ahijlinNp, 697 ^ DOUA ED1TIUNE ^MBA.Ţ^io/jsi martieiss?. 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE IN Bt'CLRESCl La casa Administratinnei IN TARA: Prin mandate poştale. Pentrn 1 an AO lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IN STREINATATE: La toate ofHciole poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 15 lei. LA PARIS: Se gaseste Jurnalul cu IE Cent. oumerul, la Kioscul din Bulevardul St. 6er-malii No. 34. ’ •" V* i* MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE OIN ROMANIA SE PRIMESC OIRSCT LA AOMINIS TRATIA ZIARULUI La Paria • Ia Agenee Haraa, place dt It bowte, t. Agrare Llbre, rus .Vofrt Dane du rictotre* 10, 7Place de la Boursc) pentra Paria, Pruda, Srrnianla, Anatro*l'ngarla, Italia si Rar ea Britanle. Anunciuri pe psg. IV, linia 80 bani, anunolnr ai reclame pe pagina treia t le! linie 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B, REDACŢIA N«. 9. — Piele Episcopiei. — No. 3 APA RE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 8. — Pista Episcopiei. — No. 8. ne CĂTRE ARMATĂ In urma evenimentelor din 14 şi 15 Martie adreslm către fraţii noştri din oştire următorul apel. Nu ’i Îndemnam se se rescoale. Nu voim s6 Încurajam indisciplina. Dar când si porunceşte ostaşului se dea tn fraţii sei, datoria Încetează şi crima Începe. FRAŢI OŞTENI ! Sunteţi români, ţara puse în mâna fie căruia din voi o armă, pentru a o apăra de duşmani, iar nu pentru a omori pe fraţii voştri. Nu suferiţi oare şi voi ca români, cum suferim noi toţi de nedreptate, de hoţie, de ruşinoasa tiranie care ne apasă ? Nu aveţi fie care din voi un părinte, o rudă, un prieten care geme şi suferă în tăcere, cea mai cruntă din dureri, acea de a vedea soldatul rornîn îndreptat cu arma asupra fraţilor care luptă şi protestează contra fără de legilor ce se comit şi a hoţiilor ce ne desonorează pe toţi şi ne să răcesc ? băgaţi de seamă fraţilor ! Nu daţi în noi! Pentru ce să trageţi asupra poporului ? Pentru ca să'l îngropaţi în durerea şi lacrimile lui ? Pentru ca să se zică că meritaţi şefi ca Angheleştii şi Maicanii, pe care acest guvern i-a impuşi Nu! Nu! Nu cerem să ne ajutaţi, dar pentru D-zeu nu ne ucideţi. Nu lăsaţi pentru istorie amintirea tristă că un guvern tâlhar şi neome-nos s’ă menţinut puind pe arma voastră alăturea cu sângele duşmanilor ţărel şi semnul groaznic de sânge românesc. MITim «ASUL Estragem din «Resboiul» următoarele : Domniei Sale Domnului Va sile l.asear, deputat Domnul meu, Am ascultat interpelarea ce te-ai crezut dator a adresa eri guvernului, şi am văzut truda ce ’ţî-al dat pentru a descoperi asasini In rîndurile oposi-tiuneî. Zadarnică trudă, domnul med, căci opoziţia este compusa de bărbaţi hotâ-rtţl a lupta până In pănzele albe (cum zice Românul), adică a muri pentru realizarea convincţiunilorlor; dar asasini nu vel găsi. Insă pentru a nu rămânea truda domniei tain infructuoasă, Iţf void arăta efl unde poţi găsi un asasin; acolo unde nu l’al caut8t, şi nici puteai să’l cauţi, căci eşti tlnăr, domnul med, şi sunt patrusprezece ani erai poate încă pe băncile Universităţel. Caută pe banca ministerială, şi vel găsi un asasin, alăturea cu domnul Ion C. Bratianu. Şi ce este foarte trist pentru şeful domniei tale, al caruia panegiric 11 faceai eri cu un talent demn de o cauză mal bună, este că cunoaşte a-sasinul cum 11 cunosc ed. Permite’mi de a’ţi oferi micul articol ce alâturez pe lângă această scrisoare; şi te rog a’l considera ca o mică lecţiu-ne de istorie naţională ce un bătrân Îşi permite a da unul tlnăr, care are un frumos viitor, cu toate rătăcirile momentului de faţă. Un cuvînt Încă şi termin. Sfătueşle pe domnul I. C. Brătianu să nu permită tinerilor cari ’l Înconjoară de a cauta ssasinitn rândurile unui partid care ’l combUe. Arma este foarte periculoasă. Spune-1 că nu suntem lnca destul de deparle de anul 1802: — De şi s’a furat toate hârtiile din Palatul Domnesc în dimineaţa de 11 Februarie 1866, totuşi tr&esc Încă bărbaţi cari sunt In măsură de a face destăinuiri asupra unor triste evenimente petrecute In acel an. Primeşte, domnul med, asigurarea distinsei mele consideraţii. Alex. Deldiman. DIMITR1E STURDZA MINISTRU ASASIN Precum am zis’o deja In coloanele acestui z ar, Conliţiuoea de la Mazar-Paşa (sub ministerul Lascar Catargi) se compunea din două Comitete. Durele Comitet, cunoscut şi mărturisit, avea de ţintă reslurnarea ministerului conservator. Micul Comitet, necunoscut şi secret, nu avea alt obiectiv de cât res-I ii marca prinţului streiu Carol Hohenzolleru. Acel inocenţi, care nu vedead de cât ţinta urmâritâ de Comitetul cel mare brad defunctul M.tnoiuki Epureanu şi d nil Dimitrie Bratianu şi Mihail Kogâlniceanu. Ed, convins şi nestrămutat antidi-nasfic de la 1806, cu entusiasm m’am Înrolat ca soldat sub ordinele Micului Comitet Oraşul Iaşi, ca şi Capitala Bucureşti, post da şi el două Comitete, cu scopul şi alribuţiunile ce am precizat mal sus. Când un membru din Bucureşti sosea în Iaşi, prezidenţii ti aparţinea de drept. Intr’o seara Micul Comitet, prezidat de Dimitrie Sturdza, discuta mijloacele cu care s’ar putea grăbi rfstur-narea prinţului strein Carol Hohenzol-lern. Nu void face aici sumarul acelei şedinţe. Yoid zice numai, şi susţin, că In acea seara Dimitrie Sturdza a propus, ca mijloc mal expeditiv, asasinarea lui Carol Hohenzollern. Toţi membri, cu indignaţiune şi dispreţ, ad respinsacea propunere :—Unul din el, pe care îl void putea numi oricând, revoltat de o aşa ruşinoasă idee, a zis că familia sa a avut o victima a-sasinată, dară asasin nu a avut in sinul el. Dimitrie Sturdza, departe de a roşi în faţa acestei unanime reprobaţiunl, a a-dăogat următoarele cuvinte : „Sunt momente în viata unui popor unde asasinatul este necesar, unde asasinatul devine o virtute." Alex. Beldiman. LA CE? In urma măcelurilor de la 14 şi 15 Martie, guvernul ecohvins că e mai tare de cât or când, şi colectiviştii sunt încredinţaţi că vor rămâne la putere încă multă vreme. Adică faptul Je a stâlci, de a răni, de a omorî eâte-va sute de oameni e cel mai sigur mijloc d’a linişti un oraş şi o ţară întreagă, când sunt a-duşi la exasperare prin 12 ani de batjocură şi de nelegiuiri? Adică deputaţii mii.o-itâţei vor tăcea pentru că s’au tras focuri de puşcă într’enşii? Adică Fieva şi Fi'ipescu nu vor mai face nici un reu guvernului pentru că au fost internaţi la Vacăreşt ? Copii trebue se mal fie guvernamentalii dacă cred una ca asta. Or cine pricepe, lăsâ nd chiar la o parte pasiunea politică şi» xasperar^a ţârei, că simplul fapt d’a fi versat sângele cetăţenilor pe stradă a săpat pentru vecie un abis între ţară şi colectivitate. Şi dacă colectivitnţeî îi place se sară peste abisuri când interesul seu o cere, ţara nu obişnueşte. Or cine e convins azi ca dacă guvernul actual rămâne la putere, ziua în care petrele de pe stradă vor eşi singure din alveolele lor nu e depărtată. Simţimântele poporului pentru colectivitate sunt cunoscute. Poporul nu mai despreţueşte pe 1. Bratianu. 11 şi urăşte. Nu mai vrea drepUte. Vrea şi resbunare. lată eums’a calmat spiritele, lată efectul lenitiv al şarjelor de cavalerie... La ce s’au făcut? Dar în privinţa deputaţilor opoziţiei ? U te-secine-va la lista acestor nume. Oare toate gloriele, toate inteligenţele ţerei, adunate la un loc pentru lupta de moarteîu contra co-lectivităţei au se se sperie de câte-va focuri de pluton ? Când ar şti ei că în ţoale zilele trebue să înfrunte toate forţele Iul Bratianu ca să se ducă să-şi impliniascâ datoria, crede cine-va că ei s’ar codi şi s’ar da la o parte? Atunci la ce tentativa de asasinat, din 15 M-rtie? Dar închiderea lui Eleva şi lui Fi-lipescu ? lntr’adever, glasul lor e înăbuşit de o cam dată. Dar colectiviştii nu câştigă rrimicâ prin aceasta. Sunt mii de tineri în aceasta ţară, care âu bărbăţia lui Fieva şi lui Filipescu, dacă n’au talentul lor. Şi dacă s’au suprimat pentru cât va timp aceşti doi dintre noi, toţi ceia l’alţi s’au pus în mişcare. Şi cu cât s’ar aresta mai mulţi, cu «Ut mai mulţi vor răsări. Uno avulso, non deficit alter. Şi Filipescu şi cu Fieva vor eşi dia închisoare cu tot prestigiul care îl poate da unui om persecuţia stupidă, răutăcioasă şi neizbutită. Vedem dar că măcelurile din 14 şi 15 Martie nu şi au atins de loc scopul. Lovitura de St«t a guvernului n’a reuşit de loc. Nici rezultatul negativ de a menţine pe I. Brătianu la putere n’a fost atins. Câci această desperare a ţărei care a adus pe deputaţii noştri îu Cameră, care a îm- pins mii şi mii de oameni la întrunirile pub'ice, care a făcut pe mulţime săresiste cu mânelegoalepuştilor, săbiilor şi baionetelor, act astă desperare e acuma la culme, şi nu e în puterea nimănui se o oprească în manifestările ei. TE LE GRAME AGENŢIA HA VAS Paris, 29 Martie. In circularea ce adresează alegătorilor din departamentul No dulul, generalul Boulanger constată inacţiunea parlamentului El adaugă că Camera ignorează as-piratiunile tării, şi că singurul remedia la această neputinţă este tntr’o disolu-tiune a Camerei şi revisuirea Constituţiei. APEL Numărul victimelor guvernului este înspăimântător. Sunt trei morţi până acum şi mal bine de o suta de răniţi prin spitale şt pe la casete lor. Se zice că mai sunt încă mulţi alţii care se ascund. Mai mulţi răniţi sunt în agonie. Capitala este cufundată în doini şi în suferinţe. Moartea coseşte prin rîndurile cetăţenilor. Oamend nevinovaţi sunt smulşi din mijlocul familiei tor şi aruncaţi prin puşcării şi prin beciurile poliţii. Acolo sunt brutalisaţl, şi acasă la dânşii familiile lor rabdă poate de foame. In aşa îmorejurărî datoria lutulor oamenilor de bine este cunoscută: Să căutăm a alina pe cât se poate suferinţele victimelor, durerile răniţilor, doliul şi nevoile familiilor celor nmrţî şi arestaţi. Mic şi mare să aducem partea ori părticica noastră de ajutor la această mare operă de alinare a suferinţelor victimelor drepturilor şi libertăţilor noastre publice. Comitete s’au format. In mdinele acestor comitete sau la reâucţii'e ziarelor independente să depunem ajutoarele noastre. Asemenea cei ce sunt în suferinţă şi nu sunt cunoscuţi sunt rugaţi să dea de ştire comitetelor constituite sau ziarelor independente. Suferinţele lor var fi alinate pe cât în putinţa omenească va fi. Solidari la fericire ca şi în durere să ne rezimăm unii pe alţii şi se avem încredere în viitorul ţărei noastre. JOS ASASINI! Nemernicii care jefuesc ţara de 12 ani, aii sfirşit opera lor de destrucţiune prin un măcel Îngrozitor: din ordinele directe ale lui Ion Bratiaou, slngele poporului a stropit stradele Bucureştilor! După ce au nesocotit şi falşiflcat conştiinţa naţională, împunându se ţârei priu majorităţi aparente, aceşti mise-rabili au inaugurat mai întâia epoca intimidărilor şi apoi acea a corupţiunel; astâ-zi când prin corupţmnc ou mal izbutesc — câci câţi erad de vânzare «’ail vândut — el au recurs la un alt mijloc: asasinatul este ridicat la Înălţimea unei teorii de guvernământ; un Lahovari, un Fieva, un Filipescu şi toţi acel care luptă Împotriva lor şi dafi la lumina zilei nelegiuirile şi hoţiele colectivi-ţâţei, trebuesc ucişi sad svlrliţl In Închisoare ! iar poporul, sărmanul nostru popor atât de blând şi atât de răbdător, fără nici o altă vină decât acea că lndrăsneşte sâ mărturisească că suferă şi că nu mai poate suferi, trebue lovit şi măcelărit spre a'l face supus şl tăcut 1 Era laş şi infam spectacolul ce’! înfăţişaţi acele câte-va sute de poliţienl armaţi, conduşi de chiar prefectul poliţiei şi de membri parchetului, atacând şi lovind In dreapta şi tn stânga, cu o săl-bâtecie bestială, pe cetăţeni desarmaţl şi lipsiţi de or ce apărare ; ţipetele de disperarea celor răniţi cum şi strigătele bărbăteşti a celor care se apărad, produceai! o clamoare lugubră care de sigur a străbătut şi In lntrul palatului regal; Regele — dacă om este — a trebuit să fie mişcat şi pătruns de un sim-ţimânl de compătimire. Ast-fel dar, lovitura de Stat, anunţată In sinul parlamentului de fostul ministru de Justiţie, este astâ-zi un fapt îndeplinit. Constituţiunea şi legile ţârei Româneşti ad fost suprimate făţiş şi Înlocuite prin cunoscuta ordonanţă a prefectului de poliţie, iar existenţa noastră, spre a nu mal vorbi de drepturi, este la bunul plac al celui d'mtftid a gent poliţienesc. Remâne&Q deputaţi noştri spre a protesta şi ridica glasul lor In Camera, guvernul teroarel II trimite In Închisoare. Această situaţiune nu va dura mult timp. Or de câte ori un guvern ese din lege, nesocoteşte toate libertăţile publice şi atentează la viaţa poporului, inaugurând ast-fel un regim întemeiat pe forţa baionetelor, de atâtea ori, mai curând sau mai târziii, partidele opuse—la noi toată ţara—sunt chiemate şi ele a depăşi marginele legei spra a putea continua campania lor contra guvernului pe uu târâm potrivit ; atunci luptele dintre partide se desfăşoară pe uneîmp deschis: de aci la revoluţiune tiu este de cât un pas. Revoluţiunea I iată starea pe care vor s’o provoace miserabilil care aâ usurpat puterea; odinioară se mulţumeai! cu banii cetăţenilor, astâ-zl le trebue viaţa lor; odinioară se mulţumeaţi a intimida mulţimea prin procese verbale decontravenţiune, astă zi el se satură şi se Îngraşă din sângele care a curs şiroaie din vinele poporului! In asemenea situaţiune anormala, posiţiunea capului Statului este din cele mai critice,căci Regele trebue să aleagă Intre naţiune şi miniştri. Voeşte M. S. sâ rămâe de acord cu consilierii săi ? este liber de a o face, dar atunci Regele 'şl joacă coroana; voeşte din contra M. S. să ia în mână dreapta cauză a poporului şi sâ evite ast-fel încâerarl nenorocite ? Atunci nu tl rămâne de cât un lucru de făcut : să ceară de grabă demi-siunea Întregului cabinet. Nu ştim şi nu putem şti ce va face capul Statului, dar trebue să recunoaştem că situaţiunea se agravă pe fiecare zi ce trece şi că suntem In ajunul unul adevărat resbel civil. In or ce caz se continuăm cu mal multă vigoare campania noastră contra mişeilor de la putere şi tncetând de a 1 mal trata ca miniştri, căciel numai pot fi miniştrii, să le aruncăm în obraz a-dâncul nostru dispreţ şi să le strigăm : Jos asasinii \ C. St. B. www.dacorornanica.ro CAPUL HOŢILOR Nici în ziua omorului cetăţenilor la intrarea Mitropoliei, nici a doua zi, nici ieri preşedintele consiliului Ion Bra-tianu n’a pus piciorul pe la Cameră. In aste zile, conspiratorului de la Opera Comica i a fost frica să dea ochii cu cei 50 represintanţl ai naţiunel. Capul asasinilor n'a avut curagiul sg treacă la Cameră pragul stropit de sângele sbi-rilor poliţiei. A avut altă grijă epilepticul de la Plorica. El, gazda hoţilor, tăinuitorul jafurilor şi capul tâlharilor era ocupat la Senat sg’şl apere pielea lui şi a complicilor lui: ca un alt Pilat, el îşi spala mâinele la Senat şi jura căjnu ştie n’a vgzut nimic din traficurile scârboase ale generalului Angelescu. Nimeni nu'şl face iluzie ca Senatul a-cesia ar fi capabil sg dea pe mâna Casaţii pe şeful escrocilor şi asasinilor, Auzi, bulgarul de Stancu Bechianu, şarlatanul care a înşelat văduvele şi pe oamenii sărmani la Banca Prevederii, să dea In judecata pe Ion Bratianu ? Dar este alt ceva. Din actele oficiale aflate în dosarele ministerului de războiţi, din raportul d-lul Senator Ureche rezultă, în mod evident,că generalul Angelescu n'a putut comite hoţiele cu furniturile, n'a putut sS calce legea contabilităţei fără complicitatea primului ministru. întreg cabinetul e solidar de hoţiile lui Angelescu. Art. 6 din legea res-ponsabilitaţel ministeriale stabileşte principiul solidarităţii ministeriale, iar art. 28 din aceaşl lege arata că trebue judecaţi complicii de o dată cu autorul hoţiilor. D. Senator Mârzescu a caracterizat foarte bine aceasta situaţiune în şedinţa de la 16 Martie 1888. Atunci când veţi vota darea în judecată a d-lul gen. Anghelescu, atunci tn mod implicit deşi tacit, dv. votaţi darea în judecată a întregului cabinet. Generalul Anghelescu a declarat în răspunsul său că a fost autorizat de Consilia să facă toate comenzile, prin urmare fiţi drept cu el şi nu'l apasaţl spre a spăla pe cel l’alţl. Nu vedeţi că o s’ajungă treaba ca colegi d-lul general Angheleseu să fie martori în procesul în care aO fost complici! El 1’aU autorizat să facă un fapt nelegal şi el vor veni apoi să depue ca martori. Gravitatea faptelor ce se pun in sarcina generalului nu apasă numai acest general; ea apasă pe vulturul cel mare care sub a-ripele sale a acoperit toate nelegiuirile. Iar Ion Brătianu, speriat de această revelaţiune, încolţit de puterea raţionamentului d-lul senator Mârzescu, nu putu articula un cuvînt spre apărarea sa, dar avu nemăsurata îndrâsneală de a minţi, zicând ca generalul Angelescu nu este dat in judecata pentru alt-ccva de cat pentru mituire. A minţit în mod neruşinat Ion Brft-tianu, căci raportul d-lul Ureche formulează acuzaţiunl asupra unor fapte precise altele de cât simpla mituire. Aceasta este atât de adevărat că însuşi Prinţul Gr. Sturza, care nu poate fi bănuit d8 vrăjmăşie către Ion Brătianu a zis : In raportul comisiunel se vede că contractul antreprisel cismelor pusă în sarcina generalului Al. Anghelescu a fost dat cu autorisaţia întregului Consilia de miniştrii. Peste tot apare aceiaşi responsabilitate, solidaritate cu Consiliul de miniştrii ; ceva mal mult tn chestiunea plumbului d. general implică direct pe succesorul săa de la Ministerul de resbol. Complicitatea dar e nediscutabilă : vina lui Ion Brătianu este evidentă. El ştia bine aceasta şi, ca ori ce criminal, ÎI era teamă ca nu cum va în lipsa lui, Senatul să'l joace vr’o nenorocire. De aceia a stat neclintit pe banca lui de prim-ministru la Senat în zilele de 14 17 Martie ; de aceia pe vremea a-ceia el da ordine să se împuşte oposi-ţia pe stradă şi la Cameră. Capul hoţilor şi-a îndeplinit rolul. Capul tâlharilor şi-a ajuns scopul. Amar insă de aceia cari se joacă cu focul şi cari râd de lăcrămile poporului ! INFORMAT IUNI întrunirea publica a opo-zitiunei anunţata pentru Dumineca 20 Martie se amâna pe o zi care se va anunţa la timp. Un număr dintre cei mai însemnaţi cetăţeni al Galaţilor ne-a adresat următoarea telegramă pe care oficiul telegrafic a refuzat a ne o transmite : Un număr de studenţi de la Universitatea din laş7 cari veneaO In Bucureşti pentru a lua parte la întrunirea ce colegii lor bucureşteni vor ţine azi ah fost opriţi de guvern pe drum detaşându-se la gara Cri-vina vagonul In care se găseau. Nenorociţii tineri erafi aseară încă ia Crivina secvestraţi sub paza de călăraşi concentraţi Intr’adins. Nu ştim dacă cel puţin li se va fi permis se se întoarcă la Iaşi cu trenul d’astă noapte şi dacă nu sunt şi acum la Crivina murind de foame. La fie-care noue infamie a guvernului ne întrebăm fără a găsi un răspuns ce ar putea face mai mult şi a doua zi ne pomenim cu o infamie şi mai mare. Mahalaoa Radu Vodă a fost astă noapte teatrul unor adevărate acte de sălbăticie. Toată noaptea un oare care Si-meon Alexandrescu, însoţit de un frate al seu funcţionar superior la ministerul domeniilor, de mai mulţi agenţi al poliţiei şi de o ceată de bătăuşi a călcat casele cetăţenilor bănuiţi de simpatii pentru opozi-ţiune, bătând cu o nepomenită cruzime bărbaţi, femei şi chiar copii şi ne părăsind o casă de cât dupe ce toţi locuitorii el erau căzuţi la pă-ment şi după ce’şi Însuşiseră tot ce se afla mal preţios In casă. Nici Turcii, In vremele de demult, nu tratau oraşele luate de dânşii cu asalt, cum guvenul d-lul Ion Brătianu tratează de 5 zile Capitala României. Redacţiunei Epoceî Bucureşti. «Indignaţi de procedările infame ale guvernului în numele opoziţiuneî-unite ain Galaţi, aducem adesiunea noastră la mişcarea intreprinsă de mandatarii noştri din Capitală şi făcftndu-ne solidari cu mişcarea Capitalei, protestăm contra arbitrarelor arestări ale valoroşilor noştri deputaţi. C. Busilă, I.Plesnilă, VirgiliuPoe-naru, Victor Macri, G. Nicorescu, I. Varzariu, I. Peunc-scu, Zaharia Ivi-riak, I. Gheorghiu, Marin Tecucianu, Liscar Cernat, 1 Plâvânescu, Emil. Vulpe, Haralambie Dracoş, G. Cre-ţescu, Al. Niculescu, Anton Tatu-seski, Bălăşescu, II. Arhipescu, Gh. I. Teodorescu, Leonida Sterea, Gh. Andreescu, Malcoci Petrescu, N. Is-trati, Pavel Alevra, Flondor, 1. Ra-coviţâ, Nicu N. Vlaicu, şi alţii. Comitelui opoziţiei din RomanaţI a adus la cunoştinţa cetăţenilor printr’un mare afiş placardat pe zidurile oraşului Caracal arestarea Marelui Cetăţean Nicolae Fleva şi neobositului luptător Nicolae Filipes-cu din ordinul capului bandei ce domneşte azi in ţară. Afişul sflrşeşte cu strigătul: Am ajuns in triste vremuri, trebue să ne deşteptăm ! Întrebat de ce atâta grabă de a se Închide d-nil N. Fleva, N. Filipescu şi Costa-Foru la Văcăreşti, d Miti-ţă a respuns că n’a putut ţine pe a-ceştl domn! la Prefectura poliţiei temându-se se nu vie poporul se’i delivreze. In sfârşit guvernul a început se mărturisească popularitatea ce opo-ziţiunea a câştigat în capitală. Soţia unul sub comisar de poliţie al cărui nume 11 vom areta la trebuinţă, a declarat faţă cu mal multe persoane că bărbatul seu.de serviciu la Cameră în zioa de 15 Martie, îi a spus că a vezut, cum un sergent major de venâtorl a trss asupra d-lul Fleva care a scăpat ca prin minune glonţul destinat lui lovind pe nenorocitul şef de uşieri Nae. Aseară pe la 9 ore şi jumătatea, d. C. Anghelescu, proprietar, trecând pe strada Filaretulul a fost întâmpinat de comisarul Rusescu, care, ajutat de mal mulţi bătăuşi cari Însoţeau, îl a tlrît la secţie unde a fost bătut cu o cruzime sălbatică până azi dimineaţă la 4 ceasuri şi jumătate. Un telegrafist trecend aseară pe la redacţia noastră a spus că s’au dat ordine de concentrare a întregului regiment al 3 lea de călăraşi cu schimbu în vederea întrunire! ce era să fie Duminică. D-na Evdochia Pavel Andronescu ne a-dresează urmfttoarea şflşietoare scrisoare despre suferinţele înfricoşate ce îndurâ din terorismul regimului infam oe ne guvernă : Domnul eRedactor, După atâtea nepregelate câutârl cu mare greutate am putut afla câ soţul med Pavel Andronescu se află pe patul de grele suferinţe în spitalul Brânco-venesc zdrobit de călăii ce ne guvernă. Ducându-mă în mal multe rânduri să’l văd, santinelele mă respingea cu cruzime zicându’mt câ poliţia a ordonat ca nimeni să nu vază pe cel schin-guiţl de dânsa. Disperată, cu inima de soţie singerată am dat năvală în ca- mera unde zace soţul med şi am fost zdrobită de durere de starea jalnică în care ’ml am văzut bărbatul, mort de bătae, chinuit de cele mal crude durer7; d’abia m'a recunoscut şi ’ml a putut grai două trei cuvinte. Coastele ’i sunt rupte de baDda tâlharilor stăpănirel şi a slujitorilor comandaţi de maiorul Fâ-nuţf, care pentru ruşinea armatei a devenit oficer superior pentru vitejia ce a arătat omortnd şi stâlcind ca ori ce ba-tuş pe bărbaţii, fraţii şi părinţii noştril cari voind să trăiască cinstiţi, ad refuzat a se înhaita tn banda tâlharilor de codru Vlasiel ce mai susţin stăpânirea. Protestez dar, d-le Redactor, In faţa lumei contra infamei nelegiuiri a cărei victimă nevinovată e soţul med şi cu dânsul şi nenorocita de mine. Evdochin P. Andronescu Ni se spune că mare parte din corpul ofiţeresc este indignat de or-dinile ce s’au dat trupei de linie se tragă. Mulţi chiar din camarazii de corp ai locot. Mârculescu blamează pe a-cest ofiţer de neadevărul ce a spus Regelui, afirmându’i câvînâtorii sel nu au tras. Se zice mai mult âncâ : că sub-ofieerii companiei care a dat garda Camerei pe ziua de 15 cunosc şi numesc soldatul al cărui glonţ a lovit uşierul Nae. 0 anchetă dibace a parchetului militar ar lămuri poate aceste ziceri. Detaşamente de jandarmi călări străbateai mahalalele astă noapte ; câţi-va erau postaţi afară din bariere. Senatorii şi deputaţii colectivişti ad ţinut aseară o întrunire secretă In sala Senatului. întrunirea presidată de beizadea Mitică a ţinut mal bine de două ore. Toţi miniştri erad de faţă. Obiectul principal al desbaterilor ad fost ultimele evenimente cari ad stropit cu sânge stradele Capitalei şi determinarea mijloacelor d’a se reduce opoziţia la neputinţă. Beizadea Mitică a făcut un discurs In care la început a lăudat pe d. Ion Brătianu, iar la sflrşit a criticat cu multă amărăciune actele colectivităţel. Ad vorbit apoi mai mulţi colectivişti pentru a convinge pe d. Ion Brătianu că trebue să remână In capul guvernului, căci retrftgându-se ar prăpădi partidul şi dlnsul este răspunzător de soarta partidului. D. Ion Brătianu care nu aştepta de cât să fie silit, a declarat că de şi foarte obosit şi aspirând numai la odihnă, consimte a păstia puterea de oare ce poporul este cu colectivitatea şi cel cari au lu t parte la ultimele manifestaţiunl nu sunt de cât o neînsemnată adunătură de răzvrătitori nemâncaţl cari aspiră la ciolan. Domnia sa a terminat spuind că va merge până In pânzele albe, ca nu se va da îndărăt înaintea nici unui mijloc or cât de violent pentru a împiedica noi manifestaţiunl, nici chiar înaintea întrebuinţărel tunurilor. Ad vorbit şi alţi miniştri dar n’ad spus nimic. S’a hotărît aseară şi modul d’a pro cede în cursul discuţiunel adresei. Dam acestea sub toată rezerva de oare ce acel care ni le-a spus este un colectivist. DINTR’O ZI INTRALTA UN STRIGAT DE ALARMA Criza politică, prin care această mult Încercata şi mult îndurătoare ţară trece, devine din zi în zi mal intensă. Probleme politice, aprehensiuni şi nedomirirl foarte îngrijitoare, cari altă data nici că putead trece prin mintea ver-unul Român, sunt astazi agitate cu o patriotică îngrijire de spiritele cele mai calme. Cine în adevăr îşi putea pune până acum o săptămână chestiunea de a şti, ce ar deveni ţara aceasta când, dintr’o împrejurare sad alta, Tronul Hohen-zollernilor s’ar surpa ? Cine în adevăr şi-ar fi pierdut timpul să examine o atare eventualitate, rădăcinile pe care dinastia de Hohenzollern le-a plantat tn pământul României, pârând fle-căruia necletinabile ? El bine, nu. Ori cât de bun şi îngăduitor este un popor, el nu poate — fără a’şl periclita propria-I existenţă—înfrunta, mal mult timp, oare care legi superioare, tot atât de neînlâturabile pentru un popor ca şi pentru un individ. Or, este de datoria fle-cârul bun Român de a deschide ochii cu o zi mal de vreme asupra înfrângerel acestor legi, înfrângere decurgând din sistemul nefast cu care ne-am lăsat, în timp de mal bine de două decenii, a fi guvernaţi. De acea suntem foarte recunoscători distinsului decan al Falcultaţel de Drept din Bucureşti, d. Aristid Pascal, ci a avut curagiul civic,—da, în o epocă de orbire şi de prejudecăţi inepte, este un adevărat curagih civica aborda asemenea arzătoare chestiuni—să ridice vălul şi să ne arate rana adâncă ce regimul d-lul 1. Brătianu, sprijinit şi secondat de Regele Carol I, a făcut pe corpul scumpei noastre Românii. Cu cea mal mare părere de răC, nu putem reproduce în întregul el, broşura d-lul Aristid Pascal («Un cri d’a-larme», apărută In zioa memorabilă de 14 Martie) (1), spaţiul nepermiţându-ne a o face ; vom da însă cititorilor noştri o analist sumară. D. A. Pascal, în prima parte a lucră-rel sale, arată pericolul în care ţara ar fi cufundat# în ipotesa unei detronări a dinastiei Hohenzollernilor; d-sa face să resară mal ales acela al desunirel celor două provincii, Moldova şi Muntenia, a căror unire nu este încă destul de fiarta şi pretendenţii la tronul lor fiind încă foarte numeroşi. Punând apoi în principia «că guvernele nu datoresc existenţa lor de cât faptului că ele sunt expresiunea unei necesităţi publice şi unei utilităţi generale» cu exemple trase din istorie, d. Pascal dovedeşte câ Regele, cu toată iresponsabilitatea sa, nu se poate pune la adăpostul nemulţumirel publice «de cât cu o singura condiţiune, ca el să nu fie complicele sad cumătrul miniştrilor săi.» «Aci ca ori şi unde, adaogă d-sa, astăzi ca şi mâine, nenorocire Regilor cari ad funesta idee de a susţine un ministru în contra poporului.» «Nenorocire Regilor orbiţi de această falsă credinţă câ neresponsabilitatea lor constituţională poate fi aruncată, ca pulpana unei mantii, pe umărul unul favorit şi garanta de o dată contra uraganului politic şi pe stăpân şi pe slugă.» «Astăzi cu libertatea şi desvoltarea presei cotidiene, nu mal este permis Regelui a ignora ceva din ceea ce se petrece în ţară. Astă-zi poporul are dreptul să zică: nu «daca Regele ar şti,» ci «pentru ce Regele tolerează toate a-cestea ?» In fine pretutindeni lumea se convinge astă zi «că un tron este alt ceva de cât un fotolii! comod, unde vine să se inslale nepăsarea şi vanitatea». Examinând situaţiunea Regelui Carol 1 faţă cu poporul săi, ilustrul autor constată că în spiritul multor români al cărui număr merge crescând, el Începe a fi considerat nu numai ca ne-flind expresiunea unei necesităţi naţionale, dar chiar ca o calamitate publică; (1) De vânzare la toate librăriile şi kioş-curile pentru modicul preţ de 25 bani. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (46) H. W O O E> CASTELU TRAGIC PARTEA III I In Germania Aceea care rostise aceste cuvinte era o femee de oare-care vîrstă, care putea să aibă treî-zecl sau patru-zecl de ani, a cărei peri cărunţi erao pe jumătate a-coperiţl de o bonetă, ochii umbriţi de nişte ochelari albaştri, şi talia schimbată prin nişte haine prea largi ; părea cam strlmbă şi şchiopăta puţin. Cititorul ar putea cu gred recunoaşte, dupe această zugrăvire, pe strălucitoarea Isabela, acum guvernanta lui miss Ledbury. Totuşi ea era, slăbită, şi aşa de necunoscuta, încât persoanele de la Est-Lynne venite la băile de la Schoen-baden trecuseră de două zeci de ori pe lângă dlnsa fără a recunoaşte pe fiica lordului Mont-Severn. Biata femeie muria tn fie care zi la amintirea greşa)p' 6â adoră nemărginit de aş revedea copil, îl rodea inima. Or cât de desfigurată era, simţea că aceasta nu se poate. Persoane care n’o cunoştead decât din vedere sad care vorbise numai de câte-va ori cu dînsa putuse a se înşela, dar cel cu care trăise în strlnse legături nu se puteau amăgi ast fel. Apoi, unde s’ar ascunde pentru a’şl vedea copil ? O I câte idei ascunse o chinuiadl Cum ar fi dat triştii ani ce’I mal remânead de trăit ca se fie iar Isabela cea de altă dată, înconjurată de bărbatul, de copil sel, de respectul tuturor. Dar speranţa aceasta era zadarnică. Tot era perdut pentru dînsa; pentru tot d’auna perdut. Pe atunci sosi în oraş o bătrână doamnă engleză In slujba căreia era d-şoara Effy, pe care o cunoaştem de nainte. Această doamnă era legată cu familia Ledbury, cărei făcu visită. Effy auzind că să află în casă o guvernantă engleză, se grăbi a’I face cunoştinţa; o găsi plimbându-se singuratecă prin aleele grădinel. — Bună seară, d-nă, zise ea cu prietenie. — Bună seară, d-şoară, respunse Isa-bela politicos. — Nu mă cunoşti, cum văd ; efl sunt doamna de companie a persoanei care a venit în vvsită la d-voastră. — Al — Da, şi ’ml e foarte urlt aici, nu înţeleg pe nimeni ce vorbeşte. Al cum I să n" oarsă la Est-Lynne. ... „pri de a nu striga de mi- — Locueştlla Est-Lynne? întrebă ea, prefăcându-se nepâsătoare. — Da, stăpâna mea locueşte de mal mult timp. — Cunoşti Est-Lynnul ? îngână Isa-bela. — Cred şi eu, sora mea Joyce slujeşte acolo. Dar, relua Effy, se vede că cunoşti acele locuri ? — Am trecut câte odată prin acele pârţi, era o familie Carlyle... — AI da, zise Efly, s’a lntlmplat multe la dînşil. AI auzit cred vorbind de lady Isabela? — D-na Carlyle, nu’l aşa? — Da. Ei bine, a părăsit tot, pe. băr-batu-său, pe copii săi, ca să urmeze pe un domn oare-care. — AI văzut copii ? — Fără îndoială, sora me a ÎI îngrijeşte. Sunt frumoşi, dar unul nu prea voinic. Isabela simţi ci slăbeşte. — Care ? întrebă ea ; fetiţa ? — Nu, băiatul cel mal mare, Wil-liam. E foarte slab, apoi obrajii ’l sunt roşii şi ochii aprinşi, parcă ar avea friguri. E prăpădit, bietul copil. — E ceva primejdios ? — Sora mea zice că nu. dar eh nu cred s’o ducă departe. Isabela tăcu pentru a’şl ascunde e-moţiunea. — Dar, reluă ea, cel’alt baiat ? — O I acela, Enric, e un drac şi jumătate. Seamănă cu tatăl sătt de te minunezi. După o nouă tăcere, EfTy reluă: — Ia spune, d-na Ven, de vreme ce al fost pe acolo, ai auzit negreşit de mine, Effy Hallijohn ? — In adevăr, numele d-t&le nu ’mî e necunoscut. — Sunt fata paznicului pădurel, care a fost ucis. — Am auzit povestindu se despre a-ceasta. — Da, ucis de un oare-care Richard Hare, să zicea prin partea locului că fugisem cu dlnsul, mişeii! Parcă aş fi putut trăi cu ucigaşul bietului meu tată. Cum ziceam mai deunăzi d-lul Carlyle, aş vrea să’l văd spânzurat dinaintea ochilor mei. — AI văzut pe d. Carlyle ? — Da, m’a sfătuit de bine. Iată un om cinstit, un om de treabă 1 Isabela se întoarse spre a’şl ascunde faţa roşită. — L’am văzut, urmă Effy, când am intrat la noua mea stăpână, eşind de la lady Mont-Severn. — AI fost la femeia cea 1 zise Isabela cu nesocotinţă. — Da. Ce ţi se pare straniu ? Ştii! că acea vorbea bine de lady Isabela 1 Numai miss Carlyle o întrecea. — AI văzut’o la Est Lynne? — Da, dar nu sta acolo ; poate a bătut pe d-na Carlyle. — Ce spui ? zise Isabela tremurând; ce d-nâ Carlyle ? — A doua soţie a d-lul Carlyle I Sguduirea fusese prea tare; ’şl ascunse faţa în mâni. — Eşti bolnava, d-nă Ven ? întrebă Effy. — Nu, mulţumesc, nu’l nimic... O durere trecătoare... — Da, relua Effy, e mal mult de un an de atunci, şi s’a însurat cn o fată frumoasă care se vede îl iubeade mult. — Miss Hare ? şopti Isabela. — Da. 01 văd ca ştii toate. Au un copil acum. — Al zise Isabela, simţind că moare. — Da, un baiat frumos. — Şi cel l’alţi copil ? — Stati cu Joyce şi o guvernantă pe care d. Carlyle a adus’o. Joyce caută de dînşil. A făgăduit aceasta mamei lor. şi ea păstrează, nu ştia pentru ce, mult respect pentru amintirea lui lady Isabela. — Bună fată I zise d-na Ven. — Prea buna! iubea pe stăpână sa mal cât şi d. Carlyle. — Ce ? o iubea el ? — Cred şi eff I Era nebun după dînsa. Isabela chinuită de amănuntele &-cestel convorbiri, simţea că puterile ’l se sleiesc; se sculă şovăind, saluta pe Effy şi se sui din noQ în odaia sa, unde căzu în genuchl lângă patul el, muşcând cerceaful ca să’şi năbuşeasca lacrimile. A doua zi dimineaţă, d-na Ledbury intră în odaia Isabelel pentru a o vesti oficial de viitoarea căsătorie a fiicei sale. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA - 19 MARTIE S ast fel In cât, zice d. Pascal, poporul nu 'şi-ar perde timpul de a alerga dupe el daca câte-va mâini cutezfitoare şi neprevăzătoare s’ar avisa se repete nu 11 Februarie. «Este timp tncâ a remedia râul, a e-vita de odată continuaţiunea unul regim odios şi întrebuinţarea mijloacelor revoluţionare, care sunt supremul refugiu al disperărei; dar nu mal este un singur minut de pierdut; dupe expre-siunea d-lui Thiers nu mai remâne nici o singură greblă de comis». Regele să’şl aducă aminte că : «prea marea suferinţă aduce nebunie». Salutul nu poate veni de cât de la Rege ; lui 11 incumbă sarcina de a pune mâna la lucru şi a da impulsiune unul sistem onest de guvernământ, sistem care consistă a nu mai tolera falşele e-tichete, nici în Ministere nici In Parlament. Regele trebue se guverne cu douâ partide : liberalii sau conservatorii, ş; chiar daca acestea nu ar exista, el ar trebui se ajute pentru a le crea. Ele.tnsă exista : «liberalii cu I. C. Brătianu' şi conservatorii cu L. Catargi. Cei d’ântâl trebue se dispară, pentru a’şlexpiagreşalele şi a se regenera». De aceea d Pascal cere ca Regele se cheme la cârma afacerilor ped. L. Catargi cu coreligionarii săi politici numai, dându-le mijloacele de a guverna, între care şi disoiuţiunea Cernerilor. lat» remediul venind de la Rege. Nu putem închide mal bine această succintă şi incomplectă analisăa adâncilor cugetări exprimate cu atâta claritate şi convingere de bătrânul profesor, de cât reproducând textual conclusiu -nea chiar a opusculului sâtl: «In momentul de a termina aceste linii, auzim în stradă un sgomot de rescoală, poate de resboiii civil. Iată ceea ce ne îngrijea şi aceea ce noi voiam se împiedicăm : «remediul venind de la popor» adică remediul violent, remediul care riscă de a omorî pe bolnav. «Astă-zi poporul exasperat strigă: Trăiască Regele ! Jos Brătianu I Cine ştie dacă mâine acelaş popor nu va striga: Jos Regele 1 Jos Brătianu'. Cine ştie dacă prudenţi cum noi suntem, cum şefii oposiţiunei au ştiut se fie astăzi la 14 Martie, cine ştie dacă aceşti prudenţi nu se vor găsi debordaţi de acel care considera pe Regele Carol I ca causa eficientă a tot răului. «Conjurăm pe Rege de a lua seama şi de a nu face se plângă adevăraţii săi amici, pe când adevăraţii săi inimici vor rîde. tiodie mihi, cras tibi. Ziua de azi este a Regelui, ziua de mâine este a justiţiei poporului care une-orl este justiţia lui Dumnezeii.» X. B. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 18 Martie 1 Şedinţa se deschide la orele 2 1/2 sub preşedinţia Prinţului D. Ghica. După citirea şi aprobarea sumarului şedinţei precedente, cere cuvântul generalul Zefcari. Generalul Zefcarl, declară că desa-probă din toată puterea cele petrecute tn zilele de 14 şi 15 Martie şi protestează pentru acele acte de sălbăticie ale guvernului care se menţine la putere prin forţă. Prinţul D. Ghica. Cere ca această ces-tiune se remâe a se desvolta când va veni la ordinea zilei interpelarea adresată guvernului. Generalul Zefcarl. Picătura cu picătură face gârlă. (Aplause). D-nu V. Ureche. Protestează tn acelaş mod. Prinţul D. Ghica. Aşteptaţi desvoitarea interpelâreî. D. Chiriacescu. Declară că se uneşte cu declaraţiile generalului Zefcari şi a d-lul V. Ureche. (Aplause). D. Aurellan. Aceste declaraţii în parte mă surprind, sunt neusitate... D Marzescu. Şi presenţa d-v pe banca ministerială ne surprinde. Aţi vărsat stn-ge. (Sgomot). D. Aurellan. Faceţi o interpelare şi a-tuncl vom respunde. D. Frumuseaou. Interpeleză pe guvern asupra faptelor de la 14-15 Martie, cerând amănunte detaliate asupra fie cărui punct. Interpelarea se va comunica guvernului. Senatul se ocupă apoi cu votarea mal multor indigenate. D. CAMERA Şedinţa de la 18 Martie 1888 Şedinţa se deschide la ora 11/2 sub preşedinta d-lul Vizanti. Respund la apelul nominal 127 deputaţi Se citeşte adresa Senatului, prin care se comunică darea tn judecată a generalului Anghelescu. D. Djuvara interpelează pe guvern pentru arestarea ilegală a doul deputaţi. D. Carp comunică o protestare în scris a d-lul deputat Filipescu pentru arestarea sa. D. Carp declară că atât în numele d-sale cât şi In numele lntregel minorităţi protestă cu toată energia în contra ilegalei a-restărl a d-lor Fleva şi Filipescu. D. Gradisteauu cere dosarul afacerel colonelului Maican, care a fost judecat şi osândit. D. Tache ionescu. De oare ce d. Fleva se află ilegal arestat, d-sa îşi însuşeşte interpelarea ce a adresat în privinţa ministerului de resbel. Dd. lleesu şi I. La hor ari interpelează pe ministrul de interne asupra mincinoasei circulărl ce a dat în ţară în privinţa celor întîmplate la Cameră in ziua de 15 Martie, cu atât mal mult cu cât ministrul tâgădueşte că soldaţii aflrtras focuri. D. Preşedinte cere a se lua în desba-te re respunsul la Mesagiu] Tronului, până va veni raportul asupra propunere! pentru liberarea d-lor Filipescu şi Fleva. Voci. Nu 1 nu ! D. Panu cere să nu se înceapă discuţia asupra adresei, până ce nu se va lămuri chestia d-lor Fleva şi Filipescu. D. Vernescu susţine părerea d-lul Panu. D. E mrescu a spus că cuvîntul Majestate este opera partidului liberal. Vidrascu zice că este de părerea d-lor Panu şi Vernescu. D Preşedinte suspendă şedinţa până ce raportul în privinţa propunere! de liberare a d-lul Filipescu şi Fleva va fi gata. Şedinţa se redeschide la ora 3. D. I l.ithovari interpelează pe d. ministru de Resbel pentru a răs unde cine a dat ordine să se şteargă armele tn seara de 15 Martie în scop de a induce justiţia tn eroare. D. Xenopol, raportor tn afacerea d-lor Filipescu şi Fleva, dă citire raportului; conclusiunile raportului este că toate secţiunile aQ respins cererea de punere tn libertate, afară de una singură care a ad-mis'o. Prin urmare conchide la respingerea moţiunei. D. Gradisteauu zice că eraQ două propuneri erl, una conţinând un blam guvernului, şi alta relativă la punerea în libertate a d-lor Fleva şi Filipescu. Or, nu se poate conexa aceste 2 moţiuni, şi prin urmare trebue să se discute tn mod separat. D. Epurescu spune că se poate conexa ambele moţiuni. D. Preşedinte spune că dupe regulament se poate conexa Insă nu poale fi unul şi acelaş vot, prin urmare va fi o singură discuţie şi va fi 2 voturi separate, adică pentru fie-care moţiune tn parte. D. Vilacros dă citire raportulul| asupra mo.iunel de încredere. Bine Înţeles acest raport conchide la un vot de încredere dat guvernului. D. Neniteseu citeşte raportul făcut In privinţa moţiunel de blam a d-lul Panu. Se respinge. D. Ai. Djuvara. Prosa bombastică a Iul Vilacros a vorbit de asasini şi victime Intre asasini şi victime nu încape discuţie. Nu mal vorb m pentru guvern şi cameră, nu mal discutăm cu d-tră, aici facem numai declaraţii pentru ţară şi istorie. (aplause). In luptele politice de la noi sunt lachei care ascultă şi sunt şi soldaţi care luptă pentru o idee (aplause). Aceşti din urmă sunt membrii opoziţiei (aplause) ziceaţi că sunteţl|ca şi noi liberali, dar d-tră trăiţi din liberalism, şi noi trăim pentru liberalism (aplause). Este o adâncă deosebire Intre guvernamentali si liberali disidenţi,opoziţia crede că libertăţile es din sânge şi guvernamentalii cred că libertăţile se îneacă tn sânge. (Aplause). De cose prigoneşte Fleva? fiind-că el re-presintă revendicările naţionale, fiind-că ol denunţă hoţiile, el protestează contra tutulor infamiilor. In faţa Iul sta Ion Brâ-tianu şi pe când Fleva înfrunta în mijlocul poporului atacurile forţei brutale Ion Brătianu benchetuia tn mijlocul baionetelor între procesul Maican şi bălţile de sânge (aplause). Nu e adevărat că publicul a invadat palatul, căci el strigau traiasca Regele şi dacă jandarmi i-ail atacat fără somaţii e că strigafi Jos Bratianu. Dar la palat lumea se refugiase, după cum se refugiază Intr'o biserică omul care este gonit de tâlhari. (Aplause). Protestă tn contra comunicatului ministrului de internecare a scris prefecţilor că minoritatea tn capul unei cete tulburătoare a venit la cameră să o ia cu asalt. Minciuni I Dar minorităţii i s a întins o cursă, căci dacă majoritatea a crezut că va fi atacată de minoritate de ce i-a aşteptat la Cameră şi nu i-a oprit pe stradă. Intre majoritate şi minoritate sunt cadavre şi sânge şi nu mal poate fi vorba de o înţelegere (aplause). Faceţi pe Fleva asasin şi adineauri chiar unul din d-tră zicea că veţi scoate pe Fleva din închisoare pentru a’l aduce pe banca ministerială. In închisoare este o onoare pentru Fleva, pe banca ministerială ar fi o ruşine, o decădere. (Aplause). Canalia Statescu vorbeşte Infamul şi tâlharul Stâtescu se preocupă numai de discursul d-lul Carp. Ciocoiul greco-armean nu poate să vorbească cu altul mal mic. Vorba cea mărime la mărime. Greţos, nu), obraznic şi înfumurat îţi trebue sacrificii eroice pentru ca să’l asculţi şi să’l resnml. Spune prostii la adresa d-lul Carp şi a-dică că nu e bun profet politic. Aceasta pentru ca să arate că nu poate să fie adevărat ceea ce a zis d. Carp că guvernul va cădea. Vrea să fie cu spirit fin, şi e mal greoi ca un cărnatzar neamţ. Atacă pe conservatori zicând că d. Carp i-a făcut degeneraţi în compania lui Oro-veanu şi d-lul Panu. D. Panu. D-le preşedinte lăsaţi să pul eh la rezon pe acest.... restul nu se mal aude, majoritatea ţipă, minoritatea a-plaudă. D. Panu cere cuvântul în cestiune personală. D. Gradisteanu asemenea cere cuvân tul tn cestiune personală. D. Statescu continuă a spune că d. Carp este tn ajunul de a se uni cu conservatorii şi întreabă ce vor deveni liberalii disidenţi după ce vor triumfa conservatorii, şi, spune că liberalii disidenţi aQ contribuit la îngroparea libertăţilor publice. Stătescu vorbind de libertăţi e lucru ne mal pomenit. O neruşinare, neruşinare, cât de mari sunt minunile tale ! Mal vorbeşte de popularitatea d-lul Carp şi apoi minte, minte fără ruşine în afacerea atentatului de la Cameră şi zice că oposiţia a pregătit atentatu. Recunoaşte ca colectiviştii au ajuns se nu mai poala umbla pe slrade fara se fie insultaţi de lume. Se laudă că a lăsat oposiţia se benche-tuească cu asasinul Oroveanu. D. I. Lahovari cere cuvântul în cestiune personală. Spune că a lăsat liber banchetu Epocei unde un venetic a zis de regele : să se plece sah se plece. D. Ressu e insultat. Sgomotu devine îngrozitor minoritatea protestă. D. Ressu lipseşte. Spune că manifestanţii eraţi plătiţi. D. Ressu intră în Cameră şi cere cuvântul în cestiune personală. Stătescu a vorbit şi n’a făcut de cât să minţă şi se insulte. Acest miserabil asasin este isteric, este râu până la nebunie, şi togmal răutatea lui la scufundat şi compromis. Mişelul ! Această canalie spune că atât mat râd peatru aceia care s’ad gâsit tn faţa armatei. Ţineţi minte Român! ! Il-nu 11. Cogâlniceanu In chestie de regulament. S a sculat din patul durerel ca să vie să-şl facă datoria se vorbiască în chestia raportului pentru liberarea deputaţilor ar.’staţl. Cere să nu se tnchiză discuţia şi se nu lase a se crea precedente atât de perico'oase. D-nu Tache Ionescu Vorbeşte contra închidere! discuţiunel şi cere să se lase un parlamentar vech'G ca d. Cogâlnîceanu să spue şi el părerea sa. De altminlrell opoziţia nu discută cu colectivişti, vorb de oratorilor minorităţii sunt numai depoziţii de martori pentru istorie. Cioclu Stnninn Spune prostii şi cere închiderea discuţii. Discuţia se Închide. D. Mort/un vorbeşte asupra punerel votului; cere să se despartă cestiunead-lul Fleva de aceea a d-lul Filipescu. Se respinge. Se pune Ia vot moţiunea pentru blamarea guvernului. Minoritatea cere votu cu apel nominal. Resultatul este 42 pentru, .92 contra. Moţiunea este respinsa Bravo Cameră! Astea sunt slugi nedemne nu sunt oameni. D. Gradisteanu vorbeşte D. Grădişleanu cere să se pue la vot în-tâiO moţiunea simplă si fără vot de blam Eentru libertatea d-lul Fleva şi Filipescu. -sa spune că aceşti deputaţi vor putea cotninua a fi urmăriţi, fără se fie arestaţi şi aceasta cu atât mal mult cu cât aceşti deputaţi nu vor fugi. Atunci la ce arestul preventiv ? Votul Se pune la vot moţiunea minorităţel comisiei delegaţilor, care sună asl-fel : Camera cere punerea indata tn libertate a deputaţilor Fleva si Filipescu. Resultatul votului este : Bile pentru 45, bile contra 86. Moţiunea este «respinsă». Ce mizerabili I Moţiunea de încredere Se pune la vot moţiunea de încredere tn guvern. Bandiţii dau certificat şefului bandei. Ora (t si 10 minute Se p ine la vot prelungirea şedinţei pentru a se vida cestiunile personale, şi resultatul este că se respinge prelungirea şedinţei. D. Constantin Ciocârlan şl a dat de-misiuneadin postul de inspector administrativ dependent de Ministerul de Interne. Iată textul acestei demisiunl : Domnule Ministru, Am luptat toata viata mea a-laturi cu nemuritorii Golesc! si Itosetti pentru dreptate si pentru libertăţile publice ; acum insa vezend eu liberalii de eri au devenit sugrumătorii poporului de misionez din Funcţiunea de inspector administrativ. CS. Ciocârlan. Acest act n’are trebuinţă de comen tarii. D. Constantin Ciocârlan este cunoscut ţârei întregi şi dar toată lumea va conveni că demarşa făcută de d-sa este una din cele mal crude lovituri ce d. I. Brătianu poate sâ primească. X Prinţul D. Ghica a dovedit ca in momente grele, nu ’i lipseşte patriotismul. Eri la întrunireu de seara a majoritate: a făcut procesul colectivitate!, aratun-du'i lămurit ca a comis gresale care nu se pot uita de tara. Prinţul ’si a terminat discursul povaluiud pe d. I. Bratianu se se retrag». Majoritatea desaprobând cuvintele preşedintelui Senatului, d-sa s'a retras de la întrunire. X Dd. Senatori general Zefcari, V. Ureche si Chiriacescu, au de-saprobat în şedinţa de asta zi a Senatului, scenele de selbatacie comise de guvern în contra poporului si au declarat ea făcând parte dintr’o minoritate independenta, retrag or ce 'ei de sprijin unui guvern palat eu sângele nevinovaţilor. X Astâ-zi dd. N. Fleva, N. Filipescu şi G. Costa Foru au fost autorizaţi se comunice între dînşil. Bine înţeles că din momentul acela bravii noştri amici nu se mai despărţesc. De altmintrelea ziua lor se petrece bine. Vizitele şi dovezile de simpatie pe care le primesc îi fac se suporte cu bărbăţie recluziunea ilegala, infamă a cărei victime sunt. X Spre ajutorarea nenorocitelor victime ale regimului, în urma evenimentelor de la 14 şi 15 corent s’a mai primit la administraţiunea noastră următoarele sume de la : D na Elena C. Cesianu 100 lei. D nil Alecu A. Balş 50 » Deval 10 » X Astă seară la 4 ore medicii însărcinaţi cu examenul medico-legal al corpului nenorocitului şef al uşierilor Ca merei omorlt în zioa de 15 Martie, s’ad dus la parchet pentru a depune rezul tatul cercetărilor lor şi a’şl da părerea. www.dacoromanica.ro Pe cât am putut afla avisurile sunt împărţite : doi din medici de acord cu armurierii experţi, sunt convinşi câ projectilul caie a lovit pe Nae a fost un glonţ de puşcă militară, unul se declară în neputinţa d'a putea exprima o părere sigură, iar al patrulea crede câ projectilul a eşit dintr’un revolver. Aceasta sub rezervă până mâine când sperăm sâ putem da o informaţie sigură. X Patru din victimele şarjei vestitului major de carnaval Fanuţâ, aflaţi în cura spitalului Brâncovenesc au fost daţi afară azi nevindecaţi. X Juraţii Brăileni au achitat azi pe d. Nicu Catargiu dat în judecată de colectivişti ca unul din autorii tur-burărilor ce denşii au făcut la Galaţi cu ocasiunea ultimelor alegeri comunale. Încă o palmă infectului nostru guvern. X Dd. Marzescu, Senator, Ressu, deputat, Eug. GIiica-Budeştl, G. C. A-rion, contele Nicu Rosetti, Mih. An-tonescu, C. Bobeicu, D. R. Rosetti, Mih. Deşliu şi mai mulţi amici şi cunoscuţi au putut vizita astă-zi pe amicii noştri la Văcăreşti X D. M. Algiu, I. Gonstantinescu şi C. Rădulescu, avocat, sunt depuşi la Văcăreşti de trei zile şi ţinuţi la secret. Astă-zi li s’a permis se se plimbe prin curte, fără Inse a comunica cu cei-l’alţi deţinuţi. X Pe fie care zi, pe fie care oră ne vine câte o noue ştire de arestare, ba chiar de dispariţiune a vre unui cetăţean. Acum aflăm câ un dulgher din Delea, Ion Scarlat, a dispărut de patru zile. Dumnezeu ştie unde o mai fi zăcând nenorocitul cetăţean, ori trupul seu 1 X Astă-zl Tribunalul corecţional sec. IV, presidat de cunoscutul Nâcescu a redus numai la W lei amendă pedeapsa studentului veterinar Alex. Sărâdeanu, cel care a pricinuit prin bătaie moartea studentului Nicolae Popescu. Judecătorol de pace din coloarea de galben condamnase pe Sărâdeanu la 5 zile de închisoare şi 100 lei a-inendâ. Conduita lui Nâcescu a făcut şi d’astă dată cea mai rea impresiune asistenţilor. X Iată declaraţia făcută azî la Senat de d. general Al. Zefcar: In faţa luptei gigantice ce s’a încins Intre partidul de la putere şi toate partidele oposiţieî, efi cred că nimeni nu mal poate remâne indiferent, şi astfel vid se desaprob atât activitatea guvernului în cele din urmă evenimente cât şi dorinţa lui d’a se menţine la putere cu or ce preţ. Este bine sâ nu se împingă lucrurile «zio /I ann n A nona! o a • ’ r\ amil oiţ naxa D. Ion Brătianu nu mai poate fi justiţiabil de cât de doctorul Suţu. In adevăr, discursul pronunţat de dlnsul aseară la întrunirea secretă a senatorilor şi deputaţilor colectivişti denotă o stare foarte gravă de alienaţiune mintală. Ga să vadă publicul cât de mult avem dreptate este destul se cităm cuvintele cu care d. I. Brătianu a terminat discursul sed şi a căror esactitate ni se garantează. El a zis că de oare ce se bucură de Încrederea nemărginită a Regelui, a imensei majorităţi a Românilor şi a Europei întregi va rămâne la putere şi nu se va sfii d’a întrebuinţa chiar mijloacele de cea mai extremă violenţă pentru a nimici opoziţiunea. Vai de cine va ridica capul d’aci înainte câci aceluia nu’i va mai remânea capul pe umeri. X Primim din Brăila-următoarea telegramă : Aseara am fost arestat pe stradă fără nici o vină, împreună cu I&cob Nicolescu, de chiar procurorul Cre-mineanu. Duşi la poli.ie am fost crânceni bătuţi de comisarul Sisu. Nu mai avem unde reclama; vă rog protestaţi. Al. Mihailescu X Regele a bine voit a acorda d-lul P. P. Carp o audienţă pentru diseară la 8 ore. X D. Ion Ghica, ministrul nostru la Londra, a fost primit azi de Rege. X Ad mai bine voit a promite concursul lor Comitetului de ajutor răniţi principesa Maria Fili-Maria Mano, Maria de Lap- pentru pesc.u, tew. prea departe. Aceasta v’o spui ed care nu aparţin nici unul grup politic, obi-ceiu dobândit In lunga-mi carieră militară, şi de care până azi nu m’am pu tut desface. X Pe cât amicii nGştri închişi la Vâcâ reştl se felicită de urbanitatea şi complecta bună voinţă a directorului penitenciarului, d. Ştefanescu, pe atât sun tem noi scârbiţi de atitudinea judecătorului de instrucţie Statescu. Acest colectivist neruşinat, care a instruit deja afacerea pălmuitului Niki, ’şl a găsit vremea de răsbunare pen tru adevărurile care i s’ad zis atunci: cu prilejul nouel încarcerări a directorului nostru, dlnsul nu mal dă permisii de a vizita prizonierii, sub cuvlnt ca prea multă lume merge sâ’I vază. Sub acest cuvînt a refuzat astazi autorizare colaboratorilor noştri, A. A. Balş şi A. Davila. Pretextul nu e nici legal cel puţin. Dar ceJI pasă de lege acestui nelegiuit. X Căpitanul Mardare dat judecăţei ca complice în afacerea de mituire a generalului Maican, se va înfăţişă la 26 Martie înaintea Consiliului de Rezboiu. X Vestitul sbir poliţienesc comisar Batăr /probabil ungur de fel/ Însoţit de patru jandarmi cu armele s’a dus la casa cetăţianului Gheorghe Sima Gogâlea strada Icoanei No a spart cu silnicie uşa tîrând In bătăi pe d. G. Sima la secţie, de unde nu i se mai ştie de urmă. X Nimeni nu se mai indoeşte azi, câ nefericitul uşier al Camerei Po-povici a căzut lovit de moarte prin-tr’un glonţ eşit dintr’o puşcă soldă ţeascâ Intru cât parchetul civil este complice cu ucigaşii de la cârmă, preferim a fi supuşi timporal unui regim marţial spre a se sesiza parchetul militar cu constatarea împuşcă-turelor din Dealul Mitropoliei, atât suntem de siguri câ s’ar putea dovedi soldatul cunoscut de trăgaciu bun care a fost ‘însărcinat să Împuşte pe d. Niculae Fleva v- In contra sentinţei Consiliului de resbel In afacerea colonelului Maican atât ostnditul cât şi comisarul regal au făcut recurg la Consiliul de revizuire. X Birjarul cu No. 23 Petre Niculae, a umblat eri cu un individ d’ai poliţie] în timp de două ore, care n’a vrut se'i plătească de cât doul lei; reclamând la poliţie, t#t el a fost bătut de şeful biuroului birjilor. X «Monitorul» de azi publică decretul prin care se primeşte demisiunea d-lui Ath. Moscuna din funcţiunile de secretar general al ministerului de Interne insârcinându-se provizoriu cu Îndeplinirea lor prefectul de Buzău d. I. G. Urlăţeanu (Bidine-giu). X Primarul Bacăului G. Manoliu cel ce a bătut mai de unăzi pe d-na Popovicl In sala tribunalului, umblând prin oraş ca se strângâ iscălituri pe o jalbă către Rege prin care se aprobă infamiele guvernulu’, a fost dat afară de comercianţii independenţi din prâvâliele lor Îmbrâncit in stradă, pentru neruşinarea sa. X Diseară la Teatrul Naţional beneficiul d Iul Ion Petrescu cu opereta Fatiniţa In care d-sa a creat rolul lui Kautciucof. ULTIMA. ORA AGEATIA HAVAS Berlin, 30 Martie.—«Corespondenţa rusească» susţinuse ca alianţa austro-germană se opune restabilirii raporturilor intime ale Germaniei cu Rusia. «Gazeta Crucii» respinge într’un mod energic aceasta insinuaţiune, că trebue sâ se părăsească alianţa Austriei pentru a obţine amiciţia nesigură a Rusiei. LA CÂINELE NEGRU Magasinul de Drogue, Coloniale si Delicatese ION TETZU * Succensor de Carol Uer»abek-Ovea*a'>2g Sămânţă de TrJfol «devorat de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal resistentă, asemenea semânţă de Iarba pentru nutreţul vitelor si înfrumuseţarea gradinelor Reuşita şi producţiunea garantată APE MINERALE din toate sursele indigene şi streine. Comande efectuez in toata România. 673 * 12 Douâ case situate tn strada Frumoasă Nr. 12 şi 12 bis; având fle-care patru odăi de stadân, patru de servitori, curte mare şi gradină spaţioasă cu pom roditori. Se vinde în total sad In parte. A se adresa la d-n& proprietară r locueşte la Nr. 12. Strada Frai»*' casele din fundul curţel. mj v.jur.t.fjjj farmacia CHR. ALESSANDRIU română ■ ţ T •! ^11-♦ ^ -»'■ *-«o* r^T«r.7.~,TfU»trămmu -A_ ~V I S % Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenii un Cult e adesea denaturat de um! colegi cart găsesc de cuviinţa a debita alte preparaţiunl In locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor, public a nu primi de cil fliedne originale VINUL COPIILOR PREPARAT DK CHR. ALESS ^TNTiDIRITT Farmacistul Curţii Regale Etatea cea frageda a copiilor ’I face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preînteinpina maladiile se recomanda acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajutâ la buna desvoltare a corpului, intă-resce tisele ţi dâ putere muţchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţescefie-ce sticla. Prt'ţn) 3 lei. Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori ţi clienţii ce afi constatat foldse surprincjCtdrf- o GUDRONUL ALESSANDRIU care se întrebuinţară cu succes contra durerel de piept, tusei provenita în urma guturaiului, iritaţiunl ale peptulul asimu, catar al başicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus lntr’o litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron în apă sa cbarată sad lapte dulce 2—3 ori pe di. 2 lei 11. Emplasture gudronat dls Pauvre Hora ine (Alessandrin).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de pir.pt, spate şi alte junghiuri, 1 leu ruinul. Capsule elastice ou ulei de Biclnă (Alessan-drlu|.—O dosâ, cutia a 4 capsule I leit, a 6 capsule 1 lefl şi 25 bani, a 8 capsule 1 leii şi 50 bani. Pastile Gumdse-Codein-Tolu (Alessandrlu).— Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminăril ce li s’ail făcut s'afl aprobat de onor. consilia medical superior, 1 lefi 50 bani cutia. Slnapisntul Alessandrin, muştar in foi. — Accstâ preparaţiune esperuuentată de autorităţile ndstre medicale ţi profesori la facultate a constatat că fiind eu-peridre tuturor celor-l-alte preparaţiiml străine, ţi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 lea 50 hani. Capsule oleo-b&isamice-s&utaline (Ales- saadriu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursdre, seulament) la bărbaţi, He în stare pr<5s-pată, saa orl-cât de învechita, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării ţi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei. PST A se observa pe capacul cutiei semnătura, coidre roşie, ţi a nu vS debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantâză. Se trămite contra mandat postai în orl-ce localitate. / Vindecă \ f 8 din 10 ne-uralgiile ţi migrenele cele mat \ ImpouSră- . A. tire y'. i . V / Vindea i \