ANUL in No. 705 A DOUA EDITIUNE MERCURl 30 MARTIE (41 APRILIE) 188S. 15 B ANI NUMEFIUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE ni bucuresci La casa Administratiuns) K TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 0 Inni *0 lei, 3 Inni 10 lei. IN STREINATATE: La toate offlciele poştale dm Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni X5 lei. LA PARIS: Se gasesteJurnalul cu iSCent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. fier mala No. S4. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 BANI NUMBRUL ANUNCIURILE DIN ROMAN!A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI Ls Paria: la Agtnre Haras, place de la bourse, l. Affrnee Ubre, rus Soire Dame det Fictoiree 10, (Place de la Bourse) pentru Paria, Franela, Srrmanla, Aaatro-Lngarta, Italia Si Marea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 80 bani, anunoiur si reclame pe pagina treia X lei linie 60 B. UN NUMER VECHIU, 5^*3. ADMINISTRAŢIA No. 8. — Piaţa Episcopiei. — No. 8. ■HM COlTlTt TlOYU W M ? ZIUA DE IERI MAJORITATEA MUTA UN RESPUNS ,,V. NAŢIONALE* cowrimiom m 12 3unt apoi multe alte motive de o-rtunitate care dădeau drept regelui nu se adreseze oposiţiunei-unite; ec însă peste ele nefiind acum tim-jl de a le discuta pre larg. Dar or cum ar fi, coroana avea ncontestabilul drept de a nu chema • —— ninoritatea la putere. NARIITISIIRILE SKITEMWEI Pentru ce? ________________________ Pentru bunul cuvmt că cine re- cunoasce că regele are prerogativa de a cere demisiunea ministerului r seu ori când, trebue se recunoască şi toate consecinţele ce decurg din această prerogativă, şi anume în caşul nostru că regele, ne mai putând şti, in fata controversei partidelor în luptă care din ele are majoritate, e în tot dreptul a pune în bănuială afirmările şi a unor şi a celor-alti şi f chema un minister al seu care se iresideze la operaţiunile electorale, nenite a da răspuns la această în-rebare nedeslegată încă. Nu noi oare am fost acei ce am susţinut că regele trebue se fie un arbitru d’asupra partidelor şi se nu ia partea nici uneia din ele? Nu noi oare suntem cei ce am susţinut că regele trebue se joace rolul unui martor Sntr’un duel ? Pentru ce uitam aceste şi aşa curând ? Ar crede cineva, auzind con testa ţiele ce ridicăm, că mişcarea noastră întreagă n’a fost de cât o mişcare factice, că ceia ce am sus inut relativ la nepopularitatea ministerului I. Brătianu n’a fost de cât o vorbă 8pusâeu oare care sgomot, ar crede cine-va, mai reu de cât atât, că noi nu sperăm să eşim învingători din alegerile viitoare de cât a-vând la spatele noastre un guvern care se ne susţie, pe când In realitate noi n'atn cerut şi nu trebue se cerem de cât o deplină libertate şi un deplin neamestec din partea sa. Daram zis că regele a numit un minister al s6u, şi acest cuvânt ar putea fi luat în înţelesul că e vorba de un minister în afară de preserip-ţiunele constituţionale. De loc. Regele poate numi un minister al siu în marginele Gonstituţiunei. Aceasta e de esenţa prerogativei sale de care am vorbit şi pe care nu o contesteaza nimenea. Gând în adevăr se convinge că majorităţile parlamentare nu mai re-presintâ ţara,el nu mai are aluncea de la cine se orienta, el ia sfat numai de la el însuşi şi de la nimenea altul. Acesta e şi momentul în care regele are rolul cel mai mare, cel mai însemnat într'un stat constituţional. Putem se zicem că el a ales reu persoanele ce compun ministerul nou. Discuţiunea pe acest tărâm este deschisă, dar nu putem nici o data contesta dreptul regelui de a numi pe cine voeşte el. Aceste sunt cuvintele pentru care cred eu că noul guvern este un guvern venit pe o caleconstituţionalâ, în toată puterea cuvântului. Este o reservâ inse pe care o fac, şi anume că regele nu are dreptul se ţie prea mult această stare de lucruri. Dacă recunosc că el are dreptul dea numi un minister neluând sfat de cât de la el însuşi, susţin în acelaşi timp că are datoria de a consulta cât mai grabnic ţara, spre a avea apoi de unde primi orientarea sa. Aceasta putem cere, aceasta trebue se ni se dea. C. Hes.su. O imputare făcută guvernului a< tual este că el ar fi venit la cârn într’un chip neconstituţional. Şi prin presă şi in parlament & vorbit cu privire la dânsul de lo-turâ de Stat, de guvern personal,e guvern al Palatului, şi aşa mai e-parte. Este bine, cred, ca această cbs-tiune se fie limpezită pentru a srşti dacă ne găsim în faţa unei solujiini constituţionale a crisei ministerale provocata prin retragerea ministerului I. tiratianu, sau dacă din contra ne aflam într’o situaţiune anormală şi neregulată din punct de vedere cunstituţional. Nu poate nimenea tăgădui că şe ful Statului are dreptul ca intr'u moment dat se ceară demisiune ministerului, fie că el se gaseş susţinut de majoritatea parlame: tară, fie că e părăsit de densa. Aceasta este o prerogativa a -gelui pe care nu o poate contesta -menea. Noi cei ceam luptat în oposiţiuni-unitâ suntem mai cu seama reu finiţi a susţine contrariul, pentrucâ tot-d’a-una nici n’am cerut alt-tva regelui de cât tocmai se facă ude aceasta prerogativa constituţioala şi se depărteze de la cârma Statlui un guvern, care, după parerea oa-stra, nu avea asentimentul ţerţ cu toate majorităţile lui din Gamrâ şi din Senat. Aceasta a fost întreaga nastră lupta. Ce s'a Întâmplat ? Regele, convingendu-se că linis-terul I. Bratianu perduse reda încredere a ţârei, ’ia cerut demiiunea. Constituţional a procedat egele ? Negreşit, şi până aci toatflumea este de acord. Unde se ivesc deosebiri est* la numirea unui nou guvern. Pentru ane lamuri şi asup'a acestui lucru, datori suntem se n< punem întrebarea: ce anume avei drept, după constitiţiune, regele să faca in urma demisianei fostului minister ? Două lucruri cred eu. Sau putea se se adresezi minoritate! parlamentare spre a incredinţi el conducerea afacerilor publice; sau putea se >e adreseze li or-ce alte persoane, caie, dupe a sa p&rere, ar fi oferit jaranţii Îndestulătoare pentru a se «onsulta în mod neîn-fluenţat voinla ţârei. In caşul intâiu Regele, trebuia se presupunem, câ era convins nu numai că fostul guvern nu avea asentimentul ţâra, dar încă că minoritatea avea acest asentiment. Putem se’i facem o imputare din faptul că el a avut bănuială asupra acestui al doilea punct? De sigur nu, pentru că oposiţiu-nea-unitâ, fiind o alcătuire de diferite grupuri, toate la un loc puteau prea bine se fie în majorţtate In ţară, nici unul însă nu făcuse demonstraţi unea că el are această ma-oritate. TELEGRAM E AGENŢIA HAVAS Paris, 9 Aprilie. Alegerea generalului Boulanger ca de-pulal al bordoniel, cu loate câ n a fost candidat, a fâcut o mare sensaţie. Generalul a fost ales prin 59000 sufragii contra 35000 date oandidatulul oportunist. Paris, 9 Aprilie. Intr’o scrisoare adresată alegătorilor din Dordonia, spre a Ic mulţumi pentru sufragiile lor, generalul Boulanger zice că aceasta manifestaţie grandioasă nu ţinteşte un om, ci demnitatea şi viitorul patriei. Departamentul Dordoniel a arătat că nu e dispus a se lăsa a fi confiscat de parlamentul, a cărui sterilitate şi neputinţă ar fini prin a face republica de rtsul Europei. Dumineca viitoare, voturile departamentului de Nord se vor uni cu ale Dordoniel, pentru o nouă şi semnificativă protestare. Berlin, 9 Aprilie. împăratul a petrecut o noapte bună şi a fâcut la amiază o preumblare In trăsură. Berlin, 9 Aprilie. «National Zeitung» zice că este sigur că d. Bismarck se va retrage, îndată ce nu va mal putea se învingă dificultăţile tn politica externă. In privinţa prinţului deBaltenberg,«National Zeitung» zice câ pentru Înaintarea sa de la gradul de locotenent la acela de general-comandant, n’ar ejunge tn Rusia a fi aratat vitejie şi iscusim,â militâreascâ de cari a dat proba tn timpul certei sângeroase ce a avut loc Intre două popoare semi-civilisate : cacl In aceasta consta resboiul serbo-bulgar. Posen, 9 Aprilie. împărăteasa a sosit la Posen la amiază. Populaţia ia fâcut o primire entusiastâ. Dupe ce a visitat şi inspectat măsurile luate pentru a combate inundatiunea, împărăteasa a plecat seara. Lipsea, 9 Aprilie. In cercurile naţionale din Lipsea, se pregăteşte o adresă către prinţul Bismarck, pentru a-l exprima încrederea ce poporul are tntr ânsul şi a manifesta dorinţa ce are de a’l vedea remâuând tn capul guvernului. Borna. 9 Aprilie. Un conflict grav s’a ivit la Bernalda, ia-rondismenlul Poteuza), Intre gendarmil şi populatiunea, pentru Încasarea laxei de capitatiune. Patru ţărani aO fost ucişi, mai mulţi aQ fost rănit). Aii sosit ajutoare. Fermentul discordiei continuă, dar nu s’a mal turburat ordinea. CORESPONDENTA DE EST Constuutiuopole, 9 Aprilie. Dupe ştirile venite din Creta, turburărl s’br 11 produs diu nod la Crageres; omorl-tori sunt arestaţi. Atena, 8 Aprilie. Opositiunea a făcut o mare manifestaţie la Înmormântarea unul om căzut mort cu prilejul demoustraliunilor. Autorităţile aii luat toate măsurile pentru menţinerea ordinel. Sofia, 9 Aprilie. Convenţia Încheiată cu Şerb.a privitor la drumuri.e de fer serbo-bulgare a fost ratificata; schimbarea ratiiicatiunilor s’a fâcut astâ-zl. Dublin, 9 Aprilie. La Clarke şi la Cork a avut loc conflic-turi Intre lumea şi pofiţie. La Langhrea poliţia a risipit lumea de vr’o 4000 oameni; s’ati găsit 30 de rânin şi la Maraichou au fost rauile mal multe persoane. Berlin, 9 Aprilie. împăratul a petrecut foarte bine noaptea trecută; el s’a sculat de vreme pentru a saluta pe Împărăteasa care pleacă; mal pe urmă a fâcut o plimbare in trăsură. Luudsberg, 9 Aprilie. Împărăteasa a sosit; ea a pus de a i se Înfăţişă representanţii autorităţi or precum şi membrii comitetului de ajutor pentru incendiari. Suverana a mulţumit lumea tntr'un chip graţios pentru devotamentul arătat Iu organisarea ajutorului. Y lena, 9 Aprilie. O depeşă trimisă lui «Neue Freie Presse» spune câ Regina Euglilerel este aşteptată la Berlin. Erei seară, populaţiunea din Berlin a făcut o mare ovaţiuue Împăratului care a stat la fereastră. Crisa Bismarck nu s’a Înăsprit; pentru moment se pare chiar câ este alungată. Împărăteasa s’a întors Ja Berlin astă seară www.dacoromanica.ro Vlena, 9 Aprilie. O depeşă Havas din Bucureşti anunţase câ la Urziceni s’aO fâcut turburărl şi câ a trebuit se intervie trupele; tn cercurile nostre se crede că aceste turburărl afl fost provocate prin uneltiri ruseşti. Belgrad, 9 Aprilie. D-nul Persiani, ministru plenipotenţiar al Rusiei, părăseşte postul seO;elva fi înlocuit de Bakunin. Paris, 9 Aprilie. Generalul Boulanger a fost ales la Dor-dogne cu 60,000 voturi. ZIOA DE IERI Sunt doui-spre-zece ani de când n’am mai avut la Cameră o zi ca aceia de ieri. Tesimţia-I într’o lume nouă ascultând oratorii mţ^riteţel şi declaraţiile miniştrilor. Discuţia era serioasă, tonul ridicat, atitudinile tlemne. Şi această schimbare s’a dobândit prin depărtarea de pe banca ministerială a d lui Brătianu şi a tovarăşilor săi,şi prin împrejurarea câ nici un colectivist n’a îndrăsnit se ia cuvântul. Poate că nu e pedrapsâ mai mare de cât aceia pe care au suferil’o ieri prietenii şi sprijinitorii fostului guvern. Figuranţi muţi şi incomo-sistenţi consternaţi la aşa desbateri, membrii majoritâţei au văzut cât de jos sunt căzuţi şi cât de jos scobo-rîserâ viaţa publică a naţiunei în manifestarea sa cea mai aleasă, în formele parlamentare. Tot ieri d. Carp,răspunzând câtorva din oratorii minorităţii,s’a folosit de ocazie pentru a se ecsplica mai bine asupra intenţiilor noului cabinet şi asupra programului său de guvernare. Intenţiile sunt curate şi bune, programul este adânc studiat şi priveşte nevoi reale ale ţârei şi din acelea care cer o grabnică îndestulare. Impresia pe care a produs’o a fost destul de bună şi strivitoaie pentru d. Ion Brătianu. In locul palavrelor şi minciunilor unui bătrân şiret şi incult, vorbea de pe banca ministerială un om sigur de sine, cu vederi clare, cu idei precise. Poţi să nu împărtăşeşti toate soluţiunile pe care le dă d. Carp, dar nu poţi se tâgâ-dueşti câ programul pe care l’a ecs-pus ieri nu pune în discuţiune câteva cestiuni noui, nu se gândeşte la trebuinţe mari pe care până acum ne obicinuisem a le lăsa mai la o parte. Geiace ne-a bucurat însă mai mult din declaraţiiled-lui Carp, au fost a-celea privitoare la respectarea libertăţilor publice, şi în această privinţă d. Carp a dat asigurări aşa de formale, iu câtnimenui nu’i este ertat a le pune la îndoială. Aceste asigurări ne-au mulţumit cu desăvârşire şi, trebue se o spunem, ne-au mulţumit mai mult ca conservatori şi venind de la un conservator. Sunt zeci de ani de când răutatea şi ura, grămădesc minciuni peste minciuni şi calomnii peste calomnii pe socoteala grupurilor de nuanţă conservatoare, şi caută se vîre în convingerea naţiunei prejudecata,câ conservatorii ar fi vrăjmaşii libertăţilor şi nepăsători de soarta claselor muncitoare. Se discuţi şi să lupţi prin vorbe contra calomnii nu e tot-d’a-una nici uşor nici plăcut, şi de acea conservatorii de or-ce nuanţă trebue se fie veseli câ un guvern de o nuanţă conservatoare , un guvern de oameni oneşti şi e-nergici iau însărcinarea de a lupta cu o hotărîre nestrămutată pentru ca libertăţile publice să fie cu sfinţenie respectate. Dinaintea dovezilor pipăite calomnia fuge, şi cel mai bun mijloc de a arăta ţârei că a fost Înşelată asupra intenţiilor noastre, suntfaptele. Spulberând prin fapte minciunile grămădite pe socoteala conservatorilor, guvernul actual are drept la recunoştinţa nu numai & ţârei, dar a tutulor nuanţelor conservatoare în special. Ion N.laneoveseu. MAJORITATE MUTĂ Erl pe când in Corpurile legiuitoare-parte din minoritate ataca cu cumpănire safl cu violenţa noul guvern întocmit de câte-va zile. pe când ministerul făcea programul sâd politic, era curioasâ de studiat atitudinea majoritaţei. Această ceata de slugi, batjocorita in modul cel mal puternic, biciuita mereQ prin cuvintele cele mai aspre care i „e arunc» 0 In faţ» de către minoritate, a stat nemişcafA., nesimţitoare, n’a găsit un cuvînt spre a se apăra, un cuvînt spre a protesta. Majoritatea sgoraotoasa din săptămânile trecute, obicinuita se se razeme pe Vizirul, vâzându-se acum părăsită de dânsul, sta— cum zice românul, cu botul pe labe—înghiţind toate ocările şi ne îndrasnind mâcar se sufle. N a fost unul din aceastâ majoritate care se ridice glasul sad care sC lndrâsneascâ se ridice fruntea, zicând ca biciul nu trebue se’l atingă : toţi eraQ în halul câinelui vinovat care se târeşte la picioarele stăpânuluţ crezând ca ast-fel i’l va îndupleca. Majoritatea mută, n’a ridicat glasul, dar a ridicat mâineie de doue ori spre a aplauda şi în aceste doue cazuri a dovedit Isca o-data cât este de scârboasa şi de păcătoasă. Când d. P. Grfidişteann a latftsâ se întrevadă câ unirea d sale cu caJeClrvitato j * o o este departe (lucru ce a mg» spus al e "ît va timp şi categoric) majoriT».,*,” aP t, dar nu cu malta convingere, nu cu multă credere. Când însă ministerul prin organul d v P. Carp a spus câ : «Guvernele nuol l datoria se repare relele trecutului, iar nu S: pedepsiască şi prigoniască» oh 1 atunci a re-suflat toata majoritatea, atunci aa bătut din palme toţi tovărăşii lui Radu MihaiQ şi toţi semenii lui Ruducanu Ion. Ceea ce le trebue, ceea ce vor cere a-ceşti colectivişti decăzuţi târându-se ia picioarele minoritaţe’ şi guvernului, este er-tarea.este îndurarea, şi fie care din el având câte o ruşine de ascuns în viaţa lot, caută sâ’şr dobândiască uitarea păcatului, rfimâind majoritatea mută ! UN RESPUNS „VOINŢEI" * Primim din partea d-lul Dr. Severeanu următoarea scrisoare: Domnule Redactor, Ziarul «Voinţa Naţională» în No. 1072 (B) din 25 Martie, cu destulă răutate, bine voeşte a mă întreba de motivele pe care m’am Întemeiat a presupune câ glontele care a omorlt pe N. Popo-vicl, la Gamerâ, ar fi putut merge cu o iuţeala iniţială de 400 —450 metre pe secundă. Pentru consideraţia ce datorez cititorilor acelui ziar, vă rog sâ bine-voiţl a accepta ca sâ arăt prin ziarul d-niel voastre pe ce m’am tntemeiat a presupune vitesa iniţială a glonteluî, de 400-450 rqetre pe secundă. 1 * / EPOCA - 30 MARTIE Nu mg pot adresa la redacţia «Voinţei», căci sunt sigur că nu va accepta a publica respunsul med, căci, cu alta ocazie, m'a insultat, fără a primi sg publice apgrarea mea. Or de câte ori am onoare a mi se încredinţa o misiune, şi mal cu seama c&nd este vorba de interese generale de societate şi de stat, precum şi când se atinge de viaţa, libertatea şi onoarea cui va, efl am ca principiei de a considera asemenea misiune ca un sa-cerdoţifl. Tot ast-fel am crezut şi In cazul nenorocitei victime de la Cameră, din ziua de 15 Martie. Toată atenţiunea mea a fost Îndreptată numai şi numai In interesul adevărului, ne gândindu-mg de loc la nici o altă consideraţie de partid, de persoană safl de afecţiune. Pentru luminarea d-lor de la «Voinţa Naţională» voiţi zice numai câte-va cuvinte şi, spre a putea face aceasta, sunt nevoit a arăta pe scurt câte-va din lesiunile anatomice ce s’afl găsit la cadavrul Iul N. Popovicl. 1) LesiunI foarte întinse făcute asupra capului lui N. Popovicl; toate oasele capului au fost reduse In ţăndări, (sfa-râmăturl foarte mici şi foarte multe). 2) La partea din dâr&t a capului, o lipsă In Întindere de 60—80 centimetre pătrate din osul occipital, osul cel mai gros, şi In cazul de faţă grosimea era de 8 milimetre, grosime escepţională 3) Mărimea estra-ordinară a orificie lor de intrare şi eşire produse de glonte In lunga mea carieră şi maieu seamă In timpul răsboiulul din 1877—1878, am avut ocazie a vedea multe răniri pro duse atât prin pusei cât şi prin revol vere şi pistoale. Rănile produse prin aceste două din urmă feluri de arme, nu afl produs nici o dată o distrugere atât de Întinsă. Dacă rana, In cazul de faţă, ar fi pro venit din lovitura cu un revolver, de şi mortală, nu ar fi putut Insă să producă efectele descrise mal sus. Afară de acestea, tn apropiere s'a găsit un glonte diformat, având greutate de 29 grame, greutate care corespunde cu greutatea unul glonte de puşcă mi litară, mai puţin perderea obişnuita de două grame. Acest glonte mi-a fost a-rătat de d. Dimitrie Moruzi, fost prefect, şi d. Stătescu, jude instructor, ca i singurul glonte care se bănuia că omo rlse pe N. P., Tot [acest glonte a fost «verificat de trei experţi armurieri care Vă ibărturisit toţi, că era glonte din puşcă Piabodi-Martini, model 1879. Ştiinţa ne Învaţă că efecte aşa de intense ca acelea de la cadavrul lui N. P. nu se pot pioduce de cât de arme de foc de putere mare, cum este puşca infanteriei noastre, care are Încărcătura cea mal mare, 5.5 grame pulbere, şi un glonte de 31,10 grame greutate, iar nici de cum de un revolver, a căruia Încărcătură obicinuită nu Întrece un gram de pulbere şi al căruia glonte cel mal mare, abia are 15—20 grame de greutate. In ceea ce priveşte iuţiala glontelui care a produs moartea lui N. P. aceasta nu putea fi de cât foarte mare, prin Armare aceea a puşcel infanteriei noa-strs iar nu a revolverului, fie el chiar calibrul militar, cu atât mal mult cu cât revolver de buzunar nu putea pro-,e temenea lesiunlatât de intense, avend ţ^cj fQjrţă, nici glonte mare. ştiut că iuţiaia iniţială a glon-telul la guraţevei unei puşcT, calibru român, Întrece 450 metre pe secunda, şi cred că nu am greşit, când am apreciat că glontele, care a omorlt pe N. P. a trebuit sâ meargă cu o iuţială de la 400 — 450 metri pe secundă, presupuind că distanţa de la care se descărcase arma fusese de cel puţin 30 metri. Pe când un revolver, fie de puterea cea mal mare, nu poate trece peste 130 metri pe secundă. Lesiunile tn cazul de faţă au fost aşa de mari, In cât nimeni nu s’ar fi putut gândi de cât la arma cea mai puternică ce s'a tras şi prin urmare o puşcă, a-fară de caşul când s’ar fi tras cu tunul; numai atunci ne-am fi putut gândi la o spărtură de obuz. Dacă domnii de la Voinţa Naţională tot nu sunt convinşi, atunci se pot a-dresa la un artilerist care le-ar putea face un curs complet de balistică. Primiţi domnule redactor stima şi consideraţiunea mea. Dr. Severeanu. CRONICA MĂRUNŢIŞURILE SEPTEMANEI Ministerul actual este acusat că are o politică germană din causă că pe banca ministerială se găseşte un ministru Gherman î De când s’a schimbat guvernul, toată lumea dă năvală la minister cerând slujbe. Toţi afl pe buze cuvintele stereotipe : «Am suferit doul-spre-zece ani 1» X. intră la ministerul de interne şi cere o sub-prefectură. Ministrul: Ce drepturi al ? Postulantul: Am suferit doul-spre-zece ani sub guvernul trecut, efl şi familia mea. Ministrul: Ce al suferit ? Postulantul: EO am suferit de ste-nos şi nevasta mea de skiros I • * * Situaţia actuală judecată de un trecător : Doul nebuni s’aO certat şi un Înţelept a tras folos. * • Era mare cearta tntr'un cerc politic spre a se şti cine a contribuit mal mult la căderea lui Ion Brătianu. — L’a răsturnat Fleva, ziceafl unii. — L’a răsturnat Epoca, ziceafl alţii. — Ba, l’afl răsturnat Radu Mihaifl şi Anghelescu. — De loc, zise R. Pe Ion Brătianu l’a răsturnat Ion Brătianu 1 • • • Convingeri politice, dupe 23 Martie : Doctorul C., deputat colectivist, se spovedeşte către un prieten : «Frate, efl stafl şi mă întreb, ce sunt efl In politică? Colectivist nu sunt şi n am fost, căci nici o dată n’am avut slujbe safl diurne multe 1 Conservator nu sunt, căci nici o dată n'am susţinut pe Las-car Catargiu. Oposiţie-unită nu sunt, căci n’am făcut parte din coaliţie. IU I negreşit că trebue să fifl junimist ! Amintirl.de la Tecucifl : . Deputatul Racoviţă din Tecucifl făcea oposiţie dinpreună cu doul prieteni pe cari ’i aduna la dânsul sub pretext dea juca preferanţă. Prefectul Tache Anastasiu, spre a dărâma aceasta oposiţie, face ce face şi fură pe unul din prieteni. Racoviţă remâne numai cu un prieten şi face oposiţie, jucând pichet. Tache Anastasiu fură şi pe cel-alt o posant. Racoviţă remâne singur şi face oposiţie, făcând pacienţi. Tache Anastasiu ’I fură şi cărţile. Desnădăjduit, Racoviţă a fugit la Geneva 1 * * * Văzând că In toate oraşele publicul a luat obiceiul să scoaţă caii de la trăsura lui Fleva şi să ’I Înlocuiască, trăgându’l trăsura pe strade, Fleva s’a hotărlt să’şl vlnză caii. * * * Lupu Costache de la direcţia temniţelor a fost trecut la secretariatul gene ral al ministerului de interne. R. zicea despre dănsul : Lupu ’şl schimbă postul, dar năravul ba I Tot brâtienist remâne. Max. INFORMA TIUNI Eri seara s’a Întrunit comitetul liberal-conservator spre a discuta linia de purtare ce trebue se ţie faţa cu guvernul actual. Unii, şi sunt numeroşi aceştia, au fost de părere că guvernul actual trebue susţinut fără reservă. Alţii au fost de părere se se aibe faţă cu dânsul o atitudine expec-tantă. Alţii, tn fine, au susţinut că trebue cerut de la guvern cu stăruinţă disolvarea imediată a corpurilor legiuitoare. In unanimitate Insă s’a decisa nu se lua în şedinţa de eri nici o hotâ-rîre spre a se pune resoluţiunile ce trebuesc luate, în concordanţă cu resoluţiunile comitetului d-lui Dim. Brătianu. In acest scop s’a hotărît ca dd. Lascar Catargiu şi G. Ver-nescu, se negocieze în această pri-' vinţă cu d. Dim. Brătianu. Sunt dar cu totul inexacte şi tendenţioase ştirile că coaliţia se di-solvâ. Eri dupe şedinţa Camerei toate le-gaţiunile din Bucureşti au espediat guvernelor lor lungi telegrame cifrate. Fosta din Galaţi este informată, că din ordinul Maiestăţei Sale Regelui a sosit în Galaţi o comisiune compusă din d-nii: general Tamara, >reşedinte, adjuncţii Mineiu şi Pe-rovic', căpitanii Bărbieri şi Parfe-nie, cu însărcinarea de a cerceta cate hoţiile ce s’au făcut tn admi-nistraţiunea flotilei. Căpitanul Parfeoie este ca expert n cestiunea materialului artileriei iii cel explosibil. Sperăm că cele denunţate de noi In privinţa căpitanului Mănescu vor fi descoperite şi vinovatul va fi dat în judecată. D. Colonel Voinescu prefectul poliţiei a fost la primărie unde a rugat pe d. locoţiitor de primar se'i arate printr’o adresă toate dorinţele sale în privinţa concursului ce poliţia trebue sâ’î dea. Un însemnat număr dintre cel mal fruntaşi comercianţi din Alexandria afl adresat o petiţie către ministerul de interne, spre a denunţa inichităţile administraţiei Iul Kiriţescu şi anume nelegiuirile poliţaiului din Alexandria, ce a Închis stabilimentele de comercifl de băuturi spirtoase al bătrlnulul şi onestului comerciant Gr. Şerbfinescu proprietar şi al d-lul G. Teodorescu, cari n’afl avut altă vină de cât a fi cetăţeni cinstiţi şi independenţi, dupe cum se constată chiar din procesul-verbal al poliţaiului, prin care cere închiderea stabilimentului pe considerantul textual : «Avtnd in vedere că numitul, transformând stabilimentul sâii de cârciumă in local de întrunire a opo/itiunci, turburând ast fel liniştea publică...!/» Mal mare neruşinare nici că se poate! Vom publica mâine atât petiţia comercianţilor cât şi faimosul act poliţienesc, In speranţa că dreptatea nu va Întârzia a se face. Auzind de disolvarea consiliului comunal din capitală d. G. F. Ro-bescu umblă pe la cei-l’alţi colegi din consiliu pentru a’i îndemna se demisioneze imediat. D. M. Cogâlniceanu va pleca îndată dupe închiderea camerei la Paris pentru a consulta somităţile medicale de acolo. Aflăm că in urma numirei sale ca director general al căilor ferate române d. inginer Duca a renunţat la însărcinarea de dirigent al alcătuire! proiectelor pentru clădirile şcolare. - ss O întrunire intimă a membrilor consiliului comunal al capitalei va avea loc diseară la 6 la d-nu G. F. Robescu. Ştiri private din Berlin spun că starea sănătiţei împăratului Germaniei devine din zi în zi mai îngrijitoare. M. S. nu se hrăneşte de cât cu multă anevoinţâ şi foarte insuficient şi doarme numai cu ajutorul morfinei. «B- Ni se trimite din Fălticeni cu rugă ciune d’a Insera, următoarele rânduri ; întrebăm pe d. Ministru de Interne, dacă judeţul Suceava, care de şi isolat, Insă a luptat pe cât a putut pentru resturna-rea guvernului de corupţie şi de slnge, va avea nenorocirea se mal aibă ca prefect pe cel actual care are obiceiul se treacă ca zestre guvernamentală : sub conservatorii a fost poliţaifl la Iaşi, sub colectivişti prefect. Sunt mari suferinţele ce acest judeţ Îndură, credem că a venit timpul să scape de ele şi de prefectul ce le-a adus şi a căruia deviză şi principii nu sunt de cât acelea ale elicei colectiviste. Cerem dar cu insistenţă ca d. Ministru se bine-voiascâ a scăpa judeţul de un astfel de om, şi a ne da un prefect din localitate care să se bucure de stima şi de consideraţiunea conjudeţenilor săi, cerem ca şi acest judeţ se aibă fericirea de a se adminisLra prin oamenii săi. încredinţaţi că actualul Ministru va satisface justa cerere, şi ne va dispensa de a mal Întreprinde o campanie contra unei administraţiunl care azi nu mal are nici un sens de a mal esisla, ne mărginim aci pentru azi. liană incendiaţilor din Botoşani. Ten-t ativa de jaf In numărul nostru de eri, am arătat tentativa colectiviştilor din Botoşani de a da asalt la banii colectaţi pentru incendiaţii din Botoşani. Am arătat, că tn acel judeţ colectivitatea fiind tncă ne clintită, a alcătuit nişte liste prin care grosul sumelor este Împărţit între consilierii comunali, rudele şi amicii acestora, şi Intre bătăuşi saO acel agenţi electorali colectivişti, care afl dat probe că au lucrat pentru ca colectivitatea să nu se surpe. Astâ-zl mal primim tn această privinţă următoarele detalii: Atât comitetul oposiţiunel unite din Botoşani, cât şi comitetul israelit, afl repar-tisat sumele, alcătuind un tablofl din vre o 600 persoane, cel mal mulţi capi de familii; tn acel tablofl s’a specificat: quan-tumul pagubei, numărul membrilor familiei, şi ajutoarele primite. Colectiviştii tnsâ procedează alt-fel: In ultima şedinţă de eri afl luat decisiunea a da bani numai partisanilor lor. Iată un specimen de modul repartisârel: » Ovanes Ibraileanu, consilier comunal, urmează se primească, dupe acea listă 10,000 lei. Abraliam Ibraileanu, fratele acestuia suma de 6000 lei. Capril Gheragas, cumnatul acestuia, 0000 lei. Moisi Moi si Braşoveanul, vărul aceluiaşi consilier comunal, 5000 lei. Ghita Cerbu, cârciumar, reşedinţa bătăuşilor şi a spionilor poliţieneşti, unde se întruneşte stat-maiorul colectivist, 8000 lei. Emanoil Vasilievici, agent electoral colectivist, 18,000 lei. etc. ect. Notăm că cel mal mulţi din aceştia afl luat sume Însemnate de bani de la societăţile de asigurare; sunt oameni cu stare şi pagubele suferite, nu numai n'a atins sumele ce urmează a primi, dar afl fost cu mult mal minime. Aflăm In ultimul moment, că d. prim-ministru şi ministru de interne, sesizat de această cestiune a dat ordin ca sâ se oprească consumarea acestui jaf In averea publică, iar banii de sigur se vor Împărţi cu echitate de o comisiune,C1&js CSLre va fi instituită pentru surevjg'U]rea celei alcătuită de colectivişl Consiliul profesoral a*cultâţeî de medicină este conve pe j0ţ pentru a discuta cereriie făcut ministerului în privinţft,ateria-lului necesar diferitelor 1 ratorif. La această şedinţă va aa şţ d. Maiorescu ministru cultelji instrucţiei publice. Eri d. prefect de poliţie a bectat cu deamenuntul compania, jandarmi pedeştri şi corpul se^ţjior de stradă. Kx puşcâriaşu comisar ^ni-ceanu de la secţia 27, fratel.eluî depus la Văcăreşti continue Mârşava meserie de a jumuli atât comercianţi din raionul secţiei t şi pe cetăţenii ce ’i cad in ghiari Acest sbir colectivist pentruer-citarea meseriei sale de punj.se serveşte de indulgenţa actuâui prefect de poliţie care din graţifai ţine în serviciu un pungaş de ge, porci etc. fapte denunţate din ,p de toată presa independentă. Terorizând lumea din raionu >-ţiei sbiarâ că d. I. C. Brătianu a putere şi toţi cei alţi nu sunt de t paravanu seu. In privinţa mişcărei ţăranilor flâm că în judeţul Ialomiţa ea e: cu desăvârşire potolită şi că n’a fc nici o dată atât de grava precu zgomotul se răspândise. Mici turbi rări s’au ivit insă în unele săte di judeţul Ilfov, la Afumaţi şi la moar Domnească intre altele; dar lici ceste turburări n’au un ca*acte îngrijitor. Două căsătorii in societatea deasă a Bucureştilor. Amicul nostru Emil N. Lah«vary se căsătoreşte cu domnişoara .'lena Niculescu şi d. Alexandru Roetti-Solescu cu domnişoara Efrem Germani. Le trimitem cele maî sincei şi mai călduroase felicitări. Aflăm cu plăcere numirea tlui Dinu Grant în postul de comisade poliţie al secţiune! a 6 a. Ni se telelegraflază din Turnul â-gurele : Prefectul Mânciulescu sosit azi a ft primit cu un entuziasm nedescriptibil.î la wagon ptnâ la trăsură a fost dus ■ umerii cetăţenilor. Pe tot parcursul de gara la domiciliul săfl noul prefect a tr cut p’tntre o adevărată mare de oamei cari ’l aclamau cu nesffrşitc urale. Toat casele erafl decorate cu drapelurl tri colore. Sâmbătă la 2 Aprilie se va da lt Teatrul Naţional în beneficiul d-lui Ştefan Iulian : «Revizorul general», comedie în 3 acte de d. Petre Grâ-dişteanu. In ziua de 20 Martie Locotenenţii Bolea ţii Dimitriu din regimentul 9 Călăraşi au făcut o cursă călări de la Severin la Graiova, distanţă de 120 kilometri, în 17 ore în care intră şi repaosul de 6 ore făcut în drum. S’a întors apoi după o zi de odihnă in Craiova in două zile percurgând în prima zi 46 şi a doua zi 74. Iu comuna Şimianu au fostintîm-pinaţi de tot corpul ofiţeresc şi mai mulţi amici, care le au făcut o primire entusiastă. «Cetatene Fleva, « Brăila te felicită că ai suferit cu bărbăţie martiriul pentru triumful liber-tăţei. «Brăilenă, fericiţi că te vid venind intre el, 'ţl fac această primire.» N’apucase să isprăvească şi o ploaie de mii bucheţele de flori de primăvară acoperi nu numai pe Fleva, dar şi pe cel ce erafl aproape de el. Plecat din gară, mulţimea scoase caii de la trăsură şi o mare parte de loc 11 duseră cu mâinele. Populaţiunea Brăilei ca un singur om era tn picioare. Cu un cuvlnt primirea făcută cetăţeanului Fleva de BrăilenI, nici condeiul nu e în stare a o descri, nici gura a o vorbi; căci nu era surprinzător atât imensa mulţime, ovaţiunea magnifică ce i s'a făcut, pe cât era de admirat sinceritatea şi spontaneitatea bucuriei şi a căldurei sufletelor cefaceafl această mal mult ca regală primire. Ce banchet se va fi dat lui Fleva, ce discurs se va fl rostit, îmi sunt necunoscute, căci m’am întors la Galaţi cu vaporul de şease. De remarcat era că nici un nasture poliţienesc nu s’a văzut In toată această enormă manifestaţie. De asemenea era de observat că mu-sica militară nu era, căci se zice că & fost refusată. ÎNTÂMPLĂRILE zilei Accident. Eri femea Maria Gheor-ghe Bărboşi pe când trecea linia de joncţiune Gara de Nord-Filaret a fost. prinsă Intre două vagoane şi grefl rănită la cap. Această nenorocită a fost condusă de urgenţă la spitalul Brâncovenesc. A TEDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 29 Martie 1888 Preşedinte prinţul D. Ghica. Sunt presenţl 75 dd. Senatori. Se citeşte şi se aproba sumarul şedinţei precedente. Ne fiind present nici un ministru, se suspendă şedinţa pentru un sfert de orft. La redeschidere, sunt pe banca ministerială d-nil miniştri de resboifl şi lucrări publice. La ordinea zilei sunt indigenate. Voturile sunt nule, căci Senatul s’ades-complectat. Şedinţa se ridică. DIN DISTRICTE Fleva la 13 i-aila latâ, dupe o corespondenţă a «Poştei» din Galaţi, primirea strălucită ce s'a făcut valorosului deputat al Brăilei de alegătorii sel : De la ora i 1/2 p. m. balcoanele şi ferestrele Brăilei erafl decorate cu coroane, flori şi ghirlande ; mal toate casele erafl pavoasate cu stindarde tricolore dedicate cu inscripţiunl aurite «cetăţeanului Fleva». La 21/2 era imposibil de a strebate strada gârel cu trăsura şi foarte anevoe pe jos, atât de mare era aglomeraţiu-nea Brăilenilor, cari mergeai! să primească pe cetăţeanul Fleva ce trebuia să sosească cu trenul de la 3 ore 40 m. Pe peronul gărel, In prima linie cât ţine gara, erafl fetiţe şi băeţi Îmbrăcaţi naţional, fie-care cu buchete de flori şi ghirlande, precum şi diferitele corpo-raţiunl ale meseriaşilor cu stindarde şi coroane de flori. O maşina a trenului era necesitată o jumătate de oră să facă neîncetat mişcare, spre a deştepta publicul să nu se Intlmple vr'un pericol la sosirea trenului de pasageri. Trenul sosi, mii de urale isbucniră la vederea lui Fleva. Descins din tren, îndată fu ridicat !□ braţe, şi avocatul G. Dimitrescu II ln-tlmpină cu este cuvinte ; D. CAMERA Şedinţa de la 29 Martie 1888 Şedinţa se deschide la ora 2 şi un sfert sud preşedinţa d-lul Vice-preşedinte Vi-santl. La apelul nominal răspund 120 deputaţi. Să citeşte sumarul şedinţei de eri şi se probă. D. C. Caligari dă citire mal multor co-îunicârl. D. Marghiloman Ministru depune mal Iulie proiecte pentru indigenat. D. IM. Blarainberg, luând cuvântul a-rtă că în şedinţa de e»I In urma ziselor cbale i s'a adus acuzatiunea că d-sa ar fi oiul râsbunârel; prolislând ar&tâ că nu rebunarea ci pedepsirea culpabililor a fost otectul ce la preocupăt; dacă a pedepsi pe vinovaţi înseamnă o răsbunare, cum seosplicâ esistenţa închisorilor? aşa că d. linistru al afacerilor străine prin discului seu n'a făcut alt de cât să il taxez de maniac, veşnicnemul ţâmitor; pro-testLnd arată fasele prin care a trecut guverne trecute şi atLudinea ce a avut faţâcu evenimentele politice şi cu guver-nelece s’afl succedat. D. Blaramberg prin*r’un lung discurs face ntreg istoricul vieţii sale politice. (Aplaose). D. stcfaiieanu, ce'e urgeDţă asupra proiectului de lege dipus de comisiunea parlamentară în priviiţa ţuicel. D. P, Grâdişteanu vorbeşte In această chesliine şi întreabă banca ministerială dacă primeşte a se disrnta de îndată acel proiect D. 1. bvoranu conliar susţine a se pro-cede cu discutarea bufetului. D. C. Disescu ca colectivist crede necesar a şl da şi părerea sa personală tn privinţa formărel noului cabinet, cu o-brâznicia. caracteristiiă colectivitâţel se încearcă a insulta pe oratori făcând apărarea guvernului I. C. 3râtianu zeul protector al colectivismului,—face apel către banca ministeriala pentru a dajln judecată pe toţi culpabilii spre a fl pedepsiţi. Susţine că alegerile ifl fost libere dovadă presenţa minorităţii pe băncele parlamentului. Vorbind tn chestia bugetelor, abstracţie făcând de or-ce împrejurări susţine votarea lor,—tn cea ce priveşte disolvarea este de părere ca desoluţiunea sâ se faci cât mal curând posibil sire a putea ţara să pronunţe (pe cât de mult a fost aplaudat la început oratorul colectivist pe atât a fost desaprobat la flnt când a cerut desoluţiunea;. D. Prim-ministru Roselti. Arată că desoluţiunea nu se poate face acum ori câtă bună voinţă ar »,vea, de oare-ce cabinetul are angajament luat pentru liniştirea spiritelor agitate prin ultimele evenimente, face- dar apel la majoritate şi minoritate a avea încredere în guvern şi al da concursul pentru a se putea ţine de angajam ântul luat faţă cu tronul şi ţara. Voci : Ordinea zilei. — Discuţia se în-cbide. www.dacoromanica.ro .r» ■ J * "Ta EPOCA - 30 MARTIE 3 D. l.Isvoranu luând cuvântul arată că nu poate fl nici amicul nici inamicul guvernului actual fltnd-câ nu 'I cunoaşte, nu poate admite însă ca bugetele să fie votate aşa cum sad plămădit de vechiul guvern. D. Isvoranu întreabă guvernul dacă are de gând să mal lase multltimp judeţul Mehedinţi—pe mâna hoţilor a căror pradă a fost dat de guvernul I. C. Brătianu. D. Prim-ministru Rosetti roagă a se lăsa asemenea chestiuni până după votarea bugetelor, nu trebue să fie ţinut, guvernul tn discuţiunl pierzând timpul în zadar, administraţia va fi purificata,—a-ce&sta nu se poate face nici tntr’o zi nici în două. D- Munteanu. Interpelează guvernul a-supra unor bătăi petrecute înjud. Vaslui. D Ministru Marghiloman promite că va cerceta cazul, şi culpabilii vor fi pedepsiţi. D. Mortzun interpelează asemenea pe guvern asupra răscoalei de la Urzicenl şi cele-l'alle părţi. D. Prim-miuistru Rosetti. Arată că Justiţia este însărcinată cu anchetarea şi nu poale să răspundă înainte de a şti re-sultatul anchetei. D. Iijuvara în chestiune personală cu d. Disescu arată acestuia cum aii fost libere alegerile trecute. ţi. Sturdza, Râmniceanu şi alţi câţl-va ■colectivişti sunt apucaţi de epilepsie, pu-pitrile troncănesc, colectiviştii fac spume la gură vociferând ; în mijlocul marelui tumult—colectivist d. Djuvara răfuind pe corifeu colectivist arată că acum nu mal poate fi vorba de majoritate 3afl minoritate,—pretinsei majorităţi dacă nu ’l place guvernul n'are de cât să ’1 dea vot de blam ; dacă nu face aceasta, atunci se aştepte ca el să decidă ziua în care se va face disoluţiunea. Discuţia generala asupra bugetelor. D. V. Lascar dă citirelraportulul şi proiectului de buget. D. P. Gradisteami în chestiune prealabilă, arată cabinetului că tn urma celor zise de d. Djuvara şi în faţa situaţiunel nu mal pot sta nici un moment pe banca ministerială, bugetele aceste ticluite numai de majoritate nu pot li aduse tn discuţia parlamentului de un guvern care se respectă. D. Popp luând cuvântul arată că econtra votârel bugetului, d-sa într'un lung discurs arată destrăbălarea finanţelor şi miseria în care zace întreaga ţară terminând cere de la guvern ca pe viitor să nu mal încheie convenţii de comerţ provi-zor. D. Ministru Maiorescu arată că acceptarea bugetului aşa după cum s a alcătuit sub vechiul guvern nu probează nici încrederea nicî neîncrederea în acel ce l’a alcătuit, motiv pentru care l’a acceptat este că guvernul a crezut mal nemerit ca noul an să se înceapă cu un buget regulat. Se Închide discuţiunea şi se pune la vot luarea în consideraţie a bugetelor. D. Stâtescu (BuzăO) declară că d-sa nu poate vota nişte bugete pătate cu stngele poporului. S« procede la luarea tn consideraţie şi se admite cu 67 voturi pentru şi 7 contra. D. C. Politimos crede că nu se pol discuta bugetele până ce nu se va discuta şi vota proectul de lege pentru taxa de ţuică. D. G. Verncseu declară că minoritatea n a luat parte la vot şi nici că va lua parte spre a vota nişte bugete la crearea cărora n’a luat parte. D. b. Stofaneanu si Politimos zbiară ca să nu zicem urlă pe cât puterile le permit cerând a se trece în secţiuni spre a se ocupa cu proectul de lege asupra tac seî pe ţuică. Se votează fără discuţiuue bugetul veniturilor şi clieltueltlor. La ora 4 1/2 trec tn secţiuni spre a se ocupa cu legea taxei asupra ţuicel, C. mm de noii] PROCESUL GFNERALULUI MAICAN edinţa se deschide la ora unu. onsiliul e compus ast-fe). General Kadovlci preşedinte. şi de d-nil generali G. Anghelescu Arion Crete» nu şi Falco-Innn membrii. Toţi sunt generali de brigadă. D. general Budişteanu asistat de d. maior Gherghe va susţine acuzaţia. Pe banca apărării d-nil Carnea, şi Poenaru-Bordea. Consiliu depune jurământ. Se dă citire ordinului de dare în judecată. Se dă de asemenea citire listei martorilor. Un incident. D. Angelescu fost militar cu gradu de general lipseşte, d. comisar regal e de părere că e suficientă citirea depo-siţiel fostului general. D. general Dimitrescu Maican insistă ca d. general Anghelescu să fie ascultat de oare ce, zice d-sa, de la de-posiţia Iul depinde în mare parte ho-tărtrea ce consiliul va avea de luat. Acuzatu cere ca d. Anghelescu să fie ascultat şi mâine. Comisaru regal adaogă iarăşi că e suficientă citirea deposiţiel. Consiliul intră In camera de deliberare. După o jumătate de oră de deliberare consiliul In unanimitate decide ca procesu să urmeze şi că dac* d. general Anghelescu chemat din noii nu va veni atunci ’i se va citi deposiţia. Apărarea insistând din nou se decide ca să se invite încă odată d. general Anghelescu să vie. Se face apelu martorilor. Se dă citire actului de acuzaţie. E conceput în termeni foarte severi. Citirea actului de acuzare durează mai mult de o jumătate oră. Apărarea cere ca să se citiască şi scrisorile lui Louis Broadvel, adresate de generalul Maican. Observăm că generalul nu pare a fi mulţumit. Apărarea voind a renunţa, consiliul cere ca ele »ă fie citite. Interogatoriul generalului Maican Preşedintele. — Aţi auzit faptele de mită de care sunteţi acuzaţi, bine voiţi acum a răspunde ceea ce aveţi pentru apărarea d-voastră. Acuzatul general Miican, istoriseşte cum ministerul având necesitate să construiască bastimente, a numit o co-misiune care să examineze ofertele representanţilor caselor de construc-ţiune, şi că din această comisie parte a fost pentru o casă iar parte pentru o alta. Fiind că insă, urmează acuzatul, era cam greu cu comisiunea din Galaţi ministrul de răsboiu a ordonat să se nu-miascăo altă comisiune care să ai bă ca sediă Capitala. D. general Maican arată că d. Wats representantul casei Armstrong de şi venind mal târzia cu ofertele sale, totuşi ’i s’a admis ca să se examineze şi proectul săa. Acest proiect examinându-se, s'a găsit mult mal inferior de cât cele-alle. Ca cel mal bun proect ea, zice generalul, am găsit pe acel al casei Tems; dar această casă, câte-vu zile dupe o-ferte, a urcat preţul cu 3000 livre ster-linge. (Până aci resultă din deposiţia d-lul Maican, că d. general Anghelescu, de şi văzând urcarea preciulul încrucişe-torului din partea casei Tems cu 75,000 franci, totuşi a insistat spre a i se da comanda), D. general Maican urmează. Ministru de şi a ordonat ca să dafi comanda lui Tems, dupe o zi venind la mine, 'ml spune că, răsgândindu-se, a hotărlt ca comanda să se dea lui Amstrong iar nu lui Tems. Ce a forţat pe d. ministru să revie asupra hotărlrel lui, aceasta nu pot să ştia, urmâzăgeneralul (mişcare). Trei săptămâni dupe acordarea co-mandei, d. Broadwell venind la hotel la mine, urmează acuzatul, d-sa 'mi-a propus că de şi ştie ca 'I sunt vrăjmaş, totuşi îmi va da o sumâde bani daca i’aş ajuta ca să ia o comandă de tunuri. In faţa acestor propuneri necinstite, zice d. Maican, am fost forţai se daţi a-afarâ pe acest personagiu. D. Broadwel! neţinând compt de ferma mea hotărlre de a nu accepta propunerile lui, a Indrăsnit să’ml trimeaţă trei scrisori, prin care 'ml oferea bani ca să’l ajut. General Fâlcoianu. Aveţi scrisorile ? Acuzatul. Nu, căci n'am obiceid de a ţine scrisori ca să mă servesc de dân-sele ca Broadwell (ilaritate). Urmând d-nul Maican cu detaliurile, sftrşeşte zicând că a cftutat tot-d’a-una a înlătura pe d. Broadwell de la comande, fiind că '1 considera ca necinstit. Aceasta este causa inamiciţiel d-lul Broadwell către mine. Preşedintele. Căpitanul Mardare declară c» d-v., d-le general, ’l-aţl recomandat pe d. Broadwell. Acusatul. Era cestiunea latrinelor, şi d-nu Broadwell, venind la minister, am spus d-lui Mardare să’l dea şi lui pro ectu pentru Incrucişetoarele. Preşedintele. Când primiaţl pe d. Broadwel, a casă la dv. şi aşa de des, n’aţl văzut că era ceva de compromi-tant pentru dv. Acusatu. La minister eram prea absorbit. De altminterea am primit şi pe d. Monjin represintantul cupolelor fran-cese şi pe alţii. Comis, regal. Ţifrele scrise pe plic sunt ale dv? Acusatu. Da. Comis, regal. Să se citească deposiţia d-sale dinainte. (Se citeşte) Comis, regal. Vă aduceţi aminte textu celor două scrisori ale d-lul Broadwel, pe care le aţi pierdut ? Acusatu. Iml scria că mi -a oferit parale şi că neprimind sunt vrăşmaşu lui. D. Broadwel mă mal ameninţa că o să piarză pe fratele meo avâad probe In contra d-sale. Generalul Fâlcoianu.Denunţat a ceva d. general Maican când a primit scrisoarea acea insultătoare de la Broadwel, ca acesta să fie pus la locul săO ? Acusatu (foarte încurcat/. O probă că nui s’ar fi făcut nimic e că şi azi chiar există o scrisoare a lui Broadwel care Iml propunea dupe Închiderea mea parale ca să intervin pentru densu. Preşedintele. Ce are a face acesta cu ofensa ce vi se aducea. Atunci când aţi primii scrisoarea nu eraţi dat judecatei. Comisaru regal. D. general Maican greşeşte când susţine una ca asta,căci am voit să profităm de Broadwel până acum iar astă-zl Broadwel a fost dat pe mâna procurorului, (impresiune) Interogatoriu martorilor D. Broadwel martor al acusăreî. D-sa povesteşte cum a făcut şi densu un proect pentru încrucişetorile la care concurai! multe case, precum şi peri-peţiele cunoscute deja din deposiţia generalului Maican, a comandel a refu-sărel şi a primirel proectulul săO. Martorul mergând la generalul Maican ’i-a oferit 15,000 fr. Atunci generalul Maican a refuzat această sumă, şi & început să facă socoteala aceasta pe plic. Şase zeci de mii de livre la 3 la sută face 46,000 fr. In aur, din acestea eu iad 30,000 iar d-ta 16,000. Martoru spune că a răspuns că nu poate da o ast-fel de sumă. Daca nu 'mi dai această sumă nu vel avea nici odată vr’o afacere cu România sfârşi zicând generalul. Şi s’a ţinut de cuvânt adaogă martorul. Refuzând de a da suma ce ’i-a ..erut generalu Maican, Broadwel plecă. Din timpul acela nu se mai întâlni cu generalu de cât la minister odată. Comisaru Regal. — A costat mult comanda incrucişe torului ? Martoru. (După multă gândire.) Da. Comisaru Regal. CSt? Martoru. Două zeci şi şase de mii de franci. Comisaru regal. Unde aţi dat această sumă ? Martoru. Ani dat 25 de mii de franci Generalului Anghelescu si o mie de franci capii anului Mardare. Preşedintele. Cum ’i-a venit idee martorului să caute să convingă pe generalul Maican ? Martoru. Generalu Îmi spunea că ve-niam prea târzii! cu ofertele mele, am voit să-I schimb această părere. Preşedintele. Cu ce curagiâ venea-I cu această propunere de corupţiune 7 Martoru. M'am simţit sigur. (Ilaritate). Apărarea. Cum martoru a putut da 30,000 generalului Maican, 20,000 d-lul căpitan Mardare, 8,000 franci cheltuell şi 25,000 ce a luat asupră'I care In tot se urcă la suma de 83.000 pe când d-sa a luat ca comision 75,000 franci? Martoru. Lui Mardare nu eram să ’I daQ de cât 10,000, iar cele 8,000 pentru cheltuell nu sunt pe socoteala mea. Apirarea. Recunoaşte martorul că a trimes generalului Maican, fiind la Newcastel, o scrisoare prin care ’i cerea scuze, şi daca l’ar fi primit, i-ar fl spus cine l’a Îndemnat să facă scrisoarea ofensatoare ? Martorul. Partea a doua a întrebfirel nu este esacta. Apirarea citeşte copia unei scrisori a lui Broadwell adresată unei persoane, prin care acesta ’I arăta că fără ca să împartă cu dânsa comisiunea sa pentru o comandă de praf de puşcă, n’ar putea lua comanda. Cui a trimis d. Broadwell scrisoarea? Martorul refuză de a zice numele. Dar, adaugă d. Broadwell, această afacere n'are nimic de comun cu generalul Maican. Martorul dedată că n’ar fi zis nimic daca n'ar fl jurat. General Arion. A făcut martoru propuneri ca să vlnză tăcerea? Martoru. (Cu energie). Nu. General Arion. 1 s’aii făcut atunci? Martoru. Mazar-Paşa venind ca mediator din partea colonelului i-a oferit suma de 10—15 mii de lire sterline. A refusat Insă. Apoi Mazar Paşa l'a ameninţat tn numele lut Stătescu ordonendu-i sâ plece din (ară. Se termină cu deposiţia martorului Broadwel. La orele 6 şedinţa se suspenda până la orele 8 1/2. GLUME INFORM LUNI D-nii Grigore Gozadini şi colonelul George Roznovanu cari se găsesc în Bucureşti au avut o întâlnire cu d. prezident al Consiliului miniştrilor şi ’i au făgăduit tot concursul lor în judeţul Neamţu. IC D-nu T. L. Maiorescu a declarat azi că în curând va convoca o întrunire de profesori pentru a-I consulta asupra modulul cum trebue făcut noul proect de reformă & învăţământului public. IC Demisia d-luî Săveanudin funcţiunea de prefect al judeţului Putna a fost primită. Se zice că d-nu Ioan Prodan consilier de Curte la Galaţi, T va înlocui. IC Prin d-na A. Filitis s’a primit la această administraţie în folosul răniţilor din zilele de 14 şi 15 Martie de la: D-na Zoe N. Mandrea 20 lei D-nu Architect Mandrea 20 lei Total 40 iei Azi la Senat d. Dim. Sturdza spunea In gura mare, că complicaţii exterioare foarte apropiate vor sili pe M. S. Regele a rechema la guvern pe d. I.C. Brătianu. Un domn Senator Inse îi a res-puns : — «Paşte murgule iarbă verde ..» / * Am înregistrat eri, dupe Lupta, zgomotul despre darea in judecată a căpitanului Stânciulescu pentru excesele comise de densul în zilele de 14 şi 15 Martie. Astă-zl aflăm că nu numai acest zgomot se adevereşte dar că şi maiorul Fănuţă va fi trimis înaintea justiţiei pentru aceleaşi motive. IC Ni se spune că prefectura judeţului Neamţu ar fi fost oferită d-lui colonel G. Roznovanu dar că acesta ar fi refuzat’o. Regretăm adânc a-cest refuz. • * O ştire din cele maî Imburătoare. Se zice câd-şoara Felicia Racoviţa, cedend rugăciunilord lui Maiorescu, ar fi consimţit se reia direcţiunea Azilului Elena Doamna. IC Ni se spune că împăratul Austriei va vizita, lu primele zile ale lui Iunie viitor st. n., pe Suverani noştri la Sinaia. IC In urma informaţiunilor ce am luat şi cercetărilor ce am făcut, pu- www.dacoromatiica.ro tem afirma că d Th. Dobrescu, directorul general al ministerului do-menielor, nu face parte din redac-ţiunea ziarului Democraţia, şi nu colaborează la acest ziar. H Aflăm că d. Maiorescu va continua a face cursurile d sale la Facultatea de litere fără a numi suplinitor. IC D. general Radovici a plecat azi la Galaţi pentru a lua comandamentul corpului al 3-lea de armată. IC Aflăm că jumătate dintre consilieri comunali ai capitale! s'au decis deja a se retrage din consiliu. IC O întâlnire cu pistolul a avut loc azi Intre dd. G. G. Costa-Foru şi E-purescu. Două gloanţe au fost schimbate fără resultat supărător. D. Costa-Foru a tras în aer şi întrebat pentru ce a făcut aceasta a răspuns că a voit se dovedească că nici înainte nici azi pe teren n’a avut cea mai mică intenţiune d'a omorî pe d. E-purescu. Adversari şi-au dat mâna. IC Ni se spune că d. Mibail C. Suţu, inginer, fost secretar general al mi-nisteriului finanţelor, este în ajunul d’a fi numit director general al poştelor şi telegrafelor. Felicităm pe d. ministru de interne pentru o aşa □emerită alegere. IC Se crede că generalul Creţeanu va fi reluat de Regele ca şef al casei militare a M. S. Ni se comunică din T.-Severin că In urma unei minuţioase cercetări, ministerul finanţelor prin decisiu-nea sub No. 9450 luna curentă, a constatat că toate denunţările făcute prin informaţiuni anonime în diferite ziare, contra d-lui Vasile Stefâ-nescu expeditor în T.-Severin, au fost calomnioase; şi recunoscând u-se prin ancheta trimisă la faţa locului desăvârşită onestitate a d-lui Stefănescu, d-sa prin citata deci-siune a fost reintegrat de minister, in toate drepturile sale de expeditor la vămile din întreaga ţară. IC Joi la 3i Martie curent cu ocasiunea celui de )a al 25-lea aniversar al morţii neuitatului învătat şi filantrop, doctorul Iuliu Barasch un requiem va fi oficiat la 10 ore de dimineaţa In templul choral de pe strada Sf. Vineri. In urma serviciului divin esecutat de d. prim cantor G. Weiss împreuna cu întregul chor şi a predicel ţinută de d. doctor M. Beck, asistenţii, în frunte cu comitetele şi membrii societftţel istorice Iuliu Barasch şi a societaţel fraterne dr. Barasch şi cu delegaţiunile diferitelor alte societăţi române şi is-raelite de cultură şi de bine-facere vor merge la cimitirul evreesc cel vechii!, strada Sevastopol pentru a depune coroane pe mormtntui vecinie regretatului bărbat. Acolo discursuri vor fl pronunţate de un membru al comitetului societăţii istorice Iuliu Barasch, de d. C. Esarcu, vice-presidentul Ateneului român, de d. doctor M. Beck, predicatorul templului choral, de d. Mosen A-scher, vice-president al congregaţiunel spaniole şi president al societăţilor «Progresul» şi «Munca» şi In fine de dr. U. Erdreich, vice-president al so-cietăţel «Zion». Un mare număr dintre foştii elevi al doctorului Barasch la liceul Sântu Sava şi-au dat rendes-vous pentru Joi la cimitir. ULTIMA ORA AGENŢIA HA VAS Londra, 10 Aprilie.—Ziarele englezeşti nu cred ca criza cancelariei din Berlin e potolită. Incidentul căsătoriei prinţului de B&tlenberg este o simp-tomâ care arată lupta de influenţă începută Intre prinţul de Bismarck şi partidul opus, al cărui centru este Impera-teasa. NewYork, 10 Aprilie.—Diferendul ce s’a ivit între Stateie-Unite şi Maroc va fl supus unul arbitragiii. cei d’aicî ati ocolit de a aduce afacerea pe adevăratul teren, adie# de a alege între sistemul de faţă al d-lul Pottka-mer şi tradiţiunile liberale practicate în vremea ministerului Auerswald-Paten, câcl lucru acesta ar făptui o modificaţie adâncă In sistemul administrativ şi policiar. Prin modul acesta poporul german ar trebui să fie cruţat de învăpeala dis-cusiunelor asupra principielor politice; dacă luarea a minte a ţării ar fi fost atrasă pe un alt teren, s'ar fi dovedit c» există contraziceri Intre interesele Statului şi acelea ale dinastiei. S'a crezut că o mare nenorocire ar fl fost isvorit pentru Germania, de s’ar fl scos la iveală cestiunea dacă ţara trebue cârmuită de un împărat constituţional şah de un maestru al Palatului. Pentru a face o conclusiune, trebue de reamintit discursul Ini Cavour rostit la 2 Octombre 1860 In care celebrul om de Stat a osândit pe Garibaldi deşi acesta adusese servicii nepreţuite patriei sale precum şi dinastiei Savoiene. Szeghedin, 10 Aprilie. — Apele rî-ului Tisza se urcă Într'un mod îngrozitor; peste 30,000 jocuri şi întăriri sunt inundate, se lucrează ziua şi noaptea la construirea stavilelor. Posen, 10 Aprilie. — împărăteasa a sosit aici eri la amiazl. La gara a fost primită In numele oraşului, de către primarul Muller ; apoi a urmat presen-tarea persoanelor de frunte a oraşului, a autorităţilor civile şi militare, a clerului protestant, catolic, cel din urmă condus de arehiepiscopul Dinder. La intrarea tn oraş, Suverana a fost salutată de şcolari, de diferite corporaţiuDl eşite cu steagurile lor şi cu musica, formând un rând îndoit pe uliţi. împărăteasa a visitat asilele şi prânzi la Preşedintele provinciei. Dupe prânz, ea a visitat baracurile clădite pentru inundaţi şi ’şl-a exprimat pretutindeni părerea sa de răii că împăratul însuşi n'a putut veni. Dupe ce s’a oprit Inc# la casarma regimentului 2 de husari, împărăteasa a plecat la 2 ore seara. Lipsea, 10 Aprilie. — Cercurile na-ţionale-liberaie pregătesc o adresă publică de trimis prinţului de Bismark, unde i se cere sfi remâe la putere. A-dresa exprimă nădejdea că împăratul, cu înţelepciunea şi devotamentul săil pentru interesele naţiunel, are să găsească mijloace, spre a înlătura de la Germania o perdere ireparabil*. Roma, 10 Aprilie. — Generalul San-Marzano îelegrafiază din Masuah, cu data de 8 Aprilie,că corpu de căpetenie al armatei lui Negus Începe să se retragă ; bagajele acestuia sunt deja trimise la Aden. Roma, 10 Aprilie. La Vernalda, în districtul Potensa, a avut loc o încâe-rare între populaţie şi autorităţi cu prilejul scoaterel birurilor. Gendarmir trebuiai! se tragă ; patru ţărani aii fost împuşcaţi şi mal mulţi răniţi. Jalnicii soţia Casandra Carapati, fiice Ca-liopi Niculescu, născuta Carapati, şi Elena Carapati, fiul Aurică Carapati, surori, ginere, cumnaţi, cumnate şi socri, aii durerea a anunţa moartea iubitului lom soţii, părinte, frate, socru, ginere şi cumnat NICOLAE CARAPATI i'itvQlfT al "Coroanei Românii" «I consilier comunal încetat din viaţă ia Niţţa, tn ţiua de 17 Februarie a. c. tn elalc de 56 de ani, şi roagă pe toţi care din eroare nati primit invitaţii si bine-voiască a asista la serviciul funebru care va avea loc Mercurl 30 c. la orele 2 p. m. tn biserica Sf. Gheorghe Noă, iar înmormântarea se va face tn cimitirul Şerban-Vodă (Bellu). Jalnicii părinţi Tache şi Leftera Dimitrescu din Roşiorii de Vede, ai! durerea a anunţa Încetarea din viaţaMarţl 29 Martie 1888 a unicei lor fiică Alexandrina, In etate de ani 16. Zile 23 In Capitala Bucureşti unde va avea loc şi înmormântarea Joi 31 corent la cimitirul Şerban Vodă. [§ STABILIMENTUL «MITIC CURA de AER CONDENSATsi RAFINAT Erectul unei seanţe 1 rubla Dr. Siţinsky. —Kişinef— Bassarabia. ANUNCIU CORESPONDENTA DE EST Braga, 10 Aprilie. — La o întrevedere cu representantul' lui «Corres-pondance de l’Est» la Praga, domnul Rieger a declarat cs pune o nădejde foarte mică pe un compromis Intre Cecbl şi Germani. D-sa a spus încă că nu va face nici un pas In această privinţă şi că Germanii vor trebui să vie acum Înainte la dânsul. Berlin, 10 Aprilie. — Se vorbeşte că împărăteasa s’a dus la Posen, pentru ca prinţul Wilhelm să nu meargă acolo se represinte pe Împăratul. Berlin, 10 Aprilie. — Starea de sănătate a împăratului e satisfăcătoare. Berlin, 10 Aprilie. — După înforma-ţiunile luate dintr’o sorgiuta autorisată criza Bismarck ţine mereu cu toate spusele ziarelor. Căsătoria princesei Victoria cu prinţul de Battenberg nu joacă In această privinţă de cât un rol secondar ; ea a servit numai pentru a ascunde adevăratele motive ale demi-siunei. S’a crezut că cestiunea retragere! prinţului de Bismarck va fi discutată cu o mal puţină înverşunare dacA ar fi pusă pe terenul ceşti unii personale pentru familia imperiali. D’acea I Bonul Funciar Rural 5 la suta de 1000 lei cu cuponul de 1 Iuliu 1888, cu No. 34454 fiind perdut ’l anulez. Iar cel ce ’l va găsi si ’l va aduce va primi o buna recompensa* ZOE I-'ILIPESCU 691 Strada Luterană No. 17* TEATRU NAŢIONAL Dumineca 3 Aprilie 1888 Prima representaţiune a piesei MARELE MOGOL Operetă în 3 acte, 4 tablouri de domnii Chivot şi Alfred Duru, tradusă de d-nu Teodor Aslan, muzica de d nu Edmund Audan, cu graciosul concurs a d-nel A. R-Manolescu. care va juca rolul Ben-galinei, 8 d-neiMaria Ionaşcu şi a d-lor Hagiescu, Catopol şi N. Niculescu, eier al şcoaleî de canto din Conservatorul de Bucureşti. EPOCA — 30 MAliTiE CASA DE SCHIMB I. M. F E R IVI 0 Strada Lipscani, \o. 27 Cumpen si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Bucureşti 29 Martie 1888 Cump. Vend. 5 010 Renta amortisabila 93 3,4 64 6 0/0 Renta perpetua 89 90 6 0/0 Oblig, ae Stat 83 89 i/4 6 0/0 Oolig de st drum de fer 7 0.0 Scris. func. rurale 105 105 l/4 5 0/0 Scris. func. rurale 86 f/2 9C 7 0/0 Scris. func. urbane Î0J 1/2 102 3 4 5 q/0 Scris func urbane 6 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 95 1/2 96 85 8b i/4 75 75 l 4 8 0/o împrumutul comunal 73 1 2 74 Oblig Caseipens ‘leilOdob.) 210 2I5 împrumutul cu premie Acţiuni banoei nation. 35 37 9b5 970 Acţiuni *Dacia-Romănia* 220 230 » Naţionala 200 210 » Gonstructiuni 80 90 Argint contra aur li 96 16 10 Bilete de banca contra aur i5 90 16 10 Florini austriaci 2 Ol 2 01 mm si ogunzi DE CRISTAL de orl-ce mărime, precum şi or ce fel de sliclâ. pentru acoperământurl şi vitrine. Furnisează cu preciurl eftine. A. Feldmnnn 625 Comisionar, str. Sf. Viner:, 15 X X I X î 1 I 1 t 1 1 »i « i 1 1 I 1 1 X X X RESTAURINT ELECTRIC Strada Sf. Airolae din Şelari, vis-a vis de biserica (In Palatul Societate} Naţionale de Asigurare) Sub-semnatul am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca la Restaurantul Electric deschis încă de ia 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustoase şi alese, cu preţurile cele mal moderate. B J-»T RIE FR NCEZA SI OR GINALă Vinuri indigene din podgoriile cele mal renumite cu preţuri foarte moderate. Serviciul nu laşa nimic de dorit. 622 Cu deosebita stima, Anton l'rosovlci. \ A VIS IMPORTANT Se scoate IGRASIA din zi- W duri si se apara fundamen- X tele prin isolare metalica si J Mastic 1 pietros. Biuroul Strada Buzesti, 71 ® 705 fi i t tl X PRIMA CALITATE SI PRECIURI MODERATE FU-RTUNI DE CAUCIUC PENTRU VIN, ETC. Asemenea tot felul de Articole technice, Table de Cauciuc, Rondele etc. Curele de Transmiuni, Table de Asbest, Sticle pentru nivelat ape. Aceste articole se găsesc IN DEPOUL FABRICEI 0TT0 HARNISCH Aproape do Gradina Episcopiei BUCUREŞTI 696i CASA DE SCHIMB MOSCU N ACH MI AS No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in fada noei cladir Bancci Naţionale (Dacia-Roniâniaj B ucuresti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 29 Martie 1888 laşi Renta amortisablla ,, româna perpetua Obligaţiuni destatîconv.rur.l „ C. F. R. „ Municipale . ,. Casei pens. [300 L.] 7 % Scrisuri funciare rurale 5 - 7 „ „ urbane 6 b b 3 % Obl. Serbesti cn prime Im. cu prime Buc. [20 iei] Losuri crucea roşie Italiene „ Otomane cu prime Losuri Basilica Dornbau Act. Dacia-Itomânia „ Soc. Naţionala „ Soc. de Conslructinni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germano Bancnote francase „ italiano ,, Ruble hârtie NB. Cursul este socotit In aur Cump. Vinde 93 */» 93 X 89 % 99 89 89 % 73 X 210 104 3/4 89 X 1W y. s * 76 63 35 26 36 17 16 200 124 100 99 2G0 74 214 104 X 90 103 96 « X 2 * 98 29 89 20 16 20 202 126 101 100 214 FARMACISTUL CURŢII REo-ALE i-.-i ..- - ---------------i-----------t KSSx u i -, 5T.V:-El___________ ------------------- n . . t « t t farmacia CHR. ALESSANDRIU română ADMIRABILA NOUTATE! MOLDECOT ROTATIV PATENT LONDON ’l SINGURUL Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o| reputaţie netâgâduiti în faţa d-lor doctori şi clienţii ce | ad constatat foldse surprinijetdre e GUDRONUL ALESSANDRIU care se întrebuinţări cu succes contra durcrel de piept.l tusei provenit# In urma guturaiului, iritaţieal ale peptulul. | astmu, catar al bişicel udului.—Lipsei de pofti de mSn-I care, etc,—Cu o linguri din acest Gudron pus într’o I litri de api formezi ape de Picuri, cer e se pdte da cu | mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o linguri de Gudron In api sa charati safl lapte dulce 2—3 ori pe «Ji. 2 lei fl. SS8SSSflflSBB5B5SGN Emplasture gudronat din Pattvre Hcînmo (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului,durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lefi ruinul. Pastile Gum6se-Codoln-Tolu (Alessandriu).— Superioritatea acestor medicutnente In maiadiele de piept este recunoscut# de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminiri! ce li s'afi ficut s'afl aprobat de onor. consilii medical superior, 1 lefi 60 bani cutia. AVI S ţ Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit I un cult e adesea denaturat de unit relegi cari gisesc de | cvvimţâ a debita alte preparaţiunl tn locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cit | fitcdne originale VINUL COPIILOR PREPARAT DE CIHIB. ALESSANDRIU FArmucistaJ Curţii Regula Etatea cea fraged# a copiilor 'I face a se îmbolnăvi [ uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomand# acest] ▼in tuturor copiilor de la etatea de 6 luni In sus; tine- [ reior fete le ajut# la buna desvoltare a corpului, lntâ-rescedseleşi d^utere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce tnsoţesce fie-ce sticla. Preţlll 3 lei Capsule elastice on ulei de Kiolnâ (Alessan- driuj.—O dosi, cutia a 4 capsule I lefi, a b capsule I led şi 25 bani, a 8 capsule I lefi şi 50 bani. Slnapismul Alessandriu, muştar In foi. — Acăst# preparaţiune esperimemati de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat ci fiimi su peridre tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia I lefi 50 bani. Capsule oleo-balsamlce-santaline (Alessandriu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie in stare prds-pdti, safl orl-cit de învechită, se vindec# prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complect#.— Modul întrebuinţării şi dieta prescris# a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei. E ST A se observ* pe capacul cutiei semnătura, colore roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a drora eficacitate nu se garantări. Se trimite contra mandat postai In orl-ce localitate. DE VÎNpARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA In localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Bucureştii fl centra mandat postai espediez in orl-ce localitate >3ccccccicccccraa :2oo pogoane, locuri de araturi, păşune,grădini de zarzavaturi pe malul apei Teleormanul, Magazii, Patule şi alte acaioturi. Aceasta moşie este situata la 6 chilometrc de Alexandria, la 39 de Zimnicea si la 45 de Giurgiu. 2 Moşia Talpa- Bfil/govrni-Zadurircanu tot din Vlaşca plasa Glavaciogu, In mtindere peste 400 pogoane. Licitaţia se va tine la romiciliul tutorelui de la Moşia alin* şti din Teleorman lângă Mavrodin, in ziua de 17 Aprilie viilor anul corent 1888, la ora 1 dupe amiază. Conditiunile an nda-ei bc pot vedea si mai minte de licitaiiune in or-ce zi la sub-sem-natul la Moşia Călinesti. Tutore, ttihail C. Ilumuireumi. 704 1888, Martie 28. «*! * mm * n & n COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI TANASE D. CRETULESCU STR. CAROL NO. 17, ALATURI CU BISERICA CURTEA VECHE SI VIS-A-AIS DE ANTEUL PIECEI ft • * , Am pus in consumaţie o mare cantitate de Hornuri Jamaica superioare cu lei 2,40 1 tru şi djferite alte romuri de la renumitela Case Reuohe si Stenii, din Bermen Pentru d-nil comercianţi ce vor voi a lua in cantiiâţî mari, se va reduce preţul O mare cantitate de dulceţuri din toate fructele cu vanileşi fără vanile şi ou preciurl foarte eftine. Bomboane, Şampanie din labricatiunea de bclierurl de aci. Ananas, Benedectin, Cuiraso, Sartrez, Pipermant, Vanile Kose,3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in lie-care zi, o adeveratâ mastica de Hio. Mare deposit de rachiuri bune si îndulcite pentru menagiul casei Mare depesit de spirt ralinat şi de maşini. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S rviciila cele mai alegante si esecutate de mine personal. Deposit de distinsă tuiei. Ser ici le mele fiind unoscute. Toate aceste mărfuri se văud cr preciurl moderate. Cu inala stima T. ». CRETULESCU X n PENTRU A SE IMBOfiATI REPEDE SI A FACE AVERE IN SCHIT TIMP CE TREBUE FĂCUT Nu trebue s6 se - că operaţiuni de Bursă. Nu trebue sg se cumpere bilete de loterie. Nu trebue sS se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumeachiar şi doamnele pot profita Dovedit şi aprobat. Pentri’ a se primi importantele ,instrucţil, sfisescrie’* omâneşle imediat Paris 8, Rue de Bag-oeu Arpech H. ( î I I x •X X :x®x: -X# X W. IhJ DEPOSIT DE LEMMR1E x PE^THt CONSTRUCŢII SI DE FOCg Calea Grivitzei, No. 153 X Lângă Gara de Nord, Staţiunea Tranvaiului COMPTUARU Strada Sf. Ioan-nou, No. 1 BUCUREŞTI 695 x ex x :x& X 690 ©Xî PRIMA FABRICA ROMANA DE CRAVATE IN ROMANIA FONDATA IN ANUL 1870 No. 20. - Strada Şelari. - No. 20 JIIIEAS ORIIMEMmCRAVATE GATA | DE DIFERITE STOFE NEGRE SI FECIE Asemenea se primesc comande cu bucata şi cu duzina dispuind tot d'auna de fasoanele cele mai nuoî. Preciuiy foarte moderate. FRAI LLLY IOSEPH. ■xax—— x x« j CASA DE SANATATE m Strada Xeilor No. 41 Previn pe suferinzi, că In această casft care este actualmente administrată de subs mnatul, găsesc cea mal bună şi complect* îngrijire, camere i-gienioe, serviciu cel mal conştiincios fi neincetat supravegbiat, avănd la dispoziţie or-ce doctor din capitală. Se pot face zilnic o -ce pansamente, inhalaţie, fumegaţie, toaletă pentru dame etc. Pentru or-ce desluşire se poate adresa in toate zilele verbal sau inacris către directoru. n mm x i i i i i » 8 G. 1. Levezeanu. 623 X •*.**.»*■■ . I ăX Tipografia Ziarului,, Eopca' Tipării cu cerneala Ch. Lorilleux C-ie Paris www.dacoromanica.ro Girant responsabil, G. Georgesou.