de primarul din Charlottenburg.
Majestâţile Lorad fost aclamate de o mulţime enormă.
CORESPONDENTA I>E EST
Berlin, 24 Aprilie. — Dupe «Gazeta Bursei», Imperatul a conferit comitelui Herbert de Bismarck titlul de ministru de stat.
«Norddeutsche» semnalează svonul dupe care Rusia srfi cheltuit in cea din urma vreme 1 850.000 ruble pentru construirea a zece nouţ căi ferate strategice în provinciile de apus.
TEATRUL III LEVARDI LII
Joi ti Aprilie 4888
CONCERT
DIMITRIE SLA.WIANSKY CU CAPELA SA RUSA
Biletele se află de vînzare la Magazinul Gebauer, Calea Victoriei.
ROMULUS ZAGANESCU
Inginer civil şi hotarnic
Strada Viişoara Nr. 5 Bucureşti.
CC A DCWnCA7JS de la Octombre ot AntnUtfiAfl viitorpartâmea din moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de IO minute de Alexandria, în întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, magasii pentru grâu si porumb mari. Doritorii se vor adresa la Radacţia acestui ziar.
APE MINERALE
FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE
MAGASINUL DE COLONIALE N. IOANID &C-IE
3, STRADA LIPSCANI 3, — BI CI HESCI
Comande, se pol efectua In toată ţari. Pentru Farmaciştii se face rabat.
SEMINTZA DE TRIFOI SI LUCERN
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BARBATEASCA
Vindeca după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti.
DR THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separai d‘aşteptare pentru flecare.
628 __
UTIL PENTRU TOTI
BALSAM DESANATATE
al farmacistului
I. E1TEL din Râmnicu-Velcea
Analieat şi aprobat de onor. Consiliu Medical Superior din România
Prezervativ escelinte al sănătăţii contra diferitelor maladii contagioase, mal cu seamă In timpuri epidemice, de cholera. de friguri, şi Remediu foarte bun contra boalelor de stomac, de ficat şi consecinţele lor precum : iudigestiuni, lipsa de apetit, râgăiala greaţă, flegmă, flatulenţă, durere de stomac, colică, ingreunarea de stomac constipaţia, congesti-uni, gălbioare, venin, hemoroide (trănjl), hi-dohondrieşi melancolie (provenite din deranjamentul mistuirei), indispositiune, durerea, de splină, ameţeala, durerea de cap, friguri, scorbut, ulcere etc etc.
Balsamul de sauatate Eitel, superior tuturor produselor similare, se recomandă pentru ori-ce cas ca cel mai buu şi cel mal util medicament de casa tutulor persoanelor In general şi in special celor depărtaţi de ajutoare medicale,
Balsamul de sauatate Eitel, se poate in-trebuinţa In ori-ce timp şi fără deranjament de afaceri.
Preciul unui flacon însoţii de iustruetie I si 50 baui
Se gâseste de vânzare Ia celle mai multă armacii şi la principalele Drogherii din tera
URMĂTOARELE PttEPARTECOMPUSE OE :
flLRSEASSSTUL DIMITRIE G. GHERMAN
BLIZEU
Se găsesc In Bucureşti numai la d. Marin ionescu frizer. Hotel Union, str. Academiei.
Apa dentifrice
are proprietatea de a Întări gingiile, face să aispa â roşiaţa gingiilor şi sângera-rea lor Întreţine curăţenia şi face s6 disp.râ piatra şi mirosulgurel; asemenea se recomandă ca gargară pentru durerile de găt, angină şi inflamaţiu-nile gurel. — Sticla costa un leu 1‘umada de Cliiuiua Împiedică căderea părului şi ’1 face să crească. — Borcanu 3 lei.
Pomada Heliotrop (Ess. boquet)
Borcanu 1 leu
Prafuri albe si roşi pentru diuti
Ara proprietatea de a întări gingiile şi face să strălucească şi să albească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leu, 2 şi 2,50 Apa de Chinina curată şi fmpedică căderea părului. — Flaconu i şi 50 bani.
Pudra Tirginie Nu conţine nici o substanţă vătămătoare pentru faţă şi dadtură, (adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoritoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei.
Pasta pentru dinţi are proprietatea a albi şi a reda luciul mal ţulul dinţilor. — Cutia 2 lei.
www.dacoromanica.ro
DESFACERE TOTALA
| SAVA VASILIO & FIU
| Nr. 35 Lipscani Nr. 35
Retrâgându-se din comerciG desface toată marfă de porţelan şi cristal, servicie de masă, lămpi, tacâmuri alpacca, precum şi toate obiectele necesare menajului casei, restaurante şi cafenelei cu preţurile FABRICEI.	724
LA CÂINELE NEGRU
Magasinul de Drogue, Coloniale si Delicatese
ION ŢETZU
$R. DE CAROL GERSABEK-OVESSA
Sămânţă de Trifoi adevarat de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mat resistentă, asemenea semănţâ de
Iarba pentru nutreţul vitelor si înfrumuseţarea gradinelor
Reuşita şi producţiunea garantată
APE MINERALE
din toate sursele indigene şi streine. Comande efectuez In toata România.	673
F3 al arienii M. S. Regelui
Diplomă de onoare la Exposiţia din Bucureşti
Cu Începere de la 1/13 Martie va fabrica Pălării de Pâslă, tn toate nuanţele şi formele cele mal noul pe preţul de 15 lei
Cereţi pălării numite PARISIEA si pălării de matase Înalte foarte uşoare şi solide cu
21 lei
Nu uitaţi a cere pălăria GENTLEMAN Depăşitul pălăriilor Engleze Mellon Kondas PĂLĂRII DE LUX, NOUTATI 647
LA CONCURENTA
Vând mult si câştig pucin, avantagiu consumatorilor
C. T. CHRISTOFOR
„LA MARINAR“
Calea Victoriei, No. 100, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-CIub.
Zahăr franţuzesc . . . kilo 1—10
Zahăr cubic		n	1-	-20
Cafea martinică cal. 1 . .	»	4—	-40
Cafea ltio » 1 . .	j>	3-	60
Luminări Apollo verii. 560	gr.	1-	-65
» de lux cal. I . .	kilo	i-	-40
Unt-de-lemn francez . .	»	3	
» grecesc . .	»	2	
Orez turces		»		50
Făină de Pesta cal. 1 . .	»		60
» » » » II , .	»		40
Macaroane de Italia cal. I	• »	1-	20
Fidea » » » I	• »	1-	20
Măsline dulci ....		2	
Ceaiu comp. col. cutia .	. »	4	
Rom Englezesc ....	kilo	3-	-60
VINURI DE MASA ALESE			
Conservate de mine in propriele	mele	pivniţe	
Viu urgru de Nicorezti vechi de 4 ani Litru fr. A.
Viu alb de DragasianJ veclii dc 4 ftui Litru fr. i.
Ip	Cu stima C. T. CHRISTOFOH
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Coltel, 49. — Bucureşti
MORI
FABRICI^ spirt
TOT FELUL DE MAŞINI
Mare depozit de toate uneltele si accesoriile pentru exploatarea fabricelor
PI ETR E DE MOA R A
CURELE, CUCIUCURI
BAZE OE MATASE, LUMINA ELECTRICA.
13»
N. BASILESCU
AVOCAT
Doctor în drept, laureat.—Consu/taţiu-ni de la 8—10 dimineaţa.
650	23, Str. Smârdan, 23.
DISTRACTIVE PENTRU FRIMAVARA
GRADINA
HERESTRAU VECHI
încântătoarea gradina Herăstrău vechi proprietatea d-Iuî ton Pasca situata In cea mal sănătoasă parte a capitalei se deschide onor. public al capitalei de la i Aprilie 1888. Nu s'a cruţat nimica pentru a oferi vizitatorilor o localitate In toate condiţiunile bune de petrecere.
Mâncări calde şt reci se serveşte la cerere In tot timpul unde se poate găsi şi peşte viii, Bău-urile cele mal escelente atât indigene cât şi stră-ne procurate de la cele mal renumite case, se primeşte comande pentru dejunuri şi prânzuri, preţuri moderate, familiele chiar pot avea o dis-trasţie complecta.
Preţurile cele mal moderate şi serviciul prompt.	.
Rog cu stima pe onor. public a mă vizita pentru convingere.
Antreprenor Xae Teodorezeo.
EPOCA — 13 APRILIE
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani. \o. 27
Cuzpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
12 Aprilie 1888
5 0/0 Renta amortizabila	C.ump.	Ve nd.
	bl 1/2	<•2
5 0/0 Rrnta perpetua	8!»	893/4
6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig deşt drum de fer	8.1 3/4	901/4
7 0,0 Scris. func. rurale	105	105 U4
5 0,0 Scris. func. rurale	90 1 '4	<•0 3 4
7 0/0 Scrie. func. urbane	103 1 4	103 1 2
5 n/0 Scris func urbane 5 OjO Scris. func. urbane	96 1/2	97
	85 1 4	85 3/4
Urbane 5 0/0 laşi	75 1/2	76
8 0/o împrumutul rnmnnai Oblig Casei pens (lei 10 ciob.)	73 ?/l	74
	212	216
Împrumutul cu premie	38	40
Acţiuni bancei nation.	960	980
Acţiuni .Dacia-Roinânia.	230	240
» Naţionala	200	226
• Construcliuni	78	80
Argint contra aur	1 ■> 50	15 75
Bilete de banca contra aur	15 50	15 75
Florini austriaci Tendinţa liniştită	2 01	2 02
Sfi&SlESLS	.PÎÎ&IIU6
PRIN VENZAREA LOR DE PESTE 6,000,000 DE BUCĂŢI
de la existenta fabricei, sunt recunoscute ca cele mal bune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superioritatea acestor maşini este chiar esistenta de mal bine de 30 ani a fabricei
THE SINGER lYIANUFAfJURING Co. IN NEW-YORK
şi continuă întrebuinţarea numelui
^SINCER "
din partea altor fabricanţi şi vânzători pentru recomandarea maşi-
nelor lor imitate
MASINE ORIGINALE DE CUSUT „SINGER“
se vând, dupe plata unei modeste arvune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata In rate septamânale sad lunare In România afara de magasinul med din Bucureşti tncă In:
Iaşi, Str. Lapustirann, Găinii, Str Domneasca, Craiova, Str.
Lipscani, 1‘loesli, Str. I.ipscani 41 Unde se afla atelierul de reparatiuni şi deposite de multe parti de maşina, unsoare, a(ă şi ibrişim
Bucureşti— Gr. NEIDLIN GER — BiicurcsU Bulevardul Klaahrtn, Haite Eforiei
F0RN1S0R AL MAI MULTOR CASE DIN STRĂINĂTATE
652
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No. 8, In palatul Principele Dimitrie G/tika Sir. Lipscani, In facia nori cladir Bancei Naţionale (Dacia-România)
B u c u r e s t i
Cumpără si vinde efecte publice si face cri-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 12 Aprilie 1888	*
fgprsa
		Cump. Vinde	
5	% Renta amortisabila	9! %	91 3/4
5	jt, ., româna perpetua	89	89 X
6 6	%> Obligaţiuni de stal [Conv.rcr.j	89 3/4	90 X
5 1	i, „ Municipale	73 X	74
10	fr. ,. Casei pens. fSOO L.l	210	215
7 % Scrisuri funciare rurale		194 3/4	105 X
6	Ş, ” ”, urbane	ÎH)	91
7		103	103 X
o		90 X	97 2
5		85 £	bo
5	4 .. laşi	75 \	76
3	i Obl. Serbesti cu prime	65	60
Im. cu prime Buc. [20 Ici] Losuri crucea roşie Italiane		36 27	38
			30
„ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Aci. Dacia-Kotnâiiia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Consnuclinnl		40	42
		17	20
Aur contra argint sau bilele Florini Wal. Anstriuc		15 60	16
		20U	202
Maici germane		124	126
Bancnote francese		100	101
	„ il.iliane	39	100
„ Ruble hârtie NB. Cursul este socotii in aur		209	213
Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
Bucureşti.—Calea Văcăreşti No. 1 02—Bucureşti
Se însărcinează cu construcliunl de turbine şi mori cu preturi mat redusedecât acele dm Viena şi Peştii.
Preciul
Unei mori cu	1 piatră	de	36	lei	1900
»	»	»	1 »	»	46	»	2t00
»>	»	»	2 pietre	»	30	»	3600
»	»	»	2 pietre	»	42	»	3800
Esecutează repede or-ce lucru de urnâtorie sad mecanică; precum: olane simple şi ornate.
Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc.
deposit de grinzi de fer, raiuri pentru vagoane, Deacauvlle, tuci. Mare asortiment de pietre de moara, La Ferte-sous-jouurs
Mare teve de
DOCTORUL SJVLTER
MEDIC ŞI CHIRURG
De la Facilitatea de medicina din Viena
Specialist In boalele Syphililice pe care le traleaza tnlr’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupatiuniie sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenta etc.
Consultatiunide la7I/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Forţau* IVo. 4, lângă Spiţeria de la Biserica u Sfinţi.	664
L22*aS-^CESE5T:
3BE22
tim
Cal. V ictorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
A LA V1LLE DEVIENNE
vis-ă-vis de Lib. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele
to&rele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda voritab. de Belgia ai Rumburg.
Madapolam frantzuzGsc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda ei de lino albe si colorate.
CioraoideDame si Domni de Fii d'Ecoese, de bumbac, de lâna si de matase.
pentru ieftinatate «I soliditate urma-
Flanele, cama9i si ismene de lâna dopa Hiwteniul profesorului Dr. G. .larger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. TrouMonrl roiupieete pentru fldantati. Layettea Ni TrouNonri pentru eopii. TronNonri pentru penadonnte, oteluri al re.s taur auturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TUIMSS ORI-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALFA VICTORIEI. PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec
Ceamai noua si cea pai huna Maşina de Cusut
din lume
PATENT-NOTHMANN
SINGER-PERFECTIONAT
PENTRU FAMILII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Maşină de cusut cu braţul înalt, premiată la toate exposHiunile, cu primele medalii şi diplome de onoare.
Ea posedă numeroase îmbunătăţiri precum: Lucrarea fără nici un sgomot, depănălor automatic pentru aţa, Suveică fără înfierare, Aşezarea de sine a acu/uî In adevărata posi-tiune,făcând ca lucrul se iasă In tot-d'auna curat, elegant şi simetric, un ce ce nu există la nici o maşină de cusut.
Toate părţile principale ale maşineî sunt lucrate In oţel fin. Maşina mal posedă, aparate de brodat, marcat, tivit, încreţit, maşină cu aparat de făcut găuri etc.
GARANtTe ÎNSCRISA PE & ANI1
I?lat.ih>il& in rate mici luuare sau septamânale
Cumpârăiorilor cu bani gata li se oferă un rabat corespunzător.
Singurul representant pentru toata România, Serbia, Bulgaria şi Grecia
MAX LICHTENDORF Bucureşti Boulevardul Elisabetha, Grand Hoteldu Boulevard
Lude se afla si depoul gcucral
ROG NU CONFUNDAŢI
GRAND HOTEL DU BOULEVARD


BOALB M GURA SE DB !NT!
Slăbiciunea dinţilor, Durere de dinţi,
Inflamatiune, Abuba, Gingii atinse, Mirosul gutei, se evita si se Înlătură prin intrebuintarea continua a veritabilei
APA DE DINŢI ANATHERINA
A DOCTORULUI POPP
Dentist al curtei Imperiale si Regale care este pre'erabila or-carei alte Ape de dinţi ca pre-ervatif contra Boalelor de Dinţi, Gura şi Gât, si care tntrebuintându se de o lata cu PAFUL de DI.VM safi PASTA de IM.Vl l a D-rului POPP se întreţine In tot-d’auua dinţi sanateşi PLLJRlTtl de Dl ATI de D-rul POPP, cele mai bune pentru ca or-cine să'şi poata p omba singur dinţi gaunosj.
SĂPUN de FHliL'Itl de D-rul POPP contra or-carei afecţiune a pielei şi es-ceJent pentru B i.
Prevenim pe cumpărători de a se păzi de falşiflcatiuni care conform analiselor sunt compuse In cea mai mare parte din aecide care ruinează dinţi foarte de timpuria.
Depoul general Viena, Bognerstra*s No. I, se mai găsesc de vânzare la F. W. Zurner, loan Tzctzu,Dro(/ueria Brus.GustavIiielz, A.Varlanescu si Magasinul «Stella».
mal
A VI S
Compania de gaz din Bucureşti aduce la cunoştinţa onorabilului public că vânzând cocul dupe greutate, roagă pe clienţii sel să bine-vo'aacă a controla cantităţile cumpărate la bascula usinei tn momentul predâr 1 Aceasta basculă a fost veriflcită şi recunoscută esact de inspectorul de greutăţi şi măsuri.
Direcţiunea.
casa din Strada Polonă No. 104, lângă 723
DE ÎNCHIRIAT
grâdina Icoiotl.
LICOARE DE (TDIIOHOLHESCIT
se întrebuinţează cu succes pentru tămăduirea durerei de piept, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al băşicel urinare, lipsei de poftă d“ mâncare etc. Aceasta licoare este formată din gudron vegetal de Norvegia, balsam tolutan si vâsc de Drad Sticla?,50.
V l I Iţi?|U 1 sigură in vindecarea ii11/1 U;1LI)L1l4 scursoarel. ^Blenora-gie;. Sticla 2 Ici.
Aceste preparate, compuse de DimiLrie G. Gheman, farmaestin Buzău, se găseşte de vânzare in Bucureşti la farmacia Hoşu, Sf. Glieorghe şi la farmacia Galenu, Calea Gri-viţel şi la farmacia d-lul Lazar BistrReanu in Berlad.
Farfumerie - Oriza
• Im. LEGBAND, PARIS, rue Sdlnt-Honori, 201.	'
PARFUMURI CONCRETE
LWEXTILXE SISTEMATICA BREVETATA IA EH A IE CI A SI IN STREIN ATATE
PARFUMURILE ESS.-ORIZÂ, preparate printUun procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut
Ele suni închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mici sau cutii de toate genurile ce sunt foarte usioare de purtat. Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pol inlocui in tuburile lor, când sunt usate.	,	. .
Ele au Imensul avantagiu de a umple cu mirosul lor, fara a le inmuia sau a le strica, omec-tele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA US0H PENTRU A PaRFUMA IN DATA.
kt
V
kt
K
00
A*
V
kt
A
*
r
<D
$
*
<r
o
«•
v
«	o	*>	*
si toate obiectele de LiNGERlB, de PAPETAR1E, etc., etc., etc.
DEPOSITE IN TOATE PARFUMER11LK	atalogul Parfumurilor cu preolurlle
PRINCIPALE DIN LUME
sunt trimise FRANCO la cerere
xs
t
0

de mm
|	CASELE
I Din Calea 3VI o sil or I
No. 39
- A se adresa la proprietar chiar fii acea casă.	718	0
XeeswseaesSBBX
PRIMA CALITATE SI PRECIDRI MODERATE
FURTUNI DE CAUCIUC PENTRU VIN. ETC.
Asemenea tot felul de Articole technice, Table de Cauciuc, Rondele etc.
Curele de Transmiuni, Table de Asbest, Sticle pentru nivelat ape. Aceste articole se găsesc
IN DEPOUL FABRICEI
OTTO HARNISCH Aproape de Gradiua Episcopiei BUCUREŞTI
«£»»££<&£ ta* SBtSSSSI
GEMUI SI OGLINZI 1
ţŢR	0.
QftlSTAL
de orl-ce^mirime, precum şi or ce I fel de stihia pentru acoperâmânturl şi vitrin^.
f^urr^eazi cu preciurl efline.
A. Feldmann
Comisionar, Str. Sf. Viner’, 15
Tipografia Ziarului,, Eopca'
Tipuri! cu cerneala Ch LorUleux C-ie Paris
Girant reep 'ionsaJbil, C. Ceorgesou.
www.dacoromanica.ro