ANUL in No. 7il.
A DOUA EDITIUNE
MARŢI 5 (17J APRILIE 1888.
15 13 ANI NUMKRUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I 81 18 A FIE-CAREI LUNI 81 8E PLATE8C TOT-O1 AUNA ÎNAINTE
IV BUCUBESCI La casa Administrationsi I1M TAHA- Prin mandate postate.
Pentru 1 *l 40 lei, <5 luni *0 lei, 8 luni 10 lei.
IN STBElNATATEi La toate ofHiMele po»-tale din Uniune, prin tnandate poştale.
Pentru 1 an 60 lei 6 luni 16 lei.
LA PABIS: Segasestejurnalul cu ISCent. numerul, la Kioacul din Bulevardul St. «er-main No. H4.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA


15 BAIV I NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMAN1A 8E PRIMESC DIRECT LA ADMINI» TRATIA ZIARULUI
La Pariat la Agenee Bivai, place de la bourse, I-
Agrare Llbrr, rue .Voire Dame det Vlctoiret 10, (Place de la BourseJ pentru Paria, Franci», Germania, Anatro-Engarla, Italia Bi Marea Britanic.
Anunciuri pe pag. IV, linia 80 bani, annnciur si reclame pe pagina treia S Ist linia
50 B. UN NUMER VECHIU. 50 B.
REDA CTI A
No. 8. — Plata Episcopiei. — No. 8.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
!Vo. 8. — Plata Episcopiei. — IVo. 8.
■n

arar
WOSTEMRE ÎNGROZITOARE
ULTIMA. ZI A. COLECTIVITATEI
\DMIMSTHATIL\E\ MU 4
CONFERINŢA D-LUI ION IANCOVESCU
RESCOALA TERANILOR
MOSTEMRE ÎNGROZITOARE
Sunt abia câte-va zile de când d. Ion Brătianu a căzut de la putere,Jşi urmările înfiorătoare ale miserabi-lei sale guvernări încep se covârşească pe moştenitorii sei.
Aveau deplină dreptate membrii guvernului actual când spuneau că faptul că au luat puterea îndată dupe d. Ion Brătianu, a fost un mare act de patriotism şi de devotament pentru binele obştesc. Şi în adever, cu cât te gândeşti mai mult, cu atât vezi greaua sarcină ce şi au luat a-supra lor, şi cu cât trec zilele se produc fapte care îţi arată cât de departe ajunsese reul, cât era de a-dâncă prăpastia spre care eram împinşi.
Mizerie înfiorătoare în fond, minciună la suprafaţă, ruină şi corup-ţiune peste tot, iacă moştenirea frauduloasă pe care o lasă ilustrul cetăţean dupe o atât de Îndelungată guvernare.
Astă zi ţara e înspăimântată de răscoala ţăranilor, mâine va fi uimită de golurile.de datoriile şi de neregu Iile ce se vor descoperi în finanţe, poimâne vom fi înspăimântaţi de vre un alt rău mare ; şi aşa multă vreme în fie-care zi, miseria, co-rupţiunea, ruina economică şi mo raia se va manifesta din deosebite direcţiuni şi sub deosebite forme.
Ne închipuim că am înţeles, judecat şi condamnat de acum şi definitiv guvernul lui Ion Brătianu şi ne înşelăm amar. Multă vreme de acum înainte fie-care zi ne va aduce câte o descoperire nouă, câte o împrejurare agravantă,câte un nou cap de acuzaţie, şi ast fel va trece multă vreme până când hidoasa realitate se ni se arate în întregimea el. Multă vreme vom simţi groaznic consecinţele acestei sinistre guvernări şi cu groază vom constata că dacă şarpele a murit, veninul său însă a remas şi s’a infiltrat adânc în organismul naţiunei.
Gând se descoperea un furt, o călcare de lege,o nedreptate, o infamie, mulţi le considerau ca fapte isolate şi fără se se gândească la consecinţele lor. Apoi In urmă, când infamiile au început se se săvârşească în mare şi cu sgomot, lumea nici că mal vrea se auzâ de faptele mici, de isprăvile ce săvârşeau prin sate notarii, primarii, perceptorii, sub-prefecţii şi aşa mai departe. Cu grămada veneau plângerile de prin sate pe la redacţiile ziarelor, şi cum ve-
ăţl ce comisese, şi dobândisem o convingere mai mult sau mai puţin adâncă c.ă a fost rău. Nu-1 judecasem încă dupe urmările faptelor sale şi togmaî aici începe răul cel mare.
Acum când edificiul social începe a se dărâma din ţoale părţile, acum vom începe a înţelege bine pe acest bandit miserabil.
Până acum avem puţine amănunte despre răscoala ţăranilor, puţine fapte care să ne arate motivele ecsasperărei lor, şi de pe acuma sunt cu toate astea destule pentru a ne umple de groază. Administraţia judeţului Ilfov fusese un adevărat infern şi dacă este se ne mirăm de ceva apoi nu de furia răscoalei tre-bue se ne mirăm, qi de faptul că nişte fiinţe omeneşti au putut răbda atâta vreme ast fel de lucruri.
Sângele a curs acum la ţară.
Sătenii orbiţi de mânie au omorît oameni, au răsturnat autorităţile şi au atacat casele şi averile, şi soldaţii mânaţi de necesitatea fatală, de interesele cele mai supreme ale ţării, au trebuit se tragă şi ei, după ce în curo de opt zile făcuseră sforţări su-pra-omeneşti pentru a ocoli această tristă şi dureroasă necesitate. Altfel peste câte-va zile răscoala ar fi ajuns îngrozitoare.
Răspunderea sângelui versat cade întreagă asupra singurului autor al răscoalei, asupra autorului miserii în care e ţara, asupra lui Ion Bratianu.
CORESPONDENTA DE EST
flrlgrad, 15 Aprilie.
Ministrul de finanţe a înaintat Scupci-nel bugetul cel noii. Veniturile sunt prevăzute cu suma de 45.439,355 dinare şi 33,504 dinare de venituri extraordinare.
Odesa, 15 Aprilie.
Contraria sgomotMor răspândite prin ziare străine, aici nu s a făptuit nici o concentrare de trupe.
Întregul corp al trupelor d’aicl se urcă aproape la 13,500 oameni.
ILTI1H ZI \ COLECTIVIŞTII
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
neau aşa se aruncau la coş, căci
publicul nu le mai citea, căci fiecare ştia că ast-fel de lucruri se petreceau zilnic şi erau o regulă, un obicei, o stare normală.
Reclamaţiile nesocotite în timp de doi-spre zece ani s’au prefăcut azi în picături de sânge, şi suspinele înăbuşite atâta vreme, s’au prefăcut într’o răscoală ameninţătoare.
A ! judecam până acum pe Ion Brâtianu din puntul de vedere al legilor, al moralei ori al unor brutali-
Lille, 15 A' rilie (l ora dimineaţa) Generalul Bouiauger e ales cu o majoritate de 90,000 voturi.
1‘aris, 15 Aprilie (2.35 dim.) Scrutinul de ieri tn departamentul de Nord a dat resultatele următoare :
Înscrişi : 363 935; votanţi : 267.530. ACi obţinut : D-nil Boulanger 172.528, ales. Foucard : 75.901. Moreau : 9.647.
Uerliu, 15 Aprilie.
Accesele de tuse devenind mal dese, Im pârâtul a petrecut o noapte puţin satisfăcătoare şi n’a putut recâşliga somnul perdut. Totuşi, dimineaţa a fost mal liniştită.
Împăratul n’a asistat la serviciul divin ce s’a celebrat In capela Castelului, dar a primit mal târziu visiiele prinţului impe rial şi principesei, precum şi ale Marelui Duce şi Marel-Ducese de Baden; apul a as cultat raportul comitelui d'Eulenburg.
Consluntinopol, 15 Aprilie. Resultâ din deliberările consiliului de miniştri, că tn convenţiunea Suezulul, numai două punte ar remâne încă In discu-ţiune, adică: 1, cestiuuea presidenţiel; 2, cestiunea restricţiunilor priviioare la a-pararea Yemenului şi a liedjazuljil.
Toate lac să se creaza ca intrevorbirile vor fi reluate tn curând In acest sens cu Francia.
Constantinopol, 15 Aprilie. Dupe nişte iulormaţiunt sigure, Italia ar tl cerut de la Eugl.lera aulorisaţia dea trimite la Su z trupe din Masuah Iu anotimpul calda ilor. Euglitera ar 11 declinat aceasta cerere.
Acest demers ar fi fost făcut Ja Londra ceea ce ar explica că Ambasadorii Eugliie-rel şi Italiei de aci l’ar fi negat, dovedind prin aceasta necunoştinţa acestui demers. Or-cum ar 0, acest fapt, a carul confirmare pare ca ea o posedă, a mişcat loarte mult Poarta, ca tendinţă; se crede că ea nu’l va laşa să treacă lărâ observaţiunl.
l'ouslantiuopol, 15 Aprilie. Nimic nod In privinţa reluărel negocierilor couveuţiunel anglo-turceştl relativă la Egipt. Dupe îndoeliie emise actualmente, Poarta pare că a înţeles că respun-su) lordului Salisbury nu era aşa de favorabil dupe cum 11 încredinţase la început.
Cele-l'alte cestiunî sunt staţionare, pentru că Poarta lucrează mal cu seamă la diferite cumbiuaţiunl financiare, In urma unei iradele care o autorisează să negocieze un împrumut.
Zioa de erl a fost ultima zi a Co leotivitâţii.
Detronată deja de vre-o zece zile, Colectivitatea beneficiase oareşi cum de un interegnu.
Nu mai avea puterea executivă, dar rămăsese stăpână pe puterea legiuitoare. Şi graţie acestei împrejurări, miniştrii actuali se vedeau siliţi se păstreze oare-eare menajamente faţă cu majoritatea de la care trebuiau se obţie votul bugetului.
Beneticiândde această îrrprej urare, Colectiviştii arătau oare . are siguranţă într’înşii, ba nu să sfiaii chiar a pretinde că ar putea se se reîntoarcă la putere. D. Bratianu se plimba pe strade ca on om care nu se teme de nimic, şi Stolojan dedea un bal, ca un om cu conştiinţa liniştită şi care n’avea altă preocupare de cât se petreacă.
Eri s’eu sfirşit zilele fericite ale colectivităţii. Inchizându-se Came-rile ce sunt menite în curând a fi şi disolvate, s’au tăiat ultimele rădăcini ale colectivităţii.
Ne mai având se ţie seamă de majoritate, guvernul va fi liber se cureţe administraţia şi magistratura guvernului trecut, fără nici un me-najement pentru nimeni.
O perfecta înţelegere stabilindu-se îo rlndurile opoziţiunii, Colectiviştii pierd chiar ultima lor speranţa: aceia d’a recâştiga graţie desbinârilor din coaliţie, o situaţie pierduta graţie discreditului în care au căzut.
De altmintrelea colectiviştii îşi dau foarte bine seama de situaţie.
Trebue ca cine-va se fi văzut mutrele posomorâte ale bratieniştilor eri la Camera,când s’a citit decretul de prorogare, pentru aşi face o ideie cât de adâncă e convingerea chiar printre colectivişti, ca sunt pierduţi, pierduţi pentru tot-d’a-una.
nistraţia judeţului Covurluiu sub înţeleaptă conducere a acestui venerabil bărbat.
L» Put na prefectura a fost încredinţată d lui Ion Prodan, fost consilier la Curtea de Apel din Galaţi. Din partea d lui Prodan primirea unei prefecturi este un adevărat sacrificiu. D sa avea cele mai multe şanse ca se fie numit prim-preşe-diate de Curte, cu toate acestea d sa n’a ţinut cont de interesele sale personale şi a consimţit să se devoteze intereselor judeţului Putna.
Fooşeni au ştiut deja se aprecieze sacrificiele ce le face d. Prodan, precum şi fericita numire ce le a făcut guvernul. Ast fel se esplică primirea mai mult de cât simpatică ce s’a făcut la Focşani onor. d. Prodan.
Iată,ce ni se scrie din Focşani în privinţa aceasta.
ADMINISTRATIUNEA NOUA
Câti-va din prefecţi
In scurtul timp de când guvernul actual a venit la putere a ştiut se faca deja mai multe numiri în ad-ministraţiune, care mulţumesc şi trtbue se satisfaca pe toţi oameDi oneşti, pe toţi cetăţenii care au protestat în contra guvernului detestabil al colectivităţi».
Asta-zi aproape jumătate din judeţe au prefecţi noui, şi dacă esa-minam puţin care sunt persoanele care au fost numite şi care au acceptat se servească statul sub guvernul d-lui Rosetti, numai de cât ne pu tem face o idee despre importanţa reformei administrative atât de mult dorită şi aşteptată.
Aceştia nu mai pot fi ţinuţi un moment la locurile lor.
Regia Tutunurilor, serviciul percepţiilor, creditele agricole gem de asemeni creaturi ale regimului trecut.	•
Sub un guvern onest el nu mal pot sta un moment în funcţiuni publice. Li trebuesc măturaţi : a-ceasta o cere onestitatea, o cere interesul general al Statului, o cer cetăţenii cari stau încă sub mâna a-pâsâtoare a unor necinstiţi cari au traficat cu onoarea şi averea cetăţenilor, numai şi numai case ţie regimul corupt al colectivităţii la putere.
Am aplaudat guvernul pentru numirile făcute : ’l vom aplauda de două ori cînd va curăţi aerul şi de corupţii cari’şi vîrămâinele lor murdare în banii contribuabililor.
Se trecem dar in revistă pe câţiva din ndui prefecţi.
Găsim de pildă la Covurluiu pe d Dem. G. Rosetti,fost ministru şi fost senator.
Situaţiunea politică şi socială a d-lui Demetru G. Rosetti, etatea sa, caracterul seu blând şi demn, ne dau măsura esactâ de ce va fi admi-
«Eri 2 curent, cu trenul de la ora 1, a sosit în Focşani d. I. Prodan, prefectul judeţului Putna; la gară un pub’ic ales, din tot ce societatea are mai avut, onest, şi independent, a salutat cu căldură numirea d-lul Prodan;—peste 800 de comercianţi, proprietari şi profesiuni libere, au primit în urale nesfârşite pe noul prefect, şi a felicitat guvernul actual pentru această fericită achizi-ţiune.
«D. Prodan, emoţionatde primirea splendidă ce i s’a făcut de Focşeneni, a promis că va face o administraţie demnă şi energică.
«Publicul în aclamaţiunl puternice a cerut noului prefect, disolvarea Consiliului comunal, a acelui judeţean şi destituirea funcţionarilor a-busivl.
«Suntem siguri că D Prodan va fi** satisfacţie deplină cetăţenilor, şi putem cu drept cuvânt mulţumi guvernului d-lui Th. Rosetti, pentru că a bine voit sa asculte vocea de durere a Focşanilor, scăpând lumea de administraţia unui puşcăriaş».
De partea cea l’altâ a ţării, găsim alte două numiri fericite: la Roma-naţi pe d Dimitrie Cezianu şi la Mehedinţi pe d. Burileanu.
Caracalenii aşteptau de mult în capul judeţului pe un barbat activ, inteligent şi nepărtinitor. Guvernul le a dat pe cine denşii aşteptau cu drept euvint Credem căd. Dimitrie Cezianu va fi îmbrăţişat şi ajutat de concetăţeni săi în îndeplinirea grelei sale misiuni.
D. Burileanu la Mehedinţi e la locul seu. Ce alt se zicem despre o nominaţiune atât de bine venita?
La Dorohoi tînerul d. C. Stroici, fost deputat, va şti se repare tot reul îngrămădit acolo de administraţia infama a lui Cortazzi.
La Vaslui, d. Donici va mulţumi pe toata lumea onestă.
Şi aşa mai departe.
Reforma va continua
In lipsa de reforme legislative, guvernul suntem convinşi că va continua, şi acum dupe închiderea corpurilor legiuitoare, cu mai multă energie, purificarea personalului administrativ.
Şi nu numai in ramura administrativă, dar si în cea judiciară şi financiară, se cere o grabnică schim bare a personalului.
Sunt atîţi judecători ca Sărăţeanu cari şi-au compromis demnitatea sub regimul Colectivist; sunt atâţia directori, subdirectori şi şefi de ser viciu, cari de la mare până la mic sau întrecut se’şi compromită demnitatea lor, făcându-se agenţi electo rali ai Colectivităţii!
RESCOALA TERANILOR
LA DUDEŞTI
www.dacoromanica.ro
Locuitorii din comuna Dudeşti şi a-nume din cătunele Vitanu, Satu-Nofl, PopeştI-Balăceanca, BuzeştI şi Câţelu s’att adunat erl în Dudeşti unde aă mers şi aii spart primăria, de unde ad luat nişte puşti ce eraâ depuse pentru esercţil militare. Grupându-se apoi aii vrut se pornească spre barieră pentru a intra În oraş. Numărul acestor ărani se urca la vre o trei sute. Convoiul purta In capul lui steaguri albe.
Anunţate prfti posturile militare trupele aă sosit la fimp*.
Compania 3 din regimentul 2 de linie şi escadronul 1 de geandarmi a încercat se’i oprească, somânduY de trei ori a se retrage.
Ţăranii nu numai că au refuzat, dar încă au Iras focuri asupra soldaţilor o-morând doi şi rănind alţi doi.
In faţa acestui atac, Căpitanul a comandat focuri pe pluton. Ţăranii s'ail pus atunci pe fugă reintrând prin case.
Cel rămaşi sunt opt morţi şi vr'o 20 de răniţi.
După ce s'a liniştit totul, s'a procedat la facerea anchetei, arestându-se mal mult de 30 de ţărani.
Astă noapte la 9 1/2 ancheta urma. Compania de linie a rămas să men-ţie ordinea.
Azîde dimineaţă un foc izolat a fost tras la Vitanu într’un sergent major al acciselor numit Mironescu.
Dlnsul nu a fost Insă atins.
Aseară ambulanţa a 3 a din divizia a Il-a comandată de d. Major Dr. Co-rivan a primit ordinul să plece la A-fumaţi unde să zice că sunt foarte mulţi răniţi.
D. B. Niculescu primarul din Afumaţi ce a fost greu rănit de ţărani şi care se află la spitalul Pantelimon a încetat azi de dimineaţă din viaţă.
Arendaşul moşiei PopeştI-Bâlâceanca a fugit; In urma sa casa a fost prădată şi dârlmată.
» *
Şeful de garnizoană din comuna Dudeşti a fost maltratat în modul ce) mai neomenos, de ţărani, pe motivul că a refuzat să se unească cu dtnşil şi să le dea puştile ce le avea spre păstrare în Primărie.
In comuna Otopeni ni se spune ca s*au arestat trei indivizi ce umblau din sat în sat pentru a rescula taranii.
Aceşti indivizi nu sunt ţărani. In-tructia pastreaza cel mai mare secret asupra numelui si sarcinilor ce apasa asupra lor.
3L
	
jpiii
EPOCA - 5 APRIL’E
In plasa Snagov
Primim de la o persoană de la fale locului următoarele informaliunl:
In plasa Snsgov din jud. Ilfov s'au revoltat astă noapte ţăranii din cătunele Mechiana, Ostratu, Corbeasca, Ta-maşil şi Oracu. S'aQ Întrunit toţi şi pe la ora 1 aQ mers la casa arendaşului G. Zimfirescu din Oracu, aQ tras focuri, aQ spart geamurile, uşile, aGtăiat scândurile, aQ fărămat mobilele. Aii spart magaziele şi aii luat bucate; aQ spart pivniţa şi aii desfundatbutoaele cuvin. Arendaşul şi socrul săii, pe cari ţăranii ’f căutau să’i omoare, aii scăpat cu fuga prin o grădină din dosul casei.
De la Oraco, revoltaţii aii plecat prin cele-l’alte cătune, luând d’a rândul casele arendaşilor D. Niculescu din Ostratu, Nicula din TamaşI, casa proprietarului D. Cirişeanu din Mechia devas-t&ndu-le, spărgând magaziele, şi după ce cărail o cantitate de grftQ, restul tl arunc'sQ prin curte.
Aceste acte de vandalism continuă şi astă-zl. S'a telegrafist Ministrului de Interne de la o staţie a liniei ferate.
INFORMA TIUNI
I). Th. Hosetti, preşedintele consiliului, n fost ales cri Senator al colegiului al Il-lca de Doroholu-
categoric refuz al Beizadelei, a primit sarcina de cap şi de dirigent suprem al partidului, avănd de ajutor pe d. Eugenie Stătescu.
S'a hotărlt apoi alcătuirea unul cami-tet central care, la rândul săQ, va îngriji de a’cătuirea de comitete judeţene.
S’a hotărlt încă să se Înceapă chiar de azi acţiunea în vederea alegerilor viitoare, uzându-se de toate mijloacele posibile de propagandă.
A fost vorba şi despre organisaţiu-nea unei lige In felul ligel de rezistenţă ce oposiţiunea unită Înfiinţase, dar numai In treacăt, şi a rămas ca chestiunea să se examineze mal târziii.
Dupe cum se vede, Întrunirea de ieri a avui un oare-care resultat. Cu toate acestea ea a lăsat o impresiune penibilă colectiviştilor mal cu judecata, căci sub aparenţa de Înţelegere se vedea lămurit că debandada s’a produs In rândurile colectivităţel şi că disciplina de altă dată va fi grea de restabilit.
*
• *
D. I. Brâtianu, In vorbirea sa, a tratat refuzul lui Beizadea Mitica nu numai d’a lua direcţiunea partidului dar şi d'a face parte din comitetul central, de dezerţitme înaintea inamicului.
Intre colectiviştii farâ importanţă ce am spus mal sus că ah luat cuvlntul aii fost şi d-nil Mitiţă Sturdza, Nacu-Min-covicl, Stoicescu, Epurescu şi Diman-cea.
Discursul d-lul Mitiţă Sturdza a fost de o violenţă extrema. Ne ştiind ce să mal spună, a zis că ministerul actual este compus din nulităţi şi că Dinca Schileru chiar ar fi un ministru mal capabil de cât cel mal bun dintre miniştrii actuali.
Ni se afirmă că o ceată destul de numeroasă de ţărani resculaţl a pătruns in oraşul Călăraşi unde a comis mai multe excese. Trupe au fost trimise din Bucureşti la Călăraşi. I). colonel lacob Lahovari de la marele Stat maior însoţeşte trupele pentru a dirige acţiunea lor.
Unoonsiliudenainiştri carea început înainte de 9 ore şi a ţinut până a-proape de 12 a avut loc aseară.
Vocea Botoşanilor spune că, d-nul Gh. Hermeziu, îndată ce va depune jurământul, înainte d’a intra ca prefect de judeţ, va recomanda ca directore de prefectură pe d-nul Nicu Caimacanu, avocat, fost preşedinte de tribunal, bărbat capabil, administrator inteligent şi activ.
lată cum ştie noul guvern a proceda în numirile funcţionarilor publici. -v «
* Să se urmeze tot aşa şi încrederea publicului nu va lipsi.
ÎNTRUNIREA colectiviştilor
O Întrunire colectivistă mal numeroasă de cât cele din urmă, căci eraQ faţă aproape o sută de persoane, senatori, deputaţi şi notabili al partidului— Intre aceşti din urmă se gâseaQ şi câţiva funcţionari publici—a avut loc erl la 5 dupe amiazi In localul societăţel de asigurare Naţionala. întrunirea nu s'a ţinut săra ca obicinuit pentru a putea lua parte la dânsa şi acel membri din provincie ai Corpurilor legiuitoare, hotâ-rlţl a pleca chiar aseară la casele lor.
Desbaterile, In cursul cărora ah luat cuvlntul d. Ion Brâtianu, Beizadea Mitică, d. Stalescu şi alţii mal puţin însemnaţi. aQ fost destul de vil. Ele aQ avut aproape exclusiv de object reor-ganisaţiunea colectivităţel In vederea luptei de tot momentul, iar nu numai In viitoarele alegeri, contra adversarilor el.
D. Ion Brâtianu, In faţa unul noQ şi
Asupra tndârjirel ţăranilor primim din diferite părţi ale ţârei scrisori şi telegrame ce conglfisuesc In a constata faptul că pricina de căpetenie a nemulţumire! sătenilor este In general ura Împotriva administraţiei colectiviste ce’i a impilat şi nesocotit timp Îndelungat cu atâta neomenie.
Aşa onor. d. T. Cioranu, mare proprietar care petrece mal bine de 30 ani In mijlocul unei numeroase populaţiunl la ţară, ne scrie că adevărata cauză a răscoalei ţăranilor este ura cu care privesc pe primarii şi notarii comunelor, cari de mai mulţi ani nu au eşit din a-legerl libere, ci aQ fost prin falşiflcărl impuşi locuitorilor pe care ’I aQ făcut să sufere cele mal neauzite nelegiurl, jefuindu’f şi maltratându’I.
D. D. Ştefănescu din Şerbaneştl judeţul Otiu, ne scrie ca subprefectul şi a-jutorul săQ, aQ exasperat de unăzi poporul silindu’l a iscăli un fel de plebiscit către Rege; intru cât subprefectul In cestiune zis Costache Tobescu pentru funcţiele publice, iar Costache Ga-vrilescu pentru gheşefturile ce Întreprinde pe sub mâna, sunt execraţi de locuitori pentru neomeoiele lor.
Mal mulţi locuitori din comuna Co-ciocu, plasa Znagov jud. Ilfov, ne denunţă printr’o scrisoare jafurile de care s’a făcut vinovat primarul C. Dragomi-rescu care cu întreaga sa familie es-ploatează In chipul cel mal nelegiuit toate sarcinile publice ale comunei.
Supunem cele ce preced cunoştinţei celor In drept, în credinţa că o Îndreptare grabnică şi cuvenita Îndestulare se va da In toate părţile ţărel.
D. T. L. Maiorescu, ministrul Cultelor şi instrucţiune! publice, a lucrat azi cu M S. Regele.
Ni se spune că d. Dem. Protopo-pescu îşi a dat demisiunea din postul de director general al Regiei monopolurilor Statului. Nucredem ca d. Menelas Ghermani se priimeascâ a-ceastă ciemisiune.
Suntem autorisaţ' de d. Amira se declarăm că din faptul d’a fi fost silit de ţăranii cari ’l au atacat se se pronunţe dacă este roşior sau al-bişor, d-sa n’a tras nici de cum eon-clusiunilece i s’au atribuitea Voinţa Naţională şi de interpelatorul de erî în Cameră.
Din contra, in rectamaţiunea ce a adresat d-lui prim-ministru, d. Amira care cunoaşte ce se petrece la ţară, a arătat că dupedensul menţinerea veohei administraţiunî prin judeţe şi fagâduelile nebune ale colectiviştilor au demoralizat pe ţărani şi’i au făcut să se agite.
Suntem pozitiv informaţi că în tot cursul lunei lui Februarie a circulat pe căile ferate ale Statului cu bilet de liber parcurs un oare care impiegat a lui Niki Xenopol, trimis de acesta ca se încaseze abonamentele pentru «Voinţa Naţională». Supunem caşul la cunoştinţa d lui ministru de lucrări publice, siguri fiiud că va dispune numirea unei anchete ca se se constate toate abuzurile făcute cu biletele drumului de fer.
Domnu Morţun, deputatul socialist, în urma cuvintelor pronunţate eri în Cameră, fiindu-i teamă de a-titudinea proprietarilor şi arendaşilor, s’a adresat Iad. colonel Sergiu Voinescu, prefectul poliţie', ceren-du-i protecţiunea sa.
D. Colonel Voinescu, puindu-se la dispoziţia d-lui Morţun, i-a oferit un loc chiar în trăsură sa, şi l’a adus ast-fel în oraş.
- **-
Suntem rugaţi a da loc în coloanele ziarului nostru următoarei telegrame adresată d-lui Presidental Consiliului Miniştrilor şi Ministru de interne de marea majoritate a locuitorilorînsemnatei comune Chir-nogi din Ilfov :
Fleaoa administraţie a comunei noastre Chirnogi subprimarul Sântei care stă de 8 ani alogâmlu-se singur şi a consiliului devotat Iul care ne-a pus a plăti tot felul de dări, fără anume lege, ne-a disperat. Rugăm respectoşi disolvarca consiliului ca să putem fi liber! a face alegeri. Zisul primar nu ştie carte dar este capabil a face alegeri falşe.
Intr’o comună din plasa Sabaru, ţăranii au împărţit, porumbul arendaşului măsurând fie care cantitatea ce a luat.
Ni se scrie din Câmpina că cu o-casiunea alegerei delegaţilor colegiului al 3-lea care a avut loc a-laltâ-eri acolo, atât sub-prefeotul cât şi primarul s’au purtat ca în cele mairele zile ale regimului Brâtie-nist. Nici un mijloc de presiune n’au nelgijat aceşti funcţionari pentru a asigura isbânda candidaţilor colectivişti. Toate silinţele lor au fost însă zadarnice In faţa atitudinel convinsă a populaţiunei. Colectiviştii n’au dobândit de cât 33 voturi contra 72 d^te candidaţilor fostei opo-siţiuni-unite.
In seara alegerei, învingerea colectiviştilor a fost celebrată prin o imposantă manifestaţiune pe strade şi prin iluminarea celor mai multe case ale oraşului. Cum e lesne de înţeles, nici d. sub-prefect nici d. primar n’au îndrasnit se pue piciorul afară din Casă.
A doua zi Inse sub-prefectul şî-a

sesbunat deslituind ,pe un ceauş de vătîşei care votase contra dorinţei rale.
Sunt dovezi că primarul nu s’a sfiit nici d’a recurge la corupţiune : el a încercat se cumpere voturi cu bani. Ce altmintrelea cea mai mare parte a acelor 33 care au votat pentru colectivitate au fost aduşi la urnă cu sila de gardiştii din oraş.
Corespondentul nostru se întreabă, cu drept cuvent, când va fi curăţită ţara de rămăşiţele administraţiunei colectiviste.
’1 răspundem se aibă puţină răbdare. O murdărie ca aceia ce colectivitatea a lăsat în urmă ’i nu se poate curaţi in câte-va zile.
-ss-
Erl Duminică d. Maiorescu, ministrul cultelor şi instrucţiune! publice a primit o delegaţiune a societăţel corpului didactic, compusă din d nil D. Petrescu, preşedintele, C. C. Dobiescu şi V. Nestorescu.
Primind adresa pe care o publicăm mal la vale d. Maiorescu a promis ca nu se va opri la reintegrarea d-luiPacu, dar e hotărlt a ţitie seamă şi de alte nedreptăţi pe care doreşte a le îndrepta. Apoi făcu apel la toţi ca să-I semnaleze or ce nedreptate, spre a putea avisa.
Iată adresa corpului didactic :
i Aprilie 1368.
Domnule Ministru,
încurajat de actul do înaltă dreptate ce aţi săvârşit prin reintegrarea colegului nostru M. Pacu, profesor la Galaţi, fa; l, care a produs rea mal frumoasă impresie în sinul Corpului didactic şi pentru care vă exprim profunda sa muilumire şi recunoştinţă—, am conceput credinţa că, o-pera de îndreptare, întreprinsă de D v., nu se va opri aci, şi 'ml permit a vă ruga ca ea să se continue şi faţă cu alţi membri al Corpului didactic, cum : d-nil C. Barcan institutor la Zimnicea, V. Nestorescu, institutor In capitala, FloreaConstantinescu institutor ia Ostrov, N. Comsa, institutor la Vâleni de munte şi alţi Institutori şi institutoare, Învăţători şi învăţătoare, care sub diferite pretexte aO fost nedreptăţiţi, fa l-a să se fi făcut culpabili de pedepsele nemeritate ce s’aQ dat şi fara să se fi aplicat legea Instrucţiune! publice.
In numele societăţel Corpului didactic din România, aducându-vă acestea la cunoştinţă, vă rog, d-lc Ministru, să binevoiţi a primi expresiunea înaltei consideraţii, ce vă păstrez.
Preş. 1>. I'ctrescu, Sec. C.C. Dobreseu -sas—
Liberalul organul colectiviştilor din Iaşi a încetat din viaţă la I iu Aprilie corent...
A 2“ EDITIUNE
tom. iii; num iiin iiiicmsti
RECURSUL COLONELULUI MAICAN
edinţa e deschisă la orele 12. onsiliul de revizuire e compus de d. general Falcoianu ca preşedinte, colonel [Poenaru, locot.-colonel Grămă-ticescu, locot.-col. Candiano şi maiorul Algiu ca membri.
Fotoliul ministerului public e ocupat de loc.-col. Bâdulescu.
D. Corn ea stă pe banca apărări.
Colonelul Maican nefiind introdus, d. Cornea cere ca acuzatul să fie pre-sinte la desbaterile procesului săQ.
Consiliul deliberând respinge cererea apărării.
Col. Poenaru dă citire ordinului de punere !□ judecată şi sentinţei dată contra colonelului Maican.
Consiliul de rezbel a admis pres-sripţiunea pentru delictul de concuziune şi a condamnat pe colonelul pentru delictul de escrocherie.
D Cornea întreabă dtcă recursul a fost făcut în termenul legel.
Comisaul regal spune că seva judeca mal întâiQ recursul făcut de acuzat, care e făcut mal Înainte, şi apoi recursul ministerului public.
Aceasta cjstiune dă ioc pneî discuţii Intre apărătorul şi d. loc.-col. Bâdulescu, care e de părere că consiliul va trebui să dea o singură sentinţă pentru ambele recursuri.
Apărătorul colonelului Maican zice că comisarul regal se lnşalâ când spune că ar voi să scindeze cele două recursuri.
D. Cornea spune că nu există două recursuri ci unul, câcl acel al ministerului public e tardiv.
Comisarul regal răspunde d-!ui Cornea arâtăndu-I că recursul e In termen şi dacă a fost o lipsi de câteva ore nu poate împiedica eficacitatea recursului.
Loc.-colonel Bâdulescu spre demonstrare aduce cateva fapte analoge prin care se probează evident că diferite recursuri venite câte-va ore mal târziQ de cât termenul legal, aQ fost primite, şi judecate de consiliul de revizie.
D. Comisar regal cere respingerea excepţiunel ridicate de apărare.
D. Cornea califică de nenorocită ho-târlrea de care s’a servit acuzarea.
D-sa voeşte a şti, după ce calendar d. Comisar regal, a putut fixa că un recurs poate fi legal când, sentinţa a fost data la 16 iar recursul s’a făcut la orele 2.
Apărătorul basându-se pa mal mulţi autori francezi, arată că un recurs nu poate fi primit de consiliul de revizie daca termenul de 24 ore a trecut.
D. Cornea, Intr’o lungă pledoarie caută a convinge pe consiliu ca recursul făcut de Comisarul regal e tardif.
D. Cornea cere respingerea recursului ministerului public.
Comisarul regal e de părere că consiliul nu trebue să pue basă pe textele codicelor civile pe care le-a enunţat a-părarea, noi, spune Comisaru regal, nu judecam după interpretările diferite a articolelor de lege, noi judecăm dupe codicele militare care sunt concise şi fără vr’o interpretare, care ar putea lăsa căi deschise, or căi piezişe.
D. Comisar regal sfârşeşte cerând ca consiliul să admită recursul făcut de ministerul public.
D. Cornea replica. D-sareputeazâ argumentele comisarului regal şi 9usţine că consiliul trebuie să respingă recursul făcut târziQ.
Se suspenda şedinţa.
La redeschidere întreabă pe comisarul regal dacă mai are ceva deadăogat. D-sa răspunde că nu.
Preşedintele cere să vaza condica la care exista sentinţa pe basa căreia comisarul regal, a cerut admiterea recursului.	*
Consiliul deliberând, admite in unanimitate recursul făcut de comisarul regal in contra sentinţei care a condamnat pe colonelul Maican.
D. Poenaru dă citire sentinţei do condamnare a colonelului Maican.
D. Poenaru da asemenea citire textelor recursurilor a apârarel şi comisarului regal.
D. Preşedinte acorda cuvlDtul d-lul Cornea ca să susţie recursul apărărel.
D. Cornea se mulţumeşte a spune că consiliul de războiQ a fost compus prin faptul că s’a pus ca preşedinte al consiliului de războiQ generalul Arion iar nu cum e după tabloQ generalul Ba-rozzi.
Comis, regal susţine neseriositatea acestui motiv de oare ce, zice d-sa, e-xistă un act al ministrului de rezbel, trecut, prin care se zice că generalul Barozzi n’ar putea face parte din consiliul de războiQ de oare-ce serviciele sale de şef al casei regale nu’l permiteau aceasta.
Consiliul va delibera după susţinerea recursului ministerului public.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(3)
PROI'RIETATEţ MIRE
Şi
NOUILE TEORII SOCIALE
Conferinţa tinuta de d-nu IOAN N. IANCOVESGU
La Atheneu lui h, 31 Martie
(urmare)
«Preferinţele noastre nu stau la «îndoealâ între marea şi mica pro-«prietate. Nu considerăm înse din «această cauză, proprietatea mare «aşa cum există azi în Franţa ca o «inamică. Pe cine ar supăra ea oare «la no’, fără protecţionism înse? Ea «este mai mult o reservă de cât o «piedică pentru proprietatea mică «care Încetul cu încetul îl ia locul. «Să lăsăm numai lucrurile se meargă «în voia lor şi dacă evoluţiunea pare «înceată nerăbdătorilor, noi nu sun-
«tem ca ei. Cultura intensivă, aceia «care pune pe o mică întindere de «pământ, multă muncă şi mulţi bani, «în loc de a pune puţini bani şi pu-«ţină muncă pe o mare întindere de «păment, ar fi astâ-zi un lucru pre-«maturpe o mare parte a teritoriu-«lui, şi este chiar cu totul in intere-«sul economiei generale a ţârei ca «proprietatea mare se nu capituleze «prea iute.
«Trebue se adăogăm încă, că în «viitorul cel mai depărtat chiar, ea «nu va putea se dispară cu totul. «Când va deveni rară va fi regre-«tatâ. Se regretă de pe acuma chiar, «cu toate că mai suut încă frumoase «rămăşiţe, acele bătrâne păduri pe «care d. Toubeau le despreţueşte, «dar a căror distrucţiune, dincolo de «oare care margini, este recunoscută «aşa de primejdioasă din multe «puncte de vedere, încât se repădu-«reşte cu mari cheltueli dupe ce s’a «despâdurit aşa de nebuneşte. Ra-«ţiunea le va ocroti cu temeinicie pe «viitor. Arta şi poesia n’ar fi fost de «ajuns pentru a le ocroti puţin ? Se «nu pocim prea mult acest serman «păment, din care soarta a făcut în
«acelaş timp locuinţa şi închisoarea «neamului omenesc. O lume în care «singurătatea n’ar exista ar fi un să-«rac ideal, a zis Stuart Mill.»
Am citit acest pasaj din Fovile pentru mal multe cuvinte. Voiam să vă arăt mal Iniei că un partisan convins al proprietăţii mici, nu consideră proprietatea mare In întinderea pe care o are în Franţa astă-zl ca un rău, şi apoi pentru că ’mi dă prilejul să revin la cuvintele pentru care proprietatea mare trebue să existe, la foloasele sale ideale.
Daţi-mî Insă voe înainte de a face aceasta, să mă opresc puţin asupra si-tuaţiunei pe care se pretinde că o cre-ază ţăranilor noştril proprietatea mare, şi să vedem Intru cât ea este răspunzătoare de reoa stare In care el se află, şi întru cât răul, dacă rău este, vine de la proprietatea mare ca proprietate mare, s&Q numai ca ceva întâmplător prin simplu fapt &1 contactului şi a unei stări de lucruri trecătoare.
Mă explic.
Proprietatea mare nu poate fi făcută de cât lntr’un singur caz răspunzătoare de soarta sătenilor, şi anume atunci când ea ar deţine mal tot soiul unei ţări şi ar lipsi ast-fel de proprietatea
ww.dacoromanica.ro
pământului pe cel mal mulţi din culţi vatoril sel. In acest caz am avea o cestiune agrară.
Ei bine, nu aceasta este realitatea, căci după cum am văzut, proprietatea mică ocupă jumătate din suprafaţa ţârei pe când cea mare numai a treia parte. Nu, la noi nu există o cestiune a-grară, dar avem o cestiune ţărănească. Cauzele miseril ţăranilor sunt multe şi felurite, şi dacă ne vom da osteneala de a privi lucrurile de aproape, vom vedea că chiar atunci când proprietatea mare 11 jigneşte Intru cât-va în interesele lor, răul pe care li-1 face este vremelnic şi reparabiî, căci el nu isvorăşte de cât numai In aparenţă din lipsa de pământ, pe când cauzele reale sunt, lipsa de capital, condiţiile administrative şi economice rele şi mal cu seamă lipsa totală de cunoştinţe In materie de exploataţie agricolă.
In condiţiunile, In care se găseşte ţăranul astă-zl, i s’ar putea da şi patruzeci de pogoane de pământ şi starea sa economioă n’srfi considerabil îmbunătăţită, pe câtă vreme producţiunea g enerală a ţărel ar fi foarte considerabil redusă.
In passgiul ce vă citii adineaori din Fovile, aţi văzutei proprietatea mică estp strlns legată de cultura intensivă,
adică de aceea de a pune multă muncă şi mult capital pe o întindere mică de pământ, şi lndrăsnesc a zice că neputinţa In care se găsesc ţăranii de a Îndeplini această chemare a proprietăţei mici, este principala cauză a miserii lor. Din această cauză ţăranii care aQ fost împroprietăriţi ca mijlocii şi fruntaşi cu opt şi un-spre-zece pogoane, sunt siliţi să se adreseze la proprietarul mare pentru locuri de muncă şi pentru învoeli de păşune ba ce e mal curios, II vedem siliţi se muncească cu zioa pe locurile altora, atunci când o cultură serioasă a micei lor proprietăţi ar trebui se le absoarbă tot timpul.
îmbunătăţirea stărel ţăranului nu a-târnâ dar de distrugerea proprietăţii mari, ci de punerea lui In aşa stare, In cât cel puţin pentru trebuinţele sale principale s ăn’aibă nevoe de puternicul săQ vecin.
înainte de a căuta ce ar trebui să se facă pentru a ajunge la acest resultat, daţi-mî voe să vă arăt că această dorinţă nu eo dorinţă himerică, ci o stare de lucruri foarte cu putinţă, care există aiurea, şi care aproape singură legitimează existenţa micei proprietăţi.
(Va urma).
D. comisar regal are cuvlutul ca să susţie recursul.
In interesul lege!, spune d. comisar regal, voim se dovedim acum dacA se putea admite prescripţiunea pentru a-cuzarea ce se aducea colonelului Mai-can.
Trebue să examinăm, spune d. comisar regal, daca timpul de prescripţiune, care a fost socotit d-luîcol. Maican, e cel adevărat, sad s’a făcut o eroare din partea consiliului care l’a judecat.
D. comisar regal consideră ca de mare interes faptul că col. Maican urma cu comenzile cari erau date lui Broad-wall, de la data delictului de coruptiune care i s a adus,
D-sa probează că delictul Început la Maih, a urmat până la i Februarie 1878, când a fost ce* din urmă dată a predă-rel comenzel cu care se Învoise cu Bro-adwall.
Dar mi se aduce obiecţiunea că bol. Maican n’a fost la minister de căt până la 1877 ?
Nu, d-’or, aceasta nu poate fi susţinut, căci cum vă probez, urmează d. comisar regal, delictul urma şi dupe plecarea col. Maican de la minister.
Dar nu voiO intra In fond, aceasta o va discuta cel care va fi Însărcinat din nod cu această afacere.
Ed, spune d. comisar regal, am căutat numai a arăta că delictul de care era acuzat col. Maican şi care se Îndeplinise la Maifl, urmă până la Februarie 1878, tovărăşia colonelului continuând până la această data.
Dar mi se va aduce obiectarea c& instrucţiunea militară n’a urmărit pc col. Maican de cât la 4 Februarie şi mi se va respunde că tot mai erau câteva zile pentru prescriptiune.
Să mi se permită elucidarea acestei cestiuni.
Discutând Insă, urmează comisarul regal, nu void aduce aci alte fapte de corupţiune succesive decât cele ce sunt; nu void spune c* col. Maican, profitând de absenta* directorului Pyrotehnieî, căpitan Dragomirescu, a făcut un raport către gen. Maican, secretar de pe atunci la ministerul de resbel, prin care propunea admiterea focoaselor Iul Broadwell şi cari s’ah respins când ad fost predate la 1877 ; voiu arăta Insă că data de 4 Februarie nu poate fi considerata ca dată de la care să se poală %»socoti prescripţiunea.
D. Comisar regal arată că denunţarea a avut loc la Ianuarie şi după comentatorii a diferiţilor autori, nu se poate baza pe data urmărirel ca prescripţiu-nea să fie admisă.
D-nu Comisar regal cere ca consiliul să declare prescripţiunea Întreruptă, şi să pronunţe anularea sentinţei care a admis prescripţiunea pentru colonelul Maican.
Se suspenda şendinta.
La redeschidere apărarea ia cuvlntul.
D. Cornea spune că comisarul regal a repledat afacerea perscriptiunel pe cât timp d-sa nu a spus motivele pentru care cere casarea sentinţei.
Spuneţi 'ml anume ce articole visează acusarea, arătaţi care din 5 motive pe care prevede legea, e acela pe care vă bazaţi ca să cereţi casarea.
In numele lui D-zeu, exclamă d. Cornea, rog consiliul să vie să mă ajute ca să susţid această apărare, căci ’ml e imposibil altmintrelea.
D. Comisar regal obiecteaz» că va susţine pe ce motiv s’a bazat.
D. Cornea resumează: D-sa nu poate să Înţeleagă cum s a cerut casarea când nici un motiv din textul articolului n’a fost invocat.
D. Cornea analisând argumentele a-cusăril, le combate cu multă tărie.
D-sa se resumâ ast fel.
D. Comisar regal nu poate face recurs, cerând casarea basat pe alte motive de cât pe acele ale articolului 70 din codul penal.
D. Cornea cere respingerea recursului.
D. Comisar regal are replica.
Poate să 'ml spuie apărătorul dacă consiliul de războih respiogea prescripţiunea n'ar fi venit să facă recurs ? D. Cornea răspunde că da.
D. Comisar regal. Atunci de ce ne refuzaţi nouă dreptul de a judeca prescripţiunea după cum o credemgiol de cuviinţă ?
Apoi comisarul regal cu mult talent sfărâmă toate argumentele apărării.
D. Cornea răspunde basftndu-se pe faptul că admiterea prescripţiunilafost o sentinţă achitatorie.
La orele 5 1/2 preşedintele declară desbaterile Închise.
Consiliul intră în deliberare.
Dup6 o deliberare de 50 de minute respinge recursul colonelului Maican şi admite casarea sentinţei în privinţa prescripţiuneî hotărând ca afacerea să fie judecată din nou de consiliul de res-boiii al corpului I iu de armată.
Dumitru Brătianu, George Vernescu.
Lase ir Catargiu şi
Lupta mal afirmă că guvernul, casă dea o garanţie despre sinceritatea sa In materie de libertate de alegeri, s'ar fi Învoit să nu facă nici o numire de prefecţi de cât in Înţelegere cu d-nil D. Brătianu, L. Catargiu şi G. Vernescu.
Guvernul actual nu are nevoe a da garanţii, şi o asemenea propunere, venită din partea orcul, ar fi fost respinsă de d. T. fiosetti ca o insultă.
Şi declaraţiunile d-lul Itosetti, In con-versaţiunile d-sale cu capii opoziţiunil, nu ah avut nici forma nici fondul ce le atri-bue Lupta. Guvernul îşi menţine declaraţiunile făcute In pub ic, atât prin discursurile membrilor săi cât şi prin mesagiu! regal de închidere.
Şi dacă nu putem Împiedica pe nimeni sfe ’şl părăsiască deprinderile de exagera-ţiunl şi de iluziunl, suntem insă datori a
f reveni publicul serios în contra unei tac-icl cam tocite care nu are alt scop de cât de a introduce confusiunetn spirite şi ne-stabilitate in situaţiunile noastre politice.
Suntem convinşi că Împrejurările sunt mal tari de cât oamenii, şi nu d. Panu este omul care va opri cursul lor natural.
*
!* RESCOALA TERANILOR
ULTIME INFORMATIC
România liberă publică cu litere mari In capul numărului său de azi următoarea declaraţiune pe care o reproducem de o cam dată fără nici un comentariu rezervându-ne a reveni a-supră’i.
Confraţii noştril de la «Lupta» crezând, catot-d’a-una, nu ceea ce este adevărat dar ceea ce le convine, publică amănunţimi asupra nnel conversaţii ce ar fi a-vut loc tntre d. T. Rosetti şi şefii opoziţiei-unite.
Suntem autorizat! a da |o desminţire formală ştirilor publicate de ziarul Lupta.
Că guvernul este hotărât a disolva Ca-merile cât se va putea mal curând era un lucru ştiut. Asemenea Insă era ştiut că guvernul nu va procede la disolvare de cât atunci când liniştirea spiritelor o va permite-o. Data de zi 1 Mal atârnă prin urmare de împrejurări a căror apreţuire aparţine esclusiv guvernului, fără să fie aevoe de o Înţelegere prealabilă du dd.
Tânoabesci (plasa Zznagov)
Iată amănuntele ce am putut căpăta
de la un locuitor din Tanoabeşti martor ocular la cele petrecute In această comuna:
Eri de dimineaţa o ceată de vr’o sută de ţărani, având In capul lor pe locuitorii Marin llie, Dumitru Anton, G. R. Patruzeci, Păun Soare, Dumitru Şer-ban, Nicolae Bratu, Marin Matei, Tu-dorache Iladu, Pâun Constantin şi Marin Dumitrache, toţi din comunele ls-vorani şi Ciofliceni, ah venit In Tâncâ-beşti şi aii mers din casă In casă silind pe toţi locuitori să meargă la revoluţie (precum se exprimau el).
După ce aii adunat toţi oameni, bătând de moarte pe cei ce nu vreah să ’i însoţească, au năvălit cu toţi in cârciuma Iul loniţâ Petrescu, fost notar, pe care scoţlndul cu forţa afară i ah zis:
«Unde este hârtia prin care ’ţ-au venit bani de la Bucureşti ca să ni’i Împărţi nouă, şi de ce n'al desfiinţat măsurile cele noi lnlocuindu-le cu ocaua veche?»
In zadar nenorocitul spunea că n'a primit nimic, ţărani continuat! a-1 maltrata.
De aci toii pornesc spre casa notarului Ion Netezeanu, pe care, după ce l'au bătut, l'au dus ia primărie, unde au spart dulapurile şi ah luat toate lnvoelile agricole pe care le-ah rupt.
Apoi, dup! ce ah mers la primarul M. Gonstautinescu pe care l'au bătut până la slnge şi căruia i-ah darlmat până In pământ casa, s'ah reîntors la cârciuma Iul loniţa Petrescu căruia i-ah luat 1360 de franci, spărgându I tot ce avea In prăvălie, şi pe urmă l’au aruncat lntr'un şanţ.
Acesl cârciumar are la cap ojplagă contusă In regiiunea occipitio parietala dreaptă şi o mulţime de contusiuru şi escoriaţiuni pe tot corpul.
Notarul Ioan Netezeanu a fost adus de doul săteni aproape mort, la spitalul Mavrogheni.
Casa d lui P. Constanlinescu, ce are moşia de la stat,a fost de asemenea devastată şi dărâmată.
Trupele ah sosit azi şi ah restabilit ordinea.
Capii Insă dimpreună cu o mare parte din revoltanţi ne fiind arestaţi ah plecat din TâncâbeştI pentru a merge prin cele-l'alte comune ca se revol-teze pe săteni.
Martorul ce ne dă aceste informaţii ne spune că scopul ţăranilor ar fi ca să se strângă cât de mulţi pentru a veni In Bucureşti.
Vidra si Dobreni
Simţindu-se oareşl-care mişcări trupe ah fost trimise ln aceste localităţi cu trenul, pentru a preîntâmpina o nenorocire.
Intr’adevăr măsura a reuşit, şi trupele sosite la timp au tmpedicat or-ce mişcare a ţăranilor.
In Vidra circulă sgomotul că la Grădiştea ar fi isbucnit de asemenea tulburări ; trupe ah fost imediat detaşate şi trimise într’acolo.
Fierbinţi
La Fierbinţi de unde a pornit mişcarea şi unde se restabilise ordinea, o sumă Însemnată de săteni s'ah adunat din noh şi au plecat spre Dridu, Greci şi Micşuneşli pentru a aduna oameni.
Ce era şi mai Îngrozitor este că d. căpitan Braţu era prisonierul rescula-ţilor.
Telegraful era ameninţat să fie distrus.
Ordinea a fost Insă restabilită la timp.
D. Căpitan Braţu este greu rănit ln urma maltratărilor ce a suferit.
Daca mari nenorociri ah putut fi Înlăturate, acestea se datoreşte calmului şi energiei locotenentului D. Simio-nescu.
casa Notarului şi cârciuma, ah maltratat pe Primar, Notar, cârciumar şi şeful garnisoanef; cass proprietăţel a fost
de asemenea devastată si dărâmată.
După prânz ln momentul când săteni erah să relnceapă turburârile.el ah fosl Întâmpinaţi de locotenentul lanolescu (reg. 4 de Călăraşi din Prahova) care vroind să liniştească pe râsvrătitorl, aceştia s’ah năpustit cu ciomegele pe călăraşi.
Unul din capi a fost rănit de o lovitură de sabie.
Din partea soldaţilor, dou! călăraşi ah fost greh contuzionaţl.
ln urma şarjei făcută de călăraşi şi Iu care ah căzut câţl-va răniţi, ordinea a fost restabilită.
Peris
Aci sătenii ah ucis pe un notar.
Trupele sosite din Cocioc ah putut restabili liniştea fără pierderi.
Paşcani
Linişte perfecta domneşte ln sat. Vr'o sută de oameni ce au luat parte la revoltă, ah fost trimişi sub escortă la Bucureşti.
Trupe ah fost trimise de aci spre Ba-loteştl, Cacaleţî şi Brioteştt unde un om al unul arendaşii! a venit călare să ceară ajutoare.
Judeţul Prahova
In Prahova dezordine s’a ivit la Fulga şi la Gherghiţa. Ele trebue să fie deja potolite azi.
Azi mal mulţi proprietari şi arendaşi ah fost la prefectura de Ilfov pentru a face declaraţiunile lor ln privinţa jafurilor ale căror victime ah fost.
Intre acel cari ah suferit mal mult, cărora ţăranii resculaţl le ah luat pînâ la cel din urmă bob de grâh şi de porumb, lncărcându’l In care, sunt arendaşii de la Oreştî-Piţigaia şi de la 0-reasca. In aceste comune nici o forţă publică nu s’a aretat pentru a restabili ordinea şi pentru a constata faptele petrecute.
*
• *
Amănuntele ce dăm atât ln prima pagina ca şi la ultimele informaţiunl despre rescoala ţăranilor le avem din izvoare diverse şi cea mal mRre parte din ele ne a fost imposibil a le Controls.
De aceea r.u le putem garanta exactitatea mal cu osebire ln ce priveşte întrebuinţarea armelor de către trupă şi rezultatele acestei întrebuinţări.
*
* «
«Românul» spune că în unele sate armata ar fi la ordinile subprefecţi-lor colectivişti, care nu se pot desvăţa de obiceiul de a face sălb&lecil.
Cerem o grabnică îndreptare a acestei greşeli.
bicoronin cap, a trecut prin Popeşti calare
pe un cal vlnat. S'a oprit la o cârciuma, a vorbit cu câli-va tzarani, apoi a cumperat o butie de vin schimbând o hârtie de 100 lei pentru a plaţi 80 lei cârciumurului, si a plecat lăsând pe tsarani sa bea butiade rin. Parta ca are mulţi bani asupra'i.
La fatza acest om era ast-fel spoit în cât nu se puteă distinge. Pe sea s'a observi# legate haine cu care îsi schimba travestitnentnl. iÎndată după trecerea acestui om tulburările ah isbucnîtcu cea mal mare sălbăticie.
ln numâr de 200 -300 printre care se observat! femei şi copil s'ah năpustit asupra locuinţelor arendaşilor.Ştefânescu, C. ERimiu şi un al treilea. Aci ah devastat în modul cel mal oribil tot ce ah găsit.
Nimic n’a rămas nesfărtmat. Aspectul ruinelor rămase este jalnic.
Oamenii de pază ah fost bătuţi, alţii mortal răniţi.
Ca prin minune, casele proprietăţel ah fost preservate dedevastaţiune, graţie recunoştinţei ce unii săteni păstrează proprietarilor cari tn tot-dauna le-ah făcut tot binele ce le-a stat ln putinţă.
D. căpitan Stroescu, care a venit d a-seară cu trupa spre a potoli satul, a is-butitja evita efusiunea ae sânge, punând mâna pe 70 din capii resvrâtirel pe cari ’l-a pornit ln Bucureşti sub escortâ.
Să dovedit ca doul indivizi din Bucureşti cutreerft de o săptămână localităţile din spre partea aceea şi ln special satul Popeşti.
Aceştia sunt Iile Pavlikcanul şi I*a-nail itujavcrca de la Ttrcă-Vitan.
Aceştia doul sunt agenţi cunoscuţi al politiei colectiviste.
A bon entendeur, salut 1 •
* •
Ca să se vază şi mal clar ci administraţia colectivistă e de vină pentru faptul rescoalel, publicăm aci o scrisoare ce primarul comunei Vaseştl a expediat arendaşului G. Daniilescu. lată scrisoarea:
«In urma lipsei de hrana pentru familiele locuitorilor din a-ceasta comuna, daca nu voiţi, a se devasta si magazicle d-v. cu porumb, ea în iinprcjurul proprietăţi d-v, ve invit ea cât posibil urgent se trimiteti un om spre a se îinpftrti porumbul.
*
* •
In toate pârtile pe unde trupa a Fost atacata de tarani, cetele resvretite erau compuse sau din ţigani, sau din şerbi ori bulgari. Acest fapt este precis.
*
La alegerea colegiului Il-lea de senator din DorohoL d-nuTh. RoseUi, preşedintele Consiliului, a întrunit unanimitatea de 64 voturi, din 78 alegător! înscrişi.
*
Domnul Nicolae Fleva, deputat, ne adresează următoarea scrisoare:
SI JU1XX.
auto,-fişat aflăm
Domnule Redactor,
Lipia-Bojani,Balamuci, Dridu,Fundu Cracului
Aci de asemenea isbucnise turbu-rări; azi Insă ordinea e pe deplin res tabilitâ fără să se fi Întâmplat nici o nenorocire.
Gara Crivina
Eri gara Crivina era ameninţată de a fi luată cu asa t, trupele sosind tnsă la timp au risipit pe resculaţl.
^ Şeful gâre! şi personalul săh ah a-rătat multă energie şi mult curagih.
Boteni, Matara. Mariutn si Ha giesli.
Intre orele 8 şi 9 de dimineaţă locuitorii din Matara, Boţeni şi Mariuţa, ah năvălit asupra satului HagieştI, unde după ce ah devastat localul Primăriei,
Ora 7
Din izvor cu totul aulorisat aflăm următoarele :
Multe din ştiri răsptndite prin oraş sunt exagerate.
Incâerârile, de până acum Intre ţăran! şi săteni ah fost numai ln două locuri : La BercenI şi la DudeştI.
La DudeştI târanil ah pus mâna pe un soldat şi 1«0 omorât. Ni se asigură că numai dupe ce s'au omortt soldatul, şi dupe ce s a degajat trupa, soldaţii ah tras.
Se crede că sunt trei rămiţl La Berceni nu s’ah tras focuri ci s'a făcut us de săbii şi baionete.
Trupa de altminteri, nici nu are o-cazie să tragă, mal adese ori, căci când soseşte prin sate, ţăranii sunt liniştiţi pe la casele lor.
La Dobreni la prinţul Dim. Ghica, s’a pus foc la casele arendaşului, iar la casa chiar a prinţului Ghica s'ou spart numai ferestrele.
Ofiţerii şi autorităţile ah ordine să Întrebe pe ţărani care sunt, nevoile lor şi să II Încredinţeze că se va face dreptate la justele lor cereri când sunt pre-sintate In mod regulat.
încă o măsură care s'a luat e să se lnchiză cârciumile şi câte odată chiar să se gol iască butii ie, căci s'a observat că ţăr nil comit excese fiind beţi.
D. Lupu Costache a suspendat o mulţime de primari, prin comunple prin care trecea şi a numit comisiunl interimare zicând membrilor comisiu-nilor interimare să se convingă el'Însuşi că nu există ordine din Bucureşti de felul celor de care se vorbeşte.
+
* •
Se semnalează propagandă socialistă. D. Nădejde ar fi făcut la laşi procla-maţiunl incendiare.
Aflam ca s’ar ti (lat ordine d'n se aresta d. \adejde.
Să zice că s’ar fi găsit numeroase exemplare din Lupta pe la unii locuitori răsculaţi din Urzicenl.
Un socialist d. Scorţeanu a fost zărit prin mal multe comune şi s’a observat că imediat după trecerea sa s’au răsculat ţărani.
Se zice că el a fost arestat or că va fi arestat.
Ştirile sosite azi dimineaţa de la Călăraşi ereah foarte alarmante.
Să zicea că trupele înconjuraseră o-
raşul.
Ultimele ştiri arată că lucrurile sunt mai puţin grave.
In adevăr, ţăranii au intrat In oraş, dar In general el s’ah adresat autorităţilor fără violenţă, şi d. prefect Vineş le-a spus că or ce reclamaţie vor face va fi primită şi ţinută In seamă.
Până acum nu se semnalează nici un exces la Călăraşi.
Popesti^Conduratu
Eri un indiud imbracat cu tui'ne cu gaiţa n negru, ca de la pompele funebre, eu un
Informatorul d-v. a denaturat cu totul cuvintele ce am pronunţat la Întrunirea proprietari or şi arendaşilor ţinută eri la «Naţionala».
Din cele relatate ln ziarul d-iră par că eh aş! fi imputat guvernului de ce nu a procedat de la început cu asprime tn contra ţăranilor; pe cât timp am zis cu totul din contra câ măsurile severe la care se recurge sunt, după mine, consecuenţa greşelilor şi slâbiciunel guvernului care trebuia să proceadâ la Început cu energie, nu contra ţăranilor, ci contra agenţilor regimului căzut care ’l au asuprit.
Am răspuns tn adevăr uneia din persoanele prezente care îmi cerea să merg singur pentru a potoli pe săteni, câ nu pot merge fiind câ nu Buni miniaLru, dar aceste cuvinte le am zis nu ca semn de parapon, cum are aerul de a resulta din ziarul d-trâ, oi pentru a arăta câ nu am nici o calitate oficială şi câ de aş fi avut’o, m’aş fi dus negreşit pentru a’ml face datoria.
Şi lntr’adevăr mărturisesc cu durere, n’a Înţeles şi nu Înţeleg cum ln faţa unei situaliunl atât de Îngrijitoare, un ministru s’ar putea liotarl să ordone armatei a trage focuri înainte de a se fi dus de la început tn mijlocul săteni’or pentru a’şl da seamă de căuşele nemulţumire! lor, şi a câta mal întâia să i potolească cu binele.
Primiţi d-le redactor, asigurarea osebitei mele consideraţiunl.
.Nicolae Fleva.
X
Măsura luată dc ministerul Agn-culturel, industriei, comerciulul şi domeniilor cCa permite păşunea vitelor in pădurile Stalului este bine cuvântată de ţărani. Câte-va măsuri încă de acelaşi fel, şi vor contribui în mod simţitor la restabilirea or-dinel.
X
Aflam ca la Berceni sub-pre-fectul colectivist 1‘ERIETZEA.VL! (lupe ce revolta a fosl potolita si capii ei arestali si legaţi, a bătut pe sătenii prisonieri crunt de tot si ’l-a legat cu frânghii pe care le-a strâns cu maşina asa de tare în cât au intrat in cărnuri.
Acest sellmtec este un cunoscut bot de cai, si a fosl denunţai de mai multe ori ca complice al tâlharului Stanca Lupu.
Hugam guvernul se cerceteze cazul si se destitue si se den îndată in judecata pe acest neo-menos, daca cazul se va adeveri.
X
Se vorbeşte despre numirea d-lui C. V. Hiottu în postul de secretar al Consiliului miniştrilor vacant prin demisiunea d-lui maior Boian încă dinainte de retragerea precedentului Cabinet.
X
Aflăm că d. Gngore Triandafil a bine voit a priimi se reia între avocaţii domeniilor Statului locul ce cu atâta disUncţiuue a ocupat un lung şir de ani şi pe care a fost nevoit
se’l pfsrăse&scă pe când d. Ion Câm-pineanu deţinea portofoliul agricultura, industriei, comereiuluî şi domeniilor.
X
România Liberă spune că, ca măsură de precauţiune , autorităţile vor desfunda buţile de vin şi de rachiu de prin cârciumile săteşti spre a împedica beţia, prin care începe mişcarea şi care o alimentează or unde s’au semnalat turburări.
X
Ni se asigură că între numirile făcute azi de guvern sunt şi acele a d-lui Nicolae lacovaki, fost prefect al ultimului guvern conservator, ln postul de director al Domeniilor Statului şi a d lui Alexandru Pencovic!,
In postul de director al Imprimeriei Statului şi «Monitorului oficial.»
X
Primim din Botoşani următoarea telegramă :
Oraşul întreg In picioare intru întâmpinarea noului prefect Hermezih. Corpora-ţiunile cu steaguri, suburbanii cu cununi de stejar ornate cu (lori, toate societâţile formate tn oraşul nostru cu bandele muzicale în frunte ah urat bună sosire d-Iut Hermeziu. Mulţimea toata a acompaniat pe noul titular la prefectura judeţului până la domiciliul săh, aci i s’a ţinut mai multe discursul lăudând guvernul de a-ceastâ nemeritâ alegere felicitând judeţul ci o eră nouă de pace de fericire se anunţă pentru mu’.t asupritul, greh încercatul judeţ. Sunt două ore ae (la sosirea trenului, lumea staţionează In jurul caselor aclamând necontenit pe noul prefect, încă o manifestaţiunc mai imposantâ, un ontusiasmu indescriptibil pentru această nouă schimbare de guvern nu credem să se mal fi Întâmplat fn ţara noastră.
Lumea simte că începe a respira, ora dreptăţii se vede c’a sunat pentru acesl nedreptăţit popor.
p. comitetul opoziţiel-unite Alex. Enacovlcl, Al. Gliica-Bclgadlr.
X
D. Nicolae Iacovaclie va fi numit director al ministeriului domeniilor şi d. Al. Pencovicî, director general al ,,Monitorului Oficial1*.
X
LISTELE DE SUB-SCRIPTIUNE
D-na Maria de Laptew 35, d-na Zoe Flo-rescu 10, d. Mayer 5, d. 0. şi li. Laptew 50, d. C- Bâlăceanu 10, Itadu, Elena şi Dou 40, d. Casotti 10, d-ra Ueorgeta Grâdiş-teanu 5, d-na Anna 3, Anonim 52, d-na A-lexandrina Balş 100, d-naC. Paul 10, d-nu I. Theodorescu 20, d. Iurgea 20, d. C. Cri-soveloni 20, d Moscu Nacbmias 10, d. Ion Ţetzu 5, d. I. N. Socec 10, d. Bruzezzi 5, a. Gr. Capşa 5, d. bjabourov 2, d-nu Ch. lulius 5, a. Petrache Ioan 10, d. Darmct 10, d. Miiller 5, d. A. Crisoscoleo 20, Anonim 29, d-na Euph. D. Camburopulo 20, General Em. Plorescu 100, d. A. Kreinik 10, d. 1. Ţetzu 10, d. N. Popp 10, d. G. Poloni 10, d. Resch 20, d. A. Deutchlander 10, d. şi d-na Georgiadi 30, d-na Maria de Laptew 50, Anonim 10.
Total 786 Listele precedente 10,922 Total 11,708
O lista a d-nei Pepita Racovitza din Craiova
D-na Elena Glogoveanu 60, d-na Sma-randa Gr. Bengescu 100, d-na Olga Const. Bengescu 100, d-na Maria Hagiadi 40, d-na Elena Sava Şomanescu 100, d-na Maria lsvoranu 20, d-na Ecaterina Ant. Brăiloiu 10, d-na Elena lloskowskv 5, d-na Maria TiLulescu 5, d-na Alexandrina Boldescu 40, d-na Pepita Racoviţâ 40, d. Alfred de Marenzelder 5, d. Grigore St. Stoenescu 20, d. Costache Dumba 40, d. Nicolae Glogoveanu 20, d-na Polixeni Georgiadi 100,
3.	Ghiţâ Urdâreanu 10, d. Vero Itoskowsky 5, d. Toma M. Ocneanu 5, Anonim 20.
Total 745 Listele precedente 11,708
Total 12,453
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Paris, 16 Aprilie. — Nici un ziar nu vorbeşte de isbânda generalului Bou langerca având altă semnificare decât o protestare tn contra politicei interne.
Paris, 16 Aprilie. — Seara de eri la Lille şi la Paris a fost destul de sgomotoasă, dar nu s’a produs nici o desordine serioasa.
CORESPONDENTA DE ESI
Berlin, 15 Aprilie.—împăratul a petrecut răh noaptea ; eri nu era faţa la serviciul divin. După arniazâ a primit pe prinţul moştenitor din Grecia, pe marele duce de Baden şi pe prinţul Wil-helm.
Londra, 15 Aprilie. — Deputatul irlandez O’Brien a fost arestat din pricina cuvântâreî sale ţinute la Loghrea.
Bru.vela. 15 Aprilie.—Deschiderea exposiţiunel este amânată la 19 Maih.
Conslnnlinopol, 15 Aprilie.—Depeşa Reuter. O banda de emigranţi bulgari, cu paşapoarte ruseşti, a fost arestata mergând din Salonichi la De-deagatch, unde a vrut să provoace populaţia la rescoala.
Constantinopol, 15 Aprilie.— Consiliul de Miniştri discută mereh convenţia privitoare la Suez. Se crede că nu va fi primita.
Madrid, 15 Aprilie.—Archiducele Caro! Ludvicaso3it aici; s’a scoborlt In palatul regal ; va rămâne şase zile In oraşul nostru.
Berlin, 16 Aprilie. — Dupe un svon respândit, d nil Virchov şi de Forcken-beck vor primi decoraţiunl înalte.
Vienu, 16 Aprilie.—Dupe «Sonn-und Montags-zeitung, Imperatul Francisc Iosef se va duce să salute pe Regina Engliterel cu prilejul trecerel sale prin teritoriul austriac.
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 5 APKlLîE

CASA DE SCHIMB
I. 1*1. F E R M 0
Strada Lipscani, \o. 27
Cuapera si vinde efecte publice si face or-ce scbimb de monezi
Cursul Bucureşti
4 Aprilie 1888
mmmmm mmm&m
GG
S 0/0 Renta amortisabila
5	0/0 Renta perpetua
6	0/0 Oblig, de Stat
6	0/0 Oblig de st drum de fer
7	0/0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scrie. func. rurale
7	0/0 Scrie. func. urbane
5	q/0 Scris func urbane
6	ojo Scris. func. urbane Urbane 50/0 iaşi
8	0/o împrumutul comunal Oblig Casei pens (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei n«tion. Acţiuni •Dacia-Kom&nia»
•	Naţionala
•	Constructiuni Argint contra aur
Bilete do banca contra aur Florini austrieci
Cump. Vend.
92	92	1/2
89	9J1/4	
89 tji	90	
105	m	1/*
90 1 4	9C	
10?	103	l 2
96 1/4	97	
85	86	
75	76	
74	'4	.12
m	215	
35	37	
960	970	
230	*34	
Î00	210	
80	90	
1 60	15	90
15 6 >	15	90
2 01	2	01
PRIN VENZAREÂ LOR DE PESTE 6.000,000 DE BUCĂŢI
de la existenţa fabricei, sunt recunoscute ca cele mal bune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superi >rilatea acestor maşini este chiar esistenţa de mal bine de 30 ani a f&bi icei
THE SINGER M8NUFA TURING Co. IN NEW YORK
şi continui întrebuinţarea numelui
yyS’TlVI
, din partea altor fabricanţi şi vânzători pentru recomandarea maşinilor lor imitate
MASINE ORIGINALE DE CUSUT „SINGER“
se vând, dupe plata unei modeste, arvune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata tn rate septa nânale sail lunare în România afara de magasinul meO din Bucureşti încâ în : luai, Str. I.apnsneann, Galaţi, Str Domneasca, Craiovo, Str.
Lipscani, Ploesti, Str. Lipscani 41 Unde se afla atelierul d • reparaţiuni şi deposite de multe părţi de maşina, unsoare, aţi şi ibrişim
Bucureşti— G. NEIDLINGER — Bucureşti
Bulevardul Klisaliet», Băile Eforiei
F0RN1S0R AL MAI MULTOR CASE DIN STRA1NATATE
CASA DE SCHIMB
MOSCU N A C H M I AS
A'o. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in fada noei cladir Bancei Naţionale (Dacia-Bamănia)
B uour eşti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 4 Aprilie 1888

Renta amortisabila ,, romina perpelna Obligaţiuni de stat ’Conv.rur.)
,	Municipale
Casei pens. (300 L.] Scrisori funciare rurale
orbane
5
5
6 C 5 10 7
5 7
6 5
5 „	,
3 % UW. Serbesti cn prime Im. cu prime Bur. [4» lei] Losnri crucea roşie luliane Otomane cu nrirae Losurl Rasillca bombau Aci. bada-Romănia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Conslruclium Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germana Bancnote Irancese „	ilaliane
„	Ruble h Ari te
NB. Cursul este socotit in aur
iad
Câmp
9s^
89	S
73 X 410 105
90 103
90
85 \
75 X
64
36
*7
40
17
15 75 400
124
100
99
4C0
Vinde
"9*
90
90 V
74 3/4 415
V» X to x
1« X
97
86 X g X
67
38
30
44
40
16
404
14G
101
100
414
Erezii L. LEMAITRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
Bucureşti.—Calea Văcăreşti No. 192—Bucureşti
Se însărcinează, cu construeţiunî de turbine şi mori cu preţuri mal redusedecAt aceie dtuVienaşi Pe=ta.
Preotul
Unei mori	cu	1	piatră	de	36	lei	1900
»	»	»	i	»	»	46	»	2t00
»	»	»	2	pietre	»	36	»	3600
»	»	»	2	piei re	»	42	»	3800
Esecutează repede or-ce lucru de urnâtorie saQ mecanică ; precum : olane simple şi ornate.
Mare asortiment de moblile pentru gradină, armamente pentru grajduri şi teaseuri de vin, etc.
Mare deposit de grinzi dc fer, raiuri pentru vagoane, Dencauvile, | teve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara, La Ferte-sous-jouars
SALTEK
MEDIC şi CHIRURG
De la Facultatea de medicina Vlena
din
Specialist tn boalele Syphilitice
pe care le trateaza tnlr’uu mod special şi fără a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiunidela7i/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada For ta ni iVo. 4, lângă Spiţeria de la Biserica u Sfinţi.	664

Cal. \ ictorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
AUVILLEDEVIENNE
vis-ă-vis de Llb
Soeee ă
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftlnatate al soliditate urma toarele noutăţi:	^_	*
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoăpe de pAnza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapoiam frantzuzeso de toate calităţile si lăţimile.
Batiste de olanda si de Iino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de mătase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după aiwtenml profesorului Dr. 6. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousourl complecte pentru fldantatl. Layette» «I Trousourl pentru eopU. Trousourl pentru pensionate, oteluri ai restauranturi.
Avem onoa^ a informa pe olientela noastra ca a apărut CATALOSF NOŞTRI) ILUSTRAT SI VA FI TKIBIIS ORI-UUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALA.TUL «DACIA-ROMAN1A» vis-â-vis de librăria Socec
536
•X
X
XMX.
SĂPUN VENUS
st
SĂPUN DE FLOAREA SOARELUI
xm
x
DE DOCTORUL BOBE
din Floarea Soar< a sunt actualmente Săpunurile de toaleta la moda ale Damelor din cercurile cele mai înalte si întrec prin fineţa lor cele maî bune săpunuri de toaletă esistente
I. G. POPP
Furnisor ul turlei 1. si It Vier a I, Itog-
nerstrasse No. 2
£ SIS ©SE» JLSJţJME
ADMIRABILA NOUTATE!
MOLDACOT ROTATIV
PATENT LONDON
xm
•X
se găseşte de venzare la F. IV. Zumer, loan Tzetzu, Drogue-ria Brus, Gustav Rilz, A. Yarlanescu si la Magasinul de Par-fumerie „Stella
mni imr^
PORTATIVA DE BUZUNAR
Cu duble împunsături ne-dexrukutoare
:xmmx.
x
XL
X
NIARE ATELIER SPECIAL
9&
i
f
••	573
•••---
DE
MOBLE SCULPTATE
—csaK££SEEî=^-
S’a deschis in Valea Victoriei, No. 120, vis a-vis de Palatul Ştirbei, un magasin al acestui atelier, unde se poate găsi şi comanda tot-d’auna di erite mobile sculp-tate, cu preţuri moder»te, precum săli de mâncare, de a, iatacuri, antreuri etc.
lectura.
V.
Cu stimă, MAYER
■mmm-
mm i
§x

x«
X
XB
mx
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
CRAVATE IN ROMANIA
FONDATA IN ANUL 1870
No. 20. - Strada Şelari. - No. 20	^
MUIE ASORTIMEMdeCRAVATE GATA I
DE DIFERITE STOFE NEGRE SI FECIE
Asemenea se primesc comande cu bucata şi cu duzina dispuind tot-d’auna de fasoanele cele mai nuot.
Freci uri foarte moderate.
690	FHAlfcLLY IOSEPH.
■x#x«
X
xm
«Fermecătoarea» este o perfecta maşină de cusut cu împunsătură din suveica. Eh coase fără nici o deosebire or ce materie, de la şifortul cel mai subţire pânfi la cel mai gros postav chiar şi piele. Aceasta maşina este solida şi durabilă ca şi ma-şmHe cele mari costisitoare. Ea este aşa de simpla că nici odată nu poate să se strice. Fie care, chiar şi un copil poale învdţa tn câte-va minute se coasă.
PRECIUL 25 LEI
Singurul represt ntantpentru toatâ România, Serbia, Bulgaria şi Grecia
MAX LICHTENDORF
BUCUREŞTI
Boulevardul Klisabethu,
Gr and Hotel du lioulevard
unde se afla depoul general
Rog nu confundaţi
GRUND HOTEL DU BOULEVARD
înde trebue se se adreseze or-ce comande
Onoratul public este rugat a veni la Depoul general ca să se convingă de buna funcţionare a acestor maşini.
Se trimite această maşină cu instrucţiune contra unul mandat postai de Iei 27, franco In toatâ ţara.
xmx:
=zx §
Mj £*?	*
DEPOSIT DE LEMNĂRIE
£ PENTRU CONSTRICŢII SI DE F0C|
Calea Grivitzei, No. 153	X
Lângă Gara de Nord, Staţiunea Tranvaiului
COMPTUARU
fes traci ta Sf. Ioan-nou, No. 1
BUCUHE8T1
“X#XZ
695
X X#
\xmxi
FRIDERICH PILDNER
Bucureşti — 60, Strada Carol, 60 — Bucureşti
Fcotru a mulţumi pe onor. clientela am adus
TRIFOI - LUTZERNA SUPERFINA
verificat Si plumbuit de biuroul Statalul, resarirea e garantată cu 95 o|o. Iarba de gradina, din cea mal_buna calitate. Precum şi toate cele-l alte seminţe adicâ; de Legume, Flori şi de Pădure numai din cele de primul rang. Cataloage se trimit «lupe cerere frauco.
Asemenea se gaseste si toate felurile de semince pentru or-ce fel de paseri, numai recolta din urma.	619
X#
X
'XiX:
42, Calea Victoriei, 42
Recomandăm onor. public bogatul nostfu asortiment de Haine gata croile si lucrate de noi alei dupe ultimele jurnale.
Tot de odata Incunoştiinţăm onor. noastră clientelă că ne-a sosit asortimentul oomplect de stofe veritabile franceze si engleze pentru comande.
Pr^ciuri foarte convenabile.
Cu stimâ,
Gr*oit.oria Rosenzweig
Calea Victoriei, 42.
DE L'ABDAYE DE FECAMF (FRANCE)
ESCKUNTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ 81 APKRITTVĂ CRĂ MAT BUNĂ DIN TOT» LICORILE
A «e cere todâuna ia josulfi I fiecărei sticle, eticheta pilirăţi purtăndu semnătura Idirectorelui generale.
	TrthnTAiu.z unuiti.n KâhL-îzirrroni 1
	JUnitct «post*:, ui Kruice d 11 &na(« 1
Adverata lioore Benedictin* se alfi la t6te pers finele următfire cari ( ai angajată pa aertafi • nu vinde nici fii coutrafaoers.
A. Iiaikowsky—fî. si D. Tanaseseu fraţi Constantineseu— D. Murinescu Bragadii —ioa-nid et Comp. — Carol Cersabek.
I
Xş
PERTRb A SE ÎMBOGĂŢI REPEDE
A FACE AVEREW SCURT TIMP
CE TREBUE FĂCUT
Nu trebue sg se ^că operaţiuni de Bursă. Nu trebue să se cumpere bilete de loterie. Nu trebue să se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumeachiar şi doamnele pot profita Dovedit şi aprobat. Pentru a se prim. importantele instrucţiî, sfisescrie *• omâneşle imediat Paris 8, Rue de Bag-peu Arpech
H.
Fv
1
£
t
I
II
I
i
I
i
x
X
n
COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI
TANASE D- CRETULESCU
STR. CAROL No. 17, ALATURI CU BISERICA CURTEA VECHE SI VIS-A-AIS OE ANTEUL PI ECEI
Am pus in consumaţie o mare cantitate de Homari Jamaica superioare cn lei 2.40 1 trii şi dţfrrite alte romuri de la renumitela Case Henohe si Steain din Bermen Pentru d-nit comercianţi ce vor voi a lua in cantiiăţt mari, se va reduce preţul O mare cantitate de dulceţuri din toate fructele cu vanileşi fără vanile şi cu pre-ciuri foarte ehine. Bomboane, Şampanie din Tabricatiuni-a de beheruri de aci. Ananas, Benedectin, Guiraso, Sartrrz. Pipermant, Vauile Hose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in fie care zi, o adevărată mastica de Hio. Mare deposit ae rachiuri bune si îndulcite pentru menagiu! casei
' Mare deposit de spirt rafinat şi de maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S rviciila cele mai alegante si e^lcutate de mine personal.
n
mm
Deposit de distinsă tuieă. Ser ici le mele fiind unoscute. Toate aceste mărfuri se vfind cr preeiuri moderate.
Cu inala stima T. I». CRETLLEsCU
mm mm
n nm
TipografiaZiEU'ului,, Eopoa"
Tipării cu cerneala Ch. LoriLieux C-ie Paris
Girant responsabil, G. Ceorgescu,
www.dacoromanica.ro