------ --

j




ANUL m No. 714
A DOUA EDITIUNE
VINERI 8 (20) APRILIE 1888.
NUMERUL Ci R\\l NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I si ISA HE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’A-UNA ÎNAINTE
In But-urcsci: La casa Administraţi unei. In Tara: Prin mandat- poştale.
Pentru I an 40 lei, 6 lud 20 lei, 3 luni 10 lei. Iu Strelnrtate : La toate 0'ficiele poştale din Uniune, prin mandate poştale
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
NUMERUL Ui DAM NUMERUL
AM XCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: Agenrr Ha va». Pitice de la Bowse, S Anunciuri pe pag IV, linia 30 Pani: anunciurl
S' reclame pe p.g. III, 2 lei linia.
L\ PARIS: segasestejurnalul ru 15 ren», numerul, la Kioscul din Bulevardul St. tJer-maiu. A’o. SI.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
REDACŢWNEA
No. 3,—Plutza Episcopiei,—No. 3
APARE IX TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢI UNEA
X’o. 3 — Piatra Episcopiei.—X'o. 3.
PATRIOŢI
ÎNAINTE D’A fi populari
SET SUSŢINEM
DE CE S'‘411IIESClLAT SATEM1
COMUNICATUL GUVERNULUI
ASUPRA
RESCOALEI ŢĂRANILOR
REGIMUL BRATIANU
«JUDECAT do STREINI
PATRIOT! 1N4INTED A FI POPI URI
Pa când ţăranii, a căror stare rea noi suntem cei d’ântîiti a o recunoaşte, sunt în lupta cu soldaţii care ca apărători ai legei şi ai proprietăţii servesc şi ei o cauză dreaptă, se găsesc oameni care în toate aceste Întristătoare evenimente, în această luptă sângeroasă, nu să gândesc de cât )a un lucru : a trage cât mai mare folos, fie dintr’o parte, fiedin-tr’alta, pentru popularitatea lor.
Avem acilea a face cu două feluri de şarlatani.
Aceia care linguşesc pe ţăran!, când ştiu foarte bine că aprobările şi îndemnurile lor nu vor putea de cât să păgubească ţăranilor, pe care se prefac că iî servesc.
Sunt şi alţ' şarlatani şi mai iscusiţi, care vor se menajeze şi capra şi varza, care vor restabilirea ordinei fără violenţă, şi incorajarea ţăranilor fără sdruncinarea bunei ordine.
Noi credem că evenimentele sunt prea grave, ca se ne preocupăm de interesele noastre de coterie şi de dorinţa d’a fi populari.
împrejurările sunt prea grave ca să nu spunem cu curagiu, tot ce credem că e de făcut în situaţia de faţă.
Credinţa noastră e că daca măsurile cele mai energice nu se vor lua şi daca toţi nu vor da mână de a-jutor pentru a localiza răscoala, a-gitaţia agrară va lua ast-fel de pro-porţiunî, în câtva fi nevoed’a să recurge la mijloace extreme de represiune, a căror victime vor fi din nenorocire mai adese-ori ţăranii, iar nu instigatorii lor.
Credinţa noastră mai este că daca răscoala va dura încă opt zile şi daca ea se va Întinde peste Olt or peste Milcov, menţinerea ordinei va deveni foarte anevoioasă, şi n’ar fi imposibil atunci ca pe lângă com-plicaţiunile interioare să mai avem şi complicaţi uni exterioare.
ŞL cine ştie dacă nu ne vom pomeni atunci şi cu pretenţii streine d’a se rentabili ordinea, sub cuvent că nu suntem în stare d'a menţine liniştea în ţară şi că vecinii noştri nu pot admite ca la graniţele lor să fie focare de revoluţie !
Noi care nu vrem se ajungem la asemenea extremităţi, şi care credem că împrejurările sunt prea grave ca se ne gândim a sacrifica interesele ţării dorinţei d’a fi populari, avem curagiul d’a cere restabilirea cât mai grabnică a ordinei, precum vom cere cu ac-iaşi energie după ce liniştea va fi restabilită, satisfacţiune deplină pentru ţărani şi reforme pentru săteni, a căror soartă miserabilâ merită îngrijirea tutulor.
TELEGR AM E
AGENŢIA BAVAS
Berlin, 18 Aprilie.
Starea de sănătate a Imperatulul nu s’a schimbat Înainte deamiazl. Frigurile persistă, dar starea puterilor este mulţumitoare. Imperatul s a arătat la fereastra pe la amiazl şi a fost aclamat de mulţime.
D. de Bismark astafXin ceas la Imperat.
Urna, 18 Aprilie.
Camera a început discutiunea budgetului. Ministrul de finanţe constată, prin tifre, tmbunatătireasitualiunil financiare. El demonstra că pesimismu de care dad probă oare-cari adversari al guvernului, nu este de loc justificat. El conclude că guvernul găseşte şi speră că va găsi şi tn viitor sprijinul majorităţii, !n calea mo-deratiunii şi tn solut unea marilor sarcini ale Statului. El n’are deci nici un motiv de a părăsi ca ea politică urmată până a-cum ; el va continua de a o urma, respectând opositia, dar stăruind in chipul s6Q de a lucra, şi încredinţând majorităţii grija de a urma aceeaşi cale.
CORESPONDENTA DE EST
Constnntinopol. 18 Aprilie.
Poarta recunoaşte că destituirea mitropolitului grecesc n a fost de cât o neînţelegere pricinuită de un fapt nelegiuit Petersburg’, 18 Aprilie.
Purterea clerului luteran In provinciele baltice lasă a prevede Introducerea acolo în curând a legislatiune' ruseşti.
1‘elcrsbnrg, 18 Aprilie.
Depeşa Iul «NeueFreie Presse». Celd'aicI cred la o schimbare tn situaţia politică.
Moştenitorul împăratului Frcderic nu va aduce nici o schimbare în relaţiunileruso-germane.
DE CE S Al RESCILAT SĂTENII
Femeile despoiate.—La Dobreni.
Bag ti în Smet. — Sătenii închiriaţi. — înjugaţi la p.ug.—Concluzie.
Femeile despoiate
In comuna Predeştl judeţul Dolj s'a petrecut următorul fapt.toamnatrecutâ fapt pe care ni l’a spus d. Viadoianu proprietarul moşii şi care a fost martor ocular.
Perceptorii aveai! obicei de a aresta arbitrar pe săleail care nu 'şl puteai! plăti dările şi chiar de al bate. Din a-ceasta cauză mal mulţi ţărani care nu ’şl putuseră plăti dările,fugiseră din sat în Duminica când ştiai! că perceptorul avea să’I cheme la primărie. Acesta, furios că nu 7 poate găsi, a trimes de a adus cu deasila femeile lor la pr^&ărie, fi acolo îţi fafa mai tot salului adunat le-a desbrăcat până fi de cămafe fi le a gonit cu lovituri, in pielea goală acasă.
l.a Dobreni
Doi săteni fruntaşi, foarte de treabă şi cu socoteală la vorbă, de la Dobreni proprietatea prinţului D. Gr. Ghika, ne aQîncredinţat azi, că îo comuna lor nu s’a făcut nici o răscoală duşmănoasă proprietâţel, ci o simplă demonstraţie în următoarele Împrejurări :
In Dobreni, se află un escedent de plugari ca la 60 capi de familii, fii al sătenilor Împroprietăriţi în 1864, cari sunt cu totul lipsiţi de pămtnt de hrană, şi îngrijitorul moşiei ne mai voind a’i învoi anul acesta, or punându-le condi-ţiunl neacceptabile, oamenii s'ail adresat la arendaşul Invecinatei moşii Vâ-reşlil, proprietate a Eforiei spitalelor, care le a dat pamlntul trebuincios in condiţiunl mal omeneşti. Voind acum si se apuce de muncă au fost înştiinţaţi de arendaful de la Văr eşti, că e silit a desfiinţa învoiala, căci a fost ameninţat de Eforie in capul cărei se află prinţul D. Ghica a fi dat afară după mo fie de va da pămint locuitorilor din Dobreni.
Aceasta împrejurare, cum şi o veche neînţelegere cu proprietarul Dobreni-lor, pentru izlazul satului pe care’l stăpâneşte nedelimitat cu al locuitorilor, Jnvoind la pâşunat chiar vite străine, au nevoit pe săteni a reclama administraţiei.
Vestitul Perieţeanu, subprefectu plă-
şel Ssbar venind în comună, a pus de a convocat pe toţi locuitorii la primărie unde’l a ţinut toată ziua nemâncaţi, iar dînsul după ce a stat la chief cu îngrijitorul moşiei în casa proprietâţel, s’a pus după amiazl în trăsură cu îngrijitorul şi a plecat din sat fără să dea ochi cu locuitorii. Aceştia văzând că suntbâ-tae de jos ’şl aii exprimat tntr’un mod sgomotos nemulţumirea şi după o manifestaţie la casa proprietâţel s’ai! liniştit.
Satul e acum ocupat milităreşte şi s’a interzis locuitorilor a efi din casă să ’şi vază de muncă, ba chiar acel ce’şl lucrai! viile cu femeile şi copil lor aQ fost siliţi cu brutalitate a se Întoarce tn sat şi a se lichide In bătătura casei I...
De va fi aşa, cerem o grabnica şi o -menească îndreptare.
Bagati în Şiret
Un proprietar mire din Tecucifi, care nu ne-a autorizat sâ’l spunem numele de o cam data, ne-a spus că vara trecută peste trel-zecl de săteni săraci, care nu’şl puteau plăti dările, au fost băgaţi in Şiret fi ţinuţi cdte-va ceasuri in apă de către perceptor asistat de primar şi de câţi va miliţieni.
Acest mod de a împlini dările trebue să rămâie în istorie sub numele de im-pliniri d la Tache Anastasiu.
Sătenii închiriaţi
Să ştie infamia comisă la Focşani unde ţăranii datori statului «O fost Închiriaţi cu toba ln piaţă, ca lucrători la cel ce aveai! nevoe de braţe.
O asemenea infimie s'a făptuit în mal multe comune din plasa Oltul, judeţul Valcea. Garantăm absolut ecsac-titatea acestui fapt.
Înjugaţi Ia Plug
Cea mal mare infamie a perceptorilor d-lul Ion Brătianu ni se spune însă că s a săvârşit în judeţul Ialomiţa,unde contribuabilii aii fost trataţi cum a tratat Ştefan cel Mare pe Polonezi \&Dumbrava rofic.
Nefericiţi săteni care nu-şl plătise de mal mult timp dările, aă fost spre pedeapsă, înjugaţi la plug fi siliţi se are câte o brazdă.
Faptul este aşa monstruos în cât cu toată asigurarea ce ne aţi dat mai mulţi, nu l'am putut crede şi am luat măsuri de a l controla. Aşa sperăm că In curând vom spune numele comunei unde această infamie s'a petrecut, al perceptorului şi al nefericitelor victime.
Aşa iubea şi trata pe ţăran ilustrul amic al poporului, marele cetăţean Ion Brătianu.
Concluzie
Aceste fapte şi multe allele care vom continua a le publica îndată ce le vom fi putut controla, ne arată nu atât căuşele pentru care s’au resculat sătenii cât mal cu seamă căuşele adâncei lor miseril.căct cum a zis de Sismondi, vorbind de ţăranii din Sivoia, unde de şi proprietari, el erad foarte sărăciţi şi în miserie, pe când, ţărani proprietari din Belgia, Elveţia, erau tntr’o stare destul de bună : «Un guvern apăsător poate se distrugă buna stare şi să tim-pească inteligenţa pe care ar trebui si o dea proprietatea, impositele pot si inghiţă cel mai curat produs al câmpului, insolenţa agenţilor guvernului poate si tulbure încrederea fi siguranţa ţăranilor, fi neputinţa de a dobândi dreptatea contra unui puternic vecin poate aduce descurajarea in inima lui, fi ast-fel în ţara frumoasă care a fost pusă sub administraţia Regelui Sardiniei un proprietar, poartă ca fi un lucrător uniforma miserii».
Acest tabloQ par că ar fi fost făcut pentru administraţia d Iul I. Brătianu.
SE’L SUSŢINEM
___*
Sunt câle-va zile de când am publicat un articol ln coloanele acestui ziar, pentru a cărui bună ospitilitate mă cred dator a mulţumi şi cu această o-caziune directorului său.
Arătam ln acel articol f&rt nici o re-
■w—
zersră, tn mod franc şi leal, cari sunt vederile mele asupra situaţiuneî faţă cu noul guvern şi conchideam că: «Tre-bueşte să’l susţinem».
A doua zi ziarul Naţiunea, din al cărui comitet de redacţiune am făcut până acuma parte, mă desmoşte-neşte cu aceste cuvinte: «Daca d. Chris-senghy scrie tn «Epoca»precum scrie de sigur că domnia sa nu mai face parte din comitetul in care este fi d. Dimilrie Brătianu».
Ziarul Lupta comentând articolu med mă tratează de transfug şi ambiţios. Voinţa Naţională anunţă că am trecut cu partidul junimist.
De şi sunt foarte departe să consider ca o necinste pentru mine a face parte din acest partid ;'dar pentru că In tot d’a-una am despreţuit pe transfugi politici, care compun marea parte a regimului uolecti vist; fiind că consider ca o adevărată necinste pentru or care cedând ambiţiunilor sale personale părăseşte principiile şi ideile pentru cari odinioară a luptat în cutare sad cutare partid; mă simt dator a răspunde acu-zaţiunilor nedrepte ce mi se aduc, şi susţinând cu mal multă tărie tema articolului med precedent pentru care mi-am atras reproşurile amare ale amicilor mei politici, sper să dovedesc pentru cel drepţi şi desbrâcaţl de pasiune, că nu ed sunt acela care am sacrificat principiul ambiţiunel personale.
Intr’adevăr : prin presă, în întruniri publice, In Cameră, opoziţia întreagă combâtănd guvernul trecut striga cu glas tare : <> Voim se răsturnăm acest guvern care a călcat în picioare programa pe baza căreia s’a ridicat, voim să răsturnăm acest guvern care neso cotefte legile ţirei, fi violează libertăţile înscrise in Constituţiune. Voim uti guvern onest fi capabil care să ne garanteze ordinea, legalitatea, fi paza libertăţilor noastre constituţionalei.
La acestea colectivitatea răspundea : Sunteţi o opoziţie multicoloră adunată in jurul intereselor d-v., persoanele, uniţi astă zi pentru răsturnare, dar incapabili dea vi înţelege la împrejurare pentru a forma o programă fi un partid de guvernământ.
Am considerat ln tot-d’a una acest răspuns ca o insultă pentru opoziţiune, căci am crezut şi cred încă că toţi oamenii oneşti vor căuta să se înţeleagă asupra unei programe de guvernâmâat liberale In adevăratul sens al cuvântu-luf, care se răspundă cerinţelor şi aspi-raţiunilor ţărel Întregi.
Ce se întâmplă astă-zl ? Guvernul trecut, obosit de atacurile opoziţiunei care devenise numeroase, s’a retras ! Unii spun că această retragere este vremelnică; că guvernul colectivist a vrut să dea cu această ocasiune o dovadă pipăită regelui, străinetăţel, ţărel tntregl, că opoziţiunea s'a făcut pentru persoane nu pentru idei şi ca atare nu va putea forma şi susţine un guvern ; că guvernul trecut răuşind prin retragerea sa să disolve opoziţiunea.va reveni în curând mai tare ca în tot-d’a-una.
Pentru a ajunge la conclusiunea ce ’ml propun, să examinăm aceste versiuni, să examinăm cele spuse de opoziţia unită faţă cu guvernul trecut, şi situaţiunea de azi.
MajesLatea Sa Regele cedând insistenţelor şi cerinţelor şefilor opoziţiunei depărtă guvernul colectivist de la cârma Statului, aducând un guvern din minoritate compus de oameni oneşti şi capabili. De a doua zi chiar, mare parte din opoziţiunea unită se declară ne-mulţămitâ, refuzând sprijinul său a-cestul guvern. Şi pentru ce motiv ? Pe motivul că regele ne adresându-se la şefii opoziţiunei unite, a violat consti-tituţia aducând acest guvern. Aceasta nu cred ca se poate susţine în mod serios. Majestatea Sa usând de prerogativa sa regală,are dreptul cu toată majoritatea ce un guvern ar avea în Camere, să '1 depărteze atuncea când ln dreapta sa apreciere găseşte că el nu mai se bucură de încrederea ţărel. ’1 impune oare Constituţiunea obligaţiu-
nea de a se adresa la cutare minoritate parlamentară care este mal numeroasă ? Nu 1 Nu ne găsim ln caşul comisiuni-lor Interimare cara succed consiliului comunal de drept în caz da disolvare.
Majestatea Sa dară este deplin şi suveran apreciator, până ce ţara earăşl în linişte se va pronunţa.
Care s'5 fie atuncea causa nemulţu-mirel ? Supărarea numai că regele nu s’a adresat direct la cutare sad cutare şef al opoziţiunei-unite ? Nu, pentru cinstea şi demnitatea şefilor opoziţiunei aceasta refuz să o cred.
Se zice însă de către aceia cari nedes-moştenesc şi ne atacă pe noI,ceşti-l’alţI cari credem că trebueşte să susţinem noul guvern, că acest guvern trebueşte combătut căci tendinţele şi programa sa sunt ultra conservatoare.
Să examinăm acest motiv, fiind după mine singurul care merită In adevăr o deosebită atenţiune. Este vorba de principii, şi cunoscut este ca partidele trebuesc să se grupeze nu ln giurul persoanelor,ci în giurul ideilor, ale principiilor politice.
Dupe atâţea ani de nemulţumiri şi suferinţe, după ce ne-a fost dat se vedem succedftndu se pe banca ministerială oameni a căror simplă presenţă pe acele bănci era o sfidare adusa nu liberalismului, dar opiniunel publice, ţărel Întregi, prin actele lor ruşinoase şi neoneste, am reuşit ln fine asta-zl prihtr’o opoziţie crâncenă să’l răstur-nâm, venind ln loc un guvern onest şi capabil. Şi acuma cer unii să combatem acest guvern, prin plămânii căruia ţara respiră ln fine astâ-zl, după atlţea ani, o atmosferă onestă şi sănătoasă 1 Şi să'l combatem încă de la început pentru cu vântul câ:«va fi conser/ator I» Dar susţinătorii acestei idei nenorocite adusu-ne|au un program care comparat cu programa noului guvern sâ difere asl-fel că, o lucrare comună sâ devie imposibilă? Dar respectul libertăţilor scrise In Constituţiunea actuală nu este ea pentru noi o garanţie de liberalism ? Dar cu această Constituţiune nesocotita în trecut nu am avea ua câmp vast de activitate ln sensul liberalismului pentru un timp destul de îndelungat ? Dar oare toate acestea şi multe altele nu au fost făgăduite în Camera chiar, în modul cel mal categoric de noul guvern ?
Nu a venit oare vremea sâ lăsam la o parte etichetele sforăitoare şi amăgitoare, pentru ca toţi oamenii oneşti şi de vaicare sâ se Înţeleagă asupra alcâ-tuirel unul program comun, ln care cinstea şi dorul de ţară să fie punctele de căpetenie? Oare cu acest guvern care ne presintâ atâtea garanţii de onestitate şi de capacitate nu s’ar putea alcătui acest program? Cel ce cred că nu, să ne o dovedească cu fapte, şi numai atuncea vom avea dreptul sâ combatem acest guvern ca pe cel trecut.
Până atuncea Insă ţara este sătulă de etichete şi promisiuol amăgitoare.
Pentru aceste idei am luptat ln opoziţie, pentru aceste idei voi lupta susţinând guvernul actual. Nu sunt dară n’.ci transfug, nici ambiţios; cred Insă, şi sunt convins, că daca acest guvern nu'şiva putea găsi un sprijin din causa netuţelegerei şi nemulţumirilor opoziţiunei, versiunea colectiviştilor că: «suntem uniţi ln giurul intereselor noastre personale şi incapabili de a forma şi susţine un guvern», se va a-deveri; că şefii opoziţiunei cari combat actualul guvern, prepară revenirea regimului trecut; ca aceasta revenire va fi forlată, va fi fatală; că d. Ion Brâ-tianu va fi reuşit sâ disolve opoziţia prin retragerea sa, Şi atuncea nune va rămâne de cât sâ ne Închinam d-!ui Ion Brătianu ca unul ce a avut In tot-d'au-na dreptate, şi care şi-a cunoscut ţara şi oamenii mal bine ca toţi.
Rog dară să mă judece cu mal puţină pasiune şi dintr’un punct de ve* dere mal puţin personal, aceia care'mi fac onoarea sâ mă atace.
Grigore Chrissengliv.
www.dacoromanica.ro
V.
/t

>
*
i

1
ll
H

\
î

I

2
EPOCA —. 8 APRILIE
COMUNICATUL GUVERNULUI
ASUPRA
RESCOALII TERANILOR
Ziarele din Capitala aQ reprodus dupe «Lupta» două informaţiunl cari sunt cu totul eronate.
1.	Nu este adevărat ca căpitanul Goro-vel ar fl dispărut. Acest oficer a putut re -tabili, cu trupele sale locale, ordinea tn CăeiulaţI şi cătunele vecine. Jumătate din compania lut a fost trimisă ca escortă pentru arestaţii din partea locului la Bucureşti ; iar cea-altă jumătate se află cu comandantul el la reşedinţa companiei tn Căciulaţl. Spiritul şi disciplina acestei companii aQ fost pururea la înălţimea datoriei sale.
2.	Nu este adevărat că regimentul 6 dorobanţi a fr&ternisal cu resculaţil şi că a venit tn conflict cu cavaleria de linie.
Acest regiment se află, de la începutul rescoalel, întrebuinţat la restabilirea ordi-nel, şi anume : compania 8 din Fierbinţi a putut menţine ordinea tn partea aceea a districtului pănă la sosirea cavaleriei de ajutor; plutoanele locotenentului Simion şi sergentului Sandu Dumitru aQ trebuit chiar să recurgă la arme pentru a nu fl sdrobite de mulţimea resculaţilor. Compania 7 din Căciulata se găseşte jumătate excortănd arestaţii şi jumătate menţinănd ordinoa In raza reşedinţei sale. Compania 6 a dat 100 de oameni cari cooperează la restabilirea ordinel la Ulmu şi Ciocăneşti, 100 de oameni cari ocupă Budeşti, iar restul este împărţit tn comunele reşedinţei.
Proba cea mal bună de credinţa şi disciplina acestui regiment de dorobanţi reese din faptul că se întrebuinţează tn primul rănd la restabilirea ordinel tn propriul lui judeţ.
Guvernul regretă că organe de publicitate pun cu uşurinţă tn circulaţie sgomote cari ating onoarea armatei.
Situaţia pe ziun «le <1 Aprilie 10 ore seara
Situaţia s’a ameliorat tn tot judeţul Ilfov.
Raporturile venite din diferitele puncte unde fuseseră mişcări constată că, afară de mici atrupamente tn Gostinari-Străint şi Creţeştil-Sineşti, ordinea e pretutindeni restabilită.
Colonelul Vartiadi raportează că inspectând va'ea Sabarulul de la Jilava tn sus a găsit totul tn linişte. Tot asemenea colonelul Popescu trecând de Lipia-BojdanI până la Afumaţi a găsit totul în regulă.
Mâine se va procede la o anchetă minuţioasă şi la arestările necesare în însuşi satul Afumaţi de unde a plecat răscoala în plasa Dâmboviţa.
Numai tn plasa Olteniţei sunt încă câteva comune de la Monastirea spre Ulmu din Ialomiţa cari se resimt tncă de revolta care a agitat vecinătăţile Călăraşilor.
In judeţul Ialomiţa răscoala este tn momentul de faţă mărginită tn satul Ulmu, din care arendaşul şi autorităţile abia aQ putut scăpa cu viaţă. Sunt trămise acolo trupe îndestulătoare pentru a restabili ordinea şi a linişti toată acea margine a judeţului.
La Valea-Rusulul a fost o ciocnire gravă tntre armată şi numeroasele cete înarmate, adunate dupe marginea Dunărei.
Locotenentul Nicolaescu raportează că nu s’a putut degagia decât cu mare greutate, şi recurgând de mal multe ori la arme; 7 răsculaţi afl căzut şi 2 sunt răniţi.
Tot restul judeţului este liniştii.
In judeţul Prahova, primul-procuror raportează la 6 şi jumătate ore seara, că ordinea este deplin restabilită în Fulga, Pucheni, Bărcăneşti şi Degeraţi.
In Albeşti-Muru s’afl trimes trupe atât din Ploeştl cât şi din Crivina, ast-fel că se poate considera şi acolo răscoala ca terminată. In Gherghiţa se face ancheta necesară şi se arestează principalii făptuitori.
De altminteri, mal toate mişcările cari s’aQ semnalat tn Prahova cad repede şi fără a fl nevoe de mijloace de represiune.
In judeţul Dâmboviţa, mişcarea din Ilfov trecuse tn comunele Cojească şi Câ-tunu; ajutoarele venite repede aQ împe-dicat agravarea răscoalei, ast-fel că lucrurile aQ intrat repede tn ordine.
După toate ştirile primite criza e a-proape de sfârşitul el.
JUDECAT DE STREINI
Revue des Deux Mondes, una din revistele cele mal tnsemnate după ambele e-misfere,vorbind de căderea guvernului Ion Brătianu se exprimă tn chipul următor:
«Arbitrarul, violenţele, corupţiunile tn năuntru, compromisele suspecte şi primejdioase In străinătate, toate a-cestea au pregătit ruina cabinetului d-lui Brătianu făcându ’1 impopular şi dând arme adversarilor săi. Simpto-mele declinului ministerial, apăruseră deja, la cele din urmă alegeri din luna Februarie. Ministerul, usând şi abu-sând de mijloacele sale de influenţă, reuşise lntr'adevăr, a păstra Încă o majoritate aestul de tare, 'şl regăsise mamelucil săi I Cu toate acestea, Insă, opoziţia compusă de conservatori şi de liberali disidenţi, crescuse simţitor şi M e mal mult, era învederat că această
opoziţie, avea cu dtnsa simţimântul public, lngrijat şi turburat şi că corespundea unei mişcări a opiniei publice. D. Brătianu simţea atât de bine greu tăţile crescânde ale poziţiunel sale, tn cât, luna trecută, tn primele zile ale lui Martie, crezu că trebue sg şl dea demi-siunea, cel puţin tn aparenţă; dar a-ceasta se întâmplă tn momentul, când regele Carol trebuia sg meargă la înmormântarea şefului familiei sale, împăratul Wilhelm, şi fie că ceda unei trebuinţe a împrejurărel, fie-că spera prin tactica unei prefăcute retrageri a încălzi zelul partizanilor săi, şeful cabinetului remase la putere. Din nenorocire, dacă era un calcul, el a fost înşelat ; iar călătoria regelui Carol la Berlin şi vizita ce făcu la Viena, n'su fost de cât o complicaţie mal mult, o dovadă nouă a intimităţel ce turbură simţimăntul naţional.
O mişcare Începu la Bucureşti : s'afl organizat procesiuni populare, străbătând oraşul tn mijlocul unei fremân-tărl crescânde şi atunci aQ izbucnit scene, cel puţin nenorocite. O manifestaţie condusă de câţi va deputaţi s’a dus la cameră şi a Întâlnit o represiune brutală şi stângace. De unde a urmat o tncăerare în care un biet nenorocit de uşier al Camerei a fost ucis şi câţt-va deputaţi fură arestaţi. Cabinetul făcu se fie spălat printr’un vot de tncrdere al majorităţel sale : dar situaţia nu se Îmbunătăţi, manifestările n’afi încetat, ba aii Încercat chiar d’a ajunge până la palatul suveranului şi In cele din urmă, ministerul dispgru în această furtună. Dupg ce fusese deja grav compromis prin scanda-lele din administraţiunea rezbelului,ce s’aii desfăşurat de curând Înaintea tribunalelor, guvernul fu zdrobit prin-tr'o represiune sângeroasă nefolositoare. Aceasta e sfârşitul mediocru şi trist al unei domnii ministeriale ce a durat mal bine de zece ani.
Este aceasta oare şi sfârşitul unei politice ce dispare cu d. Brătianu ? Iată problema care poate nu e încă rezolvată, ba nici bine lămurită la Bucureşti. Un nod minister fu fără îndoială constituit, al cărui şef este un bărbat din afară de parlament, d.Rosetti, până acuş preşedinte la curtea de Casaţie. Ministru al afacerilor străine e d. Carp, care a reprezentat România la Viena şi care zicea, sunt câţî-va anf, că d. Brâ-tianu va peri înăbuşit de corupţiune, că ava cădea de la patere în mijlocul docilei sale majorităţi».Cel l’alţl miniştrii sunt d. Maiorescu la Instrucţia Publică, prinţu Al. Ştirbeifl la lucrările publice, generalu Barozzi la rezboifl. Noul minister, de sigur, se naşte în împrejurări grele: având în faţâ’I în parlament o majoritate compusă din amicii d-lul Brătianu şi o opoziţie nerăbdătoare care ’1 cere mal nainte de toate noul alegeri. El n’are pentru moment a oferi de cât onestitatea, bunele intenţiuni şi moderaţiune. Guvernul acesta este ceea ce s’ar putea numi un minister al conservatorilor-liberali. întreaga sa politică interioara se rezumă într’o mare dorinţa de împăciuire; dar rămâne o cestiune cu totul altmin-trell delicată, care ’şi are rolul ei în cele din urmă agitaţiuni ale României: aceasta’l politica din afară, unde răspunderea regală pare destul de serios
angajată.. Prin naşterea sa, prin
spiritul săd de familie, prin aplecările sale, regele Carol este învederat c’a rămas cu totul german. Legăturile de curând ale cabinetului din Bucureşti cu cele din Berlin şi Viena sunt de sigur opera sa. Or, tocmai aceasta este politica pe care o respinge mal mult sim-ţimântul ţăreT. Românii, de sigur, că voesc a’şl păstra neatârnarea faţă de Rusia, nu voesc insă a se certa cu dlnsa pentru alţii, dar mal cu seamă nu vor ase preda Nemţilor, Austriacilor, Ungurilor. Avea-va, noul minister din Bucureşti, voinţa şi puterea de a desprinde politica română şi a o readuce la neatârnarea dorită de ţară ? Aceasta de sigur, nu e fără importanţă, tntr’un moment în care toate cestiunile orientale, începând cu cea bulgară, pot fl încă agitate de diplomaţie or prin arme pe malurile Dunării.
uaaHUMnKaanBBSBMnnMMHMunHHM*
DIN DISTRICTE
COVUHLUIU
Un bine-facator
Anunţăm cu mâhnire, zice Poşta din Galaţi, că astă-zl dimineaţa a Încetat din viaţă cetăţeanul nostru Alecu Ra-dovicl Casapu, mare proprietar rural şi urban, în vârstă de 63 ani. Reposa-tul a lăsat prin testament cea mal mare parte din averea sa pentru scopuri filantropice. Ast-fel moşia sa a lăsat'o ptntru a se întreţine din venitul el 5 paturi la spitalul comunal; 60,000 lei
pentru construirea unul local de şcoală primara ce va purta numele săQ ; o sumă însemnată pentru ajutoare date la copil sf raci de la şcoalele Caza- Vodă şi No. 2 a comunei; asemenea şi alte legaturi şi donaţiunL
Aceste fapte vorbesc de la sine. Ele vor face neştearsă amintirea reposatu-lul tn mijlocul concetăţenilor săi.
Fie-i dar ţfrlna uşoara şi exemplul imitat I
ROMAN
Descoperiri urliiolocjioe
Pe teritoriul moşiei Săbăoani la Be-rendeştl, zice Roman, un grădinar bulgar săpend un şanţ, a dat peste un canal zidit, având direcţiunea spre Roman. El este quadrilateral, având înălţimea de 80 centimetri şi lărgimea de 60 centimetri ; el se găseşte la o adâncime de un metru. Acest canal este zidit din sfârmatură de piatrft cu ciment şi de asupra acoperit cu lespezi de piatră tn lungime de câte doi metri, lipite tot cu ciment şi după construcţia lui seamănă a fi o lucrare foarte veche. Unii spun că prin acest canal s a fost adus la Roman isvoarele de la Sâ-băoanl care sunt foarte îmbelşugate.
Canalul a mal fost odată descoperit la 1856 cu ocaziunea facerii unei fântâni.
BUZEU
Sbuoiumarea Sătenilor
Ni se afirma zice îndreptarea, că ţăranii din comuna Glodeanu-Cârlig s'ar fi revoltat şi ca d. Procopie Gazoti proprietarul abia a putut scăpa cu fuga.
Asemenea se zice şi de ţăranii comunei Glodeanu-Sărat.
Asemenea suntem informaţi ca şi ţăranii din plaiul BuzăO dupe moşia Co-lonelululMaicans’arfl resculat. Această rescoală Insă este din causa neînţelegerilor ce există între gheşeftarul Colonel şi moşteni, pentru hotărnie.
Cât aQ fost colectiviştii la putere, cinstitul Colonel ajunsese la o mică înţelegere cu moşnenii, în privinţa hotarelor moşiei Penteleu, azi însă, ţăranii simţind că erafi se fie traşi pe sfoară afl de gând se revendice drepturile lor înaintea instanţelor judecătoreşti, sperând că sub un guvern onest vor căpăta dreptate.
Dupe cât ni se afirmă, răscoalele de ţărani se datoresc mal cu osebire legel tocmelilor agricole, care dafl arendaşilor facultatea de a lua şapte piei dupe spinarea bietului ţăran.
Iată unde am ajuns cu legile aşa zise liberale, ale fostului guvern de trista memorie.
Lipsa de porumb la ţărani e mare. Cerem de la cel tn drept să împartă cât mal repede ţăranilor lipsiţi de hrana, porumbul cumpărat de Stat In acest scop.
INFORMATIUNI
M. S. Regele a lucrat azi cu d-nil miniştri de lucrări publice şi de fi-nance.
Din Urziceni ni se comunică că unii din ţăranii cari au fost arestaţi şi apoi puşi în libertate, întorcându-se acasă au început a excita pe consătenii lor îndemănându’i a se res-cula.
Avis cui de drept.
*
încă o dată atragem atenţiunea d lui prefect al poliţiei asupra celor ce se uneltesc printre locuitorii din dealul Spirei.
Eri seară la ora opt d. fost inspector de poliţie Musceleatiu a mers la casa lui Nicolae Voicu şi N. Ursu, unde se aflait mai mulţi contrabandişti şi locuitori cu cari s’a întreţinut timp îndelungat.
De asemenea numitul Niţă Ster ie, cârciumar, şi Voicu Şerban umblu şi escită ţăranii din acele localităţi.
O anchetă făcută într’un mod inteligent şi tacit, ar prinde asupra faptului pe aceşti infami resvrătitori.
Avem cea mal nemărginita stima pentru d. prefect al poliţiei Capitalei, a cărui inteligenţă şi onestitate vrăjmaşi săi chiar sunt siliţi să le mftrturisiascâ. Aceste două calităţi Insă — or cât de preţioase sunt — nu ajung In împrejurările de faţă persoanei chemate a duce o parte însemnată din greaoa sarcină d’a tămădui rănile adânci produse de regimul sub care ţara a gemut 12 ani. Promptitudieea în luarea şi executarea rezoluţiunilor este încă neapărat trebuitoare. Din acest punct de privire suntem siliţi a declara că nu găsim pe d. colonel Voinescu tocmai suficient. Cea dintâi preocupaţiune a domniei sale urma să fie d’a epura, ca să nu zicem d’a reînoi cu totul personalul poliţiei, d’a curăţi serviciile sub ordinile d-sale de gunoiul infect cu care vecinie execratul Moruzi le umplusese. Cu toate acestea, aproape tofl aceiaşi indivizi cari sub Radu Mibaifl şi Moruzi afl înspăimântat oraşul prin infamiile lor de tot felul, ţin şi azi în mâinele lor a-verea, viaţa, cinstea locuitorilor Capitalei.
Recunoaştem că nu dorinţa d’a trece
cu buretele peste trecutul odios al instrumentelor predecesorilor săi, şi d’a se sluji de dtnsele a făcut pe d. colonel Voinescu să întârzie a da oraşului sa-tisfacţiunea ce este în drept să ceara. Ştim că intenţiunile noului prefect al poliţiei sunt din cele mal bune şi că, 'n timpuri normale, toata lumea l’ar îndemna să nu se depărteze de la dîn-sele : d-sa vrea ca agenţii numiţi după propunerile d-3ale să fie ca femeea lui Cesar, să nu poata fi nici bănuiţi. Dacă însă un număr de asemenea rarităţi, îndestulător pentru a înlocui pe toate canaliile cu care Radu M.haifl şi Moruzi afl împănat poliţia, este greu de aflat, nu trebue să ne mulţumim, de-o cam dat cel puţin, şi cu agenţi de o calitate mal inferioară dar cari, în tot cazul, vor fi ca corecţiune cu o sută de coţi mal presus de aceste canalii? Dacă nu se găseşte un Caton trebue neapărat să remânem cu un Lahovari, un Bogdan, un Calvocorescu ?
De sigur că nu. De aceea facem un nofl apel la d. colonel Voinescu şi ’l rugăm Încă odată să goniascădin ochii săi şi din spinarea bucureştenilor pe toţi acel mişei a căror atingere desono-rează pe or ce om onest.
-ms-
RESCOALA TERANILOR Nehliu
E o adevărată epopee ceea ce i s’a întâmplat proprietarului moşiei Nehliu care e d. Negroponte.
Sătenii proprietfiţel d-lul Negroponte, auzind că în satele vecine arendaşii erafi prădaţi şi devastaţi şi porumbul împărţit fără vre un control, s’aft adunat şi ei, şi ast-fel merseră în corpore la proprietar îoconjurânduT casa.
Ajunşi aci sătenii numesc o comi-siune de cinci dintre cel mal în vârstă d’8l lor.
Cornisiunea intră în casa lui Negroponte şi cere ca să vorbească cu dânsul. Proprietarul ese şi îl întreabă ce vor.
—	De 1 cocoane, răfi cocoane, n’avem ce mânca, n’avem porumb, n’avem grăfl, murim de foame,dă-ne grâfl care ne lipseşte.
—	Se vă dau băeţl, respunse proprietarul, şi imediat ordonă îngrijitorului săli anume Iordache să le dea tot ce se găseşte în hambar.
Sătenii mulţumind pentru sufletul cel bun ce are proprietari încărcară ce li s’a dat şi plecară.
Dupe un ceas sar în picioare şi înconjoară casa. Se alege din noii corni • siunea de 5 care merg din nofl la d. Negroponte.
Când ÎI vede proprietarul n’a putut să’şl stăpâneasca supărarea.
—	Dar ce mai voiţt întrebă proprietarul, v’am dat grâfl, v’am dat porumb, ce mar voiţi acum?
—	De cucoane, respund cel 5 săteni, stăm răfl, vitele noastre n’afl nutreţ, mor de foame, dă-ne nutreţ.
Ne având ce face proprietarul ordonă să li se dea şi nutreţ.
Dar torturele proprietarului nu se sfârşiră aci, căci dupe două ore, vin din nofl Înaintea casei proprietarului.
Când acesta II vede, puţin era să nu turbeze.
—	Dar ce mal căutaţi nătărăilor, de ce aveţi nevoe, v’am dat de toate !
—De cocoane, respund cel 5 săteni, dar vezi că avem şio datorie pe care nu putem să o plătim.
—	La cine aveţi datorie? întrebă proprietarul.
—	La d-v. cucoane respund sătenii.
Proprietarul chemând pe îngrijitor,
ÎI ordonă să şteargă din catastif cele
12,000	lei ce sătenii de la Nehiu îl datora.
Ţeranil, blagoslovind cerul plecară dupe aceasta.
—Ef, acum am scăpat s’a gândit proprietarul, pot să mă liniştesc.
Care 11 fu însă mirarea când de dimineaţă văzu casa din nofl înconjurată de sătenii de la Nehliu.
Proprietarului ÎI veni ameţeală. Nu putea densul să înţeleagă ce mal voiafl sâtenii.
Delegaţiunea e Introdusă şi Întrebată dar nu cu tonul obicinuit blând ca acel de mal nainte:
—Dar nu văe ruşine să mal veniţi zise proprietarul, v’am dat tot ce aţi cerut.
—De cucoane, respund cei cinci săteni, dar a mal remas ceva, să dai afară pe Iordache căci ne bate şi omoară.
Proprietarul s’a esseutat imediat. Iordache a fost congediat.
Ast-fel nu s’a turburat liniştea la Nehliu.
Intre cel depuşi la Văcăreşti ca agitatori’»! rescoalel ţăranilor sunt şi doi streini foarte bine îmbrăcaţi. Nu li s’a luat încă interogatoriul.
Zilnic primim plângeri numeroase, In contra comisarilor, cari au fost păstraţi la poliţie, de şi sub Moruzi şi Radu-Mihaî, comiteau cele mai scârboase infamii, lovind şi înjurând cetăţenii în dreapta şi în stânga.
Iată doue fapte mai recente, care probez cu destul că poliţia trebue neapărat purificată de canaliele care au compromis’o.
Cetăţeanul Ghiţă Beca se plânge că a fost urmărit de uu epistat şi de câţ1 va bătăuşi care prinzendu’l in-tr’o cârciumă l’au bătut.
Mergând la comisarul secţii d. Aslan, ca se reclame centra epista-tului şi contra bătăuşilor a fost dat afară.
Alt fapt.
D. St. lacobescu, proprietar, locuind în strada Zahanali No. 1, ne reletează că comisarul Bâdulescu de la secţia 39. l’a insultat într’un mod trivial pentru motivul că merge la d. Costa-Foru.
Nu o se înceteze această stare sel-baticâ ?
Credem că o simplă destituire nu
e suficientă.
-s»-
D. ministru al cultelor şi instrucţiune) publice a invitat pe faimosul Andonescu comptabilul acelui minister,despre care s’a ocupat atât de mult toata presa, se’şi dea demisia.
In locul seu a fost numit d-nu Stoinescu, un bun, onest şi veehiu funcţionar, caro do patru spre-zece ani era ajutor comptabil.
Mal mulţi cetăţeni dupe calea Şer-ban-Vodâ ne afirmă, că agenţii poliţiei colectiviste cu bătăuşii, fac propagandă prin mahalale că rescoala ţăranilor a lost provocată de opozi-ţia-unită şi de guvernul actuai, îndemnând pe mahalagii a se face solidari cu resculaţil şi a se ridica în mase 1
-s»-
Ni se spune ca Primarul din Bănoasa Petre Slrbu, a fost îndemnat eri de d-nu C. Stoicescu deputat, a rescula satele şi a îndemna pe locuitori se dea foc şi se devasteze proprietăţile boierilor cari au venit la putere şi voiesc se asuprească pe ţărani.
Numitul primar fiind prins făcănd asemenea propagandă a fost arestat şi adus în Capitală.
D. Pătraşeu, titular al postului de secretar al doilea la legaţiunea din Viena, este însărcinat a face funcţiunile de şef de cabinet a d-lui ministru al afacerilor streine.
Aflăm că d-nu Doctor Sergiu directorul serviciului sanitar superior se află de eri greu bolnav.
«-
Aseara au sosit cu trenul despre PIooşti un număr de vr’o 60 de ţărani arestaţi în comunele resculate de lângă Ploeşt’.
-Mi-
Consiliul comunal al Capitalei este convocat pe Sâmbătă în şedinţă extraordinară, Consiliul de administraţie având a face nişte comunicări.
Mi -
Aflăm că un oare care Cârlova fost comisar-bătăuş sub Radu Mihai destituit în urma denunţărilor ziarelor opoziţii, a fost numit azi inspector de poliţie cl. II.
Iacă o numire nenorocită.
Consiliul sanitar superior al armatei s’a întrunit azi la ministerul de Resbel şi s’a ocupat de cestiunea transferărilor unor medici, transferări necesitate prin deplasarea medicelor de regimente trimişi cu trupele ce sunt însărcinate cu restabilirea ordinei prin comune.
Estragem dintr’un manifest care a fost adresat sătenilor din Rîmni-cul Sărat şi Putna următoarele:
Săteni.
Pe când adevăraţii voştri prielenl se strâduesc căutând a deslegare dreaptă prin care să eşiţl din mijlocul de sărăcie şi suferinţă în care vă sbuciumaţl ;
Pe când e! nu cruţă nici o jertfă, nici o osteneală pentru avă arăta'căile legale pe care trebue să mergeţi pentru a cere şi căpăta drepturile voastre ;
lini! din voi, pierzând răbdarea, afl început să dea ascultare unor sfaturi răutăcioase şi nesocotite şi afl pornit pe calea resvrătirel să găsească Îmbunătăţirea soartel lor.
Săteni!
Fost-aţI voi vre-o dată la alegeri cu ho-tărlrea dea trămite deputaţi cari să sprijine cu tărie drepturile voastre ?—Până mal de unâ-zl, făcut-aţl voi petiţii către guvern pentru a’l atrage luarea aminte a-supra păsurilor voastre?
Nu ! Nu ! N’aţI făcut!
Din neştiinţă saQ din nepăsare până a-cum nu aţi ridicat glasul vostru, după cum se cuvenea, pe calea legala. Aţi aşteptat ca alţii se vă poarte de grijă, nu aţi ştiut că numai prin voi şi prin voi numai puteaţi căpăta drepturile voastre.
Astăzi sunteţi împinşi la răscoală din îndemnuri mârşave!
Oamenii plătiţi de străini vă împing la resvrălire, precum ca armata să se Îndeletnicească cu împuşcarea şi liniştirea voastră, iar străinul hrăpitorul, vulpea vecina tzsrei, să aiba ast-fel putiuţa de a intra în ţară să ne robească!
Sătenii
Gândi-ţi-vă, suntem în ajunul unul mare răsboifl 1 Duşmanii neamului românesc aQ nevoie să pună ţara In turburare, să facă ca frate cu frate să se ucidă şi, folosin-du-se de astă tnvălmăşeală, să ne robească şi să ue hrăpească pâmîntul.
Gândiţi-vă, fraţilor, că străinul venind acum In ţară, se poate întâmpla se nu mai plece nici odata.
Atunci 1 Val! Blestemul urmaşilor voştri, şi blestemul tntregel suflări RomtneştI va cădea asupra capului vostru !
Sus mintea şi inima I Liniştiţi-vă, sfătuiţi, voi cel mal pacinicl, pe fraţii voştri sa se ferească de asemenea ispita. Să se gândească că e leac suferinţelor lor, dar cu răbdare numai totul se va îmbunătăţi.
In numele a tot ce aveţi mal sfînt 1 în numele ţărel noastre udată atâtea veacuri cu sânge Românesc şi pe care ne-a dat’o tn păstrare vitejii noştri strămoşi 1
Săteni 1
Vă rugăm, noi adevăraţii voştri prieteni : Stati liniştiţi!
Manifestul e iscălit de d-nil : Ştefan Purcareata, Dediu Sin Dediu, Vasile Iva-novici, loan G. Vintila, Gheorghe Marin, I, Theodorescu si Păr tu 1. Nicoiescu.
www.dacoromanica.ro
ţr

întâmplările zilei
Allenntle mentala. — Nefericitul Costache Gheorghescu , pierzăndu-şi minţile, a voit să se sinucidă, tăindu-şl gâtul cu un bricifi.
încercarea Insă n a reuşit, căci intervenind poliţia l’a condus la secţia 38, de unde se va trimite la un ospicifi de alienaţi.
—x—
Caleat.—Un vizitiii de casa a călcat ieri cu trăsura o copiliţ* a d-lul I'iescu din strada Speranţei No. 4.
Automedonul a fost condus la secţie, unde i se va da cuvenita corecţiune —x—
Furi.— Individul Nae lonescu a fost condus la secţie, de oare-ce a fost denunţat că a furat de la soţia sa, cm care e in divorţ, suma de 1000 lei.
N'o fi vina individului şi causa a-restăril lui, superarea soţiei de care a voit să se despartă ?
—x —
Obiect găsit.—S’a condus la secţie (zice raportul) o umbrelă.
Avis proprietarului 1
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA HA VAS
Viena, 18 Aprilie.
Camera deputaţilor. — Ministrul de finanţe, respunzând oratorilor din oposiţie, zice: «Politicastrăină actuală este urmată de 9 ani; suntem mulţumiţi de o alianţă fn care s'inlem membru şi tn care ne bucurăm de aceleaşi drepturi ca ale aliaţilor noştri.»
Ministrul reaminteşte declaraţiunile şefului partidului ceh, care zice că Cehii găsesc mântuirea lor numai In Austria.
Ministrul declară tnlr'un mod sincer că naţionalităţile ne germane găsesc numai tn Austria protecţiunea individualităţii, limbel şi religiunil lor.
«Trebue, zice el, să rămânem credicinoşl Austriei, toţi, fără deosebire de opiniunl politice. Nici un guvern austriac nu va putea tolera o politică extremă, din or-ce parte ar veni ea. Existenţa Austriei se întemeiază pe moderaţiunea şi respectul mutual».
Sofia, 18 Aprilie.
Guvernul, informat că câţl-va emigraţi voiaO să treacă graniţa pe la TIrn, a trimes din Sofia un detaşament de cavalerie pentru a le opri trecerea.
Viena, 18 Aprilie.
Dupe «Corespondenţa Politică», împăratul va merge la Inspruck se salute pe regina Engliterel care va trece la 23 Aprilie.
SI. PetersburR-, 18 Aprilie.
«Gazeta de Moscova» zice că Rusia este foarte interesată ca Franţa se fie tare. Puţin ’l pasă cine o va face ast-fel.
CORESPONDETA IlE ESI
Berlin, 18 Aprilie, 11 oredim.
Consultaţia făcută azi dimineaţă n'a a-vut resultat bun.
Noaptea, dr. Hovell a Introdus o nouă canulă, mal tare.
Operaţia a răuşit ; însă frigurile ţin mereh.
In cercurile bine informate, mereu se priveşte starea de sănătate a tnallului bolnav ca foarte gravă. Bronchitae alăturată; căldura 38.08 ; resuflarea repede.
Medicii cred cu toţii la existenţa bubei; frigurile care nu vor să Înceteze II neliniştesc.
O INTIMPINARE
Primim următoarea scrisoare :
D-le Director,
Vă rog să bine-voiţl a face loc în primul număr al ziarului d-v., alăturatei protestaţiunl ce mă cred dator a face In public.
Primiţi asigurarea osebitei mele con-sideraţiunl.
i\. Eleva.
Fiind-că nu numai prin ziarele guvernului căzut, dar chiar de la prefectura poliţiei Capitalei, sub guvernul de astâ-zl, s'a aruncat tn public insinuarea perfidă că eâ aşi fi amestecat tn răsvrătirea săteni-nilor, protestez în faţa ţării contra acestei calomnii. Şi In curând voia ruga pe cetăţenii Capitalei a veni la o întrunire publică In care relnoind protestarea mea, voia arăta care sunt după mine căuşele tntăm-plarel acestui eveniment; tntristăLor pentru or-ce român cu durere de ţară, apro-porţiunil îngrozitoare ce a luat, şi a măsurilor estremo la care a recurs acest guvern cu care ea nu am nici un amestec.
IN. Eleva.
A X EDITIUNE
RESCOALA TERANILOR
lată ştirile cari ni s'au comunicat azi la 5 ore de către ministrul justiţiei :
lalomit/a
L. căpitan Râmniceanu telegraflazft din Urzicenl că In comunele Manasia, Gâriiovi şi Jilava sunt agitaţii.
L Valea Rusului s'a Întâmplat ieri la o^ele 4 1/2 o ciocnire sângeroasă In-tr e f-upe şi săteni.
EPOCA - 8 APRILIE
Trupa a trebuit sg tragă, omorând 7 din resvrătitori şi rănind 2.
S’&â mai f#cut şi 6 prisonierl. (Această depeşa este deja reprodusă In darea de seamă de azi a «Monitorului oficial»).
\ Iasca
Prefectul d’aci telegrafisză că In comuna Mihăleşti de lângă Argeş s’ar fi semnalând oare-cari simptome de revoluţie.
Dambovitza
Comunele Ghergani-Boanga, Vlftdi-ceni şi Brâiioiu, unde se bănuia un Început de rescoalâ, sunt liniştite.
Comunele Gojasca, Corneţelu şi Poe-naru s’au resculat.
Prahova
In urma arestârel căpeteniilor res-coalei din mai multe sate, liniştea a fost restabilită fără ca armata s6 aibă nevoe de a usa de arme.
urov
Locuitorii din Ciocăneşti răsculăn-du se aâ luat pe primarul satului şi aâ mers la pâtulele arendaşului Theo-harie Papazu pentru a’şi destribui porumbul. Sosind imediat un escadron din regimentul al 7-lea de călăraşi, aii împrăştiat pa turburători arestând 38 dintre dânşii.
Afară de Poenari unde s'a trimis trupe, toate comunele vecine sunt liniştite.
La Afumaţi chiar liniştea este perfectă.
Ialomiţa
Ultimele ştiri sunt cu totul satisfăcătoare. La comuna răsculată Mihal Viteazul lângă Ulmu, trupa a ajuns tocmai Io momentul când sătenii voiai! sg comită devastările.
La Ulmu cuibul răscoalei liniştea s’a restabilit. S'aii făcut mal multe ares târî. Numărul arestaţilor se urcă la 250.
Cincl-zecl din aceştia vor fi depuşi iar restu se va pune In libertate.
Ţăranii sunt foarte calmaţi şi regretă întâmplările arătând pe adevăraţii vinovaţi.
Prahova
Pretutindeni linişte. La Gioranî, Gher-ghiţa, Budapaianga şi Puchenl, focarul rescoalelor, s’eCt lăsat trupe ca se vegheze.
S'aii făcut 100 da arestări.
La Albeşti ţăranii la l -a somaţie s'aii împrăştiat, lăsând a se aresta capii. S’aâ arestat 100.
Comandantul militar colonel Poenaru telegraflazft că comunele unde au fost resculaţl ţăranii, cereafl se li se dea pământ de muncă şi Invoell mal uşoare cu arendaşii.
Din izvor particular aflăm că In judeţul Vlaşca sunt simptome de revoltă precum şi In comunele Vida. Cărtojani şi Gălăţenii.
*
Miniştrii se vor întruni In Consiliu diseară la 9 ore sub preşedinţa d-lui Theodor Rosetti.
*
M. S. Regele a priimit azi în audienţă pe d. Constantin Stroici prefectul judeţului Dorohoî.
D. Stroici părăseşte Capitala diseară pentru a se întoarce la postul seu.
*
D. General Budişteanu a sosit azî în Capitală venind de la Tîrgu vestei.
x
D. procuror general Populeanu a fost azi împreună cu d. colonel Budişteanu comandantul pieţei se viziteze ţeranii arestaţi ia Malmaison.
X
Aflăm că toţi subprefecţii din Eo-rohoi au fost Înlocuiţi.
X
D. general Greceanu a fost azi din partea M. S. Regelui se seinformeze despre starea senetăţei d-lui M. Ko-gălniceanu.
X
O îmbunătăţire destul de simţitoare s’a produs azi in starea d-lui Mihail Kogălniceanu Medicii cari perduseră ori ce nădejde într'un sfîrşit fericit si boalel, au început a crede în probabilitatea unul asemenea sfîrşit.
Urăm sincer o grabnică însănătoşire ilustrului bărbat.
X
Comisia Senatorială numită pentru a instrui afacerea Anghelescu, a început azi cu ascultarea martorilor.
Au fost citaţi pentru azî generalul Cruţescu, Maiorul Gherghel şi Ale-xandrescu.
x
D. Grigorie N. Mano, fost director general al arhivelor şi fost adminis trator al domeniilor statului este numit secretar general al ministe-riului finanţelor. D-sa a şi luat azi posesiune de postul seu.
X
Părăsind secretariatul general al ministeriului finanţelor al cărui in-terim 11 făcea de aproape doi ani d. Tache Protopopescu, cedend insistenţelor d-lui Menelas Ghermani a promis se remâe la direcţiunea generală a monopolurilor statului şi, prin urmare, să renunţe la inten-
ţiunea ce avea de a‘şi pune candidatura la un scaun de deputat în viitoarea Cameră.
X
Sunt câte va zile deja de când mat multe persoane demne de încredere ne au semnalat unele aluri ciudate ale d tul Gogu Cantacuzino, fostul director general al căilor ferate române. A e am sfiit a face uz de infor-matiunea ce ni s’a dat in această privinţă, bănueli/e ta care dlnsa estede natură să dea loc fiind de o extremă gravitate pentru d. Gogu Cantacuzino. Sgomotul persistând însă ne credem datori a eşi din rezerva ce am păstrat şi a’l înregistra.
Iată dar de ce este vorba.
îndată după ivirea mişcărei ţărăneşti la Urzicenl d. Gogu Cantacuzino a început să circuteze pe linia Bucureşti P/oeştt. La fie care staţiune un om, prevenit dinainte, U aştepta şi se întreţineamisterios cu d sa in timpul oprirel.
Cerem o anchetă asupra ciocntrel trenurilor militare la Titu.
X
D. Eugeniu Stâlescu a avut azi o lungă întrevedere cu principele Di-mitrie Gr. Ghico.
X
D. doctor Babeş va fi însărcinat în mod oficial cu lucrările anatomo pathologice de la Facultatea de medicină.
X
M. S. Regele a făcut azi o preumblare pe jos In grădina Cismegiului.
X
D. Doctor Sergiu a cărui boală pare a se agrava a declarat azi că ’şî va trimite mâine demisia din postul de director general al serviciului sanitar, pentru a se duce la Paris.
X
D. Nucşoreanu, distinsul repre-zintant al Mehedinţilor, ne comunica următoarea notă :
Ieri la Prefectura de Mehedinţi s’a prezentat marea majoritate a opozanţilor şi a cerut disolvarea Consiliului comunal al Severinulul. Intre motivele disolvâril cetăţenii demonstra că acest consiliu prin imprudenţa de a face un regulame t retroactiv pentru terenul Cimitirului a provocat cunoscuta răscoală a femeilor, care nu era de cât o cursă a colectiviştilor pen-a aresta neguţătorii ce susţinea opoziţi-unea, ceea ce a şi făcut graţie judecătorului de instrucţie Paloma. un protejat al coasornicarulul Radu Mihaiu şi slugă plecată a prefectului Persiceanu.
Domnu prefect Burileanu, a căruia capacitate nu se contestă a răspuns orăşenilor «ca să aibă încredere». Acest răspuns nu echivalează de cât cu un credit provi-soriO, căci In cele din urmă d. Burileanu trebue să se supue dorinţei victorioase a oposiţiuuel Mehedinţulul, din care şi d-sa a făcut parte.
X
D. I. V. Socecu, preşedintele ca-merii de comerţ din Bucureşti, a găsit—dupe părerea d sale—câte-va erori în informaţiunea noastră privitoare la mărirea lefii secretarului eamerii de comerţ din Bucureşti şi cere se le îndreptăm.
D Socecu susţine că nu d sa ci d. Gh. Dobriceanu a propus ca leafa d-lui Tudor P. Rădulescu se fie sporită. De alt fel, adaogă d. Socecu, camera de comerţ a plătit mai anii trecuţi 600 lei pe lună d-lui Th. Nica, spre a’i avea serviciul.
Nu ştim ce o fi făcut şi propus d. Dobriceanu, dac ţinem se rectificăm rectificarea d-lui preşedinte al ca-merii în privinţa d lui Nica. Pe când acesta facea serviciul de secretar, cancelaria eamerii de comerţ n’a-vea alt funcţionar, de vreme ce a-cum are trei, cu 700, 350 şi 250 lei pe lună; pe lângă aceasta d. Nica a servit un an şi jumătate gratuit şi in urmă i s’a alocat un onorariu.
Mai departe d. Socecu ne spune că e ceh de origină iar nu sas.
Ace.asta este singura rectificare serioasă a d-lui preşedinte al came-rii. Despre colaborarea d-lui Tudor Rădulescu la Democraţia, precum şi despre participarea acestuia în calitate de slujbaş în marele comitet naţional liberal, d. I. V. Socecu nu ne scrie nimic.
Credem că d. Socecu nu va fi surprins, spuindu-i că nu suntem satisfăcuţi de răspunsul d-sale.
X
In vara anului trecut ministerul domenielor a trâmis în Dobrogea un barbat special ca se studieze si-tnaţiunea ţăranilor stabiliţi acolo, cum şi aceia a locuitorilor stabiliţi în Dobrogpa de vremi îndelungate.
Raportul presintat d-lui ministru a! Domeniilor cu această oeaziune era bogat în detaiiuri asupra strărei Dobrogei şi concluziunile bărbatului special de care vorbim erau importante din toate puntele de vedere.
Ce s’a făcut cu acest raport nu 89 ştie.
Rugăm pe d. Maiorescu se se intereseze de această cestiune.
X
Cunoscutul bătăuşi spion al poliţiei jidanul botezat Alecu care în a-fară de ocupaţia acesta mai are şi pe aceia de proprietar al unui tripo, continuă a frecuenta poliţia oferind şi nouei administraţiei serviciele sale.
Se ştiecă acest jidan botezat Alecu conducea banda bătăuşilor care o-mori lumea la Cameră în ziua de 15 Martie.
Acest păcătos a fost chiar văzut în această zi cu m&inele pline de sânge.
Înţelegem ca d. Moruzi şi restul spionilor colectivişti se ’i fi acordat lui Alecu protecţiunea şi atenţiunea lor, nu înţelegem însă ca şi azi acest nemernic se găsească binevoitorul sprijin pe care îl avea pe timpul faimoasei colectivităţi.
X
Aflăm că şcoala de bâeţi din Popa Tatu se va muta în sfîrşit, în localul cel nou din strada Calvină.
X
Astâ-seară prima representaţie a cavalerului Frizzo.
Spectacolul e prea atrăgător
X
LISTELE DE SUBSCRIPTIUNE
Lista din Doro/ioi
Alexandru Florescu 5, D. Frunză 2, P. Babinschi 50 b., M. Manoliu 1, Emanuel Gherghel 2, Elisa Gherghel 2, Ecathcrina Bat ac I, Natal ia Dimitriu i, Isak Daidorichs 50 b., H. Davidson 50 b., N. Mutu 1, Salig-niaque 1, Anonim 15. S. Haref 2, M. Mutu 1, G. Gherasim 3, Grolbatt 10. M. Spo-thaim 10, Zihendorf 5, Ţicri 5, Erinov 4, I. H. Zoller 10, Anonim 1, N. G. Calcan-traur 20, Maurice Abramovitz 5, Abram Rosenveig 2, d-ra L. RabinovicI 2, Samuel lonas 3, a-na Davidchon 2,N Tetoianu 10, N. Tâtărăşanu 3, Ţicri 5, Anonim 20, Co-naneca 20, V. I. Galcantraur 10, N. G. Calcantraur 10, A. Cocotă 5, D. S,ioteim 5, Căpitan Araleu 2, 1). Kramer 10, G M. Stroici 20, Vasescu 20, Anonim 31, D. Manoliu 10, V. lonescu 2, Gh. M. Prilăgeanu 2.50, G. Cucu I, V. Theodorescu 1, G. I. Motzoc 1, I. Atanas 1, Anonim 17.50, I. So-fronescu 1, Pompei 50 b., V. Codau l,Gh. Galbanaş i.50, Anonim 5.50, Ilie Popescu 10, G. M. Trilogeanu 2.50, G. Cucu 1, A. lonescu t, C- Dron 1, G. C. Spescu 1, Tia-comescu 1, D. Cusen 2, Anonim 2.50, Teodor Callimachi 100, G. Saint-Georges 20, C. G. Burghele 20, Anonim 20.
Total 524 Listele precedente 14,247
Total 14,771
ULTIMA ORA
AGENŢIA IIA VAS
Berlin, 19Aprilie.—Ieri sără, frigurile aâ sporit Într'un mod considerabil. Imperatul e puţin mai suferind ; el s’a culcat înainte de 9 ore. Escreşterile boalel locale s'aii respândit mai jos In laringe. Respiraţiunea este desiul de accelerată.
Alena, 19 Aprilie.—Se desminte In-tr’un mod formal că Grecia sprijineşte intrigile ruseşti cari tind a provoca o rescoalâ In Creta.
Grecia doreşte foarte mult să fie In pace cu Turcia.
Se constată totuşi că raporturile Greciei cu Rusia s'aii Îmbunătăţit de când Rusia arată mal puţin interes Bulgarilor.
Coustantiuopol, 17 Aprilie. — Cale indirectă. — Poarta a remis Sâmbătă d-lul de Montebello respunsul relativ la convenţiunea Suezulul. Acest res-puns e făcut In sensul ce v'am telegrafia! la 14 Aprilie; dar nu e dB cât oficios, şi indică numai motivele cari justifică punctul de vedere al Porţii in cea ce priveşte cestiunea presidenţiel şi restricţiunile relative la aperarea Yemenului şi a Hedjazulul.
(Jonstanlinopol, 17 Aprilie.— Cale indirectă.—Emopunea foarte mare pricinuita la Yildiz-Kiosk de veleităţile Italiei de a trimite trupe din Masuah la Suez In timpul verel, pare liniştită In urma tăgăduirilor Italiei şi Engliterel, tăgăduiri pe cari Sultanul le-a primit, fără Insă a fi bine convins de sinceritatea lor. Germania n'ar fi străină la această liniştire.
Constantinopnl, 17 Aprilie.— Cale indirecta.—Raporturile Intre Turcia şi Grecia sunt destul de încordate actualmente, din causa destituirii, făcută direct de Sultanul, contrariâ ori caret reguli, a episcopului grec din Seres, In Macedonia. Această destituire, a fost provocată de uneltirile filo elenice ale episcopului îu Macedonia. In contra propagandei austro slave şi catolice.
Oare-care emoţiune domneşte printre Grecii din Coastantinopol.
CORESPONDENTA DE EST
Berlin. 18 Aprilie.—Împăratul a petrecut destul de biue noaptea. Azi dimineaţă el a primit pe cancelarul care a stat acolo 3/4 de oră.
Viena, 18 Aprilie.—«Temps» vesteşte că prinţul de Battenberg va renunţa In curând şi printr'o declaraţie publică, la toate pretenţiumle cu privire la tronul Bulgariei. După aceasta va avea loc logodna. In tot cazul trebue aşteptat dacă ştirea e adevărată.
Viena, 18 Aprilie.—Regina Victoria pleacă Sâmbăta la Berlin. Împăratul Franz-loseph se duce la Insbruck unde se va întâlni cu Suverana Engliterel.
Viena, 18 Aprilie.—Ştirile sosite la «Nene Freie Presse» spun hotarlt câ căsătoria prinţului de Battenberg cu princesa Victoria a fost amânată, dar □u lăsată.
Viena, 18 Aprilie.—In şedinţa de azi a camerei un deputat jun-ceh a desvoi-tat programul de politică externă al partidului său. El spuse că politica de laţa nu aduce Austriei nici un folos; a-lianţa austro-germanâ n'are nici o valoare pentru ţară; numai Germania trage folos dintr’ânsa.
Deputatul refuză, In numele partidului jun-ceh, sâ voteze budgetul minis-1 tarului de externe.
www.dacoromanica.ro
Berlin, 18 Aprilie, 2 ore după prânz-—Imperatul s’a arătat la fereastră; mulţimea l’a «clamat.
4 ore după amiazT. Se răspândeşte
zvonul că împăratului i-ar merge răâ; Insă starea lui In general e mal bună
de cât erl.
Părerile doctorilor nu se Invoesc în toate; dar cu toţi sunt de părere asupra unui lucru, adică că împăratul va putea trăi multă vreme, dacă va Indura criza de faţă. Cele d'ântâiâ două saâ trei luni după introducerea canulel celei nouă sunt cele mal primejdioase nainte de a se deprinde corpul la aşa situaţie.
Berlin, 18 Aprilie, 12 ore 3/4.—Ară-tându-se la fereastră, împăratul a fost salutat cu entusiasm de mulţime.
Cancelarul a stat un ceas întreg !a Palat.
Medicii nu sunt tocmai nesatisfâcuţl.
Cu prilejul revistei trupelor, prinţul moştenitor a fost vifl aclamat.
Berlin, 18 Aprilie.-Depeşa Iul «Neue Freie Presse». La 11 ore seara, starea împăratului nu era aşa de bună, fiind că frigurile aii sporit. D-rul Mackenzie se teme de isbucnirea piemiel In urma micilor bube aşezate în apropierea nodului gâtlejului.
Paris, 18 Aprilie.—Guvernul a luat toate măsurile de precauţiune pentru ziua de mâine. Trupele staâ In picioare la cazarme.
Berlin, 18 Aprilie, miezul nopţel.— împăratul se simte mal bine. Toate ştirile răspândite la Bursa spunând că boala s’a Întins spre plămâni sunt deşarte.
Berlin, 18 Aprilie.—Cercurile de la Curte sunt mâhnite din causa năpustui-rilor şi insinuaţiilor fără Încetare ale «Gazetei de Colonia» asupra d-rilor Mackenzie şi Hovell cu atât mai mult că aserţiunile după care d-rul Mackenzie ar fi stăruit ca îngrijitorul căruia i s’a dat drumul să fie înlocuit de un Englez sunt deşarte, lngritoril sunt toţi Ber-linezl luaţi de la clinica d-rulul Berg-man.
Berlin, 19 Aprilie.—Aseară frigurile aâ sporii. împăratul este ceva mai mult slăbit de cât până acum din causa bu-buliţelorîn partea de jos a nodului gâtlejului. Resuflarea destul de repede.
Pnris, 19 Aprilie.—Contele Dillon a dat erl un banchet In onoarea generalului Boulanger. Ziarele boulangiste invită prietenii generalului să se ebţie de ori ce manifestări. Liga patrioţilor a înaintat un apel către membrii In folosul generalului Boulanger şi al d-lul Deroul&de.
Atena, 19 Aprilie. Se desminte In-tr’un chip hotorâl sgomotele spunând că Grecia a sprijinit uneltirile ruseşil cu scop de a aţlţa o rescoală In Creta.
Grecia vrea să trăiască în pace cu Turcia, Insă trebue constatat că rela-ţiunile Intre Grecia,şi Turcia saâlmbu-nâtăţit de cănd Rusia a Început să a-rate mai puţin interes pentru Bulgari.
TEATRUL BULEVARDULUI
Dumineca iO si Marti 12 Aprilie 188S
CONCERT
DIMITRIE SLAWIANSKY CU CAPELA SA RUSA
Biletele se află de vlnzare la Magazinul Gebauer, Calea Victoriei.
ANUNCIU
Bonul Funciar Rural 5 la suta de 1000 lei cu cuponul de 1 Iuliu 1888, cu No. 34454 fiind perdut ’l anulez.
Iar cel ce ’l va găsi si ’l va aduce va primi o buna recompensa*
ZOE I'IIJPESCI
691	Strada Luterană No. 17.
1). II. POLIM 4 Co.
FABRICA DE INCALTAMINTB
Bucureşti, strada Carol 23 şi calea Victoriei vis-â-vis de Palatul Regal.
Ploesti, strada Lipscani 12.
Cel mai mare asortiment de tot felu de
ÎNCĂLŢĂMINTE de vara
încălţăminte speciala
Pentru gimnastica
708
^ S*" n ^ IT" La pensionul Eniâ Va 5* I p* k §m Bâlteanu, Calea Mo-W U Li 11 L» şilor 138. se cere un institulore pentru cl. I şi II primară. Ar fi bine să ştie şi franţuzeşte. SE MAI CERE ÎNCĂ un guvernor de franţuzeşte şi nemţeşte care să supravegheze pe şcolari şi In recraţie.	693
T^a.lar’iei'u.l IVI. S. Regelui
Diplomă ic onoare la Exposiiia din Bucureţtl
Cu Începere de la 1/13 Martie va fabrica Pălării de Pâslă, tn toate nuanţele şi formele cele mal noul pe preţul de 15 lei
Cereţi pălării numite PAHISIEN si pălării dc maiase iualte foarte uşoare şi solide cu
21 lei
Nu uiLaţl a cere pălăria GENTLEMAN Depositul pălăriilor Engleze Mellon Rondat PALAHII DE LUX, NOUTXTI647
EPOCA — 8 APRILIE
CASA DE SCHIMB
I. IUI. F E R NI 0
Slrarta Lipscani, Aio. 27
Cumpera si vinde efecte publice si face OT-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
7 ,4prilie 1888

	Câmp.	Vend.
5 0/0 Renta amortizabila	91 1 *	91 3 4
5 0/0 Renta perpetua	89 1/4	PJ
6 0/0 Oblig, de Stat	S.i 3/1	90 1/4
6	0/0 Oblig deşt drum de fer 7	0,0 Scris. func. rurale	105	105 1 4
5 0/0 Scris. funo. rurale	W> 1 4	91 2'4
7 0/0 Scris. func. urbane	102 3 4 10 ' 1 2	
5 o/O Scris func urbane 5 0|0 Scris. func. urbane	96 12	97
	85 1 4	85 3 4
Urbane 5 0/0 laşi	75 1/2	76
8 0/p împrumutul comunal Oblig Casei pens JeitOdob.)	73 12	4
	210	.215
împrumutul cu premie Acţiuni bancei n»tion.	35	37
	960	970
Acţiuni .Oaria-Homănia.	200	204
» Naţionala	205	220
» Constructiuni	74	78
Argint contra aur	11 70	îh 9C
Bilete de banca contra aur	15 7)	15 90
Florini austriaci	2 01	2 01
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
A’o. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In facianoei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Romdnia)
B uouresti
Cumperi si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 7 Aprilie 1888
Renta nmortisabila ,, romana perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.l C. F. K.
„	Municipale
r.	Casei pens. [300 L.]
Scrisuri funciare rurale
urbane
.. Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Suc. [so lei] Losuri crucea roşie Italiane ,, Otomane cu prime Losuri Basitica bombau Act. Dacia Rominia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructinni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Austrluc Mărci germane Bancnote (rancese „ italiane „ Ruble hirlie NI;. Cursul este socotii in aur
laşi
Cump^ Vinde
91 H I 91 3,4 89 I 89 % 89 3/4	90 %
73 *
tio
10* 3/4 105 Ji'
14
«15
90 103
96 X 85 g 75 \ 65 36 *7 40 17
15 60 200 12*
100
99
269
91
107
97
80
76
69
38
30
*2
«0
16
202
126
101
100
213
i Distinctluni:
FIUDELF !»
1886
BRUXELA
1887
GENOVA
1880
STUTGARD
SING R* M Ofli IE DE AtR
PENTRU
(ARTICOLE DE PANSAI ENT)
l Din parlea M.S. lmparateasi Augusta \ acordata la expostlia .rnerala ger-I mana de liygiena d I erlin 1883.	|
DE ARTICOLE DE
Distinctiuni^
espositia in-ternatienala farmaceutica din V1.ENA 188} metlaliedeaur
TUR IN 1884 medaliedeaur
RTIVS A N IM &
HOHENEEBE BOEMIA
CEA MAS WARE FABRICA SPECIALA
CU BURI
Se recomanda ca cea mai buna si mai eftina sorginte de procurat
&RTÎC©LB ©& S&B8&1SSHT
Precum si alte articole de aceiaşi ramura
CALITATE SUPERIOARA SI P RE CI URILE CELE MAI EFTINE
FABRICE
In
HEIDENHEIM
si
C1IEMNITZ
IMLBIISE PROPRIE SI CUIDERIE IIE BUMBAC (BBllVS-WATTt)
Patenta pentru ustro-Ungbria pentru scama de lemn dupe Doctorul Walcher din Tubingen, Vata de lemn si Bandage-Hygia
SINGURA VENZARE AL CATGUTULUI RESORBITANT
Marca Wiesner pentru Austro-Ungaria, România, Bulgaria si Orient PRETURI CURENTE, AFIŞE, MOSTRE SE TRIMIT GRATIS si FU VIVCO REPRESENTANTU GENERALI SI DEPOSIT PiNTRU ROM. N A SI BULGARIA
RYSER & BRATEANU
Calea Moşilor No. 29. — Bucureşti.
URMĂTOARELE PAEPARTECOMPUSE DE:
WMXLW&&l$’Vmk DIMITRIE G. GHERMAN
REZEC
Se găsesc In Bucureşti numai la d. Marin onescu frizer, llolol Union, str. Academiei.
Apa dentlfriee
are proprietatea rle a Intâri gingiile, face s6 uisp» ă roşiaţa gingiilor şi sângera-rea lor Întreţine curăţenia şi face sâ disp râ piatra şi mirosul gurei; asemenea se reco aridă ca gargară pentru durer le de gât, angina şi inflatnaţiu-nilo gurei. — Sticla costa un led.
Pomăda dc Chinina tmpiedicâ cftdorea pârului şi ’l face sâ creascâ. — Borcanu 3 lei.
Pomada Heliotrop (Ess. boquct) Borcanu 1 leu
Prafuri albe si ro-*I pentru dinţi
Ara proprietatea de a Intâri gingiile şi face s6 strălucească şi s6 albea-că dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leii, 2 şi 2,50 Apa dc Chinina curată şi Irapedicâ căderea pârului. — Placonu 1 şi 50 bani.
Pudra Virg-inic Nu conţine nici o substanţă vătămătoare pent-u faţă şi dadtură, adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum suot preparate aproape toate pudrele. Este recoruoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei.
Pasta pentru dinii are proprieta ea a albi şi a reda luciul smalţului dinţilor. — Cutia 2 lei.

i PENTBU SESONUL ACTUALA SOSIT\
DE FRANZ HDLLA SI C. LETZTERGROSCHEN
LA MAG ASINUL PRIMUL FONDAT IN BUCUREŞTI
Strada Şelari No. 9 yşs Strada Şelari No. 9
â
Pnntoli de harhnti de diferite fasoane de lei
Itocil'ioi Englezeşti veritabile pentru barbati lei 2 8. 2 3,20.
Peutru baeti S, 6, 7, 8.	12,28.
Ghete Şaten,Gemu, Be-retzuri de lei 11, 18, 13
ROG A SE NOTA 6 NE
STRADA ŞELARI N°- 9
LA
ADEVARATA STEA ALBASTRA
Cu stima, I). MFSCHELSOHX.
Ghete Uezeturi de glaec mi vacs formaehinezeaa-ca de lei IO, 11,18,13. Pentru baetilei 0.7.8.
Ghete de Vaesde Vcr-matia.fasoane englezeşti si chinezeşti de lei 10, H, 18.
DOGTOIlliL SUTEI!
MEDIC ŞI CHIRURG
Dc la Facultatea de medicina din Viena
Specialist In hoaţele Syphilitice pe care le trateaza tntr’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blcnorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa eic.
Consultaţiuni de la71/2-8 /2dim. şi de la 1—4 p m. Strada Forluu' No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica u Sfinţi.	664
E3SB
W. STAADECKER
BIUROUL STRADA SMARDAN, 8 LO'GQMktell'tf
BATOZE DE TREERAT
DEPOUL STR. BIBESCU-VODA6,
PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI REPEDE
A FACE AVERE IN SCHIT TIMP 1
CE TllEBUE FĂCUT
Nu trebue să se -că operat'- a uni de Bursă. Nu trebue să se | cumpere bilete de loterie. Nu tre- $ bue să se joace. Nu trebue cuno- {§ ştinţe.Toată lumea chiar şi doam- £ nele pot profita Dovedit şi aprobat, jţ Pentru a se prim. importantele > instrucţil, săsescrie V omâneşte | imediat Paris 8, Rue de Bag- 5 neu Arpech	§
H. I
DIX FABRICA
RUSTON PROCTOR & LINCOLN
(ENO LITERA)
Invit pe to;i amatorii şi cumpărătorii de Locomobile si Batoaze de Treerat a visita depositul med de
STRADA BIBESCU-VODA No. 6
unde sunt expuse noile Maşini sosite acuma de la sus zisa fabrica şi anume Locomobile si Treeratori per fectionate cu exeenter, prevăzut cu noile aparate de scuturat.
Treeratoarele Boston Proctor el Comp. care sunt cunoscute pretutindeni ca cele mai bune, sunt din nod perfecţionate Intr’un mod însemnat, potrivit ru cerinţele acestei ţări; ele ad fost distinse la toate Exposiţiile din anul trecut, din Germania, Itusia, finlanda, Australia, America etc., cu premiile sale mai înalte.
Invit pe d oii proprietari si arendaşi de moşii, chiar aceia care nu ad trebuinţa momentana de aceste maşini, a visita d'positul mefl, căci ’i va interesa pe toţţ a vedea îmbunătăţirile şi schimbările nuoi şi practice care s'au introdus tn Masinele de Treerel Husion, Prector et • omp.
Ca aceasta ocasiune mai ofer: Pluguri Universale Originale «SACK.» cu 1 şi 3 brasde.
Grapi diagonale şi cu dinţi mişcători.
Seceraiori simple americane «Daisy».
Seceratori cu aparat de legat cu sfoara «Mc. Cormick» garantat pentru buna funcţiune.
Itatnaze duble de mâna.
Musiu! dc laiul nutreţul In diferite mărimi.
Greble de au, Tăvălugi, Vanturalori. muşamale, etc. etc.
Cataloage şi descrierea maşinelor In limba romana, se trarnit gratis şi franco dupe cerere.
W. STAADECKER
Bucureşti
...........•
FABDICA DE PARCHETE M1SIV
BUCHER & DURRER Bucureşti, Strada Berzei No «9
SPECIALITATE IN PARCHETE
PARCHETE SISTEM AMERICAN SI BANCHETE IN TABLE
FRIMIREA DE FURNISARE» SI AŞEZARE!
V INDEREA
m mmm or stbmr
uscat artificial
PENTHU
TEMPLARI, SCULPTORI SI SCARARIE, ETC.
712
i (MDESIME
* Strada Teilor KTo. 41
Previd pe suferinzi, că In această casă care este actualmente administrata de subsemnatul, găsesc cea mal buna şi complect* îngrijire, camere i-gienice, serviciu cel mai conştiincios şi neîncetat supravegliiat, având la dispoziţie or-ce doctor din capitala.
Se pot face zilnic o -ce pansamente, Inhalaţie, fumegaţie, toaleta pentru dame etc.
Pentru or-ce desluşire se poate adresa in toate zilele verbal sau inscris către directoru.
G. I. Levezeanu.
623
£
$
£
i
j
£
I
I
£
£
I
CURA Sf
Slăbiciunea dinţilor, Durere de dinţi,
Inflamatiune, Abuba, Gingii atinse, Mirosul gurei, se evita si se înlătură prin întrebuinţarea continua a veritabilei
APA DE DINŢI ANATHERINA
A DOCTORULUI POPP
Dentist al cur tei Imperiale si Regale care este preferabila or-carei alte Ape de dinţi ca pre-ervatif contra Realelor de Dinţi, Gura şi Gftl, şi care Intrebuinţându se de o ata cu PAFUL de DIATI sau FASTA de UlA’TI a D-rului POPI» se întreţine tn tot-d'auna dmţi sanaD şi
PLUMsURI de ni.VI’l de D-rul POPP, cele mai bune pentru ca or-cine să'şi poata p omha singur dinţi găunoşi.
SAPUÎNI de FIlliLRi ue D-rul POPP contra or-carei afecţiune a pielei şi es-celent pentru B i.
Prevenim pe cumpărători de a se păzi de falşiflcaţiuni care conform analiselor sunt compuse In cea mai mare parte din a cide care ruinează dinţi foarte de timpurie.
Denoul general Viena, Bognerstra-s No. 1, se mai găsesc de vânzare la F. W-Zurner, loan Tzetzu. Drogueria Drus, Gustar Rietz, A. Varlanescu si Magnsinul «Sleita».
Tipografia Ziarului,, bopoa
VINDECAREA
BOALELOR SECRETE
CAPSULE ANTIBLENORHAGICE
preparate de I.Osnald cu aprobareacon-siliului medical superior.
Sunt cele mal bune capsule in contra boalelor secrete, scurgeri vechi si nui, catar de vesica, etc.
Preţul uuei cutii iei 4.
APADE MÂTBEfcTA CU EFECT SIGUR
Cuaaia capul de matreata, intaieşte pârul şi opreşte căderea lui.
Preciul unul ftauon 2 lei 50 bani. Deposit principal, la Craiova, farmacia I OoWaLI)
Bucuresci la drogueria d-lul I. Ovesa, şi la mal multe farmacie din tară.
Con andele făcute prin poşta, insot‘ie de valoarea lor, plus 50 bani pentru em balag u, se fee uez ezact.
Farfumerie«Oriza
• L. LEGRANO, PARIS, rue Salnt-Honori, 207.
PARFUMURI CONCRETE
IXVE\’TIL.\E SISTEMATICA BREVETATA Vi F1AKCIA SI IX S1BLIXATATE
PARFUMURILE ESS.-ORIZÂr^eparate printc’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuina necunoscut
Ele suni închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane mici sau cutii de toate genurile ce sunt foarte usioare de purtat Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pot inhx’ui in tuburile lor, când suni lisate.	, .	.	, .	., ^
Ele au imensul avanlagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la conlaclul lor. B DESTUL A FRECA UŞOR PENTRU A PaRPUMA IN DATA.
4/	4/
6<V
▼
Of
As
r
As
*
▼
O
<c
O
As
€	m	*	o	o)	ş
tl ţoale obiectele de L1NGER1E, de PAPETAR1E, ele., ele., ele.
09
O
*
▼
O
w
4.

«•
V
DKF'OSITB IN TOATE PARFUUER11LB PRINCIPALI? DIN LUME
atalogul Parfumurllor cu preciurlle; sunt trimise FRANCO la cerere
Tipărit cu cerneala Cb. Lorilleux C-ie Paris
www.dacorornanica.ro
Griraiit respon.»at»il, G. Ceorgescu.