ANUL III No. 708
SÂMBĂTĂ 2 (14) APRILIE 1888.
A DOUA ED1TIUNE_________________________
i iii i	i mm—imn ti' i r	rmn mir
15 B ANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I 3116 A FIE-CARE1 LUNI SI 8E PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
IJi BUCCRESCi La casa Administratiunel IX TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei.
IX STREIXATATE: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 15 lei.
LA PARIS: Segaseste jurnalul cu iKCent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. 6er-mtln Xo. S4.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
OIN ROMANI A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI
La Paris: la Agence Havas, plact de la
bourse, S.
Agmre Librr, rue Soire Dame des Victoires 10, (Place de la Bourse) pentru Paris, Franela, Brrmania, Austrn-Ungaria, Italia Si Marea Rrltanle.
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, annnciur si reclame pe pagina treia 1 lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
REDACŢIA
No. 3. — Plata Episcopiei. — IVo. 3.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
No. 8. — Plata Episcopiei. — No. 8.
aican

ŢĂRANII
«
A trecut peste ţara aceasta doî-spre-zece ani de guvern aşa zis liberal şi democratic, şi la sfirşitul a-cestei lungi guvernări, ţăranii au fost aşa de sărăciţi, aşa de impilaţi, aşa de jefuiţi, încât şi-au eşit din fire, au luat lumea în cap şi parul în mână.
Sunt triste faptele petrecute pe la unele sate în zilele din urmă şi toţi oamenii oneşti şi de inimă nu pot decât se le desaprobe din toate puterile. Spiritul de revoltă nu trebue încurajat ci pedepsit, justiţia trebue se-şi facă datoria. Sunt inse şi multe împrejurări uşurătoare în favoarea sărmanilor săteni. De acea rugăm guvernul, se dea ordine severe autorităţilor pentru ca se procedeze şi pe viitor cu aceeaşi cumpătare cu care a procedat zilele astea la reprimarea răscoalei. Se nu ne exagerăm primejdia, şi In dorinţa de a vedea mai curând ordinea restabilită se nu ne uităm până în punctul de a-I jertfi fiinţe omeneşti.
Partidul conservator la putere, trebue se se arate mai sgârcit de sln-gele poporului de cum s’au arătat şarlatanii ceindrăsnesc a se da drept liberali şi democraţi, şi se stabilească între el şi vrăjmaşii sei această deosebire : gloria de a fi reprimat fără vărsare de sînge o revoltă cu crime, pe când guvernul lor a im-puşcat şi a tăiat lumea nevinovată care se adunase pentru manifesta-ţiuni pacinice.
Aseară o gazetă colectivistă Învinovăţea guvernul că a dat ordine trupelor ca se nu tragă şi ast-fel le a silit se se retragă dinaintea sătenilor revoltaţi. Această purtare cumpătată şi care a reuşit, căci ordinea a fost restabilită tn satul acela, este după gazeta d-lai Stătescu un atentat la disciplina militară. La putere ca şi în opoziţie oamenii aceştia sunt setoşî de sînge.
Odată ordinea restabilită guvernul este dator se procedeze la o cercetare serioasă, nu numai judiciară, dar şi administrativă şi economică, câci nu e destul se se descopere agitatorii, trebue se se cunoască şi cauzele care au adus pe ţărani in aşa stare de ecsasperare încât să-i asculte.
Sunt multe miserii, multe suferinţe la ţară. Asta resultâ din cele petrecute prin satele revoltate. Oamenii n’au porumb, vitele n'au nutreţ, arendaşii şi agenţii administrativi ii despoaie şi îi fură, birurile sunt grele şi perceptorii le vând a-verea pe nimic.
Rescoala ţăranilor este încoronarea tristei şi ruşinoasei administraţii colectiviste, este rodul fatal al guvernare! de doi-spre zece anî a d-lui Ion Brătianu.
Cum însă or ce rău are şi partea lui bună, răscoala ţăranilor va svea o influenţă mare asupra atitudinei viitoare a partidelor şi a oamenilor noştri politici: De voe de nevoe vom înţelege că a venit vremea să ne o-cupâm serios de starea ţăranilor şi
că vindecarea relelor de care suferă cere un studiu serios şi un sistem fntreg de măsuri bine chibzuite. Cu paliative şi măsuri isolate, sau cu leacuri teoretice împrumutate din cărţi străine, şi care nici odată nu se vor putea aplica, nu mai merge.
Această mare lucrare de îmbunătăţire, trebue se fie adânc studiată, bine chibzuită şi onest şi sincer a-plicatâ Este o sarcină de onoare, dar grea, pe care nişte împrejurări fericite o dau partidului conservator, şi suntem siguri că el se va arăta demn de dânsa.
Fâcend aceasta, partidul conservator va fi adus un strălucit serviciu terei, sătenilor şi lui însuşi, căci îşi va fi asigurat pentru multă vreme prieteşugul a trei milioane de români.
I. IM. lancovescu.
TELEGRAME
AGENŢIA HAV'AS
St. Petersbug, 12 Aprilie.
«Journal de St. Petersburg» desminte insinuările unei fol vieneze, care zicea că Rusia este indiferentă lată cu proieclu de căsătorie a prinţului de Battenberg cu principesa Victoria.
«Journal de St. Petersburg» constată că faptele nu se şterg din istorie. Reaminteşte purtarea prinţului de Battenberg ca. e fu ingrat faţă cu Rusia şi compromise pacea Europei. «Cine garantează, a-daogă foaia rusiascâ, ca noua positiuue a prinţului de Batteuberg nu ar redeştepta ideea unei resLauratiuul printre corifeii revolutiunel Bulgare? Toate acestea sunt incompatibile cu asigurările pacinice ale Germaniei».
Terminând, «Journal de St. Petersburg» exprima sperau la ca Germania va şti să cumpănească consecinţele căsătoriei proiectate, şi sa prevină primejdia ce ar putea să facă să se uasca diu realisarea sa.
Colonia, 12 Aprilie.
«Gazeta de Colonia» zice că în urma întrevederii prinţului Bismarck cu împărăteasa, şi în urma raportului ce d. D. Bismarck l’a lacul Împăratului, crisa produsă prin ameninţarea demisiunil sale s’a o-prit pentru moment şi că nu e loc dea se aştepta a o vedea agravâudu-se tu curând.
Berlin, 12 Aprilie.
«Gazeta Germaniei de Nord» face s6 se observe că Imperatul n’ar avea încredere daca d. Bismarck, pentru a rămâne la postul său, s'ar lepăda de convingere* sa.
Pari», 12 Aprilie.
Intr’un manifest adresat alegatorilor diu Nord derulaţii bulangiştl protestează tn coulra întrebuinţării mij oaceior de politie, ce dtuşil atribue guvernului, şi declara că generalul Boula ger va aiirma In fata parlamentului o programă de reforme sincere şi democratice.
Vicna, 12 Aprilie.
Guvernul a presintal Camerei deputaţilor un proiect de lege pentru prelungirea legii în contra anarhiştilor.
Uoiua, 12 Aprilie.
Tinde a se acredita svonul că împăratul Brasiliel va abdica la favoarea fiicei sale, şi va fixa şederea sa la Florenţa.
Berlin, 12 Aprilie.
Din causa câtor-va accese de tuse şi a unei Întreruperi de somn, starea sănătăţii Împăratului este astăzi mal puţin satisfăcătoare. Cu toate astea împăratul a ascultat dimineaţa raporturile ministrului de războiu şi geuera.ului d'AibedylJ.
CORESPONDENTA DE EST Petersburg, 12 Apr.lie. Sorginte oficioasă.—Cercurile înalte şi lumea oficială sunt puţin mişcate de criza din Berlin. Tăcerea Iul «Journal de St. Pe-
tersburg» dovedeşte că cel d’aicl voesc să păstreze o purtare aşteplătoare. Căsătoria prinţului de Battenberg nu poale pri-cinui nici rtsbe! nici răceală tn raporturile ruso-grrmane. Generalul Werder a şi căutat să pălrunzâ disposiţiunilo cercurilor Înalte.
Aici se ştie că prinţul de Bittenberg, devenind ginerele Împăratului Frederic, nu poale să se facă prinţ vasal şi guvernor general al Rumeliel. Se crede de asemenea că uneltirile englezeşti străduiau se facă din printui de Ballenberg Ţarul Bulgariei nedespărţite şi neatftrnate; tnsă acest .plan n’a fost luat tn serios de către prinţul de Bismarck. Chipul energic cu care a fost respins dovedeşte că Germania nu va face nimic din ceea ce ar fi neplăcut Rusiei. Unicul resultat probabil tn ac»a lâ afacere, din punctul de ved re rus, ar fi o răceală între Rusia şi Englitera, de care cel d'aci sunt foarte nemulţumiţi, lucru care nu ’1 ascund de loc.
Petersburg, M2 Aprilie.
Ştirea publicata tn «Dirilto» privitor la o Înţelegere Intre guvernul rus şi Vaticanul este desmintitâ.
Oedenburg,(Ungaria)l2 Aprilie.
Depeşa lui «Neue Freie Presse»: Azi dimineaţă a avut loc un cutremur de pământ; mal multe ferestre sunt fărâmate.
La Eisenstadt s’au dărâmat mal multe case.
Ieri generalul Maican a fost condamnat pentru faptul ae miluire
Generalul Maican este al doilea dintre prietenii d lui Ion brătianu care a fost condamnat, să numim lucrul pe româneşte, pentru hoţie.
După dinşii, apare un fost ministru de răsboi, tot prieten al d-tui Ion brătianu, care este trimis înaintea Curţei de Casaţie tot pentru miluire, tot pentru hoţie.
Ce grozavă putreziciune, câtă necinste, trăia, funcţiona, prospera la adăpostul aceluia pe care linguşitorii săi îl numeau marele şi ilustrul cetăţean, dar pe care istoria îl vă numi marele staroste al hoţilor şi ilustrul asasin al poporului.
Câte milioane n'aă fost furate sub acest mare cetăţean, şi câţi părăsiţi nemernici nu s’au îmbogăţii din banii Ţerei, din banii sărmanilor săteni pe care i au adus la ecsasperare.
Omorul, hoţia şi persecuţia, iacă în trei vorbe sistemul cu care am fost guvernaţi doi spre zece ani.
Condamnarea Moicanilor este condamnarea lui Ion Brătianu, căci dovedit este că cu ştirea şi cu voia sa se făceau aceste hoţii, căci dovedit este că omul seu, Stătescu, a trimis samsari la Broadwell pentru a’i oferi 200,000 lei pentru a fugi din ţară, şi a se pune ast-fel în neputinţă justiţia de a urmări pe hoţi.
Şi cel care făcea aceste propuneri scandaloase. era ministru de justiţiei
Şi 200 000 lei, de unde erau să ’i dea, daca nu din punga Statului ?
Se se cumpere cu banii Statului martorii, pentru a se putea ascunde hoţiile făcute în averea Statului!
Ce regim !
Şi a durat 12 ani !
Aceasta va fi cea mai mare ruşine a neamului nostru.
0 (Util «IOTE
Cu părere de refl, vedem în rândurile noastre, aliaţi politici dispuşi a ataca cu o culpabilă uşurinţă noul cabinet.
Nu vrem se discutăm motivele acestei atitudini, asupra căreia ne am explicat deja ; vrem numai se privim consecinţele unei asemenea atitudini.
Cât pentru noi, suntem Încredinţaţi că motivele pentru care guvernul ar putea cu drept cuvânt fi atacat, nu sunt în proporţie cu consecinţele răsturnării actualului cabinet.
Nu ştim ce poate eşi din o nouă criză ministerială. Ştim inse că nu e de loc imposibil ca din această criză se iasă iarăşi Colectivitatea.
Acum zece zile guvernul Brătianu se afla înir’o situaţie în care nu s’ar mal afla azi, daca cum-va ar fi rechemat.
El avea se treacă prin discuţiunile numeroaselor interpelaţiuni ce ’i erau adresate, prin discuţia răspunsului la Mesaj şi a bugetelor, şi guvernul era ameninţat de a rămâne | fără buget.
Cu aceste cestiuni, opoziţia putea face guvernului zile amare timp de mai multe luni.
Ne întrebăm dar: este oare înţelept, ori câtă nemulţumire am avea pentru motivul că nu s’a chemat la putere opoziţia-unită, este oare înţelept, zicem, d’a se da naştere unei crize ministeriale, adică d’a se deschide uşa prin care ar putea reintra d. Brătianu, astă-zi când el n’ar mai avea se ţie seamă de parlamentul care se închide şi când cu sesonul mort care se apropie, ar putea fi a-sigurat de o linişte complectă până la toamnă?
Aceasta e cestiunea.
Cine vrea se apuce pe acesta cale, s’o facă; el inse se ştie că ia asu-prâ-şî o grea răspundere.
LOGICA „DEMOCRAŢIEI"
*
Ziarul funcţionarilor ministerului de finanţe, ce poartă numele Democraţia, publică eri două informatiuni relative la rescoala ţăranilor.
In cea dintâiu, Democraţia seplînge că guvernul nu este destul de aspru cu cel răsculaţi, în cea de a doua se plânge ca guvernul e prea aspru.
Judece cine-va acum care este logica acestui ziar.
Iată cea dintâiu informaţie :
«Aflăm că oastea trimisă pentru potolirea răseoalel de la Slerâneşti, ne-având ordin cum se lucreze, s’a mărginit a chema pe ţărani la respectul legei, ameninţen-du-l că tn cas de nesupunere vor trage; iar aceştia ar fi răspuns: «ia nu vă mal lăudat' că ştim noi că trageţi ca la nuntă».
Acest soia de procedare va avea de resultat a încuraja revolta şi a demoralisa oastea 1
Iată acum şi cea de a doua informaţie :
«Guvernul este hotârtt se comprime revolta ţăranilor prin or-ce mijloace.
De sigur d. Carp se va tine de teoria sa: fă trei somaţii şi trage In carne vie. D-sa era superat că s’afl lovit câtl-va inşi în răscoalele de stradă. Trebuia somaţia şi focul.
Numai doctorii lui Moliere tineaâ la a-tâta străşnicie de regulă.
Ei ! După care din aceste două soiuri de cugetare, trebue să se ia guvernul ca se poată mulţumi pe cel de la Democraţia ?
Dacă în acelaş număr, in aceeaşi zi, pe aceeaşi coloană, un ziar este în stare să susţie măsurele energice mal întâi şi apoi să ceară mai jos măsurele blajine, lesne ne putem da seamă de starea creerilor a celor ce compun redacţia ziarului Democraţia.
Dar pentru ce să ne mirăm de o asemenea stranie nepotrivire de idei? N’am văzut noi oare pe guvernul Ion Brătianu venind cu un Ministru care susţinea inamovibilitatea ma-gistraturei şi apoi cu alt Ministru care susţinea electivitatea ?
N’am văzut pe aprigii apărători ai libertăţei presei, reclamând cătuşe pentru aeeaşî presă ?
Năpârcile lui Ion Brătianu nu pot avea mai multă logică de cât zămis-litorul lor ; dar aoeastă lipsă de logică ar putea cel puţin să nu o grămădească în acelaş număr de ziar, ci să o presară zi cu zi.
Aga.
PREOŢII NOŞTRI
*______ •
Istoriografii neamului românesc din toţi timpii, conglfisuesc In proclamarea adevărului, că Biserica noastră naţională era cetatea tare şi neînvinsă care a mântuit limba şi originalitatea caracterului românesc, prin grelele restrişte ale veacurilor. Iar preoţii noştrii, au fost pururea purtătorii steagului naţional, pe care’l urma poporul fără şovăire şi cu o credmt» neclintită, ce l’a condus tot-d’auna la biruinţă.
Atât clerul nostru mirean cât şi cel monahal a fost lipsit de cea ce se numeşte azi cultura Înaltă; dar avea mal presus de toate, căldura patriotismului In inima şi credinţa tare In puterea sfintei sale chiemâri: foc sacru, care a făcut să se zemislească şcoala In amvonul bisaricel şi a crescut literatura naţională In teascurile monastirilor pâmtntene. Silindu-ne azi a câta, chiar izvoarele Academiei române In câte o uitată şi tainică chilie călugărească, prin monumentele neperitoare ale operelor Coressilor, ale Grigorilor, ale Do-sitheilor, ale Filareţilor şi atât alţi înainte mergători al republicel literelor române.
Aşa fliDd, nu’şî poate“da seamă cine va Îndestul, cum după renaşterea Statului român şi !n timpul acestei jumătăţi de secol, în care ţara a atins cele mal uriaşe propăşiri In diferitele sale instiluţiuni politice şi sociale, clerul nostru, aceasta coloană a bolţeî noastre naţionale, a fost dat celei mal desăvârşite părăsiri şi cufundat Intr’o lângezeală nedemnă de o societate civilizată.
Intriadevăr afară de regulamentul organic din 1830, nici o legiuire constitutiva nu s’a îngrijit anume de existenţa preoţimel noastre.
Chiar flinta Bisericei noastre, ca instituţie naţională, de care d’abia a pomenit Constituţia din 1866, n’a fost ho-tarita şi aşezată pe baze canonice de cât la 1872, mulţumită excelentei legi constitutive a Sf. Sinod, cu care a înzestrat ţara guvernul conservatorilor.
Ce’i drept, legea rurală a împroprie-tarei din 1864, a prevăzut a se da bise-ricelor săteşti, câte-va pogoane de pâ-mtnt pentru hrana preotului, dar apli-cerea acestei dispoziţiuni fiind lăsată administraţiei, am umple coloanele cu nedreptăţile făcute servitorilor bisericeşti 1...
In legea asupra instrucţiune! publice din 1864 s’a prevăzut un articol prin care preoţit seminarişti, urmează a se numi cu preferinţa Învăţători săteşti, care Insă a rămas de mult litera moartă, lmpânându-se şcoalele satelor cu
www.dacoromanica.ro
îovăţâtorlMer cugetători, eşiţl din şcoa-lele normale, ca mănuşi şi chiar umbrele, cari se daU adesea la tot felul de treburi.
Sub guvernul conservator comunele mal erail îndatorate a prevedea un salariu de cel puţin 25 lei lunar preotului, de a cărei achitare aveajîngrijire administraţia. De mal bine de 10 ani însă, preoţii nu mal primesc nici un ban din casa comunal» şi sunt de batjocura administraţiei când îşi caută dreptul legiuit.
In oraşe, preoţii p’alocurea au reuşit a’şi face, cu ajutorul unor enoril pioase, o stare de traiU mal bunicică; iar unii s’aii putut strecura în corpul didactic; dar cu câtă greutate şi cu ce preţ Doamne, a devenit profesor Ia o catedră profană un preot, chiar cu diplome academice 1... Căci, când unul din puţinii noştril preoţî licenţiaţi în litere şi fllosofie, se presintă la concurs, pentru o catedră de istorie d'o pildă, juriul care se compune de regulă din profesori laici, ajunşi ca val de lume la profesorat, crescuţi şi instruiţi adesea cu ajutorul fondurilor bisericeşti, ’şl fac o diabolică plăcere a obseda pe candidatul preot cu cestiunl trase de păr din ştiinţele pozitive,spre a'şl bate joc de dogmele credinţei şi învăţătura Bisericel.
Aceste prigoniri mişeleştî şi sistematice, ah făcut pe unii preoţi a călca alftturea de poteca trasă de sfânta lor chiemare : unii pentru ca să se modernizeze (şi vorbim dintre cel mal instruiţi) afectă o licenţă laică în purtarea lor, soră cu deşuchiarea, făcând pe libertoniî; alţii întrebuinţează în scrierile şi cuvântările lor radicalisme â la franţuzitele 1 Aşa, un preot-pro-fesor, d’altminteri foarte respectabil, licenţiat In fllosofie şi litere, tntr’o prefaţă a unei cărţi a sale didactici, admisă pentru şcolile publice de Minister, zice, o» nu ştie de va fi fost for-tunnt a atinge scopul etc 1... Altul, vorbind de sflnta fecioară, o numi sanda vergină, în cât era să fie luat la goană de credincioşi!....
Alţii aii mers şi ma! departe, fâcân-^iu se, chiar franc-massoni !....
Drept vorbind însă, Seminarele noastre în genere, sunt cu desăvârşire lipsite de educaţiunea adevărat eclesias-tică: printre profesoiil seminariall sunt chiar liberi cugetători 1 alţii partizani al doctrinei protestante ; şi cel mal mulţi cu totul nepăsători de a s«di In ucenicii lor cucernicia şi pietatea bisericească. Ast-fel, d;sciplina eclesias-tică este cu totul părăsită ; elevii se ruşinează din institut de uniforma preo-ţiască, purtându-se după gustul şi după capul lor; chiar datoriele bisericeşti nu şi le îndeplinesc cu sfinţenie, sus-trâgându-se de la serviciul divin; iar afarft din şcoală duc o viaţă lumească adesea destrăbălată, fără controlul au-torităţel superioare eclesiastice al cărei ochiU, ar trebui să fie neadormit asupra ucenicilor Bisericel, în cele mai amănunte a le vieţel lor.
Această vinovată nepăsare a avut de rezultat, că cea mare parte din seminarişti ce se destina preoţiei, privesc această sacră carieră naţionala, ca or ce meserie lucrativă, dânduse la felurite traficuri nedemne pentru caracterul preoţiei.
Pornirea aceasta deci, trebue smulsă din rădăcină, depărtându-se de la început din aşezămintele bisericeşti, şi fără cruţare elevii seminarişti care nu arată o desăvîrşită aplecarea către cele bisericeşti; iar preoţii îndărătnici şi prea lacomi de cele lumeşti se fie redaţi libertă(ei publice ridicânduli-se Darul.
Statul însă, are o datorie de onoare de a ridica numai de cât starea mate-terială a preotului; căci părăsirea în care e lăsat Clerul după ce s’a confiscat imensele bunuri bisericeşti, este criminală din partea cârmuitorilor politici al ţârei.
Preotul, a zis sn mare publicist, este oglinda unui popor.
Dacă am întreba pe acel cari aU fost isgoniţl de la putere, dupe o domnie de 12 ani şi dupe ce aU risipit sutimi de milioane din avutul acestei ţări, ce au făcut pentru a curăţi această oglindă a neamului românesc, de mucezeala ce o acoperă, jalnica stare a clerului ne răspunde, nimic, dar absolut nimic !
Şi aceasta a mărturisit’o însuşi M. S. Regele, care când i-a înfăţişat guvernul Bratianu-Sturdza, cel din urmă mesagiu pentru deschiderea corpurilor legiuitoare, a şters cu regala’i mână rîn-durile făţarnice privitoare la Biserică, zicând miniştrilor mincinoşi: «De dot-spre-zece ani tot făgăduiţi a ve îngriji de Biserica naţională şi n’aţi făcut nimic ; in cât ’mi-e ruşine să mă mai înfăţişez cu vorbe goale înaintea ţărel...»
Se înţelege, că îmbunătăţirea soartel clerului mirean prin statornicirea unor condiţiuni drepte şi cuviincioase a existenţei preotului, a devenit prin îndelungata nepăsare a societăţel în genere de cele sfinte ale acestui neam, o problemă foarte grea de deslegat în ziua de azi. Căci, în starea de sarcini covîr-şitoare ce apasă asupra tesaurului ţărel cerinţele datoriei publice şi ale celor-l’alte cheltueli ale Statului, nu poate fi vorba a se încărca bugetul cu câte va milioane, ce ar necesita octroirea de lefuri la diferite grade preoţeşti.
D’o cam dată însă, este de mare trebuinţă a se traduce neîntârziat în lege proectul înfăţişat de Prea Sfinţitul Mel-hisedekal Romanului, votat de Sf. Sinod şi de Senat şi care zace de aproape patru r nl la Cameră, a cărui economie generală constă: în transformarea o-bligaţiunilor contractate de locuitori cu preoţii în dări fixe, ce urmează a se percepe de organele fiscale şi a se vărsa în mâinele preoţilor.
Ca sancţiune la această dispoziţie legală şi pentru ridicarea morală în societate a preotului, noi cerem încă, ca preoţii satului să facă parte de drept din Consiliele comunale; iar preoţii judeţului să’şi aibe delegaţi în Consiliele judeţene, precum si preoţii oraşelor în Consiliele comunale urbane.
Apoi, să se reforme cu totul Semi-nariele, normalizăndu-se în parte, pentru ca preotu să iasft de drept şi învăţător sătesc; putându-se desfiinţa astfel unele din prea multe şcoli normale ale căror rezultate nu prea aU corespuns imenselor sacrificii făcute de ţară pentru a lor înfiinţare şi intreţinere.
Corpul profesoral din şcolile bisericeşti să se ia treptat dintre preoţii cu titluri academice ; iar funcţiunile din cancelariele eparhielor să se încredinţeze numai de cât clericilor.
Să se institue anume pentru fie-care şcoală publică, cu obligaţiune chiar pentru institutele private frecuentate de şcolari ortodocşi, câte un preot catihet cu o diurnă cât de modestă, pentru predarea religiunel şi conducerea copiilor la practicele bisericeşti.
In sfîrşit, îndreznim a emite o idee ce va pare multora ciudată, dar pe care o credem realisabilă : pentru crearea resurselor anume destinate chieltuelilor bisericeşti, s’ar putea decreta monopolul luminărilor de ceară, însă relnsărci-nându-se cu fabricaţi unea lor câte-vadin Monastirele cele mari; şi s’ar rezolva cu acest chip o mare cestiune de salubritate public», ştiut fiind, cât rău fac sănfttâţel publice luminările falşe, ce se debitează pentru biserici, a căror urmărire scapă tot-d’a-una agenţilor poliţiei judeciare.
Negreşit, că supunând aceste păreri n’avem pretenţiunea a deslega problema, şi cu atât mal puţin a le impune celor chiemaţl a da o grabnică solu ţiune cestiunel. Credem Insă a ne îndeplini o sacră datorie, atrăgând băgarea de seama a cârmuitorilor asupra nevoel d’a se aduce cu o oră mai ’nainte o îmbunătăţire stârel preotului nostru, câcl starea în care se află, nu mai poate
dura fără a revărsa o nemernică ruşine peste întreagă naţiune.
Altminteri vom ajunge ca evreii după întreagă faţa a pământului, cari dueân-du-se spre inchinăciune la Ierusalim, petrec zile şi nopţi înaintea unul zid, o sacră rămăşiţă a templului lui Solo-mon, şi canonindu-se cu jale, strigă vărsând lacrimi amare : Val regii noştril, vai arhiereii noştri!!... Aşişderea şi noi de vom urma a fi nepăsători pentru sflnta noastră Biserică naţională, vom osîndi pe urmaşii noştril a striga cu durere : Vai, preoţii noştrn !...
Baha-Xovak
MEMENTO....
Am urmărit tot-d’a-una cu o duioasa dragoste prin ziarele româneşti de peste munţi, mersul trtbilor publice privitoare la Românii ardeleni; dar nici o dată n’am voit a lua partea osebitelor tabere politice din partea locului: fe-rindu-ne chiar a însemna unele fapte regretabile ce eşau din când în când la iveală, spre a nu învenina spiritele române în luptă, a căror unire am dorit’o cu căldură faţă de stăpânirea vrăşmaşului vecinie al neamului românesc.
Suntem nevoiţi, cu o adâncă părere de răii, a constata Insă, că presa ardeleană n’a păstrat faţă cu noi aceiaşi măsura generoasă şi curat frăţească.
Aşa de pilda, de cât-va timp vedem cu mirare cum chiar însuşi Telegraful Român, pe ale cărui simţiminte patriotice şi creştineşti aveam drept a socoti, se face resunetul unor corespondenţe bucureştene pline de un venin ciumat, împotriva bărbaţilor şi în de-obşte a oposiţiunei anti colectiviste d8 la noi, pe care are infamia a o ponegri ca vândută streinului...
La aceasta vom respunde de o cam-dată, că cel vlndut crede că toată lu-mea’i de vânzare I
Sapienţi sat...
INFORMATIUNI
D. Dimitrie Brâtianu a Întrunit aseară la d sa acasă pe membri grupului seu aflaţi în Bucureşti. Întrunirea a fost foarte numeroasă şi discuţiunile din cele mai interesante. Nici o hotărîre n’a fost însă luată în privinţa atitudinei ce grupul va ţine de acum înainte, subordonendu-se hotărîrea resultatului întrevederea ce d-nu D. Brâtianu a fost rugat se aibe cu d-ni Lascar Gatargiu şi G. Vernescu.
D. M. Kogâlniceanu a cărui sănătate este deplin restabilită şi care nu mai are trebuinţă de cât de puţin repaus, va părăsi peste o săptămână Capitala pentru a se duce la Paris.
MIŞCAREA TERANILOR
îndemnăm cu stăruinţă pe public să nu dea nici un crezement sgo-motelor răspândite despre întinderea mişcâreî ţăranilor şi despre caracterul de extremă gravitate ce ea ar fi luat în unele localităţi.
Mişcarea este cu desăvârşire potolită.
Sosirea în Bucureşti a mai multor detaşamente de trupe din judeţe
poate, tn adevăr, să dea o aparenţă de adevăr acelor sgomote dar trebue se se ştie că trupele n’au fo3t aduse de cât pentru a asigura liniştea în timpul cercetărilor judecătoreşti în comumle unde desordine sau întâmplat, cercetări care, neapărat, vor provoca arestaţiunea culpabililor şi, prin urmare, ar putea da loc la noi turburâri.
De altmintrelea numărul trupelor chemate a fost exagerat. Afară de 2 escadroane de călăraşi din Putna şi de 1 batalion de vînâtori de la Craiova nu ştim ca alte trupe se fi sosit până acum.
D. Ion M. Kostaki-Epureanu căruia i se oferise funcţia de director al domenielor Statului a declinat a-ceastâ onoare întru cât condiţiunile ce i s’au făcut prin numirea d-lui Dobrescu ca secretar general al a-celuî minister erau incompatibile cu situaţiunea d-sale.
XJN FIASCO
Colectiviştii din Senat şi din Adunarea Deputaţilor organisaseră pentru aseară o nouă întrunire.
Abia la 9 ore şi 1/2 se adunaseră cu chiu cu vai vr’o 40 de inşi.
Văzând că d. Brâtianu lipseşte ceaprazarul Nacu a fost delegat se meargă la marele cetăţean şi să’l a-ducâ la întrunire.
După o jumătate de oră, d. Nacu s’a reîntors spuind că d. Brâtianu fiind bolnav refuză de a veni.
Beizdadeaua rugat să presideze a declarat că fiind bolnav, şi ferm hotărât ca la toamnă să se retragă din viaţa politică, nu poate primi a mal lua parte la luptă.
Dd. Alex. Orescu şi generalul Lecca refuzând de asemenea, colectivişti furioşi au plecat fără a lua nici o deciziune.
-sas
Aflăm că numirea d lui profesor Anghel Dumitrescu,membru al grupului d-luî D. Brâtianu, în postul de director al bibliotheceî centrale a Statului, numire pe care amanun-ţat’o eri ca probabilă, este astă-zi cu totul sigura.
Nichi Fremdensohn, văzându-se scos din pâine şi judecând toatâ lumea după dlnsul, spune într’altele prin «Voinţa» sa că d. Alecu Catargiu e furios pentru că cerând prefectura poliţiei Capitalei şi apoi acea de Ilfov şi una şi alta i s’a refuzat 1 !
ţ Suntemln măsură dea da cea mai formală desmmţire reptilei colectiviste, căci d. Catargiu e hotărît într’un chip absolut să nu primească nici o funcţie chiar de i s’ar oferi.
Este probabil că d-sa se va prezenta In viitoarele alegeri la colegiul ţărănesc de Ilfov pentru Adunarea deputaţilor, unde dălhtâlnire tutulor colectiviştilor, în credinţa, ca de astă nu se vor mal numi ca în cele din urmă alegeri delegaţi scoşi din puşcării, cum s’a întâmplat la Ştefăneştî unde pe lângă reporterul «V. N.» şi arendaşul d-lul Be-chianu, a fost numit delegat al sătenilor un Apostol Alexandrescu spion poliţienesc şi puşcăriaş oslnditpentru delapidare de bani publici 1
Contrariu aşteptărilor generale, Monitorul Oficial nu publică legea bugetară peeserciţiul 1888 89, care începe astă-zî.
(MIEL DE KRSItOI
PROCESUL GENER. MAICAN
Şedinţa de la H Martie Pledoaria d Iul Cornea
Veclnicul apărător al tutulor acelora cari aU fost puşi sub carantina, snb a-cuzarea vre-uneî neregularităţi, începe prin a se întreba pentru ce anume fapte, pentru ce causă serioasă, a fost a-dus ciientul săU înaintea consiliului de războiU.
D. Cornea, într’o cuvîntare care durează mal mult de două ore, fineşteprin a aminti comisarului regal că după darea în judecată a generalului Maican, i-a întins mâna.
D. Cornea face un destul de frumos txordiQ, făcând apel la onoarea şi la dreptatea consiliului.
Acusatul e întrebat de preşedintele, daca mai are ceva de adăogat.
Generalul Maican, cu o voce foarte emoţionată, zice că avea o patimă, dar că aceea era a serviciului. Când cine-va are o patimă, nu poate se aibă o alta.
Nu mal spun nimic şi remân cu încrederea ce am în lealitatea şi în onoarea d-v.
(Asistenţa e foarte emoţionată, mulţi plâng).
Se face o profundă tăcere.
Clopoţelul preşedintelui resun». D. preşedinte comunică că consiliul va intra tn deliberare.
D. preşedinte dă citire cestiunilor.
VER DICTUL
Generalii RuinUrescu X. Maican din flotila este culpabil ca în anul 1887 în calitate de secretar generai al ministerului a pretins daruri de Ia Luis Broadvvei pentru a ’i Tace comenzi, act privitor la funcţiunea sa,dar pentru care legea n’a precisa! (?)
La orele 7 Consiliul intră în Camera de deliberare.
Dupe doue ore de deliberare Consiliul pronunţa un verdict a-iirmativ.
CONDAMNAREA
Consiliu condamna în unanimitate pe gcneralu Maican la 10 luni incbisoarc. la perderea gradului si la 100 lei amenda.
D grefier dă citire sentinţei. Soldaţii presintă arma.
D. comisar regal comunică condamnatului că are drept să facă recurs.
Generalul ascultă în tăcere şi apoi pleacă.
A T EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 1 Aprilie 1888
Presidenţa prinţului D. Ghica.
Se citeşte şi se aprobă sumarul şedinţei precedente.
Ministrul justiţiei citeşte Mesagiul pentru nişte credite.
D Orleanu. Roagă pe Ministrul lucrărilor publice să se ocupe de linia ferată Focş&nl-OdobeştI.
Prinţul Stirbey, Ministrul lucrărilor publice, răspunde că aceasta va depinde de resursele ce va avea Statul.
D. Mârzescu. întrebă pe Consiliul de Miniştrii dacă Camerile au se te tnchiză peste două sad trei zile? Durata Corpurilor Legiuitoare este de trei luni dupe Constituţie, şi Camerile au început se lucreze la 7 Februarie; prin urmare ele nu se pot Închide de cât la 7 Maifl.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(1)
PROPRIETATEA MARE
Şi
NOUILE TEORII SOCIALE
CONIEHINTA TINUTA DK D-NU
IOAN N. IANGOVESCU
La Atheneu Joi la SI Marlie
Doamnelor şi Domnilor,
Intr’unadin cele mal frumoase balade populare ale noastre doul voiiycl, în-tălnindu-se pe culmele luminoase ale munţilor îşi caută pricina pentru a se lua la luptă şi unul întreabă pe cel-l’alt de ce ÎI calcă fâneţele.
Acela ÎI răspunde că este în dreptul săU :
Căci pâmtntul nu-I al tău Nu-I al tea şi nu-I al meu Ci e de la Dumnezeu.
Nu ştid dacă această baladă care pare a fi din veacul al XVII-lea este o concepţie originală românească sau dacă nu e împrumutată de la slavi, nu ştifi nici dacă ideia coprinsă în versurile ce am citat aparţine veacului al XVII-lea, saâ ceia ce pare mal probabil,dacă nu este o rămăşiţă a altor Vremuri mal vechi. Ceis ce ştiu este însă că în aceste versuri e olume întreagă de idei, de vrăjmaşii şi de revendicări, 0 lume In ireagă de năzuinţe care In
veacul nostru aU luat o formă foarte concretă, care ajung la concluzii foarte precise şi ridicale; în aceste versuri atât de simple şi de naive este cuprins întreg socialismul modern.
Pământul este al lui Dumnezeu,adică al nimenul, şi prin ârmare al tutulor zice balada, pământul este al naţiunel, al poporului, zice socialismul modern.şi proprietatea individuală este după socialişti un monopol odios,un privilegiu nesuferit, o usurpaţiune revoltătoare. Şi acest flucs de incriminări a ajuns la culme prin vorba iul Prudhon : Pro prietatea este o hoţie.
Încă din veacul al 18-lea, ca să nu merg mal departe, Rousseau blestema pe cel d’ântâiu om care Îngrădise cel d’ânlâiU loc pronunţând astfel pentru Întâia oară cuvântul meu şi tău şi II atribuia toate mizeriile de care suferă omenirea. De atunci socialismul a făcut mult drum şi astăzi revendicările sale sunt mal sgomotoase de cât or când. Nu intră însă în cadrul conferinţei mele de a face o expunere mal largă a socialismului şi o critică a a-cestui sistem social, care atacă cu atâta violenţă cea mal largă şi mal solidă bază a societăţel actuale, care voeşte să dărîme şi să desfiinţeze cea mal însemnată cauză a progresului, isvorul cel mal fecund al strălucitei culturi moderne.
Am zis doamnelor şi d-lor că proprietatea In genere şi proprietatea mare în specie este o principală cauză a a civilizaţiunel şi de aceea, las mal cu seamă la o parte critica socialismului, căci atât socialismul adversar proprie-tâţel cât şi economiştii care o apără, pe cea mare şi pe cea mică saU numai pe cea mică, lasă la o parte tocmai principalul cuvânt de a fi, dacă nu a proprietăţii mici, dar de sigur pe al celei mari, rolul său hotărltor nu atât tn desvoltarea directă a producţiunel, cât In
desvoltarea civilizaţiunel celei mari, în desvoltarea înaltei culturi morale şi in-teledfcialea omenirii.
Faptul economiştilor care aU pus dis-cuţiunea cu socialismul pe terenul curat al producţiunel, care nu poate fi destul de activă de cât sub regimul pro-prietăţel individuale a scăpat poate proprietatea mică, dara compromis pe cea mare, căci nu tot-d’a-una şi or unde proprietatea mare este regimul absolut cel mal avantagios producţiunel.
O asemenea bază de apărare este prea şubredă pentru un principiu atât de atacat ca acela al proprietăţel mari, ale cărei foloase de şi reale sunt prea discrete, pe când aparenţele sale, aparenţe de monopol nedrept şi de inegalitate vădită sunt atât de concrete şi de isbitoare.
Prin faptul economiştilor proprietatea mare nu se mal razimâ de cât pe o controversă de economie rurală, pe Împrejurarea de a se şti dacă se produce mal mult şi mal ieftin prin cultura mare de cât prin cea mica. încă o-data atât este un sprijin prea mic pentru o instituţie atât de vrajmăşită, căci dacă tn Anglia proprietatea mare a făcut minuni, daca a adus bogăţia acolo unde altă dată era miseria cea mal înfiorătoare, daca a secat bălţi şi a săpat canalurl, daca a dat culturii mlaştini şi noroiurl care păreau că vor trai cât pământul, proprietatea mică a făcut şi ea minuni, In Belgia, In Olanda, în Elveţia şi în Norvegia. Nisipuri uscate, stânci şi dealuri râpoase aU fost date pe rod de munca Încăpăţînată a proprietarului mic.
Aceste ecsemple cât şi critica din ce în ce mal sgomotoasă a socialismului aU făcut pe mulţi să abandoneze cu totul proprietatea mare, uitând cu desăvârşire odată cu foloasele materiale şi marile foloase morale şi intelectuale pe care ea le aduce societăţilor moderne.
Doamnelor şi Domnilor
Spiritul omenesc aleargă tot-d’a una de la eestremă l’a ecstremâ şi cu drept cuvlnt Luther la comparat cu un ţăran beat care umblă când la dreapta când la stânga şi nici odată nu merge drept înainte. Ast-fel s’a întâmplat şi cu proprietatea. A fost o vreme când nimeni nu vrea să auză vorbind de proprietatea mică şi astă zi mulţi nu vor să mai auză de proprietalea mare, de şi atât una cât şi cea-l’altă aU fie-care multe avantagil şi multe inconveniente multe părţi bune şi multe părţi rele.
Şi dacă nimeni nu poate tăgădui spiritul de ordine al Săteanului proprietar şi munca sa atât de Îndărătnică şi de roditoare, cine poate tăgădui simţul de demnitate pe care 11 dă omului proprietatea mare şi foloasele pe care le dă agriculturel, mal cn seamă atunci când fiind nevoe de a se reforma sistemele de cultură, se cere loc disponibil şi capital pentru experienţe ?
Din nenorocire proprietatea mare când este prea esclusivâ şi prea concentrată, devine un monopol care ridică prea multe protestări, şi proprietatea mică, când s’ar întinde peste tot solul unei ţări ar însemna încetarea or cărei îmbunătăţiri în agricultură, o parcelare şi o desfigurare a pămlntulul care ar realiză programul radical al Iul Du-pont din poezia lui Alfred de Musset:
Atunci nu vel vedea scumpul meii pe la ţară, Nici păduri, nici clopotniţe, nici munţi, nici vâlcele Vor fi peste tot locul numai cărbuni şi bitumuri Trotoare, magherniţe şi câmpii cu legume Şi pâmintul ras. fără barbâ, fără per Ca un mare dovleac va alerga prin cer.
Nu mal Încape îndoială ca amlndouă extremele sunt rele, şi un început de reacţiune se vede în Franţa, ţară reputată de proprietate mică, unde mulţi aâ
început să se pronunţe pentru o stare de echilibru între proprietatea mare şi cea mică, lăsând la o parte şi revendicările ecsagerate ale unora care ar voi să Introducă şi in Franţa sistemul de parcelare chinezesc, şi plângerile altora care ar voi o mat largă parte pentru proprietatea mare.
Această tendinţă este prea potrivită cu interesele ţărel pentru ca ea să nu triumfe cu desăvârşire, câcl este firesc lucru ca o societate să caute a se folosi de toate avantajele celor două sisteme, şi ale căror inconveniente se neutrali-sează prin subsistenţa paralelă a lor.
Mişcarea din Occident contra proprietăţel nu putea să nu aibă ecou şi la noî unde o vedem manifestându-se, mal slab sub forma socialismului curat şi foarte tare ca revendicare In folosul proprietăţel mici. Şi la noi proprietatea mare este atacată şi ce e mal grav ea este făcută răspun-zătoare de stare rea In care se găseşte cea mal numeroasă şi mal interesantă din clasele noastre sătenii.
Daţi-ml voe Doamnelor şi d-lor să mă opresc puţin asupra acestui punct şi să vedem dacă comparativ cu alte ţâri, ţara noastră este o ţară de proprietate mare şi dacă In întinderea sa actuală proprietatea mare este un rău sau un bine, dacă ea este saU poate fi cauza nevoilor de care suferă ţărani.
Să luăm ca termen de comparaţie o ţară care trece drept ţară de proprietate mică, Franţa.
(Va urmma).
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 2 APRILIE
3
Crede ci guvernul trebue sad se disolve Corpurile Legiuitoare sail se le lase se 'şl sfârşească legislatura de trei luni.
D. M. Marghiloman, Ministrul justiţiei pentru discuta acestei chestiuni, cere se se bucure de termenul de trei zile prevăzut de regulament.
Voci : Faceţi interpelarea tn scris.
D. Mârzeseu. In scris. La moment 1 Sunt iute la condeid ca şi la limba. (Ilaritate;.
0. l’oUz.a-Micsunesea. Spune că legislatura Camerei expirată trebue contopită cu aceia a Camerei actuale. Prin urmare adunându-se zilele Camerei trecute cu zilele Camerei actuale, guvernul are dreptul s6 Inchizâ Camerile.
D. Lerescn. întreabă pe guvern dacă n'are de gAnd să aducă tn deslbaterile Senatului proiectul de lege votat de Cameră pentru desfiinţarea taxei asupra tuicel?
Prinţul l>. Ghica. Discutăm de prisos o lege care n’a venit tncă tn desbatorile Senatului.
D. Mârzeseu. Scoateţi ţuica de la ordinea zilei atunci. (Ilaritate).
Dr. Frumuseanu. Vorbeşte'derăscoala ţăranilor şi protestează tn contra insinuărilor «Voinţei Naţionale» care acuză pe o-pozitie că a răsvretit peJtăranl. Cere o anchetă serioasă.
D. Arapu. Cer cuvântul !
Ne acuză pe noi.
Voci: _ Lasă ’l! Iartă ’l. (Ilaritate).
Se tnchide discuţia şi se trece la ordinea zilei.
D. Saftoi, citeşte o propunere pentru ca legea pentru desfiinţarea monopolului tuicel să se aducă de urgentă tn desbate-rile Senatului,
D. Mârzeseu. La secţii 1
D. Orescu, pune la vot urgenta, dar să trimite la secţii.
Şedinţa se ridică şi se amănă pe mAine.
CAMERA
Şedinţa gc la 1 Aprilie 1888
Şedinţa se deschidela oea 11/4, sub pre-şidentia d-lu'. U. Cliitu Se tace apelul no-minel. Deputaţi presintl 103.
După citirea sumarului d. Chilu cedează preşidentia d-lul Yizanli.
D. P. Carp roagă adunarea să treacă In secţiuni ca să se ocupe cu proectul de lege care permite guvernului de a prelungi pAnă la 1 Ianuarie 1880, conven(iu-nea comercială cu Franţa.
D. T. Malurescu dă citire unul proiect de lege prin care se cere un credit pentru restaurarea bisericel Trei Ierarhi din laşi.
Demisiunea d-lul Plaino e respinsă. Şedinţa se suspenda cu toate protestările epilepLice ale d-lul Politimos et C-e.
La erele 2 1/2 şedinţa se redeschide.
D- G. Punii cere de la ministrul de interne informatiunl tn privinţa lurburări-lor Întâmplate tn mal multe comune rurale. In ce consistă această revolta ? cari sunt instigatorii ei adevăraţi ? Iată ce doresc a mi se explica.
Intre multe svonur! care circula e şi a-cel ce agitaţiunile aii fost cauzate prjn intrigi străine.
D. Panu cere explicaţii clare tn privinţa turburârilor aceste.
D. Thcodor Rosetti are cuvtntul. Mişcarea zice primul ministru a început cu judeţul Ialomiţa. Instrucţiunea s’a sezisat imediat şi cred că e prematur de de a ne pronunţa tnainle de a vedea re-sultatul anchetei judecătoreşti.
Mi s’a pus întrebarea, urmează d. Ro-setti, care a fost causa acestor turburârl. Iată care este :
Rea administrare şi netngrijiloare mal Întâia, şi apoi starea suferinţei la care sunt supuşi ţăranii. Toate aceste s’a& acumulat şi aO produs această nelinişte şi nemulţumire tn sate.
D. prim ministru spune că causa principală a mişcării din ialomiţa a lost prefectul judeţului de acolo, care şi-a perdut minţile. Li s’aO promis ţăranilor lucruri himerice, cari nu puteaO să fie realisate. Neputând dar administraţia a ’şl repara răul ce a causat, tiranii s’afi simtit tn drept să reclame, să protesteze şi tn fine să manifesteze nemulţumirea lor prin excese regretabile, prin devastatiunl.
La această nemulţumire, adaogă d. Ro-setti, au contribuit prea mult şi primarii şi notarii din aceste sate.
in privinţa mesurilor ce guvernul a luat, d. prim ministru declară că s’a făcut tot din partea guvernului ca să liniştească spiritele. Pretutindeni, spune d. Rosetti, sunt fericii a declara că mişcarea s'a potolit, prefectul compromisa fost depărtat, şi noului prefect i-am dat ordinele necesare ca să facă tot pentru restabilirea ordinel şi spre mulţumirea tutulor.
Şi tn judeţul Ilfov, continuă d. prim ministru, mişcarea s’a potolit, afară de o singură comună unde până tu momentul acesta cred că s’a restabilit deja ordinea.
Despre origina mişcării, o anchetă judecătorească va demonstra, cred, tn de a-juns aceasta, şi atunci nu voia lipsi, a-d&ogă d. Roşetti, să comunic ceea ce s’a făcut.
D. Rosetti termină ast-fel :
Vă pot asigura că mesurile luate corespund atât la prudenta ce e de trebuinţă In această cestiune, cât şi la necesitatea unei procedări energice faţă cu aceste res-vrâtirl. Vă rog dar a nu vă impresiona a-tât de mult de simple sgomote cari nu pot avea nici o autoritate, daca nu vor fi sigure.
Fac apel, spune d. Rosetti, la totl oamenii de bine, la toii patrioţii cari se interesează la stingerea pasiunilor acestor clase, cari doresc ameliorări şi pentru cari totl trebue să ne interesăm (aplause).
D. Fleva observa că principala causâ a mişcării este reaua administraţie. D-sa cere ca noul guvern să urmeze cu opera de reparatiune morală cu care a început.
D. Th. Rosetti Aş preferi să lăsăm dis-culiunile.aceste sterile şi să ne ocupăm cu fapte.
D. Mortzun tntr’un mic discurs vehement, atacă pe totl voind a areta că nu se face nimic de nimeni.
AI crede într’un moment dat că a devenit epileptic.
Cuvtntarea violentă a d-lul Mortzun produce protestări puternice pe toate băncile.
In mijlocul acestui zgomot infernal, d. Vizanti suspendă şedinţa.
11 ede schi de rea
D. Mortzun propune ca să se numească o comisiune parlamentară care să cerceteze căuşele revoltei.
D. Stefaneanu vorbeşte iarăşi de ţuică. Rtsete unanime ti acoperă vocea.
D. Politimos se asociază la cererea d-iul Stefâneanu cu emfasa lui obicinuită.
D. Stnnlan (şchiopul) găseşte de cuviinţă să întrebe pe ministrul de Interne cum a numit prefect la Teleorman pe d. Mânciulescu.
Press, spune şchiopul de la Ploeştl, vorbeşte de câtă va vreme tn contra d-lul Mânciulcscu şi ştiţi când vorbeşte presa...
D. \nesoreann. Care presâ ?
O voce : Voinţa Naţionala.
D. Vncsoreanu Voinţa Naţionala nu s presa (rtsete, aplause).
D. Th. Rosetti spune că atacurile în Contra d-iul Mânciulescu sunt resultatul prigonirilor politice ce a suferit.
Nu'mi era permis adaogă onor. prim-ministru, să pun la îndoială afirmarea a mal multor persoane prea onorabile, că d. Mânciulescu n’a fâ:ut nimic în contra onoarei.
Dd. Pacu şi Poroincanu citesc nişte petitiunl.
Se pune la vot proiectul pentru a se a-corda soţiei uşierului Nae Popovicl o pensiune de 150 Ir. şi e primit tn unanimilate.
Se alege comisiunea pentru verificarea socotelilor statului.
Se dă citire unul proiect de lege, prin care se deschide ministerului de interne un credit de 6O.C00 lei.
D. Flevn cere esplica(iunl.
D Gliormnni răspunde că e un credit deja cheltuit şi că e vorba să fie legitimat.
U.	IN. Fleva voeştea cunoaşte de ce natură e creditul.
D. P. t'arp observă că acest credit a fost cheltuit de ministerul trecut.
D. Carp nu susţine acest credit.
Se pune la vot luarea în consideraţie.
D. I. Lahovari observă că cheltuiala e ilegală şi ca trebue s’o plătească acel care afl cheltuit’o.
D. IV. |Fleva spune că cheltuiala de
60,000	franci s'a făcut de fostul ministru de interne pentru zilele nefaste de la Uşi 15 Martie.
Să spue ministerul dacă cere un bil de indemnitate.
D. Th. Rosetti declară că nu cere un bil de indemnitate pentru nimeni.
D-sa gâsindu-se tn fata unei cheltuieli făcute, nu poate pentrujregularitateaconturilor de cât să ceară legitimarea creditului.
Se pune la vot legea în total şi e primită cu 96 voturi.
Minoritatea s’a abţinut.
Prelungirea Convenliiinel Comerciale cu l-'ranla.
Se dă citire proiectului de prelungire a Conventiunel Gomercialecu Franţa.
Se pune la vot legea In total.
Prelungirea e votată cu 72 voturi.
Se pune la voi un proiect din iniţiativa parlamentară, autorizând guvernul a contribui cu 350,000 fr. pentru sfârşirea edificiului Atheneulul.
A0 votat pentru 34 şi contra 33.
Votul e nul.
Bugetul casei de depuneri şi consemna-liunl, cu un deficit de 350,000 fr. e votat după câte-va explicări al ministrului de Finanţe.
Se mal pune la vot bugetul casei de dotare al oastel.
Votul e nul.
La orele 6 şedinţa se ridică.
Nu înţelegem pentru ce Simulescu nu este încă dat afară din prefectura judeţului Vâlcea.
Dacă este un judeţ in ţară căruia ar fi trebuit să i se dea cea mal grabnică satisfacţie, acela este judeţul Vâlcea, cel mal apăsat, jefuit ţi terori-sat sub guvernul colectivist.
Ne place să credem că guvernul va avisa grabnic.
X
Guvernul continuă cu numirile bune înadministraţiunea judeţeană. Azi înregistrăm pe aceea ad-lui Bu-rileanu, deputat, la prefectura de Mehedinţi.
X
MIŞCAREA TERAN1L0R
Pe temeiul unor informaţiunî pe care eram în tot dreptul a le crede întemeiate, fiind dat isvorul de unde căpătasem, am spus, in întâia edi-ţiune a numărului nostru de azi, că mişcarea ţăranilor este cu desăvârşire potolită.
România Liberă însă care este în posiţiune d’a fi mai bine informată de cât or ce alt ziar, dă amănunte, din care resultă că liniştea nu este incâ stabilită în toate satele, latţt'1 adevăr ce citim in organul acreditat al guvernului:
Unul din punctele cele mal turburate din plasa DAmboviţa este Valea Pasării şi linia Brâneştl, Moara Domnească şi Afumaţi. De aminteri în Afumaţi a isbucnit mişcarea cu adevăratul el caracter de a-lentat In contra proprietăţii. Pe acea linie se găsesc: secretarul general al ministerului de interne, judecătorul Tătă-rariu şi procurorul Cârlova. Au la dispo-silia lor două companii de linie şi două escadroane de cavalerie.
In Brăneştl ordinea e restabilită deplin şi totl capii mişcârel arestaţi ad fost expediaţi la Bucureşti sub excorta unul detaşament de geniO.
Astâ-zt ordinea se va restabili în Moara Doamneascâ , şi, de oare-ce ordine sunt date ca să se proce&dă cu cea din urmă energie, s'a mal trimis acolo un escadron de roşiori.
Alt centru de răscoală plecat din Fierbinţi s’a întins prin Creata-Leşile, Das-călu până la Crâtuneştl. In Creata-Leşile s'a comis devastări tn contra proprietarilor şi cârciumarilor din localitate. Acolo sunt trimise : un batalion de vânători şi două excadroane de cavalerie, din care unul trecând prin (Tunari a exploarat părţile acelea cu patrule preventive.
Această expediţiune, dupe ce va restabili ordinea în Creata-Leşile şi cătunele vecine, se va instala în Grecii şi Grădiştea, puncte cari sunt şi ele agitate.
In cel din urmă moment (azi dimine&lă) mişcarea a isbucnit şi In Lipia-Bojdanil, unde devastatiunl enorme ab fost comise la arendaşi şi unde comersantul Nicolae Filip a dispărut. In această direcţie ajutoare imediat au pornit, ca să întărească trupele din Fierbinţi.
Alte puncte ale districtului nu sunt ameninţate. Cum însă agitaţiuni culpabile s’afi semnalat în Colenlina, o companie de linie a fost trimisă într’acolo.
Cu deosebire tn vecinătatea Bucureştilor autorităţile ad ordin să useze de cea mal mare rigeare, căci cu cât te apropii de o-raş cu atât starea materială a ţăranilor este mal bună, aşa că aci agitaţia nu are nici măcar pretextul miseriel.
In altă plasă, la Lămoteştildin NegoeşlT, ţigani veniţi tocmai din Afumaţi, rescula-seră pe congenerii lor. Sub-prefectul local însă, om foarte energic, şi căruia i se trimisese ajutoare serioase, a purces pe dată la repn siunea turburârilor şi a restabilit ordinea.
Două lucruri ne par ciudate în relatarea confraţilor noştri.x
1)	Afirmarea că răscoala are caracterul unui adevărat atentat şi a-sult contra proprietaţei.
2)	. Afirmarea că se vor lua măsuri de o deosebită energie însoţită de frasa următoare : şi mulţi din nenorociţii cart ait fost întărâtaţi vor plăti poate mal nainte de mişei cari ’i-au pus in mişcare.
N’ar fi bine să caute să se evite a-ceastâ nenorocită eventualitate şi represiunea n’ar putea fi tot atât de puternică şi fără a fi sângeroasă ?
După cât ounoaştem caracternl ţăranului noi credem că da.
X
D. general A. Gernat care eri încă era foarte bolnav s’a restabilit pe deplin ca prin farmec.
D sa a şi reluat azi comandamentul corpului al 2-lea de armată.
E adevărat că aseară s’a terminat procesul generalului Maican.
X
Aflăm că d. doctor Assaky care făgăduise să’şi retragă demisiunile date ş-’a schimbat din nou părerea şi a declarat eri unul coleg al său că va părăsi România chiar înainte de o săptămână pentru a se întoarce în Franţa.
Regretăm sincer hotârîrea luată de d. Assaky şi sperăm Încă că va renunţa la densa.
X
Atragem atenţiunea d-lui prefect al poliţiei capitalei asupra purtârel comisarului Calvocorescu.
Această creatură a d-lui Radu Mi-hdiu continuă a aduna prin cârciumi pe bătăuşi colectivitate! şi ale ţine discuri care toate conchid la a-propiata reîntoarcere a d-lui Bră-tianu la putere, înjurând surugieşte pe actualul guvern, cu preşedintele consiliului în cap.
X
Una din cele mai fericite aehisi-ţiunl ca prefect de judeţ, este fără îndoială numirea d-lui lorgu Hermeziu, ca prefect al judeţului Botoşani.
Bărbat inteligent şi prob, d-sa în mai multe legislaturi a representat judeţul Botoşani în Cameră şi în Senat şi a dat dovezi de o mare independenţă de caracter.
Agricultor distins, proprietar al unor intinse domenii, d-nul Herrne-ziu este independent şi prin posi-ţiunea sa materială.
Unul din cei mai aprigi luptători în sinul oposiţiunei botoşenene, d-nul lorgu Hermeziu In mai multe rin-duri a dat dovezi de un înalt patriotism, sacrificând interesele sale personale pentru binele general.
Fie ca această fericită numire în persoana d lui lorgu Hermeziu, se fie de bun augur pentru nefericitul şi urgisitul judeţ Botoşani 1
X
O depeşe sosită din Botoşani ne a-nunţă că în urma stăruinţelor puse de un însemnat număr de cetăţeni, d. Hermeziu a primit funcţiunea de prefect ce i s’a oferit. D-sa a plecat azi spre Bucureşti.
X
LISTELE OE SUB SCRIPTIUNE
D-na Eugenia D. Brătianu lOft, d. Gr. Cozadini 100, d. Ion Docan 100, d. D. Ca-riadi 40, d. Al. Chrisoscoleo 40, d-na ller-minia Th. L. 20, Anonim 41, Princesa Eli-sabellia Ypsilanti 20, d-na Alex. Rosnovan 100, d. Alex. Chrisoscoleo 60, d. Eug. Leii vier 20, d. C. Teleman 40, d. Lazăr Nicu-lesou 100, d. G. Iurgea 20, d-na Eup. L. Catargiu 100, d. I. Docan 100, d-na Const. Bulculescn 20, d. G Gr. Br.ilaşar 5, Anonim 30, d-na Maria Cerkez 50, d. Sc. Vâr-nav 20, a. D. Solomon 5, d. C. Baicoianu 5, d-nu E. Lahovari 10, d-na Wichelmina Haupt 2, d-na Louise Gonstance 10, d-na Moninca Murat iO, d. Timoleon 3, d. Nicu Cerkez 10, Anonim 180, d-na Calherina Brâiloiu 20, d-na Const. Gr. Lehliu 20, d. Al. G. Florescu 20, d. Nicolae Brăiloiu 10, d. Sander 5, d. G. N. Duca 50, d. Nicolae Mosco 60, d. I. N. Duca 40, d. Pepi C. A-rion 20, d. Const. N. Duca 10, d. A. Duca 10, Anonim 30, d-na Irina Marghiloman 200, d-na Zoe Rioşanu 30, d-na Maria V. Rosetti 4, d. N. Butculescu 20, d. L Dimi-triade 10, d. M. Marghiloman 20, d. Grig. Chrisenghi 5, d-na Elena Fleva 40, d. G. N. Mâscinescu 20, d. A. Djuvara 20, d. C. Apostol 20, d. N. Fleva 40, d. Locusteanu 5, d. Filibiliu 10, d. D Apostol 40, d-na Maria C. Olănescu 5, d-na Ţinea Popescu 5, d-na Lucia Ciupitof 10, d. N. Basilescu 10, d. Tochide 5, d. Plataniotes 40, d-na Souliotis 20, d-na Athena Stâlescu 10, A-nonim 55, d-na Sofia, Maria şi Ioşca 2, d-na Anni Allorn 5, d. H. Lorentz 5, d. S. L. Cornea 5, d-ra May Coke 10, d-na B. I. Ionescu 30, Anonim 47, d. G. Belio 20, d. Theodori 100, d Nicolaus 20, d. Petrescu 10, d. General Ilaralamb 20, d. Golescu 20, d. Alex. Rosetti 20, d. George G. Bră-tâşianu 20, d. Grig. Cogălniceanu 20, d-nu Millo 50, d. Doctor Clement 20, d. Fundâ-ţeaou 20, d-na Barbu Catargiu 200, d-na
www.dacoromanica.ro
Zoe Slftlineanu 200, d-na Miria Marţ 40, d-na Maria Gorjan 10. d-na Aurelia P. 10, d. V. Râdulescu io, Anonim 80, d-na Francisca Ilyen 5. d-na Leat. Butculescu 40, d. D. Cezianu 10, d. S. Johnson 5, d-nu C. Voineseu 5, d. Pârvânescu 4, d. Radu La-motescu 10, d-na Alex. Brâtâşianu 4, d-na Maria C. O âuescu 40, d-na Ecat. Robescu 20, d. I. Pencovic! 20,-Anonim 56, Anonim 15, d. Em. I. Lahovari 200, d. L. Ghica 20.
Total 3,325 Listele precedente 6,281 Total 9,6.6
X
Mahalalele capitalei încăn’au scăpat de gaşca agenţilor colectivităţii.
Ast fel aflăm că chiar acum în urma, preoţii Dumitru şi Dobre, de la Biserica Isvoru-nou, însoţiţi de sub-comisarul de poliţie de la secţia 39 au umblat din casă In casă, ca se ndune iscălituri sub cuvânt ca se ceară de la primărie voe să îngroape morţi la Biserică. Aceasta n'a fost de cât un pretext şi s'a aflat în urmă că petiţia avea de scop rechemarea la putere a Iui Ion Bratianu. In faţa acestei manopere mai mulţi cetăţeni din Isvoru-Nou ne roagă se denunţăm d-lui prefect al poliţiei pe subcomisarul de la secţia 39, siguri fiind că va cerceta şi pedepsi pe agenţii vinovaţi.
X
0 delegaţiune a comitetului orga-nisator al balului ce Societatea Studenţilor în medicină dă la 5 Aprilie curent în folosul fondului bibliotecai sale, a fost azi la d. T. L. Maiorescu ministrul cultelor şi instrucţiunei publice, pentru a’l ruga să bine-vo-iască a asista la bal. D. Maiorescu a primit cu cea mai mare amabilitate pe studenţi şi a promis că se va duce la invitaţiunea lor.
X
Eseadronul l-iu din regimentul al 3-lea de călăraşi comandat de d căpitan Solomonescu a plecat azi de dimineaţă spre Tunari unde se zice că ar fi isbucnit o răscoală de ţărani.
X
D. Nicolae Crătunfscu şi-a dat demisiunea din însărcinarea de membru al consiliului permanent de instrucţiune publică ca protestaţiune contra schimbâreî guvernului.
Manifestaţiune eclatantă dar ief-tenă.
X
Membrii corpului didactic adunaţi aseară au votat o adresă de mulţumire d-lui T. L. Maiorescu Ministru Cultelor şi instrucţiunei publice pentru reintregrarea în funcţiune a d-lui M. Pacu profesor la Galaţi.
X
D. doctor Petrascu noul prefect de Tecuci a sosit azi în Capitală.
• X
Ni se spune că dintre ofiţerii celor doă escadroane de roşiori cari au concurat la restabilirea ordinei în satele d’împrejurul Urzicenilor doi au fost destul de serios răniţi : d. locotenent Ursu a avut capul spart şi d. locotenent B. Filitis a primit mai multe lovituri de ciomag care’î au cauzat oontuziuni grave.
X
Un exemplu de imitat.
D-nu A. Odobescu profesor la Facultatea de litere din Bucureşti a instituit o serie de conferinţe publice cu studenţii acestei Facultăţi. Aceste conferinţe se ţin de câtre studenţi în orele de curs.
X
Aziaavut loc la ministerul agricul-turei, industriei, comerciului şi domeniilor licitaţiunea pentru arendarea pe cinci ani a otelului şi restaurantului de la Călimâneşti exploa-t&ţiunea stabilimentului balnear ho-tărându-se a se exploata în regie de câtre ministeriu.
Această licitaţiune insă nu a dat nici un resultat ftaetul de sarcini, rău chibzuit, fiind de natură a de pârta pe toţi concurenţii serioşi.
X
Monitorul de azi publică numirea d-lui Ion C. Prodan ca prefect al judeţului Putna în locul d-lul N. Sf -veanu demisionat; cuvântul demisionat se vede subliniat în Monitor !
Ce a voit se înţeleagă prin aceasta caraghiosul Director al gazetei oficiale ?
X
Suspendam pentru câte-va zile Foiletonul nostru Castelul tragic pentru a da loc în coloanele noastre conferinţei ce amicul şi colaboratorul nostru d nu I N. lancovescu a ţinut eri la Ateneul român, asupra «proprietaţei mari şi nouilor teorii sociale».
X
Eri s’a oficiat un requiem în templul choral în memoria dr. Barasch cu ocasiunea aniversarei a 25 a a morţii sale. Templul era inţesat de lume din toate clasele sociale. Intre delegaţiuni vom nota pe cea a societăţii «Ateneului român» compusă din d-nii St. Velescu, St. Mihâi-lescu. Stăncescu, Tache Ionescu şi C. Arion.
Coroana societăţii istorice Iuliu Barasch aşezată in faţa altarului, a-trăgea mai mult privirea prjn mă-
rimea şi inscripţia ei. Societatea Fraterna Dr. Barasch avea o coroană frumoasă de perle.
Serviciul divin esecutat de d. Ca-nitor Weiss şi predica d-lui dr. Beck produseră o impresie profundă.
Pelerinagiul s’a amânat din causa ploii pe Duminică 3 Aprilie orele 10 a. m., convoiul va plecade lascoala I. şi Carolina Lobel str. Mircea Vodă 12), la cimitirul cel vechiu israelit, str. Sevastopol, unde se vor rosti mai multe discursuri în faţa mormântului neperitoruluî bărbat.
ÎNTÂMPLĂRILE zilei
Furi—D. Naum Atanasiu, din strada Mihaiil-VodA, a fost victima unul furt.
Autorul acestui furt este un individ anume Gheorghe Catalogea, şi pe care poliţia descoperindu’l l’a trimis secţiei 25, de unde apoi va fi Înaintat parchetului.
— x—
Accident. — Eri d. Anastasie Ioan, calfă la brutăria din calea Rahovel No. 28, ce se afla bolnav In pat, venindu’I râu a căzut, rupendu’şl mijlocul.
Starea sa fiind din cele mal grave, dânsul & fost trimis la spitalul Brânco-venesc.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Berlin, 13 Aprilie. — «Gazeta Germaniei de Nord», vorbind de sănătatea împăratului, zice ca, din causa îngustării canalului respiratoriii, schimbarea canulel a devenit trebuincioasă. Doctorul Bergmann a Introdus o nouâ canulă. Starea generală a sănătăţii împăratului n’a fost vătămată de această operaţiune.
Paris. 13 Aprilie. —O întrunire publică s’a ţinut la Maubeuge. S’a aclamat generalul Boulanger.
Paris, 13 Aprilie.—Un articol semnat de D. Spuller tn «Răpublique Fran-şaise» zice că parlamentul trebue sâ accepte duelul la care generalul Boulanger l’a provocat şi ră Irebue sâ voteze legile trebuincioase penlru a protegia şi a apăra RepublLa.
Jalnica soţie Alexandrina Stefa-nescu, soră Sila Ihunitrescu, soacră Sofia Baldovin, cumnaţi şi cumnate Fleim Alexandrescu, Tache Alexandrescu, Bucur Splrescu, F.lisa Spircscu ; unchi, mătuşl.verl şi vere, ad durerea a vă face cunoscut pierderea prea iubitului lor soţ, frate, ginere şi cumnat.
CAHTAN DUMITRII STEFANESCU
In etate de 39 ani Încetat din viaţă la 31 Martie.
Şi roagă pe toţi amicii şi cunoscuţii a asista la ceremonia funebră care va avea loc lt> zioa de 2 Aprilie, la orele
2 p. m.
Cortegiul va porni din strada Bateriilor No. 12 la cimitirul Şerban-Vodâ (Belu).
MULŢUMIRE PUBLICA
Pentru osebita şi leala îngrijire ce am primit tn rnaT multe rlndurl şi mal cu seama acum In urma in grele zile de suferinţa din partea d-nel Marghioala Protopopescu moaşe din strada Occi-dentu No. 9, simt o vie plăcere a'i adresa cele mal călduroase mulţumiri ca unei moaşe pătrunse de sentimentul datoriei şi care în adevăr este la înălţimea misiune! ce profesează, meritând încrederea tuturor.
Maria Hor os tiu
str. Frumoasa 3i.
12-14000 FRANCI 5".î‘î»e
Împrumut pe hypothecă In primul rang, doritorii sâ se adreseze la d-na Elena I. StoianovicI hotel România strada Gabrovenilln Capitală.
APE MINERALE
FRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE
LA
MAGASINUL DE COLONIALE N. IOANID &C-IE
», STRADA LIPSCANI 3,- BCCT.HESCl
Comande se pot efectua tn toată ţari. Pentru Farmaciştii se face rabat.
SEMIHTZI DE TRIFOI SI LUCERNA
D. II. POIRk k (lo.
FAURICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
Bucureşti, strada Garol 23 şi calea Victoriei vis-â-vis de Palatul Regal.
lMoesti, strada Lipscani 12.
Cel mai mare asortiment de tot felu de
ÎNCĂLŢĂMINTE de vara
încălţăminte speciala
Pentru gimnastica
708
THEODOR ASLAN
Lectiuni dedesemn, peisagifl, figuri, *-cademii, pasteluri.
Otel EnglUera 2}
EPOCA — 2 APrtILlE
E
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M 0
Strada Lipscani, !Vo. 27
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
i Aprilie 1888
	Cump.	Vend.
5 0/0 Renta amortisabila	91 i 2	92
5 0/0 Renta perpetua	89	90
6 0/0 Oblig, de 8tat	89 1 2	90
6	0/0 Oblig de st drum de fer 7	0/0 Scris. func. rurale	105	105 3 8
5 0 0 Scris. func. rurale	50	5C
7 0/0 Scris. func. urbane	102 3/4	103 1 4
5	n/0 Scris func urbane 6	0ţ0 Scris. func. urbane	.96 1/2	97
	85	85 S/4
Urbane 5 0/0 laşi	75	76
* O’o Împrumutul comunal	73 1 2	74 1/2
Oblig Casei pens (leilOdob.)	210	215
Împrumutul cu premie Acţiuni bancei n»tion.	35	37
	960	970
Acţiuni «Dacia-România»	230	234
» Naţionala	200	210
• Constructiuni	80	90
Argint contra aur	\i 80	io 90
Bilete de banca contra aur	15 80	15 90
Florini austriac!	2 01	2 01
CASA DE SCHIMB
MOSCU N ACH MIAS
No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In fada noei clădit- Bancei Naţionale (Dacia-Remdnia)
B uouresti
Cumpârâ si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 1 Aprilie 1888
Renta amortisabila ,, romana perpetua Obligaţiuni de stat ÎConv.rur.J „	C. F. R.
,	Municipale
Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale
urbane
.. Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. fso lei] Losuri crucea roşie italiana „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-Komânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bileto Florini Wal. Anstrluc Mărci german»
Bancnote francase „	italiana
„	Ruble hirtie
NB. Cursul este socotii iu aur
laşi
Cump. Vinde
91 % 89 %
89	%
73 % sie tos
90 103
96
8 2
et
36
S7
40
17
16 75 «00 124 100
99
SCO
99
90
90 X
74 3/4 316
X
1
106 90 103 97
»6 S
5 S
38
30
42
20
10
20*
126
101
100
214
farmacia CHR. ALESSANDRIU română

-A. "V X S ^
Prepara ţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit un cult e adesea denaturat de unii califi car! găsesc de caviinţâ a debita alte preparaţiun! tn locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cit flacdne originale
VINUL COPIILOR
PREPARAT DE
CHR. ALESS A.ISTIDH.XXJ
rarmacistul Curţii Regula
Etatea cea fraged* a copiilor '1 face a se tmbolnivi Ufor 1 pentru a preîntâmpina maladiile se recomandi acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni In sus; tinerelor fete le ajuţi la buna desvoltare a corpului, întăreşte dsele fi dfl putere muşchilor.—Modul Întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce tnsojjface fie-ce sticli. Preţul 3 lui.
Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită In faţa d-tor doctori fi clienţii ce ad constatat foldse surprinzători e
GUDRONUL ALESSANDRIU
care se întrebuinţaşi cu succes contra durerel de piept, tusei /provenită Iu urma guturaiului, iritaţinnl ale peptulul. astmu, catar al bificel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus tntr’o litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate.
Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa charatâ saă lapte dulce 2—3 ori pe qh. 2 lei A.
Vindeci \ Oj / crampele de \ Q_ /stomach,palpi-] ta ţiile,colice he-^ \ petice, virai- ) \ turl aerro- J.
»tc y<
dg®. CALEA VICTORIE? 77, BUCURESCI, (CIF-MgUA ROŞIE)
SOCIETATEA ANONIMA
DE
IIASHT ARTIFICIU SI DE CERAMICA
IDE LA COTROGENI
Capital social: lei 1,500.000 capital versat la 31 Decembre
1880. lei 1,370,500
Usina situată la Bucureşti, Cotrocenl, şoseaua Pandurilor, hx faţa A silului Elena Doamna, legată cu Calea Fer. prin staţia Dealu Spirea DIRECŢIUNEA SI OEPOSIT PRINCIPAL IN 8UCURESTI, STR. DOIMNEI, li B S Adresa Telegrafica: BASALT Buouresti
DEPOSITE SECUNDARE :
In Bucureşti, Calea Griviţel 66 — In Braila, la d. G- Grosovich, piaţa Sf. Arhan-gel — In Craiova, la d. M. G. Poumay, bancher. — In Galaţi la d. M. Srbastian Somaripa. — In CâlâraşI.la d-nil M. Serghie, B. Farfalomel. — In Rusciuk, la d.
Thomadis et Damianof.
Industria naţională ale cărei produs au obţinut la Exposiţia Cooperatorilor din Bucureşti şi Craiova, cea mai mare recompensă
DIPLOMA DE OJ^ OARE CLASSA l-ia
ESTRAS DIN PREŢURILE CURENTE PESTRU BUCUREŞTI
		P K	E T U K I		L	E
FELUL	oal. 1		Cal. 2		Cal. 3	
	®	.JL O	<D	.1 P	0>	P
	s	c o ^ „ PX5 _ L.	E	C © ^ W a'C t	C	C ® <-> O p-p . C
MATERIALULUI	p tm G ® CU	o a u. g j-v a o S. B	P t- —• C o.	pentru ta tea mesura aşeza	3 u C 4> CU	3 *t 5 o. S
Pavele pentru bordure 10 bucăţi lam patrat	ir»o	4.25	:î52	4.00	300	3.75
» » pavagiu destrade şi de curţi 50 bucăţi la metru patrat	370	15.00	350	14.00	■230	13.00
Lespezi pentru trotuare 25 buc. la m. patrat	î«0	11.00	«10	10.50	320	9.50
P&trate felurite 36 bucad la metru patrat	140	10.00	210	9.00	180	8.00
Boraure de grădini 10 buc. la metru liniar	150			130			100		 	
Cărămizi refractare 420 buc Ia metru cubic	ilO					
Cărămizi cu 4, 6 si 8 găuri 40 buc. la 1 m. p.	65					
In Bucureşti şi tn oraşele unde executa lucrări pentru comuna Societatea se însarcinetes f>i cu lucrări particulare, a căror întreţinere o garanleaza pe timp de un an.
Asemenea se aila la uzina materiale de calitate mai inferioara cu Preoiuri foarte reduse
8	X
I	RECOMANDAM
I LEGATORIA DE CÂRTI
1	L
X
Igs
mt
Ca
dr
oii
X
•XI
STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI OINTK'O ZI BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-oiurile cele mai moderate.
X
IX® XI
•x:
x
:x«x:
wj tj
DEPGSiî DE LEMAKiE
im$m ismmi si de foc g
X	Calea Grivitzei, No. 153	X
Lângă Gara de Nord, Staţiunea Tranvaiului
COMPTUARU
P
Strada Sf. Ioan-nou, No. 1
BUCUREŞTI	695
X
•X
x®x:
■x
X®
____ X ®X—
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
IX®
X
CRAVATE IN ROMANŢA
FONDATA IN ANUL 1870
No. 20. - Strada Şelari. - No. 20
HAITE ASORTIMEĂTdeCRAVATE GATA
DE DIFERITE STOFE NEGRE SI FECIE
Asemonea se primesc comande cu bucata şi cu duzina dispuind tot-d’auna de fasoanele cele mai nuoî.
Preciurl foarte moderate.
690	FRATELLYIOSEPH.
■X • Xi
X
X®
MARELE
HOTEL DE FRANCE
— BUCUREŞTI —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Cel mal mare şi elegant hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei în faţa stradei Lipscani, din noii clădit, având patru faţade, st-fel In cât toate ferestrele respAndesc In stradă. Cu desăvârşire nou montat, dupe sistemul cel mai modern, având restau ant si cafenea foarte spaţ oasâ, be rarieşi alte. confort ri,curăţenie cea ma esemp ară Salon pentru soarele, nunţi, bancneturlşi altei». Toate lucrurile de consumaţie de p ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel mal prompt.
3PH. HTJ O
ANTREPRENOR
529	PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA
®®®
„NATIONAL
SOCIETATE GENERALA DF ASIGURARE IN BUCUREŞTI
CAPITAL UE ACŢIUNI
3,000,000 LEI IN AUR DEPLIN VERSATE
Convocarea adunare! generale
Consiliul de adimnirtraţ.unu are onoare a comunica d-ior acţionari ca conform ari. 46— 49 din statute, a-.uitarea geueialu ordinara a acţionarilor societăţi se va ţ.ne Uuiuiueca la ăl ,2t») Aprilie ISBN la 2 ore d. a. iu palatul uoeietutei Strada ajoamuei .\o. 12 Ordinea zilei
1.	Raporturile constl.uRlduadministraţiune st al censorilor asupra gectiuuel st bilanţurilor anului i887.
2.	Raportul directorului general despre mersul afacerii., r
8. Apr-,barca bilanţului si descărcarea de dat consiliului de admiuistraţiune st direcţiune! pentru gestiunea Lor.
4.	Fixarea dividende! pentru acţiuni si titluri de fondator.
5.	Propune.ea pentru reducerea capitalului societăţel cu un milion de ITancI si inouul a-cestel reduceri.
6.	Modilicarea statutului ca urmare a reducere! capitalului st spre a ne coul'urma dispo-siţiunilor noului cou comercial.
7.	Alegerea a trei membri în consiliul de administraţie îu locul celor e»lţl la sorţi.
8.	Alegerea a trei censorl siatrei supleanţi.
Pentru a 11 admis ia adunarea ge..erata, Ue-
care acţionar Irebue se dt-puuu aci.uni,o sale cel puţin cu 5 zile Înainte Ue ziua adunaret generale, adică pană la i* (*4) April.e a. c. la casa centrală a societăţel, strada uoamucl MO. 12 st in contra acţiunilor depuse va primi oa-devennţâ care il va servi tot-d’o-uata si ca bilet dd intrare
Bucuretti, 17 (2/) Aprilie 1888.
Preşedinte, 1- Marghiloman.
ESTRAS UtN STaTLTE
Art. 48. Spre a face cine-va pane din adunarea grneratâ, tiebue se ne proprietar a cel puţin lv acţiuni care dau dreptul la un vot.
Nici un acţionar nu va putea întruni mai mult de io voturi pentru densul si alte 10 ca mandatar, or-care ar ii numârul acţiunilor ce va poseda sau va representa.
Art. 49. Nimeni nu va putea representa pe un acţionar dacă nu va fi Insusi acţionar.
Dreplu de votare se va legitima prin depunerea acţiunilor în casa societăţel sati la locurile desemnate de consiliul de administra-ţiune, in publicaţiunea respectivă, cu 5 zile cel puţin mai înainte de ziua iixata pentru a-dunsrea generală.
* »>***k!**>S*V
AVIS IMPORTANT
Se scoate IGRASIA din ziduri si se apara fundamentele prin isolare metalica si Mastic.,1 pietros.
Biuroul Strada Buzesti, 71
Tipografia Ziarului,, Eopou
FARMACISTUL
JSSSî^'jltX' LvSa..K.v.^	.XBi.	----- --i: . . 'zl*3 -g. JS s. »•- JLXUzXXi.x'.. -oSi/w-
Emplasture gudronat dis Fauvre Komme (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate fi alte junghiuri, 1 lefi ruinul.
Pastile Gumose-Codeln-Tolu (Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente in maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminări! ce li s'aO făcut s'afi aprobat de onor. consilia medical superior, 1 Iefl 50 bani cutia.
Capsule elastice on ulei de Riolnă (Alessandriu).—O dosă, cutia a 4 capsule I lefi, a 6 capsule I leii fi 25 bani, a 8 capsule I lefi fi 50 bani.
Sinapismul Alessandriu, muştar In foi. —
Acestâ preparaţiune esperimentat* de autorităţile ndstre medicale fi profesori la facultate a constatat că fiind au-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiun! străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia I lefi 50 hani.
I
V / Vindecă \ V> \


din
ml
vralgille şi grenele cele n \ 'tmpouiri
■r, 1,

C
ton


Capsule oleo-balsamloe-santallne (Ales-sandrin).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scurşore, scnlamcnl) la bărbaţi, fie In stare prds-pătâ, saa ort-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării fi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce Insoţesce fie-care cutie. —Preţul unei cutii 6 lei.
b-2. A se observa pe capacul cutiei semnătura, coiore rofie, fi a nu vi debita alta capsule de a cărora eficacitate nu se garantezi. Se trimite contra mandat postai în ori-ce localitate.
DE VINDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA.
la localităţile unde nu se găsesc aceste preparate oererile să se facă la Farmacia Români Bucureaci şl eontra mandat postai espedlez in ori-ce localitate
||P 4 I) rVH 4 T Priu Heilstle pentru Casa UEi AnEillUA I Orfanilor Constant n Ani-noşeaiiu pe .eruien tle cinci ani, Începător de la sf CMieorgbe anul viitor 1889.
I. Moşia \ ilaueati din judeţul Vlaşoa plasa Câlniştea. in întindere d. i2u() pogoane, locuri de arături, păşune,grădini de zirzavaturi pe malul apei Teleormanul, Magazii, Pătule şi alte acaieturi.
A' easta moşie este situată la 6 chilometre de Alexandria, la 39 de Zimnicea si Ia 45 de Giurgiu.
2 Musiu Talpa- Bilt/.goveni -Zadariceauu
tot diu Vl^şca plasa Glavaciogu, tn intindero peste 400 pogoane.
Licitaţia se va tine la comioiliul tutorelui de la Musia ălin. şti din Teleorman lângă Mavrodin, in ziua de 1" Aprilie viitor anul corent 1988, la ora 1 dupe amiază.
Conditiunile arendă'ei se pot vedea si mai minte de Iicitaiiune in or-ce zi ia sub-sem-natui la Moşia Câlinesti.
Tutore, MJiiail C. Bămuiceanu.
704	1888, Martie 28.
IM\E TAETE SI 1TAETE
Cu Vagonu Stânjenu sau greutatea
PREŢUL REDUS DUPE CALITATE
CER. TUFAN SI FAG
ÎOOO Kiloy lulele 22 lei la mugazie si 24 Iei aduse Ia domiciliu
Probe de vâzut şi comandele se primesc şi prm carte pusLala.
Strada Berzi 53, colţul Str Fontânei.
662	I. Engelbertus.
MABEăTlAT Moşia Petreşti-de Mijlov flnr. lIlH I ce'l zice şi Bârâcenildin judeţui bănit oviţ i. două ore departe de gara Gaeşti şi uoa de Titu, cu moară pe apa Nesj-lov, pod cu Uxâ, lâoeţe, han mare, casă pentru arendat, magazie, pătule. Se arendează cu Începere de la 23 Aprilie 1889.
Doritorii se vor adresa In Bucureşti Calea Dorobanţilor 19.	675
DOCTORUL SALTEK
MEDIC ŞI CHIRURG
De la Facultatea de medicina din Viena
Specialist în boulele Sypliilitice
pe care le trateaza tnlr’uu mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiunide la71/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Fortun* No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica u Sfinţi.	664
liparlt cu cerneai» Ch. Lorilieux C-ie Paris
www.dacoromanica.ro
GLirant responsabil, C. Ceorgesou.