ANULUI No. 717. A DOUA EDiTIUNE MARŢI 12 (24) APRILIE 1888. NUMERUL \§ BAM ERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D*A-UNA ÎNAINTE In Ilucnr<><«cl: La casa Administraţiuneî. In Tara: Prin mandat- poştale. Pentru t an 40 lei. 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In strrlnetaic La toate ofBciele poştale din manuscriptele nu se inapoiaza NUMERUL Io BAM NUMERUL AMACIIJRILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: Agence Ha vas. Place d-e la Bowse, S AnunciurI pe pag. IV, linia 30 hani; anunciurl 6> rprlame pe pag. Ut, 2 lei linia. I.A PARIS; segiisestejurnalul ru IS orni. minierul, la Kioscul din Bulevardul st. fier inaiu. \o. S-t. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI UE D ACŢIUNEA Noi 3,—I'iatza Episcopiei,—Xo. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRA ŢI UN EA \o. 3.—Piatia Episcopiei.—Xo. 3. DIN CEŞTIUNEA TERANILOR COMUNICATUL GUVERNULUI ASUPRA RESCOALEI ŢĂRANILOR DIN JUDEŢUL PRAHOVA NEBUNUL CASTELU TRAGIC I. încă din primele zile ale rescoa-lel ţăranilor am zis câ răscoala are partea ei bună, fiind-că va avea acesta urmare folositoare de a ne face să studiem şi să resolvăm mai repede o cestiune care cu cât ar fi amânată mai mult,cu atâtardeveni mai grea şi mal primejdioasă. Este mai bine de un an, de când Epoca presimţind cele ce aveau se se întâmple a pus în discuţiune ces-tiunea ţăranilor, fapt care a dat naştere unei vii polemice ce sa urmat mai mult timp între noi şi unele ziare din capitală. Sub guvernul colectivist îţi era greu Inse se te ocupi multă vreme cu o cestiune serioasa, căci abia puteai se înregistrezi şi să comentezi in grabă numeroasele fără de legi ce să comiteau pe toată zioa; aşa ci n’am putut se terminăm discuţiunea începută şi să spunem întregi părerile noastre în această privinţă. Asta-zi însă când guvernul d-luî Ion Bratianu s’a dus şi când ne găsim în faţa unui guvern care are un program precis de reforme, astăzi când răscoala ţăranilor a fost abia potolita, credem nu numai câ este bine, dar câ suntem datori a relua această cestiune şi a o discuta în întregul ei. Un punct principal este astă-zî câştigat pentru discuţiune. Nimeni nu mai tâgâdueşte câ ţăranii nu sunt în miserie, nimeni nu mai susţine câ nu e trebuinţă de reforme serioase în favorul lor. Acum un an erau mulţi,şi dintre aceia care se intitulau liberali şi democraţi, care tăgăduiau câ ar ecsista la noi o cestiune ţărănească, care să ceară nişte reforme speciale, şi susţineau câ măsurile generale care s’ar lua în folosul întregei ţări, ar fi de ajuns pentru a uşura pe ţăran. Astă-zi dar n’avemsă mai discutăm dacă ţăranul este în mizerie şi dacă mizeria lui are un caracter care se’i fie special, astâ-zi avem să discutăm ce trebue să se facă pentru a ’1 scoate din starea rea în care se găseşte. Pentru a putea inse se vindeci un rău, trebue mai întâi de toate se cunoşti cauzele acestui rău, şi aici din nenorocire neînţelegerele sunt fundamentale. Sunt unii care nu văd cauzele relelor de care suferă ţăranii de cât în proprietatea mare, şi care prin urmare nu văd leacul a-cestor rele de cât în suprimarea ei. Această tendinţă nenorocită face mai mult rău cauzei ţăranilor de cât i’ar face vrăjmaşii cei mai neîmpăcaţi,şi nu găsim cuvinte destul de tari sprea condamna pe aceia care pentru triumful unor idei teoretice şi contestabile fac cu bună ştiinţă dintr’o cauză a-t&t de simpatică, o cauză de spaimă, de neînţelegeri şi de vrăjmăşii crâncene. Noi am spus de mult că dacă cestiunea ţărănească este regulat lăsată la o parte din preocupările claselor dirigente, cauza este că pretinşii prieteni aî ţăranilor, din motive cu totul personale, au făcut din ea o gogoriţă, o primejdie permanentă pentru întreaga ordine de idei şi de lucruri pe care, de bine de rău, se sprijinesc toate societăţile moderne. Atitudinea acestor domni poate se sape o prăpastie adâncă şi nenorocită între săteni şi proprietarii mari, poate se arunce ţara în resboaie civile şi îtilr’o îngrozitoare anarchie vremelnică, dar două lucruri nu va putea face : se distrugă proprietatea mare şi se îmbunătăţească soarta ţăranului prin aşa mijloace. Această atitudine nu poate de cât se facă teu (erei, sătenilor, şi numai în mod trecător şi secundar proprietarilor. Ar fi timpul ca toţi adevăraţii prieteni ai sătenilor să se gândească la mijloacele de a-I lumina asupra primejdii spre care îi îndrumenză nişte oameni, care caută mai mult satisfacerea intereselor lor personale, de cât binele acelora pe care zic câ-î iubesc şi ii apără. Este o ruşine de a vedea oameni care, pentru plăcerea de a agita nişte i-deî şi nişte teorii pe care le-au copist servil din cărţi apărute peste nouă ţări şi nouă mări, se slujesc de suferinţele şi de nevoile unei clase întregi ale cărei adevărate interese sunt cu desăvârşire în contra unor asemenea teorii. Suntem siguri că ţăranul român,al cărui bun simţ este proverbial, luminat asupra acestor tendinţele va respinge cu groază şi se va mulţumi cu reformele, Înţelepte, dar reale şi realisabile, pe care i le oferă oamenii cuminţi, el care are proverbul că e mai bine să ai zece vrăbii în oală de cât o sută pe gard. Reformele pe care le credem trebuincioase şi pulincioase pentru îmbunătăţirea starei ţăranilor, le vom eespune într’un şir de articole consecutive, după ce mâine vom căuta se vedem care sunt căuşele relei lor stări de azi, şi mai cu seamă după ce vom arăta că proprietatea mare nu este o pedecâ la propăşirea lor. L'n conservator. TELEGRAME AGEXTIA HA VAS lierlin, 21 Aprilie. Starea împăratului la ainiazl era a-proape neschimbată. împărăteasa Augusta, personagiile prin-liare, Marii-DucI de Baden şi de Saxe-Meiningen au petrecut ziua la Castel de la 12/2. Împăratul a ascultat dimineaţa raportul generalului Winterfeld. Berlin, 21 Aprilie. După amiazl, starea împăratului s’a îmbunaţii puţin, iar frigurile ah mal scăzut pu|,in. Roma, 21 Aprilie. D. Bovio, din extrema-stângă, a adresat o interpelare d-lul Crispi asupra re-laliunilor iulie*, tn deosebi cu puterile centrale şi cu Franţa. Paris, 21 Aprilie. D. Floquet, interpelat la Senat asupra politice cabinetulu1, a dat explicaţiunî în urma cărora ordinea de zi pură şi simplă, acceptată de preşedintele consiliului, a fost adoptată cu 135 voluri contra 106. Vienn, 2i Aprilie. Camera a adoptat dispozitiunile bugetare privitoare la consiliul miniştrilor şi cheltuelile comunelor. DepulaLul Neuwirth, criticând acest din urmă credit şi zicând că ta vederea intereselor materiale ale industriei tn Orient, ar fi mal bine a se înţelege într’un mod paclnic cu Rusia, ministru! de finanţe a constatat că tendinţe în vederea unei acţiuni rezboinice nu există în monarhie, dar că interesele şi datoriile guvernului austriac şi celui unguresc cer să se facă actualminte cât se poate pentru desvolta-rea forţelor militare, cea ce este pe deplin de acord cu alianţa austro-germană, alianţa atât de mult şi cu drept cuvînt lâudatâ. Hontn, 21 Aprilie. înalta curte de justiţie a osândit pe ex-prefectul Pissavini la 7 luni de închisoare, 300 de franci amendă şi la pierderea demnitate! de senator, pentru ofensă contra bunelor moravuri. Paris, 21 Aprilie. Studenţii anti-boulangişll ah făcut manifestaţii după ameazl seara. Ah resultat de aci conflicte cu grupurile boulangiste. Sunt câtl-Va răniţi. CORESPONDENTA DE EST Berlin, 22 Aprilie. Ziarele de aseară se contrazic unele pe altele cu privire la starea împăratului. «Gazeta de Voss» şi «Berliner Tagblatt» sunt optimiste. Ele spun că împăratul a dormit peste zi şi câ frigurile aii scăzut. «Borsen-Zeitung» afirmă, din potrivă, că starea s’a înrăutăţit într’atâta în cât este teamă de o catastrofă fără preget. D-rul Bergman ar fi zis câ împăratul va trăi cel mult 12 zile. După spusele lui «Post» starea împăratului e foarte rea şi inspiră mare nelinişte; moartea Iul e aşteptata pe zi ce trece. Funcţionarii de la ministerul de externe şi cel de la casa imperială ah primit porunca să nu părăsească biuroui-ile lor. Ziarele povestesc că împăratul ar fi scris pe uri petic de hârtie prinţului Wil-halm: «Deprindete să sufăil fără a te plânge; asta e singuru lucru ce te aş putea Învăţa.» Generalul Blumenthal venind să salute pe împăratul pentru rangul de mareşal, acesta i-a scris ; «Dragă Blumenthal, lucru e aproape de neîndurat.» «Norddeutsche» reproduce aceste cu-viute. Berlin, 22 Aprilie. ştirile alarmante nu se adeveresc. ErI seară la orele 8 o nouă consultaţie a avut loc, căldura 38.06; starea generala ceva mal bine, dar totuşi critică. Nu e cu putinţă de a se prezice ceva hotărît. COMUNICATUL GUVERNULUI ASUPRA RESC0ALII TERANILOR Situatiunen pe ziua de i) Aprilie, I O ore seara Starea judeţelor cari ah fost bântuite de rescoalăeste iu momentul de fcijrla col. al II-a drept resplată de tc^e nelegiuirile câte le-a Indurat de la blestematul regim al marilor bandiţi liberali naţionali. Primiţi, vă rog asigurarea de stima ce vă port. Ion G. Isvoranu. BOTOŞANI Iarasi inoendiu. încă un incendii! a venit să se adaoge la calamităţile acestui oraş, zice Vocea Botoşanilor. mmamam Astăzi pe la 11/2 din ziuă s’ah aprins dughenile din strada Cafenelei, din colţul stradel Pescăriei. AQ ars patru du-ghene, dintre cari acelea ale herezilor defunctului Faibiş Sigall. cari erad de curând restaurate, dupe un plan ce făcea frumuseţea acelei strade. Ca pagube In mobile, se înseamnă instrumentele muzicanţilor ce ad fost cu totul distruse, aşa In cât banda toată compusă de mal multe persoane, a re-mas In neputinţă de a'şl câştiga hrana zilnică. Ar fi bine ca o subscripţiune publică să vină In ajutorul acestor nenorociţi. Ca accident se Înseamnă căderea u-nul pompier din podul casil In mijlocul focului, peste carearfi căzut lemnăriile aprinse. Scos îndată din ruine, soldatul a fost condus la spital, se crede fără alte consecinţl. Două din magazinele arse ad fost a-sigurate, acelea ale herezilor Faibiş şi ale lui Koffller. Prefectul judeţului a fost cel Intâid la locul sinistrului, oraşul fiind lipsit de poliţaid, vechil poliţai ad avut o purtare condamnabila. E bine să se ia măsuri, căci nu avem poliţie. COVLRLIJIIJ Inoei'oa.i'i rezvratitoare Ca complectare la ştirea dată eri de noi, zice «Posta» din Galaţi, In privirea Incercărel unor derbedei d’a rescula populaţiunea muncitoare de prin msr-ginele oraşului, anunţăm că printre instigatori se află un ofiţer, un funcţionar din serviciul tecnic al primăriei, un impiegat de la comitetul permanent, un nemernic dat afară din administraţia telegrafo-postală pentru absolută incapacitate, un institutor şi alţii. De şi cunoaştem numele acestor u-neltitorl de resvrfitirl, pentru un moment le trecem sub tăcere. Ce face poliţia? Cum se face că toată lumea din oraşul nostru vorbeşte de a-ceste criminale încercări şi administraţia nu ştie nimica şi nu ia nici o me-sură ? Mal notăm ca cuvlntul de ordine al acestor desmeticl este acelaş ca pretu-tindea, unde s’ad făcut rescoale. Li se spune muncitorilor că guvernul colectivist a dat ordine să se dea ţăranilor atâta pâment cât vor putea ara, si li se ia dijmă numai una din zece şi altele; şi că acum, daca guvernul cel nou nu le acordă aceste avantage, să se rescoale. Cu oichil se vede dar cât de colo că e uneltire colectivistă. Facem atent guvernul central şi’I cerem să ia mesurl în consecinţă. Vom reveni. CRONICA RESCOALA COLECTIVISTA Alaltă-erl tn Dealu Spiril O sj'Uluire sa ţinut Şi la sfârşilu tntruninl S’aă pus cu toţii pe biul... Colectivişti cu mic cu mare, Ajunşi cu toţi la selemet, S’an pus se sugă din pahare Ne puţind suge din buget... Când che/u—atinse apogeu, Prinţu Moruni se sculă, Işl scoase de la gât caşneu Şi pântecele ’şl uşură; Işl strânse haina dinainte Şi coţondracu ’şl potrivi, Apoi rosti aste cuvinte : — «In linişte nu vom privi» Si vie alţii la putere Iar noi înlăturaţi si stăm, Cu multă jale şi durere, Şi si privim şi si răbdăm... Si baţi, si ’njurl, acum nu merge Iubiţii mei colectivişti; De vrei ciasoarnice a şterge Eşll dus la secţii de vardiştl... Aşa că omul nu mal ştie Ce oră este—când o vrea— Aceasta este anarhie Şi anarhia este rea!... Si ne sculăm până e vreme Şi si pornim sute şi mii, Si scoatăm strigăte supreme, Si dăm năvală ’n prăvălii... S’o luăm pe podul Mogoşoaie Şi ’n rind si mergem câte cinci Avind tn cap căciuli de oaie Iar tn picioare tot opinci... — Facem rescoale l umplem uliii ) întreabă Knea\u ’nfuriat Zvtrlind din ochi săgeţi şi suliţlf.. Auditorul tnsâ, beat Abia mal poate si ridice Privirea stinsă către oale Şi cârciumarulul tl \ice: —Toarnă, si dea peste rescoalel. Cărnii. INFORMAT IUNI D. Al. Lahovari, fost ministru a justiţiei, a adresat Independentei Române următoarea scrisoare pentru a protesta contra unei noul calomnii pe care Voinţa Naţionala a făcut’o se oirculeze. D-tui Georges Em. Lahovari 10 Aprilie 1888. Scumpe amice, O foae colectivista amesteca numele med lntr’o afacere de poliţie. Ea pretinde că am recomandat printr'o scrisoare autografa pe un domn Constan-tinescu pentru un post de inspector de poliţie. Aceiaşi foaie asigura că acest Constantinescu ar fi spion In serviciul legaţiunel ruseşti. Las bine înţeles ziarului colectivist respunderea acestei afirmaţiuni a cărei necuviinţă toată lumea o va aprecia. De altmintrelea nu cunosc agenţii secreţi pretinşi sad reali a nici unei poliţii. Asta nu’I nici misiunea nici gustul med. Tot ce ţid a afirma, este că dau cea mal formala desminţire acestei aserţiuni. N’am recomandat pe persoana In chestiune pentru postul de inspector, colonelului Voinescu, şi desfid să mi s’arate acea pretinsa scrisoare. Publică, te rog, această rectificare şi primeşte d'inainte mulţumirile mele cele mal călduroase. Al. Lahovary. D. C. D. Pariano ne trimite următoare întâmpinare: Domnule Director, Vă rog se bine-voiţl a Insera tn stimabilul d-v. ziar următoarea scrisoare, şi să primiţi pe lângă mulţumirile mele cele mal sincere, şi încredinţarea deosebitei consideraţii ce vă port : «De cât-va timp jurnalul Independenta Româna, tml face cinstea a se ocupa a-desea de miDe. Fi-va oare pentru că lacele din urmă alegeri am combătut candidaturad-lul Gheor-gheLahovari proprietaru jurnalului ?Pro-babil. In acest cas tnsă d-sa ’şl-a rătăcit mânia, de oare ce ed în acea Împrejurare nu exprimam de cât voinţa alegătorilor. Prin articolul săd de alaltăerl 9/21 A-prilie, «Independenţa» mă transformă de odată In candidat al ziarului Lupta, şi mal găseşte bun a mă şi asigura că nu void putea nici de cum isbuti se fid numit Prefect de Vlaşca, cu toate insistenţele mele şi a comitetului local. Ciudat cum pasiunea întunecă. Socialist şi cerşetor de slujbe mă botezaţi ? Schimbaţi vă rog povestea, că nu se potriveşte. Plugarul de profesiune nu poate fl nici socialist şi nici tşl schimbă voios posiţia lui independentă pentru o biată prefectură; sad dacă vre odată anumite împrejurări îl impun această provisorie situaţie, acest fapt atunci se chiamă sacrificii! iar nu cerşit. De alt-fel aşi ruga să mi se spue când vre odată am primit funcţiuni publice şi cui am solicitat postul de Prefect ? Dacă conjudeţenil mei nu vă dad sufragiile lor şi nici vor să se plece la prefeoţl pe gustul d-v, a mea este vina? Socotiţi că a-micia prefectului vă va spori voturile? Ilusil. In ce priveşte pornirea Independentei contra comitetului local, las membrilor lui ocasiunea de a se răfui». I'. D. Pariano D. Suditu prefectul Brăilei a pus de s’a lipit pe zidurile Brăilei următoarea înştiinţare : Prin oraş s'a răspândit ştirea cum câ In comuna Giocile din acest judeţ s'ar fl ivit turburărl printre locuitori. Sub prefectul, delegat de sub semnatul a constata veracitatea acestor ştiri la faţa locului, mălncunoştiinţează prin telegrama de astă-zl că in sus zisa comună domneşte cea mal perfectă linişte, şi locuitorii îşi urmează ocupa-ţiunile lor de munca într’un mod pacl-nic ca şi în toate cele-l'alte comune din judeţul Brăila. Prefect I. Suditu. Brăila 10 Aprile 1888. -S« Procesul colonelului Maican sev8 judeca la Craiova în ziua de 19 A-prilie. Se vorbeşte despre numirea d-lui Const. P. Filiti în postul de prefect al judeţului Muscel,guvernul renunţând a gratifica acest judeţ cu d. Ion Urlâţeanu prefectul colectivist al Buzăului. Ne bucurăm. Aflăm că d. Voinescu, consul general al României la Odessa a fost pus în disponibilitate. Credem, şi împreună cu noi suntem siguri că cred toţi acei care cunosc pe d. Voinescu, câ o sumă de alte puneri în disponibilitate ar fi fost mult mai urgente. Mâine dimineaţă la ora 9 şi 25 va sosi la gara de Nord, venind din Paris, d. Alexandru Ciurcu. Suntem informaţi câ un mare număr de cetăţeni pregătesc o primire din cele mai simpatice valorosului român Alexandru Ciurcu, pe care guvernul lui Ion Bratianu l’a ţinut timp indelungat departe de ţară. Ultiird fapt al d-lui Tache Pro-topopescu, în administraţiunea centrală a finanţelor a fost trimiterea d-lui 1. I. Nacian, funcţionar inteligent şi instruit, în altă funcţiune mai puţin importantă de cât ac» •. ce ocupa până acum la finanţe şi înlocuirea d-luî Nacian prin un om al d-sale. D. Protopopescu a făcut acesta de oare ce ştia bine că d-n • Nacian nu împărtăşeşte vederile sala politice. Asupra acestui fapt atragem atenţia d lui Ghermani Aflăm câ primarul oraşului Tul-cea d. Ivanovici vestit pentru abusu-rile şi hoţiele ce a comis, a fost depus în prevenţie la penitenciarul din oraşul Tulcea. Aşteptăm ca şi complicele seu d. Paul Stâtescu se meargă ca se’l întovărăşesc» la penitenciar. A circulat azi prin oraş'sgomotul că în Găeşti s’au semnalat o mişcare oare-care contra autorităţilor. Informaţiunile absolut positive ce s’au cules atât de guvern cât şi de parchet, ne permit a arăta aci câ acest sgomot n’are absolut nici un temei, şi dacă ara făcut menţiune a fost în dorinţa de a’l desminţi Ni se trimite din Caracal următoarea telegramă: In ziarul Lupta de la 9 corent vedem înşirate ne adevăruri, cum câ ar fi răscoală şi în Romanaţi la comuna Studina. Rog, d-le, Redactor protestaţi energic contra relaţiilor mincinoase ce poate au avut ziarul Lupta. Homanaţul au fost şi este în deplină linişte. Teodor Gazan. Mal primim de Ia Caracal următoarea telegramă: Ştirea de la jurnalul Lupta din 9 curent că ţăranii din comuna Studina din Romanaţi s’au resculat, este falşă. Ţăranii din acea comună sunt cei mai pacinici; credem că un rău voitor a dat’o, or scopul ei este a ’i îndemna la revoltă. Contra unei asemenea ştiri noi orăşenii caraca-leni şi judeţeni care cunoaştem a-eum positiv că în acea comună domneşte linişte perfectă ca în tot judeţul protestăm energic. Rugăm a desminţi, cerând guvernului chemarea la răspundere a acelor care au dat’o, numele căror dorim să ’l cunoaştem. Toroveanu B. Suditu, M. P. Hris-tescu, E I. Dulgerescu, Medic aron-disment Dr. Eaton, C. Radovicl, M. Petrovicî, M. Dimitrescu, G. Popp, M Gazan,M. Bibi, Al Bobăruneanu, N. Varlam, Amza finul lancu Miutil, Triscoiu, Petrovicî, Ştefan S. Jianu, Căpitan 1. Dobrotescu, C. Bobrotescu, L. Braborescu, Major Bălăceanu, T. N- Burei, Toma Ilagi Kirea Dacian. -**- Eri s'a ţinut adunarea generală a Daciei-Românii. S’au reales membrii din consiliu eşiţî la sorţi şi s’a numit consiliu de censori d'împreună cu trei supleanţi. Asupra aprobării bilanţului a fost oare-care discuţie, din care reiese că direcţia acestei societăţi nu e din cele mai fericite. Să sperăm că onor. Consiliu de administraţiune compus din per- 352 FOIŢA ZIARE LUI «EPOCA» (53) H. W O O D CASTELU TRAGIC PARTEA III IV La Sir Le\ ison D-na Ven se înclină In tăcere, n’ar fl putut spune un cuvânt. — Tata e acasă, Lucia ? întreba contele. — Da, cred câ e la dejun. Sunt mulţumită că te văd. Contele se depărtâ, dupe ce dădu mâua cu William şi salută pe d-na Ven, Ttnârul lord să plecă spre Lucia, pe care o sărută. — Ştii, Lucio, zise el, ca pe fle-tare zi te faci mai nostimă ? N'ai uitat poves-tele noastre ? — Nu, nu, zise rtzlud tlnăra fată. — Şi nu le vel uita ? — Nici odată, răspunse copila ho-tărlt. Vel vedea. Tinărul lord se Întoarse spre d-na Ven. — Vezi că, II zise el, de mult a fost vorba despre aceasta; ne am dat amândoi cuvlntul. O voi aştepta până ce să va face mare, căci pe dlnsa o iubesc mal mult de cât or-ce pe lume. — Şi edil iubesc, zise Lucia. Erail doi copii, totuşi aceste cuvinte dădeai! de gândit d-nel Ven care, ui-tându-şl rolul de guvernantă, zise cu asprime tlnărulul lord : — N’ar trebui să vorbeşti ast fel Luciei ; ştii că ceea ce ’l făgădueştl nu se poate. Apoi, luând pe Lucia de mâni, să de-pârtă. Lord Vane, cam supărat, se duse spre casă. Lupta electorală Începu lnsflrşit. Le-visou şi cel doi acoliţi ai săi umblau prin oraş cam ca nişte câini huiduiţi, căci de la Început pricepuse cum Ii privea toată lumea. EI culegead pe ici pe colo drept alegători câţl-va golani, care primeai! pentru un pahar de bere, să voteze pentru or-cine. Cu totul alta era înfăţişarea partidului Carlyle, de şi era protivnic guvernului. Oameni de toate stările, nobili, burghezi, magistraţi, cel mal onorabili, cei mal Înalţi, aparţiind atât Whighilor cât şi torilor, arătad lumel un lucru rar şi vrednic de laudă, coaliţia tn contra unul minister zis liberal, dar tn fapt cel mai nepopular şi m&I necinstit ce s’a văzut vr'o dată. D. Carlyle nu să afla mal nici odată singur In stradă ; avea pe lângă dln-sul pe lordul Mont-Severn şi fiul şefi, d. Dobede, colonelul Bethel sau altă persoană Însemnată. Mergea vesel, cu capul sus. De lntllnea pe protivnicul săd, acesta se grăbea a se face nevăzut cu toată neruşinarea sa. Era un mişel. Intr’o zi după amiază, d-na Carlyle năzui să facă mal multe cumpărători la Ouest-Lynne, Întovărăşită de Lucia şi de d-na Ven. Guvernantei ’l era teamă să meargă In oraş ştiind că Le-visonsăsflă acolo, dar cum putea să nu primească ? Pe când trecea dinaintea «Crlngulul» văzură pe Cornelia care eşa tocmai d’a-colo. — Mama d-tale e bolnavă, Barbara, zise ea tinerel femei, fără a băga de seamă că d-na Ven şi Lucia era faţă. A avut iar nu vis de a le el; tremură colo, plânge, strga că Richard e In primejdie. Am încercat s’o împac, i-am spus că numai nebunii caut la visuri, dar de geaba. — Atunci mă duc să văd pe mama, zise Barbara ; dacă te întorci acasă, d-na Ven te va însoţi şi mă va aştepta acolo. — Mamă, ia-mă cu d-ta, zise Lucia. Barbara apucă pe copilă de mână şi intră cu ea In grădină. In vremeacea, miss Carlyle şi Isabela să Îndreptau spre oraş. Pe când treceau la colţul unei strade, vin tul ridică vălul d-nel Ven, care voind In grabă să’l oprească de a cădea, îşi dădu jos ochelarii albaştrii. El să sdrobiră In bucăţi. — Cum de ţ'al stricat ochelarii ? În- trebă Corny, In timp ce guvernanta să pleca spre a le culege bucăţele. £Velul sburase după un gard, ochelarii să stricase cu totul, şi Isabela nu mai cuteza să ’şl ridice capul şi să se expue la privirele curioase a le Corneliei. Trebuia totuşi să se îndrepte Mişcarea însufleţise In treacăt obrazul bietei femei şi când miss Carlyle o privi, rămase ca Împietrită. — Doamne ! şopti ea, ce stranie a-semănare I Isabela era să leşine auzind aceste cuvinte; dar frica el să mări Încă clnd zări la câţi-va paşi pe Levison care venea spre densa. Va xecunoaşte-o şi el ? V L'n candidat in mlaştina Miss Cornelia şi lady Isabela stăteai faţă In faţa, bătrlna fata cătând la guvernantă, care se silea să’şl aşeze ochelarii. Din fericire, băgarea de seamă a lui miss Carlyle fu atrasă In altă parte, prin apropierea lui Levison. El mergea Intre cei doul tovarăşi al săi obicinuiţi, urmat de câţl-va alegători sdrenţâroşî. » întâia oara de la sosirea sa II vedea faţă In faţă. Ea nu’şl întoarse capul, ci sâ uită la dânsul cu dispreţ şi cu mândrie. Levison, neîndemănatec, Îşi luă pălăria din cap fără voe. Miss Cornelia, luând această mişcare drept o insultă, nu’şl putu stăpâni mânia. Buzele ei se făcură tot atât de gal- bene ca şi acele ale nenorocitei ce se ascundea dupe dânsa. — E o insultă, d-le Levison? Întrebă ea cu glas tremurător. —Zăii, respunse Levison cu obrăsni-cie, credeţi ce vă place. — Uiţi că mă chiamă miss Carlyle. — Cât despre asta, zise Levison ironic, când vă vede cine-va odată nu vă mai uită, Baronetul se arătase atât de obras-nic In acest din urmă respuns, In cât tovarăşii săi se uitară unul la altul cam încurcaţi. In acelaş timp, câţl-va privitori—cel mal mulţi muncitori de la moşia d-lul Pinner — se grămădise ca să asculte. — Mişel nemernic 1 strigă Cornelia; daca aş fl bărbat, n’ai cuteza să mă insulţi ; dar să nu crezi că lucrurile vor remâne aşa. Ruşine calicului ăsta I a-dause ea strigând mal tare, ruşine a-cestul neruşinat, care ne batjocoreşte oraşul prin şederea lui aici. Dând astfel drumul mâniei sale, Cornelia nu se gândise de sigur că blestemul el va avea urmări aşa de neîntârziate. Dar mânia străbătuse şi In mulţimea din prejurul ei. Muncitorii începură a mormăi; apoi, Intărltaţi de înfăţişarea obraznică a lui Levison, simţind In onestitatea lor grosolană că dreptatea nici onestitatea nu erafl In partea lui, îşi sumeserâ mânicile, se strânseră Într’un cerc ameninţător în jurul lui, şi de odată, din mulţimea care creştea necontenit, eşiră strigătele de : — In mlaştină, candidadul 1 O scăldâ-ţoare canaliei 1 Trebue să ’I facem cum i se cade I Nu ne trebue I In apă ! Iu apă 1 Aide, înainte 1 (Va urma). * r www.dacoromanica.ro EPOCA - 12 APRILIE 3 goane foarte onorabile, va ţine soco leală de cele auzite erl şi va face să înţeleagă pe onor. director al Daciî-Romanii, că pentru cel 75,000 lei leafă, tantiema şi diurna ce primeşte pe an, i se cere în ţara noastră mai mult scrupul, mai multă activitate şi mai multă frică de lege. -sbs D. Mitică Dinu, fost şef de atelier la regia monopolului tutunurilor şi Înlocuit fiind că seducea la întrunirile oposiţiei, ne denunţă că pe un timp de doue luni s’au lucrat o sumă de mobile de casă pentru d. Protopopescuşi d. Galeriu, în atelierul regiei, fapt condamnabil şi abu-siv, căci lucrătorii în atelier nu sunt de cât îndisposiţia serviciului regiei, iar nu a directorului şi a funcţionarilor superiori, cari au nevoe de mobile pentru casele lor. A! treilea concert simfonic care a a-vut loc erl a obţinut un succes şi mal mare de cât cele precedente, mulţumită concursului ce d şoara Catherina Theo-dori a dat Întâiului săQ profesor, d. Ed. Wachmann, mult meritosul director al Conservatorului de musică şi decla-maţiune. D-şoara Theodori, pe care lumea mu-sicală a apreciat'o deja acum un 8n, s’a revelat de asta dată, in execuţiunea u-nul concerto al lui Rubinstein, cu desăvârşire mare pianista. Dânsa a fost, din partea numerosului auditoriQ care umplea sala Atheneulul şi care a aco perit'o cu flori, objectul unor adevărate ovaţiuni. Un critic musical, a cărui competinţă este recunoscuta de toată lumea, ne-a dat făgăduiala formală d'a împărtăşi cititorilor noştri, lntr’o cronica musi-cală, impresiunile sale asupra tntregeî serii a concertelor simfonice de estimp. Până la realizarea acestei făgăduell, pentru a da o idee cel puţin despre concertul de ieri, vom spune ca Regina, tot d’auna cea d'lntâiG a încuraja artele tu ţara noastră, a bine-voit a onora cu presenţa M. S. şi acest concert, dupe ce asistase deja la cele 2 repetiţiuni. Pacea este numele unui nou organ hebdomadar de publicitate care a apărut la Iaşi, şi care va eşi Dumineca. Din primul articol care servă şi de program al ziarului relevăm mai întâiu următoarele rînduri: «Nu împărtăşim exclusiv ideile nici a unui partid, avem mai mult sau mai puţin ideile şi principiile noastre aparte ; dar cu toate aceste-trebue se o mărturisim, că fatal, mente ne apropiem mai ales de ideile noul guvern, venit de curând la cârma ţărei». Ca incheere a profesiune! sale de credinţă Pacea ţine se facă «încă o declaraţie şi a da un consiliu binevoitor guvernului de a căuta se vindece cât mai curând ranele de care sufere norodul de la ţară, a stârpi cauzele răscoalei lui prin pedepsirea şi descoperirea agitatorilor vinovaţi». Urăm viaţă lungă noului nostru confrate. Ştim că sub guvernul colectivist ziarul Curierul financiar a cărui redactor şef e d. Minovici, primia a-farâ de anunciuri oficiale într’un mare număr şi o subvenţie lunară de 1,000 lei. Am dori »ă ştim dacă această subvenţie urmează a se da şef-redaoto-rului ziarului colectivist Curieri/ financiar sau nu, şi daca da nu înţelegem pentru ce această risipă fără folos. Celebrul cor rusesc condus de d. Slaviansky d’Agreneff, de care ziarele europene şi americane au vorbit atât de lăudabil, a dat aseară în teatrul dupe Bulevard întâiul său concert, în faţa unei numeroase şi strălucite asistenţe M. S. Regina înconjurată de curtea Sa, a bine-voit a onora cu prezenţa Sa această representaţie mu-sicală şi dădea semnalul aplauselor după esecuţiunea fie-cărei bucăţi. Distinsul şi cunoscătorul auditor ce umplea literalmente sala, a fost Încântat nu atât de puterea vocilor, cât de originalitatea composiţiuni-lor muzicale, dar mai cu seamă de precisiunea execuţiunii cântărilor care întrece or ce închipuire, prin emsamblul si suavitatea melodiei ce coprind şi mişcă Intr’un chip plăcut auzul ascultătorilor. Publicul a făcut o adevărată ova-ţiur.6 corului şi distinsului său conducător, acoperindu’l cu salve de a-plause entusiaste, repetate şi bine meritate. A doua reprezentaţie seva da Marţi. --SHS- Agenţia Havas ne comunică cu rugăciune a o publica, următoarea notă ce a primit din partea Cavalerului de Hischfeld, Consilier de Guvern şi director al lui «Correspon-denz-Bureau» din Viena : «Agenţia Havas» este autorisatâ sâ declare că «Correspondenz Bureau», birofl oficial din Viena, n’are nici o legătură nici la Viena, nici la Bucureşti, cu o corespondenţă vienezâ care distribue, fără autori-saţie, depeşile sale sub numele săQ. Corespondenţa în cestiune nu poate se ’şl procure telegramele lui «Gorrespon- dcnz-Bureau» din Viena, de cât copiftn-du-ledupfe un jurnal sau la un particular. «Correspondenz-Bureau» declină or-ce răspundere pentru depeşile publicate astfel sub numele săO, şi declară că numai «Agenţia Havas» primeşte direct telegramele sale la Bucureşti». Comisarul Bater, de şi destituit n’a încetat cu procedeurile sale colectiviste. D sa a ameninţat erl pe mai mulţi cetăţeni din circumscripţia sa că le va arăta densu ce poate să facă, şi altele, voind a băga groaza între ei. O asemenea purtare a avut şi sub-comisarul său loneseu, care şi densu ameninţă şi înjură lumea cu cele mai surugieşti injurii. D. prefect al poliţiei ar trebui să înlocuiască cât se poate de grabnic pe aceşti colectivişti cu năravuri. ÎNTÂMPLĂRILE zilei lintiţe. Individul Voicu Marin Cercel, bând se vede mal mult de cât trebuia, s a apucat la ceartă cu Ni ţa Neagu spărgândul capul. Rănitul a fostcondusla spitalul Brân-covenesc. —x— Obiect găsit S’a depus la secţie o pălărie fără stăpân. Avis aceluia care a perdut’o. —x— Furt. Alexandru Dimilrescu având trebuinţa mare de bani, a furat un cojoc de la Cazarma Reg. 21 de Dorobanţi, pe care a voit să’l vânză cârciu-marulul Constantin Grecu: Poliţia Insă care In această ocasie n’a sosit târziii ca geandarmeria de la Briganzi, a surprins pe râu făcătorul, pe care l’a condus la secţie. Se va poc&i oare ? —x— O birje fără stăpân a fost găsită eri pe Strada Berzei, are numărul 403. —x— llonednfalse. Băiatul de prăvălie Teodorescu Ion, a fost găsit cu o piesă falşe de doi franci. El a fost arestat. Măsura e cam riguroasă căci băiatul de sigur nu e fabricantul monedelor falşe nici că ştie cine le-a fabricat. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA HAVAS Paris, 22 Aprilie. Câte-va tentative de manifestaţie s’afi făcut ieri seară pe bulevard. Ele aQ fost repede Înfrânate. D. Floquet s'a dus la miezul nopţel la prefectura poliţiei, şi a făcut sâ i se comunice toate dosarele relative la incidentele din timpul zilei. Generalul Boulanger a asistat la balul a-sociaţiunel femeilor din lumea mare. Nu s’a Întâmplat nici un incident. Berlin, 22 Aprilie. Nu se semnalează nici o schimbare In starea de sănătate a împăratului. COHESPODENTA I)E EST Berlin, 22 Aprilie. In culoarele Parlamentului se vorbeşte că tmputernicirea prin care prinţul Wil-helm înlocueşte pe împăratul va (1 intinsă acupra tutulor actelor şi cestiunilor însemnate de principiu. Belgrad, 22 Aprilie. Se vorbeşte că turburărl serioase aO is-bucnit In Bulgaria. Svonul însă trebue să se adeverească- Salonicul, 22 Aprilie. Numărul bandelor desemnate ba că briganzi, ba ca resculaţl cresc. Spre Ostrov aO fost trimise trupe. Brnxeta, 22 Aprilie. «Nord» crede că Republica a 3-a a ajuns la un punct hotărttor şi că e ameninţată de aceleaşi crize care aQ resturnat guvernul de Iulie. Franţa e foarte lesne de o-cârmuit, Insă In urma mal multor revo-luţiunl dânsa a perdut simţimântul de tradiţiunl şi guvernele nu pot acolo să prinză rădăcină. Foaia din Bruxela laudă purtarea tare a d-lul Floquet şi sfârşeşte spunând că toţi aceia care menţin echilibrul european văd cu nelinişte cum Franţa devine ameninţătoare şi un element cu care nu se poate socoti in politica din nâuntru şi din afară. Viena, 22 Aprilie. Ziarele de erl dimineaţa urăză bună venire Reginei Engiiterel care pentru întâia oară trece prin teritoriul Austriei In împrejurări aşa de posomorltoare. A 2‘ EDITIUNE UDE HUTH RESCO ALA _TER ANILOR (In formaţiuni dobândite de la Ministerul Justiţiei) Hiuinicul-Serat Câţi-va locuitori din comuna Bolboaca, mergând la Primărie au bătut pe ajutorul primarului şi pe un consilier. Dambovita Eri s’a semnalat o oare-care desor-di ne la Gueşti. O ceată de ţârani a venit la subprefect cerând liberarea unui a- restat tulburător. Găsindu-se în piaţă un căpitan cu un detaşament de armată a arestat pa revoltaţi In număr de 26 din care 16 din Gura-Foi şi 10 din Gueşti. Ast-fel prin arestarea reclamanţilor ordinea a fost restabilită. * Pretutindeni linişte. Nici o arestare afară de cele făcute deja. Prahova Ordinea menţinută. In comuna Poiana, administraţia a arestat pe un instigator. Ialomiţa D. Lahovari telegraflază cu data de 10 Aprilie următoarele: Astăzi ora 7 cete au înaintat la Milo-şeştl spre casa arendaşului cu strigăte de moarte în contra arendaşului, preotului şi primarului. Turburători aQ fost întâmpinaţi de un detaşament din al 23 dorobanţi şi resistând la somaţiile făcute, trupa a tras omorlnd pe unu din ei. Cetele s’ao răspândit imediat. La Malteştî unde s'a trimis trupe ţăranii aQ cerut se fle schimbat primarul. Cu condiţia asta vor remâne liniştiţi. Li s’a promis satisfacţie. D. Lshovari mai telegraflază cele ce urmează : D-san’a cuartiruit nici odată trupele la ţărani. In oraşul Călăraşi numai trupele sunt cuartiruite în parte la locuitori. Hrană a avut tot-d’auna cu plată în localităţi unde a fost, fără ase adersa nici odată la ţărani. Arestările făcute sunt mal toate în flagrant delict, cele-l'alte sunt dupe arătările victimelor confirmate de ţărani însuşi. Nu s'a comis nici o brutalitate în tot raionul comandamentului săQ. v • V D. colonel Lahovari telegraflază cu data de azi 11 Aprilie că liniştea domneşte în tot judeţul, iar oamenii aQ început să iasă la muncă. D. Lahovari roagă ca se se desmintă zgomotul ca s’a tras vre o dată în ori care punct ar fl fără somaţiunile legale; din contra chiar în faţa cetelor care je-fuiserâ şi care aveaG o atitudine ameninţătoare pentru armată, nu s’a tras de cât pe frontul unul pluton şi numai rândul întâi. Aceasta explică numărul relativ mic al celor căzuţi. D. Lahovari adaugă că nu există la dtnsul nici o rană cu arma albă. Vlasca La Prundu-Comeni s’a restabilit ordinea şi acel 30 saci cu porumb ce locuitorii ’l luase cu forţa de la arendaş ia Înapoiat arendaşului. In comuna Crlngului undea fost un început de rescoala, s’aQ arestat 5 capi ai rezvrâtitorilor. D. colonel Costaforu telegraflază că în tot judeţul domneşte o perfectă linişte. Braila Esistând o oare care agitare printre locuitorii comunei Giociles’a trimis armata imediat. Acum prefectul telegraflază că nu e nici o temere de revoltă. Buzeu Semnalându-se agitaţie printre locuitori comunei Pogoanele, s’a trimis un escadron şi 4-a compuaie din regim. 25 dorobanţi. Ilfov. Locuitorii comunei TăricenI dupe plecarea escadronulul din reg. I de roşiori, au alungat pe primar şi pe consilieri puind lacăte la primărie. La Jilavalinişte, asemenea şi In toate cele-l’alte sate resculate. * Aflăm că mai multe schimbări s’au făcut în personalul parchetului de Ilfov şi In acel al tribunalului de Brăila. Decretul relativ va apare probabil mâine în Monitorul Oficial. n C. Al. Vitzu care sub precedentul Cabinet deja manifestase de mai multe ori dorinţa d’a părăsi postul de inspector general al instrucţiune! publice pentru a se consacra exclusiv cursului seu de la facultatea de ştiinţe din Bucureşti îşi a dat din nou demisiunea din acel post. De astă dată demisiunea sa a fost primită şi se crede că d sa va fi înlocuit de d. Melic profesor la facultatea de ştiinţe din Iaşi. X D. Mihail Kogalniceanu pentru ale cărui zile medicii se temeau alaltăieri a Început de eri se meargă mult mai bine. îmbunătăţirea persistă azi şi s’a accentuat chiar. Ast-fel, afară de vre o complicaţiune—de care ferească Dumnezeu —ilustrul bolnav poate fi considerat ca aproape scăpat. Această îmbucurătoare infor-maţiune]o datorim unuia din medicii d lui Kogâlniceanu şi prin urmare merită toată credinţa. -X Intr'un număr precedent, răspunzând unor confraţi, care nu sunt a-ceia de la Lupta, am spus că nu este exact că comitetul coaliţiunii a însărcinat mai întâiu pe d. general Mânu şiapoi pedd. Lascar Gatargiu, G. Vernescu şi Dim. Brătianu se mearga la Rege si se ’i ceara retragerea ministerului Th Rosetti. Lupta ne răspunde că d. C. Boe rescu a cerut audienţă Regelui şi că a şi fost primit de M S. Apoi adaogă : «cine minte, onorabililor de la Epoca ?» Noi menţinem informaţia noastră în termenii în care am publicat’o www.dacoromanica.ro şi ast fel cum am reprodus’o mai sus. Nici cei trei leaderl nici d. Boe-rescu de care noi nu vorbisem, n’au avut să ceară Regelui demisia Ministerului. Aceasta ne-a decîarat’o însuşi d. Boerescu, care ne-a spus că informaţia Luptei e neexactâ. Credem dar că nu noi am afirmat un lucru neexact, nu vrem să zicem o minciună, precum zice d. Panu, vrând să ne menţinem pe terenul bunei educaţiuni. X Zgomotul despre o mişcare a ţăranilor la Gâeşti nu este, cum am spus In prima ediţiune a numărului nostru de azi, cu totul lipsit de te-meiu. In adevăr d. căpitan Kantz, mare proprietar în judeţul Dâmbo-viţa ne spune că locuitorii mai multor comune din jurul Gâeştilor, In număr de peste700 oameni, s’au încercat eri se se introducă cu forţa în târg pentru a sparge prăvăliile şi a le jefui. Ei nu s’au retrasde cât când trupa care ocupa toate intrările îi a ameninţat d’a trage locuri asuprâ-le. Neizbânda acestei încercări n’a descurajat pe ţărani. Toate satele vecine de Gâeşti sunt în fierbere. Locuitorii pretind că guvernul actual a ascuns ordinul dat de guvernul precedent pentru a lise distribui sume de bani dăruite ţăranilor de băiatul lui Cuza, moşiile lui Vodă Garo! şi acele ale Statului, iar dacă aceste moşii vor fi insuficiente pentru a Jindestula pe toată lumea, se se omoare proprietarii particulari şi se li se ia pământurile şi or ce altă avere. De la acelaşi proprietar am aflat că soţia d-sale mergând de la gara Gâeşti la moşia sa a întâlnit pe şosea doui domni călări, spoiţi pe obraz şi îmbrăcaţi foartebine.Ei eutreeraO satele şi aţâţau la răscoală. Un alt fapt semnalat tot de d. Krantz este ca ţăranii posedă ziarul Lupta având până şi cele mai proaspete numere ale lui. Ei se adună la cârciumă, bat pe cârciumarî, beau fără să plătească şi citesc sau pun să li se citească Lupta discutând cu zgomot fel defel de chestiuni. Agitatorii ordinari sunt cel mai ades preoţii şi învăţătorii. Agenţi colectivişti veniţi într’adins îi ajută în propaganda lor. X Membrii grupurilor anticolecti-viste-unite cunoscute pân’acum sub numele de oposiţiunea-unită au fondat în oraşul Dorohoiu un club care le va servi de loc de Întrunire atât pentru a’şi schimba vederile cât şi pentru petrecere. Ideea este nemeritâ şi nu putem de cât a o aproba. X D. Lascar Catargiu care trebuia se părăsească capitula Sâmbătă săra a amânat plecarea d-sale. X Regele şi Regina vor pleca chiar în cursul acestei săptămâni la Sinaia unde vor rămânea câte-va zile. M. M. L. L. se vor întoarce pentru sărbătorile Pascilor în Bucureşti. X Ministerul de interne a aprobat bugetul comunei Bucureşti pentru eserciţiul 1888—1889 fără nici o mo-dificaţiune, adecă ast-fel cum el a fost votat de consiliul comunal. X Aflăm că d. Petre Mavrogbeni, prim-secretar al legaţiunei la Viena este numit consul general la Odesa în locul devenit vacant prin punerea tn disponibilitate a d-luî Voi-nesou. N’arn putut afla încă cui s’a atribuit postul de prim-secretar la le-gaţiunea din Viena. X BÎSâmbttâ a avut loc banchetul o-ferit de corpul profesoral al scoalei naţionale de poduri şi şosele fostului director al acestei scoli d. inginer George I. Duca. Acest banchet a fo3t o adevărată sărbătoare de familie în care s’a dovedit odată mai mult nemărginita dragoste ce d-nu Duca a ştiut să inspire colaboratorilor săi. X Consiliul comunal al capitalei este convocat pentru mâine. La ordinea zilei mal multe cestiuni importante. X Dupe ce a fost îalăturatâ numirea d-lui Urlâţeanu în postul de prefe.ct la Muscel, acum circulă svonul că acest onorabil ar fi se fie miluit cu judeţul Râmnicu Sărat. Cum însă, toată lumea ştie că d. Urlaţeanu e un colectivist sadea, credem, că numirea sa în postul de prefect la Râm-nicu-Sărat ar fi foarte vătămătoare reputaţiunei şi autorităţei guvernului în acest judeţ. X In faţa insinuărilor infame ale ziarelor colectiviste şi fiind că, precum o vom dovedi, autorii resvrătiril sătenilor sunt colectiviştii asupra căror trebue se cadă toată respunderea, cerem o anchetă c& să constate că primarul de la Băneasa, omul pomăduitului co- lectivist Stoicescu, n’a fost pus în libertate de cât dupe stăruinţele supranaturale ale numitului ciocoiQ bulgăresc care n’a cruţat nimic ca să scape primarul resvrttit, omul Iul de con-fienţi. De asemenea cerem să sc constată că primarul din satul Obedenl-VereştI a fost şi dânsul unul din favoriţii po-măduitului ciocoiQ. X In ultimul moment aflăm că tur-burări s’ar fi produs tn două cqmune din Ddmboviţa. Dăm ştirea sub rezervă. X Fostul judecător Mânescu, întrebat daca sunt adevărate vorbele ce i se atribue de ziarul colectivist Voinţa Naţională în privinţa amestecului d-lor N. Fleva şi A. Catargi la răscoalele sătenilor, a declarat că a-ceste a'egaţiuni nu sunt de cât calomnii neruşinate, pe care d-sa nu le-a putut zice. ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Berlin, 23 Aprilie.—Ziua de erl s’a petrecut binişor. Frigurile mal puţin tari de dimineaţa, aQ sporit spre seară. Viena, 23 Aprilie. — «Revista de Luni» semnalenza ştirea uoel crize ministeriale la Belgrad unde rechiemarea d-lul Garaşanin tn capul afacerilor ar fl socotită ca verisimilă. Paris, 23 Aprilie.—Eri seară o manifestaţie a studenţilor anti bulangiştl a avut loc pe bulevardul Saint-Michel. Nu s’a întâmplat nici un conflict. D. Decors, republican, este ales senator pentru Corsica. D. Ferroul, radical, este ales deputat al departamentului Aude. Sofia. 23 Aprilie. — Prinţul Ferdi-nand va pleca Joi, însoţit de miniştrii, d-nii StambutofT şi NacevicI la Tlrnova, unde va petrece sărbătorile Paştelul. Lipsa va ţine 15 zile. Sofia, 23 Aprilie.—Azi dimineaţă s'a ţinut prima şedinţa a Curţii marţiale, în afacerea maiorului PopofT. Avocaţii acuzatului aQ cerut să se a-mftne desbaterile pentru patru zile. Tribunalul n’a luntîn consideraţiune această cerere, şi atunci avocaţii s’aQ retras. Maiorul PopofT se va apăra el Însuşi. Berlin, 23 Aprilie.—împăratul a petrecut o noapte destul de bună ; totuşi somnul săQ a fost Întrerupt câte o dată de tuse. El are puţine friguri. CORESPONDENTA I)E EST Constantinopol, 22 Aprilie.—(De la corespondentul nostru special. Gale indirectă). Alaltă eri seară ambasadorul Franţei a fos primit In palatul Yldiz, după ceremonia de Selamlik. Audienţa a ţinui 3/4 de oră; s’a discutat convenţia de Suez. Diplomatul fraucez a dat Sultanului toate lămuririle trebuincioase asupra Insemnatâţel convenţiunel şi mai cu seamă asupra dispoziţiunilor guvernului francez care n'aQ încetat d’a fl din cele mal prieteneşti pentru Turcia. Corniţele Montebello a sfătuit pe Sultanul să încuviinţeze convenţia ca atare fără a stărui asupra schimbărilor pe care consiliu) otoman de miniştri a hotărlt să le introducă In ea. Ambasadorul a espus că afacerea e In interesul Turciei, fiind că punerea In vigoare a coavenţiei va fl urmata de e-vacuarea Egipetulul de trupele englezeşti In timp mal mult sau mal puţin scurt. Se crede ca aceste Îndemnuri vor avea Inrlurire asupra hotărlrel Sultanului. Constantinopol, 22 Aprilie. — (De la corespondentul nostru special C. indirectă). Patriarchul grecesc Dionisios a Înaintat Sultanului un inemoriQ In care aminteşte despre drepturile, pri-vilegiurile şi prerogativele încuviinţate scaunului patriarhal din Constantino-pol de către Mahomet II şi urmaşii lui şi protestă In potriva destituirel episco-pilor greceşti din Gostoria şi din Serrea In Macedonia. Lucrul nu pare a putea avea nădejde de isbândă, fiind ca guvernul turc pare a fl apucat calea măsurilor aspre împotriva clerului. O noua dovadă despre asta este depunerea — de către singura autoritate civila şi fără învoială cu patriarchul—a episcopului arm an din Trebizond, M-noru Lare-kui Sewandiants, acuzat că a publicat o carte de resvrâtire şi că a stat In corespondenţă cu comitetele patriotice din Lqpdra şi din Paris. Constantinopol, 22 Aprilie. — (De la corespondentul nostru special. C. indirectă). Un comunicat oficial anunţă ca în ziua de 21 ale curentei un cordon vamal a fost pusla graniţă între Rumeiia şi Turcia proprio zisă şi că se va percepe taxa de 8 0/0 asupra tutulor mărfurilor care vor intra pe acolo în Turcia. Constantinopol, 22 Aprilie. — (De la corespondentul nostru special. C. indirectă). Vineri s’aQ întrunit arbitrii în afacerea dîntre|baronul Hirsch şi Poarta, care a numit ca atarl : Ha3san Feh-mi paşa, fost ministru al lucrărilor publice şi Vohan Effendi, American, subsecretar de stat In ministerul justiţiei. Barouui Hirsch va fl represintat prin d-nillacobs şi Brunet, însoţiţi de d. Dietz. avocat distins şi redactor la ziarul «Journal des Debats». Aibitril turceşti trec drept Însufleţiţi de dispozi-ţiuni foarte prevenitoare pentru baronul Hirsch. D. A Grunslein din T.-Frumos, este invitai ca negreai! se ’si a-chite coniptui seu dupe faga-duiala. EPOCA — 12 APRILIE m CASA DE SCHIMB i. m. f e r m o msamx «Msauai s„*iH©sa GG Strnda Lipscani, Xo. 27 Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 11 Aprilie 18S8 5 0/0 Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig deşt drum de fer 7 0,0 Scrie. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scrie. func. urbane 6 0/0 Scris func urbane 5 Oio Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi * O/o Împrumutul comunal Oblig Casei pena (leitOdob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nution. Acţiuni *Dacia-Români&« » Naţionala » Conetructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austrieci Tendinţa liniştita PRIN VENZAREA POR DE PESTE 6,000,000 DE BUCĂŢI de la existenta fabricei, sunt recunoscute ca cele mat bune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superioritatea acestor maşini este chiar esistenţa de mal bine de 30 ani a fabricei THE SINGER MANUFALTURING Co. IN NEW-YORK şi continuft întrebuinţarea numelui ,7/S I N G^iR 66 din partea altor fabricanţi şi vânzători pentru recomandarea maşi- nelor lor imitate MASINE ORIGINALE DE CUSUT „SINGER“ se vând, dupe plata unei modeste arvune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata în rate septamânale sad lunare tn România afara de magasinul med din Bucureşti tncâ tn : Iaşi, Str. Lapnsncami, Galaţi, Str Domneasen, Craiova, Str. Lipscani, I*loesti, Ştr. Lipscani 41 Unde se afla atelierul d-^ reparaţiuni şi deposite de multe părţi de maşina, unsoare, aţâ. şi ibrişim Bucureşti— G. NEIDLIN GER - Bucureşti Bulevardul Etisabetn, Băile Eforiei FORNISOR AL MAI MULTOR CASE DIN STRĂINĂTATE CASA DE SCHIMB MOSCU N ACH MI AS No. 8, In palatul Principale Dimitrie Chita Sir. Lipscani, tn fada noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-România) Bucureşti CumpSrâ si viDde efecte publice si face ori-cs schimb de monezi Cursul pe :iua de 11 Aprilie 1888 Renta amortisabila ., româna perpetua Obligaţiuni deslal IConv rur ] , Municipale __ .. Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale , »» V „ „ urbana „ Obl. Serbesti cu prime lm. cu prime Buc. [2fl lei] Losun crucea roşie Italiana ,, Otomane cu prime Losurl Basilica bombau Atl. Dacia-Komânia ,, Soc. Naţionala „ Soc. tle Conslructiuni Aur contra argint sau bilele Florini Wut. Ăuslrluc Mărci germane Bancnote trancese „ ilaliane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit In aur laşi 42, Calea Victoriei, 42 Recomandam onor. public bogatul nostru asortiment de. Ilninc gaia croite si lucrate de noi alei dupe ultimele furnale. Tot de odata îneunoştiinţâm onor. noastră clientelă că ne-a sosit asortimentul oomplect de stofe veritabile franceze si engleze pentru comande. Preciuri foarte convenabile. Cu stimă, Croitoria Rosenzweig Calea Victoriei, 42. COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI TANASE D. CRETULESCU - STR. CAROL NO. |7, ALATURI CU BISERICI CURTEA VECHE SI VIS A-AIS DE ANTEUL PIECEI *3. Am pus in consumaţie o mare cantitate de Romuri Jamaica superioare eu lei w 2,40 l tru şt d]ferite alte romuri de la renumilela Casa Benotic si Steain din Bermen Pentru d-ml comercianţi ce vor voi a lua m canliiâţl mart, se va reduce preţul O mare cantitate de dulceţurldin toate fructele cu vanitoşi rară vanile şi cu pre-ciurl foarte oltiue. Bomboane, Şampanie din fabricatiunra de licherurl de act. Ananas, Benedectiu, Cuiraso, Sartrez, Pipermant, Vanile Hose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in (le-care zi, o adcvfiratft mastica de Hio. Mare deposit de rachiuri bune si îndulcite pentru menagiul casei Mare depesit de spirt rallnat şt de maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S. rviciila cele mai alegante si esecutate de mine personal. Deposit de distinsa tuieâ. Ser ici Ie mole fiind ■ unoscute. Toate aceste mărfuri se vând cr preciuri moderate. Cu inala Stima T. W. CRLTLLLsCU * O * ■X ® ^■jtwtiiTTiai Cump. Vinde 91 3/4 91 X 69 89 3/4 73 % 210 tot 3/4 90 103 s 8 l * 36 27 40 17 15 50 200 124 100 99 209 74 215 105 X 91 103 X 97 x 86 70 69 38 30 42 20 IC 202 126 101 1U0 213 ■X© X © © X PRIMA FABRICA ROMANA DE CRAVATE IN R0MAN1A FONDATA IN (NUL 1870 No. 20. - Strada Şelari. - No. 20 MUIE ASORTIMEMdeCRAVATE GATA DE DIFERITE STOFE NEGRE SI FECIE X «X Asemenea se primesc comande cu bucata şi cu duzina dispuind tot-d'auna de fasoanele cele mal nuoi. Preciuri foarte moderate. 690 FRATELLYIOSEPII. ■X ® X”9SHI 1 XO farmacia CHR. ALESSAMDRIU română -A "V X S | Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit tut cult e adesea denaturat de urat colegi cari gtsesc de caviinţ# a debita alte prcparaţiunl In locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor, public a nu primi de cât fiaedne originale VINUL COPIILOR PREPARAT DE CHR. ALESSANDRIU /tarmac ist tU Curfxf Regale Etatea cea frageda a copiilor T face a se Îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomanda acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni In sus; tinerelor fete le ajuta la buna desvoltare a corpului, Inta-resce dsele şi dâ putere muşchilor.—Modul Întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce lnsoţesce fie ce sticla. Preţ ni 3 lol. Dintre tfite preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori şi clienţii ce «fl constatat (oldsc surprin