4 \ ANUL m No. 716 A DOUA EDfflUNE DUMINECĂ 10 (22) APRILIE 1888. NUMERUL Io IUM NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE In BnrnreM'i: La casa Administraţiunel. In Tara . Prin mandat- poştale. Pentru t an 40 let. 6 Iu»! 20 lei, 3 luni 10 leţ. In strrinriatr : La toate officiele poştale dib Uniune, prin mandate poştale Pentru 1 an 50 lot, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL Io BAM NUMERUL A M'XCllîRILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA El ARULUI LaParix: A-rnrr Hav»s. PlaccdelaBOUl'ft. S Anuuciuri pe p»(t. IV, linia 30 bani; anunciuti s' reclame pe pag III, 2 lei linia, i.v pvris: segăsestejurnalul cui5 mu. nunierul, la lvioscul din Bulevardul Si. 4i«*r-maiii. \o. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI DE D ACŢIUNE A No. 3,—Pintza Episcopie?»—No. 3 APARE IN TOATE ZILELE UE LUCRU ADMINISTRA ŢI UN NA No. 3.—Piatzn Episcopiei.—No. 3. ALEGERI PARŢIALE COMUNICATUL GUVERNULUI ASUPRA RESCOALEI ŢĂRANILOR SET URMĂRIM CAUZELE MIZERIEI TERAMLOR CIOARA ! ANCHETA ECONOMICA Astâ-zi răscoala ţăranilor este a-proape peste tot potolită. In curând speram că şi agitaţia spiritelor va dispare şi liniştea va domni în conştiinţa cetăţenilor ca şi pe uliţele satelor şi oraşelor. Vremea măsurilor bune se apropie şi ţara aşteaptă se vază noul guvern la lucru. Două mecuri se aşteaptă mai cu seamă de-o-cam dată de la guvern : depărtarea din funcţii a tutulor a-genţilor activi ai colectivitate',a căror insolenţă a crescut considerabil văzând că după căderea colectivitate) nu sunt trataţi aşa oumtaeritau şi al doilea măsurile pregătitoare pentru Îmbunătăţirea stărei sătenilor. Intre aceste măsuri pregătitoare cea dintăiu ar fi o serioasă anchetă economică care să studi' Z3 cu dea-mănuntul cauzele miserii de la sate Îq deosebitele regiuni ale ţerei,care se deosebesc unele de altele prin numărul populaţiuneî, prin obiceiurile şi condiţiile agricole, prin raporturile în care slnu Intre dânsele proprietatea mare, mijlocie, mică şi a Statului, precum şi prin influenţa pe care o eu asupra bunei stări a ţăranilor legile noastre administrative şi fiscale. O asemenea cercetare se cere să se facă de oameni cu o deosebită competenţă şi care se aibe cunoştinţe adânci de agricultură şi de deosebitele puncte ale ştiinţelor economice şi statistice care au legeturi strînse cu această însemnată Gestiune, care In condiţiile In care se presintâ ar constitui cea mal serioasă şi mai solidă reformă economică ce s’a făcut în ţara noastră. O reformă economică care ar da proprietarilor mici bunul trai şi care in acelaşi timp n’ar revoluţiona nici una din bssele economice ale ţărel, ar constitui cel mai însemnat titlu de glorie ce un guvern a avut vre odata !n această ţară de la începutul secolului nostru. Ar fi cea d’iutei reformă care s ar face in tara noastră bazată pe studii, pe date certe şi pe legile ştiinţelor sociale. Paralel cu această anchetă, ministerul de agricultură şi de domenii ar trebui se înceapă şi el o lucrare paralelă de cercetări şi de adunare de date dintre care unele sunt aşa de elementare şi aşa de trebuincioase, încât este ruşine că o administraţie organizată se nu se fi gândit încă ca se le adune. Cine nu se va mira când îi vom spune de e-xemplu, că de şi de mai bine de două zeci de ani constituită, administraţia domeniilor Statului nu ştie încă întinderea totală a domeniilor ce administrează? Guvernul ar putea se se folosească de cele câte va luni care ne despart de convocarea noilor corpuri legiuitoare, pentru a face o lucrare statistică conştiinţioasă a-supra unor cestiuni care sunt trebuincioase pentru a’şi putea da seamă de eficacitatea măsurilor de îmbunătăţire ce se vor propune. Ast fel ar trebui se ne putem da seamă, fie şi prin aproximaţie, de gradul la care a ajuns parcelarea proprietate! create la 1864, de numărul noilor capi de familie care n’au pământuri, de numărul şi întinderea moşiilor Statului, în fie- care jndeţ şi plasă, în raport dacă este cu putinţă cu numărul celor lipsiţi de pământ din aceleaşi localităţi: Un fel de tablou comparativ între numărul cererilor şi putinţa ofertelor. Mal sunt şi alte lucrări statistice de făcut cu privire la creditele a-gricole şi altele, pe care no reservăm a le trata într’un număr viitor. TE LE GRAME AGENŢIA HA VAS Paris, 20 Aprilie. Se crede în general, tn cercurile parlamentare, câcomisiunea care va II numită mâine va sprijini proiectul de revisuire a Constituţiei; dar cabinetul n admite dis-cuţiunea acestui proiect pe timpul sesiu-nel actuale. Viena, 20 Aprilie. S’a discutat azi In Camera deputaţilor cererea guvernului relativă la fondurile secrete. Oposiţia a declarat că va vota în contra acestei cereri. Corniţele Taaffe a respuns că nu considera votul fondurilor secrete ca o ces-tiune de încredere. Fondurile secrete afi fost respinse prin 128 voturi contra 10. D. Wiedcrsperg a cerut apelul nominal, resultalul nefiiud de cât o eroare. Preşedintele a zis că această propunere este Inadmisibilă. Solia, 20 Aprilie. Alegerile pentru compunerile comisiu-nilor departamentale permanente s’aO făcut ia 18. Resultatul presintâ o foarte mare majoritate în favoarea guvernului. Nişte auunţurl municipale înştiinţează întoarcerea perioadei exerciţiilor anuale ale gardel naţionale. Solia, 20 Aprilie. Ştirile din Europa cari anunţă turbu-rârl la Tlrnova şi o călătorie a prinţului Bulgariei în România şi îu Europa, sunt lipsite de lemeifi. CORESPONDENTA DE EST Itcrliu, 20 Aprilie. Sorginte autentică. Boala împăratului a intrat în fasa-i cea din urmă. Descompunerea sângelui a început; Împăratul stă pe o chaiselongue şezând pe jumătate; răsuflarea e grea; canula merge până la bronchitele; nouă umflături ameninţă de a astupa gura |de jos a canulul. Canalul nasului e asemenea atins; căldura variază Intre 38—39 grade; dacă ajunge la 40—41, sltrşitul fatal va fi aproape. De Duminică încoace, frigurile ţin me-reO; se crede că disoluţiuuea va dura ăl mal mult câle-va zile. ALEGERILE PARŢIALE ___ 9 Alegerile parţiale ce s’au făcut în zilele din urmă îşi au însemnătatea lor, din multe puncte de vedere. Ele mai întâiu constituesc ultima demonstratiune a ingerinţelor regimului colectivist in alegeri. Libertate de alegeri era oare sub regimul trecut, când vedem că nişte judeţe care azi ne dau o majoritate sdrobitoare, nu isbutiserâ a strecura în Camera treoutâ un singur opo-sant ? Nu este o strălucită dovadă de modul cum era înăbuşită voinţa alegătorilor de către regimul d-lui Brâ-tianu, faptul că un amic d’ai noştri a reuşit la Dâtnboviţa fără ca prefectul să fi fost până azi schimbat, şi că alegerile de delegaţi din Vlaşca ne-au fost favorabile, prefectul regimului trecut fiind încă şi azi în funcţie ? Nu este o dovada că alegerile n’au fost libere la Gorj, când azi d. Maiorescu dobândeşte o aşa sdrobitoare majoritate, In contra uneia din căpeteniile colectiviste care dobândeşte un număr de voturi ridicol ? Nu e o dovadă că alegerile n’au fost libere la Dorohoî, alegerea în unanimitate a d-lui Th. Rusetti ? Dar aceste alegeri mai dovedesc ceva. Ele dovedesc că nemulţumirea grupurilor şi coterielor politice din centru, nu corespunde cu nemulţumirea ţării. Prin judeţe cetăţenii cer înainte de toate ca administraţia se fie o-nestâ, ca autorităţile se nu facă vexaţiuni, cajustiţia se fie imparţială, ca cetăţenii să se poată bucura de libertăţile lor constituţionale. Grupurile politice din capitală nu se mulţumesc negreşit cu atât. A-dese ori nemulţumirea lor porneşte chiar din puncte de vedere strimte de coterie, din ambiţiuni nesatisfăcute, din aspiraţiuni deşiiusionate, or din temerea că cutare or cutare grupare politica nu va ajunge îndată la putere şi la onoruri. Guvernul actual a putut fi o de-cepţiune din acest din urmă punct de vedere pentru mulţi politician5, el însă a dat ţării un început de sa-tisfacţiune,care s’a tradus prin câteva scrutime favorabile la alegerile parţiale. COMUNICATUL GUVERNULUI ASUPRA RESC0 4 LUTERANILOR Ziarul Unirea No. 344 din C curent, a a-nuntat că sătenii din comuoa Dragoeşti din Olt ar (1 bătut crunt pe d. Iliescu, a-rendaşul moşiei. In'ormaţiunea aceasta este eronată. D. prefect respectiv comunică ministerului că în acra comuna ca şi In tot restul judeţului, domneşte liniştea cea mal deplină. D. Riescu a vorbit personal cu d. prefect în ziua de 5 Aprilie, seara, şi nu Va confirmat nici unul din faptele alegate de sus zisul ziar. Siluuliunca pc ziua (Ic 8 Aprilie, 10 orc seara Amelioraţia situaţiei generale, semnalată încă de erl, se afirma dm ce în ce mal mult. In judeţul Ilfov nu mal este nici un punct turburai, de oare-ce chiar în Afumaţi, dupecuoi raportează chiar azi Irâmisul parchetului, s’afi putut opera in linişte arestările şi se pot face ţoale actele de instrucţiune. Din plasa Olteniţa, cea din urmă care rămăsese agitata, sub-pre-feclul comunică asemenea că în Chirnogi, Radovan şi Hotarele ordinea s’a restabilit şi că pretutindeni oamenii aBi eşit la munca câmpuiu). In judeţul Ialomiţa, cel din urmă raport sosit la7 ore seara înştiinţează că ordinea este absolut restabilită in toată zona dintre Călăraş1, calea ferată si graniţă până la Ulmu. Au orilâţiie militare pro-ced cu minuipositate la perchisiţiunile cuvenite şi la învesiigtţiunile necesare justiţiei. Acolo, ca şi pe lima Buftea-Crivma din I.i’ov, se găsesc priu păduri ascunse o mare parte din < b eclele predate. In vecinătăţile Urzieemlor, câle-va arestări făcute în Jilava de căpilauu. Râmniceanu aii readus li iştee. Aci aii lost areslaţ'. opt instigatori, din can unul e rănit. Din iot judeţul, colonelul Lahovari raportează că începe să disloce trupele şi tn curând va libera pe dorobanţi. Din judeţul Prahova nu se mal semnalează n ci o agitaţiune. Din judeţuLDAmboviţa, următoarele Jo-califoţi afi fost singure bântuite : în Gher-ganl, Bonga, Vizureştl, Gouţeştl-Brâiloiu şi Cojasca. In toată ordinea s’a restabilti fara dificultate. In Poiana-de-Sus, un număr mare de săteni s’au resculat cerând pftmînlurl şi ameninţând autorităţile eo-muuale. In momentul de faţa, escadronul de Mus el este deja îu comună şi cum sunt forţe îndestulătoare în toată partea locului, e probabil ca până mâine liniştea se va fi restabilit. Iu line, din judeţul Buzâfi, atât comandantul călăraşilor, cât şi prefectul, înştiinţează că ordinea legală domneşte în toate comunele rurale şi urbaue din judeţ. SET URMĂRIM! O dată cu stingerea colectivitate!, Steaua ei de vicleim poreclită «Voinţa Naţională» a început să pălească. Toate forţele sleite ale colectiviştilor s’au concentrat acuma în formaţiunea unul nou organ al lor de publicitate poreclit de astă data «Democraţia». Pentru ce această transformare de titlu? răspunsul este firesc şi uşor de dat. Ei nu mai puteafi Înşela pe nimeni, ţara întreaga ştia ca ei afi Încetat de mult a mal represinta voinţa na-ţiunei Române. Căzuţi asta zi de la putere, cu mânile mânjite de atâtea nelegiuiri, ei încearcă se ridice stindardul Democraţiei, căutând se mai amăgească cu el aceasta mult încercată ţară. Dar pe cine yor reuşi ei Bă mai Înşele ? Cred de datoria adevăraţilor democraţi, adevăraţilor iubitori de libertate să urmărească fârâ preget pe aceşti şarlatani politici până în vizuinele lor obscure, în cari s’ad retras ; să’I strivească acolo pentru tot d'auna ; să demaşte ţărel toate fârâ de legile lor, să’I aducă aminte toate faptele lor trecute, să înfiereze de veci pe aceşti cinici şi neruşinaţi, cari din cauza atitudinei to-lerente a guvernului actual, afl curagiul să se mal ridice în numele liberalismu-„luî şi să strige că plâng doliul liberal, în loc să'şl plângă păcatele lor. Tntr’un articol intitulat: «SS ne deschidem ochii» «Democraţia» colectiviştilor încearcă să facă istoricul lor şi să ar«fe oare cum rauza retragerel lor. Tema este bogată; da, să vă facem istoricul de vre’o câţi va ani încoace şi să vă arătăm că precum a'ţî usurpat toate libertăţile şi institutiunile acestei ţări, usurpaţi astâ-zl titlul de democraţi. Pentru ca indrăsniţl să vă numiţi democrat! şi liberali, să arătam încă o data ţărel cum sţî căzut victima propriilor voastre nelegiuiri şi sub loviturile foştilor voştri amici şi susţinători politicl.sincerl şi oaeştl liberali, cari ne mal putând trăi în atmosfera voastră impestatâ, v’afi părăsit unul câte unul semnalându-vă ţărel ca nedemni de a mat represinta partida liberala. La 1881 venerabilul Dumitru Bră-„ tianu asfixiat tn atmosfera voastră corupta a strigat: «Hoţii la puşcărie!» Atuncea v’aţi înspft mântat 1 Un ast fel de şef nu vă convenea I D sa v’a părăsit pentru tot d’auna, dând cel d’întâiu alarma de disidenta; el îndemnă pe toţi oamenii de bine să pârftsească un guvern a cărui devisă este : «necinste» «corupţiune» şi «intimidare». La 1883 C. A. Rosetti v’a părăsit în Camarile de revizuire urmat de 12 a-mici al sel, aruncându-vâ în faţă aceste cuvinte cari vor rămâne neşterse din mintea şi inima adevăraţilor iubitori de libertate : «Când vSd că vreţi sS sfâşiaţi libertatea presei pentru care am luptat un pătrar de vrac. iau bl mână drapelul sdrenţuit al liberalismului. mS ’nvătui într’insul şi ve părăsesc pentru tot d’auna». Pronunţând aceste cuvinte o lacrimă licărea In ochiul Iul; era lacrima durerel profunde ce 8cest om încerca văzându-se Înşelat, trădat tocmai de aceia pe cari el T crease. Durerea Iul nu a încetat a'l da pradă morte! care l'a secerat prematur din rândurile oamenilor de Statal ţărel noastre; cu el dispăru cea mai măreaţă figură a Democraţiei Române. Iar «Românul» organul prin care v’atl ridicat, v’a combătut de atuncea şi vă combate asta-zl cu energie şi demnitate. La 1884 vă rămăsese unul din cel mal aprigi luptători al libertate!; acela ne care sacriflcându'l pe altarul colectivitate! voastre T numiţi astâ-zi: «Cleone neruşinat». Părăsiţi fiind de toate părţile, el reuşeşte să grupeze In giurul său o tinerime inteligentă, onestă şi însufleţită de dorinţa binelui general. Ei au consimţit să vă dea sprijinul lor în credinţă că altoiul ce aduceau arborelui vestejita! colectivităţel, se va putea prinde. Gând aii văzut Insă că a-cest arbore nu mai era de cât buştea-teanul putred pe care nu mal putea prinde de cât mucigaiul coruptiunel, al torturelor de tot felul, al cumulului, al asasinatelor atuncea ei l'au părăsit pentru tot d’a-una,lă3ânduT pradă părăsiţilor care singuri mal putea trăi pe dlnsul. Democraţia zice: «vom arde în viitoarea campanie electorală uscaturile pentru ca să nu rămâie de cât ce e verde» vă răspundem: Nu vă jucat! cu focul voi înşivă, câct buşteanul vostru e putred şi va arde până în rădăcini 1 Părâsitî dară şi de tineri! la care vă adresaţi, tn desperarea voastră aţi început bătăile şi lortcrele pe faţă. De la corupţiune aţi trecut la intimidare. Ne-a fost ast-fel dat să asistăm la acel spectacol revoltător: să vedem o bandă de 30 de bătăuşi ziua mare cutreerând stradele după îndemnul însuşi al Primului Ministru, spărgând geamurile şi capetele redactorilor de la gazetele independente. Poliţia’i lasă să manevreze justiţia nu ’i pedepseşte, pe cuvânt că : «nu se poate oprim a naţiunea indignată I Trel-zecI oe bătăuşi reprezintă naţia voastră indignată, pe care nu o puteaţi oprima, ne având destule forte, şi miile de cetăţeni care afi protestat coa-tra voastră în zilele de 14 şi 15 Martie erau câtl-va descreeraţl pe care v’aţi grăbit a ’i tortura şi ucide cu şarje de cavalerie, cu paturi de puşcă şi cu gloanţe! Democraţi neruşinaţii Abuzaţi de râbdarea şi toleranţa guvernului actual când îndrAsniţi să mal ridicaţi glasul după căderea voastră meritată şi de mult aşteptată de ţara întreagă. 1 itâ-vă până aci un scurt istoric. De aci providenţa începe să vă dea pe faţă hoţiile : Afacerea Maican şi Anghelescu pe care aţi încercat să o ’nâbuşiţl.a isbucnit de:o dată ca pulberea care a trebuit să vă arunce în aer. Ne mal având încrederea ţărel, aţi linguşit tronul, aţi minţit regelui ca nişte mincinoşi vulgari, căutând să vă ascundeţi mişeliile şi să înegriţt oamenii de bine,cacl sunt adversarii voştri!! Adevărul însă a străbătut treptele palatului, a ajuns la auzul şi cunoştinţa regelui nostru, care atuncea v'a isgonit de la putere, ca pe o slugă vechie pe care o prinzi furând şi minţind. Ce speranţe v’a mal rămas de reîntoarcere, după toate mijloacele nedemne ce aţi întrebuinţat ? Speculaţi o chestiune asupra careia or-ce om onest a găsitde cuviinţă să nu facă dintr’însa o chestie de partid, ci o chestie naţionala. Speculaţi fârâ scrupul, fără conştiinţa răscoala ţăranilor, crezând că ast-fel veţi răuşi săamsrâţlzileleguvernului. Ne mal având dreptul să arboraţi titlul de democraţi, aţi simtit poate trebuinţa să luaţi titlul de revoluţionari ! Dar răbdare, ora răsplatela sosit; providenţa ne-a dat multe pe faţa, tot ea ne va ajuta şi de astă data ta restabilirea ordinel şi descoperirea a-devărulul. Grigore Chrisscngliy. Doritori de a avea pârerile tutulor asupra ces-tiuneT ţCrâneştt publicam astft-zl un articol pe care ni l'a adus de câte-va zile d. lancovicl care a avut dese contacte cu (Cranii. Lipsa de spaţit ne-a împedicat de a-1 publica până acum. Mişcarea ţăranilor are două cause, una mediata şi originară şi sita imediata şi ocasională. Cea dintăiu a fost sădită necesar-menle In legea de Împroprietărire de la 2 Maiu, şi un bărbat de stat instruit şi prevăzător , d. Barbu Gatargiu, a semnalat’o încă de atunci In unul din discursurile ce a rostit în Adunarea Deputaţilor, discurs In care a expus Întreaga evo'uţiune socială şi economică ce se va produce în decursul timpului de idea acelei legi, pe care o combatea cu tot talentul şi ştiinţa sa. Nu critic acea lege. Era fost un mare progres, căci pe dânsa s'a întemeiat toate instituţiile politice ce am edificat de atunci. Cu quasi-servagiul clăcel nu era cu putinţa nici un aşezământ constituţional. Legea de la 2 Maiu a creat trei milioane de cetăţeni liberi şi a pus bazele sistemului representativ. Din punctul de vedere economic, legea de la 2 Maiu a fost iarăşi un progres, căci mai întâiu a creat trei milioane şi jumătate de proprietari şi tot atâţea întreprinzători de industrie a-gricolă, fiind şi o îndrumare decisivă către idealul ştiinţei moderne, mica proprietate, ideal care nicăeri ca la noi nu’şl găseşte cele mal fericite condi-ţiuni de aplicaţie. Insa precum am zis ea conţinea în germene una din căuşele ce a provocat mişcarea s iţelor de astă-zl. Această cauză fatală este: imposibilitatea men-ţinerel permanente a principiului: tot ţăranul sS fie proprietar. In adevăr acea lege a fost menita să folosească numai la clasa de proprietari ce ’l crea, şi întrebarea firească ce afi pusJadversaril acelei legei era: care va fi condiţiunea viitoarelor generaţiunl ? Cum se va înlătura parcelarea prin succesiune a proprietaţel şi care va fi condiţia descendentului la al treilea grad de exemplu, al acestui proprietar? Răspunsul ce s’a dat acestor întrebări de autori lui 2 Maifi, de acel ce afi întronat la noi socialismul de stat n’a fost din nenorocire pornit din convingerea necesitâţei şi foloaselor acestei legi, ci soluţiunile ce s'afi înfăţişat afi fost dictate numai de neastlmpărul nervos al dorinţei de a triumfa, în o întreprindere hazardată, câcl ştiut este de toţi modul anormal şi eroic cu care s’a administrat naţiunel române această reformă. Temerea reposatulul Barbu Gatargiu, om care cunoştea legile de urmare a actelor omeneşti, s’a realisat azi. Parcela, de pământ a proprietarului de la 2 Mal acum după trecere de 24 de ani s’a fracţioaat pe alocurea fie prin moştenire, fie prin usurpare şi mulţi din coborltoril acelui fericit proprietar se afluîotr'o stare identică cu a ţăranului irlandez şi In ţara noastră fertilă şi cu o Întindere teritorială care poate să încapă un număr întreit de locuitori, s’a aratat cea mal rară şi cea mai mare ca-lomitalesocială, proletariatul rural. Acest resultat necesar în ordinea de lucruri subsecuentă lui 2 Mai să putea ne«parat înlătură. Să putea Imatura prin un şir de dis-posiţiunl legislative raţionale şi conştiente care să fi fost resultatul studiilor şi observaţiunilor unui organ perena- www.dacoromanica.ro nentşi special însărcinat cu pândirea tutulor trebuinţelor şi propunerea mijloacelor de realis&re. N’a fost însă astfel, căci noi dormim şi cuvintele acelor ce vor să ne deştepte ne fac să rî-dem în somn. Două, trei ;del care s ad propus în acest lung restimp ad fost atât de neîndestulătoare în cât nici n'ar merita să le mal menţionăm. Una era bunicică, vânzarea în loturi a moşiilor statului, care n'a avut însă trecere fiind combătută cu furie de re-presentanţit poporului, de oameni luminaţi. O alta, împroprietărirea însurăţeilor, a rămas un lăudabil deziderat din causa lipsei de pământ. Să nu mai vorbim de legea concursurilor agricole şi industriale a cărei aplicaţie este derisorie, cu toate că această lege sta în legătură cu subiectul ce ne preocupă fiind menită a stimula producţiunea, a crea debuşeurl şi a procura prin urmare săteanului noi resurse de traid din industria casnică. Nu s’a gândit nimeni la singura ces-tiune principală, la singura care putea se remedieze râul, la preconisarea cul-turel intensive care pe lingă cele l’alte avantaje mal avea şi pe acela de a îm-pedica pe săteni se lucreze un număr însemnat de pogoane. A douacausâ a mişcărei rurale pe care am numit’o imediată şi circumstanţială a arătat-o In camera deputaţilor zilele trecute d. Teodor Rosetti, presidentul consiliului de miniştrii, cu ocasiunea unei interpelări. Ţăranii s’ad revoltat, a zis d-sa, din causa relei administraţii de până acum şi a suferinţelor ce îndură. Când d. Teodor Rosetti a proferat a-ceste cuvinte sunt sigur că nu s'a gândit se facă uu rechisitorid esclusiv numai administraţiunel d-lui Ion Bră-tianu. Nn, avem sub ochii noştri o racilă veche, pe care nimeni nu s’a gândit să o extirpe. Ţăranul a suferit exacţiunl de la toate guvernele. Toţi l’ad neglijat, l’aQ mistificat, l’ad exploatat, îngrăşând cu sudoarea muncel lui bugetul şi trîn-tori lor. Unii rad şi minţit servindu-se de el ca de o unealtă de răsturnare şi pentru ca să’l mlădie la dedările demagogice l'ad îmbătat cu frase meşteşugite şi 'ia făgăduit desfiinţarea tuturor birurilor şi a tutulor monopolurilor. Asemenea lucruri nu se uită, ele sunt înregistrate în cronica contimporană şi sunt oprobriul luptelor noastre de partid. Dar pentru că impresiile de demult să şterg, să povestesc un fapt recent pentru a întări cu un exemplu adevărul aflrmaţiunei ce s'a făcut în Cameră cum că ţăranii s’ad revoltat din pricina relei administraţii. Sunt câţl-va ani de când o mare moşie a Statului din Ilfov era ţinută în a-rendă de un vechid agricultor, d . Marghiloman. La împlinirea contractului să presintă la licitaţie un negustor din Bucureşti, care nu avea nici o noţiune de plugărie, şi oferind un preţ mal mare, rămase adjudecator. Intrând pe moşie şi făcând socotială de aproape să deşteaptă că preţul ce a oferit este peste măsură de mare şi că este ameninţat de o pagubă Însemnată. Atunci, om de resurse şi cu mare trecere pe lângă guvern, combină şi aduce la bun sfîrşit următorul plan : Locuitorii satelor de pe acea moşie erad în cea mal mare parte cultivatori de tutun, cultură intensivă şi producătoare, şi prin urmare nu avead nici vreme nici nevoe să mal semene alt-ceva. Noul arendaş isbuti să obţină de la regia monopolului tutunurilor retragerea permisi-unel de cultură tutulor locuitorilor de pe moşia sa, sărăcind lumea, dar si-find’o ast-fel de a face Invoeli cu dînsu, lnvoell cari sunt înfricoşate. Acest fapt pot să'l probez cu acte şi cu nume proprii. Şi să nu se creadă că suntem în faţa unui caz isolat. E detaliul unei sisteme. Este vădit că o asemenea administra-ţiune nu a fost bună şi că ea trebuia să aibă primejdioase urmări. D. Roseti a mal zis că ţăranii suferă. Ce sufer şi de la cine ? Aci este după mine secretul acestor sbuciumărl încă latente, dar care pot până mâne să ia proporţiunl incalculabile. Da, ţărani suferă şi suferinţele lor pornesc numai din învoelile agricole. Iată o foaie ruptă dintr'un registru de moşie: «Trel-zecI de franci pe an păşunatul unei vite mari. Din două una din recolta de pe cinci pogoane ale moşiei date săteanului să le are. Trei zile cu secera. Un pogon de arat. Trei chile de transportat la gară. Un muschid de porc, două găini şi două-zeci de ouă». Cu un cuvlnt locaţia pământului ’l aosta pe ţăran 75 0/0 din produsul brut remânându’I lui 25 0/0 spre a acoperi oheltuelile de producţiune şi salariul săd I Blocinţa irefragabilâ a cifrelor ne dispensă de or ce comentar. O asemenea stare de lucruri trebuia să isbucneascâîntr'o protestare, şi fiind că nimeni nu le-ad luat partida, ’şi-ad luat'o singuri. Acei ce azi se fac apolo-giştil acestei mişcări şi vorbesc în numele acestei clase încercate, îndemnân-d’o a stărui pe calea ce a apucat, nu sunt amicii săi. Sunt dintre acel ce vor să profite de orl-ce nemulţumire spre a se erige în redemptorl şi în liberatori. Adevăraţii amici al ţăranilor trebue să constate păsurile lor, căuşele păsurilor lor, şi fârâ declamaţie să delibereze şi să ia mesurl de îndreptare, fiind că răul nu sufere întârziere. Guvernul este dator să numească numai de cât o comisiune de anchetă, compusă din bărbaţi Învăţaţi şi cu experienţă, care să străbată ţara şi să e-laboreze un studid complect şi aprofundat al acestei cestiuni, cea mal mare pe care generaţiuDea actuală are a o a-nalisa şi trata. Cât pentru mine, ml-am format convingerea că numai învoelile agricole sunt causa determinantă a cestiunil agrare ce s’a sulevat azi, din lungul timp cât am stat în administra-ţiunea Dobrogel, când trebuind să îm-pedic imigraţiunea ţăranilor de dincoace de Dunăre în acea parte a ţârei, în desluşirile ce avem cu dânşii asupra căuşelor ce ’I hotărad să ’şi părăsească vatra şi să rătăcească prin locuri streine, n'a fost unul care să nu mă întîm-pine cu aceste vorbe: «D-le, nu ne mal putem hrăni pe la noi, flind-că mai întâia nu avem pământ şi al doilea ne-ad speriat învoelile arendaşului.» La ministerul de interne trebue să se găsească încă rapoartele complecte ale prefecturel de Tulcea din acel timp. Crezându-mă autorizat, şi până void putea presintă o lucrare complectă,'ml fac datoria de a propune următoarele mijloace pentru curmarea răului, mijloace pe care le supun discuţiunel şi chibzuinţel oamenilor competenţi şi de bine : 1. O lege care să coprinză un tarif maximal al învoelilor agricole. 2. O lege pentru vânzarea în loturi la ţărani a tutulor moşielor Statului. 3. O lege pentru iertarea tutulor re-măşiţelor datorite Statului din dările personale. Dumitru lancovicf. CRONICA CIOARA! că aş fi exploatat pe locuitorii de la moşia Frumuşeni, cu care trăesc şi am trăit tot d’a-una în cea mal perfectă armonie. Dovadă că de productele mele, el nici nu s’ad atins. Desfid să se dovedesscă că aş fi dat vre unul vătaf, măcar o centimă spre a se împărţi soldaţilor ca se tragă focuri în ţărani. Desfid asemenea se se dovedească că ar fi venit la mine acasă mal mulţi săteni, şi somez pe Lupta să publice numele acelor săteni. Eată cea ce aveam de răspuns întru cât priveşte calomniile. Rămân acum injuriile. Neflind obicinuit cu vocabularul surugiilor, îmi este peste putinţă să răspunz acestora. Atrag însă băgarea de seamă a tuturor oamenilor de bine şi în special a guvernului, asupra teoriilor «Luptei» care scrie între altele : «Păcat că ţăranii nu’şl ad însuşit porumbul acestei- lipi -torl, căci porumbul acela nu este alt ceva de cât sudoarea sătenilor! 1 1» Aş fi curios să ştid ce ar zice d. Panu şi cel de la Lupta dacă m'aş apuca şi ed să povâţuesc tipografilor şi rotarilor Luptei să ’şl însuşească acel ziar, sub cuvânt că este sudoarea lor. Aşa este că nu le-ar conveni t Şi când aş Împreuna aceste poveţe cu vorbele hoţi, lipitori, exploatatori care vând 15 bani o foae ce nu’l costă de cât 3 bani, atunci ce ar zice ? Primiţi d-le redactor încredinţarea osebitei mele consideraţii. Andrei Cnlotoreseu. 0 telegramă trimisă din Viena ziarului Debats spune că guvernul Austro-Ungar tem&ndu-se ca răscoala din România se nu se întinzâ şi pe teritoriul imperiului unde lo-cuesc Români, a ordonat ca numeroase detaşamente se păzească intrarea cu cea din urmă rigoare. Adunarea generală a preoţilor din judeţul Prahova, ce s'a ţinut Joi cu bi-necuvîntarea I. P.S. Mitropolit Primat spre a chibzui asupra mijloacelor pentru îmbunătăţirea soartel clerului mirean. a fost foarte numeroasă. Prea cucernicul preot d-nul Theodor Ştefănescu a adus la cunoştinţa venerabilei adunări părerile ziarului «Epoca» asupra acestei mari cestiuni naţională, mal cu seamă pe cele espuse în cel din urmă articol sub titlul Preoţii noştri de «Baba-Novak» ce ad fost primite de asistenţă cu vil aplause. Adunarea recunoscând că îmbunătăţirea soartel clerului a devenit cu totul neapărată, a amânat deliberaţiunile sale pentru o nouă întrunire ce a ho-tărît a ţine pe la jumătatea viitoarei luni Maid. Cu acest prilej ne îndeplinim o plăcută datorie, aducând desăvîrşitele noastre mulţumiri Prea Sfinţiţilor Ierarhi, prelaţi, prea cucernicilor preoţi, cum şi acelor d-nl studenţîai facultâţel de Theologie, cari ad bine-voit a ne a-răta simpatieielor prin felieitărileşi cărţile de vizită ce ad trimis colaboratore-lui nostru Baba-Novak pentru scrierile sale. O întrebare d-lui Ministru de Finanţe. Are d-sa cunoştinţă că d. Tudor Râdnlescu actualmente redactor la Democraţia, a încasat pe când era la Minister suma de 2000 lei, ca se cumpere eşanlilone pentru muzeul vămilor, şi că n’a cumpărat nici un fel de eşantilon ne restituind nici bani ? Am dori o lămurire în privinţa a-celor doue mii de lei care dacă am pune bază pe zisele gurelor rele, au fost păpate de stimabilul colectivist. -« Intre nenumerateleminoiuni ce publică pe fie-care zi foile colectiviste am citit eri şi pe aceea că d. Gr. Popov, numit şef de secţiune în direcţiunea generală a domeniilor Statului, este fostul secretar al biurou-lui de avocatură al d-lui T. L. Ma-iorescu. Şi d. Maiorescu nici din nume nu cunoştea pe d. Popov şi numai dupe recomandaţiunea unui mare numer de persoane onorabile îl a numit 1 Pe lângă cele l’alte fapte ce a săvârşit decedatul A. Itadovici zice «Vocea Covurluiului», mai înregistrăm una astâ-zi : înainte de a expira, a chemat pe toţi sătenii de pe moşia sa şi le-a declarat că le iartă toate datoriile ce au avut. Apoi a luat singur toate înscrisurile şicon-dicele şi în faţa sătenilor le-a ars singur. Sătenii cu lacrimile în ochi de bucurie, binecuvântau memoria lui A. R8dovici. D. Const. Ridul eseu, avocat, ne adresează următoarea scrisoare pe care ne grăbim a o publica rugând şi noi pe d. director al G. F. R. sâ cerceteze şi să facă dreptate. Domnule Redactor, Din partea d-lui director al căilor ferate, n’am văzut nimic până acum faţă cu banditul de Stamatian, cu acel sălbatic, care m’a lovit şi maltratat în ziua de 14 Martie. Rog se se facă la un fel; câci măcar de l’ar altoi chiar dupe sistemul lui Pasteur, acest câine turbat tot turbat va rămânea. Pentru demnitatea numelui de funcţionar şi respectul opiniunei publice, Încă o dată ’l mai rog pe d-nu director, se facă la un fel cu tâlharul de la iconoraat. Primiţi, etc. Const. /. Râdulescu avocat Bucureşti, 9 Aprilie 1888. Primim o plângere pe care ne-o adresează întregul corp al sergenţilor de oraş. Această plângere vizează infamiile şi hoţiile vestitului Meschiu şi ofiţerului Gristescu. Ar fi de dorit ca d. prefect al poliţii se orînduiascâ o anchetă pentru a se constata daca într’adever sunt fundate reclamaţi uni le sergenţilor de oraş. D. Vernescu student al facultâţel de ştiinţe va ţine disearâ la societatea studenţilor universitari, strada Petraşcu Vodă Nr. 6, o conferinţă despre starea normală a inteligenţei. întrunirea la 8 ore. Suntem rugaţi a da publicităţei următoarelor rânduri: Domnule Redactor, Pentru ca lumea să poată vedea cine este d. advocat Mateiu Corbescu, unul din membri partidului colectivist, vă rog I să bine-voiţf a publica în stimabilul d-v. jurnal următoarele : In anul 1884 m'am dus Iad. advoaH Mateiu Corbescu cu ginerul med Ilie Du-dea din Târgovişte care avea un proces c i casa defunctului Scarlat Tănâsescu dii Târgovişte. Am angajat pe d. Mateiu Coi-bescu ca apărâtor- I-am plătit 1600 lei la nainte fâgăduindu-ne că avem dreptat", iar de va pierde procesul ne va înapoi«. banii îndoiţi, şi d-sa nu s'a prezentat nici înaintea tribunalului Dâmboviţa plătind taxe şi timbre, nici înaintea Curţeî de apel din Bucureşti, plătind alte tacse mal împovărate pentru a’i susţine. Ast-fel că procesul s'a pierdut din cauză că onor. d. Mateiu Corbescu de sigur era înţeles cu partea adversă. Un alt fapt mai semnificativ. In ziua de 23 Ianuarie; anul corentul, a-dică ziua în care se făceau alegerile colegiului I de Cameră onor. d. Mateiu Corbescu, îmi arendează munţii şi livezile diu comuna Pietroşiţa, moştenire de la defunctul Ion Şerb pe preţul de 2000 lei pe an şi primeşte de la mine o arvună de 300 lei liberându’ml chitanţa. In urma-căderit d-sale la alegeri şi pentru a’şl mal putea scoate ceva din cheltuelile făcute cu susţinerea candidaturel sale arendează aceiaşi munţi şi livezi pe preţul de 3000 lei pe an d-lul Ghiţă Ş. Popescu. Mă somează în a-celaşî timp să mă duc la d. Ghiţă Şerb Popescu să’ml primesc arvuna, zicându'ml că n’a făcut contract cu mine, restul fiind depus la casierie. După aceia mă duc la d-sa în Bucureşti şi acolo nu voieşte a mă primi. Opiniunea publică vază epitetul ce se cuvine unul asemenea om. Primiţi vă rog d-le redactor,-împreună cu mulţumirile mele, asigurarea distinsei mele stime. Taohe Andi-eescu comuna Pietroşiţa, plaiu Ialomiţa. DIN DISTRICTE COVURLUIU Resvratiri socialist© Printre lucrătorii de pământ din Vadul-Ungurului şi Bădălan, zice «Posta» din Galaţi, se face o întinsă propagandă pentru a’I rescula. Instigatorii sunt nişte aşa pretinşi socialişti, cel mal mulţi funcţionari al guvernului colectivist. Printre aceştia primul loc II ţine vestitul Stef. TatovicI de la vamă, favoritul d-lul Dulugea. Prevenim din timp autorităţile administrative şi poliţieneşti pentru a lua cuvenitele mesurl, sfătuind în acelaşi timp pe cetăţeni să nu se ia dupe vorbele tutulor nătărăilor, cari, dupe ce 7 bagă în foc, se retrag şi II lasă la voia întîmplărel. Câţl-va derbedei, grămădiţi aici din toată lumea, fără nici o cultură, fără nici un scrupul, ad alcătuit o societate, care ’şl ţine şedinţele sale ascunse în-tr'o casă de pe str. Mavromol sad Do-găriei şi acolo pun la cale resvrătirea. Daca am fi convinşi că se fac interesele muncitorilor, n’am zice nimic; dar oamenii cari se pun în fruntea unor a-tarl mişcări, nu inspiră nici cea mal mică Încredere şi fac scandaluri peste scandaluri. Feriţi-vă, muncitori, de contactul u-nor atarl juvine. IAŞI Budgetul comunei Iaşi D. Consilier comunal Niţescu, atnaintat d-lul Ministru de Interne următoarea a-dresă: Domnule Ministru, In calitate de membru al Consiliului comunal Iaşi, cu respect vid a vă atrage atenţiunea d-le Ministru asupra budgetului acestei comune pe 1888/89, înaintat d-v. spre aprobare cu raportul No. 3178 din 3 a curentei, şi fără a critica modul cum se pretinde echilibrat, e destul a vă ruga se observaţi că la art. 48 de la venituri se înscrie ca venit comunal 25,000 lui sub nume de «Reţineri de 5 0/0 din salariile funcţionarilor de la 50 lei în sus». Acest impositd-le Ministru, nu’i impus prin nici o lege şi prin urmare nedrept şi contra Constituţiei s’a înscris a se percepe de la funcţionarii comunei plătiţi cel mal mulţi cu câte 55—80 lei pe lună, precum sunt sergenţii de oraş, perceptori şi diferiţi agenţi; şi aceasta pe lângă reţinerile ce li se mai fac pentru pensii şi alţi 5 0/0 darea către stat de la cel cu salarid superios unei suto de lei. Cunoaşteţi încă d-le Ministru, căchiar reţinerile pentru pensii justiţia le res-titue or-câDd sunt reclamate (probă, condamnările comunei Bucureşti), de oare-se nu sunt impuse de lege, şi dar comuna Iaşi pe nesimţite contractează o datorie către funcţionari de a le restitui aceste reţineri îndată ce ne mal fiind subalternii el le-ar reclama. Vă rog dar d-le Ministu, se bine-voiţi a şterge dintre venituri arătatul articol, şi pe lângă că veţi face un act de dreptate, Jar în acelaşi timp veţi face şi un bine A fost odată ca nici odată..(Curat, ca nici odată ; căci de nu ne-ar fi rămas relele, cine ar putea istorisi 8s-tfl-zl, spre pilda, că a fost odată un ministru, Ion Brfitianu ?) A fost aşa dar odată în ţara românească o cioară, dar o cioară care nu se asemăna cu cele-l’alte ciori. In loc să poarte în linişte penele sale negre ca pana corbului, cioara din basmul med avea visuri de mărire şi se împopoţonase ca în poveşti cu pene ciugulite în dreapta şi în stânga. Cioara Ioana (7 zic Ioana pentru că e nume ţigănesc care se potriveşte cu cioară) cioara Ioana, folosindu-se de somnul altor păsări mâestre, luase pe apucate de la fie-care câte o pană şi se Împodobise cu ele. De la una luase o pană pe care sta scris 1848, de la aUa luase o pană pe care lucea cuvlntul Regat, de la alta smulsese o pană tricoloră pe care sta scris independenţa României. In sfârşit toată podoaba cioarel nu era compusă de cât din pene străine, care mat de care mal apelpisite. Nu puteai să’ţî arunci ochii pe zorzoanele cioarel Ioana fără să dai de o pană cu inscripţiile de mal sus, cu inscripţiile «Credit fonciar, Banca României» sau altele de aceiaşi viţă măiastră. Şi—lucru de necrezut—cioara din basmul med se răţoia cu aceste podoabe, se umfla în penele smulse de la alţii, parca’l ar fi rămas moştenire de la moşi strămoşi parcă ar fi chivernisit singura ca să şi le pue în spinare. O fi omul prost nu e vorbă, dar pare că vitele sunt mal deştepte, căci Intr’o bună dimineaţă se treziră toate pasările maestre din amorţirea lor. Sări mal întâid un curcan ţanţoş şi luă cioarel înapoi pana independenţei României, zicându’I : «Da-o încoace , loano, căci este a mea nu e a ta; numai guşa mea ştie câte a suferit pentru pana cu care te făleşti astăzi tu !» Sări apoi vulturul şi 7 smulse pana Regatului, zicând Ioanei vorba românească : Nu da voe lui Ivan Că se urcă pe divan. Penă să vie noaptea, nenorocita cioară remâsese ciugulită cu desăvârşire, goală ca lăzile Vistieriei, căci se găsise stăpânul fie-cârel pene. Cât timp fusese cioara Ioana Înţolită cu pene luate cu hapca, avusese dânsa mulţi linguşitori, şi gândul el se îndrepta spre aceştia îndată ce să văzu a-junsă în sapă de lemn. Avea nevoe de alte pene biata cioară şi trebui să cerşească o îmbrăcăminte ca să poată să mal iasă în lume. Adună Ioana în dreapta şi în stânga tot ce putură să ’l dea credincioasele sale prietene, dar se schimbase treaba: penele sale nu mal lucead ca odinioară, în loc de podoaba vulturului avea pana gâştelor, în loc de strălucitoarele cuvinte «Regat, Independenţă şi altele», citeai «Agio, Abusurt, Tâlhării.» O fi prost basmul meu, dar mal proastă a fost cioara care a dat naştere acestei poveste. Max. Primim următoarea scrisoare cu rugăciune de a o publica : Domnule Redactor, Ziarul Lupta de la 8 Aprilie, vorbind despre răscoala ţăranilor, conţine la a-dresa mea aproape opt-zecî de rânduri cu peste opt-zecî de calomnii şi injurii. Resumând într’un singur cuvânt toate aserţiunele acelui ziar, îi râspund categoric, că sunt falşe. Desfid pe ziarul Lupta, să dovedească INFORMATIUNI Aseară s’a resptndit în oraş cu multă repeziciune zgomotul despre turburări grave în mai multe comune din judeţul Vlaşca. Acest zgomot persistând încă azi, suntem nevoiţi a'l releva pentru a declara că el este cu desevîrşire neîntemeiat. Persoane sosite din diferite părţi ale judeţului ne asigură că nu numai liniştea cea mai complectă domneşte în toate satele, dar şi câ ţăranii de-saprob cu desevîrşire mişcarea din judeţele vecine. Primarul Comunei Răneasa-Herăstrău anume Petre Tănase care aţâţa pe ţăranii din satele de prin prejur la revoltă şi care a fost arestat alaltă-ieri a fost liberat după stăruinţele d lui C. Sloicescu cere 7 (ine acum acasă la d sa. M. S. Regele a lucrat azi cu d-niî Miniştri al afacerilor streine şi al justiţiei. Aflăm câ d. Const. Vlahuţi a primit postul de prefect al judeţului Prahova şi câ numirea d-sale va fi făcută chiar azi. Intr’o informaţiune a Voinţei Naţionale relativă la intrigele museâ-leşti în România, citim următoarele rîndurî : «Să mai zice că un deputat conservator d. N. Filipescu proprietarul ziarului «EPOCA » s’ar fi presental la parchet şi ar fi pus mâna pe hârtiele ruseşti care se află acum în posesiunea sa. «Este de demnitatea d lui S. Popu-leanu şi a judecătorului de instrucţie care a permis să se ia de la instrucţiune aceste hârtii de un particular să declare ce este adevărat în această denunţare ce ni se face şi ne mirăm cum d lor n’au protestat încă.» Faptul este într'adever de o gravitate estremâ şi ne unim cu confratele nostru colectivist pentru a ruga pe d procuror general se nu în-târzieze un minut mai mult d’a uza de toate rigorile legei contra d-lui Filipescu şi acelor care Ii au înlesnit furtul mişelesc al unor piese de procedură atât de importante. Căderea cabinetului Brătianu şi venirea la cârma Statului a noului cabinet, zice «Aperarea» din Craiova, a umplut de bucurie până şi pe locuitorii de la sate. Aşa In comuna Gogoşi în ziua de Buna-Vestire preotul satului aţinut sâ-teniloro cuvtntare călduroasă, spunân-du-le că dorinţa ţării a fost ascultată, că cabinetul Brătianu a căzut. Dupe aceasta toţi ce! ce erad de faţă ad plecat prin sat, având fie-care în mâini ramuri verzi, au strebâtut toate stradele, strigând să trăiască noul cabinet şi rugându-se la D zeti ca să erte păcatele Iul Bratianu. Apoi s’ad despărţit şi cu linişte au intrat fie-care tn casa lui. A doua zi învăţătorul C. Stoenescu a maltratat pe un sătean care purtase un drapel şi critica noul cabinet. Consătenii ad făcut petiţiuue In contra lui, arâtăndu’I purtările. Felicitam pe locuitorii din Gogoşi. Primim de la d. doctor Iovitz, candidatul nenorocit la ultima alegere pentru scaunul de senator al coleg. I-iu de Dîmboviţa o telegramă prin care d-sa tâgâdueşte câ ’şi a pus candidatura şi adaogă că nici câ & luat parte la vot. E posibil ca d. Iovitz se nu ’şl fi pus candidatura, dar amici nedibaci au uzat de numele seu şi d-sa numai dupe învingere îi a dezavuat. Deci..... www.dacoromanica.ro EPOCA - 10 APRILIE 3 comunei care nu se va implica pe nesimţite în datorii. Primiţi d-le Ministru, asigurarea prea distinsei mele consideraţii. Membru comunal, I* D. NMesea. noL.ni Noul prefect Numirea d-lul Nicu Economu ca prefect al judeţului nostru, zice Apărarea, a fost bine primită In toate părţile. De la Calafat noul prefect a primit prin telegraf numeroase felicitări din partea proprietarilor, arendaşilor şi comer-sanţilor. De aici, notabilităţile şi proprietari mari au adresat preşedintelui consiliului şi ministru de interne următoarea telegramă : D-luî prim ministru Roseti. «Vă mulţumim pentru numirea d-lul «Economu ca prefect al Doljului. Con-«cetfiţian al nostru d-sa cunoaşte toate «interesele şi păsurile judeţenilor, băr-«bat integru şi activ va Tace să dom-«niască legea, ordinea şi dreptul». (Ss.) Ghiţă Mărăscu, P. D- Bucures-ceami, N. Racoviţă, B. Rioşeanu, C. Dumba, I. C. Peşacov, N. Băncioiu, N. C. Peşacov, A. Beligrădeanu, Gh. Coli-băşianu, Lt. Gărdescu. I. N. Coandă, Gn. Becu, Cost. I. Coşoveanu, St. M. Ioanciovici, M. Coculescu,G. Giuriadi, Em. Chipa (nedescifrabil), /. C. Bolin-tineanu, R. Cotadi, Th. U. Veleanu, Ion U. Veleanu, Virgile I. Veleanu, Const. Veleanu, lorgu Severeanu, I). Viişo-reanu, N. 1. Rudeanu, D. II. Boicescu, I. Petrescu, Căpit. I. Cumpănaş, D. Al-botescu, lorgu N. Coandă, I. Iordache, Petre N. Cotadi, Căpit. I). I. Popescu, N. lonovicî, Major Măleanu, Enache Piscanu, C. lonescu, D. Pleşoianu, Gh. Amărăscu, I. N. Pavlovicî, N. Georgescu, I. P. Colorianu, El. Perieţianu, Manache Mihail, Colonel Andronescu, B. C. Leatzu, I. C. Coşoveanu, Isac B. losef, I. G. Urdăreanu, I). Mihailescu, C. G. Coşioveanu, E. Stoenescti, D. Dima, C. Popescu. St. Calotescu, D. S. Fortune seu, M. C. lovipale, N. Eliade, Alex. Codrescu, C. Stănescu, II. Balaşeana, lorgu G. Popovict, Ciocanescu, Pără-eanu, Th. Enache, C. I. Bucuresceanu, C. S. Feraru, G. Petrescu, Elie Gr. Stănescu, C. Constantin, St. Dălcescu, Th. D. Dimitrescu, A. Sclivescu, Gh. G. Te-ianu, Lt. Alecsandrescu, Dr. Roscowsky, /. Pleşoianu, Heinrich Bomhis, I). Caca-liceanu, (nedescifrabil), A. Alexandre-scu, Th. Bodescu, Pavel Pavlovicî, C. N. Stareşin, D. I. Prolcea, M. Leoveanu, (nedescifrabil), C. Strâmbeanu, I). Gior-măneanu, J. G. Tritescu, I. Crapăto-reanu, N. Theodorescu, C. Cristescu, Gh. Matei, Băicoianu, C- Marinovici, Petre Teianu, S. Teianu, M. Georgescu, Th. Georgescu, D. G. Triţescu, Med. Veterinar Vasilescu, I. Strâmbeanu, D. Grozăoescu, A. Bălăcescu, I. M. Găli-nescu, G. Leoveanu, M. Raicoviceanu, Eracle Constanlinescu, Marin Diaco-nesaij Ionifă Gheorghiu, Gr. C. Pârvu-lescu, R. (nedescifrabil), /. Păsăreanu, Th. Stoianovici, loan Gheorghiu, B. Gheorghiu, Enache G. Ene, Gr. D. Popescu, A. Gheorghiu, D. Popescu. F. C. Moss, Ath. Heriscu, M. Zavarof, M. A. Cercelaru, V, P. Radovici, Gr. St. Sto-enescu, Th. Peia, D. Cuţana, (nedescifrabil). P. Stefănescu, Hristea Georgescu, I. M. Gămănescu, N. R. Penchas, V. M. lliescu. * • * D. Economu, prefectu judeţului nostru, primeşte zilnic felicitări In scris din partea orăşenilor; aşa d. Eraclie Constantinescu în numele mal multor comersanţl, mulţumeşte d-lul Economu că şi-a impus sacrificiu de a primi prefectura ; asemenea delegaţiunea comitetului oposiţiunel din Mah. Oota In care figurează Preotu G. Atanasescu, I. B. Cornescu şi alţi. A 2* EDIT1UNE ILT1MEINFOKMATIIM RESCOALA TERANILOR D. ministru al justiţiei ne-a comunicat azi la 5 ore următoarele ştiri : Ialomiţa In comunele prin cared. colonel La-hovari a trecut nu s'a găsit de loc vin saQ rachiQ prin cârciumi. De altmintrelea în toate comunele unde oameni păreai! a se pregăti pentru revoltă s’aQ desfundat şi vărsat butiele. D. Vineş prefectul telegrafiază că s’aQ prins 8 capi ai rebeliunel din care unul este rănit. Afară de asta arestările urmează.— Medicii afirmă că nici unul din cel răniţi nu va muri. Dâmbovita Ordinea a fost restabilită definitiv la Cojească, Butimanu şi Cătunul. S’aQ trimis trupe la Gulia unde s’aii semnalat agitaţii. Prahova Comandantul militar d'aci lncunoş-tiinţeazâ că toţi ţăranii din judeţul Prahova aii eşit la muncă. Aceiaşi ştire liniştitoare trimite şi prefectul judeţului. Ilfov. Primarii comunelor Cociocu şi Poe-naril aii fost destituiţi şi înlocuiţi prin consilieri ceruţi de locuitori. Sub-prefectul plsşel Marginea raportează că erl la 3 ore după amiază locuitorii cătunului Prundu - ComenI s'ad resculat, şi aQ mers la arendaşi cerând să le dea porumb. Dlnsul refuzând el aQ declarat că vor lua singuri. Penă la 7 ore când sub-prefectul a 8juns acolo cu 15 călăraşi nu s'a săver-şit nici o neorlnduială. In comunele Căciulaţil, Baloteştit da sus şi de jos, Preoţeştii, Petreştl, Săf-tica, Cacaleţii, Mecheaoa şi Corbtanca unde aQ fost răscoale, acum e linişte perfectă. La Periş linişte complectă, se împarte porumb locuitorilor. Toate obiectele pradate de locuitorii satelor de prin împrejurul Buftel, precum argintărie lingerie, mobile etc,găsite prin pădurlîngropate s’aQ înapoiat proprietarilor. La întâia mişcare ce s’a ivit în comuna Băneasa de lângă capitala, d. Stoicescu sulemenitul deputat colectivist impus ţăranilor din Ilfov, a dat fuga cu o falca în cer şi alta In pâmînt la comănduirea militară, cerând turbat a se trimite puteri militare straşnice spre a sugruma cu o lovitură pe sătenii din Baneasa unde ’şl are proprietatea zestrală. Şi într’adevăr, sătenii s'aQ potolit fără nici o greutate odată cu apariţia puterel armate. Peste câte-va zile însă, se anunţă autorităţilor centrale isbucnirea unei noi rescoale la Baneasa. De rîndul acesta se prinse In capul resvrătirel însuşi primarul comunei, numitul Petre Tanase, omul de încredere şi de casa al vestitului G. Stoicescu. Acesta se grăbi de astă data, cum am arătat deja, a cere liberarea primarului reb8l pe a sa garanţie 1... De unde reese, în chipul cel mat învederat, că a doua rescoală de la Băneasca s'a făcut dupe îndemnul d nulul Stoicescu, dupe cum ni s'a încredinţat, lucru pe care ’l repetăm şi afirmăm din noQ. Cerem deci, a se face o grabnică şi serioasă cercetare asupra acestor împrejurări, spre a se face o dată lumina asupra uneltirilor subversive ce între-ţifi rezvrătirea d’atâtea zile, când era aproape potolită. X D. Lascar Gatargiu pleacă diseară la proprietatea sa Golaşei, din judeţul Covurlui. D-sa nu va lipsi din Capitală de cât patru sau cinci zile. X Aflăm că d. Mihail Deşliu care fusese numitprefect laRîmnicul Sărat a preferit se meargă la Dîmboviţa şi a fost deja transferat la acest judeţ. X D. Alex. Greceanu mare proprietar si unul din membrii influenţi ai partidului conservator în judeţul Olt este numit prefect al acestui judeţ. Numirea este din cele mai ne-merite. * Prinţul Dimitrie Gr. Ghika ne trimite o scrisoare însoţită de un comunicat a) Eforiei spitalelor ce pre-sidează, în privinţa informaţiunel noastre ce am publicat erî asupra mişcâreî sătenilor din Dobrenî. Spaţiul lipsind u-ne azi vom da publicitate acestor documente în numărul viitor. * «România liberă» întreabă cu drept cuvânt ce s’a făcut dinasticîsmul colectiviştilor de oare-ce la Te-deum'ul de erl, afară de d. Mitiţâ Sturza, nici un colectivist, nici chiar din acei cari sunt funcţionari, n’a a-sistat. * Starea d-lul Mihail Gogălniceanu continuă din nenorocire a se agrava. Medicii au început a avea temeri serioase pentru zilele ilustrului bolnav. lt Primim din partea d-luî Nicolae Iepure următoarele rânduri: Joia trecută d. Petre Slăvitşscu supleant la tribunalul Vâlcea, nepot al ilustrului Garada şi magistrat cu sgardâ ş’a permis chiar în camera de chibzuire, faţă fiind mai mulţi martori şi sălile tribunalului pline de ţărani, se sbiere că este colectivist şi rescoala ţăranilor se daloreşte opo-siţiel-unite şi guvernului actual. Semnalăm caşul d-lul ministru al justiţiei şi ’l întrebăm daca un ast-fel de magistrat poate fi menţinut ? Mcolae Iepure. lt D. George Beldiman, care a luat numai eri dupe amiazî în posesiune funcţiunile de prefect al judeţului Ilfov a şi plecat azi dimineaţa pentru a vizita comunele tn care au fost turburâri. lt Voinţa Naţională de eri spune că d. Nieorescu care a fost numit avocat al Statului la Galaţi, e acela care ca prim preşedinte de tribunal a fost dat afară pentru incapacitate. Voinţa calomniază şi minte tot o dată câci d. Nieorescu n’a fost înlocuit ca incapabil, ci a demisionat el din propria sa iniţiativă, din postul de prim preşedinte de tribunal. X Românului 1 se comunica următoarele : Eri la cazarma Mălmaison d. Mă- nescu, fost judecător de instrucţie, zicea sătenilor închişi în manegiul casarmei în gura mare: Ei, ve place ce v’a făcut Fîeva şi Alecu Catar-giu ? Săturaţi-ve ! Scena s’a petrecut fiind faţă mai mulţi colectivişti. între care şi procurorul general, d. Populeanu. Judece or-eine despre o asemenea propagandă ! Protestând la rândul nostru contra uneltirilor infame ale colectiviştilor, cerem a se pune odată capăt acestor intrige mârşave. x Rugăm pe d. Maioreseu, ministru cultelor şi instrucţiune! publice, care şi-a început ministerul cu reintegrarea d-luî profesor Pacu seîn-tinză această dreaptă măsură de re-paraţiune a relelor comise de predecesorul seu şi la cei-l’aţt profesori care au avut a suferi de arbitrariul şi de râsbunârile d-lui Sturdza. Ast-fel între mulţi profesori persecutaţi este şi d. Oprea Dumitrescu vechiu profesor la seminarul din R.-Vâlcea şi care a fost transferat ilegal la Călăraşi numai pentru că în tipografia sa, se tipărea ziarul opo-siţiunei din Vâlcea, Buciumul Vdlcei. x Domnule Redactor, V6 rugăm să bine-voiţl a da publicităţi următoarea notă. Primiţi, Domnul me& cordiale salutări. A. Macedonski, B. Florescu Stindardul Ţâri în împrejurările de faţă, crede că reservându-şi principiile în numele cărora lupta, e dator se aştepte noua încercare pe care oposiţiunea o face în acest moment pentru a îndruma ţara în calea constituţionala din care a fost scoasă de 12 ani. Aşa fiind până a se vedea dacă aceasta încercare va isbuti sau nu, Stindardul Ţârii trebue să păstreze tăcerea şi într'un viitor a-propiat, cei din prejurul lui vom hotărî definitiv dacă trebue se încetăm lupta sau s’o urmăm. Pân’ atunci suntem autorisaţî de gruparea de la Stindardul Ţârii să anunţăm cititorilor suspendarea lui. A. Macedons/ci, B. Florescu X Corpul profesoral al scoalel naţionale de poduri şi şosele dă diseară un banchet fostului director al acestei scoli, d. inginer G. I. Duca, numit director al G. F. R. X Judeţul Muşcel va continua şi de aci înainte se se bucure de o admi-nistraţiune colectivistu: i s a dat sa prefect d. I. Urlâtzeanu prefectul guvernului Brâtianu la Buzău X Stănciulescu .care azi ar trebui se fie deja judecat, osîndit şi închis nu numai se plimbă liber şi în uniformă pe stradele capitalei dar încă lucrează pe faţă pentru a crea dificultăţi guvernului actual în folosul colectivi ţâţei. Ast-fel o persoană vrednică de toată încrederea ne asigură că mise-rabilul călău al lui Moruzi cutreera eri piaţa şi profitând de nemulţumirea produsă de măsura luată de primărie d’a ridica taxele locurilor în piaţă, îndemna pe negustori să se revolteze şi se refuze plata noui-lor taxe. Negustori cu minte îl au primit cum merită. X Mâine la ora 2 va fi adunarea generală ordinară a acţionarilor so-cietăţeî generale de asigurare Dacia-România. Şedinţa promite a fi foarte importantă. ULTIMA ORA AGENŢIA. IIA VAS Paris, 21 Aprilie. — Nişte studenţi, făcând o manifestaţieantibulangistă, au fost maltrataţi ieri de către partisanil generalului Boulanger. Se asigură că studenţii au intenţiune să înceapă din noQ manifestaţia spre seară. Paris , 21 Aprilie. — «Răpublique Frangaise», organ al oportuniştilor, roagă pe amicii săi sâ voteze în contra proiectului de revisuire ; dar dreapta părând decisă sS voteze pentru acest proiect, e probabil ca majoritatea comi-siunil ce se va alege azi va fi revizionistă. Berlin, 21 Aprilie.—«Monitorul Imperiului» publica un buletin medical care spune că Imperatul, In timpul zilei de ieri, era destul de bine, dar că spre seară frigurile aQ sporit, iar res-piratiunea a devenit mai puţin uşoară. Berlin, 21 Aprilie.—«Gazeta Germaniei de Nord» zice că Imperatul n’a părăsit patul ieil. El s’a ocupat de afacerile Statului şi a mâncat ca de obiceiu. Berlin, 21 Aprilie.—Ua decret imperial amnistiazs pe toţi soldaţii osândiţi pentru oare-cari delicte civile sau militare, precum şi pe dezertorii, în oare-cari limite. Colonia. 21 Aprilie.—«Gazeta de Colonia» crede a şti că o mare cantitate de valori ruseşti aQ sosit la Berlin, pentru a fi vîndute spre a se pbţine suma trebuincioasa plăţel viitorului cupoo. Berlin, 21 Apr ilie.—Buletinul oficial de la 9 ore dimin eaţa spune că împăratul a petrecut o noapte mal .puţin bună. Frigurile sunt mal tari de cât erl dimineaţă. Respiraţiunea e destul de u-şoarâ, dar starea generală nu e aşa de buni ca eri. __________ CORESPONDENTA DE ESI Berlin, 20 Aprilie. — «Bcersen-Cou-rier» spune că împăratul va trebui să îndure chipul de traiQ de azi încă 5 saQ 6 zile ; mai încolo va urma o vreme mai liniştită. «Post» zice că daca timpul va fi frumos, Împăratul va eşi în curând pe strada. «Berliner Tageblatt» desminte sgo-motul după care Împăratul ar lua leacuri pentru a putea dormi. «Norddeutsche» recomandă înţelepciune în judecata asupra starel de sănătate a împăratului. Foaia constată că puroiul curge mereu; de şi frigurile scad, totuşi ele nu încetează. Împăratul va sta culcat pe pat până ce frigurile vor înceta. Belgrad, 20 Aprilie. — Suntem au-torisaţt să desminţim ştirea dată de «Corespondenţa politică» In care zice că partidul radical ar fi hotârlt să propună supresiunea legaţiunilor serbe la Paris, Roma, Londra şi Athena. Berlin, 20 Aprilie, 11 ceasuri dim.— împăratul a petrecut mal bine noaptea; forţele ’i-aG sporit; frigurile aQ scăzut. Introducerea canulel e acuma mal grea din cauză că a eşit mult puroiQ. D-rul Mackenzie a înlocuit canula cea de argint printr'o alta de aluminium, mal u-şoarâ; introducerea el se face acuma prin o sondă. Berlin, 20 Aprilie. — 11 c. 50. — Azi dimineaţă consultaţie. Starea împăratului s’a îmbunătăţit într’un chip simţitor ; el a prânzit cu poftă ; frigurile a scăzut; căldura 38 grade; răsullarea mal liniştita. Se crede că tn urma a-bondenţei de puroiQ care a eşit, frigurile vor scădea încă. Nici o umflătură în articulaţiunl; de MercurI încoace, împăratul nu e apucat de flori. La amiazî, împăratul a vrut să se scoale; medicii stâruiesc Insă să stea câtea-va zile pe pat; buletinurile oficiale glăsuesc asemenea mal bine. Soli», 20 Aprilie. — Dintr’o sorginte autorisată aflăm că guvernul are ştiinţa despre nişte emigraţi bulgari cari ar voi să facă o incursie In Bulgaria îmbrăcaţi ca briganzi. S’a trimis un escadron de călăreţi spre a Întări paza de la graniţă. Bandele staQ orga-nisate în împrejurimile de Leskovatz şi Pirot. Cirvulâ zvonul ca o răscoală de ţărani ar fi isbucnit la Ţirpan In Ru-melia. Erl, consiliele generale aQ ales pe preşedinţii lor; pretutindeni candidaţii guvernamentali aQ fost aleşi. Vidin, 20 Aprilie.—Oraşul e inundat. 1‘etersburg, 20 Aprilie. — Discursul pe care deputatul jun-ceh, Vaşaty, a rostit In Recihsratul austriac, n’a făcut nici o impresie. Cea mal mare parte de ziare nu amintesc despre el. Viena, 20 Aprilie.—Baronul Ehren-thal, secretar şi omul de încredere al comitelui Kalnoky este numit consiliar al ambasadei din Petersburg; acestei nominaţiunl se dă oareşi-care Însemnătate In sensul de a face relafiunile între Rusia şi Austria mar puţin încordate. Berlin, 20 Aprilie, 11 ore seara.— După buletinul medical făcut la 10 ore împăratul mergea potrivit de bine peste ziuă; seara frigurile aQ sporit; resufiarea este grea; puroiul curge în belşug. Bolnavul e sflicios. Miezul nopţel. Starea împăratului e mal rea de cât aseară; frigurile sunt foarte tari. Se crede îosă ca nu e primejdie fără preget. Berlin, 21 Aprilie.—Prinţul Wilhelm a avut o lungă conferinţa cu cancelarul. Berlin, 21 Aprilie.—Starea împăratului nu este satisfăcătoare ; frigurile aQ sporit; resufiarea maijpuţin uşoară, împăratul a orânduit amnistie pentru delicte săvlrşite de militarii marinei. Colonia, 21 Aprilie. — «Gazeta de Colonia» vesteşte că o grămadă de valori ruseşti a sosit în Germania din cau-|| za vînzărel. Scadenţele cupoanelor de interese vor fi pe semne plătite. Paris, 21 Aprilie.—Studenţii aQ organizat manifestaţiunl anti-boulangis-te. Au avut loc conflicte; 20 studenţi sunt răniţi, printre cari câţl-va într’un chip grav. D A. Grunstein din T.-Frumos, este invitat ca negreşit se ’si a-chite comptul seu dupe faga-duiala. ,,NAŢIONALA*'! SOCIETATE GENERALA OF ASIGURARE IN BUCUREŞTI F«tâ cu diversele ştir! contrazicStoare, care circula atâi in priviuta Incendiului la Palatul nostru, cât şi asupra proporţiunilor Iul ne credem datori, pentru restabilirea adevărului, a a-duce la cunoştinţa publica următoarele: In noaptea de 4/16 şi ţ/17 Aprilie corent, cam pe la orele 1 a isbucnit focul In mansardele situate d’asupra etagiulul II In Strada Smârdan. Favorisat de vântul ce batea de ia Sud focul s’a propagat cu o repeziciune mare, aşa că tn mat puţin de o jumătate ora. tot acoperişul împreuna cu mansardele era io flăcări. AQ ars cu aceasta ocasiune nişte hârtiT vechT, netrebuincioase, a-flate tn manzardele din spre strada Blanarl. In cele-l’alie etage şi mal cu seama în biurourile situate in etaginl I şi II nu s’aO făcut stricăciuni mal de loc, aşa că chiar a doua zi dupe incendiu manipularea afacerilor SocietâţeT n’a fost Într'un nimic îinpedicată. Cauza incendiului nu se cunoaşte, arestări nu s’aQ făcut până acum de cât a vr'o câtor-va indivizi care, profitând de panică, afi furat diverse objecte ale locatarilor din etagiul al Il-iea. Cu aceasta ocasiune aducem multuiuirile iioaxtre publice d-lul Colonel hergiu Yoi-uesco prefectul politiei Capitalei, care a stal neclintit la locui sinistrului, dând ordine până la complecta iocalisare a focului, d-lui Inspector de politie A. Davila. a cărui activitate neobosită a fost admirată de toţT asistenţii; d-luî Locotenent Cocaneanu şi d-luf Sub loeotenent Georgescu din regimentul al 6-lea de artilerie, care s’aO distins în modul ce! mal eclatant, îra-pedicând comunicarea incendiului la cele-l'alte etage. APE MINERALE FRANCEZE. GERMANE SI INDIGENE LA MAGASINUL DE COLONIALE N. IOANID &C-JE 3, STRADA UF8CAXI 3, —BICfRESCI Comande se pot efectua tn toată ţară. Pentru Farmaciştii se face rabat. SEWINTZA DE TRIFOI SI LUCERN \ TEATRUL BULEVARDULUI Dumineca 10 si Marti 12 Aprilie 1888 CONCERT DIMITRIE SLAWIA.NSKY CU CAPELA SA RUSA Biletele se află de vînzare la Magazinul Gebauer, Calea Victorie!. ANUNCIU Bonul Funciar Rural 5 la suta de 1000 lei cu cuponul de 1 Iuliu 1888, cu No. 34454 fiind perdut ’1 anulez. Iar cel ce T va găsi si ’1 va aduce va primi o buna recompensa* ZOE FIIJPESCU 691 Strada Luterană No. 17. LA CONCURENTA Vend mult si câştig pucin, avanlagiu consumatorilor C. T. CHRISTOFOR „LA MARINAR» Calea Victoriei, No. ÎOO, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-CIub. Zahăr franţuzesc . . . kilo Zahăr cubic............... » Calea martinică cal. I . . » Calea Rio » I . . » Luminări Apollo verit. 560 gr. » de lux cal. I . . kilo Unt-de-lemn francez . . » » grecesc . . » Orez turcea............... » Făină de Pesta cal. I . . » » » » » II . . » Macaroane de Italia cal. I . » Fidea » » » I . » Măsline dulci . . . Ceaiu comp. col. cutia Rom Englezesc . . . » X kilo 1—10 1—20 4—40 3-60 1-65 1-40 3 2 50 60 40 1-20 1-20 2 4 3-60 VIWRI DE MASA AI.ESE Conservate de mine m propriele mele pivniţe Viu negru de A’lcoresti vechi de 4 ani Litru fr. f. Vin alb de Dragaslani vechi de 4 Ani litru fr. 4. |Î4» Cu stima C. T. CHRISTOFOR . ,— Direcţiunea generala. www.dacoromamca.ro LA CÂINELE NEGRU Magasinul de Drogue, Coloniale sl Delicatese ION TETZU 9 S ". DE CAROL GERSARE1-0YESSA Sămânţă de Trifoi adevarat de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal resistentâ, asemenea semânţâ de Iarba pentru nutreţul vitelor si înfrumuseţarea gradinelor Reuşita şi producţiunea garantată APE MINERALE din toate sursele iudigeue şi streine. Comande efectuez iu toata România. 673 THEODOR A SUN Lecţiuni dedesemn, peisagiu, figuri, a-cademii, pastel uri. 23. Otel Englitera 23 EPOCA — 10 APRILIE CASA DE SCHIMB I. IV!. F E R M 0 Strada Lipseau!. \o, 27 Cumpera si vinde e fecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 9 Aprilie 1888 5 0/0 Renta amortisabila 6 0/0 Renta perpetua «0/0 Oblig, de fitat 6 0/0 Oulig de st drum de fer 7 0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 ScriB. func. umane 5 0/® t'cris func urbane 5 ojo Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 8 OM împrumutul comunal Oblig Casei pens ţleilOdob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nstion. Acţiuni «Dacia-P.oraânia» » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austriac i Tendinţa linişiita Cump M 1/2 80 8/ 1/8 105 90 108 3 4 96 1/2 85 1 4 75 1/2 73 1/2 210 35 W0 230 200 78 lt. 75 15 75 2 01 vend. &2 90 80 1H 105 1 2 81 103 1 2 97 86 76 ~4 215 37 980 2*0 228 80 15 95 15 95 2 02 KAsmxsx Mmuu „sbj&s» GG PRIN VENZAREA LOR DE PESTE 6,000,000 DE RUGAŢI de la existenta fabricei, sunt recunoscute ca cele mat bune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superioritatea acestor maşini este chiar esistenţa de mal bine de 30 ani a fabi icei THE SiNGER M/SNUFAf TURING Co. IN NEW-YORK şi continui întrebuinţare* numelui din partea altor fabricanţi şi vdnz&tori pentru recomandarea maşi- nelor lor imitate MASINE ORIGINALE DE CUSUT „SINGER“ se vend, dupe plata unei modeste arvune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata în rale septaraânale saO lunare în România afara de magasinul meft din Bucureşti tncâ în : Inşi, Slr. Lapnsneanti, Galaţi, Str Domneasca, Craiova,Str, Lipscani, 1‘loesli, Str. Lipscani 41 Unde se afla atelierul d i reparatiuni şi deposite de multe parti de maşina, unsoare, aţă şi ibrişim Bucureşti— Gr. NEIDLINGER - Bucureşti Bnlevarrinl Elianbela, Batic Eforiei FORN1SOR AL MAI MULTOR CASE DIN STRĂINĂTATE CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS No. 8, ta palatul Principele Dimitrle Ghika Slr.Lipscani, In facianoei ciadir Bancei Naţionale (Dacia-Rom fini a) B ucuresti Cumpără si viDde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 9 Aprilie 1888 Renta amortisabila „ româna perpetua Obligaţiuni des^tat IConv.rnr.] Municipale r. ,. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 6 X v 1 % „ „ urbane 5 % ” laşi 3 % Obl. Serbestl ca prime lm. cu prime Buc. 140 lei] Losuri crucea roşie llaliane „ Otomane cu prime Losuri bazilica Dornbau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Consirnctinni Aur contra argint san bilete Florini Wal- Austrluc Mărci germane Bancnote (rancese „ italiane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur Cump. Vinde 91 a Ki 89 3/4 73 % SI0 104 3/4 90 103 96 85 75 Că 36 47 40 17 15 60 400 144 100 99 409 91 3 4 89 90 74 415 105 91 103 97 80 76 69 38 30 «4 40 16 404 146 101 100 413 I ANTREPRIZA BARONIET8iC.c OcS« lei CUitA'^'IKEA ItATîlîITILLOIÎ, CU MAŞIKI PITEUMATICE No. 25, Strada Academiei. No. 25. Avaulatiele ce presiBtî sistemei noştri atît îi pri-Tic[2 proastilniiDil rât jşi 2 salabritiiil so iasă nimic de fiorii ceea ce ne ji punt ia Dospue ic a concura pe toţi cel-l-aRl din acest! IrujI. unor. public se p6le convinge printr’o sticlă ce posedă fie-care vai. că varele se umplu cu desăvârşire S8F- PRECIURILE NOASTRE SUNT CELE MAI SCĂZUTE, -ffi» rt GMfeee&eeeeeeeeeoeRKMMw 7® FABRICA DE PARCHETE MASIV BUCHER & DURRER Bucureşti, Strada Berzei No 69 SPECIALITATE IN PARCHETE PARCHETE SISTEM AMERICAN SI PARCHETE IN TABLE PRIMIREA DE FURNISARE! SI AŞEZAREA "VINDEREA OS SGAN0UR1 OS STEJAR uscat, artificial PENTRU TEIWPLA8I, SCULPTORI SI SCARARIE, ETC. 712 AVIS IMPORTANT Consumatorii cari caută cu drept cuvînt esoeleutul CI AI al Companiei Coloniale din Paria, trebue să evite numer6sele Contrafaceri, şi pentru a nu fi înşeiaţî, a exige pe fiecare Cutie TIMBRUL DE GARANŢIE al Uniunii Fabricanţilor, Societate recunosoută de utilitate publică de Statul Francez. 11 42, Calea Victoriei, 42 Recomandăm onor. public bogatul nostru asortiment de Haine gaia croite si lucrate tic noi alei . CltLTLLEîsCU K m m x iii X _l>tii ri -in4i Mrr * - PRIMA FABRICA ROMANA ^ DE CRAVATE IN RO M AN IA FONDATA IN fNUL I870 No. 20. - Strada Şelari. - No. 20 mm asortime\Tdeciî\vate gata ' DE DIFERITE STOFE NEGRE Sl FECIE Asenrunea se primesc comande cu bucata şi cu duzina dispuind tot-d’auna de fasoanele cele mat nuot. Preciuri foarte moderate. 690 FRAI I I LYIOSEPH. X m m m SlErj jw rj-ili» jijJULi * ujt umluliliu*> w j j wjju.a * JJ tui .f t—t »i.f-taf..t «II. ». V.....SE» «■*?. f_ . - .8.. v . . » l r .. 4 4 > e . .« « t_« ». t » - ir * II f itf TU ll IJAtll farmacia CHR. ALESSANDRIU română A -V- I S | Prcparaţiunea acestui rin, care pentru mine a devenit uu cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de cuviinţă a debita alte preparaţiunl In locul acestui rin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cil fltedne originale VINUL COPIILOR PRKPARAT DE CHR. ALESS ■A.INTIDXR.ITT Formocistal Curţii Regtslo Etatea cea fragedă a copiilor 'I face a se îmbolnăvi aţor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni In sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoitare a corpului, întă-resce dsele ţi dă putere muţebilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce tnsoţesce fie-ce sticlă. Preţ al 3 IM. Dintre t<5te preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită în faţa d lor doctori ţi clienţii ce aii constatat foldse snrprintjetdrC e GUDRONUL ALESSANDRIU care se Întrebuinţezi cu succes contra durere! de piept, tusei provenită In urma guturaiului, iritaţinnl ale peptu'nl asimu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus Intr'o litră de apă formezi ape de Păcură, Aie se pdte da cu mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron in apă sa cbaratâ sad lapte dulce z—3 ori pe \ !£< 8 din 10 «9-\ £ uralgiile fi nu- ~ ! ( \greneie cete mai I ' 1 \ ImpuuCrd■ Capsule clco-fcalsansioe-santaliae (Ales-naudllu).—Kemedia sigur contra maladiilor secrete (scursbre. sculament) la bărbaţi, fie în stare pn5s-pfită, safi orl-cât de învechită, sc vindecă prin întrebuinţare* uael cutii ce conţine 100 capsule, combinate cst-fcl pentrn jl tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisa a se vedea in tracţiunea ce însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei. car a se observa pe capacul cutiei semnătură, CoMre ruşie, şi a nu v$ debita alte capsule dc a dîror.i eficacitate na sc ^arantdzi. Se trimite contra mandat postai In ori-ce localitate. DE VÎNpABE LA PRHjCH ALELE FARMACII DIN ŢEE.A. In l&calităţile unde r.u se găsesc aczste preparatt cererile să ee facă la Farmacia Română Sucureeci » f/ centra mandat postai es pe diez in ori-ce localitate. ■h colice Le verşi * nerro- ote \