ANUL m No. 709
A DOUA EDITIUNE
DUMINECA 3 (15) APRILIE 1883.
15 13 ANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE
IX BUCURE8C1 La casa Adminlstrstinnel IX TARA: Prin mandate poştale.
Pentru i an *0 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei.
IX STRKIXATATE: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni *5 lei.
LA PARISi Se gaseste jurnalul cu ISCent. numeral, la Kioscul din Bulevardul 8t. Ger-maln Xo. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
15 BANI NUIVff ERUL
ANUNCIURILE
cin roman;* se primesc direct la adminis
TRATIA ZIARULUI
La Paria i la Agente Havan, place de la
bourse, S.
Agcnre Libre, rus Notre Dame des Victoiree 10, (Place de la Bourse) pentru Paria, Franela, Grrmanla, Anstro-l ngarla, Italia Si Marea Britanic.
Anuuciuri pe pag. IV, linia 80 bani, annnoini si reclame pe pagina treia l lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
REDACŢIA
No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 8.
UN NEBUN SINGEROS
INSINUĂRI COLECTIVISTE
ORI CINE NUMAI COLECTIVIŞTII 1
TRIBUNA DOAMNELOR
Nu vedem în manifestă rile,cam turbulente, semnalate zilele din urmă, în câte-va sate din judeţele vecine capitalii,de cât espiesiunea nevoilor şi necesitatea unor reforme sănătoase în câmpul intereselor agricole.
Trebue să convenim cu toţii că des-voltarea economică a fost nulă, ba chiara retrogradat.în cursul ultimei decenii, în câte-va ramure ale activităţii naţionale: între acestea incontestabil se prenumără munca câmpului şi, prin urmare, situaţiunea muncitorilor agricoli.
Fără a ne preocupa de căuşele mici, de incidentele care au făcut pe ţărani să ’şi arăte nemulţâmirile lor sub o formă din toate punctele de privire eondemnabilâ, săesatninăm care au fost căuşele mari ale acestor neorînduiell şi unde am putea găsi mijloacele de îndreptare.
Cu rari escepţiunf, pe care le întâlnim mai cu seamă în regiunile muntoase şi cele de podgorie, ţăranul nostru a rămas staţionar sub punctul de privire al culturii. In contact cuoadministraţiune, decele mai multe oriincapabilă şi vinovată, săteanul n’a putut întâlni In supre-fect, primar, perceptor or notar e-semplul binelui şi al ordinei. Numai firea naturală şi tradiţionala calitate a muncitorului român de a se mulţimi cu puţin, au călăuzit pe sătean In actele lui. Supus aproape fără reservâ stăpânirii, îndurător către toţi, ascultător la pildele bune, ţăranul oferă materia primă cea mai puţin rebelă la transformările cerute de vremuri şi de situaţiunea economică a ţărei.
Ceia ce a lipsit săteanului a fost direcţiunea sănătoasă ; ceia ce a nemulţumit pe ţăran, a fost lipsa de
firotecţiune din partea tocmai ace-ora care mai mult au jurat In numele Iul.
Se cere să reparăm relele trecutului. Aceste rele, pe cât sunt de a-dâncî, pe atât se pot vindeca de repede.
Care sunt trebuinţele elementare pe care ţăranul vezendu-le îndeplinite s’ar arăta pe deplin mulţămit, de o cam dată ?
Casă bună, muncă liberă şi producătoare, drum practicabil, vite sănătoase.
Le au ţăranii pe acestea ? Răspunsul e negativ din partea noastră şi nu credem a fi afirmativ din partea nimenul.
Măsurele legislative până acum luate n'au contribuit a produce roade bune pentru muncitor. Creditele agricole nu le au dat nici case, nici vite de muncă: dările comunale nu le au dăruit local de şcoală şi un regulat serviciu bisericesc; dările judeţene nu le au procurat nici drumuri nici poduri; dările către Stat nu le pot asigura, în fine, o îngrijire medicală la domicil.iu.
In fine, legea tocmelilor agricole a fost şi este c«usa atâtor nemulţumiri între săteni şi arendaşi.
Contrariu de ce ar trebui se fie: adică, în loc de o armonie strînsă Intre muncitor şi exploatatorul de moşii, armonie întemeiată pe comunitatea de interese , constatăm dese conflicte, de multe ori însoţite de urmări regretabile, între ţărani şi arendaşi.
Legea, şi după dânsa cei chemaţi, a o aplica, nu sunt o garanţie de bună vieţuire între unii şi cei-l’alţ1.
Şi, cu această ocasiune, trebue să accentuăm că conflictele dese Intre sătean şi arendaş, sunt rare
———IIIMWMW—MP—SB
sau nule între sătean, proprietarul mic,şi proprietarul mare de pământ.
Care să fie causa ?
După noi, ea reşeade, în mare parte, în situaţia cu lotul partiou Iară a unor arendaşi, care se pre-siritâ în ochi ţăranilor, după actele lor, după apucăturile lor, numai ca nişte simpli închirietori de pământ, hotărîţi a s mate dintr’Insul cât mai mult şi cât mai repede. Iar odată scopul ajuns,—şi pentru el toate mijloacele li se par bune—arendaşi o pornesc în alta parte, unde reîncep, pe o cale mai întinsa, esploa-tar»a lor obicinuită.
Nu învinovăţim prin aceasta pe arendaşi : ei sunt simpli negustori, şi, în astă calitate, caută ca banul lor Se producă.
Constatam numai că direcţia economică a Statului este pentru o mare parte vinovată de această stsre de lucruri.
Din causa concurenţei neleale ce Banca Naţională cu hârtiele ei a făcut capitalelor particulare, multe din acestea au căutat să găsească la câmp o retribuţiune mai potrivită. Absorbit numai de dorinţa de a încasa cât mai mult, Statul ’şi-a închiriat pământurile primului venit, care’l oferea preţurile cele mai urcate. De aci a născut o concurenţă destrăbălată, care în cele din urmă a trebuit să se spargă tot pe capul muncitorului de pământ. Arendaşul, împovărat de o arendă covîrşitoare, a căutat să muncească pământul eftin şi să speculeze asupra braţelor ţăranilor, prin nişte tocmeli agricole foarte împovărătoare.
Aceasta este situaţiunea desbră-cată de or-ee consideruţiune şi de or-ce prejudiţiu
E vorba s’o îndreptăm.
Părerea mpa personală este că comunitatea de interese dintre proprietari , arendaşi , cultivatori şi muncitori cu mâinile trebue concre-tisată şi conservată printr’o anume asociatiune ad hoc, printr’o inslitu-ţiuue pornită din iniţiativa privată.
Cred că insiituţiunea cea mai proprie care ar ocroti toate interesele agricole ar fi aceia a unor sindicate agricole districtuale.
Sindicatele agricole ar fi oare-şî cum representaţiunea generală firească a unor nsociaţiuni între toţi proprietarii şi agricultorii de pământ din fie care district.
Două comitete ar funcţiona : unul general, ou atribuţiunî deliberative, care s’.ir întruni la periode determinate aleanului ; altul mai restrîns, care ar funcţiona în mod permanent, şi care avea între altele şi rolul de a tranşa pe calea arbitragiu-lui benevol toate neînţelegerile dintre proprietarii mari sau mici, dintre cultivatori sad arendaşL
Sindicatele agricole ar fi bine înţeles, recunoscute de lege, iar deliberările lor ar avea putere obligatorie pentru asociaţi. ^
Am avea cu modul acesta două Comiţii agricole, unul administrativ şi cu caracter curat oficial : acela al consilielor judeţene de azi,şi alături cu acesta am avea comiţiul iniţiativei private numit de noi Sindicatul agricol.
Cele ce enunciăm aci în linia-mente mari, comportă, necontestat mari desvoltări. In de ajuns este să notăm că numai cu mijlocul acesta ţăranul şi arendaşul, proprietarul mare şi mic ar avea la cine se se adreseze care se le garanteze interesele, care să judece pe calea amicală contestaţiile dintre dânşii. Altfel, când interesele lor agricole vor fi lăsate tot pe mâna unor salariaţi ca primarii,notarii, or membrii consilielor permanente, nemulţumirile nu vor Înceta.
Eu am pus înainte idea asociafiu-nilor şi a sindicatelor agricole : cei mai competenţ1 ca mine s’o combată sau s’o desvolte.
Cayrol.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
St.-Petersburg, 13 Aprilie. «Gazeta de Moscova» zice câ d. de Bis-marck, exagerând iasemuâLalea incidentului Battenberg, a comis o greşeală. Toată atenţiunea Rusiei este fixată azi a-
rvmBHMMORMTCHHSM!
supra Occidentului, iar nu asupra Orientului.
A lena, 13 Aprilie.
Guvernul a presintat Camertior diu Viena şi din Pesta un proiect care autorizează chemarea rezerviştilor de diferite categorii sub drapel chiar fn timp de pace.
CORESPONDENTA DE EST Vienft, 13 Aprilie.
Ministrul de «L'indwehl» a depus în cameră un proect de lege militară anunţată de mult. Prin ea guvernul este Împuternicit de a convoca cea din urmă clasă de reservă precum şi cele dintâiu 3 clase din 2-a reservâ fără ca mobilisaţia generală se fie orânduită. Legea nu coprinde nici o disposiţiune limitativă cu privire la scopul chemârei reservelor; ea prescrie numai că măsura aceasta v& ii aplicată dacă tmprejurârile extraordinare o vor cere.
UN NEBUN SINGEROS
Erî la Cameră un domn Morţun, ales de administraţie deputat la colegiul 2-lea de Roman, a făcut un scandal ne mai pomenit şi a revoltat pe toată lumea prin cuvintele sale.
Multe scandaluri şi mui e lucruri monstruoase am văzut î.i Camera colectivistă, dar secătura .epileptică care se cheamă d. Morţun le-a pus vîrf la toate.
Iacă faptele:
Intrebit asupra răscoalei ţăranilor, d Teodor Rogi Ui prim-ministru a vorbit şi a arălfll că a lucrai, cum trebuia să vorbe'scă şi să lucreze un bărbat de stat inspirat de sentimentele cele mai umanitare,dar care are în acelaş timp gravuy'ăspundere a intereselor unei ţâri, răspunderea de a fi la guvern.
D sa a arătat, că voind să evite or ce vărsare de sînge. a căutat să des-făşure cât mai multe forţe militare, aşa că acolo unde ar fi fost destul 40 de soldaţi pentru ca se restabilească ordinea uzend de arme, a trimes o sută de soldaţi pentru ca numărul mare să facă de prisos întrebuinţarea armelor, şi a terminat făcând apel la toata lumea, şi mai cu seamă la aceia care se interesează în special de ţărani, se caute sâ-î liniştească şi să nu-I aţîţe pentru a nu-i eespune la nenorociri.
Ori cine iub şte pe sătean, ori cât de socialist ar fi el, n’ar fi putut de cât să aplaude declaraţia d lui Ro-setti, căci vădit, este că ai îndemna pe săteni la răscoala şi la violenţe, este a face din ei nişte nenorocite şi nefolositoare victime.
E' bine, d. Morţun n’a fost mulţumit. Onorabilul a făcut spume la gură şi a început să răcnească, să spue lucruri care ar putea escita şi mai mult pe săteni, să insulte armata şi să zică aceste grave, triviale şi nepatriotice cuvinte :
Aauceţl calicii (arma'a) din Moldova ca să împuşte calicii din Muntenia.
Şi ca să arete şi mai bune că după d-sa ecsistă vrăjmăşie între Moldoveni şi Munteni a vorbit în dată de
ţările surori.
Aşi a răspuns nemernicul care se laudă că iubeşte pe ţărani. S’a ridicat contra aducereî de trupe, din Moldova—şi s’au adus fiind-că tre buiau multe, tocmai pentru ca să nu se împuşte nimeni —insultând patriotismul şi fraternitatea românilor de dincoace şi de dincolo de Milcov, tocmai fiind că vedea că setea sa de sânge nu o să fie stinsă cu sângele acelora pe care zice că îi iubeşte.
In loc să caute să liniştească pe săteni el i’ar îmbrânci bucuros în-naintea tunurilor şi baionetelor.
Acest om n’are nimic sfânt, nici o gândire românească, nici un sim-ţimânt omenesc, nimic de cât pofta de sânge a unui nebun sângeros.
Acelaş nebun, a zis mai deunăzi în Cameră d-lui S hilf ru deputat ţăran, că 8tunei când se va face adevărata revoluţiune, el va scurta pe d. Snhi-leru de o palmă. Nu luăm apărarea d lui Sfhileru, căcî şi d sa a zis acelaş lucru altora, dar spunem lucru pentru a zugrăvi omul.
Şi acum ştiţi cine este socialistul ale cărui convingeri sunt aşa de grozave în cât ar vrea să vază Moldovenii luptându-se cu Muntenii,
www.dacoromanica.ro
care ar vrea să vază ţăranii împuşcaţi de soldaţ', orăşeni', şi până şi pe sătenii mai bjgaţ , măcelăriţi în-tr'o revoluţie ?
Este un om care n’a putut învăţa carte, n’a ajuns nici la bacalaureat; care a voit să se facă actor şi fiindcă n’a fost primit la conservatorul din Paris s’a hotărât să se facă socialist, nu de carnaval cum zicea dânsul că e ţăran d. Sfhileru, ci de dramă şi de dramă sîngeroasâ încă.
Iacă secătura pe care prefectul de Roman a trimis’o in Cameră, spre ruşinea ţârei şi spre desgustul celor ce prin faptul că e deputat sunt datori să se ocupe de dânsul, tn loc să fie pus într’un spital de nebuni.
Dar Camera colectivistă întreagă este un spital şi actoraşul Morţun cel mai frumos ornament al său.
OKI Cil MI li COLECTIVIŞTII Nil
Guvernul actual n’a avut încă vreme să faca nici bine nici răii, şi deja ziarele colectiviste 11 atacă cu o furie ne-r bună.
Aceasta ne dovedeşte ca motivele a-celor atacuri se afiâ in exasperarea colectiviştilor că ad pierdut puterea, iar nu în înseşi greşelile pe care guvernul junimist n'a avut încă ocazie să le facă.
Dar motive să fie chiar d’a se ataca guvernul, am pricepe aceste atacuri când ar porni din r&nduriia opoziţiei unite.
Or ce protestare însă pornită din rândurile colectiviştilor, nu însemnează alt ceva de cât neruşinarea sfruntata a acelor oameni.
Şi aceasta pentru două motive.
Mal lntâid, pentru motivul că or ce greşalâ ar face un guvern oare-care, nu ecu putinţă ca acele greşeli să fie măcar a o suta parte din hoţiile, mişe liile şi crimele săvlrşile de colectivişti.
Şi al doilea, fiind ca colectiviştii sunt foarte rău veniţi când atacă în special guvernul actual, şi In deosebi pe d. Carp.
Toată lumea ştie câte siiinţe şi-a dat d. Brâtianu ca să atragă la dînsul pe d. Carp, căruia pe atunci II găsea toate calităţile, şi despre care zicea că e un &-devărat bărbat de stat.
Când a văzut că nu poate să’şi ajungă scopul, el însuşi s’a dus la d. Carp şi aceasta a spus'o chiar în Cameră.
Reproducem aci, după «Monitor», înseşi cuvintele rostite de d. Brâtianu în şedinţa Camerei de la 8 Decembre 1884.
Inii aduc aminte domnilor, ca onorabilii d. KogâJniceann zicea alaltaicri un lucru care s'a repeţi! de multe jurnale, ca d. Carp si d. llaiorescu au zis ca nu d-lor au venit la mine, ci cu m'am dus la d-lor.
Aceasta e un mare adever ca eu m'am dus la d-lor.
Eu caut când sunt la putere, unde sunt oamenii oneşti, cu seu timeute naţionale, liberale, de si nu împărtăşesc toate ideile mele sau eu pe ale lor.
La asemenea oameni me duc eu, si i'ae tot ce rni este in pulinta ca se-i aduc in jurul nostru. (A-plause).
Sperăm dar că colectiviştii se vor a răta d’aci înainte ceva mal modeşti.
Şi aceasta o spunem chiar In folosul lor ; căci cu cât vor ridica mai sus glasul, cu atât Ii vom pecetlui mal tare, cu propriele lor greşâlf.
Suntem hatârîţl a sfîrşi cu colectivitatea sub ori-ce formă s ar presenta şi a nu suferi pe colectivişti nici la putere, nici în oposiţie.
Oamenii aceştia sunt morţi politiceşte, şi ei trebue să ’şl dea bine seama de aceasta.
Cel cari vor scăpa de pedeapsă, se fie fericiţi că pot dobândi uitarea. Dar să nu'şi lnchipuiascâ câ pot să mal joace vre-un rol politic.
Avem în oposiţia-unită toate elementele pentru ori-ce grupare politică, şi d’acilea vor răsări partidele viitoare.
Iar colectiviştii ar face bine să nu se
mal manifeste nici la tribună, nici prin ziaristică, nici prin alegeri, căci pot fi siguri ca precum ’i-am dărâmat de la putere, îi vom dărâma şi mult mal u-şor încă ca formaţiune politică, sub orl-ce formă s’ar presmta.
Voinţa Naţională In informaţiunile sale pretinde, că dovada că rescoala ţăranilor s’a făcut sub instigaţiunea o-poziţiel, este, că toate satele ce s’ad resculat sunt împrejurul comunei Maia /.. proprietatea d-lul A. Catargiu.
Or, aceasta este absolut inexact; căci, toate comunele din jurul com. Maia aii fost şi sunt în §ea mal mare linişte; iar rezvrătirea, pe care o deplângem, s’a ivit la o depărtare de 30 • kilometri de la Maia I Vedem dar cu mirare, cum tocmai «V. N.» să nu ştie că comuna Ştefftneştil, unde la cele din urmă alegeri reporterul el d. Berlescu a fost numit delegat fără să’l cunoască un om în sat, cum şi cele l’alte comune unde liniştea a fost turburată, ca comunele Brăneştil, Afumaţii, Drăgoeştit, Creaţa etc. sunt toate la o distanţă de 30—40 kilom. în depărtare de comuna Maia.
De unde reiese invederat, că organul colectivist a uneltit o insinuaţie mişe-şelească împotriva onor. d. Alecu Catargiu, când pretinde, ca Îndemnurile ad venit de la Maia.
Dar, In insinuaţia «V. N.» pe e de mişeleascâ p’atât e de stupidă, Intru cât toată lumea ştie, că înrlurirea de care se bucură d. Alecu Catargiu In comuna Maia, este întemeiata pe faptul, ca locuitorii au simţit binefacerile dragostei părinteşti ce d-sa a purtat tot d’auna soartel ţăranului. Simţi-minte pe care le a tradus lu fapte d. Alecu Catargiu, fiind ca proprietar în cele mai strânse şi echitabile legături cu sătenii, cari şi-ad manifestat iubirea şi stima lor, alegându’l, cu toat& presiunea tiranică a guvernului Bră-tianu pe tot timpul nefastei sale stapt-nirl, de 40 ori şi mal tot-d’auna In u-nanimitate primar, consilier or delegat al comunei. Şi aceasta în ciuda cetelor de bătăuşi aduse anume la Maia, cari la 1882 ad vărsat sânge rănind de moarte mai mulţi săteni ce ad trebuit să fio transportaţi la spitalul Mavrogheni din capitală; iar spre a teroriza pe primarul comunei bănuit a nu fi unealta administraţiei, o banda de tâlhari fu comandată a’i jefui şi devasta casa, fapt care nici până In ziua deaz) n’a fost urmărit, de şi satul Întreg cunoaşte pe făptuitori I
Ca prefect d. Al. Catargiu a fost recunoscut până şi chiar de cel mal Înverşunaţi ai săi adversari politiei, ca unul din cârmuitoril cel mal devotaţi şi sîrguitori intereselor ţăranului, a cărui propăşire şi bun traid era unicul objectiv la realizarea căruia depunea tot zelul şi activitatea sa administrativă, biciuind fără cruţare abuzul or unde se ivea, fie la proprietar fie la a-rendaşl, fie la agenţii publici. Comunicând consiliului general judeţian, in care p’atunci nu se introducead unelte oarbe ori geşeftari, ci erad aleşi bărbaţi ca un C. Bozianu, Iancu Mânu, prinţu D. Ghica, prinţu Ştirbeid, d. Aurelian, hotârlrea retragerel sale, Costache Bozianu sculându-se ’şl exprimă adânca sa părere de râd, declarând solemn, câ o administraţie câ a d-lul Catargiu Indreptăţia pe ori cine să speră a vedea In curând realizân-du-se In ţaranoastrâ dorul regelui Hen-ric IV pentru ţăranul francez, de a vedea la căminul fie căruia sătean fier-blnd oala cu găină.
Ca deputat, d. Ai. Catargiu a fost a-cela care prima oara a adus In Adunarea legiuitoare următoarele propuneri :
1. Aplicarea In întregul el a legel rurale din 1864 şi inproprietărirea insu-iăţeilor In mod definitiv pe moşiele Statului, idee împărtăşită şi tradusâ In proiect de lege cu toate luer&rile de
■
*
calcul, de prea regretatul P. Mavro- | gheni, ministru al Pinancelor In guvernul conservator.
2-a. D-luI Catargiu ’i aparţine ideia proectulul de lege original care zace şi azi !n cartoanele Camerei pentru vinderea moşielor Statului în loturi mici la sfttenl şi anume în două chipuri: i-iu la acel lipsiţi de mijloace să li se vtnzft întocmai după legea rurală din 1864, prevenind ast fel putinţa ivirel unul proletariat. Al 2-a pentru acel cu dare de mână să li se vlnză părţi de moşie de la 10—50 pogoane de pământ maximum, plătibil în rate.
Iar nu cum s’a făcut sub colectivişti, ai căror favoriţi când le trăsnea în cap a deveni proprietari mari, scoteai! în vînzare moşiile Statului ce le convenea şi le luad în trup întreg de conivenţă cu guvernul, cu toată mulţimea doritorilor săteni din părţile locului, de a cumpăra în loturi mici.
Aceasta este atât de adevărat, în cât vedem că tocmai în comunele Stefâ-neştl, Crea ţa, Hagieştil de lângă Bră-neştl, acum câte-va săptămâni încă, guvernul Brătianu vindea moşii în trup întreg, acolo unde populaţia geme de strîmtoare şi de lipsa de pământ pentru hrăni, şi unde s’aii produs răzvrătirile reprimabile, pe care le deplângem cu o adevărată părere de răii.
Iată şi anume moşiele din judeţul Ilfov Înstrăinate la 26 Februarie 1888:
1.	Codrul de pământ din moşia Ba-lamucii Balta Neagră in întindere de 1 i 9 hectare, scoasă în vînzare numai pentru că se învecineşte cu moşia Scuipiciu a colectivistului Matei Cor-bescu cumpărată de d-sa şi deja confirmată pe seamă’l.
2.	Gostinele din comuna Fundulea pl. Mostiştea în întindere de 805 hectare adjudecată, dar încă neconfirmată pentru că cumpărătorul nu era colectivist.
3.	Creaţa din comuna Dascălu-Creaţa în întindere de 535 hectare adjudecată şi confirmată asupra colectivistului Sa-che Tânăsescu.
4.	Codrul de pămhit Stefanesti, în întindere de 13 3 hectare, din comuna STEFĂNESTl, unde s'a întâmplat marea nenorocire cu uciderea primarului, adjudecată ţi confirmată asupra d-luî Palada.
Lăsten dar la judecata orl-cărul om cinstit şi de inimă, daca n'ar fi fost de ajuns a se vinde aceste moşii în loturi, spre a îndestula cu prisos trebuinţele desel populaţiunl rurale din amândouă plăşile Mostiştea şi Dâmboviţa. Dar, dorul colectiviştilor pentru bunul trăia al ţăranului, mal reese şi din graba de a ţine tiptil licitaţia la 26 Februarie şi a confirma vânzarea la 15 Martie I
Prin urmare nu mal Încape Îndoială, că reaua credinţă, făţărnicia, înşelătoria şi minciuna ce a predominat îndelunga stăpânire a colectivitâţel, a trebuit să 'şl afle un sflrşit, pe care caută acum mişeii a'l acoperi cu infamii.
Intru cât ne priveşte, cerem cu stăruinţă, a se face o dreaptă şi imparţială cercetare asupra celor din urmă turbu-rărl; fiind convinşi, că se va descoperi mâna lungă a colectivitâţel care le-a pregătit cu o infernală iscusinţă, !□
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(2)
PROPRIETATEA MARE
Şi
NOUILE TEORII SOCIALE
CONFKHINTA TINUTA DE D-NU
IOAN IST. IANGOVESGU
La Al/ieneu Joi la X Martie
(urmare)
Să comparăm situaţia pe care o are In Franţa proprietatea mică faţă cu cea mare şi mijlocie, cu acea pe care o aO In România una faţa cu alta aceleaşi grupe ale proprietăţei, atât din punctul de vedere al intinderel teritoriale cât şi din acela al numărului proprietarilor, încep cu numărul proprietarilor.
In Franţa:
8 milioane de proprietari rurali şi urbani din 38 milioane de locuitori 1) Proporţia Intre proprietari şi locuitori este : un proprietar la cinci locuitori.
In România:
aproape 800,000 proprietari rurali si urbani din 4 milioane de locuitori 2) şi anume:
412.000	săteni cl&caşl Împroprietăriţi la 1864.
104.000	proprietari mart şi mici, aflaţi In Muntenia la i8t>o. ţvezl Analele statistice de Marţian).
SOfiaa însurăţel împroprietăriţi de la i#8o încoace.
1) Toate datele ce vor urma sunt luate intru căt priveşte Franţa din Morcilcmcnt de la propriiti de Foville, din publicaţia ministerului ae Agriculturi pe unit 187*—8ţ, şi din operile statistice ale Iul Blok.
t Populaţiunea Româna nu este cinci milioane ci numai de 4 milioane şi câte-va sute de mii. Am zis patru milioane fiind-ca am scăzut popula-ţiaoea străină care nara drept la proprietatea >pr*U.
EPOCA
APRILIE
combinaţie cu drama sângeroasă ce u-neltise In Capitală.
Suntem încredinţaţi Insă, că insinuările mişeleştl pe cari le împrăştie organele colectiviste contra onor. d. Alecu Catargiu, ad fost respinse cu indignare de toţi oamenii cinstiţi din acesstâ ţară, care cunoaşte tn d. Catargiu pe b»rba-tul leal mal pre sus de verl-ce bănuială, ce 'şl a consacrat toatâ activitatea Intru propăşirea ţăranului, folosindu-se de legitima sa Inrturire asupra sătenilor, spre a le îndrepta paşii pe calea ordi-nel şi a respectului legilor ţărel.
CRONICA
TRIBUNA DOAMNELOR!
De vreme ce guvernul actual s’a pornit pe reforme şi a scos la lumină oarecare puncturl din programul săO, ed l’aşl ruga respectos se bine-voiască a Introduce Intr’ânsul şi: desfiinţarea tribunei doamnelor, din parlament.
Ne o fi educând nenumărate rele In ţară invasiunea Xenopolilor, grindina, lăcustele, holera şi colectivitatea, dar aceste rele sunt floare ia ureche pe lângă cele ce isvorăsc din tribuna doamnelor.
Toate articolele de lege Încurcate, toate bugetele neechilibrate, toate re-plicele prea pipărate care se termină prin dueluri,toate teribilile apostrofe ale lui Epurescu, nu se nasc de cât din pre-senţa a doi ochi negrii, albaştrii, verzui sad căprui In tribuna doamnelor.
Dacă nu mă credeţi pe mine, întrebaţi pe Evghenie Statescu, pe Disescu, Epurescu, Vulturescu şi chiar pe Ste-tan Bellu, cu toate că acest din urmă are dreptul la neaclivitate.
De, ştiţi d-v. cum e omul; când vede o fustă, începe de se răţoeşte, şi l'odore di femina II îmbată.
Eşti ministru spre pildă, şi ministru ca Statescu, care ţii mal mult la departamentul corsetului de cât la acel al justiţiei ; vil la Cameră hotărât să te îngrijeşti de interesele zise ale naţiu-nel şi vrei se discuţi inamovibilitatea magistraturel.
Te scoli tn picioare, iei cuvântul, şi când vrei se vorbeşti despre inamovibilitate, te întâlneşti In faţă cu o figură care de la cap până la brâd, are în e-videnţa toate elementele amovibilităţeî.
Poftim de mal vorbeşte, fără să'ţl bată pieptul şi ţie, şi fără să te Încurci, dacă'ţl dă mâna.
Eşti om tăcut, neobicinuit cu discursurile alt undeva de cât acasă, când porunceşti feciorului: «adu la masă!» Te duci la Cameră cu patriotica hotărâre de a’ţl lua diurna pentru binele ţărel şi cu mal patriotica hotărtre de a nu vorbi.
Stai la locul tăd, dormi dacă poţi, şi odată te deşteaptă un glas de femeie, o tuse subţirică, sad uu strănutat ascuţit.
întorci capul şi dai cu ochii de dama de spatie sad de tobă, gata pentru atac.
Ei,poţi se fii Politimos sad Stefăneanu, adică poţi se fii tuca naglava-,de geaba, Iţi vine poftă să te deosibeştl şi te a-pucl se sbieri: «Legea ţuicel! Legea
ţuicel!» chiar dacă e în discuţie un credit pentru clădiri milităreşti.
Apoi, unde mal puneţi temperamentele furioase şi amoroase ca ale tlnăru-lul Epurescu, care ar fi blajine dacă tribuna doamne'or ar fi deşartă ?
Multe Înghite omul când nu’l ascultă două urechi femeeşti, şi ţanţoş se mal arată el când 11 privesc nişte ochi împodobiţi cu sprâncene Încondeiate.
In acest din urmă cas, deputatul cu inima epureasca, se repede parcă ar vrea se mănânce pământul, dă cu barda In Dumnezed, e teribil In apostrofe 1
Pentru aceste motive rog respectos pe onorabilul guvern se bine-voiască a desfiinţa tribuna doamnelor de la Cameră.
La Senat, poate se o mal lase In vigoare, ca un fel de stimulent pentru octogenara retorică a maturului corp, dar la Cameră se o desfiinţeze.
Acum, dacă sunt cum-va doamne care doresc neapărat se fie în curentul politicei parlamentare, le recomand Epoca şi In special pe subsemnatul, şi cronicele sale mult mal nostime de căt discursurile domnilor deputaţi.
Ilax.
INFORMATIUNI
D. Gheorghe Gr. Cantaeuzino va fi primit azi în audienţă de M. S. Regele.
O întrunire colectivistă a avut loc şi aseară în localul clubului din palatul Societăţeî «Naţionala». Asistenţă puţin numeroasă şi nici de cutn aleasă. Chipul cel inaibund’a esploata în contra guvernului şi în contra partidelor protivnice colec-tivitâţei nenorocita mişcare ţărănească al cărui teatru au fost unele comune din Ialomiţa şi din Ilfov a fost discutat cu animaţiune şi mai multe mârşevii au fost hotărâte.
Diferite chestiuni de menaj colectivist au fost apoi examinate fără rezultat.
Un conciliu de miniştri care a tn-ceput la 8 şi s’a prelungit plnâ a-proape de 11 ore, a fost ţinut aseară sub preşedinta M. S. Regele.
Se crede că mişcarea ţărănească a făcut obiectul deliberaţiunilor.
Monitorul oficial de azi publică decretul Regal privitor la numirea d-lu! D. Iianţescu In postul de consilier la Înalta Curte de Casaţiune şi de justiţie.
Acest decret poartă data de 29 Martie.
In urma insistenţei sale d. general Budişteanu care fusese mutat In capul diviziune! de infanterie din Bucureşti a fost menţinut ca comandant al diviziunei din Tergovişte. Nu este Încă hotărit cărui general va reveni succesiunea generalului Ra-dovici. Se vorbeşte de d. general Cruţescu care a părăsit eri secretariatul general al ministerului de resbel dar nimic nu este Încă hotărit.
Un vechld nărav al administraţiei poştelor şi telegrafelor a fost de a citi câte o dată scrisorile particularilor. Cât pentru telegrame ele se comunicad re-
gulat d-lul director sub cuvlnt că ar putea să afle din ele lucruri interesante pentru d sa or pentru guvern.
Noul director, d Mihail Şuţu, a cărui scrupulositate este vestită, a declarat de la Început câ pentru d-sa secretul corespondenţei private e3te sfînt şi a poruncit să nu i se mal comunice nici o telegramă privată cât de interesantă ar fi.
Numai amploiatul care o transmite trebuie s’o cunoască, şi acela, pentru ca nu se poate aminterl.
Trimitem d-lul director toate felicitările noastre pentru această onestă hotărtre.
Dar dacă suntem mulţumiţi ca d-nu director sâ respecte corespondenţele, am dori Inca mat mult să impue aceaşl discreţiune amploiaţilor superiori al poştelor. Lucrul Insa se petrece aminterl.
Telegramele nu se arată d-lul director dar se comunică d-lul inspector general.
Nu se mai ia cunoştinţă de dtnsele In interesul guvernului junimist, dar tn interesul reposatel colectivităţi ale cărui legături cu d. inspector sunt cunoscute. Credem câ d. director ar trebui sfi întiuza la toţi frumoasa măsură care a lut’o numai faţă cu d-sa.
Curierul din Iaşi anunţând sosirea acolo a noului prefect de poliţie, d. Alecu A. Balş, spune că o foarte simpatică primire a fost făcută la gară amicului nostru de un mare număr de cetăţeni notabili ai celei de a doua capitală a ţereî.
-«as-
Prea sfinţitul Melchisedek al Romanului a dat la lumină în broşură un Memoria despre starea preoţilor din România ţi despre posiţiunea lor morală ţi materială. Această mică lucrare, ca toate operile venerabilului Decan al Episcopatului nostru, este o expunere pe cât de erudita, pe atât de judiţioasă a însemnatei cestiunt ce preocupă actualmente societatea română şi ca atare, atragem cu tot înadinsul asupră’I atenţiunea cercurilor noastre parlamentare.
Ppnlru cititorii noştri, vom reveni 1n curând asupra Memoriului tn cestiune.
O întrebare ministrului de res-boiu: De ce ofiţerii rezervişti cari au luat parte la concentrări şi manevre şi au trecut cu succes inspecţiile generale nu se Înaintează tn gradele respective ?...
Vom reveni.
Este indispensabil ca Monitorul oficial se nu remână cu desăvârşire mut In privinţa mişcărel ţăranilor. Dacă nu mal mult, localităţile în care mişcarea s’a produs ar trebui cel puţin arătate publicului pentru a se pune capât zgomotelor, înregistrate cu o neertată u-şurinţâ de unele ziare, despre desordi-ne ivite In Buzău şi In douâ judeţe de peste Olt. Aceste zgomote sunt es-ploatate de colectivitate cu multă îngrijire şi nelinişteşte In cel mal mare grad lumea.
Aflăm că d. Alexandru Giurcu va pleca din Paris In primele zile ale septă-mânel viitoare, ast-fel că va sosi In Bucureşti Sâmbătă sad Duminecă 9 sad 10 Aprilie. Toţi amicii şi cunoscuţii d-lul Ciurcu Îşi propun a l întâmpina la gara şi a ura bunâ-venire In ţară distinsului ziarist şi aprigului luptător care a plătit cu exilul şi cu perderea scumpei sale soţii lupta ce lntreprin sese cu atâta zel tn contra regimului corupţiunel şi arbitrariulul.
Vom anunţa la timp ziua şi ora so-sirel d-lul Ciurcu pentm ca toată lumea se se poată duce sâ’l salute la gară.
Pe lângă o dosă nemăsurată de în-drăsneaţâ neruşinare, colectiviştii au şi oare-care nevinovăţie. Această nevinovăţie se manifestează mal ales când spun minciuni boacăne şi’şl Inchi-puesc câ se va găsi cine-va să’I creazs. Un amic al nostru ne dă un exemplu caracteristic :
Azi dimineaţă, Intr’un local public, unul din colectiviştii cel mal de frunte povestea cu multa seriositate unul auditor destul de numeros că In consiliul de miniştri ţinut aseară la Palat, Regele a arătat nemulţumirea sa noului cabinet şi a declarat că daca până In trei zile mişcarea ţărănească nu va fi cu desăvârşire potolită, va face apel la serviciile d-lul Ion Brătianu care, M. S. este sigură, nici de 24 de ore nu va avea trebuinţă pentru a restabili ordinea.
Mâine seară Duminică 3 Aprilie se va reprezenta pentru prima oară la Theatrul Naţional: Marele Mogol, operetă in 3 acte de Edmond Audran, tradusă de d. Th. Aslan. D na Ar. Manolescu va juca rolul Bengalinel ţi d. Hagiescu acel al Vizirului.
Mâine Duminică 3 Aprilie la 2 ore p. m. în foaierul cel mare al Teatrului Naţional, se va citi piesa Poli-ticalele comedie în 4 acte de d. St. Velescu. Intrarea permisă publicului.
Avis amatorilor de distracţiuni literare.
Aflăm că peste câte-va zile va sosi în Capitală, celebrul cor rusesc,sub conducerea d-lul Dimitri Slavianski d’Agreneff marele compozitor rus spre a da concerte, precum a făcut mai In toate capitalele şi oraşele principale ale Europei, unde acest cor a fost admirat de amatorii de muzică.
D. C. C. Arion, va tine mâine Duminică 3 Aprilie 8 1/2 ore seara conferinţa sa «Bogaţii ţi săracii», la Ateneul Român.
O RECTIFICARE
Domnule Redactor,
Atrăgându-mi-se atenţiunea asupra unor informaţiunl calomnioase, conţinute In foaia Democraţia de la 31 Martie şi reproduse şi de Voinţa Năţională, la adresa mea , ţin ale respinge prin publicitate şi ale caracterisa după cum merita, restabilind faptele ce ad fost denaturate cu rea credinţă.
In adevăr, în anul 1887, am luat cu împrumutare 5000 lei de la Creditul agricol din Brăila cu termen de plată la 26 Iunie acelaşi an, — drept care a-manetasem porumb dintr’o cantitate de porumb al med de 1000 chile, In valoare de peste 60,000 lei. — Ca or ce a-gricultor, nu am aşteptat luna lui Iulie d’a pune la bătaia porumbului, ci am pus încă In luna lui Maid, când am şi transportat din porumbul bătut, parte In Brăila spre vânzare, iar restul, re-servat creditului, neputând rămânea bătut In porumbar, a trebuit sâ fie pus In magazie tot pe moşia Urleasca ; — ast-fel câ la inspecţiunea din Maid, In adevăr porombul nici că putea a să mal afla In porumbar— singurul fapt ce un d. Controlor s’a mărginit a constata, fără a ’şl da osteneala de a constatata acelaşitimp, că porumbul bătut in boabe se afla In magazie, alăturea cu porum-

■■■■■
90.000	proprietari mari şi mici aflaţi tn Moldova înainte de împroprietărire. (A-cestă ţifrăe luata prin aproximaţie au-pit rolurile de contribuţii,
100,000 proprieturl urbani de case şi locuri In raza oraşelor.
44.000	aproape proprietari creaţi de Iu 1860 ş! 1864 prin parcelaria proprietăţi.
Proporţia Intre propprietari şi locuitori este tot ca şi tn Franţa de unu la
cinci.
Iu Franţa cele 52 milioane de hectare ale suprafeţei solului împărţite la cel 8 milioane de proprietari ar da cam la 6 hectare de proprietar.
In Romanţa cele 12 milioane de hectare (sad 24 mii. pogoane) împărţite la cei 800,000 de proprietari ar da cam la 15 hectare de proprietar (sad 30 de pogoane).
Pentru ca aceste din urmă ţifre să aibă vre-o valoare demonstrativa tre-bue să vedem mal întâi câtă Întindere ateln Franţa şi In România proprie tatea mică, mijlocie şi mare.
In Franţa:
12,754,803 bect. proprietate mică de de la câte-va arii până 1& 6 hectare.
19,217,902 hect. proprietate mijlocie de la 6—50 hectare.
17,415,559 proprietate mare de la 50 hectare Înainte.
Proprietatea mare şi mijlocie ne dad împreună suma de 36,633,56 i hectare.
Adică a patra parte numai din solul imposabil al Franţei este de proprietate mică.
In România:
suprafaţa 24 mii. pogoane
Din care după d. Aurelian :
7 mii. pog. munţi, rlurf, lacuri
5 mii, păduri
12 mii. total
Rămân 12 mii pământ cultiv.
Din care:
3 mii. date sătenilor clăcaşl de la 4 la 12 pogoane I& 64.
3 mii. tot proprietate mică (după Au-relian) aflate In pesesiunea moşnenilor înainte de împroprietărire.
Deci 6’ milioane, adică jumătate din solul cultivabil al ţârei este de proprietate mică.
Rămâne pentru proprietatea mijlocie şi mare 6 milioane din care scăzând aproximativ un milion şi jumătate pogoane proprietăţile Statului, rămâne pentru proprietatea mare şi mijlocie numai 4 milioane, şi jumătate pogoane adică a treia parte numai din solul cultivabil a! ţărel.
Pentru a ne face o idee şi mal exactă de proporţia dintre proprietatea mică şi cea mare sâ căutăm pe cât cu putinţă va fi a vedea cât revine acestor două grupe din cele 7 mii. munţi, rlurl, lacuri etc. şi din cele 5 mii. păduri.
După câte se pot aprecia de cel ce cunosc ţara In lipsa uuel statistice exacte proprietatea celor 7 mii. munţi s’ar împărţi cam ast-fel:
2	mii. 1/2 proprietate moştenească mică şi In genere In indi-visiune.
2	mii. proprietate mare sad a-parţinând proprietarilor mari.
2	mii. 1/2 Statul.
Pădurile s'ar împărţi ast fel:
1	mii. proprietate mică ţărănească.
2	mii. proprietate mare şi mijlocie.
2	mit. Statul.
Însumând toate aceste cifre la proprietatea mică, la acea & Statului şi la cea mare avem:
Proprietatea mică
6	mii. pamlot cultivabil
2	1/2 mii. munţi
1	mii. păduri.
9	1/2 mii. total, adecă aproape jumâ-tata din toată suprafaţa ţărel.
Statul
1 1/2 mii. p&mlnt cultivabil
2	1/2 mii. munţi 2 mii. păduri.
6	mii. total.
Proprietea mare ţi mijlocie 4 1/2 mii. pămlnt cultivabil 2 mii. munţi 2 mii. păduri
8	1/4 milioane total.
Daca acum s’ar adaoga la cele 9 mii. şi jumătate pogoane de proprietate mică cele 1 mii. jumătate pogoane de p&mlnt cultivabil al Statului care s'ar vinde tn loturi mici, am avea
111/2 mit. pogoane proprietate mică. adecă jumătate din întreaga suprafaţa a ţârei.
41/2 milioane proprietate a Statului.
Şi numai:
8 1/2 milioane proprietate mare şi mijlocie.
adică numai a treia parte din suprafaţa ţărel.
Să vedâm acum cam ce întindere de pămtnt revine In Franţa celor 8 milioane de proprietari şi cât In România celor 800,000 de mit de proprietari.
In Franţa cele 52 mii. hectare ale solului francez împărţite la 8 milioane de proprietari dad 6 hectare şi ceva de proprietar.
In România cele 12 milioane hectare ale solului dad 15 hectare de proprietar, adică mal mult de cât Îndoit.
Aceste ţifre Insă nu spun mare lucru dacă le am privi isolat de cele l’alte resultate statistice, căci s'ar putea foarte bine întâmpla cum se Întâmplă In Anglia, unde 5 mii de proprietari îşi împart mal tot solul, râmâind pentru câte-va sute de mii de proprietari mici num&I nişte petece neînsemnate de pămlnt.
Daca le alăturăm însă la resultatele obţinute mal adineaori vedem deose-
bita lor însemnătate, sj ungem la un resultat hot&rîtor : vedem ca 600,000 de proprietari rurali mici îşi împart 9 şi jumătate mii. de hectare ceea ce dă 15 pogoane de proprietar, socotit unul peste altul.
Privind lucrurile şi mal de aproape găsim că :
In Franţa, 3 milioane de proprietari săteni îşi împart 6 milioane de hectare, adică, socotit unul peste altul, fte-care sătean proprietar are numai 2 hectare, pe când tn Romania are 6 hectare. Şi când am luat 3 milioane de proprietari şi 6 milioane de hectare am ecsagerat lucru, cac! un economist Francez,d. Toubeau în Histoire du proletariat agricol en France spune că nu sunt de cât 4 milioane hectare cultivate de 2 milioane de săteni proprietari.
Să cercetăm lucrurile încă şi mal de aproape, căci s’ar putea zice că această împărţire a numărului pogoanelor prin numărul proprietarilor, este prea arbitrară, prea abstractă.
Din norocire aici avem date foarte precise :
la 1864 s’au împroprietărit
66 mii şi câte-va sute fruntaşi
Muntenia
77 mii toporaşl)
77 — fruntaşi)
61 — mijlocii [ Moldova
58 — toporaşl)
Peste tot dar avem ca clăcaşil cel mal puţini la număr sunt cei din categoria toporaşilor, adică cel cărora li s'a dat mal puţin pământ şi care ad avut aproape cinci pogoane, adică ceva mai mult de două hectare, pe când în Franţa sătenii cel care ad mai puţin pământ, şi aceştia sunt cei mal mulţi abia ad câte-va sute de metri pătraţi.
In resumat avem dar următorul tablou comparativ;
www.dacoromanica.ro
*■
h
►
►
>
a
EPOCA - 3 APRILIE
3
barul,şi chiar,tn valoare mult maîmare de 5000 lei.
Dacă informatorul a fost de bunâ credinţă, de ce nu a publicat că înainte de termen chiar am achitat suma Împrumutată, după cum se dovedeşte cu ordonanţa de radiare Nr. 58 73 din 6 Iunie 18 87.
Cum se vede, creditul n'a fost frustat de mine nici cu un ban, din contra i s’a achitat suma Împrumutată cu 20 de zile Înainte de termen.
lată faptele. De calomnii nu mă preocup.
Primiţi vă rog,d le director.tncredin-ţarea deosebitei mele consideraţiunl.
t Aprilie 1888.
Bratla	I. Snditu.
A 2* EDItTunT
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 2 Aprilie 1888
Presidenţia prinţului D. Ghica.
Sunt presanţi 75 de senatori.
Se Citeşte şi sc aprobă numerul şedinţei precedente.
D. Badescu, roagă pe Ministrul de finanţe să aducă de grabă tn desbaterile Senatului legea spirtoaselor care s a votat de Cameră.
D. Ministru de finanţe. Legea s’a votat alaltăerl; Îndată ce va veni timpul o va a duce (Aplauso). Guvernul n’are nici un motiv ca se tmpedice aducerea el.
D. I. C. Bratianu. întreabă dacă guvernul şi-a dat seamă despre deficitul ce ar resulta tn buget din votarea acestei legi.
D. Ministru de finanţe. Eu mi'am făcut datoria către Cameră arâtăndu’1 ce deficit va resulta tn buget ; atât a fost datoria guvernului, mal mult nu.
D. I. C. Bratianu. Constat că guvernul nu vrea să ia răspunderea acestei legi.
Senatul trece In secţii pentru o jumătate de oră spre a studia mal multe pro-ecte de legi.
La redeschiderea şedinţei, I). Stefa-nescu citeşte proectul delege prin care se deschide casei de depuneri şi consem-naţiunl un credit spre a se vărsa Statului ca credit extraordinar.
Legea se votează cu 48 bile albe.
D. Atanasiu, citeşte proiectul de lege prin care durataoperaţiunelorcomisiuuel centrale pentru cumpărătoarea de producte se prelungeşte pană la 13 August.
Legea se votează cu 47 bile albe.
D. General G. Anghelescu, citeşte proiectul de lege pentru sporirea numărului unor funcţionari dependenţi de Ministerul de Finanţe.
Legea se votează cu 42 bile albe.
D. Ferlehtdi, citeşte proiectul de lege pentru prelungirea angajamentului comercial ou Francia, care se şi adoptă cu majoritate de 48 voturi.
D. V. Ureche, citeşte proiectul de lege pentru deschiderea unul credit extraordinar nocesar pentru restaurarea şi împodobirea a trei biserici.
Legea se votează cu unanimitate.
I). Ministru de Finunce, roagă pe Senat să ţie şedinţă mâine la orele 2 pentru a se vota nişte proiecte de legi urgente.
Senatul admite şi şedinţa se doică.
D.
CAMERA
Şedinţa de la 2 Aprilie 1888 Şedinţa se deschide la orele 1 1 /2. Deputaţi presinţl 113. Se dă citire sumaru-
Ministrul de războia cere ca adunarea să treacă tn secţiuni spre a se ocupa cu diferite proecte de legi relattve la acest departament.
După 20 minute şedinţa se redeschide.
Se pune la vot proiectul de lege pentru
In Francia proprietatea mică ocupă numai a patra parte din solul (grei; sătenii proprietari sunt numai 3 milioane din 38 milioane, adică un sătean proprietar la 12 locuitori, şi aceştia avend în cele mai multe cazuri abia câte-va sute de metri pătraţi.
In Uoinania proprietatea mică ocupă jumitate din suprafaţa totală a (6-reî; sătenii proprietari sunt 6 sute de mii din 4 milioane de locuitori, adică un sătean proprietar la şease locuitori, şi cei mal puţin favorisaţi dintre dhişii au aproape cinci pogoane de pământ.
Pe când tn Franţa proprietatea mică este atât de inferioară In întindere pro-prietăţei mari şi mijlocii, şi aşa de îm-bucâtăţită, tn cât începe a se pulverisa; in România ea este superioara In Întindere celorl’alte două grupe împreunate şi nelmbucăţită încă până acum, şi se sperăm că se vor lua măsuri pentru ca aşa să fle şi pe viitor.
Nu e ciudat dar. că In faţa acestor ţi-fre se spune că Franţa este o ţară de proprietate mică, pe când se zice că România este o ţară de proprietate mare? Nu este ciudat că pe când In Franţa începe a se face o reacţiune In favoarea proprietâţeî mari, la noi n’avem cuvinte destule pentru a o acuza de toate relele economice de care sufere săteanul ?
Şi pe când In Franţa partisanil pro-prietăţei mici se declară mulţumiţi pe întinderea sa actuală şi ţăranul proprietar este destul de mulţumit de soarta sa, de vreme ce toţi II numesc le der-nier rempart de l'ordre, la noi proprietatea mare este atacată şi săteanul nemulţumit.
Dar să’mi daţi voe să vă citesc un pa-sagid din cartea unuia din apărătorii cel mai convinşi ai proprietâţeî mici, «Le Morceltment» de Foville :
(Va urma).
a se acorda Ateneului suma de 350,000 lei pentru a se complecta edificiul.
Votanţi 99.
A0 votat pentru 41 contra	58
Adunarea a respins creditul.
Se votează bugetul casei de dota ţie al oastel.
Se votează un credit pentru a se plăti dobânzile celor trel-zeci milioane pentru armamente.
Se votează o pensiune de 270 lei pentru nefericitul poet Eminescu.
D. Aug. Fcstaeov cere ca guvernul să suspendeze pe toţi agenţi administrativ din judeţul Dolj, cari s'aO compromis luând o parte activă la scandalurile întâmplate la Craiova în zilele de 15 Ianuarie.
D. Peşiacov mal cere repararea bisericel Madona-Dudu.
D. I*. Carp spune că se cere prea multe de Ia un minister care a venit numai de 7 zile pe banca ministerială. Luaţi bine seama urmează d. Carp că ne trebue o foarte serioasă muncă ca să vedem şi se examinăm cine e apt şi cine nu, pentru a administra un judeţ.
Fiţi siguri câtn curând se vor îndeplini toate şi că aşteptând u’aveţl să perdeţl.
D. Mntorescu tn privinţa restaurârel bisericel Madona-Dudu spune că se vor face şi acolo reparaţiuul când vor exista fonduri.
Dr. Centenar întreabă pe ministrul instrucţiunel publice să comunice Camerei care sunt motivele demisiunel d-rulul Asaki.
D. Mniorcscu venind la minister a găsit demisiunea d-lui Asaki prin urmare nu poate să cunoască căuşele demisiunel sale.
D. Sakelarle dă citire unul proect de transacţiune între Statul şi fabrica de la Lăculeţ, pentru rescumpărarea fabricel.
D. IV Fleva roagă pe ministrul de războia de a retrage provizoria acest proect de lege de oare ce un membru al guvernului actual este tot o dată şi reprezentant al acestei fabrici.
Afară de asta, adaogă d. Fleva, cestiu-nea trebue a fi studiată, camera neputând da suma de 1,700,000 pentru o rescumpă-rare fără să cunoască bine despre ce e vorba.
D. T. Maiorescu. Când represintam fabrica de Ia Lăculeţ nu eram nici membru al cabinetului nici deputat, şi ca Român cred că n am făcut răO, intervenind pentru transacţiunearescumpărărel acestei fabrici.
Râd dar mi se face vina căci ea nu am putut susţine o răscumpărare, pe alte motive de cât pe acele ale interesului general.
General Barozzi, ministru de resboiO, spune că tn momentul când a venit dânsul la minister, a găsit acest proiect de rescumperare, şi dupe d-sa nu e răa ca guvernul să poaLâ fabrica pulberea, fără a mal avea trebuinţă să recurgă la fabricile din streinâtate.
D. Fleva, urmează ministrul de resboiO, a vorbit de matrapazltcurile ce s’ar putea face şi tn administraţia actuală a resboiu-lul. Nu, d-lor, nici o dată nu se va întâmpla nici un fel de matrapazlîc pe cât timp voia fi eâ la minister (aplause).
D. Blaremberg observă că d-sa nu e contra proectulul de lege, dar că în acest credit nu vede de cât o dorinţă ca ţara se rescumpere greşelile colectiviştilor.
D. Gradisteauu declară că se abţine.
So pune la vot cu bile luarea tn consideraţie a proectulul de 1,600,000 pentru rescumperaroa fabricel de la Lâculeţe şi se primeşte.
Articolul I este adoptat.
La articolul II d. I’oenaru-Bordea întreabă daca prin această transacţiune toate pr. lenţiile sooietâţel sunt stinse.
D. Carp respunde că toate pretenţiunile pe cari le-ar fi avut societatea se sting prin Încheierea convenţiei principale.
Se pune la vot legea în total.
AO votat pentru 51
AO votat contra 3
Mal multe abţineri.
Se pune la vot fără discuţiune un credit de 8 milioane pentru continuarea lucrărilor de fortificaţie a Capitalei.
A0 votat pentru 47
AO votat contra 23.
Adunarea a admis creditul.
Se mal votează mal multe alte credite neînsemnate
D. IVenitescu dă citire proectulul bugetului pentru târgul râmătorilor în suma de 104,000 fr.
D. Aucsorcanu. Pentru prima oară câiul iaa cuvântul tntr’o ceştiune la care mă înţeleg (rîsete) vă rog se nu mă descurajaţi lâsându-mă tn linişte să vorbesc, la o cestiune care ne interesează pe toţi.
D. Nucşoreanu cere ca guvernul se a-corde târgului de râmătorî un capital de avans.
Cuvântarea specială a d-lul Nucşoreanu înveseleşte toată Camera.
D. Nucşoreanu sfârşeşte cerând esplicarî.
D. Maiorescu recunoaşte că într’ade-văr e prea puţin special In afacerea a-ceasta, dar că va face tot pentru interesele comercianţilor de care se interesează.
Şedinţa de Dumineca
D. Preşedinte roagă Camera se ia act că mâine e şedinţă la ora unu şi că a-ceastă zi e ultima a sesiune!.
Şedinţa se ridică la ora 6.
Suntem în posillune de a dezminţi în inod formal ea zgomotele respimdite despre dizolvarea coalitiunei-unite zunt cu lotul neîntemeiate.
*
Senatul va ţine mâine şedinţă.
*
Luni ze va citi in Camera decretul de închidere a corpurilor legiuitoare.
Decretul va zpune, precum a zlz’o d. Carp, ca Camerile actuale vor fi disolvate.
X
RESCOALA TERANILOR
Răscoala ţăranilor ia proporţiuni destul de grave In judeţul Ilfov.
Azi vre-o 40 de arendaşi din acest judeţ s’ail dus la Cameră cerând să li se dea ajutor contra violenţelor ţăranilor. Ei sil hotărtt să se întruniască mâine dimineaţă la 10 ore şi jumătate In salonul cel mare al palatului socie-t ăţel Naţionala pentru 8 se consfâtui.
Mal mulţi deputaţi din opoziţiune, printre cari d. N. Fleva, aâ făgăduit să ia
parte la întrunire.
Grupuri numeroase discutad cu vioiciune chestiunea răscoalei ţăranilor.
Opiniunea generală era că guvernul trebue să arate mal multă energie In represiune.
D. Sîoicescu spunea că Ia Lipia Boj-dani roşiorii fiind tn număr de o sută s'a cerut voe să se tragă asupra ţăranilor iar ea d . judecător de instrucţiune Florian a zis că nu are ordine pentru a nuio,'iz ca trupa să tragă.
D. Stoicescu critica foarte aspru a-ceastă purtare a d-lui judecător de instrucţiune Florian.
Mulţi deputaţi in general din majoritate ziceau că răscoala se propagă fiind că ţăranii ştiii că soldaţii au ordine să nu tragă şi că ar trebui să li se dove-diască contrariul.
Intre altele am aflat de la arendaşi că mişcarea se propaga ast-fel. Când tn-tr'o comuna e răscoală, ţăranii din comunele vecii e trimet câţ -va delegaţi ca se afle ce se petrece acolo, să se con-sfătuiascâ cu cel răsculaţi şi apoi urmez şi dânşii exemplul.
• •
* •
~Se zice că la FerbinţI unde revolta fusese potolită turburările ar fi reînceput şi inca cu o violenţă mult mai mare ca Întâi. Incăerări serioase ar fi avut Ioc acolo Intre ţărani şi trupe şi mal multe morţi şi numeroase răniri ar fi de depllns.
• Tot la FerbinţI se zice că ţăranii ar fi prins, bătut şi Închis pe un Căpitan
şi pe telegrafistul.
♦
La Lipia Bojdanil'asemenea (urbu-rările continua cu un caracter extrem de gravitate.
♦ *
La Stocnoala
La Sloenoaia unde răscoala este potolită de o cam-datft lucrurile s’aO desfăşurat ast-fel. Venind vorbă de la A-fumaţi că oamenii s’ail rescu’at acolo,
7	săteni cu un anume Ion Cap-de-Urs tn frunte s’aQ dus şi aO răsculat mal întâia ţiganii dintr’un cătun vecin, pe urmă s'aO Întors tn sat cu toţii şi prin ameninţări şi bătăi a0 silit pe toţi sătenii să se unească cu el. Uni care s'att Împotrivit aâ fost rea bătuţi şi sunt cu capetele sparte. Totuşi de frică mal toţi sad resculnt, aQ pus pe goana pe primar, au spart geamurile casei d Iul losif Darvaris. A*te {.stricăciuni n’aO făcut din pricina impotrivirel chiar a unora din răsculaţii învoiţi pe moşia a-celui proprietar.
De acilea purceseră la o moşie vecină unde să întâlniră cu roşiorii şi cu prefectu Obedeanu. Somaţi să se res-ptndeasca şi să se Întoarcă In satul lor, nu numai că nu să supusera dar Începură a da cu ciomegele In picioarele cailor cavaleriei. Văzând aceasta se sloboziră focuri In aer fără nici un fo-
los.	Prefectu tnaintă atunci şi strigă oamenilor se trimeaţâ patru dintre ei ca se se înţeleagă cu el. Ţăranii primiră şi trimiseră patru oameni care se plânseră întâia de administraţie şi de primar, şi al doilea de scumpetea ier-băritului şi de lipsa de pământ.
Prefectu le făgădui ca administraţia va fi Îmbunătăţită, ca primaru va fi schimbat şi că pământuri se vor vinde oamenilor dupe moşiile statului arâlln-du-le că În cea ce priveşte moşiile particularilor şi lnvoelile nimeni nu le poate face nimic căci fie care e stăpln pe lucru lui.Dupe mai multe poveţe de linişte, oameni se retraseră pe la casele lor şi se potoliră. Acuma satu e ocupat de o companie de infanterie. Printre oamerf! umblă tot felul dasvonurl mincinoase ca de pildă că (Juza ar fi dai bani ca sâ le imparţă porumb, că o să vie Muscali ca s6 statornicdscă dijma din zece una şi erbărilul un franc de vită mare şi 10 bani de oaie.
In momentul de faţă ni se spune că s'a produs o reacţiune In potriva celor 7 care afi provocat răscoala şi că Ion Cap-de Urs a fost bătut de mal mulţi care II invinuesc că el a băgat satul In foc.
De la l.ipia Bojdani
Ni se spune că locuitorii din Lipia-Bojdanl resculându se ert ar fi spart şi jefuit biserica din Căldăruşanl.
De la Branezli
Alţi locuitori din această comună aa oprit trenul şi luând pe un domn Stoe-nescu l'aO bătut crunt.
De la Panteliinon
Până acuma n’a fost răscoală chiar In Pantelimon. O scrisoare primită Insă de un domn proprietar din acea comună azi dimineaţa,spune că locuitori s’au adunat şi ca vor să se răscoale, dar slab la Îndoială temându-se de trupele care ocupă după acum comuna.
•
• •
«România Liberă» dă următoarele a-mănunte :
Ordinea e restabilită la Brâneşti, Moara Domnească, Pitească Pasărea, Afumaţi.—In această localitate se va procede In urmă la arestarea unor instigatori care aa revoltat pe miliţieni şi şi rezervişti. Aceştia, aa organisat satul ast-fel că autoritatea a fost ţinută In eşec. De alt fel şi aci linişte deplină:— Cu toate resistenţele făţişe, autorităţile judiciare şi militare proced cu cea mal mare răbdare; până azi armata nu a făcut uzagiu nici măcar de patul puşti.
In plasa NegoeştI, maiorul Viţa raportează că ordinea deplină s’a restabilit la LamoteştI unde toţi ţiganii res-vrâtitorl aa fost arestaţi.
Efervescenţa ce se produsese la Tâ-ricenl In plasa Olteniţa a căzut Îndată ce s’a alungat din comună un bucureş-tean, care venise se provoace la răscoală ; acela, numit Răducan Alecu, a scăpat apărându- se cu arma din mâna
miliţienilor, dar a fost prins In Bucureşti de poliţie.
Afacerea lui se va instrui repede ca să cază odată uneltirile culpabile care agită pe bieţii ţărani.
Nu este adevărat că sunt ofiţeri răciţi: numai intr'un loc, la Ştefăneştl, acum trei zile. ţiganii puseseră mâna pe calul sub locot. Bibescu ; plutonul lui a tras'o salvă In aer pentru a de-gagia pe ofiţer, fără a fi silit se useze de arme.
Secretarul general de la interne este Ia CrâtuneştI unde, cu judecătorul de instrucţie, stabileşte ordinea pe linia Creaţa-Dascălu, Grădiştea.
Mişcarea din Lipia-BojdanI nu s’a propagat ci din contra s'a resfrânt tot asupra liniei Fierbinţi Grădiştea, unde era cuibul primitiv. Această mişcare va fi mâine potolita graţie presenţel e* colo a numeroase forţe ; de alt-fel căpitanii de dorobanţi locali Braţu şi Go-roveiu aa fost cel mai buni agenţi de pacificaţie.
• *
Proprietarul moşiei Crângu, d. Stoe-nescu, foarte grav bătut de către ţăranii resculaţl dupe moşia sa, a fost adus aseară In Bucureşti cu trenul de Călăraşi într’o stare aproape desperată. Dânsul reuşise să fugă dar ţăranii s’ad luat In urma lut şi’l aa ajuns la gara Fundulea unde s'aQ aruncat asupră’I tocmai In momentul când era să se urce In tren.
*
* •
A fost asemenea maltratat marele proprietar şi arendaş d-nu Ams'ra nu Insă de ţărani de pe moşia sa dar de o bandă pe care, viind de la acea moşie la Bucureşti, a Intâlnit'o In drumul săâ.
Numai cu grea d-sa a putut scăpa cu viaţă.
*
* •
La Paşcani
Azi la 9 ore de dimineaţă revolta a început şi la Paşcani provocată de o ceată de oameni de la Moara Săracă. Turburătorii aO devastat mal întâi cu desă-vtrşire hanul şi casele primarului şi notarului cari aa reuşit a scâpa nemaltra-taţl. Pe la o oră şi jumătate el s'au năpustit şi asupra casei şi magaziilor a-rendaşilor şi aâ furat productele.
Revoltaţii In mare parte beţi sunt de o violenţă extrema.
Casa proprietâţeî n'a fost atinsă.
Pân'acum ordinele’cele mal exprese fuseseră date d’a nu se face uzde arme. Astăzi s'a dat aulorizaţiune ca trupa să tragă, Insă numai la cea din urmă ex tremitate şi după somaţiunile legale. Aceasta fiind că s’a constatat că sunt edte-va sate, mai cu\seamă acele locuite de ţigani, in care se formez cete care pleacă cu o batistă intr’o prăjind şi merg in alte sate să silească pe ţărani a se răscula.
Aseară un număr ca la vr’o 200 de ţărani din Colentina s'aa adunat In faţa Castelului şi de acolo s’aa dirigeatspre casa arendaşului care este faimosul To-tooc; sergentul accizelor dând alarma trupe de vânători aO fost trimise la faţa locului unde aa putut restabili ordinea.
Stimabilul Toboc, prinzând de veste a luat'o la fugă prin via d-lul Gherasi
pe unde a intrat In capitală.
*
Răscoala ţăranilor trebue să dea de gândit guvernului.
Noi indrăsnim a afirma categoric că causa principală a tulburărilor este esi-tarea guvernului de a curâţi administraţia de bandiţii coîectivitâţel, cari spun pretutindeni că colectivitatea n’a căzut şi că d. I. Brătianu se va Întoarce cât mal curând la putere. Peste tot ţăranii snnt furioşi pe primari, notari, perceptori, pomojnic! şi sub-prefecţf, cărora le atribue împreună cu arendaşii, toate căuşele nevoilor lor, şi cari le-aa făgăduit atâtea minciuni la alegeri şi cuocasia jelbilor la Rege pentru menţinerea d-lui Ion Bratianu la putere, minciuni pe cari el văd azi cu indignare ca nu le Îndeplinesc.
Noi credem că guvernul ar trebuii) să dea o proclamaţiune pe care primarii să o citească In toate comunele rurale, prin C8re să se vestească că a căzut fără a se mal putea Întoarce guvernul d-lul Ion Brătianu şi că noul guvern este decis a ţinea In viitor seamă de toate plângerile diepte, dar că va reprima orl-ce desordine.
2)	Să se purifice cât mal repede personalul administrativ, care este In contact mal direct cu sătenii.
3)	Să se Înconjure regiunea resculată cu un cordon militar, care să impedece cetele turburătoare de a resvrâti şi alte comune. Gât pentru comunele rescu-late, agitaţia se va calma In câteva zile prin ea Însăşi şi justiţia va putea să’şl urmeze cursul.
X
Despre întrunirea colectivistă care a avut loc aseară la Naţionala iată ce ana mai aflat pe lângă cele ce am comunicat deja cititorilor noştri în ediţiunea înteia.
Dupe îndemnul d-lui Ion Brătianu s’a pus pe tapet cestiunea taxei a-supra ţuicei.taxâ a cărei supresiune Adunarea Deputaţilor a votat’o în şedinţa din 30 Martie. D-nu general Lecca a vorbit cu multă vehemenţă contra supresiunei şi a propus ca Senatul se respingă legea relativă. Nici o hotărîre n’a fost luată pe faţă dar marea majoritate a Senatorilor presenţi s’au arătat dispuşi a urma dupe părerea prezidentului Adunare! Deputaţilor.
Cea din urmă parte a şedinţei a fost consacrată organiz&ţiunei partidului colectivist. Beizadea Mitică a reînoit refuzul seu d’a prezida comitetul central executiv, întemeindu-
se ca şi In precedenta Întrunire pe starea nemulţumitoare a sânatăţel sale care ’l va sili in curând ca se renunţe la ori ce lupte politice. S’a stăruit pe lângă d. Ion Brătianu ca se ia d-sa direcţiunea supremă a coîectivitâţel. Dupe oare care vorbă d. Brătianu a declarat că priimeşte a fi şeful partidului naţional liberal dar nu şeful majorităţilor parlamentare.
Asupra acestei declaraţiuni al cărui sens ne scapă, şedinţa s’a ridicat remâind că o hotărîre se fie luată intr’o viitoare şedinţă până când mamelucii se rumege declaraţiunea stăpânului şi se’şi dea seamă de densa.
X
Suntem rugaţi a chema atenţiunea onor. Eforii a spitalelor civile asupra proastei conduite ce supraveghetoarea de la spitalul de copil sala No. 3 are faţă cu copii bolnavi şi mumele copiilor.
Se pot cita cazuri destul de numeroase In care mumele ad preferit se se lipsească de binefacerile spitalului de cât se sufere insultele ce cu profuziune li se adresa de supraveghetoare în cestiune.
X
D. I. Boldur Voinescu a fost numit procuror în locul d-lul N San-Marin dimisionat.
X
LISTELE DE SUB SCRIPTIUNE
D-nu D. Rădulescu 20, d. D. N. Ghica 40, d. G. Ionescu 10, Anonim 37,d. Nov&ck 10, d-na Calon Lecca 20, d-nu Alex. Algiu 20, d. I. M. Cogâlniceanu 20, d. I. G. Lecca 20, d-na Alexandrina Negură 20, d-na I. Zahariad-Olmazu 60, d-na E. Dâscftlescu 2, d-na Băbe Ghermani 4, O brunâ şi o blonda 4, Anonim 30, d-na Ecat. Văcârescu 20, d-na Ecat. G. Lahovari 10, d-na Ma-rinescu 1, d-na Brâtâşeanu 5, d-na Paul 5, d-na Ecat. Yarca 40, d. G. Rftdulescu 2, d M. Laptew 5, d. S. Bontoy 5, d. G. Po-Iodi 5. d. G. I. Alexandrescu 20, d. G. I. Lahovari 5, d. S. Nestor 2, Anonim 15, d-na Louisa Haltrick 4, d-na Procopie 50 b., I. şi S. Siefert 3, A. Mihâescu 50 b., Louisa Guerilie 2, Louisa Mayrel 3, R. Franţa l, A. Vcinfeld 50 b., lulia Pauli 3, Raehi Heftferger 1, (îliitft Munleanu 1.50, lancu V. Pelrovicl 1. Gt rg. Nicolau 5, N. Pappa 50 b., N. Iliesou 50 b., Cost. Stefft-nescu 2, Gr. GSISşescu l,Vasile Manolescu 1 50, d-na Paulina Gr< ţulescu 100, Anonim 50, D. Poru 50 b., d-na Frida 50 b., d-na Thereza 50 b., d-na Solia I. Orâşanu 5.50, d. George Câlâtorescu 2.50, d. Ion S. Cou-standincscu 2 50, dd. Andrei şi Fotache Câlâtorescu 20, d. Z. Zudeck 50 b., d. Ion Rădulescu 1. Anonim 3, Anonim 13, d-na Cleo de Laptew 50, d-na Maria C. Isvoranu 50, d-na Sophia Manoach 100, d-na Leon Mircouch 40. doctor Asaki 100, Anonim 18, d. Toma Brăiloiu 4, d. Livezearu 5, d. Lo-custaanu 5, d. I. C. Manolescu 5, Anonim 10, d. M. Cogâlniceanu 25, d-na Maria G. Dem. Teodorescu 25, d-na Steliana Moldc-veanu 20, d-na Olga Mavrocordat 5, d-na Elena Severeanu 20, d na Maria Alexandrescu 40, d. Helena Conduratu 20, d. V. G. Porumbaru 5, d. Resch 5, d. A. Bauyer 5, d-na Smaranda Răsti 5, d-na Tâtârescu 20, d-na Auna M- Rosni 1, d-na Paul Martin 5, d. Ştefan Economu 2, Anonim 34, d. D. Constantinescu 6. d. E. Ililell 20, d-nu Ghiţâ Tânăsescu 2, d. V. Teodorescu 50 b.
Total 1,316 Listele precedente
(Va urma).	Total lo,922
X
Mâine Dumineca EPOCA va apare.
X
Ştirea ce am dat despre numirea d-lui Dr. Petraşcu la prefectura de Tecuci a fost prematură. Acum aflăm că ar fi a se numi la acest judeţ d-nu Scarlat Rosetti care se bucură de simpatii generale în partea locului şi a cărui numire va fi primită cu mulţumire la Tecuci.
X
Din partea d-lui I. H. din Galaţi s'a primit la administraţia acestui ziar lei 50 in folosul victimelor de la 14 şi 15 Martie, care s’a versat împreună cu toate sumele precedente comitetului instituit pentru acest scop.
X
ORA 7
Aflăm că la Paşcani s’a potolit res-coala.
Ţăranii din sat n’au voit si se u-nească cu ceata venită de aiurea.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HA VAS
Paria, 14 Aprilie. — O scrisoare a d-lul Dâroulăde Îndeamnă pe institutorii din departamentul de Nord să sprijineascâ candidatura generalului Boulanger.
D. Dt roulisde, zice că numele generalului Boulanger du însemnează nici dictatură nici râsboiu, ci numai pace independentă şi mândră.
Berlin, 14 Aprilie.—Împăratul, dupe o noapte bună, a ascultat dimineaţa raporturile; dupe aceea a ieşit pe ia &-miază cu Impărâteasa, în trăsură închisa. Majestâţile lor s’aă dus la Berlin, urmate de principesa Victoria, In trăsură deschisă.
Berlin, 14 Aprilie. — Un proiect de lege lQfăţişat Camerei deputaţilor cere un credit de 34 milioane pentru a veni tn ajutorul populaţiunilor comunelor care aâ fost cercate de inundare.
Pesta, 14 Aprilie.—Camera a adoptat tratatul încheiat de guvern cu Compania austro-ungară a Lloydulul.
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 3 APnlLlE
CASA DE SCHIMB
I. NI. F E R M 0
Strada Lipscani, No. 27
Cumpera si vinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi
Cursul Bucui'eşti
2 Aprilie 1888
	Cump.	Vend.
5 0/0 Renta amortisabila	91 1 2	&2
6 0/0 Renta perpetua	89	90
6 0/0 Oblig, de Hat	83 1/2	90
6 0/0 Oblig de st drum de fer		
7 0/0 Scris. func. rurale	105	105 3'8
5 0/0 Scris. Func. rurale	90	9C
7 0/0 Scris. Func. urbane	108 ?/4	103 1 4
5 n/0 Scris func urbane 5 OţO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	96 1/2	97
	85	85 3/4
	75	76
8 0/p împrumutul comunal Oblig Casei pens (leilOdob.)	73 12	4 U2
	210	215
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	35	37
	9611	970
Acţiuni .Dacia-România.	230	*34
• Naţionala	200	210
> Constructiuni	80	93
Argint contra aur	f> 60	15
Bilete de banca contra aur	15 90	15
Florini austriaci	2 01	2 01
mmmm insei & mmm
IAŞI. --- No. 32, STRADA LAPUSNEANU, No. 32 — IAŞI
-------------------
MOBILE, de toate felurile, pentru odăi complecte si piese de fantasie. COVOARE, persanej Bruxeles} englezeetc. cu bucata si metrul. BIJUTERIIMare si variatasortiment cu preciuri dupe evaluare. PERDELE/ PORTIERE cu galeriile lor; LĂMPI, mare asortiment de toate pre ci urile.
CR1STALERIE, Serviciuri de dulceaţa si de masa.
Garnituri pentru biurou, BRONZESBONBONIERE, EVANTAILE foarte elegaute.
BRILIANTE si pietre preţioase en gros si en detail.
MAGAZIA HIRSCH & FINKE, IAŞI, STRADA LAPUSNEANU, 32.
595
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
A'o- 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. lipscani, in facianoei clădii- Bancei Naţionale (Dacia-Bomânia)
B uouresti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 2 Aprilie 1888
Renta amortisabila ,, romana perpetua Obligaţiuni de stal ţConv.rur.]
>i	0. F. R.
„	Municipala
r. ,. Casei pene. [300 L.] 7 % Scrisuri fundare rurale
7 %	"	”, urbane
6 6
6 %	,.	,, lari
3 % Obl. Serbesti ru prime im. cu prime Buc. 140 lei]
Losuri crucea roşie Italiana ,, Otomane cu prima Losuri Basilica bombau Act. Dacia-KomAnia „ Soc. Naţionala „ Soc. da Conslructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francase „	italiana
„	Rubla hârtia
NB. Cursul tata socotit in aur
Cump
91
89 V
89 %
73 X itu 106 »o 103 9*
88 V
76 X 64
36
27
40
17
ÎS 76 200 124 100 08 200
_Vinde
93
90
«0 X
74 8/4 216
106 X
■g*
s«
a*
m
8
16
20î
12C
101
106
214

l)
I
SI
Slăbiciunea dinţilor, Durere de dinţi,
Inflamatiune, Abuba, Gingii atinse, Mirosul gurei, se evita si se înlătură prin intrebuintarea continua a veritabilei
APA DE DINŢI ANATHERINA
A DOCTORULUIPOPP
Dentist al curtei Imperiale si Recjral© care e9te preferabila or-carei alte Ape de dinţi ca pre-ervatif contra Soaielor de Dinţi, Gura şi GAt, şi care tntrebuintându se de o rata cu PAFUL de DINŢI sau PASTA de DINŢI a D-rului POI*l* se Întreţine tn tot-d’auna dinţi sănătoşi Hl.l'M »URI de DINŢI de D-rul 1*01*1*, cele mai bune pentru ca or-cine să şi poala p ombn singur dinţi găunoşi.
SĂPUN de EHUURi de D-rul POPP contra or-carei afecţiune a pielei şi e9-celent pentru B i.
Prevenim pe cumpărători de a se păzi de falşiflcaţiuni care conform analiselor sunt compuse In cea mai mare parte din atcide care ruinează dinţi foarte de timpuriii.
Depoul general Viena, Bognerstra«s No. i, se mai găsesc de vânzare la F. W. Zumer, loan Tzetzu, Drogueria Brus,GustavRietz, A.Varlanescu siMagasitiul«Stella».
S3B7:	... y^SBSlbiSl^SSSSEBMSmiiSSmm,
MEDALIE DE AUR
Viena 1HK3
Auforisafa de consiliu dehygiena si salubritate
dentTlina
ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ;
ale
Dr. S. KONYA
CHIMIST
Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei si ale gingiilor.
Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut.
Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci.
Deposite Ia Bucureşti: P, IV. Zurner.l.O-vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini, —Botoşani, Hamal, — Dorohoi, Haque. 485
DE VENZARE M’S.fra
şi mari cantităţi.
Doritori a se adresa la d. Ştefan Mora-rescu Leayot, Şoseaua Basarab No. 158 l&nga bariera Mogoşoaei.	670
Farfumerie - Oriza
• I- LEQRAND, PARIS, rus Salnt-Honori, 207.
ES‘Ş.*ORIZ A S O li.ID IFI K*E
PARFUMURI CONCRETE
HVVENTIUNE SISTEMATICA BREVETATA I!\ FRANCI A SI IN STREI!* ATATE
PARFUMURILE ESS.-ORIZĂ,^preparate printc'un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut
Ele suni Închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mici sau cutii de toate genurile ce sunt foarte usioare de purtai. Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporeasa, si se noi Înlocui in tuburile lor, când sunt usate.
Ele au imensul avaniagiu de a umple cu mirosul lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. B DBSTUL A FKBCA UŞOR PENTRU A PaRPUMA IN DATA.
4/	“	x	6
.V
4/
K
r
A
T
>k
*
V
O
*
V
*
O
AF
▼
K	7	<&	O	05
sl toate obiectele de L1NGER1B, de PAPETAR1E, etc., etc., ele.
DRPOSITK IN TOATE PARFUMER11LE	atalogul Parfumurilor cu preciurile
PRINCIPALE DIN LUME
sunt trimise FRANCO la cerere
Ceamai noua si cea mai buna Maşina de Cusut
din lume
PATENT-NOTHM AN N
SI NGER-PERFECTIONAT
PENTRU FAMILII, MESERIAŞI Sl FABRICANŢI
Maşină de cusut cu braţul înalt, premiată la toate exposiţiunile, cu primele medalii şi diplome d>-onoare. «
Ea posedă numeroase Îmbunătăţiri precum: Lucrarea fără nici un sgomot, depănător automatic pentru aţă. Suveică fără înfierare, Aşezarea de sine a acutei In adevărata posi-ţiune,făcând ca lucrul se. iasă In tot d'auna curat, elegant şi simetric, un ce ce nu există la nici o maşină de cusut.
Toate părţile principale ale maşinel sunt lucrate In oţel fin. Maşina mal posedă, aparate de brodat, marcat, tivit, încreţit, maşină cu aparat de făcui găuri etc.
riU S Ctel&A Pti & AIVrt
Blatiloila in rate unei lunar© Bau septamânule
Cumpărătorilor cu bani gata li se oferă un rabat corespunzător.
Singurul representant pentru toata România, Serbia, Bu'garia şi Grecia
MAX LICHTENDORF Bucureşti Boulevardul Elisabetha, Grand Hoteldu Boulevard
Unite sa afin si depoul general
ROG NU CONFUNDAŢI
GRAND HOTEL DU BOULEVARD
—IIIII III I l l 11 ■vgrg5*53Bgaae«gj2sr7^^
^PENTRU SESONUL ACTUALA SOSITĂ
DE FRANZ HULLA SI C. LETZTERGROSCHEN
LA MAG ASINUL I*IUMUL FONDAT IN BUCUREŞTI
‘FIM n A hrîl A	fw NUrJ
Strada Şelari No
i?

Strada Şelari No. 9
Bociuci Fnglezrsli v*-rllabilr pentru barbari lei
ia, 1 a, 20.
Pentru baril S,«, 7, 8.
V
t.kete Şaten, (îrms, Be-rctzuri de iei 12,48,23
t*:inl»(i de barbari de diferite fasouue de lei 14, 48.
ROG A SE NOTA BiNE
STRADA ŞELARI N 9
LA
Chete Uezetundeglacc ni taeti larma rhiaeieu-ea de lei 10, 4 4, 18,4». Pentru bnetilei 8, 7,8.
Gliete de Viicsde Ver ■natiu.fasoane englezeşti ni chinezeşti de lei 40, 4 f, 4 8.
ADEVARATA STEA ALBASTRA
Cu stiuia, D. MESCHELSOHX.
6

b jr ^ in i	^ ga'
,, NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITaL de acţiuni
3 MILIOANE LEI AUR
DEPUN VERSATE
Aducem Ia cunoştinţa publică, că am transferat biurouriie noastre In palatul Societaţei din Strada Doamnei No. 12.
-527
Direcţiunea generala.
DE ARENDAT 1890 Înainte, moşia
Pictrişu din districtul Vlasca, piasa Marginea.
Amatorii să se adreseze Strada Diacone-selor, 4.	I. N. Alexandrecu.
X
1
I
RESTAURANT ELECTRIC
Strada Sf. IVicolae din Şelari, vis-a vis de biserica
(In Palatul Societăţii Naţionale de Asigurare)
Sub-semnatul am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public cb la Restaurantul Electric deschis incâ de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustoase şi alese, cu preţurile cele mal moderate.
BdC*T>RIE FR NCEZA Sl OR GINALA Vinuri indigene din podgoriile cele mal renumite cu preţuri foarte moderate.
Serviciul nu lasâ nimic de dorit.
622 Cu deosebita stima, Anton LrosovicJ.
X
I
i
I
i
I
I
I
1
SING.RA MCDA> IE DE AUR
PENTRU
l, ARTICOLE DE PANSAMENT;
, Din parteaM. S. Imparaleasa Augus :ordata la exposuia generala ger-I mana de hygiena 9 .. i.erlin 1883.
Distincţi uni:
espositia internaţionala farmaceutica din VIENA 188J medaliedeaur
TURIN 1884 medaliedeaur

FABRICA IIC ARTICOLE UE l*A\SlMt\T
MkxMmm & ţmmm
HOHENEEBE vBOEMIA)
FABRICE	CEA MÂI MARE FABRICA SPECIALA	FABRICE
in	CU BURI	in
HEIDENHEIM	Se recomanda ca cea mai buna ai mal eftina	PARIS
si	sorginte de procurat	si
ClfEMNlTZ	ARTICGLS PAMSAîflSMY	PAV1A.
Precum si alte articole de aceiaşi ramura
CALITATE SUPERIOARA SI PRECIURILE CELE MAI EFTINE
IMLB1KE PROPRIE Si G4RDBR1E DE RUMRAC fBRP’S-WATTAJ
Patern dupe Doctorul
Patentajentru ustro-Ungi>ria pentru scama de lemn
alcher din Tubingen, vata de lemn si Bandage-Eygia
SINGURA VENZARE AL CATGUTULUI RESORBITANT
Marca Wiesner pentru Austro-Ungaria, România, Bulgaria si Orient PRETURI CURENTE, AFIŞE, MOSTRE SE TRIMIT GRATIS si FR ANCO REPRESENTAHTil GENERAU Sl OEPOSIT PENTRU ROM.NiA Sl BULGARIA
RYSER & BRATEANU
Calea Moşilor No. 29. — Bucureşti.
Tipografia Ziarului,, Eopca"
Tipărit cu cerneala Ch. Lorlileux C-ie Paris

Girant responsabil, G. Ceorgesou.
www.dacoromanica.ro
1