ANUL m No. 707 _____A DOUA EDITIUNE ■■■■hst* mmm VINERI i (13) APRILIE 1888. 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREi LUNI SI 8E PLĂTESC TOT-O'AUN» ÎNAINTE I’M BUCURE8C1 La casa Administratinnei IU TAHA: Prin mandate poştale. Pentru i an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 lnni 10 lei. W STREniATATK! La toate ofBciela poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru t an 60 lei. 6 lnni îs lei. LA PABI81 Se gaseste Jurnalul cn IE Cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. tor maln No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI N U M ERUL ANUNCIURILE OIN ROMANIA SE PRIMESC OIRACT LA ADMINI8 TRATIA ZIARULUI La Paris: la Agenee Ba vas, placa dt la bourse, S. Agenre Llbre, rue .Votrc Dame des Victoires 10, (Place de la Bourse) pentru Paris, Franrla, firrmanla, Anstro-L'ngarla, Italia si Marea Britanie. Anunciuri pe pag. IV, linia SC bani, anunciur si reclame pe pagina treia I lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA No. 8. — Plata Episcopiei. — No. 3. APA RE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 8. — Piaţa Episcopiei. — No. 8. rym mmmmm Cincisprezece zile se fie oare de c&nd un deputat al minorităţei rostea la adresa colectivitâţei următoarele cuvinte : «Nuv’amvezut dinastici de câta-tunci când aţi fost la putere. Vie vremea aceia se treceţi tn opoziţiune, se ve vedem dinastici cum am fost noi în timp de doui-spre-zece ani, şi atunci ve vom permite In mod leal seve declaraţi dinastici. Dar dinastici cu condiţiune de a fi la putere, dinastici cu condiţiune de a cumula, dar dinastici cu condiţiune de a culege foloase de tot felul, cine nu ştie?» Cincî-spre-zece zile, sau un veac întreg, se fie oare de când s’au rostit aceste cuvinte ? Memoria ne spune că nu sunt de cât cinci-spre-zece zile, dar Telegraful şi alte ziare colectiviste ne ar da dreptul se credem,—dacă nu le am cunoaşte firea — că prescripţia s’a împlinit, că colectivitatea a trecut peste cei doui-spre-zece aui de di-nasticism în opoziţie şi că astă-zi poate răsufla în libertate, fără temere, fără ruşine. Cine nu ne crede pe cuvent, cine doreşte se aibă o convingere mai puternică despre ce este dinasticis-mul unui colectivist la putere şi di-nasticismul unui colectivist în opoziţie, n’are de cât se deschiză colecţia Telegrafului,şi altor ziare de acelsşi soiu, spre a fi pe deplin lămurit. Marele Căpitan, Coroana de oţel, Carol cel Mare, s’au schimbat îndată în Regele despreţuitor, Regele şi Dorobanţul, vărul regelui Danemarcei care face lovituri de Stat! Dar nu ştiu zeu pentru ce ne mirăm peste măsură, pentru ce ni se par stranie faptele unor oameni care nu s’au potrivit nici o dată cu cuvintele lor ? Precum păeţele de la circuri au două costum uri, unul sdrenţeros cu care se îmbracă ziua spre a ’şi repeta săriturile, altul împodobit de steluţe şi cusut cu ceaprazuri spre a eşi pe scenă, ast fel colectivitatea are alt port câod este la putere, alt port când este în opoziţie. Dar sulimanul pâeţeî, minciuna, nu o părăsesc nici o dată. ’I văzurăm odinioară dinastici, astâ-zi anti-dinasticî, li văzurăm susţinând liniştea, combătând manifestările pacinice, şi astă zi îi vedem turburând fără sfială odihna popu-laţiunelor rurale. In satele din Ialomiţa şi in satele din Ilfov, emisarii lor au pus pe ţărani să subscrie petiţiuni prin care cereau menţinerea lui Brâtianu la putere ; şi fiind că aceşti nenorociţi muncitori nu ştiau carte, li se spunea că ei iscălesc cereri de pământuri. Fagădueala nu s’a împlinit, ear prefectul colectivitâţei chemat spre a linişti spiritele, n’a găsit nimic mai înţelept de făcut, de cât să dea voe sătenilor să pue plugul unde poftesc. Timpul de când cumularzii au căzut de la putere «ste prea scurt încă, pentru ca să fi avut ocasia se aglomerăm eosemplele. Dar nu e nevoe se mal aşteptăm mult până când vom vedea pe colectivitate dându’şi poalele peste cap 1 R. TE LE GR AM E AGENŢIA IIA VAS St.-Pelersburg, 11 Aprile. «Gazeta de Moscova» găseşte că incidentele ce s’aO produs la Berlin, între împăratul, prinţul imperial şi d. Bismarck, aft un caracter revoluţionar. Berlin, 11 Aprilie. împăratul a ascultat dimineaţa raportul generalului de Winterfeld şi a făcut la amiazl o preumb'are tn trăsură cu împărăteasa. El a primit In urmă pe Marele-Duce şi' pe Marea-Ducesă de Baden care aO pr&nz't cu Majestătile Lor. La trei ore, împăratul a conferit cu d. Bismarck. Berlin, 11 Aprilie. «Post» predinde a şti că proiectul de căsătorie e acum părăsit. CORESPONDENTA DE EST Florenţa, 11 Aprilie. Regina Victoria pleacă la 22 Aprilie la Londra prin Bologn»-Ala. Aujjsburg, 11 Aprilie. De ziua de erl ninge aici afară din cale; tramvayurile nu pot circula; comunica-tiele pe drumurile de fer sunt pretutindeni tăiate. Vicna, li Aprilie. Agitaţiunea Polonezilor Împotriva birului asupra spirtoaselor ia din ce lu ce mal mari proportiunl. 0 SCRISOARE A HEI 1. MICIMII Vorbindu-se de numirea amicului nostru I. Miclescu în postul de prefect de Botoşani, d-sa netrimete spre lămurire următoarea scrisoare : Domnule Redactor, S’a scris în diferite ziare că printre tinerii conservatori la al căror concurs actualul guvern a făcut apel, aşi figura şi eQ : Jusă, că eu am refuzat. Apoi fel de fel de comentarii asupra refuzului meii. Ca săpun capăt acestor comentarii toate greşite, vă rog să bine voiţ' a'ml da ospitalitatea on. d-v. ziar ch s’arătln două cuvinte pentru ce n'am consimţit pan’acutn a urma guvernul Rosetti-Carp cu toate meritele de capacitate şi de onorabilitate a membrilor care ’l compun. După mine, noul cabinet este un cabinet conservator. Or, eu sunt liberal. Alt motiv la refuzul meii nu este. Locul meu nu este în vr'o prefectură. Locul meu este lnlr’o nouă opozipune. Dar ce fel ? Vroesc un nou guvern liberal ? Vroesc deci o întoarcere a colectivitate! ? M’a ferit şi mă va feri D zeii de o aşa neagră trădare. Dar, slava Domnului, liberal e una, si colectivist e alta şi conservatorii, după o săptămână d’abia de când a căzut I. G. Brâtianu, cred că n’ati putut Inlr’atâta uita serviciile ce adevăraţii liberali au făcut ţăreî, pentru a identifica liberalism cu colectivism. Ţara Română e ţară liberală şi democratică: guvernul ei trebue să fie liberal şi democratic. Ideia mea este, şi relaţiunile ce am avut cu Epoca mă întăriau în această ideie, că de asta-zl înainte conservatorii şi adevăraţii liberali, cei cu idei oneste şi practice vor desfăşura lm-preuuâ un nou program de liberalism sincer şi moderat care să’i opună liberalismului corupt a colectiviştilor şi liberalismului nesocotit a radicalilor. Aşa ca să se stârpească turpitudinele de erl şisăseinlâture.anarhiademâine. Când voi vedea ăsemenca program voi da tot concursul med celor însărcinaţi cu realisarea lui. Voi primi să merg nu prefect de judeţ, dar şi notar de sat. Btne-voiţî a primi încredinţarea prea distinsei mele consideraţium. I. G. Miclescu. I. C. BRATIAXU COMPLICELE MA1CANILOR Eri înaintea tribunalu'.u' militar, în procesul generalului M«ican, d. Broadwel a făcut urme nirea ne mai pomenită depunere : «Mazar-Paşa a venit tntr’o seară la mine si mi a transmis carta sa de vizită cu următoarele cuvinte : o Rog pe d^nu Broadwel da-ml face cunoscut ceasul la care aţt putea să l vorbesc mâine». Aflendu mă acasă, l'am primit t-mediat. El ’ml spuse mal htldiit că el să presintă din partea colonelului Maican pentru a’ml oferi parale sub condiţia ca să părăsesc ţara. o\le chem Mazar-Paşa, adaose el, şi eu am creat guvernul d Iul Brâtianu». M am mirat, căci de şi auzisem acest nume credim că Mazar Paşa era numele unul oraş. El credea, îmi declara el, ca punerea în judecata a colonelului Maican va resturna guvernul, si daca guvernul e se caza nu vrea se caza în noroiu. Jn fine el ’mi făcu cunoscut ca guvernul ar da până la 8000 de livre sterline (200.000 fr.) ţentru plecarea mea. Eu cerui 10,000 livre sterline. II rugai să mi spue ce înţelege prin «guvern». EL IMl BESPUNSE CĂ VINE DIN PARTEA D LUI STĂ-TESCU, MINISTRU AL JUSTIŢII. Mai in urma Mazar Pasa se pre-siuta din nou la mine si ’mi zise ca guvernul doreşte se părăsesc tzara pentru puţin timp numai, pana ce afacerea Maican va fi regulata. Eu ii zisei că primesc, cu condiţia numai că mi se va da o comandă de pulbere asupra căreia trebuiam să dau lui Mazar Paşa 30,01)0 fr. ca samsar lîc». D. Broadwel înaintează apoi spre Mazar-Paşa şt l spune să declare înaintea tribunalului daca cele zise de dânsul nu sunt adevărate. Mazar-Pasa. NU NEG. ESTE A-DEVARAT. Faţă tn faţă cu această depunere compromiţătoare, publvâtncdle va ex tracte din Raportul col. Carp, în procesat colonelului Maican. Iută mal întdiu un extract care dovedeşte că de mulţi ani să cunoştea afacerea cu obusurile. «La inceputul anului 1878 se observă ca obusurile predate de d-nu Broadwel se spărgeau când eşeau a-bia din tun». «După resbel se vorbea fo&rtemult de obusurile proaste, de comandele făcute de Broadwel, de relaţiunile care existau între acesta şi colonel Maican, de moşiile ce acesta cumpăra». Cu toate acestea nici o urmărire nu se incepu in contra lui Maican, CARE FU NUMIT COLONEL IN 188^ APOI COMANDANT A UNEI B RIGA DE DE A R TI LE Bl E Şr PĂBEA CHEMAT LA CEA MAI STRĂLUCITĂ ÎNAINTARE. Iată acuma, cum şi lo ce dată să descoperi afacerea.. Raportul colonelului Carp zice: «Colonelul Popescu se înţelese cu colonelul Voinescu şi eî traseră mai multe copii dupe acele scrisori ale lui Broadwel, pe care acest din urma le remise d lui BraUanu, in timpul vacantiilor Crăciunului. De notat este că în timpul vacan-ţiilor Crăciunului eram în ajunul alegerilor Primul ministru neluând ni<'i o mesura, zice raportul, in timpul vacantiilor, căpitanul Dim&ncea se făcu nerăbdător şi povesti afacerea Cimn razi lor se'. Atunci să întruniră cel 12 coloneii, la d. colonel Horbatzki. «D»r, zice raportul colonelului Carp, IN DIMINEAŢA ACELEAŞI ZILE când avu loc intrunirea, ministrul de Resbel numise o comisiune de ancheta compusa din trei generali pentru a examina a'acerea.» Singura conelusiune la cele ce preced, e deschiderea unei anchete şi darea în judecată a Iul Ion Brâtianu, Slătescu şi tutulor complicilor Maica-nilor. NUMIRILE DE IERI Cele patru nominsţianf, Intre altele, făcute ieri de d Teodor Roselti Jn ramura administraţi vă ne indica în mod evident dorinţa vie a guvernului actual de a du satisfactiune cât mal neîntârziat opiniunei publice. Este de ajuns să amintim, de pildă, câte va djn numirile apărute în Monitorul oficial de azi, cum sunt ale d lor DonicI, Prodan, Stroicî, Cezianu, Su-ditu, cârora li s'a încredinţat prefecturile de Vaslui, Putna, Dorohoid, Ro-manaţi şi Brăila, spre a nu mai rămâne îndoială ca guvernul este uâlăuzit de dorinţa de a repara relele regimului colectivist, cât mat neîntârziat posibil. In circumstanţele actuale, guvernul fiind împiedicat de a propune la parlament proectele de legi necesare pentru reformele reclamate de atîta timp de nevoile ţării,’şl îndreaptă, precum vedem, toată activitatea asupra îmbunătăţirii personalului administrativ. Şi în această privinţa, credem că toată lumea trebuie să fie mulţumită, afara de colectivitate bine taţeles. Dar uitasem că pentru aceasta singurul lucru de fâ cut, e să'şl pregătească programul de lnmormlntare. DEMNITATEA FUNCŢIONARILOR Cu o întârziere cam neînţeleasă, gu vernul aciuai a început să se preocupe de purificarea administraţiilor noastre Pe ici pe colea, s'a schimbat câte un prefect, dica acest prefect a avut bunăvoinţă să’şi dea demisia şi să o mentie dar purificarea cea mare n’a Început încă, de şi dânsa este aşteptată cu ne răbdare de top oamenii care doresc binele tărel, f»râ deosebire de partide S’a dus Chiritopulo. s a dus Tache A nastasiu şi cu semenii lor ; înlocuirile făcute suut bune, dar să nu pearză din vedere guvernul că opera de desinfec tare e departe de a fi terminată. Neapirat câ funcţionarii care tn acest decurs de doui-spre-zece ani afl fost o-neşli şi simpli soldaţi al datoriei, trebue să remâe la locurile lor; unii trebue chiar să fie înaintat!. Nimeni nu poate cere isgonirea celor ce ad făcut onoare administraţiei; dar pe lângă aceştia avem tagma sbirilor şi tagma gheşeftarilor, care nu trebue lăsata uitfirel şi ertârel. Avem pe Protopopescu Tache, directorul Regiei monopolului tutunurilor, actualul Joc-ţiitor de secretar general al ministerului de finanţe, marele maestru în capitalisarea banilor umflaţi de la antreprenori şi particulari prin mii de meşteşuguri cunoscute. Or cât de slrînsa prietenie 11 leagft cu d. Gherman, ministrul de finanţe este dator să se lepede de colaborspa unul asemenea slujbaş. Avem pe urma murdara adunătură de la prefectura politiei Capitalei şi de la politiile din judeţe, compusă din oameni fără Dumnezeii şi fără lege, care ad slujit sfantuind toate clasele socie-taţeî, maltratând, închizând, persecutând pe ori-cine avea alte vederi de cât acelea ale guvernului de ieri. Avem magistraţi nedemni de a purta acest nume, care s'ad tavâlit în toate noroaele, şi ad făcut din sentinţele tribunalelor o arma cu care lovead din porunca lui Siatescu în orl-clne avea lndrasneala 9ă critice pe acest fost ministru. Sarâteanu, Năcescu, Andronescu, şi alţii sunt tot tn slujbă cu toate ca rănile ce au făcut sunt încă deschise. Avem într’un cuvânt turma funcţionar lor care 'şi ad calcat demnitatea în picio ire, sub cuvâQt că uu slujbaş trebui să fie supus. Nu, nu este adevărat; supunerea nu poa te, nu trebue să treacă limitele dem-nitaţel şl legei, căci ocuparea unei funcţiuni publice nu implica datoria de a te preschimba într'o vita înconscienta. Simţul demnităţel personale nu trebue să dispară din sufletul unul funcţionar şi perderea acestui simţnu poate fi scuzată pe motivul că funcţionarul cu pricina era om sarac, om cu familie grea, nevoit se facă or-ce ca să nu’şl piarza pâinea din toate zilele. Supuindu-ne unei asemenea logice pâcâtoiseşi sentimentale, nu vom is-buti nici o dată se avem o administraţie In care se vieţuiască demnitatea. Acel ce n’a simţit ca nu trebue se mănânce o pâine plfttita cu preţul o-noarei sale, nu e demn se facă parte dintr’o administraţie onestă, iar acel care a avut acest sentiment şi l’a nesocotit, trebue să plătească astâ-zl lipsa’! voluntară de demnitate şi de respect legei. Camerile se Închid In curând, preocupările legiuitoare înceteazâ pentru guvern, şi ţara aşteaptă cu nerăbdare să vază faptele ministerului împăcân-du-se cu fcgâduelile sale. Funcţionarii care ad fost cinstiţi a-dastâ ş; el se vază curâtindu-se admi-nistraţiilede slugile neruşinate, ai,căror contact ’i-a mânjit pânâ acum. CHIRITESCU OPOZANT In ruptul capului, nu se poate învoi Chiriţescu cu ideia de a nu mai fi prefect, şi a frământat tot judeţul prin Sub-prefecţil şi Poliţaii lui, ca să stoarcă, să cerşească şi să surprinză iscâli-litun de condoleanţă. Dar ceia ce l’a supărat şi mal mult, cea ce l’a făcut să turbeze, este numirea, în locul Iul, ad-lulMihail Mânciu-lescu, omul pe care de ii ani de când e prefect, caută să 1 zdrobească şi să’l ruineze, neputând să T cumpere şi să ’l dea plocon partidului colectivist. Cum a auzit de această numire, şi-a umplut sinul de hârtii,ca să ’şl verse paraponul prin jurnale. E destul să spunem izvorul necurat din care a eşit articolul din «Voinţa Naţională» de la 29 Martie ca cititorii noştri să’şl poată face o ideie de calomniele ce coprinde. Toate mişeliele urzite de Chiriţescu In timp de 11 ani, ca să poată strivi pe Manciuleseu, Chiriţescu le editează azi sub o altă formă, ca să poată să răstoarne pe Manciuleseu. Nici viaţa privată nu ’I o cruţă, şi I reproduce cuvinte pe care )e & aruncat www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 1 APRILIE el în circulaţie, şi din care colectiviştii ad căutat să facli legende contra lui Mănciulescu, cum e aceia pusă pe socoteala repausatulul Xantopolu. Vom răspunde numai la faptele care sunt puse înainte : 1. Nu e adevărat că Mănciulescu a fost dat afară din Şcoala Militară ; din contra, a eşit oflcer cel d'întâl în promoţia sa, de şi, din acea promoţie, fă-ceaO parte câţl-va din cel mal buni generali al armatei noastre. In urmă s’a dus în Paris şi a intrat în şcoala poli-tecnicâ; dar o nenorocire de familie l'a silit să se întoarcă. 2. E adevărat că în calitate de oflcer, a fost însărcinat să facă delimitări în 1865, ca mal toţi oflcerit care cunoşteaQ ingineria, şi că Statul ’i a înapoiat cu mult în nrmă câte va planuri ca să le modifice, că Mănciulescu a refuzat de a le rectifica,pentru că fuseseră primite o dată, dar In urmă a primit să le rectifice, şi astă-zl planurile sunt predate Ministerului. 3. Nu este adevărat că generalul Man u s'a revoltat contra abuzurilor făcute de Mănciulescu ca inginer al judeţului Teleorman în 1875. Generalul Mânu în Bucureşti, a auzit că se fac abuzuri, şi a depeşat cerând să se cerceteze serios. Cercetare s’a făcut,şi Consiliul judeţean în care figura şi generalul Mânu şi d. Gr.G.Păucescu, n’a găsit de imputat d-lui Mănciulescu, şi a constatat din contra, că paguba de 9,500 lei s’a cauzat de către administraţia colectivistă, care, ca să’şl răsbune în contra lui Mănciulescu, a întrerupt lucrările, până ce materialul adunat pentru facerea podului, a fost luat de Vede. — Mal târziii s'a disolvat acest Consiliu general, s'a ales un Consiliu ad-hoc, s'a dat în judecată d-nu Mănciulescu, şi s’a smuls o sentinţă de condamnare de la Tribunalul de Teleorman. Dar Curtea de Apel a sfărî-mat sentinţa. — E destul se spunem că procurorul Curţii n’a susţinut acuzaţia, ca să vază ori cine cât de neîntemeiata era. 4. Cât pentru judecăţile în cari d. Chiriţescu a implicst pe d-nu Mănciulescu, ele sunt mal proaspete, toţi le cunosc în Teleorman, şi Chiriţescu n’a isbutit cu ele de cât să se acopere de ridicul! D. Mănciulescu, de câte ori era dat în judecată, lua volumul corespunzător din Paustin Hălie, citea înaintea Tribunalului pasagiul care răspundea la acuzaţiune şi era achitat în mijlocul ilarităţii generale. Cea din urmă dare în judecată, de care vorbeşte «Voinţa Naţională», a fost tratată pe larg chiar în acest jurnal. D. Chiriţescu a declarat că nu primeşte să confirme de Primar pe d-nu Mănciulescu, ales regulat de Consiliul comunal, iar Consiliul comunal i’a res-puns că n are acest drept. De aci darea In judecata pentru usurparea titlului de primar. Cât pentru condamnarea pronunţată de Tribunal, adică de. d. Chiriţescu în extremis ea a fost motivată prin faptul că un căruţaş al comunei, încurajat de Poliţia locală, a maltratat, faţă cu d-nu Mănciulescu, primar, pe inginerul comunei, şi d. Mănciulescu l’a luat biciul din mână şi l’a lovit. D. Mănciulescu a mărturisit faptul, dar nu s’a dus să se apere înaintea Tribunalului, aşa în cât sentinţa e dată cu drept de oposiţiune. Actul de creanţă pe care l’a ridicat d-nul Mănciulescu din Primărie, este un act de 150 sad 200 lei, pe care l'a Ipat, dând chitanţă în loc, tocmai ca să reguleze plata lui. La aceasta se reduc calomniele ce aruncă d. Chiriţescu prin «Voinţa Naţională». Fără îndoială, privit cu ochii d-lul Chiriţescu, d. Mănciulescu e un prefect rău şi numirea lui nu e de loc neme-rită, dar noul guvern nu va face greşeala de a numi în funcţiuni după vederile colectiviştilor şi încă după a celor mal terfeliţi dintre dânşii. Ca se facă numiri bunş, trebue să le facă după vederile celor mal oneşti şi mal serioşi din fie care localitate, şi din acest punct de vedere am zis ca numirea d-lul Mănciulescu este nemerită. Desaprobsrea «Voinţe! Naţionale» şi calomniele d-lul Chiriţescu, sunt pentru noi o dovadă mai mult că această numire a fost nemerită. INFORMA TIUNI Eri seară s’a întrunit comitetul d-lui Dim. Brătianu, la care au tnaî luat parte şi eâte-va alte personalităţi politice. S’au discutat mijloacele prin care s’ar putea dobândi de la guvern di-solvarea imediată a Corpurilor Legiuitoare. Nu s’a luat Inse nici o hotărâre. St* Ştirea care se respîndise eri dimineaţă despre disolvarea Consiliului comunal al Capitalei şi pe care am Inregistrat’o şi noi înainte dea o li controlat este prematură. Mişcarea teranilor Dupe cât am putut afla, mişcarea este cu desevîrşire potoiitâ în Ialomiţa, iar în Ilfov ea nu mai există de cât la Brâneşti şi Panteleimon. Din trupele care sau trimis din Bucureşti pentru a ajuta la restabilirea ordinei, roşiorii şi călăraşii s’au Întors încă de eri şi nu au rămas afară din Capitală decât un batalion de infanterie şi o companie de geniu. D. Lupu Costaki, secretar general al ministeriului de Interne, a plecat aseară pentru a face o anchetă in comunele unde mişcarea a avut loc. D-sa era azi dimineaţă la Afumaţi. ■ Ni se comunică din Dorohoi că numirea de prefect a d-lui C. Stroici, energicul deputat oposiţionist din ultima legislatură şi amicul d-lui Th. Callimaki a produs o vie mulţumire în tot judeţul. Aflăm că Regina va face mâine o vizită la Asilul Elena-Doamna. A-ceastă vizită va fi cea mai bună dovadă că M. S. n’are intenţiunea se retragă institutului înalta Sa pro-tecţiune. Mişcarea ţăranilor a luat în comuna Brăneşti proporţiunî destul de îngrijitoare: o companie de geniu a trebuit se fie trimisă acolo eri cu un tren special. / Am primit eri din T.-Mâgurele următoarea telegramă: Noul Prefect d. Mănciulescu sosind la reşedinţa cu trenul de a-seară a fost întâmpinat la gară de un însemnat numer de mai mult de doue mii de cetăţeni, care l’au primit pe braţe ca semn de bucurie că au putut în fine respira liber dupe 12 ani de opresiune. O primire mai strălucită nici că s’a vezut vre o dată, oraşul era pavoazat pe stradele principale, publicul l’a însoţit în aclamaţiuni până la reşedinţa prefecturi, apoi la casa d-lui Mitran Uiescu comerciant care ia oferit găsduirea. Seara banchet. Martori oculari cari au asistat la primirea de la Roşiori spun că au vezut lucruri nepomenite ca en-tusiasm. Mavrodineanu, Stoicescu, Dt/mi-trescu. Nu este esae.tâ ştirea dată de un confrate că d. Ion Miclescu este numit prefect de Botoşani. Prefectura de Botoşani a fost în adevăr oferită d-lui Ion Miclescu dar d-sa a re-fuzat’o. -*R- O’ întrunire intimă colectivistă a fost ţinută aseară la clubul din palatul societâţeigenerale de asigurare Naţionala. Scopul întrunire) a fost d'a se pune bazele nouel organiza-ţiunî a partidululuî colectivist, or-ganizaţiune menită a strânge cât mai mult legăturile dintre membrii partidului. S’a discutat mult dar rezoluţiuni definitive n’au fost luate. Ne-a căzut în mână un document care dovedeşte cu câtă rîvnă unii ofiţeri superiori s’aG amestecat în luptă cu ocasiunea ultimeloralegerî la Dorohoi. Vom da pe faţă la timp acest document. «Monitoruloficial»de azi confirmă ştirea ce am dat de mai multe zile deja despre'rechiămarea generalului Gr. Cantilli în activitate. Generalul Cantilli este numit la comandamentul divisiunei a Vlll-a de infanterie. Aflăm că d. Kiriţescu, fostul prefect de Teleorman a fost chemat în judecată corecţională înaintea Trib. de Ilfov pentru că a călătorit pe căile ferate cu un bilet nevalabil. D. Aiecu A. Balş, noul prefect al poliţiei oraşului laşi, a părăsit Capitala aseară ducându-se să ia posesiune de postul seu. Astă seară d. I. N. lancovescu va ţine la Ateneul Român conferinţa sa despre «Proprietatea mare şi noile teorii sociale.» D. ministru de interne a priimit eri jurâmîntul noului prefect de Ro-manaţi d. Dimitrie Cezianu. Aflăm cu o deosebită mulţumire că d. colonel Dimitrie Donici r răspuns cu mulţumire cererei ce ’i a adresat d. ministru de Interne de a da concursul său nouluijguvern şi a primit prefectura judeţului Vaslui. D. Teofil Frâncu a părăsit redac-ţiunea Voinţei Naţiotiale din cauză se zice că acest ziar a devenit organul personal al jupânului Nichi Fremdensohn. Citim în România Libera de eri : Publicându-se mai multe abuzuri şi nereguli ce s’ar fi comis la pădurile Statului din cauza şi în sarcina d-lui inspector silvic Patrulius, am cerut cu mai multe ziare a 9e face anchete serioase în această privinţă, spre a se constata şi pedepsi or-ce abateri. D. Patrulius, în urma acestora, ne trimite o scrisoare în care spune că a reclamat ancheta şi că aşteaptă cu mare încredere şi nerăbdare re-sultatul anchetei, după care apoi va vedea ce mai are de făcut spre a linişti opinia publică. Credem că ancheta se va face,’ şi pentru ca ea să nu fie de loc influenţată, va trebui făcută de oameni independenţi şi din afară de servit ciul silvic, iar d. Patrulius suspenda-provisoriu. Aflăm cu plăcere apropiata căsătorie a d-lul Mihail Alexandrescu, avocat cu domnişoara Matilda Băi-coianu. Cetăţeni din T.-Mâgurele aQ adresat d-lul Ministru de Interne următoarea scrisoare de mulţumire pentru numirea d-lui Mănciulescu tn postul de prefect al Teleormanului : T.-Magurele, 1888 Martie 28. D lui Ministru de. Interne si Preşedinte al Consiliului de Miniştri Bucureşti. Prin numirea d-lul M. Mănciulescu, unul din cei mai valoroşi eon-judeţeni, ca prefect de Teleorman, aţi dat o legitimă satisfacţie intereselor generale ale judeţului, garantând în acelaş timp respectarea tu-tulor libertăţilor publice, atât de crud lovite în acest din urmă timp. Noi cetăţeni din comuna de reşedinţă T.-Mâgurele, vă esprimâm, pentru această fericită alegere, mulţumirile şi recunoştinţa noastră desăvârşită. G. F. Ionescu, A. D. Mavrodineanu, G. Zamfirolu, D. Bildirescu, N. Vulcanescu, P. Crainlceanu, Lazăr N. Piteşteanu, Stan M. Dorcescu, G. Caracudovicl, Andrei G. Geraniu, Elie G. Geraniu, P. S. Vorvoreanu, M. Florescu, Costicâ Petculescu, Zisu Ni-colescu, I. Nicolescu, P. Dumitrescu, Pândele P. Repanovicl, Alexandru Comănescu, loniţă Bădeseu, George Zahari, Vasile Ma-rinescu, Radu VISsceanu, Dimitrie C. Ver-nescu, Ion Vasilescu, loniţă Moisescu, D. I. Licolescu, Dimitrie C. Ghighianu, Ma-rincea C. Ghighianu , Paraschiv Râdu-lescu, Ni ţa. Slânescu, Ion Stânescu-Boatâ, Mitea Ilicea, Christache Ionescu, Tudo-raciie Stoian, Dumitrache Enache, Christache Grigorescu, Angliei Mihal, Marin Mateescu, Ştefan Nicolopolu, N. Popescu, R. Nicolescu, Tânase Apostol, Enache Con-stantinescn. Teodor F. Praporgescu, loniţă D. Ploeşteanu, Tudor Stoicescu, lancu Du-mitrescu, Gheorghe A. Ivănuş, Angliei I-vănuş, Marcu A. Ivănuş, Mitialache A. I-vănuş, M. Crăciunescu, TânasePancu Căl-dăraru, Dimitrie Petculescu, Marin Păune Toader, Iordan Păunescu, Preotul Florea, I. Cuşcă, iordache lorga, Niţă Ionescu Cismaru, Ivancea Dumitrescu. Trupul primarului comunei Şte-fâneşti ucis de nişte ţărani din acea comună scoşi din minţi prin ademenirile unor mişei, a fost adus în Bucureşti şi eri i s’a făcut autopsia la amfiteatrul de la spitalul Brânco-venese. D. profesor doctor Alexianu, medicul legist, tot eri a depune visum et reperium asupra rezultatelor autopsiei. Unii din numeroşii spioni ce d. Mitică Moruzi întreţinea şi pe care, suntem siguri, d. colonel Voinescu trebue să se fi grăbit a’i congedia, continuă a se folosi azi îooă de bilete liberate de prefectura poliţiei pentru parcurs gratuit pe căile ferate. Ast fel în ziua de 27 Martie curent, vestitul Vasile Tânăsescu, şef de secreţi cum se zicea în limbagiul poliţienesc sub d. Moruzi, a fost văzut viind de peste Olt în Bucureşti cu un bilet ca acele de care vorbim mai sus. Semnalăm faptul d-lul colonel Voinescu. CRONICA Dar, ciorba cea colectivistă Cam tndărălnică s arata Şi ff rispunde foarte trista: — O ! bat’o cioatele s'o bată I — «La tine tn bărbierie Nu va călca al nostru pas : Pe cel mal mulţi, pentru vecie Guvernul actual ne a ras !...» Camil. NARAV DIN FIRE! Telegraful de ieri zice : «O întâlnire cu pistolul a avut loc ieri tntre d-nil V. Epurescu şi Costa-Foru. Două gloanţe s'ati schimbat la distanţă de 20 de paşi. Nici unul din adversari n’a fost rănii ; d. V. Epurescu a tras tn aer.» Ca de obiceifl, Telegraful minte. Spre dovadă eacft procesele-verbale, semnate de martorii d-lui Epurescu lm-preuDă cu aceia al d-lul Costa-Foru : PROCES-VERBAL No. 1 Astăzi Luni 28 Martie 1888, în urma incidentului iscat Vineri la 25 Martie intre d-nil Epurescu şi Costa-Foru tn cofetăria Capşa, unde d. Costa-Foru a lovit pe d. Epurescu, sub semnaţii şi anume Andre fi Popovicl şi D. C. Dânescu din partea d-lul Epurescu şi noi Alexandru Blaramberg şi N. Filipescu din partea d-lul Costa-Foru, ne-am Întrunit la orele 6 spre a regula a-facerea şi am hotărit cele următoare : D-nil martori ald-lul Epurescu ati cerut o reparaţie prin arme pentru lovitura ce a primit clientul lor; d-nil martori al d-lul Costa-Foru afl recunoscut acest drept şi, fără a revendica întârzierea de 3 zile intre insultă şi provocare, s’a pus la disposiţia d-lul Epurescu şi aii primit condiţiunile dictate de martorii d-sale; aceste condi-ţiunl sunt : arma va fl pistolul ncghin-t'iit (pistolet d’arţon); se va schimba un singur glonţ; distanţa va fl de 25 de paşi. Tirul va fi la comandament. Locul ales este Hypodromul. Ora de întâlnire va fi 12 1/2 orc, mâine Marţi 29 Martie tn locul indicat. Maestru de teren va fi d. căpitan Blaramberg. Acest proces-verbal s'a făcut tn dublu exemplar, luându-se un exemplar de fiecare parte. A. Popovici C. I>. Ilanescu A. Blaramberg' IN'. I’ilipeseu PROCES-VERBAL No. 2 Conform celor stabilite tn procesul-ver-bal No. 1 azi 29 Martie aii avut loc întâlnirea pe teren intre d-nil Epurescu şi Costa-Foru. Lucurile s’aO petrecut ast-fel: La sosire d. Popovicl martorul d-lul E-purescu a măsurat distanţa stipulată de 25 paşi. D. Căpitan Blaramberg asistat de d-nil martori al d-lul Epurescu şi de d. Doctor Steiner a încercat armele şi apoi le-a Încărcat. Adversarii puşi tn faţă li s'a explicat comandamentul la care au se vizeze şi sâ tragă. Dupe ce s a dat comanda, amândoi adversarii aii tras aproape de odată, ln9ă d.Costa-Foru tn sus şi pistolul săfl u’a luat foc decât numai capsa. D. Blaramberg întrebând pe d. Costa-Foru pentru ce a tras in sus, a respuns că d-sa credea injust a cerca se rănească pe d. Epurescu de oare ce il ofensase şi că era pe teren numai 9pre a da satisfacţiune d-lul Epurescu; a-dăogând că profită de această ocasiune spre a dovedi d-lul Epurescu că nu vrea nimeni a atenta la viaţa d-sale. In urmă tratându se împăcarea Inire adversari, d. Costa-Foru a făcut oare-care dificultăţi crezând că d. Epurescu ar fi dat nişte informaţiunl neesacte |la Voinţa Naţionala şi Democraţia asupra incidentului. D. Epurescu Insă declarând că aceasta nu e adevărat, tmpăcâciunea a avut loc tn termenii cel mal sinceri şi leali. Martorii tn urma acestor ce proced aii declarat onoarea clientului lor respectiv satisfăcută. Drept care s’a tnoheiat acest proces-verbal in dublu exemplar. Din partea d-lut E-purescu, A. I’opovici C, D. Uanescn Din partead-lul Cos-la-Foru, Ai. Filipescu A. Blaramberg; BĂRBIERI A LUI STATESCU Paul Stălescu căpitanul. Venind că nu mal e prefect, Că nu mal poate strânge banul Fie direct sau indirect, Ca om ce e cu meserie, In Bucureşti o si deschidă O nostimă bărbierie Spre a face tutu lor surpriză... Nu e aşa că ar fi făcut mai bine ziarul amicului d-lul Epurescu să tacă spre a nu provoca desminţirea de faţă? De sigur. Dar ce să’i faci? Năravul din fire n’are lecuire 1 Pâuă n’o minţi, lui Fundescu nu ’l-e bine... In astă meserie dragă, Noi credem că va fi un geniu, Şi mal ales că vrea s’alragă Şi p'al sin frate EugeniU.... PROCESUL GENER. MAICAN Şedinţa de la 30 Aprilie Kccliisitoriul Deci, tn curând o si Invite Printr’un afiş p'or ce român Cu barbă or cu favorite, Cu barbişon, ba chiar şi spin... Pe dtnsul si nu'l ocolească, Si’l fac un mic aliş-veriş Şi speră c'o si'l mulţumească Ră\ându’i chiar cu ochi tnchişl... Un Carada d’o vrea s’o şteargă Peste hotar, tn mod tăcut, La dinsul trebue si meargă Spre a’l face a fi necunoscut... Aceluia care da tonul Pe la alegeri, R. Mihal, El tl va rade barbişonul Şi’l va schimba cu chiu şi val l Servicii multe, cu toptanul Celor căluţi de la putere Le va aduce căpitanul Şi chiar dreptatea aşa cere... D. comisar regal Începe ast-fel : Sarcina care mi-a fost încredinţată, îmi este şi grea şi penibilă. Grea fiindcă n’am darul vorbire!, iar penibilă fiind că sunt silit să acuz pe generalul Maican, care mi-a fost şi coleg şi prieten. Nu void vorbi mult, zice comisarul regal, ca sâ trag consecinţele de culpabilitate. Şi prin urmare, vâ rog se fiţi indulgenţi. Comisarul regal arată origina denunţărilor tn contra generalului şi colonelului Maican. D. căpitan Dimancea ne-a spus că pentru demnitatea oficerească a cerut scrisorile compromiţătoare pentru colonelul Maican, de la d. Broad-well. Nu, d-lor, căpitanul Dimancea nu voia sâ aibă scrisorile de cât pentru interesul săd personal, ca d. colonel Maican să nu se mal opună la admiterea revolverului săd. Justiţia, urmează comisarul regal, a profitat de aceste scrisori, dar las camarazilor căpitanului Dimancea ca aă judece in ce interes d-sa cerea scrisorile de la Broadweli (rumoare). (Pe timpul când d. comisar regal vorbeşte, generalul Maican ia note). Comisaru regal face istoricul relaţiu-nilor ilicite, ce avea generalul Maican cu Broadweli. Cum. se întreabă comisarul regal, un general Român face o socoteala de băcan cu un samsar? Oare aceasta rela-ţiune intimă nu poate atingă demnitatea lui, nu ’l lnegreşte ? I s’a făcut propuneri ilicite, i se tri-meieafl scrisori insultătoare generalului şi dinsul nu găsea bine să comunice cui-va aceste scrisori, nici amicului săo cel mal intim, ministrului An-ghelescu. Cum să calificăm această purtare a unul ofiţer superior ? Porţi pe piept decoraţia virtuţel militare d-le general, el bine, permitem să’ţl spun că calea de avantagil personale ce al apucat nu poate sâ te conducă la onoarea pe care trebue să o aibă or ce ofiţer. Comisaru regal Înfierează foarte aspru pe Generalul Maican şi termină ast-fel : In societatea civilă, daca un om pă-catueşte, e singur răspunzător şi numai asupra lui se revarsă ruşinea, tn societatea militară însă greşala unuia din membri săi e şi desonoarea celor -l’alţl, prin urmare dar nu putem lăsa crima nepedepsitâ. Comisaru regal cere pedeapsa acuzatului aplicându’l articolu 144 din codu militar împreunat cu articolele 254, 283şi 284 precum şi condemnarea la 400 lei amendă. La orele 6 se începe cu apărarea. Aperarca D. Cornea regretă că comisaru regal a pus bază serioasă pe acuzările Iul Broadwel, unul mizerabil cum tl califică dânsu. Nu se condamnă un ofiţer superior pe baza ziselor unul om care a dat probe că nu e cinstit. Şi cu atât mai mult regret, spune d. Cornea, că d. Comisar regala cerut pedepsirea severă a d-lui general Maican voind ast-fel a crea un precedent foarte rău pentru soarta oficerilor, cari ar putea să fie trimişi înaintea justiţiei numai pe temeiu unei acuzări a unul individ interesat In chestiune. Dar voiu proba cu acte, spune d. Cornea, că toate crimele ce ne atribuiţi nu sunt basate, nu pot fi basate. D. Cornea cedează cuvântul d-lul general Maican care cu o grămada de dosare voeşte a arăta că toate acusă-rile ce i s’ad făcut de traficuri şi de câştiguri neruşinate nu sunt temeinice. D. -general Maican după ce repetează toate acusaţiele aflate în ordinu de urmărire al instrucţiei caută a dărâma toate probele acumulate tn contra d-sale. Această lucrare se face prin mijlocul, precum am spus şi mal sus, a dosarelor. Fiind prea lungă această apărare nu vom căuta a arăta aci tot ce spune td. general Maican, de altminteri e destul să spunem că d. general crede a putea strivi toate probele adunate în contra sa. D. general Maican sfârşind cu o parte din apărarea sa, d. comisar regal, luând cuvlntul observă că acuzatul rău a zis că i s’a refuzat mijloacele de apărare şi că nu zice adevărul când susţine că nu i s’a permis să meargă la Galaţi să găsească cele două scrisori ce lipseau. Generalul Maican, a refuzat să meargă, urmează comisarul regal întovărăşit de un ofiţer superior; Ce răG era să’i facă întovărăşirea u-nul ofiţer superior ? Generalul Maican susţine că va găsi aceste scrisori; el bine,’I propun să amî-nim şedinţa pe 48 ore şi să merg efl cu d-sa ca să găsim scrisorile. D. Cornea o cam scaldă zicând că nu e sigur dacă există cele două scrisori. La orele 71/2 şedinţa se ridică amâ-nându se ceal’altă pe azi. A T EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOERE SENATUL Şedinţa de la 31 Martie 1888 Preşedinţia d-lul Al. Orăscu. Se citeşte şi se aprobă sumarul şedinţei precedente. D. Aureltan, cere să se facă o rectificare la conceptul sumarului de eri In privinţa cuvintelor sale relative la conven-ţiunele comerciale. Se ia act de această cerere. Se citeşte un raport &l Comisiunel însărcinată cu instrucţiunea afacerel Anglie-lescu, care cere o prelungire de termen spre a’şl termina lucrarea. Senatul admite această propunere. D. Mărzescu. Roagă pe ministrul Justiţiei se ia în consideraţie că ţara are două facultăţi de drept şi că _ar fi bine ca magistratura ţârei se nu fie compusă de cât cu tineri având titluri academice. D. A. Marghiloman, răspunde că pe cât putinţele vor ajuta, guvernul nu se va adresa de cât la tineri cu titluri. A-daogă că pentru cel ce ah făcut studiele tn străinătate, guvernul va cerceta şi ce purtări a avut acolo. Preşedintele. Sunteţi mulţumit d-le Mârzescu ? D. MArzescu. Pentru moment I (Ilaritate). Generalul Zefkari. întreabă pe guvern dacă se va aduce în desbaterile Senatului legea pentru reducerea taxei a-supra ţuicet, votată eri de Cameră ? D. Th. Rosetti, preşedintele Consiliului respunde că această lege este în legătură cu bugetul şi trebue mal întâi studiată de guvern spre a se putea pronunţa. D. Ţarini», află că mişcarea populaţiu* nelor rurale a luat întindere şi cere es-plicaţil. D- A. Marghiloman, respunde ci att www.dacoromaoica.ro ministraţia întreaga este tn picioare şi că ordinea se restabileşte. Guvernul va lua seamft de or ce pâ agere, dar nu va asculta nici o ameninţare. In jurul oraşului tu s'a petrecut nimic anormal, şi puterea armalft veghează din preuna cu justiţia. Tot! agenţi provocatori, lotl şefi mişcă-rel ah rost arestat! şi săteni ad eşit la muncă. D. Aurelinn. Ar dori ca guvernul se facă o cercetare cât. se poate de minitioasâ spre a se şti cine a rescu'at populatiunlle? Ert Preşedintele Consiliului a vorbit de miseria populatiunelor, nedestoinicia administratei şi altele ca motive ale răscoalei. Trebue s6 se ştie anume ce agenţi aO provocat mişcarea, prin urmare trebue ca instrucţia s6 se facă cu mare sfinţenie. D. A. Marg-hiloman. In momentele de fată, informatiunile sunt prea rudimentare spre a se putea pronunţa guvernul dar adevărul se va spune când adevărul se va cunoaşte. Nâdăjdueşte pentru onoarea acestei tari că nu vor eşi ca vinovat nici oameni din-l'un partid, niol oameni din alt partid şi câ nemulţumirea celor răsculat n'a isvo-rit di i inacmnul partidelor politice. Senatul se ocupa apoi cu indigenate. D. CAMERA Şedinţa de la 31 Martie 1888 La ora 1 şi 20 Vice-preşedinlele Andrei Vizanti deschide şedinţa cu 96 deputat-D. Dr Cantemir, solicita guvernului de a aduce tn discuţia Cameril proiectul de lege aflat tn sec,il relativ la taxarea lemnelor de construcţii, prin care se propune scăderea taxei pe metru cub de lemne de la 10 Iei la 2 lei, redând prin această o desvollare mal Întinsă industriei lemnului. D. P. Cftrp, nu se opune Ia studierea tn secţii a acestui proiect, tnsă cere Cameril a da precâderl proiectului relative la deschidere de credite şi la cumpărarea porumbului necesar ţăranilor. (Aprobări a-proape pe toate băncile). O diversiune caraghioasa l.nzar Comanescu Un onorabil gras şi gros, care rispunde la numele de LazSr Comanescu citeşte dupfi nişte foiţe fel de fel de istorioare incorecte care n'nO nimic a face cu cestiunea la ordinea zilei. Acest deputat ar voi să zică ca cheltuielile Statului şi cele particulare trebuesc reduse. DupC aceasta pomeneşte de fortificuţiile Met-zulul, de creditul agricol, de tocmelile agricole, de desfiinţarea hotarelor între proprietăţile ţăranilor şi cere cadastru şi tmbunăţirea soarteî clerului. Espunerea fostului inpricinat din Vâlcea e atât de caraghioasă că provoacă o ilaritate generală. Ast-fel apirarea intereselor cele mal vitale, dală pe mana unul nâtărăQ degenerează în zeflemea. O propunere a d-lui \cgruzzl D. deputat al Iaşilor sc^cltă de la birotl să se aducă de urgentă tn^iscuţia publică proiectul pentru o pensiune tn favoarea poetului Eminescu şi a familii uşierului Nicolae. O întrebare a d-lui Caton Lecca Onor. deputat Întreabă ue guvern ce măsuri va lua faţă cu cele denunţate erî, tn procesul generalului Maican de către martorul Lakman (Mazar-Paşa); faptul constă tn denunţarea martorului ca un membru al fostului guvern ar fi amestecat tn toate murdăriile ce sedesvâlue tn procesul generalului Maican. D. Maioresen declară potrivit Înţelegerii generale ce a avut’o cu totl colegii d-sale, că guvernul după scrupuloasa cercetata va lucra pentru ca justiţie deplina si riguroasa se se faca cu toti aceia cari se vor fi făcut vinovaţi suit fosta administratiune. bimancea face pe cinstitul. Tovarăşul lui Andronic cere, cu un ton solemn să se facă anchetă şi să se pedepsească cel cari vor fi călcat legile onoarelşi ale moraii-t&tei publice. Dar tot odată Îndemnă pe guvern să fie circumspect, căci trecem prin timpuri grele şi trebue să dispară animosităţile. O. Petre Gradisteunu. Gestiunea de fată nea vând nici o relatiune cu guvernul, d-sâ ia cuvtntul spre a tntreba pe d. ministru de războia ce măsuri a luat fată cu Interpelarea pe care d. deputat o făcuse fostului ministru de răsboia; prin care a-mintia câ tn procesul colonelului Maican, parchetul militar ar trebui să se facă a-plicatia art. 142 din coclul penal. Cu a-ceaslâ ocazie, vorbeşte onor. reprezentanl de Mehedinţi şi de despăgubirile civile pe care moralitatea publică le cerea de la colonelul Maican. Oratorul constată că art. 142 n’a fost a-plicat tn procesul colonelului Maican. Toate acestea d. deputat le pune tn vederea aetualulul ministru de războia. Şi toate acestea d-sa le espune pentru ca să’şl poată face reservele d-sale pe viitor; pe lângă aceasta roagă pe d. ministru de răsboih să vază dosarul şi să chibzu-iască dacă nu s’ar putea suspine tnainlea consiliului de reviziune cesiiunea tntre-ruperel prescripţiunel. 0. Dinca Skileru. Să se sechestreze a-verea colonelului. D. P. Gradisteauu. Acum te grăbeşti, şi ieri tăceai, (aplause). D. orator conchide declarând că d-sa şi colegii săi din barofl se pune la dispoziţia guvernului dacă concursul d-lor le poate fi de folos. D. General Barozzi. Procesul e pendinte la revizie şi’şl va tace o datorie a cere consiliele d-lul Grădişteanu, pe care se va grăbi al pune tn relaţiune cu d. comisar de la consiliul de revizie. D. Nicolae Fleva. D-sale ’l pare refl că n’a avut până acum ocasiunea de a'şl desvolta interpelarea relativă la furniturile de la răsboia. Dosarele nu i sad dat până acum. D. deputat al Brăilei, istoriseşte cum Camera de comerţ tncă de mult s'a indignat de preţurile esorbitante date de generalul Anghelescu (13.50) pentru perechea de cisme. D. Fleva nu ştie dacă guvernul a descoperit ceva până acum, saQ dacă aştepta că deputaţii să descopere. Cu aceasta dr. Romniceanu se revoltă tn contra purtoril Iul Broadwel, pe cars ’l Inferează azi. D. llariu Isvorami Azlte-al deşteptat? cer cuvântul. D. Râmlceanu, D. Broadwel trebue se fie trămis tn judecată, şi să se taie ghia-reie lipitorilor străine şi dacă legea nu prevede se se vie c’o lege ad-hoc că să fie daţi afară din ţara. D- Tache lonescu. Aude pe un deputat perind închiderea discuţiunel (adresân- du-se râlre V. Lascar.) Această purtare I face se i se tntoarcă inima de scârbă, când vine de la cel ce s’afi făcut vinovaţi de atâtea traficuri. Şt io câ procesul Maicanilor vă ustură. bunt martor tn acest proces şi se ştiţi ca nu sunt singurele acestea hoţiele pe cari le cunosc (aplause). Dupo un sgomot infernal provocat de câţ'-va deputaţi colectivişti care vor să lnchiză discuţia, se constată câ majoritatea vocilor cer continuarea şt preşedintele e nevoit a da cuvântul d-lul Tache lonescu. Discursul d-lul Tnke lonescu Face istoricul Intrării în minister a generalului Anghelescu. Vorbeşte do banii necuraţi cu care şi-a cumpărat case şi Cerea se cumpere şi altele . In mijlocul acestor rumori, d, Fleva face interpelare şi i se refusâ dosarele sub cuvântul că Fleva e spion rusesc şi vrea se trădeze Rusiei secretele armatei. Aşa a scris Sturza la Pesta Onorabila majoritate ne-a oferit atunci o ancheta de carnaval. D-sa era în secretul hoţielor Măicăneştt, dar primise informaţiele ca advocat sub secretul profesional. Un militar al cărui nume ’l tace, a fost de mult la ministru Brâtianu să arăte actele compromiţătoare şi ministru ia răspuns câ «aceste sunt fleacuri» şi prescripţia a trecut. Tocmai mal târziu, când a intervenit mal mulţi coloneii afacerea a eşit la lumină. Aci oratorul inferează cu cuvintele cele mal energice turpitudinele colectivităţii, care ascultă consternata cuvintele cele mal sdrobiloare. Oratorul istoriseşte cum generalul |An-ghelescu a restituit Iul Broadwel cel 25,000 mii Ifel. D. lonescu ştie şi actele. Şi ce |jfaceţl astă zl, zice oratorul a-dresându-se către colectivişti. Vroiţi să ameninţaţi pe Broadwel, după ce aţi voit să ’I cumpăraţi fuga. Şi ce s’a petrecut cu Broadwel s'a făcut c’un alt furnisor Toarte onorabil care iarăşi a fost pus să dea bacşişuri. Oratorul menţionează despre o licitaţie de sosele făcute sub Radu Mihal, licitaţie care nu s'a confirmat, fiind-câ antreprenorul a refuzat bacşişul de 15 mii lei. Faceţi o anchetă, dar nu o anchetă de carnaval, şi vi sc va da pe faţă multe Lur-piiudinl, pe care lumea le cunoaşle deja, de şi aţi luptat ca să le asoundeţl. Astă-zl când multe s’aO descoperit, caro sunt hoţiele de la Ministerul de Resboifl, la care fâcea aluziune fostul ministru Brâtianu ? (Aplause). Lcon Snclielari replică. Nu apără pe generalul Anghelescu, dar crede câ d. lonescu ar fi trebuit să se adreseze la instanţa respectivă înscris. Nucsoreanu. Nu aveaţi judecători. (A-plause). Leon Sacii clari. Numai cu acusărl tn parlament vroiţi să ruinaţi partidul na-ţional-liberal tn faţa opinii publice. Nucsoreanu. Nu e nici parlament. l eon Saclicluric. Noi nu suntem tribunal şi vroiţi să influenţaţi Curtea de Casaţie şi consiliul derăsboiO, şi să poate ca sub influenţa d-v., acel oameni să fie condamnaţi. D. llariu Isvornuu, vorbeşte provocat de dr. Râmniceanu, care a avut tndrâs-neala să se revolte în contra măsurilor ce s’ar încerca să se ia pentru urmărirea vinovaţilor. Face apel|la acel din minoritate care mal au sentimente de conştiinţă şi de răspundere să nu urmeze pe dr. Râmniceanu pe calea apucată. Niment nu cere răsbunare, căct cu hoţii nu se face răsbunare ci Îndreptare, şi de aceia încă o dată conjură pe toţi oamenii oneşti să grăbească ca să dea tn judecată pe vinovaţi. (Aplause). Discuţia se închide. E ora 3 şi 1/4. Şedinţa se suspendă. Redeschiderea şedinţei ora 3 1/2. D. Nealteseu face o întrebare ministrului lucrărilor publice cu privire la Întârzierea lucrărilor docurilor din Galaţi. Cere ca să se activeze acesie lucrări, pentru ca să nu râmâie Galaţii m&l pe jos de Brăila. D. Ion Lahovari. Repetă întrebarea deja făcută fostului ministru de răsboia cu privire la un oare-care ofiţer Popescu, care fiind condamnat de consilia de răsboia şi şters de drept din controalele armatei, acelaşi ofiţer a fost reintegrat tn armată de ministrul de răsboia Anghelescu. O altă Întrebare făcută de d. Ion Lahovari e privitoare la posiţiu iea colonelului Logadi pustn retragere fără voia sa. D. Ministru de resboiu cere trei zile spre a se pune în corentcu aceste cestiunl şi va răspunde. D. Poroineanu cere a se înfiinţa o judecătorie de ocol la Caracal, pe lângă cea actuală. D. Vidrascu. Cere a i se presinta dosarul f'uragiulul cumpărat pentru armată tn 1877-78, precum şi dosarul pulberi! de la Lâculeţe. D. Alecsandru Marghiloman, ministru de justiţie, promite d-lul Poroineanu a’i satisface cererea de va fi cu putinţă. D. 1‘olltlmos, cere să se presinte de urgenţă la Senat legea pentru reducerea taxei asupra ţuicel. D- Gliermani ministru de finanţe. Negreşit că o vom presinta. Cu astă ocaziune răspunde d-lul Fleva asupra operaţiunilor Băncii Naţionale. D-sa crede câ nici o operaţiune neregulata nu s'a făcut la Banca Naţionala. Plătind Banca datoriile Statului în străinătate, se întâmpla ca se fie jenată Vis-teria câte odată de a plăti Băncii toate sumele în străinătate : Banca avea se plă-tiască cam la 45 milioane anual, contra căreia primia 4 milioane lunar de la Stat. In timpul din urmă ştie că Statul datoria 16 milioaue. Când a venit la Minister s’a informat cât era datorie şi a aflat că e numai patru milioane. Iar restul a fost |>Iali( cu emisiune de reuta. (Colectivitatea aplaudă). Lascar t atargiu. Lucrările s'aO făcut. MenelosGlujrmani. Nu ştim. Şi apoi la resboiu nu se lucrează pe fata. D. Nicolae Fleva. Constată o strîusâ legătură între ministrul de finanţe şi mi-ioritatea colectivistă şi d-sa nu se aştepta de la acest guven ca se acopere retragerea colectivităţii tn materie de ynanţe. D-sa nu ia răspunderea unei asemenea situaţii. D. Fleva constată o amestecătură în o-peraţiunile Statului, Intre rentă şi fondurile ordinare. Banca ajunsese sub fostul guvern o ta- EPOCA - 1 APRILIE rapana destinată a proteja urcarea a-giulul. Banca e ţinută după statute să şl facă tn anume mod operaţiunile, iar nu să proteagâ fără ordine operaţiile neregulate ale Băncii. Aşa pe când Statutele prevăd că nu se poate avansa Statului de cât până la 20 la sutA din capitalul Băncii, Banca a dat Statului peste 17 milioane, cum a declarat d. ministru de finanţe, fara nici o acoperire, fără nici un tiaposit asigurat. In ce priveşte declaraţia ministrului de azi câ s a ferit, ca censor, de a divulga a-ceastă situaţie, crezând câ vatămă creditul Statului o desaprobă. D-sa credea câ actualul guvern avea menire să nu acopere neregularităţile guvernului trecut, cScl nu pentru aceasta s’a făcut mişcarea acea tn ţară. In ce priveşte cheltuelile de către stat a 207 milioane, contra 200 milioane încasaţi din rentă (aşa afirma ministrul), d-sa deplasează cestiunea. Aci d. Fleva dovedeşte cum situaţia citita de d. ministru de finanţe nu coprinde cifre cari suferă discuţia, de oare ce nu Înţelege ca pentru 188 milioaue nom. în aur să se incaseze numai 178 milioane hârtie. Oratorul declară, la o Întrerupere a d-lul Vilacros, câ d-sa nu va da concursul săa guvernului dacă va căuta să acopere regimul trecut. D-sa regretă din Lot sufletul câ vede pe banca ministerială pe Me-nelas Ghermani. D. Xacu, [fostul ministru de finanţe respundelasupra necorectitudinelor relevate de d. Fleva. Esplicaţia dată de d. ministru de finanţe este aceiaşi pe care o repetă şi d. Nacu. S'a întâmplat ca tn urma evenimentelor din Bulgaria şi Orient, se se găsească piaţa noastră tn strlmtoare şi să nu poată Statul plasa rentă tn străinătate, tn a-ceastăîmprejurare visteria a plătit cheltuelile reclamate de lucrările publice cu fondurile ordinare. Amestecare de fonduri n'a fost şi apoi statul n’a perdut din astă operaţie. Pe tonul acesta, fostul ministru de finanţe, espune celo mai infame neesacli-tăţl In aplausele colectiviste. TJn început, de scandal Circulam false Nacu Încurajat de aplausele colectiviste se întinde prea mult la laude. D. Tzoni tl întrerupe pomenindu'l de circulara mincinoasa. Nacu îşi permite se acuze minoritatea că a respândit în streinâtate ştiri compromiţătoare Statului român. La aceste cuvinte, Întreruperi curg din toate părţile: circulara mincinoasă se a-ude din toate părţile. Nacu înmărmurit a-muţeşte. Dupe un cuarl de oră, Nacu mat zice câte-va cuvinte, care par cât de colo a o batere tn retragere. Ora 5 Ordinea zilei Dupe cererea preşedintelui consiliului, d. Teodor Rosetti, se pune la ordinea zilei cu preeftdere, legea prin care se prelungeşte durata comisiunel însărcinata cu cumpărarea de porumb pentru ţărani până la 13 August. Fără discuţiune legea se voteaxft cu 68 voturi. Credit de 1,410,000 lei Se citeşte un proectde lege prin care se dispune ca beneficiele Casei de depuneri în suma de 1,440,000 el să se verse la stat ca venit extraordinar. Problematice sunt aceste beneficii, câcl pe cât ştim Casa de depuneri are să încaseze de ia Stat peste 2 milioane datorit de peste zece ani de zile, şi că tn asemenea situaţie, Casa n’are nici un beneficiu, in cât creditul de asta-zi de 1,400,000 lei se ia de Stat din fondurile depuse de particulari la Casa de depuneri. Totuşi fără discuţiune legea se votează cu 69 voturi. Se mal votează şi alte credite. Şedinţa se ridică la 6 1/4. (1IMILIUL DE BEM PBOCESUL GENE11. MAICAN Şedinţa de azi 31 Martie (Urmare) Şedinţa Începe la ora 1. — Se introduce acusatul.—Apărarea are cuvtntul. D general Maican continuă. Generalul Maican D-sa Începe a arăta că acusaţiunea ce i s’a adus câ ar fi traficat cu cumpărarea ancorelor şi cărbunilor, nu este Întemeiată. Vorbind apoi generalul de o alta acu-saţie cum ca ar fi scris mal muitor case unde ministerul de resbel .'acea comande, ca să le ceară scrisori de Încredere şi probe de onestitate, acusatul citeşte mal multe scrisori, cari, zice d-sa, le a văzut şi raportorul şi comisarul regal. Textul acestor scrisori a diferitelor preciuri, am mai spus şi sus, case de construcţiune, de încrucişetoare şi de tunuri, are aerul unor circulare de încredere, pe care directorii acestor case solicitaţi aii trimis generalului Maican. Observăm însă câ generalul la toate casele scrisese spre a cere scrisori de recomandaţie, casei Amstrong, al cărei representant, precum se ştie, e d. Bro-adwell, nu scrisese. De ce? Pentru ce motiv? Când principala acusaţiune de corupţiune şi de mituire i se fâcea generalului din partea represent&ntului casei Amstrong? Cum se esplică această uitare, când, daca era neapărată trebuinţă de a cere o scrisoare desminţitoare a acuzărilor lui Broadwel!. aceasta trebuia să se Înceapă cu casa Amstrong? D. general insă peste puţin citeşte şi o scrisoare a lui Wals, inginerul casei Amstrong, nu către generalul Maican ci către căpitanul Nobl, directorul stabilimentului lncrucişetoarelor al acestei case. Iată conţinutul acestei scrisuri. D. Wats scrie lui Nobl : «Mi se face acuzare că aş fi dat o mărturie în contra generalului Maican, vfe rog s&-I comunicaţi că nici odată nu m'am gândit să fac vr'o asemenea mărturie». Acesla este întregu text al scrisoreî lui Wats către Nobl. Precum se vede d. Wats prin această scrisoare nu voeşte ss se pronunţe daca d. general Maican a traficat ca casa sa sad nu. Nu e aşa că e caracteristic ? D. general Maican urmează cu pledoaria sa. Acuzatu printr’o lungă cuvîntare caută, cu dosarele, se arate că comanda tncrucişetoi ului s'a făcut tn toată regula şi e o calomnia aceea care i se aduce câ ar fl traficat şi cu această comandă. E de notat câ generalul de toate vor beşte, numai de acuzarea celor 30,000 lei ceruţi lui Broadwel, nu menţionează nimic. Asemenea nu vorbeşte nici de afacerea cunoscută a plicului. De ce credeţi urmează generalul Maican numai pe acei cari au depus In contra mea şi nu şi pe acel cari ad fost In favoarea mea? De ce să credeţi numai pe generalu Anghelescu care e parte interesată În această afacere şi nu adevărul care re-ese din dosarele pe care vi le-am citit. Vorbind de acuzarea ca comanda tncrucişetorului el a dat'o, generalul Maican spune că de şi până Ia o vreme generalu Anghelescu era pentru casa Tems, tntr’o zi într’un mod subit che-mftndu-mă la cabinetul săd îmi zice că vorbind cu regele şi cu primu ministru ad fost toţi de părere ca comanda să se dea casei Amstrong. Ast fel s’a dat comanda încrucişeto-rului. Am fost acusat,, continuă d. Maican, că n'am spus ministrului propunerile neruşinate ce mi s’ad făcut. Nu e adevărat, d-lor. Am vorbit d-lul ministru despre acesie sgomote. O persoană oficială ’mi-a comunicat tn luna lui Aprilie că se vorbeşte câ pentru comanda cailor s’aii dat bani, asemenea şi pentru comandele de postavuri şi de paturi. Am comunicat acestea ministrului, dânsul însă mi a respuns cn tisa sc vorbeşte lot d*aunat de miniştri. La teama ce i-am exprimat că sgo-motele acestea mâ vor atinge şi pe mine, dânsul mi-a respuns ca nu trebue să am frică. D. general Maican sfîrşeşte spunând că adevărata causă a urel şi a denunţărilor Iul Broadwell, este că l’a lmpede-cat să facă comenzi. Se suspendă şedinţa. La orele 3 i/2 d. Cornea are cuvtntul. www.dacoromanica.ro ULTIME IIOIIMUTUM Aflam ea o ancheta activa sc face de parchet despre evenimentele de la 14 si 15 Martie. Ştim ca enti-vn martori an făcui or an de gftmi se faea depo-sitiuni foarte grave, prin care se va putea constata ca focurile la Camera s'au produs în urma unui plan bine concertat. X Mai mulţi intimi ai d-lui Ion Ghica ne asigură că ştirea dată de aproape toate ziarele din Capitală despre in-tenţiuneareprezentantului României la Londra d’a se retrage din serviciul Stutului este cu totul neîntemeiată. * Credem a şti că toate zgomotele îngrijitoare respîndite azi în oraş despre întinderea mişcărei ţerenilor sunt neîntemeiate. Mişcarea este potolită peste tot. Trupele care se găsesc încă afară din Capitală n’au alt rol de cât a asigura continuarea în linişte a cercetărilor începute de Justiţie in privinţa provocatorilor mişcărei şi acelor cari au participat la dinsa. X încă câte va bune nominaţiuni: D. Hermeziu, membru activ în comitetul oposiţiunii din Botoşani, este numit prefect de Botoşani. D. Dim. Rosetti, Senator şi fost ministru a consimţit se primească postul de prefect de Covurlui. X Căpitanul Stănciulescu va fi dat în judecată nu numai pentru excesele comise do dânsul în zilele de 14 şi 15 Martie dar şi pentru mai multe fapte gravo de concusiune în eserciţiul funcţiunilor sale de şef al corpului sergenţilor de oraş Ast-fel, între altele, s’a descoperit câ braţul drept al lui Moruzi îşi însuşea regulat pe fie-carelună leafa unui număr de sergenţi care figurau în statele corpului dar care in realitate nu existau. X D. doctor Petraşcu este numit prefect al judeţului Tecuci. Persoane oare cunosc pe d. Petraşcu ne spun cel mai mare bine despre densul. X Aflăm câ nici n’a fost vorba despre numirea d-lui Angliei Du-mitrescu în postul de secretar general al ministeriulu! cultelor şi Instrucţiune! publice, numire pe care unii confraţi au dat’o ca şi reali-satâ. D. Anghel Dumitrescu va lua succesiunea lui jupîn Nichi Frem-densohn ca director al bibliotecei centrale a statului în Bucureşti. X Se dă ca sigură apropiata numire a d-lui D. Budişteanu, fost procuror general la curţile d’apel din laşi şi din Focşani, tn postul de director general al închisorilor. Această numire va fi din cele mal nemerite căci d. Budişteanu este una din foarte puţinele persoane care s’au ocupat de cestiunea atât de grea şi atât de delicată a regimului penitenciar. D-sa a studiat această cestiune în străinătate şi, pe cât ne aducem aminte, a adresat chiar un însemnat ipemoriu minis-teriului nostru al justiţiei asupra reformelor celor mai urgente de introdus în regimul închisorilor în România. X Membrii consiliului comunal al capitalei şi-au schimbat părerea. Ei au hotârît ca nici unul dintre dânşii se nu demisioneze ci se aştepte di-soluţiunea. X Disearâ va avea loc la clubul din palatul Societăţei Naţionala o nouă întrunire colectivistă. In această întrunire se va proceda la alegerea unui comitet central dirigent al co-lectivităţeî, comitet care va avea probabil de prezident pe beizadea Mitică. X LISTELE DE SUB SCRIPTIUNE D-nu I. Bâlâceanu 20, Principele Al. Gr. Ghica 100, d-na Maria T. Vâcărescu 45, d. | şi d-na G. Rosnovan 100, d-na Maria AL Niculescu 100, General G. Mano 100, d-nu Guillac 10, d. G. Grădişteanu 20, d-na Co- ţ libăşeanu 100, d-na Pake Protopopescu 100, d-na Lidia Filipescu 100, d. I. Alexan- \ drescu £00, d. I. Docan 100, d. Lwoff 20, d-na Maria Filipescu 120, d-na Caterina larca 20, d. Bruni 10, d-na Z. Varga 5, d. S. Ţetzu 10, d. Al. Christaholeo 40, d. Pre-dinger 20, d. Cleanti Nicolaidi 100, d-na Mana Papadopol 100, d. Ingelslrom 20, d. C. Ghica-Deleanu 200, d. Const. N. Laho-vâri 50, d-nu colonel Roznovan (lista din Piatra) 610, d-na Irena Soutzu 300, d-na Lupaşcu 10, Anonim 145, Princesa Caterina de Baufremont 100, d. Ilesch 30, d. ■ C. Paul 10, d. G. Capşa 5, d. G. Poloni 40, d-na E. Sobre20, d. Em. Baliiario 150, Prin- g cesa Rallou Brâncoveanu 200, Contesa Maria de Montesquiou 200, d. Era. Prager 20, d-na Anica Bibescu 100, d-na Trian-dalii 40, d. Lindenlaub 20, d-rele Heliade Rădulescu 20, d. Menelas Germani 40, d. * Hal fon 40, Princesa Adela Moruzi 50, Anonime 65, d. E. Germani 100, d-na Chriso-veloni 30, d-na Li li Cerkez 40, d na E. Lahovari 20, d-na M. Drimba 20, d-ua Col- . ţescu 20, d-na Haiman 5, d. G. Em. Filipescu 20, d-na E. Germani 10, d-na Men. Germani 20, d. D. Germani 20, d. Hariton 25, d. G. Filiprscu 50, d-na Angelica Germani 40, d. P. Ioanid 40, d-na A. Florescu 30, d-na Maria Casimir 100, d. Baselli 5, d-na E. S. Germani 20, d. N. Cezianu 80, Anonim 55, d-na H. Lascar Catargiu 100‘ d-na H. C Catargiu 400, d-na O. Lahovari 100, d-na Solomon 100, d. Atugendhat 1, d. Musu 5, Kirchen 1, d. Djabourov 5, d. A. Marcus 1, d. A. Georgescu 2, d. A. Spice 5, d. N. Georgiu 2, d. Anastasiu 2, d-na Sotlano 100, Anonim 36, d-na Brataşanu 10, d-ra Druganescu 10, d-na Piteşteanu 20, d. N. Butculescu 10, d-ra Maria Papa-dopulo 20, d-na A. Cosmescu 20, d. I. Porumb 20, d. C. Butculescu 20, d-na Paulina Oteteleşiano 60, Anonim 30, d-naZoe Pău-cescu 100, d. N. Popescu 10, d-na E. He-pitesj 10, d-na Cică Hagiopulo 5, d. Cos-ticâ BoRea 20, d-na Maria Popescu 10, d-na Zoe Săfănescu 14, d-na Lomotescu 20, d-na Elena M Manesiulescu 20, d-na Constanţa Eflimiu 10, Anonim 6, d-na 1. Radou 40. (Va urma). Total 6,281. X Mâine Vineri, 1 Aprilie, Academia va ţine şedinţă publică. D. Gr. Cobâlcescu va citi un memoriu despre fauna moluscă fosilă a depăşitelor pontice din Romania şi d. G. Bariţ va face o dare de seamă despre documentele procurate de d sa Academiei şi care sunt de o mare Însemnătate pentru istoria bisericească a Românilor din Ungaria şi Transilvania. X Consiliul profesoral al facultâţei de medicina este convocat pe di-seară pentru a se ocupa de mai multe îmbunătăţiri în organisaţiu-nea facultâţei, între alte de înfiinţarea unui laboratoriu de fisiologie experimentală. D. ministru Maiorescu a promis se asiste la întrunire. X D-nu C. Panaitescu ş’a susţinut thesa sa cu succes înaintea facultăţi Juridice din Bucureşti tratând despre «absenţă». Felicitările noastre tenerulni licenţiat. X Se vorbeşte despre numirea d-lui C. Rădulescu în postul de avocat al Regiei monopolurilor Statului. Toţi acei cari cunosc pe d-nu Rădulescu vor aproba, împreună cu noi, această numire. APE MINERALE FRANCEZE. GERMANE SI INDIGENE LA MA.GASINUL DE COLONIALE N. IOANID &C-IE 3. STRADA LIPSCANI 3, — BLCI/HESCI Comande se pot efectua tn toată ţară. Pentru Farmaciştii se face rabat. SEMINTZA DE TRIFOI SI LUCERNA CURASE AER CONDENSATsx RAFINAT Preciul unei seanţe 1 rubla Dr. Siţinsky. — Kişinef — Bassarabid EPOCA — i AP iii LI E CASA DE SCHIMB I. M. FER IVI 0 Strada Lipscani, \o. 27 Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Curs vi 1 B ucuresti 31 Martie 1888 Cump. Vend. 5 0/0 Renta antortisabila 93 9 i 94 6 0/0 Renta perpetua 89 90 «0.0 Oblig, de ftat 83 89 1 i 6 0/0 Oblig de 9t drum de fer 7 0 0 Scris. func. rurale 105 105 1/4 5 0/0 Scris. Tune. rurale 89 1/2 PC 7 0,0 Scris. func. urbane iOZ 1/2 102 3 4 5 o/O Scris func urbane 5 0ţ0 Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 95 Ut 96 85 85 14 75 75 1 4 8 0Iq împrumutul comunal Oblig Caseipens (leilOdob.) 73 1 2 74 210 215 Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. 35 37 965 970 Acţiuni «Dacia-România» 220 1 230 » Naţionala 200 210 » Constructiuni 80 90 Argint contra aur 1) 90 16 10 Bilete de banca contra aur 15 90 16 10 Florini austriaci 2 01 2 01 mm C6 MMimm mmmăm PRIN VENZAREA LOR DE PESTE 6,000,000 DE BUCĂŢI de la existenta fabricei, sunt recunoscute ca cele mal bune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superioritatea acestor maşini este chiar esistenţa de mat bine de 30 ani a fabi icei THE SINGER MANUFAiTURING Co. IN NEWYORK şi continui Întrebuinţarea numelui din partea altor fabricanţi şi vânzâlori pentru recomandarea maşinelor lor imitate MASINE ORIGINALE DE CUSUT „SINGER“ se vând, dupe plata unei modeste arvune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata In rate septamânale sad lunare In România afara de magasinul med din Bucureşti tncâ tn : laşi, Str. Lapnsneann, Galaţi, Str Domneasea, Craiova, Str. Lipscani, lMoesti, Str. Lipscani 41 Unde se afla atelierul de reparaţiuni şi deposite de multe părţi de maşina, unsoare, aţă şi ibrişim Bucureşti — Or. NEIDLINGER - Bucureşti Bulevardul Elivabeta, Băile Eforiei FDRNISOR AL MAI MULTOR CASE DIN STRĂINĂTATE CASA DE SCHIMB MOSCU N AC H M I AS ATo. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In fada noei cladir Bancei Naţionale fDada-Bemdniaj Bucureşti Cumperi ei vinde efecte publice ei face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 31 Martie 1888 Renta amortisablla , româna perpetua Obligaţiuni de stal [Conv.rur.] „ t-. F. «• Municipale rr. ,. Casei pens. [300 Scrisuri fundare rurale M » V „ ,, urbane L.] Obl. Serbesli cu prime im. cu prime Buc. [®o lei] Losuri crucea roşie Italiano laşi „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-Kominia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra arginl sau bilete Florini Wai. Anslrluc Mărci germane Bancnote francese ,, italiana „ Rubte hârtie NB. Cursul este socotii in aur Cump. Vinde 93 X 99 89 X 74 814 106 X 90 103 96 s s 67 38 89 39 80 93 3/4 «9 X 89 73 X 810 104 3/4 M> X 1«8 X 96 > 85 75 63 36 86 36 17 16 50 800 184 100 99 800 15 75 808 186 101 100 814 SING RA MtDH IE DE AUR PENTRU ţARTICOLE DE PANSAMENT) Din partea M.S. tmparateasi Augusta < acordata la ei postii a generala ger- I mana de hygiena d . lerlin 1883. Distlnctluni: espositia in-ternatienala farmaceutica din V I ENA 188» medalie de aur TURIN 1884 medaliedeaur FABRICA III ARTICOLE DG iii#*'MĂRIM â iliS LI N & HOHENEEBE ,BOEMIA) FAJBRICE CEA MAI MARE FABRICA SPECIALA FABRICE in CU BURI in HEIDENHEIM Se recomanda ca cea mai buna si mai eftina PARIS si sorginte de procurat si CHBMN1TZ A®ţTÎ6©LS SS PiLîîSiLÎESM* PA VIA Precum sl alte articole de aceiaşi ramura CALITATE SUPERIOARA SI PRECIURILE CELE MAI EFTINE 1NALBIRE PROPRIE Sl OTDERIE DE BUMBAC (BRUNWATT4) Patern dupe Doctorul Patentajientru ustro-Ung ria pentru scama de lemn .alcher din Tubingen, Vata de lemn si Bandage-Hygia SINGURA VENZARE AL CATGUTULUI RESORBITINT Marca Wiesner pentru Austro-Ungarla, România, Bulgaria si Orient PRETURI CURENTE, AFIŞE, MOSTRE SE TRIMIT GRATIS sl FRANCO REPRESENTOITII GENERALI Sl OEPOSIT PENTRU RONUNIA Sl BULGARIA RYSER & BRATEANU Calea Moşilor No. 29. — Bucureşti. DE VENZARE Mtfra şi mari cantităţi. Doritori a se adresa la d. Ştefan Mora-rescu Leayot, Şoje&ua Basarab No. 158 lângă bariera Mogoşoaei. 670 LICOARE DE «OHOLHESCĂT ee intrebuinţează cu succes pentru tamâlui-rea durerei ai> piept, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al hăşicel urmare, lipsei .hil-a din judeţul Olt, având pe lângă lo-ccrl de cultură şi livezi de prun , precum şi pădure seculurâ de dat In tâere. Doritorii a se adresa In oraşul Slatina la Elena Făntăneanca proprietară. 071 padurea dupe pro-prietateaPerscoveni Cătunul Butoiul tn Întindere aproximativa de 140 pogoane dintre care 90 pogoane stejar de lucru, iar restul zevoiu. A se a-dresa la d. Peucescu Str. Clemenţei No. 2. PENTRU SESONUL ACTUALA SOSIT&& DE FRANZ HUILA SI C. LETZTERGROSCHEN LA MAGASINUL PRIMUL FONDAT IA BUCUREŞTI IA «RftTA.yg.STG ALBASTRA Strada Şelari No. 9 Strada Şelari No. 9 • â w Bocanci Englezeşti veritabile pentru bărbaţi lei lî, 13, IO. Pentru bacti 5, 6, 7, 8. DE VENZARE Ghete Şaten, tienis. IIo-retzuri de lei 11,8 2,13 Pantofi de barbuti de diferite fasoane de lei 11, 12. ROG A SE NOTA BINE STRADA ŞELARI IU 9 LA Ghete Bezeturide glaee şi taiis forma rliinezeaş-ea de lei IO, 11,12,18. Pentru baetilei U.7.H. Ghete de Vaesde Ver-niatia.fa-oatie englezeşti şi chinezeşti de lei IO. 11, 12. ADEVARATA STEA ALBASTRA t u stima, D. MESUHELSOIIX. DE VENZARE MAI MULTE MII DE TRANDAFIRI ALTOITI Asemenea, o cătăţime mare de copaci altoiţi de diverse varietăţi, arbori eu frunze baltzate şi colorate, arbuşte de înflorit şi pomi roditori, Plante diverse, itc. Doritnril se pot adresa la proprietatea Belvedere, In dosul fabricei monopolului de tutunuri. Preciuri din cele mai moderate. Pe această proprietate sun, terenuri mici, sau întinse de venzare. 677 DE VENZARE PĂDURI IN PARCHETE 1. Pe moşia Grecel de sus, Ilfov, spre Moşia Căldăruşanl. 2. Pc moşia Socetu judeţul Dâmboviţa, intre gara Gherganl şi satul Cojasca Corneşti. A se adresa la proprietarul d. Ştefan D. Grecianu, Bulevardul Academiei, 2 Bucureşti 9X1 X IX&X :x# x DEPOsîî de immm X mm CONSTRUCŢII Sl DE FOC W X Calea Grivitzei, No. 153 X Lângă Gara de Nord, Staţiunea Tranvaiului COMPTUARU Strada Sf. Ioan-nou, No. 1 •XI X •X9X> PRIMA FABRICA ROMANA DE u X «X BUCUREŞTI “X«XZ 695 IX# |: X 6 •X CRAVATE IN ROM AN IA FONOITA IN «NUL 1870 No. 20. - Strada Şelari. - No. 20 MUIE ASORTIMEVTdeCRMTE GATA DE DIFERITE STOFE NEGRE Sl FECIE Asem.tnea se .primesc comande cu bucata şi cu duzina disputnd tot-d’auna de fasoanele ctle mat nuoi. Preciuri foarte moderate. 690 EHATELLY IOSEPH. © >x#x; x x# SEMINŢE DE PRIMA VARA ana de venzare : TIVIT moşiile: Caraula din DoljiO, I’utineiu U din Vuşca şi Luciu diu euzeu, cu pre-ciul de 17 fr. hectolitru pe loc. nniTi/it la moşiile: Putineiu din Vlaşca UninLA şi Fundeniîdin Buzpu, cu preţul de 1F* fr. hectolit'u pe ioc. Se seamănă primăvara şi toamna şi reuşeşte bine In pământuri uşoare. LORUMBU - C1NCUANTIN mele din Buzeu, Rtmnicu Sărat, Ialomiţa, ilfov, Vlaşca si Doljiu, uc preciul de 9 fr. hectolitru pe loc. Doritorii ae pot adresa direct la mine tn Bucureşti S rada Ciscrica Amza 7 sau la administratori moşiilor 680 B. luau Marghiloman. ne \f £ Kl 7 A DC Casele cu locul lor UL V L li L H li L din Strada Crinului Nu. 5. A se adresa la d. Gr. G. Peucescu Strada Clemenţei No. 2. 655 Invit pe toţi amatorii şi cumpărătorii de Loeomnbîle si Raloaze de Treerat a visita depositul med de STRADA BIBESCU-VODA No. 6 unde sunt expuse noile Maşini sosite acuma de la sus zisa fabrica şi anume Locomobile si Treeratori per fectionate cu excenter, prevăzut cu noile aparate de scuturat. Treeratoarele Husion Proctor el Comp. care sunt cunoscute pretutindeni ca cele mai bune, sunt din nod perfecţionate tntr'un mod însemnat, potrivit cu cerinţele acestei ţâri; ele au fost distinse la toate Exoosiţiile din anul trecut, din Germania, Itnsia, finlanda. Australia, America etc., cu premiile sale mai înalte. Invit pe d-nîi proprietari si arendaşi de moşii, chiar aceia care nu au trebuinţa momentana de aceste maşini, a visita depositul med, căci ’i va interesa pe toţt a vedea îmbunătăţirile şi schimbările nuoi şi practice care s'ad introdus tn Nlasinele de Treeret Itusfon, Preclor et • omp. Ca aceasta ocasiune mai ofer: Pluguri Universale Originale «SVCIi» cu 1 şi 3 brasde. Grapi diagonale şi cu dinţi mişcători. Seceralori simple americane «Daisy». Seeeratori cn aparat de legat cu sfoara «Mc. Cormick» garantat pentru buna funcţiune. Batoaze duble de mâna. Maşini detaiat nutreţul tn diferite mărimi. Greble de 'an, Tăvălugi, Vâulurutori. muşamale, etc. etc. Cataloage şi descrierea maşinelor In limba româna, se tramit gratis şi franco dupe cerere. W. STAADECKER Bucureşti LOCOMOBILE mmmm m f iusssuly DE LA 4 PANA LA 25 CAI PUTERE DE LA RENUMITA FABRICA #f & ROB'INSG'Nl Wantage - Englitera Certificatele clienţilor noştri constatând excelenţa conslrucţiunel şi forţa de producţiune a maşinelor noastre, se pot vedea la or-ce ora de lucru la biuroui representanţel generale. TZEVE de CAZAN pentru locomobile. TZEVE pentru conducte de apa şi gaz in diferite dimensiuni. MAMOMETRE, CURELE de Transmisiuni Englezeşti. Depositul şi agenţia generala pentru România la Bucureşti — MORITZ APPEL — Bucureşti Strada Doamnei i\o. 7 PRECIURI AVANTAGIOASE, CONDITIUNI ,'AVORABILE (98 î^pografia Ziarului,, Eopoa' Tipărit cu cerneala Ch. Lorllleux C-ie Paris Girant responsabil, G. Ceorgesou, www.dacoromanica.ro