ANUL III No. 715 A DOUA EDITIUNE SÂMBĂTĂ 9 (21) APRILIE 1888. ■■mmmianB——— NUMERUL Ei RAM NUMERUL ABONA UEVTEEE ÎNCEP LA I SI ISA FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O'A-UNA ÎNAINTE In Bnonmrl: La casa Administraţiunel. Iu Tura: Prin mandat* postite. Pentru l an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. In Sireinetate : La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA NUMERUL i:> ram NUMERUL AMXC1URILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Pa rls Agwre Hava«, Place de la Boursc. * Anunciurl pe p»r. IV, linia 30 Nani: snunciuri si reclame pe pig. III, 2 lei linia l.A PARIS: segasestejurnalul eu IS cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger- maiu. \o. 8 1. 50 BANI UN NUMER VECHI. 50 BANI HEDACŢIUNEA Xo. 3,—Pintza Episcopiei,—!Vo. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADM INISTRAŢIUNEA \o. 3.— I’iatzn Episcopiei.—Xo. 3. R E FO R ME ALEGERI PARŢIALE POTOPUL O DAT01IIE DE CONŞTIINŢA COMUNICATUL GUVERNULUI ASUPRA RESCOALEl ŢĂRANILOR CASTELUL TRAGIC REFORME lleforme ! Cu reforme trebuia ca guvernul se liniştească rescoala, iară nu cu armata, zic unii din confraţii noştril, care îşi fac din aceasta un punct de plecare pentru a acuza guvernul de a fi versat sângele ţăranilor. Noi, ceslia de la Epoca, care vreme de opt zile, am rugat cu stăruinţă guvernul se nu ia mesuri severe în contra sătenilor, noi caretot-d’a-una le-am sperat interesele şi le-am plâns nevoile, suntem astă-zl la largul nostru pentru a discuta această cestiune cu alţi prieteni aî sătenilor, cu confraţii de la Lupta. Netăgăduit că eestrema necesitate In care s’a găsit guvernul de a reprima cu armele rescoala sătenilor, este o nenorocire care ne doare pe toţi, dar care doare mal cu seamă pe aceia pe care posiţiunea lor în stat i’a pus între sentimentele lor de u-manitate şi iubire şi Intre o mare datorie şi o grea răspundere. Orî căt de mare ar fi dreptatea a-celora care se răscoală, ori cât de simpatică ar fi cauza lor, datoria guvernul ui este tot-d’a-una aceiaşi,— mai cu seamă când acest guvern nu e vinovat de cauzele răscoalei,—căci legile fatale şi ineesorabile ale ec-sistenţei Statului, îî impun se restabilească ordinea prin toate mijloacele ce legea a pus la dispoziţia 9a. In împrejurările de mal sus, un guvern nu poate fi făcut răspunzător c» sângele versat de cât atunci, când este dovedit că s'a prea grăbit cu măsurile de represiune, şi când este bine constatat că ar fi putut potoli rescoala prin mijloace pacl-nice. Să vedem dacă se poate imputa a-cest lucru guvernului. Timp de opt zile de la începutul răscoalei, magistraţii şi şefii detaşamentelor militare trimise prin localităţile tulburate, au avut ordinele cele mai severe ca să nu tragă. Soldaţii au fost atacaţi, o-fiţerii au fost loviţi , autorităţile insultate şi cu toate astea nici o puşcă n’a fost slobozită, nici o baionetă n’a impuns. In acest timp răscoala lua proporţii îngrozitoare, ea se întindea în mal multe judeţe, proprietăţile erau atacate, casele ardeau în flăcări, primari, notari, îngrijitori şi arendaşi erau ucişi, preoţi şi învăţători bătuţi, şi autorităţile cu armata priveau neputincioase, căci ori unde se presentau înaintea resvrâtiţilor aceştia răspundeau: «Nu ne retragem, nu ne predăm, câci ştim că n’aveţi voe se trageţi.» Să putea prelungi o aşa stare de lucruri? Şi Statul nu comitea o infamie, privind cu braţele încrucişate cum se prăpădeau ave- rile şi se ucideau oamenii, ori cine ar fi fost ei, el care n’are altă datorie mai mare decât de a apăra pe unul contra tutulor tot aşa cum tre-bue să apere pe toţi contra unuia ? Şi cu toate acestea guvernul tot sta la îndoială până când a trebuit să cedeze presiunei opinii publice. Cred confraţii de la Lupta că faţă cu arendaşii şi proprietarii care cutre-erau stradele oraşului, cerând pro-tecţiune pentru viaţa şi averile lor, faţă cu presiunea opinii publice din ţară, guvernul ar fi putut se se mai codească, fără să compromită prestigiul Statului şi interesele mari ale ţârei ? Dar mai zic confraţii de la Lupta că rescoala ţăranilor trebuea liniştită prin reforme. înţelegem nevoia reformelor şi fie sigură Lupta că amicii Epocei vor fi cei dentli care vor cere şi vor stărui ca să se realizeze imbunâtâţiri serioase şi largi în folosul sătenilor, întrebăm însă pe confraţii noştrii:se pot realiza aceste reforme In câte va zile ? Să presupunem chiar că parlamentul ar fi fost convocat pentru ca să se voteze legi în favoarea sătenilor, ar fi putut el se ajungă la vre-o înţelegere? Guvernul ar fi recomandat unele mesuri, d. Panu altele, o parte a minorităţei altele, şi colectiviştii n’ar fi voit nici unele. Pe de altă parte ce reforme ar fi fost acelea care ar fi fost făcute fără studii, fără cercetări minuţioasa,fără o mulţime de date statistice, farade care nu poate fi reformă economică bună ? Dacă s’ar fi încercat aşa ceva, guvernul ar fi murit covârşit de ridicol şi înecat în sîngela pe care revolta l’ar fi răspândit pe toată suprafaţa ţereî, căci de sigur mâinile nevăzute, dar vrăjmaşe şi vinovate care împingeau pe săteni la răscoală nu i-ar li lssat se aştepte resoluţiile unui parlament neputincios şi pe care faptul că ar fi desbâtut asemenea lucruri in eestremis l’ar fi făcut şi odios şi de rîs. Lupta, al cărei director are prea multă cultură pentru ca să nu cunoască toate acestea, s’a lăsat în voia primei mişcări, în voia sentimentelor sale bune, dar puţin cuminţi în împrejurările de faţă. Ne place însă să credem că or-care ar fi vrăjmăşia Luptei pentru guvernul actual, ea va renunţa de a-1 ataca asupra acestei cestiuni, căutând altele cu care se aibă mai multă dreptate şi mai mult succes. IJn conservator. TE LE GRAME AGENŢIA HAVAS Berlin, 19 Aprilie. Noaptea trecută a fost relativ destul de bunicică; dar frigurile, slăbiciunea generală şi iuţeala respiraţiunel continuă. Un consiliu medical s’a tatrunit. Paris, 19 Aprilie. Camera deputaţilor a exprimat încrederea sa In cabinet prin 379 voturi contra 177; tn urmă a decis prin 340 voturi contra 215 se numească o comisiune care va (1 însărcinată cu revisuirea constituţiei. Generalul Boulanger a fost foarte aclamat atât la sosirea sa la Cameră căt şi la e-şirea sa din Palais-Bourbon. Paris, 19 Aprilie. Câte-va manifestatiunl bulangiste aQ mal avut loc seara, dar fără a provoca vr’un incident serios. CORESPONDENTA DE EST Paris, 19 Aprilie. Fie-care dojeneşte măsurile de precau-ţiune luate de guvern, ele nu pot de cât să mărească prestigiul generalului Bou-i&nger. Comitetul de acţiune al ligel p&< trioţiior anunţă începutul unei mişcări naţionale al cărei şef este generalul Boulanger şi care are de scop s6 recucerească pentru Franţa situata el de adineaora. Itoma. 19 Aprilie. Regina a invitai toate damele ocrotitoare ale ordinului Crucea roşie de a se întruni în şedinţă generala în zioa de 25 Aprilie. Berlin, 19 Aprilie. «Gazeta Naţională» spune că umflături s’ao ivit împrejurul şi tn partea de jos a canulel. In urma persistentei frigărilor o atia-gere a plămânilor e de temut. Berlin, 19 Aprilie. Consultaţia făcută azi dimineaţa a constatat că noaptea trecută s’a petrecut mal liniştit. Starea generala e mal bună; căldura 38.03; vracii aO orânduit împăratului se stea culcat pe pat. Nu se bagă de seamă nici un semn de pneumonie. Berlin, 19 Aprilie. Medicii nu se tem cu toţii de o otrăvire a sîngelul (pyemie). Astâ-zi nu va avea loc nici un raport. Profesorul Senator a luat parte la con-sultaţiune. Berlin, 19 Aprilie. Resuflarea e mal liniştită; starea generala mereu foarte gravă. Cel din prejurul Împăratului pretind că bolnavul e atins de o mare slăbiciune: nimeni nu păstrează vr'o mare nădejde. ALEG ERIJPARTI ALE G O RJ Primim de la T.-Jiulul următoarea telegramă : O mare întrunire a alegatorilor colegiului 1 a avut loc la <1. doctor Eriimuseanu, senator. Au vorbit dd. Somanescu, Frumu-sanu st Mongcscu. A donarea enlusiasumta a proclamat de candidat pe d. Titu Maforescu. Eri s*a făcut alegerea. Itcsul-tatal a fost imposant mai ales prin Taptul ca votul a fost absolut liber. Au obtinut: D. Maforescu 118 voturi contra d-lui Moscuna care n a îiilrunif de cat 40 voturi. Eelieilain pe guvern pentru fericita nominaliune ee a făcut îu persoana prefectului D Cama -raseseu care ne-a permis se a-vem dupe 1 îî ani de presiuni, cea dintîîiu alegere l acul a in deplina libertate. Nae N. Mâldârescu Consl. R. Brătuianu Al. Calotescu C. Cotţcscu PRAHOVA La Ploeşti a fost o alegere de senator la col. I. D. Theodor Vacaressu, a dobândit IIO voturi în contra d-lui St. Greceanu a cărui candidatura se pusese de câţi va amici politici, dar care n’a lucrat in persoană la alegerea sa. De altminteri dd. Văcarescu şi Greceanu au aproape aceiaşi coloare politică. D. Văcarescu s’a preş iritat ca conservator disident or ca junimist. D. Greceanu e constrvator şi rămăsese de mulţi ani membru neclintit al coaliţii. MEHEDINŢI Primim de la T.-Severin următoarea telegramă: Astn-zl a fost ales în unanimitate, senator al colegiului al II a, d. Mihail Isvoranu. Ordinea cea mai perfecta a domnit. Ion Isvoranu. DAMBOVITA La Târgoviste a fost eri o alegere de senator la col. I. I). Enaehita Văcarescu, a reuşit cu 87 de voturi, iu contra candidatului colectivist, d. doctor lovitz, cure n'a dobândit de cat 4 voturi. fcj'i i tobmul.^ ■ii—mr.uNumi. COMUNICATUL GUVERNULUI ASUPRA RESC0 A LIITER ANILOR Mai multe jurnale din Capitală se pronunţă 1n mod pripit asupra căuşelor ce aî! provocat ultimele desordine prin satele din judeţul Ilfov. Unul, şi anume Telegraful, merge cu necuviinţa până a a-cuza direct pe reprezentantul unei puteri amhe şi cerc rechemarea lui. ^Guvernul nu are nicl|Un|motiv de a crede că una sad alt? din Puteri ar avea interes să provoace turburărl In tară; cât pentru adevăratele cause ale răscoalei, justiţia informă şi adevărul se va da la lumină. Situaţia pe ziua de 7 (19) Apri- 1 e, 10 oi e seara Araelioratiunea continuă tn toate punctele unde se semnalase mişcări. In Ilfov, ordinea se poate considera ca restabilită pretutindeni. Incursiunile ţăranilor din Baku şi DragomireştI-Surbaua în livezile proprietarilor nu aCi fost însoţite de violente; delictul se va putea reprima fără greutate. Resculatiî din Ciocăneşti aii fost surprinşi şi arestat! In momentul când îşi ImpârleaO porumbul proprietarului, iar ccl din PoenarI înainte chiar de a fl putut începe depredatiunea. In Afumaţi, representantul parchetului a sosit acolo cu forţe destul de numeroase pentru a putea fice o anchetă minuţioasă. Lipsa de raporturi recente din plasa Olteniţei indică că liniştea nu mal este acolo turburată. In Prahova, d. procuror raportează că ordinea s'a restabilit pretutindeni fără e-fusiunede sănge. In momentul de fală detaşamente militare sunt de pază în Fulga, Cioracu, Gherghilp, Buda Palanga şi Pu-ch* ni Ca precauţiune o companie a fost trimisă în garnispnă la Câmpina. Toată împrejurimea gărei C’ ivina, care fusese agitată, este îu bună regulă. In Ialomiţa, cel din urmă raport al prefectului constata că s’a astâmpărat şi cel din urmă cuib al răscoalei, Ulmu şi Mihal-Viteazul, din plasa Balta. împrejurul Urzi-cenilor, comunele Mauasia, Gârbovi şi Jilava cari se agitafl aO fost puse In supra-veghiare. Afacerea rescoalel Ialomiţene a început eri la tribunalul local. In Dâmboviţa, localităţile bănuite nu s’ao semnalat prin nici o desordine. Influenta represiunel făcute tn Ilfov şi Ialomiţa se simte deja tn toate punctele conlaminaLe, de oare-ce mişcarea pare a cădea de la sine. Măsuri urgente sunt luate pentru a pune In libertate pe cel din ţăranii arestaţi cari sunt mal puţin compromişi. Toii rezerviştii şi miliţienii coprinşi tn răsvratitorl sunt datî pe mâna justiţiei militare. De altă parte, unde s’a restabilit ordinea, s a Început şi distribuţiunea porumbului. POTOPUL Când Ludovic al XV-lea, regele Francieî, subsemna decretul de proscriere în contra Protestanţilor, când începea resboaie care se slîrşeau prin învingerea poporulului seu dupe o luptă de şapte ani, când des-fiinţea parlamentele, el zicea: Aprâs moi le dâluge!: «dupe moartea mea poate să vie şi potopul, pu(in ’mi pasă !» Şi potopul acela, a căzut pe capul lui Ludovic al XVI-a ! Cu aceste amintiri istorice, pare că s’a hrănit d-nu Ion Brâtianu in prea numeroşii sei ani de domnie. Ameţit de plăcerile stăpănirei, nesocotind nevoele noastre şi sfaturile adevăraţilor sei prieteni, acaţându-se de putere cu or ce preţ, şi spre a păstra această putere, fâcăndu-se apărătorul tuturor nelegiuirelor, d. Ion Brâtianu a zis ca Ludovic al XV a: «Apres moi le deluge», câci durerea ţârei nu se lipea de densul. Dacă, spre a trece drept un mare organisator, drept un mare geniu militar, avea nevoe de milioane, el nu se preocupa de unde se pot scoate acele milioane fără a se răpi pâinea din toate zilele a săteanului, nici cum se vor plăti atâtea Împrumuturi colosale; el striga: «Aduceţi bani şi ear bani, turnaţi milioanele în cuptorul colectivist care înghite tot, şi «aprfo moi le diluge /» Dacă de la apus până la răsărit, nu se auzeau de cât ţipetele sugrumaţilor, plânsetele jefuiţilor şi persecutaţilor, Ion Brâtianu nu se îngrijea se aline durerile, se pue capăt tâlhăriilor, se depărteze de lângă densul familia cangrenată a colectiviştilor. El striga: «Aide Radule, aide Simulescu, Chiriţescu, desfa-ceţi bicele de la cingătoare şi ardeţi spetele celor ce ridică glasul ; eu n’am vreme se’î ascult acum şi, «apres moi le deluge!» S’a înşelat inse amar d. Ion Bră-tianu, dacă a crezut că potopul pe care ’l întrevedea în visurile sale nebune pentru moştenitorii ministerului, nu se va vărsa şi pe capul seu I Cu vre o doue-zeci de casărm>, de muzeurî şi alte clădiri care se înalţă pe pieţele oraşelor noastre, cu gloria armatei române pe care o trage mereu d. Ion Brâtianu în partea sa,—cum se împodobeşte cioaca cu penele păsărilor maestre—nu poate se scape fostul prim-ministrude potopul ce a pregătit altora. Negreşit că suferim cu toţi de cea ce acest bărbat a sădit cu cinism în timp de doui-spre-zece ani, negreşit că guvernul actual in loc de a putea lucra în linişte şi de a pregăti viitorul, este nevoit se indrepteze trecutul ; dar d. Ion Brâtianu are se aibă mai mult de cât parte dreaptă la răfuială. La viitoarele alegeri, întreaga ţară are se ’i smulgă din spinare, una dupe alta, toate penele frumoase cu care s’a împodobit fâră se fie ale sale, şi are se T lase şi se T arete, aşa cum este, cum a fost şi va rămâne în veci vecilor : un cap bolnav, o inimă goală, un Andronic politic, care a escrocat mereu ţara cu o apă de aur Închipuită 1 d. n. k. (MISTOMXTA Dl\ TECUCI _ f_ Numirea d-lui Dr. Pâtraşcu ca prefect al judeţului, după cum ne scrie un corespondent a făcut aci o foarte bună impresiune. D nu Pâtraşcu este de mult cunoscut judeţului ca un caracter integru şi moderat. Fârâ a persecuta pe nimeni pentru faptele politice din trecut, e! va căuta se stlrpeascâ nenumăratele abusurl ce s’ail comis In a-ceşti 12 ani de corupţie şi mişelie şi ’şi va da toată osteneala să pue ast fel acest nenoroc't district pe calea adevăratului progres. Lucrul In adevăr nu va fl uşor, dar cu timp, cu energie şi mai ales cu concursul tuturor bunilor cetăţeni, nu ne îndoim că d-nu Pâtraşcu va îndeplini misiunea sa. Buna voinţa cel puţin nu'i lipseşte. Deja a şi luat măsuri pentru înlocuirea grabnică a subprefecţilor care In timp de 12 ani aU servit drept instrumente fostului Prefect, cu oameni noi, nepătaţi, şi asemenea s’a cerut ministeriulul autorisa-ţiunea pentru disolvarea Consiliilor comunal şi judeţean, pline de creaturele lui Tache Anastasiu. La 6 Aprilie seara s’a ţinut o mare întrunire In sala exposiţiunel agricolă. Peste 500 persoane, tot public ales, ad luat parte la această Întrunire presi-datâ de dd Cidcu şi Chrisonti. D-ni: M. Balş, V. Gheorghiu, Genoiu au luat cu-vlntul pentru a arăta situaţiunea generală a ţărei şi a Îndemna cetăţenii să se pregătească pentru alegerile viitoare, care vor fi în adevăr libere. S’a vorbit mult de abusurile ce s’au comis In aceşti ultimi ani şi toţi oratorii au a- www.dacoromanica.ro * EPOCA — 9 APRILIE rătat alegătorilor câ de votul d-lor depinde ca aceste timpuri să nu mal re-vie. La sflrşit s'a cetit o resoluţiune prin care adunarea exprimi conflenţa sa In noua administraţie şi o roagă să purifice cât mal repede întregul personal administraţii şi judeciar al acestui judeţ. înainte de a se disolva Întrunirea, ea a aclamat pe d. Cincu ca candidat pentru alegerea parţială de la 14 Aprilie. D. Cincu este unul din acel, cari aii avut a suferi mal mult din partea administraţiunel trecută, şi concetăţenii d sale aQ voit să’I dea această satisfac-ţiune bine meritată. CORESPONDENTA DIN BACAl 7 Aprilie, 1888. Mercur! dimineaţa noul prefect Teţ-canu a sosit In mijlocul nostru, venind din Bucureşti. De şi timpul era rece, totuşi lume multă, cetăţenii cei mal notabili, represintând toate ramurile societăţii, proprietari din toate părţile judeţului, avocaţi, profesori, comercianţi, etc. aşteptai! la gară, ca să poată c&t mal curând ura bună venire celui mal iubit dintie concetăţenii noştri, care pentru a respunde stăruinţelor şi dorinţei tuturor, a primit a fi In capul judeţului noBtru. Cum vi s’a telegraflat, mulţumirea se citea pe toate feţele, căci toţi ştiafl că primind această sarcină, d. Teţcanu !ace un adevărat sacrificii!, şi că nu va avea alt ţel de c&t ca prin o bună, înţeleaptă şi onestă administraţie, să aducă liniştea In spirite şi siguranţă In interesele private, cari s'ail resimţit atât de mult de destrăbălarea ce a domnit In vremurile din urma, la noi ca pretutindeni. Nici nu se putea o numire mal nimerită. De altmintrell, d. D. Teţcanu nu e necunoscut In ţară. Piui valorosului cetăţean Costache Rosetti Teţcanu, care a fost de atâtea ori representant al Bacăului, d-sa a ţinut a urma tradiţia părintească In ceea ce priveşte devotamentul săi! pentru ţară şi pentru judeţul nostru. Fost deputat In 1879, talentul şi cunoştinţele sale serioase ai! fost îndată remarcate. Cu Conta, cu Nec. Blaremberg şi alţii, el a făcut parte din bravul şi neobositul grup ce a luptat cu atâta energie pentru apărarea naţio-nalităţei noastre ameninţate, şi a arătat necontenit o grijă foarte mare pentru nevoile clasei noastre muncitoare, urmând şi In aceasta tradiţiunea tatălui săâ, a cărui purtare In chestia Împroprietăririi clăcaşilor e cunoscută. De la sosirea sa In Bacăil, el n'a Încetat de a primi din Bacăil ca şi din toate părţile judeţului numeroase semne de stima şi iubirea ce toţi ai! pentru d-lul, precum şi espresiunea mulţumi-rel obşteşti, de a’l vedea la cârma judeţului. Tot ce oraşul şi judeţul coprinde mal inteligent şi mal onest aii venit a-casă să'l salute şi numeroşii amici ce are In judeţ i-ai! trimes telegrame pentru a exprima satisfacţiunea lor. Cetăţenii OcnenI, aproape una sută, printre care nici un funcţionar, s’ail grăbit a'i telegrafia spre a’l ura buna venire şi a arăta sentimentele lor, Astă-zl In fine In cuartierul comerciant al oraşului, unde s’a grăbit a merge, a doua zi chiar după sosire, pentru a se informa pe lângă comercianţii notabili de nevoile lor, toţi fără nici o escepţiune, In numele corpului Întreg, i-aii exprimat via lor fericire de a şti că aii In fine In capul judeţului o persoană ca d-sa In care sunt siguri că vor găsi tot-d’a-una sprijinitorul intereselor lor legitime, şi In care văd garanţia unei oneste administraţiunl şi siguranţa pentru viitor a unor alegeri libere, când guvernul va face apel la opinia ţârei. D-sa In fine a declarat, că In administraţie, va face toate schimbările, ce cere opinia publică ne având In vedere de cât onestitatea, fără ură sad inimiciţie.Numai funcţionarii răi şi neo-neşti au dar a se teme 1 lin Bacaoan. (I DATORIE DE CONSCUNTA Acum că sunt reintegrat In toate drepturile mele de profesor al Seminarului din Galaţi, de unde mă alungase, In mod arbitrar şi prin comitere de fals In acte publice, fostul ministru al instrucţiunei d. D. Sturza, prigonitorul profesorilor demni şi neatârnaţt şi de-sorganisatorul de tristă amintire al scoalelor naţionale, am de îndeplinit o datorie de conştiinţă. Adresez şi prin publicitate sincerile şi viile mele expresiunl de mulţumire şi recunoştinţă celor ce direct sau indirect m’ail sprijinit In lupta contra ne-legiuirel sturziane. In deosebi mulţumesc d-lul T. L. Maiorescu, actualul ministru al Învăţământului, pentru promptul act de înaltă dreptate ce a făcut, reintegrându-mă la postul meii; presei Întregi independente, care a a-părat cu mare căldură cauza mea ; d-lul deputat Tache lonescu, pentru elocenta apărare ce mi-a făcut In Parlament; colegilor mei din Galaţi şi Capitală, ce s’ail arătat solidari cu mine, şi mal ales bunului med amic d. A. Nicolescu, e-minentul profesor de la liceul din Galaţi, şi d-lor D. Petrescu şi C. C. Do-brescu, cel ânt&id preşedinte şi al doilea secretar şi sufletul societăţel corpului didactic din România. Gausa mea a fost şi cauza întregului corp didactic, causa dreptăţel şi a legalităţi. Triumful el nu mă Indoesc că a bucurat pe toţi membrii acestui corp, căci e vorba de soarta lor, de stabilitatea şi respectul drepturilor lor. Astăzi socot că aceste drepturi sunt pe deplin respectate, In ciuda tiranilor făţişi şi ipocriţi şi a duşmanilor nea-târnărel dăscăleşti. Boise IM. Pa cu. Profesor la seminarul din GalaU si deputat. Galaţi, 1888 Aprilie 6. INFORMATIUNI Aseară a avut loc sub presidenţa d-lui Theodor Rosetti un consiliu de miniştri care s’a prelungit de la 9 ore până dupe miezul nopţei. ■■■■■hbbi D. M. Cog&lniceanu eazi mult mai bine. Noaptea a fost relativ bună. Se ştie că şeful coleclivitaţel pe când conducea carul statului având pe spinare două şi trei ministere, nu era nici odată In capitală, şi că tot-d’auna lipsea sad la Florica sad la Piteşti. Azi când nu e nimic d. I. C. Brătisnu, şi nu ’i-a remas de cât titlul de şef al colectivitâţel, azt spunem d. I. Brătianu nu lipseşte din Capitală un minut măcar lăsând untul şi vacile sale de la Florica în voia servitorului săd şi fost deputat de Argeş, Brihaileanu. Ce o fi însemnând aceasta ? Şeful colectivitâţel, d. I. C. Brătianu, a fost eri pe la 10 ore să visiteze pe d. 1. C. Fundescu Ia ziarul Telegraful Fostul preşedinte al consiliului a stat la ziarul emancipaţilor din Strada Bla-narl mal mult de o oră. Dupe aceasta toată lumea l a putut vedea eşind la braţ cu d. Fundescu. Acum se esplică şi mal clar cine inspira direct neroziile de articole care se publicad.de o vreme încoace laziarul emancipaţilor, şi care ad avut ca efect de a’şl atrage un comunicat azi In Monitor. Se zice ca azi vor fi daţi afară din poliţie comisarii Stoenescu, Bogdan, Cos-tescu, Râmniceanu, Bater, Coengiopol, Iliescu şi Toboc. Nu putem de cât să mulţumim d-lul Prefect al poliţiei pentru această energica dar trebuincioasă măsură. Credem câ d. Voinescu nu se va opri aci cu purificarea şi câ va merge înainte curăţând poliţia cu desăvârşire de agenţii păcătoşi al lui Moruzi şi al lui Radu Mihaifi. Aflăm că d. Petroni îşi a dat azi demisia din postul de ajutor de primar al Capitalei. • Cu oeasiunea îndoitului aniversar al naşterei Regelui şi al chemâreî M. S. pe tronul României Un-Te-Deum a fost cântat azi în biserica Mitropoliei. Au asistat d-nii miniştrii, corpul diplomatic şi un mare număr de funcţionari ai Statului şi de ofiţeri din garnisoana Bucureştilor. O mulţime de persoane aparţiind tuturor claselor societăţeis’au înscris la Palat. Aflăm că la Vâlcea s’a format un comitet care va adresa o proclamaţie către săteni. Mâine se va judeca la consiliul de revisie, recursul făcut de căpitanul de flotilă Mardare. D. General G. Anghelescu s’a reîntors azi în capitală venind de la Craiova. Alegerile viitoare sunt privite cu spaimă de colectivişti. Un deputat ales de poliţia Iul Moruzi, zicea azi în gura mare : «De ne vom mai alege vre unu se’mi tăiaţi mustăţile». D. George Beldiman noul prefect de Ilfov a depus azi legiuitul jurământ. Poliţia capitalei referindu-se la o informaţie ce s’a dat ziarelor acum câteva zile, despre o manifestaţie ostilă d-lui Fleva ne dă azi următoarea explicaţiune : Poliţia a fost într’adever informată cum că i se pregâtia o manifestaţie ostilă şi s’a dat ordine ca ea se fie împiedicată la cas de s’ar cere. S’a dovedit în urmă însă câ infor-maţiunea era nefundatâ şi poliţia n’a avut nevoe se ia nici o măsură. D. Maiorescu, ministru cultelor şi instrucţiunei publice va începe zilele acestea o serie de inspecţii pe la diferitele scoale din capitală. D-sa se gândeşte actualmente cum ar putea să îmbunetâţiascâ instala-ţiunea tuturor scoalelor. Consiliul sanitar superior al armatei a decis între altele ca se ceară de la ministerul de Resbel ca în a-nul acesta se se umple toate golurile de medici ce există pe la corpuri. Consiliul a mai decis ca se se e-laboreze un nou proiect de reformă a legeî sanitare a armatei. Ţărani sosiţi azi în capitală din mai multe comune din plasa Sabaru judeţul Ilfov, ne-au declarat câ în toată plasa domneşte liniştea cea mai perfectă. Toţi ţărani sunt decişi a aştepta în linişte măsurile cari le va lua noul guvern. Unul din ei mai inteligent ne-a făcut declaraţia următoare pe care o reproducem textual. «Guvernul cel nou nu poate fi bănuit câ n’o se se ţie de cuvânt, doară nu mai e Brătianu în cap, care a promis marea cu ţara, şi cari nu numai că n’a dat nimic, dar a cufundat şi mai mult pe biata ţărănime în sărăcie». Mercuri 13 Aprilie se va judeca procesul vestitului escroc Andronic. Se ştie câ ministrul de justiţie a dispus ca desbaterile acestui proces interesant se aibă loc In sala Gurţei cu juraţi. Aflăm cu plăcere căsătoria în curând ad-şoarei Esmeralda Creţeanu cu d. Locot. Colon. Ioan Mano. Facem cele mai călduroase urări pentru fericirea căsniciei lor. -a*- M. S. Regina, împiedicată de doliul Curţii, d’a asista la al 3-lea concert simfonic care va avea loc Duminică şi la care va participa şi d-şoara Theodori şi aflând că eri d-şoara Theodori repeteazâ cu orchestră a bine voit se asiste la repeţi-ţiune. -w- Duminicâ 10 Aprilie la 8 ore şi jumătate seara d. Gr. Păucescu va ţine o conferinţă despre îmbunătăţirea soartei ţăratiilor. Eri seară a fost la teatru de la Bulevard întâia representaţie dată de prestidigitatorul Frizzo. Experienţele sale, mai ales cu umbrele şi memoria sunt minuriate. Sâmbătă a doua repre»entaţie. DEPES1 TELEGRAFICE CORESPONDATĂ DE ESI Berlin 19 Aprilie. Corespondentul special a) Iul «Neue Freie Presse» vesteşte ca frigurile ati scăzut ; căldura asemenea. împăratul se simte mal tare, Insă trebuie să stea culcat tn pat. Belgrad, 19 Aprilie. Guvernul pe semne nu va răspunde la interpelaţia înaintată ta Cameră cu privire la o alianţă ofensivă şi defensivă între Austria şi Statele balcanice şi care ţinteşte împotriva Rusiei. Ziariştii TomicI şi IovanovicI aă fost is-goniţl din ţară. Pesta, 19 Aprilie. «Pester Lloyd» contrazice cele spuse de către «Gazeta Naţională» cu privire la retragerea trupelor de la graniţa polonă. Din potrivă se armează mereu. Vicna, 19 Aprilie. Cercurile oficiale de aci au perdut de mult nădăjdea că împăratul Fredenc ar putea Îndura criza. Depeşl sosite azi după amiazl vestesc că s’aft ivit semne de descompunerea s&nge-lul; lotuşi împăratul a măncat un oQ şi ceva lapte. Căldura după ce s’a urcat la 40 grade scade din noQ. Viena, 19 Aprilie. Vestitul antreprenor Poliakov, supranumit regele drumurilor de fer, a murit. El lasă moştenire o avere preţuită de mal multe milioane. Viena, 19 Aprilie. Profesorul de economie politică Neu-mann Spălări, a murit. Vicna, 19 Aprilie. Ziarele de seară publică o depeşă din Bucureşti, spunând că d. Hitrovo va lua un congediti şi că nu se va mal tntoarce la postul sătl de faţă. Berlin, 19 Aprilie. Se zice că semnele cele noul ivite In boala Imperatululsunt foarte Îngrijitoare. Frigurile, se zice, ah scăzut. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Batae.—Individul Nicolae Comşa a fost condus la secţie fiind câ a spart capu lut Ion Mirea. —x— Rataciti.— S’aâ găsit doi copil pe stradă. întrebaţi n’aâ putut răspunde unde şed. —x— Obiecte lasate. — Birjarul cu No. 361 a găsit In trăsura lui un pac het cu mal multe cărţi. DIN DISTRICTE T U T O V A Oonsiliul general «Judeţean. Consiliul general al judeţului Tutova din Bârlad, convocându-se In sesiune extra-ordinară In ziua de 2 Aprilie curent,d. loanG. Diamandy Prefectul jud. Tutova, a declarat sesiunea deschisă printr’un discurs bine simţit, mulţumind d-lor consilieri pentru graba cu care au răspuns la această convocare, după care a citit programul de chestiunile supuse resolvârel consiliului. Consiliul general după o discuţiune animată, a resolvat In trei şedinţl mal toate chestiunile pentru care era convocat, In interesul judeţului şi binelui public. Locul pentru construirea Palatului Administrativ şi de Justiţie, s’a admis ca cel mal bun, terenul pe care se află actualmente localul Tribunalului, care este şi proprietatea judeţului, Insârcinându-se onor. Comitet Permanent a interveni la consiliul nostru comunal, spre a obţinea terenul necesar din locul, pe care se află ospelul co- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (52) H. W O O D CASTELU TRAGIC PARTEA III IV La Sir Levison —Un concurent, un potrivnic ? Bine, foarte bine, zise el vesel, o să mal avem de lucru ; vom vedea cine va birui. —Dar nu ştiâ cine e, d-le Enric, strigă Dill; e... — Să lupte cu Cariyle 1 urlă judecătorul. — E vrednic de spânzurătoarei Mugi colonelul. — Dar In sfârşit, zise Carlyle, folo-sindu-se de un moment de tăcere, cine ’I acel groaznic adversar 7 Toţi tăcură stând la gând; nimeni nu cuteză să rostească acest nume faţă cu C&rlvie. Dill la urmă Îşi luă inima In dinţi, — El bine, domnule Enric, zise el de âbU să auzi, omul acela e....* Levison. D Carlyle să roşi puţin, !n timp ce ochii Barbarei să umpleau de scântei de indignaţiune. — Da, urmă bătrânul secretar, a venit eri cu cel din urmă tren şi s’a coborât la otelul Capul-de-taur. Toata noaptea au lucrat pentru el la imprimerie şi afişurile sale sunt lipite pretutindeni. A adus cu dlnsul alţi doul pierde-vară, oameni de al guvernului, cât se spune. — Îşi lnchipue ca isbânda e a lor, strigă colonelul, şi ca cu banii lor o să cumpere toate glasurile. Trebue să fie nebun omul acela ca să se înfăţişeze aici. — Vrea să batjocorească pe d. Carlyle, zise d. Prinner. — Şi să ne batjocorească pe toţi, a-d&use colonelul Bethel. Dar nu, se va va duce cum a venit. — Carlyle, strigă judecătorul, acum ori nici o dată e vremea s'arăţl cine eşti. Carlyle tăcu. — N’al să te dai îndărăt dinaintea a-cestui nemernic ? reluă colonelul. — Este o Întrunire la 10 ceasuri la Capul-de-taur, zise Carlyle fără a răspunde de a dreptul la întrebare; mă voi afla. Puţin după acea, visitatoril retrăgân-du-se, Carlyle se Îndeletnici din noi! cu dejunul pe care’l lntrerupsese. Barbara se apropie de el. — Enric, zise ea, semeţia acelui om nu’ţl va schimba In nimic botărlrea; vel lupta şi aşa, ce zici? — Da, Bsrbsrar de s’a pu« cu voe or | fără voe In drumul me, puţin îmi pasa, nu vreau să ştiu de el ca de noroiul ghetelor mele. — Aşa îmi place şi mie I zise ea mlndrâ de dlnsul. Câte-va momente In urmă, Carlyle trecând prin Est-Lynne, văzu pe ziduri numele săd nepătat alăturat de acela al ticălosului care’l trădase. — El! Enric, ai aflat de noua lui mi-şelie ? Acea care vorbea ast fel cu d. Carlyle era chiar sora lui, Cornelia. — Mi s’a spus şi zidurile mi-o amintesc destul de des. — Cred că vel lupta cu vitejie acum, urma ea cu vioiciune ; pe cât mă împotriveam mai nainte, pe atât o doresc acum. Dacâ te &I da înapoi, n’al fi fratele meâ. — Fii pe pace, Cornelia, voi face ce să cuvine. — Prea bine I mergi drept nainte,cu capul sus, dar asigurâ-te de glasuri şi nu te uita la parale. — Nu, voi să flQ ales prin libera voinţă a concetiţenilor mei, şi voi fi. — Fa cum vrei, irate ; dar dacâ nu te asiguri de alegători, amicii d-tale o vor face pentru d-ta, nu poţi să’i lmpedici. Din partea mea vreai! să le dafi de băut bere de 40 livre sterling. — Păstrează-ţi berea şi paralele, Cornelia, zise rlzlnd d. Carlyle, velve-dea că toate vor merge bine... Dai' ce văd f sir Dobede, vine In galop, cu faţa înflăcărată. — Se vede că a aflat vestea. Iţi spun că tot oraşul e In ferbere. Cea ce spunea Cornelia era adevărat Toţi în oraş erai! indignaţi de acea ruşinoasă candidatură. Barbara care însoţise pe bărbatul el până la portiţa parcului, Intllni, la întoarcere, pe d-na Ven şi copil. — O ! mamă, zise Lucia, cât eşti de roşie 1 — Vezi că sunt mânioasă, răspunse rlzlnd tînăra femeie... — De ce mamă ? — Pentru că este un om care vrea să lmpedece pe tatăl d-tale de a fi numit şi care se dă de potrivnicul lui. — N’are dreptul, omul acela ? întrebă William. Tata zicea că or-cine putea să fie numit. — Da, ori şi cine, afară de acela, zise Barbara, uitând In indignaţiunea el ca vorbea unor copil; e un nemernic un om fără cinste, pe care toţ! II des-preţuesc şi de care toţi fug. — Cum îl chiamă, mamă ? Barbara stătu la gând; apoi cugetă câ dacă s’ar sili să’l ascundă, copii l’ar afla de la cel întâi venit. — 11 chiamă Francis Levison, zise ea. Guvernanta scoase din piept un gemăt năbuşit care părea pricinuit atât de spaimă cât şi de mirare; Barbara, uimită, se întoarse spre dînsa. D-na Ven plecase capul, părea că tuşeşte, şi’şl ţinea faţa ascunsă în batista. — Suferi, d-nă ? întrebă Barbara. — De sufer? Ol nu, mulţumesc; mi-a intrat puţin praf pe gât. Barbara nu întrebă mal mult; dar rămase mirată de gălbeneala şi de tre-muru) glasului guvernantei. — Oare cunoaşte pe omul acela? Îşi zise In sine. El oare a adus’o In asemenea stare ? Lordul Mont-Severn află dintre cel dintâi vestea. Era la club, şi îşi citia ziarul, când cuvintele de «Carlyle, Ou-est-Lynne» îl isbiră ochii. Ştia că Carlyle era să fie ales deputat şi el doria să’l vadă isbutind ; de aceea citi paragraful întreg. Să frecă la ochi pentru a să încredinţa că vedea bine, căci ziarul vestea că Levison să înfăţişa ca concurent al d-lui Carlyle şi cumpăra voturi cu banii guvernului. Contele aruncă ziarul pe masă, alergă la el acasă, îşi umplu o ladă cu ceva rufe şi haine şi lua cel dintâi tren pentru Ouest-Lynne. Ducea cu dlnsul pe fiul său. tînărul lord Vane. Lord Mont-Severn era hotărlt a se rosti făţiş contra guvernului în aceasta chestiune. Lady Isabela era pe pajişte cu copii, când văzu venind un domn însoţit de un băiat care naintau spre casă. Picioarele n'o mai ţinură, căci recunoscuse pe Lordul Mont-Severn care se oprise spre a săruta copii. El salută pe străină. — E noua noastră guvernantă, d-na Ven, zise Lucia. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA - 9 APRILIE munal, pentru ca construirea palatului se facă fără a se desfiinţa actuala clădire In care funcţionează Tribunalul. In urma resolvăreT acestei din urmă chestiuni d-1. Prefect declară închisă sesiunea extraordinară a consiliului nostru judeţian. PRAHOVA Albuşuri cl’nle Primarilor Primarul Simion Constantin al comunei Gura-Vitioarel, plaiul Teleajen, zice Democratul, comite cele mat mart abusurl în detrimentul comunei şi în folosul lui. Ast fel a vî'ndut o casă a comunei ce servea de şcoală şi primărie şi o altă casă de garda, avere a comunei, fără nici o autorisaţiune din partea autorităţel în drept, şi banii luaţi sunt la dănsul, cu care face comerţ; — in-casează însuşi veniturile comunale cu chitanţe manuscrise, precum de la Preotul G. Rafail a luat 374 lei 89 bani, de la M. Stavar 60 lei, şi de la N. Tohă-neanu 10 lei din accise, bani cu care ’şl-a cumpărat vin în cârciuma sa; — primeşte bani pentru prestaţie fără să dea vre o chitanţă; — face acte de prelungirea împrumuturilor la creditul agricol fără ştirea locuitorilor, precum a făcut lui Grigore Dumitru şi banii ÎI primeşte elare cârciumă unde vinde spirtoase, neplătind taxele comunale şi or-ce locuitor are vre o afacere la primărie nu este îndestulat până când nu face cinste în cârciuma sa. Faptele de mal sus ne sunt denunţate de persoane din localitate. Acest primar abusiv este ajutat în operaţiunile sale de consilierii comunali, care îl sunt rude şi cu care se împărtăşeşte din toate afacerile necurate. Cerem anchetă, disolvarea consiliului comunal şi darea în judecată a culpabililor. DAMBOVITA Solxixxik>ai*e de prefect. Se vorbeşte, zice «Viitorul» din Târ-govişte, că prefectul demisionat va fl înlocuit sad de d. colonel Logadi sad de d. I. Ciuflea. Şi d. Logadi şid. Ciuflea sunt agreaţi de localitate. Ambii se pot considera ca prefecţi locali, lucru pe care’l cerem cu insistenţă d-nulul ministru de interne, pentru că numai un prefect local poate împăca spiritele şi numai într’un astfel de prefect judeţenii şi orăşenii vor găsi pe ocrotitorul şi chezaşul drepturilor lor. Vorbind fără pasiune sad din punctul de vedere al nuanţei politice căreia a-parţinem, atât d. Ciuflea cât şi d. colonel Logadi sunt cunoscuţi prin cinstea, energia şi capacitatea lor. Chiar în oposiţiune fiind, d. Ciuflea a dat probe, cât a fost membru în consiliul judeţean, că în faţa sa totul cade când este vorba de binele public, de interesul localitâţel. 'Şi a exercitat în conştiinţă mandatul cu care a fost onorat, şi n’a căutat ca alţii să pună beţe în roatele carului, numai pentru că alta era coloarea sa politică. A procedat corect şi bine a făcut. Asemenea corectitudini sunt multe şi la activul colonelului Logadi. Tocmai pentru aceasta sunt bine văzuţi în localitate de toţi oamenii binelui, de toţi a-ceia cari cugetă şi simt româneşte. Ura şi spiritul de clică nu 'şl mai au loc când vedem în capul trebilor oameni nu de contrabanda. Să se dea de la centru exemple mari şi frumoase de onestitate şi activitate, de respectul persoanelor şi aplicarea legilor şi atunci se va vedea în ce acţiune şi ce schimbare ia periferia. OrI-care ar fl prefectul, îl rugăm să elimineze factorii streini din atmosfera administrativă şi să ia aminte la cele ce i se denunţă prin presă. A nu o asculta, însemnează a nu da atenţiune în veacul acesta de lumină unei puteri a naţiune!. HOMANATI iijailoy colectivist D. Ştefan Z. Protopopescu controlor al creditului agricol din RomanaţI, zice Vulturul, a fost pălmuit alaltă-erl de d. C. Boşoteanu — Motivul este că fiind acţionat la Judele Ocolului II din Caracal pentru plata cheltuelilor făcute de alegătorii colegiului III, cu ocasia alegerel d-lul G. Protopopescu, numitul a jurat că nu a dat ordin ca d. Boşoteanu să dea mâncare şi băutură ţăranilor. După aceasta se zice că d. Boşoteanu a fost achitat de suma ce ’I se datora de representantu ţirănilor. Va să zică, toate merg cu vârf şi in-desat. A 2' EDITIUNE RESCOALA TERANILOR D. ministru al Justiţii ne a comunicat la orele 5 următoarele amănunte tn privinţa situ&ţiunel pe zioa de azi: Ialomiţa Un detaşament d« trel-zecî de Dorobanţi în drum spre Ulmu a întâmpinat prin păduri o ceată de locuitori, cari comiseserâ jafuri tn Valea-Mare şi Va-lea-Rusului şi cari fuseseră provocatorii rescoalel în aceste sate. Soldaţii aii fost siliţi să facă uz de arme şi numai după aceasta ceata a putut fi prinsă şi legată. Aii căzut doi morţi şi doi răniţi. Armata va intra la Ulmu şi va aresta pe toţi capi rebeiiunel. In aceste părţi ordinea se poate considera ca restabilită. Buzeu Prefectul acestui judeţ telegrafiază că liniştea domneşte azi în toate comunele rurale şi urbane. Prahova Primarul comunei Câmpina telegra-flază primului procuror de Prahova, că în oraş domneşte o oare-care mişcare de rebeliune, şi ’l roagă a veni cu forţe. Colonelul C. Poenaru a cerut Corpului II de armata a trimite una din companiile destinate pentru Ploeştl la Câmpina cu toate ca zice d-sa, nu se mal semnalează nimic pentru rescoalâ. Vlasca Liniştea perfecta. Dâmbovita Locuitorii comunei Poeana de sus s’aU resculat în mare masă cerând pământuri şi ameninţând autoritatea comunala. S’a trimis un escadron din Titu pentru pacificare. In comunele GherganI, Bonga, Pri-seaca, BotenI, Conţeştl, Brâitoiu, Băl-teana, Vizureştl şi Tătărâştl oamenii s ad domolit. Ilfov La Dragomireştii din deal, ţăranii s’ad resculat. S'au trimis trupe. Ordinea s’a restabilit la Preajma Budeştilor arestându-se capii turbu-rârilor. S’a trimis trupe la Obileştil-vechI şi CorbâneşLI pentru restabilirea liniştel fiind şi acolo ţeranil resculaţl. Funcţionarii acestor comune ad fugit. In comunele Lipia-BojdanI cu cătunele el, Grădiştea cu cătunele el, Grecii MicşuneştI şi Fierbinţi ordinea restabilita pe deplin. Oamenii ad eşit la munca. X Unii confraţi din Presă au spus că comitetueoaliţiunii alnsercinat mai lntâiu pe d. general Mânu şi apoi pe dd. Lascar Catargiu, G. Vernescu şi Dim. Brălianu se meargă la Rege şi se ’i ceară retragerea ministerului Th. Rosetti. Confraţii noştri sunt în eroare. Nici d. general Mânu, nici cei trei şefi ai coaliţii n’au primit o asemenea însărcinare. De altminteri, lucrul ar fi şi straniu de oare-ce oposiţia a cerut ne contenit de la Rege depărtarea d-)ui Ion Brătianu şi înlocuirea lui prin ori-ce alt guvern şi, In special, d. Costică Grădişteanu care a fost cel dântii delegat de Capitală ca se su-pue acea cerere Regelui, fiind Întrebat de M. S. ce Înţelege prin cuvintele ori ce guvern ar fi şi interogat fiind despre persoana care ar putea fi chemată, a desemnat Intre alte persoane pe d. Th. Rosetti şi pe d. Ion Ghiea. Onor. d. N. Blaramberg fiind rugat de mai mulţi domni alegători ai colegiului I u din Capitală a'şi pune candidatura de Deputat or Senator la viitoarele alegeri în Bucureşti, a mulţumit de onoarea ce i se face, declarând că, cu părere de rău tre-bue se o decline, de oare ce este a-proape de 20 ani alesul Brăilei şi a-legătorii acestui judeţ ’l au onorat pururea cu încrederea lor. In urma acestei declaraţiuni, a-legâtoriî Capitalei rugară pe onorabilul reprezentant al Brăilei, ca cel puţin se primească alegerea d-sale la comuna. D. Blaramberg In urma stăruinţelor reiterate, a sfârşit a făgădui că primeşte încrederea cu care ’l onorează alegătorii Bucureştilor, promiţând că ’şi va pune candidatura la comună, după ce mai înteiu va consulta pe şefii oposiţiel-unite, când va respunde alegatorilor prin presă. X Aflăm că amicul nostru M. Desliu este numit prefect aljudeţului Râm-nicu-Sarat. Adresăm cele mai sincere felicitări guvernului, pentru această numire din toate privirile nemeritâ. X O deputaţiune de 12 persoane notabile din judeţul Suceava, a sosit In capitală ca să ceară de la d. prim ministru purificarea administraţi-unei acestui judeţ. X D. Boldur Epureanu fost deputat se va numi prefect al jud. Neamţu. X România atrage atenţiunea d-lul ministru de finanţe, asupra unor ştiri de cea mai mare gravitate care circula prin public. lată despre ce e vorba : Se zice ca la Banca Naţională, unde d. Carada este a-tot-putinte, iar d. Ion Bratianu censor, ar fl lipsind 4,000 coaie de rentă. Nu se ştie însă cu ce valoare s’ail tipărit aceste bucăţi de renta, vor fi de câte 100, de câte 1,000, de câte 10,000 sau de câte 20,000 lei bucata ? Mister 1 Este bine, pentru liniştea pieţei şi mai cu seamă a contribuabililor, sâ se facă o ancheta şi să se constate faptul. Poate ca lucrul sfi fie exagerat, sad că vestea aceasta să nu fie tocmai ade vărată, şi în acest caz e de datoria ministrului de finanţe să dea un comunicat. Iar dacă faptul e adevărat atunci să ştie şi publicul ce pagubă este, şi să se dea odată în judecată cei vinovaţi. O cerem aceasta de la d. Ghermani, ministru de finanţe, dacă d sa nu a uitat cu totul suvenirile de la Banca Naţională şi nu s'a desfăcut încă simpatiile ce ’l ţinea legat de directorii şi censoril colectivişti cu care a dus o viaţă p&cinică până mal alaltăieri. Toată lumea doreşte să ştie : lipseşte sad nu lipseşte de la Banca Naţională 4,000 coaie de rentă? X Ţăranii arestaţi sunt puşi In cele două mânege de la Malmaison. De şi ferestrele se deschid regulat şi câte odată arestaţii sunt scoşi afară şi locul de inchisoare este bine aerisit prin deschiderea uşilor, ferestrelor şi stropitului cu accid fenic, totuşi un puternic miros de ceapă te isbeşte de la uşe. Ieri s’ad liberat 160 de arestaţi. Astăzi d. judecător de instrucţie Dobri-ceanu şi d. procuror Sfetescu ad liberat încă 140, cel mal mulţi după cererea de liberare pe cauţiune, făcută de proprietari, din cari unii venise în persoană sâ anunţe sătenilor de pe proprietăţile lor respective punerea lor în libertate. Ţăranii pfiread foarte liniştiţi şl regretad cele întâmplate. Fapta proprietarilor ale căror case fusese devastate este cu atât mal meritorie cu cât moşiile lor fiind arendate el n’avead nici un interes material ca sătenii să fie puşi în libertate. Liberările se vor face proporţional în toate zilele ne oprindu-se arestaţi de cât numai pe capii activi al răscoalei şi pe aceia ce sunt implicaţi în crime şi delicte de omor, distrugeri, incendid, etc. X D. Em. Protopopescu-Pache şi a pus candidatura la scaunul de deputat al colegiului al 3-lea de Prahova. Izbânda d-sale este mai mult de cât sigură, alegătorii ale căror sufrage le cere fiind In poziţiune d’a cunoaşte tot ce d. Protopopescu-Pache, ca proprietar In Urlaţi, a făcut şi face continuu pentru îmbunătăţirea stă-reî materiale şi intelectuale a popu-laţiunei rurale. X Aflăm că locţiitorul de guvernator al Bâncei Naţionale d. Anton Carp, a cerut o audienţă la Palat ca se prezinte Regelui, darea de seamă asupra operaţiunilor bâncei In cursul exerciţiului precedent. •W Comisarii de poliţie care au foi destituiţi azi sunt: Bogdan Ghem viei, G. Râmniceanu, Calvocoresci Bater, Andrian şi fraţi Coengiopo Cei mulţi înainte ! X D. general Cruţescu a fost numit comandant al diviziei de infanterie din Craiova. Voinţa Naţională asigură că ţăranii arestaţi pentru a li luat parte la răscoală sunt trataţi In chipul cel mai neomenos. Unul din redactorii noştrii care a visitat toate locurile unde ţăranii sunt deţinuţi şi care a vorbiteu mulţi din aceştia, ne pune in măsuri să dăm cea mai formală desminţire a-serţiunei foaei jidoveşti de pe bulevard. Cu toate greutăţile rezultând din numărul cel mare al arestaţilor, aceştia au avut şi adăpost şi hrană mulţumitoare şi nu e unul singur care să se plângă d'a fi primit o lovitură măcar din momentul când a fost închis. Putem zice chiar că ţăranii acuzaţi pentru crimele de res-vrâtire şi de jefuire sunt trataţi mai bine de cum au fost cei trei tineri studenţi inchişi la Văcăreşti pentru o copilărie. X D. doctor Dimitrescu-Severeanu ne roagă sâ publicăm In coloanele noastre următoarea scrisoare ce a adresat d-lui Ministru al Cultelor şi Instrucţiune! Publice. îndeplinim cu mulţumire cererea distinsului profesor al facultâţei de medicină. Domnule Ministru Iu bugetul pentru anul curent, văd c& s’au votat 1000 lei pentru material la cursul mea de clinicâ-cbirurgicali precum şi 1800 lei, pentru » se da ajutor la acest curs. Acestea cred ci s’aQ făcut In vederea Inlesnirel instrucţiei studenţilor. Domnule Ministru, abusurile, prevari-caţiile, favorurile şi asupririle aO produs îmbogăţirea unora şi sărăcirea celor mal mulţi. Acestea cred că sunt adevăratele cause care aO produs nenorocita stare actuală şi care de sigur va continua. In cât existenţa noastră şi a ţârei se fie ameninţată. Starea de miserie a celor mal mulţi dintre români şi mal cu seamă acea a sătenilor, cum toţi avurăm nenorocirea al vedea In aceste din urmă zile şi care sunt reduşi la adevărata sapă de lemn a fost adusă de către o ceată de nesăţioşi. Toţi ’l am vezut pe aceşti nenorociţi cum treceau pe stradele capitalei legaţi cot la cot, sdrenţeroşl şi slabi întocmai ca stafiile din basme, figuri sfriggite, triste şi obosiţi, sfârşiţi de nemâucare. Aceste cete mi-aU reamintii nişte tablouri ce ars văzut în ilustraţia engleză cu turmele de Zuluşi. Cine a|văzut acest spectacol şi nu i s'a rupt inima de durere, câţi ar fl fost aceia ce veztnd pe a-ceşll nenorociţi nu au vărsat lacrimi ? Cred, D-le Ministru, că inima domniel-tale de român, şi de român dintre aceea care de secole sunt sdrobiţl de pintenele inamicului, se va fi simţit sdrobită la vederea asestul soeclacol trist şi sunt sigur că vă veţi fi gândit deja la măsurile ce ar trebui luate, pentru a căuta cu toţi sâ puneml capăt unor nenorocirlj care de sigur vor fi însutit mal mari ca astâ-zl. Din partem D-le Ministru, cred că aş putea se vă vid tn ajutor, rugându-vâ ca din suma de 1000 lei, să'ml liberaţi numai 100 lei spre a plăti nişte obiecte făcute în cursul anului trecut, căci nu s’a dat nici un ban pentru cursul med, pe când la alte cursuri cu totul analoage sad dat zecimi de mii de lei, iar restul de 900 şi suma de 1800 retribuţia unu) ajotor să se treacă la economii , sperând că cu aceasta se va alina foamea multor nenorociţi copilaşi de săteni, care pare că nici mălai stricat nu mal ad să mănânce, afară numai dacă nu va veni alt ministru ca să mal îndoaoe pe vre-un nesăţios. Resfoind budgetul instruoţiel şi cultelor, am văzut, d-le ministru, lucruri cari m’ati făcut să mă iad cu mâinile de păr, aş putea să numesc aceasta o adevărată risipă, făcută pentru a încuraja luxul şi necinstea. D-le ministru, daca ver o dată vi s'a pre-sintat ocasia a arăta că sunteţi fiul lu) Ion Maiorescu, ne uitatul de toţi Românii, a-ceasta mi se pare că este cea mal bună, spre a proba că nu doriţi a lă; a să se perpetueze o stare de lucruri care nu poate fi considerată de cât ca o perioadă de decădere a unul popor oare s’a strecurat printre degetele vrăjmaşilor şi care este menit a peri prin cscesurile şi abusurile propriilor săi fii. Este mult de făcut, d-le ministru, şi d-ta poţi face; prin urmare fă o parte, cel puţin, un început, nu te da în lături din calea mişeilor, pune-te deacur-mezişul drumului, taie-le poteca, ia-le apa de la moară, cum zice Românul, şi vel II bine-cuvîntat şi de D-zed şi do cel oneşti. Numeşte, d-le ministru, o comisiune de oameni cinstiţi şi cu inimă românească, cum era aceea a reposatulul d-tale tată, ca să revizuiască budgetul instrucţiei şi cultelor. Sunt sigur că această comisie se va încredinţa de risipa ce se face şi va căuta se taie în carnea vie a îmbuibaţilor cari se tăvălesc în aur şi în luxurile cele mai desfrânate, precum lor le place a suge sângele încă cald al contribuabililor, a-junşl în stare de proletari. O asemenea mesură ar trebui luată de toate autorităţile din ţară, pentru toate budgetele, şi numai cu chipul acesta s ar mal putea îndrepta răul care a ajuns până în măduva oaselor. In ceea ce mă priveşte, void căuta a’ml îndoi şi împătri activitatea/ aşa în cât prin muncă să pot suplini lipsa banilor, care adevărat vorbind, în starea tn care ne găsim, sunt cu mult mal trebuincioşl a se întoarce acolo de unde ad venit. Void stărui, void ruga pe d-nil studenţi a face tot ca şi mine, şi cu toţi împreună să ne dăm mal multă osteneală corporală şi să pretindem mal puţin folos material, căci aşa fâcead părinţii noştri în vremuri grele. Am ferma convingere, d-nule ministru, că toţi colegii mei de la universitate vor împărtăşi părerea mea , mulţumindu-se se ia anul acesta mal puţin, dacă nu doresc ca anii viitori se nu mal aibă de unde lua nici chiar strictul necesar. Bine-voiţI domnule ministru a primi încredinţarea prea osebitei mele consideraţii. Dr. Severeanu. ULTIMA ORA AGENŢIA HA VAS Berlin, 20 Aprilie.—Buletinul oficial zice că noaptea trecută a fost mal satisfăcătoare. Azi frigurile au descrescut. Starea generală este mal bună. Cu toate astea este trebuincios ca împăratul să stea in pat. Berlin, 20 Aprilie.—«Gazeta Germaniei de Nord» constata o uşoară îmbunătăţire în starea împăratului. Frigurile ad scăzut la 38 de grade. Respira-ţiunea este mai liniştită. Desvoltarea boalel spre plămâni nu este probată, dar, în câte-va părţi ale bronşelor se aude ca un fel de hârcăitură. Berlin, 20 Aprilie.—«Monitorul Imperiului» publică un buletin de la 9 ore 1/2 seara, care spune că frigurile ad mal scăzut în general, o mare cantitate de puroid ce s’a scos în timpul zilei, a făcut ca respiraţiunea să fie mai puţin deasă. Berlin, 20 Aprilie, miezul nopţel.— Starea Împăratului este puţin mal bună. Frigurile ad scăzut, iar respiraţiunea este mai uşoara. Vienn, 20 Aprilie.—Camera a decis să înceapă discuţiunea articolelor bugetului. Florentza, 20 Aprilie.—Ieri seară, o mare retragere cu torţe s’a făcut tn onoarea reginei EQgliterel. Nouă muzici fâcead parte din această retragere. O mulţime enormă adunată In faţa vilei Palmieri, a aclamat pe regina care primea autorităţile şi un oare-care număr de invitaţi/ Paris, 20 Aprilie.—Ziarele consideră cele două voturi de erî ca contrazicătoare şi ca probând din nod incohe-renţa Camerei, pentru că, după ce a exprimat încrederea sa în cabinet, ea a părut în urmă că aproba revisuirea Constituţiei, a cărei amânare o ceruse preşedintele consiliului, d. Floquet. CORESPONDENTA DE EST Berlin, 10 Aprilie, 7 ore seara.—Ziarele de seara spun câ înainte de amiazî o mică îmbunătăţire s'a produs In starea împăratului; Insa toate recunosc câ nu e primejdie. După «Gazeta Crucii» şi familiei imperiale i s'a ascuns primejdia fără preget de aseară. «Gazeta de Voss» spune că de nu e-xistâ chiar o primejdie fara preget, cu putinţă este Insă otrăvirea şi descompunerea sângelui. «Gazeta de Bursa» zice ca din persistenţa frigurilor naşte îngrijiri, dar că nu e primejdie de descompunerea sângelui. «Borsen Courrier» pretinde câ profesorul Bergmann ar fi constatat o umflare In articulaţiuDlcare dovedeşte ivirea semnelor canceroase. După mfortnaţiunile noastre o mare deosebire de păreri exista Intre medici asupra stirei de faţă a împăratului, deşi cu toţii recunosc primejdia. Nenorocirea stă în lucru că cercetarea pieptului nu permite de a trage conclusiunea cu privire la plămâni, fiind ca repercusiunea produsă de baterea inimel s'a schimbat cu totul de când cu introducerea cauulel celei Două. 8 ceasuri 30 seara. Mal mul’l medici Întrebaţi fiind spun câ n’ad putut descoperi nici cea mal mică umflătură. Profesorul Bergmann ţine mered la pesimismu-i; el crede câ a descoperit o umflătură acum 15 zile. Împăratul a stat toată ziua culcat pe pat. 11 ore 30 seara. Consultaţia făcuta astâ-searâ a constatat sporirea frigurilor ; căldura 40. Peste zi o mare cantitate de materie a curs prin canult. Medicii germani sunt de părere câ nu e primejdie de otrăvirea sângelui. S’a constatat că primejdia nu e iminenta. Berlin, 20 Aprilie.—Corespondentul special al Iul «Neue Freie Presse» vesteşte câ cercetarea plămânilor de a-seară n'a dat nici un resultat; circulă svonul câ resullarea Împăratului e grea cea ce laşa să se presupună starea a-normală a plămânilor. «Berliner Tageblatt» anunţâ ca împăratul ar fl zis duhovnicului Kogel Dumineca trecută : «Roagă-te nu pentru însănătoşirea’ml ci pentru scaparea mea.» Cu toate că cftldura a sporit seara, cu toţii se învoesc câ primejdia nu e iminentă. Berlin, 20 Aprilie, ora 1 dim.—«Gazeta Germaniei de Nord» constată o mică îmbunătăţire erî seară. Buletinele oficiale spun că frigurile ad scăzut şi câ resuflarea e mal lesne. Dumineca 10 si Marti 12 Aprilie 1888 CONCERT DIMITRIE SLAWIANSKY CU CAPELA SA RUSA Biletele se află de vtnzare la Magazinul Gebauer, Calea Victoriei. ANUNCIU Bonul Funciar Rural 5 la suta de 1000 lei cu cuponul de 1 Iuliu 1888, cu No. 34454 fiind perdut ’l anulez. Iar cel ce ’l va găsi si ’l va aduce va primi o buna recompensa* ZOE FILIPESCU 691 Strada Luterană No. 17. I). II. l’Olllk A Co. fabrica de încălţăminte Bucureşti, strada Carol 23 şi calea Victoriei vis-â-vis de Palatul Regal. Ploesli, strada Lipscani 12. Cel mai mare asortiment de tot felude ÎNCĂLŢĂMINTE de vara încălţăminte speciala Pentru gimnastica 708 ^ p* A r n I” La pensionul Enid X J» I b Uh Băl leanu, Calea Mo-V# L. ULII b> şilor 138, se cere un inditutore pentru cl. I şi II primară. Ar fi bine sâ ştie şi franţuzeşte. SE MAI CERE ÎNCĂ un guvernor de franţuzeşte şi nemţeşte care sâ supravegheze pe şcolari şi In recraţie. 693 B0ALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BARBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi Impedicare, dupâ experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-leie lumeşti. DR THOR Strada Emigratu No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. pdna la 6 seara. Loc separat d'aşteptare pentru fiecare. _________ 688______________ www.dacoromanica.ro a EPOCA — 9 APRILIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M 0 S trada Lipscani, No. 27 Cumpera si vinde efecte publice si fs.ce or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti S Aprilie 1888 oj 1 vend. 5 0/0 Renta amortizabila &t 1,? 92 5 0/0 Rpnta perpetua 89 97 6 0/0 Oblig, de 8tat 6 0/0 Oblig deşt drum de Cer 83 Ijî 901/4 7 0.0 Scris. func. rurale 105 105 1 2 5 0/0 Scris. func. rurale 90 91 7 0/0 Scris. func. urbane 10* 3 4 10? 1'2 6 q/6 Scris func urbane 5 OţO Scris. func. urbane 06 1/2 97 85 1 4 86 Urbane 5 0 0 laşi 75 1/2 76 8 0,'o împrumutul comunal Oblig Casei pens (lei 10 dob.) 73 1 <2 *4 210 2(5 Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 35 37 960 980 Acţiuni «Dacia-Romftnia. 230 2i0 • Naţionala 200 220 » Constructiuni 78 80 ArgiDt contra aur 15 75 îb 95 Bilete de banca contra aur 15 75 15 95 Florini austriaci Tendinţa liniştită 2 01 2 02 f sos hm&zul mmmm & ysmx IAŞI. — No. 32, STRADA LAPUSNEANU, No. 32 — IAŞI MOBTLE, de toate felurile, pentru oda,i complecte si piese de fantasie. COVOARE, persane, Bruxeles, englezeetc. cu bucata si metrul. BIJUTERIIMare si variat asortiment cu preciuri dupe evaluare. PERDELE, PORTIERE cu galeriile lor; LĂMPI, mare asortiment de toate preciurile. CR1STALERIE, Serviciuri de dulceaţa si de masa. Garnituri pentru hiurou, BRONZES, BOMBONIERE, EVANTAILE foarte elegaute. BRILIANTE si pietre preţioase en gros si en detail. 595 MAGAZIA HIRSCH & FINKE, IAŞI, STRADA LAPUSNEANU, 32. CASA TIE SCHIMB MOSCU N AC H M I AS A'o. 8, In palatul Principele Dimitrie Gkika Sir. Lipscani, in fada nod cladir Bancd Naţionale (Dada-România) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 8 Aprilie 1888 Renta amortizabila ,, româna perpelua Obligaţiuni destat [Conr.rur.] „ C. F. A. Municipale Casei pens. (300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 7 % ", urbane t i :: 3 % Obl. Serbesli cu prime lm. en prime Buc. (»o lei] Losuri crucea roşie liallane ,. Otomane cu prime Losuri Bazilica bombau Act. Oacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote trancese „ italiane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit tn aur Cump. Vinde 91 X 91 3 » 89 89 X 89 3/4 90 X 73 X 74 410 215 104 3/4 105 X 91 103 103 X 90 X 97 X 85 X 86 75 X .76 6b 69 30 38 Î7 30 40 42 17 20 15 60 16 Î00 202 124 I2ti 100 101 9 ss gbeb msvmm s©?:? :xmx. x X® r PcNTRD A SE ÎMBOGĂŢI REPEDE 1 FACE AVERE I SCHIT TIMP CE TREBUE FĂCUT Nu trebue să se «că operaţiuni de Bursă. Nu trebue să se cumpere bilete de loterie. Nu trebue să se joace. Nu trebue cunoştinţe.Tontă lumea chiar şi doam-nelepotproflta Dovedit şiaprobat. Pentru a se primi importantele instrucţil, săsescrie*f -omâneşte imediat Paris 8, Rue de Bag-neu Arpech H. Tipografia Ziarului,, Eopca" Tipărit cu cerneala Ch. Lorilieux C-ie Paris www.dacoromanica.ro Girant responsabil, C. Ceorgesou,