I SITUAŢIA SI REGELE Dacă voeşte cine-va se’şi dea seamă de atmosfera vicioasă în care trăeşte statul român, n’are de cât se facă un scurt resumat al zilei de 15 Martie 1888. La ora unu, gloanţele plouau în curtea Mitropoliei şi un om cădea ucis ; De la două pâne în spre seară, gendarmeria măcelărea poporul pe pieţele şi stradele oraşului; La trei, Consiliul de resboi judeca pe un colonel inculpat de furt ; La patru, Senatul asculta citirea raportului unei comisiuniînsărcinată cu cercetarea altor hoţii comise de un fost Ministru, general demisionat. Şi aceleaşi scene, aceleaşi hoţii, aceleaşi măceluri se petrec într’una când la Bucureşti, când la Craiova, când la Botoşani, când la Galaţi; iar Suveranul nostru ne cere linişte, caută se ne însufleţească şi nouă în-geduirea care va rămâne apanajul domniei sale. Se îngăduim Majestate ? Se îngăduim pentru ce, şi pâne oând ? După ce 8’a versat vasul pentru că prea era plin, ce îngâduire mai poţi cere de la noi ? Se îngăduim pentru că politica externă ne cere această mărinimie pe pielea noastră ? Sire, e o glumă un asemenea răspuns,sau dacă nu este o glumă, a-tunci avem dreptul mai mult de cât or când ca se ne revoltăm. Ce fei, oare Ministrul preşedinte al Ma-jestâţei Tale a încheiat cu Germania şi Austria un tractat atât de ruşinos, încât nu se poate găsi un al doilea român care să ’I primească moştenirea ? Aşa trebue se fie, căci dacă nu este aşa, de ce presupui că întreaga naţiune a Majestsţei Tale e nedemnă de încrederea Tronului ? Să îngăduim pentru că poate is-bucni un răsboi, şi în acest casj numai d. I. Brâtianu este în stare să conducă armata? Sire,îţi insulţi singur oştirea,daca crezi că Ion Brâtianu a dus’o la foc şi dacă crezi că steagul românesc are nevoe să fie înlocuit prin o călăuză 1 Poate se isbucnească or ce răsboi şi vom merge ori unde va fi ne voe. Vom alerga cu aceeaşi semeţe nie la apus sau la răsărit, unde va fi trebuinţă sene apărăm pămăntul. Glasul unui şef de bande de bă tăuşi, glasul unui şef de haiduci şi de gheşeftari, nare cecâuta înfrun tea oastei române. Dacă vrei un popor unit, dacă vrei linişte şi înfrăţire la ceasurile de nevoe, Mijestate, ascultă ţipetele supuşilor tei, căci braţele lor nu te vor apăra alt fel. Nu e destul, Sire, se poţi se trec' graniţa ca se mergi înainte, trebue să te gândeşti şi la ceasul când vei voi se o treci înapoi. Gu lauri culeşi pe câmpul de res-)oi, nu se astupă mormintele frăţior ucişi în timp de pace. I) R. R. TELEGRAME AGENŢIA HA VAS Berlin, 28 Martie. Doctorii speră că o cură prin masagiU va avea un efect salutariu asupra săniuţei împăratului. Ieri s’aO răspândit nişte scrisori anonime, cari spun că prinţul de Bismarck a avut un atac de apoplexie. Se crede că a-ceasta <*ste o manoperă de bursă, d. Bismarck fiind sănătos. Senilin, 28 Martie. Noaptea trecută oraşul a fost tn mare primoj liede a fi inundat, din cauza ru-perel unul zăgaz al Dunărei, zăgaz care se repara cu cea mal mare grabă. l'aris, ?8 Martie. Generalul Boulanger se desistâ în Aisne, în favoarea d-lul Doumer, radical. El declină asemenea candidaturile ce i s’aO oferit tn Aude şi în Dordogue, dar consimte să'şt pună candiiatura în departamentele din Nord. Intr’o scrisoare de mulţumiri adresată alegătorilor din Aisne generalul Boulanger aceenl uazâ că scrutinul de Duminecă fu o protestare în contra stâret de neputinţa în care aO căzut parlamentul şi puterile publice. Vicnn, 28 Martie. Prinţul Labanotl' a plecat azi la St. Pe-lertburg. El ia un congediQ de mal multe septâmânl. Belgrad, 28 Martie. Scupcina a ţinut azi primi sa şedinţă, în presenţa miniştrilor. Ea a ales un comitet de verificarea puLerilor. Borna, 28 Martie. «Gazeta oficială» pub ioa respunsul regelui H imbert la cuvintele d-lul de Ho-henlohe, care i-a presentat o scrisoare a împăratului Frederic. Regele Ilumbert zice între altele : «Sunt sigur ca sunt interpretul fidel al ,s.mţi-minteior poporului meii, exprimând satis facţiunea mea pentru raporturile de a-liauţâ ce există între ţările noastre, şi urez ca acesle rapo turî să se strângă şi mal mult ducă e cu puti"tâ. Elbing, 28 Martie. In terenurile joase din Marienburg şi din Elbing, 77 de sate ocupate de 30,000 locuitori. sunt inundate. Posen, 28 Martie. Oraşul esle îi parte inundat. Apele cresc merefl. Oraşul n’are lumină, din causâ că usina de gaz este inundată. ARESTAREl Bll COSTHORl D. G. Costa-Foru, colaboratorul nostru, este arestat de alaltăeri nu se ştie pentru ce, nu se ştie de către cine. Intâiu nici n’am anunţat lucrul, căci nu’l credeam. D. Costa-Foru este la secreţia poliţie 8afl poate acum la Văcăreşti. Nimeni n’a putut pătruDde până la el, de şi 11 ştiam lovit şi maltratat râu de sălbatici sloboziţi In Bucureşti două zile de a rîndul. După directorul nostru, deputatul Filipescu, pe care banda colectivişti or a ţlndrăsnit să pue mâna în contra Constituţii, ea se repede şi asupra valorosului nostru colaborator. Turbaţi până la nebunie de strigătul de alarma ce’l dă Epoca de doi ani de zile necontenit In contra lor, nu mai ştiu cum să’i lnchizâ gura. Dar or ce vor face acea gură îî va muşca mal răii de cât or când. ARESTĂRILE Vestita ordonanţa a d-ltil Moruzi, suspendata pentru două săptămâni, a intrat de Luni în vigoare; ea se aplica cu un zel mat presus de ori ce lauda. Acele faimoase articole, reproduse din cod în ordonanţa prefectulu’ poliţiei, şi privitoare la rebeliune, sunt trase de par, şi aplicarea lor este lărgit» cu o pricepere pe care numai creeril colectivişti sunt în stare să o aiba. Cele ce s’aO petrecut la Orfeu, la Palat şi la Camera, sunt crime şi infamii de mult premeditate şi programul ecsecuţiunei lor a fost, cum am zis, anunţat de mal nainte sub forma de ordonanţa poliţienească. După omoruri şi încercări de omoruri, a-restan. Jandarmii, îmb&taţ’ de vin şi de stnge spărgând capetele şi străpungând piepturile, şi procurori setoşi de înaintări şi lacomi de efuri, terfelind legea şi sucind articolele sale, eaca tn câte-va cuvinte sistemul de guvernământ trâmbiţat de d. Moruzi şi aplicat de d-nii Nacu şi Giani sub R.altul patronaj al marelui şi prea curatulu’ Ion Bratianu. Pe temeiul acestui liberal şi onest program, un proces este deschis între colectivitate şi naţiune. Proces neînduplecat, proces îndârjit. In acest proces trebue însă să ne îngrijim de formele de procedura. Să ne omoare soldaţi', să ne închiză procurorii sucind tecstele legei, dar să se o-preascâ aci, să nu mearga mai departe, căci atunci suferindu 1 încetam de a fi oamen’, ne lasam să fim prostiţi. Sunt articole de legi care nu pot fi res-talmscite; pe acelea bine-voiasca d-nil procurori şi judecători de instrucţie a nu le viola. Ast fel după cea mal largă interpretare a legei, procedura ecscepţionala a instruirel flagrantului delict nu poate dura mai mult de 24 de ore. Astâ-zi sunt patru-zecl şi opt de când lumea a fost omorltâ de guvern la Mitropolie. Urmează dar, că: O Procurorii nu mal aO dreptul de a in- i strui afacerea şi prin urmare nu mal pot ţine la parchet pe nimenea, nici interoga pe cine-va. 2l Potrivit articolului 90 alienatul întâia, toţ' aceia care n'aO fost prinş1 pe loc şi după cele trei somaţiunl legale, nu pot fi pedepsiţi. Rugăm dar pe d nit judecători de instrucţie să scape mfcar aparenţele şi să fie mat econom cu mandatele de aducere, câc prea e ruşine şi prea s’ar provoca indignarea cetăţenilor. Ş’apoi lumea ar fi In drept să resiste. Şi mişelia trebue să aibă o margine în lumea aceasta. ASASINI SI INFAMI «Tot eî dau şi tot ei ţipă.» Două zile de-a rândul Capitala a pre-sintat spectacolul cel mai înfiorător. Populaţiunea pacinică şi făiă arme fu strivita şi ucisă de mercenarii, de ienicerii regimului celui mai infam, ce vre-o dată a fost sau va mal fl dat să îndure această ţară. Când bătăuşii, armaţi cu bâte ghintuite şi revolvere, invadau redacţiunile jurnalelor, schingiuiau pe redactori şi stropiau cu sânge singura libertate ce mai rămăsese în picioare — libertatea presei, — atunci organele guvernului nu găseau cuvinte pentru a justifica purtarea poporului indignat şi proclamaţi justiţia haitei bătăuşilor ca cea mai înaltă, ca cea mal sfântă. Astăzi poporul adevărat se deşteaptă"; tn loc de a sta indiferent şi a lăsa pe mâna unor mizerabili paza drepturilor lui, el se adună liniştit şi fără arme pentru a proclama înaintea ţftrel şi striga în urechile Majestâţel sale : Destul cu un asemenea regim -, ţara nu mai poate îndura malversaţiunile, crimele şi infamiile unei bande afamate, a cărei singură ţintă este punga sait viaţa noastră. Când cete de oameni duşi ca nişte turme de dobitoace de comisarii şi spionii poliţiei, mergead să sbiere sub ferestrele miserabilulul din strada Colţi: Trăiască Brătiami ! atunci aceasta însemna m&nifestaţiunea spontanee şi adevărată a poporului. Astă-zl,când mii de oameni, cetăţenii liber: şi indepenaenţl merg să proclame sub aceleaşi ferestre: Jos Brâtianu 1 acăsta este o revoluţie,ce trebue repede înecată In sânge. Când altă dată acelaşi miserabil,—ce îl zice Ion Bratianu,—în fruntea unor bande, asedia parlamentul pentru a ’I impune voinţa lui, el făcea un mare act patriotic ; Astă-zl când câte-va sute de cetăţeni, pacinicî şi fără arme, vor să excorteze,cu capul descoperit—în semn de doliu.pentru infamiile comise de sbirii poliţii în ajun—pe amicii şi adevăraţii reprezentanţi ai poporului, tot această fiară sălbatica se preface In apărătorul parlamentului şi ordonă să tragă cu gloanţe In mulţimea inofensiva ce venise să mărească rangurile prietenilor reprezentanţilor naţiunel. Nu este destul Insă. Le trebuiau victime alese; lupta trebuia sfârşita cu or ce preţ, chiar cu acela al unei crime. D. Fleva, tribunul poporului, era ţinta crimei; un glonţ ÎI fu îndreptat, o mână nevăzuta însă li salvă viaţa. Atunci ’şl ziseră : se comitem cel puţin o infamie, căci alt-fel nu vom fi meritat plata pe zioa de azi. Infamia o corciseră, acuzând de o crima vulgara pe unul dintre cel mai bravi, dintre cel mal curaţi tineri, ce ţara a putut tramiteîn panamentul seu, pe deputatul ţăranilor N. Filipescu Pe câud un mişel nu se sfia a arunca de la tribuna Camerei acusaţiunea a-ceasta infama, jurnalul lor, noua scârba eşua din murdanele coiectivitaţel, ce se numeşte Democraţia, lua fara să ştie, se vede, sarcina de a'l desminţi; Gura păcătosului, adevăr grăeşte, zice românul. In adevăr eată ce citesc în numărul săa de aseară, sub iscălitura «Un martor ocular»: «înaintea ferestrei cesturel şi chiar înaintea inlrarei In Cameră se vedeau d-nii Filipescu şi Lecca, urmăriţi de soldaţi, mergând d’audnrulele si cu revolverele iudreplale spre pieptul soldaţilor.» Pentru care scop soldaţii ui măreai! pe representanţii Naţiunei ? Pentru a’l strivi sub loviturile lor cum cu ochii am văzut. Erau deci în legitimă apărare deputaţii când ah voit să se apere. Pentru a se apăra însă In contra a-gretoriior lor, ei trebueau se meargă, şi au mers după chiar mărturisirea «De- mocraţiei» d’andaratele ; cum dar putul-au ef se omoare pe uşierul ce era îo spatele lor? Resultâ dar învederat că această infamie se ţese numai în scop: pe d’o parte de a arunca oprobriul crimei asupra 0-posiţiunel, ear pe de alta pentru a scăpa de acela ce înîr’un chip strălucit, cu câte-va zile mal înainte, dovedise ţărel, cu acte în mână, cum miserabilul cinic şi cu sbirii săi, au falsificat în alegeri voinţa naţiunel şi cum după alegeri tot el ai! căutat să intineze alegerile curate ca ziua ale deputaţilor minori-tâţei. Ţara Insă ’l-a judecat deja. Ea se pregăteşte acum a le aplica pedeapsa. Ocna de sigur nu este destul. N. Basilescu. DimCE SUI DINCOLO Când stă de cugetă cine-va la cele petrecute In zilele de 14 şi 15, sespăi-mentâ numărând de câte crime şi nelegiuri s au pătat aceşti mişei. Precum le spunea d. Carp eri la Cameră, el au voit se spele în sânge murdăriele lor. Miserabilii ! Au isbutit se pue între eî şi ţara un lac de sânge şi câte -va morminte. Cine în ţară mal poate de &stâ-zî încolo păşi peste dînsele, spre a se atinge de ucigaşii care au măcelărit lumea pe strade, care aii tras cu gloanţe în deputaţii naţiunel, care au violentatincinta Adunârei,care... dar mai e cine-va în stare într’un scurt articol de ziar se înşire toate ticâloşiele comise 1 Un desgust adânc şi o scârbă fără margine te coprinde, când isbuteşti o clipeală măcar se ’ţi concentrezi gândirea la toate ororele acestor bandiţi. S’au sflrşit cu dînşii, şi pentru binele şi norocirea acestei ţări s’au sfirşit pentru tot-d’a-una. Nu mai e vorba acum de căderea lor de la putere, e vorba de a’l pune dincolo de bariera omenirei. Un ciocoiu de ai lor, un isteric, a zis într’o zi câ opoziţia e pusă afară din lege. E , ticăloşii, s’au pus singuri afară din omenire. Vor rămânea dar acolo pentru tot-d’a-una, spre a servi de pildă viitorime!. Pe deasupra însă a acestei bande de ucigaşi de rând stă un om. Acela este regele. El stă încă la hotarul ce desparte ţara aceasta de oameni, de mânu-chiul acela de tâlhari. Un pas încă, şi va ii dincoace cu ţara sau dincolo cu ei. El trebue se facă acest pas, şi noi aşteptăm spre a vedea încotro va merge. Ochii tuturor sunt aţintiţi spre dînsul, căci in minutele acestea, naţiunea întreagă voeşte să ştie ce mai rămâne din jertfele ce ea a făcut atâţea an! de-arendul spre & 'şl da libertăţile ce ţ are. www.dacoromanica.ro EPOCA — 18 MARTIE um ASASINII TAfiADIESC Speriaţi de grozava crimă ce aQ comis, căci crimă s'a comis de şi ea n’a reuşit pe deplin, bandiţii de la guvern vor sg tăgăduiască. Mizerabilii tâlhari de codru tăgăduesc şi se contrazic. ErI la Cameră, odiosul trădător de la li Februarie 1866, asasinul preşedinte al Camerei a declarat că el a trimes trupa la poarta Mitropoliei cu mult înainte de venirea deputaţilor minoritaţel; dar ca 1& Camera nu se afla de cât garda obicinuită. Tot în aceeaşi zi şi la aceaşl oră, un mişel din majoritate scria In porcăria numită Voinţa Naţională următoarele : ln curtea Mitropolii sunt PE DE ONOARE o companie de In fanterlc si un escadron dc jandarmi puse »nb comanda d-lul maior Baicoianu. EI, cum stăm atunci ? Pe cine se credem, pe Lecca care luat la strîmtoare a spus ce a putut, ori pe gazeta banditului Ion Brătianu ? Onorabilii asasini şi-axi perdut de pe acum cumpătul, de şi n’ail fost încă a-pucaţi la strîmtoare de nici un judecător de instrucţie, de şi sunt siguri, că cel puţin de o cam dată şi de către actuali procurori şi judecători nu vor fl luaţi la nici o cercetare. Aşa se întâmplă Insă ori de câte ori sunt mal mulţi asociaţi pentru o crima El se contrazic şi se dafi .singuri de gol, şi vorba d-lul Carp de ieri de la Cameră: Nu cu Indrăsneală şi cu talente de advocaţi de provincie de a treia mână, se acoperă crimele cele mari. Or ce vor face şi or ce vor zice, adevărul le scapă fără voia şi ştirea lor, şi cu cât vor cerca mal mult să se Îndrepte cu atât se apropie mal mult de ocnă Sfârşitul domniei acestor bandiţi Îngrozitori a sosit. PROCESUL COLONELULUI MAICAM-DCMITRESCD CONSILIUL DE RE2B0IU AL CORPULUI II DE ARMATA (Urmare) Audienţa de la IC Martie 1888 Şedinţa se deschide la oral d’amiazl. D. Major Gherghel, comisar regal, are cuvlntul spre â replica argumenta-ţiunilor apărărel In privinţa statornici-rel prescripţiunil şi susţine că prescrip-ţiunea a fost întreruptă Intru cât faptul pentru care este tradus astăzi ln judecată acuzatul, priveşte mituirea ln furnitura obuzelor Broadwell, despre care s’a dispus de minister la 1878 a face investigări. D. Colonel Algiu, Înalt comisar regal special, voeşte, pe lângă consideraţiu-nile juridice, sg atragă băgarea de seamă a înaltului consilid asupra unor consideraţiunl de ordine sociala şi morală ln aceasta trista afacere, ce atinge atât de greii imaculata onoare a armatei române. Or, din actele aflate la dosar reese, ca colonelul Maican a fost a-mestecat ln toate furniturile armatei noastre pe timpul resbelulul; şi ne a-ducem aminte cum, dupe învingerea turcilor, oficeril otomani, fraternisftnd cu ofleerii români, le ziceaO: «Bine, car-daş, dar obuzele voastre simt dovleac sadea /» Şi ln privinţa defectuosităţel focoaselor obuzelor Broadwell, a urmat un proces cu Statul, care a obţinut de la Curtea de apel respingerea unei furnituri. Iar colonelul Maican nu s'a sfiit a continua d’a le admite !... D. colonel Algiu termină, exprimân-du’şl indignarea, văzând insistenţa ce pune acuzatul prin apărare, In susţinerea prescripţiunel, ceea ce dovedeşte că colonelul Maican e mal mult preocupat de a păstra aurul ce a câştigat, de cât de a spăla pata ce a adus asupra armatei române 1... (Mare sensaţie ln auditor). Roagă deci pe consiliu a respinge acest mijloc pieziş de apărare. D. Cornea susţine teza sa că faptul s’a prescris şi răspunde apelului făcut de d. colonel Algiu la moralitatea publică, zicând că de s’ar călca legea, ne-socotindu-se prescripţiuneaunel crime, care a zguduit deja opinia publică, ar fi tocmai a se ultragia morala. Consiliul se retrage la ora 21/2 spre & chibzui asupra excepţiunel de pres-cripţiune, şi dupe o deliberaţiune de 1 1/2 oră, pronunţă decisiunea prin care admite prescripfiunea în ceea ce priveşte crima de mituire, şi ordonă a se procede Înainte cu cercetarea delictului de Înşelăciune, pentru care mal e dat judecăţel acuzatul. Delictul de înşelăciune Justificarea acuzatului Colonelul Maican, foarte emoţionat şi cu vocea stinsă, Începe a povesti cum a procedat ln aprovizionarea de fura-gifl, precum şi instrucţiunile ce dădea membrilor tineri al comisiunel, spre a se asigura de buna calitate a finului. Declară că n’a văzut nici o dată pe furnisoril de furagid şi că ofertele i se înfăţişau de căpitan şi cei-l’alţl oficerl din comisiune, pe care le aproba, Intru cât eraţi In regulă conform legel. D. General Radovicî, preşedinte. Vorbiţi de compturile ce aţi Încheiat şi Înaintat, pentru misiunile d v. de 90 zile, pentru care sunteţi dat acum judecăţel. Colonelul Maican explică cum întrebuinţa acele zile pentru controlarea ca-lităţel flnurilor la faţa locului. General Creţeanu. Dar comisiunea nu avea trăsura el ? Colonel Maican. Intr'ade ?r, dar era atât de proastă, ln cât nici pitanil nu Călătoreai! cu ea. în sflrşit. comisiupi avalerie şi artilerie, dupe sflrşitul lucrăreî, făceaţi compturl ln cari prevedead pe fle-care membru cu cheltuielile făcute cu ocazia misiei; şi numai dupe aprobarea acestor compturl de minister, îşi primea banii. Acuzatul caută a dovedi că şi alţi coloneii preşedinţi ad cerut şi primit plata unor asemenea cheltuieli. General Radovicî. Justificaţi-vă cum aţi primit chieltuiellpentru 90 zile, când se zice că n’aţl lipsit din Capitală ln a-cel timp. Colonel Maican. Daca suma ce am primit corespunde cu un număr de zile, nu va să zică că n’am făcut acele cheltuieli, cari ad fost chiar mal mari de cât cele ce am arătat. Toată greşala Insă este, că ln compturl s ad prevăzut toate sumele la misii, In loc să se prevadă şi la transport. Astăzi ’ml este cu neputinţă a mă justifica cu acte, dupe ce am fost 40 zile la secret, şi nici ca am ştiut că void fi scuzat de aceasta. Terminând, colonelul Maican zice că se află ln starea omului pe patul de moarte şi ca, daca vorbeşte înaintea consiliului, o face ca Înaintea Duhovnicului, şi nici că mal nădăjdueşte de a se reabilita: căci, din momentul In care a fost închis, a simtit că cariera sa e zdrobită. Daca se justifică, o face pentru urmaşii săi, declarândcă cel puţin In afacerea furagielor a servit In conştiinţă. Audltliinen martorilor lntendentul\Giurgiu zice că In privinţa conturilor In cestie a văzut că comtu-rile colonelului Maican se lnaintad cam pe la sfârşitul exerciţiului ln loc de a 1 etrimite pe trimestru. Că i s’a atras atenţiunea o dată, că un comt al colonelului Maican era cam esagerat, şi că a fost însărcinat să pue In vederea colonelului să mai scazâ ceva din zilele de misir. Cea ce s’a refuzat de colonelul Maican, şi atunci s’a încuviinţat suma ceruta, pentru care trebuia crezut pe cuvlnt, ca şi cai l’alţl ofiţeri superiori. Căpitanul Olănescu nu ştie daca colonelul president al comisiunel, se ducea prin sate In constatarea furagiului şi nici că l’a Însoţit. Mărturiseşte, ca membrii comisiunel de furagid fâcead escursiunile cu trăsuri particulare. Căpitanul Nanu face o declaraţie i-dentica ca acea de sus, Insă pentru o-văz declară că s’a făcut contract cu d. Solomon Blanc, un om de afaceri. Generalul Radovicî, instrucţiunile ministerului de războid prescrid a se contracta de a dreptul de la areudaşl şi proprietari, dându se contractul lui Blanc, nu s’a făcut In comisiune nici o objecţiune ? Martoru : Nici una I... D. Colonel Algiu In numele acuzaţiei declară că renunţă la cel l’alţl martori. Cu toate acestea unii membrii al consiliului cum şi acuzatul cer a pune încă unele întrebări martorilor asupra aprovizionărel furagiului, cari Insa n’au a face cu objectul cauzei In judecată. Acuzaţia D. Colonel Algiu arată mal Intâid, cât de grea e misiunea de acuzator al unul oflcer superior al armatei române al unui camarad I Dar va căuta de a’şl face datoria, căci e vorba de un epolet pătat ce ar putea atinge întreaga armată. Acuzaţia se sileşte a dovedi cu acte că acuzatul a contravenit ordinului şi nstrucţiunilor categorice pentru aprovizionarea furagiului şi ast fel In omni-putinţa sa, a dat In întreprinderea u-nor samsari aprovisionarea de ovăz In valoare de 200.000 lei, fără avizul corpului armatei, nici al comisiunilor respective, cari d’altminterl fiind compuse dupâ placu’f, dat fiind Incfi caracterul săd violent, nici că erad In stare a i se opune. Aceasta ca răspuns la alegaţia acuzatului, ca a lucrat conştiincios. Venind la capătul de acuzaţie ln judecată, comisarul regal special se sileşte a constata, că comturile de misiuni ale colonelului Maican, ca acela de 90 de zile, sunt fantastice şi inad-misiabile; Intru cât s’a constatat, că colonelul Maican In acel timp n’a lipsit o singură zi din Capitală; deci, comturile sale sunt falşe. Colonelul Algiu termină actul sed de acuzaţie printr’un exhordiu înflăcărat, pentru mântuirea onoarel armatei, spre pilda tinerilor oficerl; şi cere condamnarea colonelului Maican, aplicândui-se pedeapsa prevăzută de art.332şi 333 combinat cu art. 258 din codul militar, cum şi condamnarea la chieltuell de judecată. Apararea D. M. Cornea, crede că dacă era vorba să fie tradus acuzatul ln judecată, numai pentru nişte socoteli de chieltuell de transport, afacerea nu merita ca să deranjeze pe judecători şi cu atât mal puţin, să se emoţioneze Intr’atâta societatea noastră. Apărarea mal crede, că e lucru neauzit, să fie tras Io judecată penală un oflcer superior pentru o socoteala aprobată de ministerul de Re9boid : câcl, tocmai această aprobare e justificarea sa. (Colonelul Maican s’a inviorat, nu mal e Întunecat, ba chiar surlde !...) Intru cât priveşte acuzaţia de înşelătorie, că s’a trecut In comt 90 zile, a-ceasta nu se susţine prin nici o probă, nici o mărturie şi nici că se putea constata, de vreme ce colonelu nu era ţinut să spue nimenul când pleacă ln constatare. D. Cornea, terminând crede, că cel mal mare rău ce se poate aduce armatei, ecte d'a se produce acuzaţiuni neîntemeiate contra ofleerilor; căci nicăerl ca ln armată n’ar trebui justi-ţiabilil se fie siguri de pedeapsă când le e dovedită vina şi a fi neatinşi, când nu sunt dovezi sigure contra lor. Conchide deci, cerând achitarea Colonelului Maican şi pentru acuzaţiunea de Inşejutorie, Desbaterile sunt Închise la 7 ore, dându-se citire chestionarului, dup9 care consiliul trece In deliberare. Verdictul La 8 ore consiliul ese din camera de chibzuire şi proclamă următorul verdict : Consiliul deliberând în secret, în u-namitate pronunţă : Da, acuzatul este vinovat de faptul de înşelăciune ; şi în consecinţă îl condamnă la un an închisoare. una mie lei amendă şi 400 leI cheltueli de judecată. Dupe ce se retrage publicul, acuzatul este introdus sub santinele fiind de faţă numai comisarii regali spre a'I se citi sentinţa, pe când plutonul prezenta arma. Colonelul Maican ascultă ca o fiinţa neînsufleţita sentinţa, Intunecându-se foarte... • * Ne facem o plăcută datorie, a aduce desăvârşitele noastre mulţămiri d-lul Major Gherghel comisar regal permanent al consiliului de resboiQ, pentru graţioasa atenţiune ce a avut şi cu o-casiunea acestui proces pentru presa, destinându’I două mese chiar pe estrada consiliului, cum şi pentru curtenitoare» primire ce s’a făcut represen-tanţilor presei. In cât, ar fl de dorit, ca tribunalele civile cel puţin sub acest raport, se ia pilda tribunalelor militare. INFOR MATIUNI D. Lascar Catargi va fi primit în audienţă de Regele azi la 5 ore după amiază. O dovadă mai mult că d. Ion Brătianu este singurul căruia se datorase vărsările de sânge care au îngrozit Capitala Luni şi Marţi. In seara de Luni, după evacuarea pieţei Palatului de către public, d. Ion Brătianu ducându-se la Palat a găsit acolo pe d. general Cernat. Fără a respunde la salutul acestuia, d. Brătianu a început să strige la dînsul că n’a ştiut să ’şî facă datoria, că a fost moale căci trebuia se tragă pine să nu mai remâe un singur manifestant. Mai multe persoane au asistat la această scenă. Nu mai poate fi nici o îndoială că prezidentul Consiliului este atins de deliriu senil. Eri, I. C. Brătianu, intrând în sala consiliului de miniştrii, găsi seizii săi cam înfricoşaţi de morţii zilei. Sinistrul Brătianu începu se râzâ şi zise : Ce vă speriaţi ? In Prusis, când poporul a vrut se facă o manifestaţie, s’au Împuşcat 600 de oameni într’o oră ; şi până a doua zi, poliţia făcuse să dispară ori ce cadavru şi spălase stradele de sânge, pentru că Prusia este ţară civilizată. Autentic. ASASINAREA UŞIERULUI NICOLAE D. Vanghelie Steriade din strada Batiştea Nr. 39 a fost martor ocular la omorul uşierului Nicolae Popo-vici. D-nu a vezut cum un comisar de politie a dat ordin unui sergent major de venatori se tragă cu arma în d. I leva, însă sergentul trăgând a lovit pe uşier, care a căzut la moment scalda! în unge. -s»- Lunl un ordin în scris a fost comunicat comandanţilor trupelor din Bucureşti, ca se se împartă fie-cârui soldat 20 cartuşe de resbel şi ca trupa se tragă la ordinul procurorilor. înfăţişarea generalului Maican în-naintea Consiliului de rezbel special este fixată pentru zioa de 28 Martie curent. Judecătorii de instrucţie şi procurorii regimului şi su pierdut orice ruşine şi îşi permit să calce legea şi se fie obraznici. Ast fel, aceşti domni care dau mandate de aducere în contra cetăţenilor fără se aibă nioi un indiciu de culpabilitatea lor şi numai pe simple prepusuri că au fost la Cameră, le declară că sunt arestaţi îndată ce au fost duşi la poliţie şi înainte de a li se fi luat Interogatoriul. Pe de altă parte chiar astă noapte la 12 instrucţia se făcea încă la poliţie şi în faţa procurorilor, lucrul cu totul contra legeî, căci flagrant delict nu mai putea fi eri. Locotenentul Culea n’a avut se aştepte mult pentru a resimţi efectele răzbunârel colectiviste. D-sa a fost mutat în Dobrogea şi obligat a pleca eri chiar. Eri numitul Nae Bănică a fost trimes de comisarul Qărdescu la secţia 8, unde a fost crunt bătut de către Inspectorul Epureanu. Azi dimineaţă i s’a dat drumul, şi el întrebând pentru ce l’a bătut, îi a fost respuns că era pentru morală. Azi dimineaţă a avut loc la hipo drom o întâlnire cu pistolul Intre d-nu Constantinescu deputat de Bu zeu şi d. M Marghiloman deputat de Brăila. Causa duelului este, cum să ştie, straşnicele palme ced. Marghiloman a dat d-lui Constantinescu care îl înjurase surugieşte. Adversarii au tras fiecare un glonţ fârâ resultat. îndată dupe acea d. Constantinescu s’a grăbit a declara că d-lui este mulţumit. Noi credem că s’ar fi mulţumit şi cu mai puţin. Se zice că ofiţerul care comanda în zioa de 15 Martie vânătorii de gardă la Camera Deputaţilor ar fi dat faţă cu mai multe persoane parola sa de onoare eh nici o lovitură de puşcă n’a fost trasă de soldaţii săi. Jumătate oraşul Bucureşti fiind martor de cele petrecute alaltă ieri în curtea Mitropoliei ne este peste putinţă se credem ca un ofiţer român care nu este nici Fânuţâ nici Stănciulescu să fi angajat parola sa de onoare pentru o minciună vădită şi de aceia aşteptăm cu siguranţă ca ofiţerul de care e vorba se desminţă calomnfa ce se colportează pe seama sa. Obrăznicia oamenilor|administraţii merge prea departe. Din Tulcea ni se scrie că poliţia d’acolo 'şi permite se citească ziarele fără parale Afară de această opreşte publicul d’a cumpăra foi dale oposiţii, silindu’l să 'şi otrăvească sufletulcu murdăriile reptilelor. De patru zile fostul Ministru de Interne, Radu Mihai, hoţul hoţilor, a-sistâ la toate şedinţele Consiliului Miniştrilor. Se vede că miserabilii care ne guvernă nu se găsesc destul de competenţi în organizaţiunea infamiilor şiau trebuinţă de experienţalui Radu Mi bal. Ministrul ceaprazar a trimis prefecţilor o circulară prin care fără a aştepta resultatul investigaţiunilor judiciare face cunoscut urbi et orbi, că focal care a ucis pe şeful uşierilor a pornit din rândurile deputaţilor opoziţiunel. Ruşine pentru un profesor al făcui ţâţei de drept, pentru omul de la care generaţiunile tinere sunt chemate a învăţa morala şi legile, a minţi într'un mod atât de sfruntat. O proba mal mult de cinismul şi infamia lor este şi faptul ca d. Nacu ln circulara sa se fereşte ca de foc de a spune că aceia ce se împotriveai! la intrarea deputaţilor opoziţiei Jad fost soldaţii; el ’i numeşte oameni de pază şi uşieri. Pe când toată lumea a putut vedea soldaţi armaţi cu puşti şi trăgând cu gloanţe în mulţimea inofensivă. Să fim Insă drepţi şi să concedăm d-lul Nacu că el a fputut Înţelege prin espresiunile de mal sus ceata de bătăuşi beţi, ce d. Moruzi instalase Ia intrarea Camerei chiar In un dublu scop : a ucide pe deputaţii minorităţel şi a servi In urmă de martori al infamiilor ce’şî propuneai! să urzeaccă . lata de altminterea textul chiar al circulăreî d-iul Nacu : Telegrama circulară către prefecţii din ţară Bucureşti, 15 Martie, 8 ore 40 min. seara. Astăzi, câţl-va deputaţi opozanţi, ln capul celor cari voiai! să însceneze manifestarea la Palat, s’aQ Îndreptat spre Cameră şi, ajungând la intrarea principală, aO voit să pătrundă cu toţii în incinta Parlamentului. Oamenii de pază şi uşierii împotrivin-du-se a lăsa să intre oameni străini, de o dată mal multe focuri derevolvere au pornit din râudurile acelor turburători şi, un glonte lovind pe şeful uşierilor, aeesla a căzut murind pe loc. Parchelul şi poliza intervenind pe dată, aO reprimat desordinea şi ah procedat la instruirea crimei. Acum liniştea domneşte şi nici un alt incidxnt regretabil n'amal avut loc. Ministru de interne : C. IVacu. Am anunţat deja că un comitet însărcinat să adune ajutoare pentru nenorocitele victime ale evenimentelor din 14 şi 15 Martie, a fost constituit In întrunirea ce membrii oposiţiunel parlamentare şi estra-parlamentare aii ţinut Luni seară la d. Gheorghe Vernescu. Acest comitet, compus din d-nil Alex. C. Catargi, Ion Lahovari şi Al. Marghiloman, s'a adresat la doamnele din so cielatea bucureşteană, cari In toate o-casiunile au dat dovezi strălucite de caritatea lor, şi le-a rugat să bine-voiască a’I da concursul lor. La chemarea comitetului aii respuns deja, cu o deosebită grabă, doamnele Elena Oteteleşa-nu, Eufrosina Lascar Catargi, Princesa Valentina Bibescu, G. Vernescu, Dim. Brătianu, Zoe G. Em. Lahovari, Al. Mavrocordat, Eufrosina Al. C. Catargi, Olempia Lahovari, EleDa Cornescu, A-na Al. Em. Lahovari, Elena C. Calar-gi, Simona Al. Lahovari, Em. Beldi-man, Irina Marghiloman, Angelina G. Deşlu, Maria Constantin Colonel Bla-remberg, Maria N. Filipescu, Maria L. Bogdan, Caterina G. Robescu, Elena Lascar Catargi, Ana Mih. Deşliu, Maria Gr. Alexandrescu, Caterina Butcu-lescu, Paulina Al. Oteteleşeanu, Eliza C. Boerescu, Em. Protopopescu Pache, EleDa Petre Grâdişteanu, Bessi Tache Ionescu, Maria Constantin Olănescu, Zoe C. Paciure8, Grigore G. Păucescu şi mal multe alte doamne al căror nun e nu ni s’au comunicat pânâ acum. Persoanele care vor bine voi săc|on-stitue la alinarea suferinţelor numeroşilor rănit! şi familiilor celor morţi po-depune ofrandele lor ln mâinile doamnelor numite mal sus şi la Redacţiunile tuturor ziarelor independente. La redacţiunea ziarului nostru s'a primit deja de la : Dd. Alex. N. Lahovari lei 100 Prinţul Em. Konaki-Vogoride » 100 Dimitrie Cezianu » 100 Emil Lahovari » 40 GeorgeEm. Filipescu » 50 Alex. Em. Fiorescu » 10 Mihail Deşliu »> 40 Total lei 440 Arestările Comisarii au în mâinile lor mandate în alb. El arestează ferâ nici un alt control de cât bunul lor plac oameni pe care li bat, îi schinguesc înainte de a’i trimite la aresturi. lată câts-va noi nume de cetăţeni arestaţi: De la Obor : Gogu Creţoiu, Ioniţă Stânescu, mare proprietar şi comer-sant, Culcă măcelarul, care are 12 scaune, Florea Ionescu, fâinar, Nicolae Niculescu, Vasile Bodeanu, AI. Teodorescu, G. Hristescu, Pompiliu. Din Icoana: G. Gogună, Tudorache măcelaru, Anton Clanţă, Gostache Ion, L-t în retragere Fâurescu. • * Aseară, la 8 ore, d-nu R. Kretzu-lescu, arestat de 48 de ore la poliţie, a fost pus în libertate. * Asemenea a fost pus în libertate la 12 ore noaptea de Al. Gatargiu. • Mandatele de arestare lansate în potriva d-lor Ga ton şi Ion G. Lecca, a fraţilor Kogâlniceni, a d-Iuî Emil Lahovari şi a altor amici aî noştri şi deputaţi, nu au fost încă executate. Contra d-lui Mihai Alexandrescu avocat care dupe scena slngeroasâ de la Mitropolie unde a fost bătut a cerut audienţă ministrului de Justiţie ce i s’a acordat, şi care eri s’a dus la Parchet spre a declara că ştie contra cui s’a îndreptat glonţul şi do câtre cine, s'a lansat mandat de arestare, de sigur pentru ca se nu mal poată fi martor. Ge canalii ! Intre acel cari au suferit mai mult de actele de sălbăticie ai cărui teatru nenorocitul nostru oraş a fost tn zilele de 14 şi 15 Martie este d-nu Pompeiu I. Popescu. Acesta după ce a fost bătut de soldaţi cu paturile pusoilor pânâ a rămas lungit ca mort a fost arestat la poliţie unde a fost din nou bătut cu o nespusă cruzime în timp de 2 zile. Neputîn-du-i se imputa nici o vină care se justifice reţinerea la mai mult timp în închisoare a fost pus azi în libertate Intr’o stare de plâns : viaţa sa este chiar în primejdie. Recomandăm cu căldură caritâţei oamenilor de bine pe acest nenorocit care, după cele l’alte toate este şi cu desăvîrşire lipsit de mijloace, câcl poliţia nu s’a mărginit a’I bate şi a’I rupe hainele după dînsul dar îi a luat şi toată averea sa bănească ce o ţine asupra’! într’un portofoliu. D-nu Pompeiu Popescu locueşte strada Rîureanu No. 7. D. 1. Marghiloman a apostrofat eri în Cameră pe d. Vilacros şi dr. Mâl-dărescu care acuzau opoziţia de a-sasinat prin cuvintele: D-ta d-le Vilacros nu vorbi căci nu eşti reprezentantul sinceralnaţiune', ai pespi-nare pe Simulescu care te a ales cu forţa administrativă, iar d-ta d-le Măld&rescu care eşti doctorul case! mele me surprinzi, spunând că eă şi copii mei făcând parte din opozi-ţiune suntem asasini. Numai nişte asasini de profesie ar fi în stare să crează că eu am adus ln tribună pe mama copiilor mei se vază scene sângeroase ca acele de eri pe care le aţi plămădit spre a suprima pe valoroşii luptători al opoziţiei-unite. Vii aplause însoţesc cuvintele venerabilului representant al Buzăului. Putem afirma că cel d’ântâiii care a dat ideea să se atribue d-lul Nicu Filipescu moartea nenorocitului uşier al Camerei, este fostul Întreţinut de către mal multe prostituate din Paris, acela care, incapabil de a trece măcar un singur esamen de drept In Francia, a cumpărat în Belgia, pe preţ scăzut, o diplomă de doctor în ştiinţele de Stat valabilă pentru orient numai, individul care atât la Paris cât şi la Bruxel are un casier judiciar din cele m8l încărcate şi care, pungaş şi falşiflcator, numai prin minune a scăpat de poliţia corecţională şi de Curtea cu juraţi, canalia care după Întoarcerea sa In ţarâ a trăit mal mulţi ani din expediente ruşinoase până a devenit nepotul lui Ion Brătianu, avocatul creditului fonciar care nu face un singur raport până ce lmpricinatu nu’l mulţumeşte cu o sumă mai mult sad mai puţin mare, d. Grigore Vulturescu Într’un cuvlnt. Această scârboasă lichea văzând trupul uşierului ucis şi din cauza sângelui ce’i acoperea faţa neputându’l recunoa- www.dacoromanica.ro EPOCA - 18 MARTIE —iun— —— şte, a început să zbiere că Filipescu a omorlt pe Epurescu. At&ta a trebuit tâlharului prefect al poliţiei capitalei şi neruşinatul bătăuş care dirigiazâ acum parchetul tribunalului de Ilfov pentru a se năpusti asupra d-Iul Filipescu contra căruia de altmintrelea — toată lumea o ştie — aii griefurl personale fiind directorul Bpocef. Organisarea şi executarea infamiilor în Capitală nu împiedică pe guvernul nostruse se manifesteze şi In judeţe prin acte de cel mal sfruntat arbitrariu. Ast-fel că au disolvat consiliul comunal al Roşiorilor-de-Vede şi au anulat alegerile pentru cel de Dorohoiâ. Raportul ceaprazarului de la Interne către Rege, relativ la disol-varea consiliului comunal de Ro-şiori-de-Vede şi decisiunea sa pentru anularea {alegerilor de la Doro-hoiu sunt nişte adevărate monumente de minciună şi de neruşinare. In toate canalie kir hain ! Azi noapte agenţii poliţiei au o-perat o mulţime de arestări la Obor. Intre cei închişi sunt şi dn-ii fraţi Stăneşti. Aceştia au fost arestaţi în condiţiunile următoare : Un sub-comisar s'a presintat în prăvălia d-lor Stănescu, zicendu-le se’l urmeze la arest. D-nil Stăneşti au cerut se le prezinte mandat, şi la răspunsul sub-comisarului că n'are nici un mandat, asistenţii din prăvălie au dat o lecţiune din cele mai meritate agentului poliţiei, care a fost transportat la secţie în căruţă. Mai târziu sosi comisarul. Cerân-du-i-se şi lui mandate de arestare el răspunse : — Mandate vreţi? Staţi, că vă dau să vă săturaţi, şi scoţând un vraf de mandate în alb, le complectă cu numele d-lor Stăneşti şi a unui a sistent din prăvălie. Ast-fel se operează arestările, d. Geani fiind ministru de justiţie. Medicii însărcinaţi cu cercetările medico-legale asupra cadavrului nenorocitului Nae, şeful uşierilor Camerei, omorlt alaltă ieri, se vor întruni diseară la 8 pentru a redacta visum el re per tum al lor. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 17 Martie 1888 Şedinţa se deschide la 2 şi jum. cu 86 de senatori presinţl. Presideazâ prinţul D. Ghica. Se citeşte şi se aprobă sumarul şedinţei precedente. Se alege comisiunea însărcinată cu instruirea afacerel Anghelescu. care este ast-fel compusă: Vergati. Pollzu-Micşunescu. Meitani. D. Rosetli. Nanu. Gr. Ştefânescu. Arapu. D-nil Mârzescu şi Boerescu aii obţinut 17 voturi. Şedinţa se ridică la orele 3 şi jum. D. CAMERA Şedinţa de la 17 Martie 1888 Şedinţa se deschide la ora 11/2 sub pre-şedinţa d-lul Vizanti. D. Zamfirescu secretar dă citire procesului verbal al şedinţei de ieri. D. Polîtimos cere să se fixeze o zi când Camera trecând tn secţiuni se va ocupa de proiectul de lege al băuturilor spirtoase. D- Scltileru zice de presa tn ţara românească : jurnalele afl ajuns nişte pamflete care nuscrifl de cât minciuni. Preşedintele Vizanti 11 opreşte de a continua. D. Sehileru vorbeşte de jurnalul Lupta şi spune că ziarul Lupta al cărui director al stimează.. D. Preşedinte opreşte pe oratorul dea vorbi şi îl roagă să Iacă o interpelare dacă voeşte. D. Schileru protestează în contra aser-ţiunel jurnalului Lupta care a spus că la eşire de la banchet d. Brâtianu era beat. D. Giani, ministrul justiţiei, face comunicare că doul deputaţi, da. Fleva şi Filipescu sunt tnchişl, şi cere ca Camera să decidă dacă trebue să rămâe închişi saO să ’l libereze, D. Lazar-Comanescuiacuvîntul;au să ştie ce a spus dar majoritatea ’1 aplaudă ; vorbeşte de Panu, de Orfeu, dar el nu ştie ce este Orfeu; vorbeşte de Turci, majoritatea ’l aplaudă. Cere să se desfiinţeze taxele asupra ţuicii şi înşiră încă o mulţime de aiurări după un programai săfl. D. A. Marghiloman. Interpelează pe Ministru de Interne asupra celor petrecute alaltă-ierl tn faţa şi în curtea Mitropoliei; şi în interpelarea sa preciseazâ fapte, spune, că d'tntr’o şarje de cavalerie un om a fost omorlt. Afirmăm că majorul Fănuţă ar fi declarat procurorului Cociaş că ar 11 făcut şarja în urma ordinului d - lui Ministru de Interne. D. Poenaru-Bordca interpelează pe Ministrul de Interne tn privinţa adminis-traţiunel şi în privinţa tutulor persecu-ţlunilor făcute fn ţară de 12 ani, şi cere în acelaşi timp dosarele Ministrului de Interne care conţin numirile tn adminis-traţiune de 12 ani Încoace. D. P. Gradisteanu interpelează pe Ministru de Interne pentru şarja făcută in /acia Palatului în zioa de 14 Martie. In- trâbă cine a dat ordine soldaţilor în curtea Mitropoliei să facă vânătoare de Deputaţi. D. V Hlnrnmberg adresează o inter-petaţiune d-lui Ministru de Resbelşi d-lul Ministru de Interne asupra arestârel lui ca deputat de majorul Fănuţă în faţa sălel Orfeu în zioa de 14 Martie. D. C. Kogalniceanti interpelează pe d. Ministru de Resbel din al cui ordin a dat foc armata 1n curtea Mitropoliei şi spune că s’a tras focuri din ordinul unul locotenent de jandarmi. D. Panu spună că pe când vorbea erl era întrerupt merefl de majoritate care învinovăţea pe minoritate că a venit cu revolvere să omoare majoritatea. Voinţa Naţionala o spune curat.—EI cum ! aţi găsit d'abia 6 or 7 revolvere, cu atâtea puteam se tmpuşcâm pe majoritate ?—Asta e o copilărie. Să ştie că mulţi poartă revolver tot-d'a-una ca să se apere şi această modă s’a introdus de când aţi introdus d-v., moda bătăuşilor, de când cu întâmplările de la Rosei şi Orfeu. (Sgoraot,majoritatea şi minoritatea să apostrofează tn mod violent). A trebuit să aveţi o rană prea adâncă de ascuns ca să vă legaţi de pretexte atât de ridicole. Dr. Uâmnlccnmi Întrerupe si spune ca a alint de la bucntareasn ea opo-silia era decisa se vie eu revolvere. D. Panu spune câ noi trebuia să avem revolvere, căci aveam de ce să ne temem, având aface cu o poliţie infamă. D-v. credeţi ce se şopteşte la ureche de către a-genţil poliţiei d-v. Pentru cel ce aveaţi revolvere, le fac complimentul med; căci în urma celor tntîmplate la Orfefl, trebuia să avem arme ca să ne apărăm contra baionetelor armatei. D. Lascar a spus că d. Filipescu a omo-rît pe uşierul Camerei; este un neadevăr, căci glontele găsit a fost un glonte de puşcă. Autopsia s'a făcut în faţa presei; craniul s’a găsit sfârlmal în bucăţi, şi tntreb daca un glonte de revolver poate face un ast-fel de masacru. Este un deputat din majoritate, la care mă adresez şi'l rog sespuedaca a declarat într’un jurnal care pretinde căd. Filipescu a ameninţat că va trage daca’l va atinge cine-va. Filipescu şedea cu spatele Ia Cameră; acesta este d. Stefănescu care a declarat. D. Panu demonstră că d. Filipescu, fiind urmărit de eoldaţi cu baioneta, era cu spatele la Cameră, pentru că trebuia să se a-pere; prin urmare, este imposibil ca d. Filipescu să se fi găsit cu faţa înaintea Camerei. D. Panu atacă pe d. Giani şi ’i stigmatisează cu violenţă. Filipescu şi Fleva afl fost arestaţi 1n mijlocul Camerei. In ceea-ce priveşte arestarea d-lul Fleva, d. Panu spune că această arestare s'a făcut de un comisar de clasa IlI-a, căci la 6 ore, voind să’l sustragă de popor, ’l-a pus în trăsură şi atunci ’l-a spus că este a restat. D. Preşedinte spune că d. Fleva nu se plânge. D-nil Robescu şi Bulculescu protestează tn contra cuvintelor d-lul preşedinte. Care e vina vădită a lui Fleva ca să fi putut fi arestat ? Nu e destul ca să fie un cadavru, ca să poţi aresta pe toată lumea sub cuvântu de flagrant delict. De ce nu ne-aţl arestat pe toţi ? (Voci din majoritate : pe toţi trebuia). D. lepurescu insultă pe minoritate. Toată minoritatea în picioare cere rechemarea Iul la ordine şi îl sileşte se fugă. Sgomotu e tngrozitor. Preşedintele nu se pleacă D. Holdur Epureumi,—Am venit inCa-merafara nici un gând ostil guvernului, dar in fata acestor infamii declar cu trec in o poziţie. D. Panu urmând, arată câ nu e vină vădită nici pentru Filipescu nici pentru Fleva. N'a fost de cât un pretext ca să scăpaţi de el. Aţi făcut toate nelegiuirile care sunt cu putinţă şi nu vă mal rămâne de cât să vă retrageţi şi câţi va ani de zile cel puţin nici să nu suflaţi măcar, căci or ce ar face noul guvern, n’ar fi de cât o reeditare palidă de ceea ce aţi făcut d-voastră. Ordinea d-voastrâ e ordinea de la Varşovia. Aţi păţit o ruşine care multă vreme va rămânea neştearsă din minLea lui Ion Brâtianu. Aţi benchetuit cu el înconjuraţi de jandarmi. Omu care se pretindea popular a ajuns să tremure î i fundul unei loji înconjurate de trei rânduri de soldaţi. înainte exploataţi popularitatea, azi s’a închis acest capital pentru tot-d'a-una, a-cuma vă agăţaţi de tron linguşindu’i In or ce împrejurare. Terminând cere ca Fleva şi Filipescu să vie îndată tn Cameră căci până când nu vor fi aduşi aci vom lupta aşa In cât sâ numai puteţi lucra, căci ne aducându-se el de fapt e distrusă representaţiunea naţională (aplause). Vorbeşte Dimancea Spune că până acum de la redeschiderea Camerei n’a luat cuvântul. De la redeschi derea Camerei şi până acum ciudate lu crurl s’a petrecut care vor face epocă In isLoria parlamentară a acestei ţări. Recunoaşte că situaţia e anormală şi lucrurile se înveninează din zi In zi. Acuză ped. Panu de cele ce scrie în ziarul săfl. Caută în urmă să laude pe Rege dar uu isbuteşte de cât a arăta că voeşte să'l lin-guşiascâ. Numeşte vagabonzi pe cei ce au făcut manifestaţia d-lui Fleva, el care se punea in fruntea placinlarilor greci pentru a face rebeliuni. Intreabâ de ce sau huiduit de public câţl-va colectivişti. Voci ; Fiind-că aţi pus jandarmi se o-moare lumea. biinancca spune prostii în aplausele doctorului Mâldârescu şi sftrşeşte In huiduiturile minorităţel. Discursul ci—lui Giani D. Giani spune că n’a fost la Cameră şi nu ştie ce s’a petrecut, că justiţia a făcut cum a crezut câ e bine şi i’a raportat în urmă. Nu poate spune ce crede d-sa în această afacere. Va face însă cum va hotărî Camera. Moţiunile Preşedintele citeşte două moţiuni una cerând liberarea deputaţilor arestaţi şi blamarea guvernului fiind-câ d-nil Filipescu şi Fleva afl fost arestaţi şi alta care blamează guvernul pentru faptele petrecute la 14 şi 15 Martie. Se admite urgenta şi Camera trece In secţiuni pentru a ie discuta. Colectiviştii fug După o deliberare în secţii de mal bine de o oră, colectiviştii nefiind siguri de ma- joritate, încep a pleca şi când se sue la biurofl, ignobilul Vizanti fără a face vre o constatare ridică şedinţa sub pretext că Camera nu mal este în număr. Minoritatea protestează. Vizanti fuge de la biurofl. Ora este 5 3/4. D nii Nicolae Fleva şi Nicolae Fi-lipes'u au fost vizitaţi az la Văcăreşti de J-nii G. Mârzescu, Alex Lahovari, Al. Blaramberg şi de mai mulţi intimi ai lor. * Astă zi la 6 ore dupe amiază d nii avocaţi ai baroului din Capitală s’au Întrunit tn una din sălile Univer-sitâţei spre a protesta contra aresta-ţiunei ilegale a d-lor N. Fleva şi N. Filipescu. x D. Grig. Peucescu care s’a dus azi la Văcăreşti pentru a visita pe d. N. Fleva a fost rugat de acesta se transmită complimentele şi mulţumirile sale amicilor şi concetăţenilor sei cari îi au dat numeroase şi preţioase dovezi de interes în grelele împrejurări de azi. tt Eri la 5 ore seară amicul nostru C. Costa-Foru a fost depus la penitenciarul Văcăreşti. IC Voinţa zice că d. Filipescu a ascuns revolverul seu în tribuna jurnaliştilor şi că a declarat că a tras trei focuri şi că s'a constatat chiar că revolverul avea trei focuri trase. Toate aceste sunt curate infamii pe care desfidem pe aceşti mişeii se le dovedească. * Judecătorul de instrucţie Stăteseu, ruda d-lui Nacu, care a cerut arestarea preventivă a d-lui Filipescu, pe când era acoperit de imunitatea parlamentară, fiind că trăsese un foc de revolver în aer, dupe ce se treseserâ asupra’î cinci şase focuri, este acelaş judecător de instrucţie care în afacerea Xenopulo a refuzat se admită că e cas de urmărire în contra d lui Xenopulo, când acesta descărcase trei focuri de revolver asupra d-lui Balş care nu făcuse de cât se insulte pentru a provoca la duel pe directorul Voinţei Naţionale X Şi azi localul Adunărei a fost în conjurat de trupe numeroase. Suntem curioşi se vedem pene când se va prelungi sinistra comedie a cărei representaţiune ne o dă guvernul de 4 zile. * Onor. d-nu Ioan Docan, vechiul ministru, a sosit astă-zi în Capitală şi dupe obiceiu s’a înscris la Palat Suntem curioşi a şti cum va povesti Regele d lui Docan, cu care întreţine relaţiunî bine-voitoare, scenele sîngeroase al căror teatru a iost zilele acestea Capitala ? X Astă-zi în secţiunile Camerei s’a discutat o moţiune propusă de membrii minoritâţei prin care se cere punerea în libertate a deputaţilor N. Fleva şi N. Filipescu. Mulţi deputaţi guvernamentali au admis această cerere, pur şi simplă. Prinţul N. Bibescu însă, şi-a a-runcat masca de independent ce o purta şi s’a arătat mai neruşinat colectivist de cât chiar Vasile Lascar, strigând câ moţiunea trebue respinsă şi că Fleva şi Filipescu tre-buesc întemniţaţi ca nişte asasini vulgari. Dacă numele şi strămoşii sei nu ’i mai inspiră nici un respect acestui fiu decăzut de Voevod român, se ’i fie ruşine ceJ puţin de moştenirea ce lase copiilor sei. u Unirea ziarul d-lui Bibicescu loco-ţiitorul de primar care cât-va timp a avut o atitudine în de ajuns de rezervată şi de demnă pentru un organ colectivist s’a plihtisit d’a mai vorbi alt-fel decum îi e portul şi a revenit la firea lu : a început se facă concurenţă rudei sale de pe bulevardul Elisabeta la minciuni şi la ocări. De altmintrelea nu ne mirăm câci ne aşteptam. * Consiliul comunal al Capitalei este convocat pentru poimâine Sâmbătă. La ordinea zilei bugetul şi lucrări curente. * Biata «Unire», geloasă de gloria celor l’alte ziare de felul ei, a început se minţă şi dînsa fără ruşine dar încă n’are obiceiul de a’şî ticlui bine minciunile pentru a le face de crezut. Ast-fel azi spune câ Marţi după amiază pe când armata curăţa de lume calea Victoriei partea din dreptul co/eriel Capşa, un domn al cărui nume nu’l cunoaştem văzând pe d. Alex. Lahovari la fereastra caselor sale îi a strigat: «Ei după ce ai făcut asta dă te jos acum; poftim la stradă cu lumea care a'ţi împins’o la manifestaţii.» Or, domnul Al. Lahovari locueşte pe Calea Dorobanţilor şi casa ce are pe Calea Victoriei alături de Capşa este închiriată clubnlui Tinerimei unde d-sa nu merge, nefâcend parte dint’rensul. Pentru un începător trebue Insă se fim indulgenţi. X Putem afirma şi, )a trebuinţă, dovedi cu martori câ d. Vasile Epurescu, înştiinţat despre venirea la Cameră a d-lui judecător de instrucţiune Stâtescu pentru a constata la faţa locului împrejurările uciderel nenorocitului Nae, şeful de uşieri, a luat pe rând pefie-eare din sergenţii de oraş cari se aflau de serviciu în zioa de 15 Martie şi le-a dictat răspunsurile de făcut de dînşi întrebărilor judecătorului. De prisos sâ spunem că lecţia ce d. Epurescu a făcut sergenţilor a avut de obiect d’a dovedi ca glonţul ucigător a plecat nu din puşca unui soldat, ci din revolverul unui membru al oposiţiunei şi anume al d lui Nicu Filipescu. Nemulţumit pe atât, chestorul A-dunârei deputaţilor a avut îndrăs-neala, când d. judecător a început interogatoriul sergenţilor, se stea faţă şi se dirigeze însuşi răspunsurile. Se vedem ce temei instrucţiune, prevenită, prin rîndurile de faţă, de manopera infamă a d-lui Epurescu, va pune pe răspunsurile ticluite de densul. X Astă-zî înainte de deschiderea şedinţei Senatului a fost o consfătuire între întregul Senat spre a se şti cine trebue să facă parte din comisiunea însărcinată cu instruirea afacere! generalului A. Anghelescu. După îndemnul prinţului D. Ghica, majoritatea a hotărât mal întâi ca în a-ceastâ comisiune să figureze şi un număr Însemnat de membrii ai opoziţiei între care s’aii desemnat d-nil D. Ro-setti, Mârzescu şi C. Boerescu. Consequent tesel ce a susţinut erl, d. Mârzescu a declarat că dacă face parte din comisiune va cere darea în judecată a întregului cabinet, căci e nedrept să fie dat în judecată numai generalul A. Anghelescu. In urma acestei declaraţii, majoritatea a hotărât s£ şteargă numele d-lul Mârzescu din Comisiune. Ieri pe la orele 12 şi jumătate, d. Angelo Bianki, care fusese bătut în ziua de 14 Martie, a fost dus de uu sub comisar la secţia VI, sub cuvânt ca se dea esplicaţiuni pentru bătaia suferită. Ajuns la secţie, d. Bianki a fost închis şi ţinut până azi fără nici un motiv. întrebat de comisar «cine a ucis pe uşierul de la Cameră», d-sa a răspuns : Soldaţi din vînătorî au dat cu gloanţe». X La lista doamnelor care aii bine voit a promite să se intereseze la soarta nenorocitelor victime ale evenimentelor din 14 şi 15 Martie, listă pe care am pu-blicat’o In prima noastră ediţiune de azi mal adăogăm numele doamnelor S. Filişanu, Hortense A. Davila, Constanţa Othon Suţu, Caton Lecca, Maria Sc. Fâlcoianu, Eufrosina I. Vâcârescu, Alex. Mihail Balş, Maria C. Isvoranu, Ion Oteteleşanu născută Cezianu, Cleo de Lapttw, Eugen de Laptew, N. Cezianu, Const. CeziaDu, Alexandrina general Mano, Catherina Gr. Lahovari, Catherina Colibâşanu Gheorghe Hagi Theodoraki şi Pariano. X D. M. E. Papamihalopol, redactor al ziarului «Resboiul», ne trimite următoarea scrisoare cu rugăciunea d’H o publica. îndeplinim cu plăcere cererea confratelui nostru : Domnule Redactor, Epilepticul care respunde la numele de Vasile Epurescu şi care s’a făcut vestit prin talentul d’anu perde nici o oca-siune d’a spune o gugumânie, a avut neruşinarea să respândească sgomotul că în zioa de 15 Martie ’l-am vizat cu revolverul meu. Sunt sigur câ nimeni din câţi cunosc pe d. Epurescu n’a pus vre-un temeifi pe vorbele sale, căci toţi ştiii câ deputatul colegiului II de Vlaşca a rezolvat problemul d’a minţi încă de mal multe ori de cât deschide gura. Putând însă fi oameni până la cari celebritatea d-lul Epurescu n’a ajuns Încă, declar pentru aceştia că chiar daca aşi fi vânător — ceea ce nu sunt—aşllntrebuinţa pulberea mea pentru un vânat mai nobil de cât un urechiat fricos şi fără coadă. Primiţi, d-le redactor, ş. c. 1. M. E. Papamihalopol, Redactor la ziarul Resboiul X La 30 Martie curent se va da la Teatrul Naţional o reprezentaţiune al cărui produs va fi întrebuinţat la o operă de binefacere. D-na Zoe Chrissenghi, distinsa artistă care cam de mult ne privează de plăcerea d’a o auzi, a bine-voitse fagâduiască concursul său la acea reprezentaţiune. Succesul cel mai deplin este dar asigurat şi amatorii se se grăbească a ’şî reţine de pe a-cum locurile. X Direcţiunea telegrafelor a refuzat transmiterea următoarei telegrame care ne-a fost adresată din Roman : Redacliunei Epoca, Bucurescl. Sălbaticele mişelil ale mizerabililor care preferă a asasina sate de inocenţi mal degrabă de cât se părăsiască puterea, a-dică gheşefturile şi hoţiile, afl intristat şi indignat ast-fel ţara întreagă, tn cât, ia cps întâi chemare, sutimi de oameni din Urba şi judeţul Roman, suntem gata a veni la Bucureşti pentru resturnarea siniştrilor hoţi. Vasile Jura X CONVOCARE Toţi studenţi Universitari din Bucureşti sunt convocaţi în localul Şotie tăţei « Unirea» spre a discuta asupra atitudinei ce trebue ţinută faţă cu sălbăticiile din ultimele zile. întrunirea va avea loc mâine Vineri la ora 5 p. m. MARELE^CIRC SIDOLI Se aduce la cunoştinţa onor. public că representaţiunile vor mai dura încă un scurt timp. ULTIMA REPREZENTAŢIUNE LA 30 APRILIE 1888 MERCURI SI SAMBATA Mare Reprezentaţiune HIGH-LIFFE si debutul mai multor astlstt nuol angajaţi Mercuri 16 Martie Pentru ultima oara CAPELA DE DAME Sâmbătă 19 Martie Pentru prima oară marea pantomina decorativă CENUSAREASA si ultimul debut al profesorului SIEMENS ANUNCIU Se cere cu împrumut patru-zecl mii lei nuol, termen de un an, garanţii prin ipotecâîn rangul al doilea într’o moşie din districtul Prahova, ipoteca pentru şase-zecl mit lei nuot in primul rang. Moşia evaluata patru sute şeapte-spre-zece mii lei nuol. Pentru dobânda şi alte informaţlunT a se adresa In Bucureşti, Calea Dorobanţilor, No. 4, In toate zilele de la orele 12 până la } p. m. 785 DU TMPUTUTAT SAIJ UE venzark DC im Unirii AI Casa din Strada Brezo-ianu No. 47. A se adresa la proprietar, Calea Rahovel 187. 687 www.dacoromanica.ro ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 49. — Bucureşti MORI FABRICI m SPIRT TOT FELUL DE MAŞINI Mare depoul* de toate uneltele si(ac-eeaorUte pentru exploatarea fabricelor PIETRE DE MOARA CURELE, CUCIUCURI GAZE OE MATASE, LUMINA ELECTRICA. 139 LA CONCURENTA Vând mult si câştig pucin, avantagiu consumatorilor C. T. CHRISTOFOR „LA MARINAR“ Calea Victoriei, No. 100, vu-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. Zahăr franţuzesc . . . kilo 1-10 Zahăr cubic » 1-20 Cafea martinicâ cal. I . . » 4—40 Calea Rio » I . . » 3-60 Luminări Apollo verit. 560 gr. 1-65 » de lux cal. I . . kilo 1—40 Unt-de-lemn francez . . » 3 » grecesc . . » 2 Orez turces k »> 50 Făină de Pesta cai. i . . » 60 » » » » 11 . W 40 Macaroane de Italia cal. I • >» 1—20 Fidea » » » I . » 1-20 Măsline dulci .... 2 Ceaiu comp. col. cutia . • » 4 Bom Englezesc .... kilo 3—60 VINURI DE MASA ALESE Conservate de mine in propriele mele pivniţe Vin negru de Airoresti vechi de 4 ani Litru fr. 4. Vin alb de Dragasianl vechi de 4 Ani Litru fr. 1. 141 Cu stima C. T. CHRISTOFOR LA CÂINELE NEGRU Magasinul de Drogue, Coloniale si Delicatese ION TETZU 9 SuvcesKor de Carol Gernabek Ovessti Sămânţă de Trifoi adevarat de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal re.iistentă, asemenea semâoţft de Iarba pentru nutreţul vitelor si înfrumuseţarea gradinelor Reuşita şi producţiunea garantată APE MINERALE dtn toate sursele indigene şi streine. Comande uez in toata Ro-7 n,ănia, 67? CASA DE SCHIMB I. Ml. F E R M O Strada Lipscani, iVo. 27 DC ADCVDAT Moşia Petmşti-deMi.ilov DJu nflE DA 1 cel zice şi Bârâcenildin judeţul Dâmtoviţi. douâ ore departe de gara Gaeşti şi una de Titn, cu moară pe apa N’eaj-lov, pod cu t»x&, râoeţe, han mare, casă o»n-tru arendat, magazie, pătule Se arendează cu Începere de la 23 Aprilie 1889. Doritorii se vor adresa In Bucureşti Calea Dorobanţilor 19. 675 înlesnire de plata pentru d-ni proprietari a construi pe lo euri situate în Bucureşti case diferite-Adresa : Strada Occidentului No. 20 Iad. ingier Sicard, de la ora 9—11 dimineaţa şi de la 6—7 seara. 661. T1T} A D'CVD ITK'‘ de vânzare moşia Ba-DH AtlCil DA 1 tia-Vultureştî din judeţul Oltu a d-nei Aretie Dumba. împreuna cu semâ naturile de toamna şi cu pădurea de pe dânsa, compusa numai de lemn de construcţie în grosime de 6—14 palme în circomferinţa ; precum şi douâ vil din principalul deal al Oltului din Drâ-gftşanl. A se adresa tn Bucureşti în strada Sfinţilor No. 4, saO la proprietatea zisei moşii. CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS No- 8, In palatul Principele Dimitrie GMka Sir. Lipscani, in fada noei clădii■ Bancei Naţionale (Dada-România) Bucureşti Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Gur-sul Bucureşti 17 Martie 1888 Cump. Vend. 5 0/0 Renta amortisabila 91 1 2 94 5 0/0 Renta perpetua 90 91 6 0/0 Oblig, de 7lat 88 1:2 8? 6 0/0 Oblig deşt drum de fer 7 0,0 Scris. func. rurale 10* 3/4 105 5 0/0 Scris. func. rurale 89 89 1 ’î 7 0/0 Scris. func. urbane 102 14 102 3/4 5 n/9 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane 95 96 85 85 1/4 Urbane 5 0/0 laşi 75 75 1 2 8 0/o împrumutul comunal 73 1/2 74 Oblig Caseipens (leilOdob.) 210 2)5 Împrumutul cu premie 35 37 Acţiuni bancei nation. 960 980 Acţiuni -Dacia-România. 220 230 » Naţionala 200 216 » Constructiuni 80 90 Argint contra aur 16 90 17 20 Bilete de banca contra aur 16 vO 17 20 Florini austriaci 2 01 2 01 Ll) CC < INI Z Ll! > LJ Q O 2 « ~ 0- £ «S =3 O ® CL li m B 2 ® * tf ►— .; m E* a m 11 i -i j w Wi CU ÎNCEPEREA DE LA 23 APRILIE 1888 Frumoasa şi spaţioasa casă din Calea Victoriei No. Ţ] de asupra prăvalielor şi Farmaciei Române: ce este locuita până atunci de Excelenţa Sa d. Ministru al Olandei J. A. Keun. Compuşi din 1 salon mare având 2 odat una în dreapta şi alta în stânga; 2 balcoane cu vederea spre calea Victoriei,o spaţioasa sala de aşteptare: 5 odăi cu vederea în Strada Fontânel şi curte; j oda! de servicl sus. şi 1 Bucătărie; 2de serviciu jos lână antreU; Pivniţa mare pentru 10 stânjeni lemne; grajd, şopron, pod pentru fin, puţin tn curte ele. Cu 2 antreuri din care unul principal pa calea Victoriei şi cel-l'ai" prin curte. A se adresa la proprietar calea Victoriei No. 67 Bombonerla, îi. DOBRICE-Wl. O £. ’î" 1 Îş O & -j ® r Q, »oi' rv O •B S* 3| c sr O C f» c- 3 — tn •ST. — a. ta 0) o I CC £ O Ş*? E —o.? Cl 5* / i; -J m «— -1 P* Z. 2 3 a5 S IE Sx T“ 0 B 2 * 2 1 ? a. j 5 c® 5 1- g-Ocff* 0 ® iz E ? p a® s $ o-LE- »3# ţ -<£ 2.*» n »—D P- 9 P- r~ < / 5'S? ? »=3 t—i g ÎH îx> HN tn £P ca ■< tX3 DE VENZARE M"iîKK şi mari cantităţi. Doritori a se adresa la d. Ştefan Mora-rcscu Lcayot, Şoşeaua Basarab No. 158 lângă bariera Mogoşoaei. 670 UN ABSOLVENT dare doreşte a găsi o ocupaţiune, fie ca meditator de clasele primare sad gimnasiale fie ca secretar la un domn avocat. TTTI A D CAID AT co începere de la 23 A-DE ARENDAI prilie 1888, moşia Fâge-ţelu-Chiha din judeţul Olt, având pe lingă lo-ccrl de cultură şi livezi de prun , precum şi pădure seculură de dat tn tăere. Doritorii a se adresa tn oraşul Slatina la Elena Făntăneanca proprietară. 671 Cumpârâ si vinde efecte publice si face ori-ee schimb de monezi Cursul pe ziua de 17 Martie 4888 Cump. Vinde 5 % Renta amortisabila 93 SI 93 3/4 •5 % .. româna pernetna 90 91 3/4 6 % Obligaţiuni deslat [Conv.rur.l 88 * 89 X G % „ C. F. R. 5 % Municipale 73 X 74 10 fr. , Casei pens. (300 L.l 210 214 7 % Scrisuri fundare rnrale 104 X 104 HI4 5 % M t. bf> 89 X 7 % „ „ nrbano 102 X 108 3 4 6 % 95 X 96 5 % «5 K X 6 k .. „ ,, las) 76 75 y. 3 % Obl. Serbesti cn prime os tic lm. cu prime Buc. (80 lei] 35 38 Losuri crucea roşie lialian» «5 88 Otomane cu prime 3« 39 Losuri Basilica bombau 17 20 Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala ., Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete ÎS 90 17 20 Florini Wal. Anstrluc *00 ilarei germane 184 12S Bancnote frane.s» 100 100 31‘ „ italiane 99 100 Ruble hârtie 20“ 212 NB. Cursul este socotit in aur 42, Calea Victoriei, 42 Recomandam onor. public bogatul nostru asortiment de Iliiinc gata croite si lucrate de noi aici dupe ultimele jurnale. Tot de odată tncunostiinţâm onor. noastră clientelă că ne-a sosit asortimentul oomplect de stofe veritabile franceze si engleze pentru comande. Preciuri foarte convenabile. Cu stimă, Croitoria Rosenzweig 671 Calea Victoriei, 42. A V I S <*»• COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI TANASE D. CRETULESCU STR. CAROL No. 17, ALATURI CU BISERICA CURKA VECHE SI V1S-A-AIS OE AHTEUL PIECEI * Am pus in consumaţie o mare cantitate de Romuri Jamnlca Muprrioare cu lei 2.40 1 tru şi dţf**rite alt« romuri de la renumitela Case Benohr si Stcain din Bermen Pentru d-nil comercianţi ce vor voi a lua in cantiiăţl mari, se va reduce preţul O mare cantitate de dulceţurldin toate fructelecu vanileşi fără vanile şi cu pre-ciurt foarte elline. Bomboane, Şampanie din rabricatium-a de lîrherurl de aci. Ananas, Benedectin, Cniraso, Sartr-z. Pipermant, Vanile Rose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in fie-care zi, o adevfiratâ mastica de Hio. Mare deposit de raclvuri bune si indulcite pentru menagiul casei Mare depesit de spirt rafinat şi de maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S rviciila cele mai alegante si esecutate de mine personal. Deoosit de distinsă tuieă. Ser ici le mele fiind unoscute. Toate aceste mărfuri se vând er preciuri moderate. Cu inala stima T. O. CRETULESCU !X€> X RECOMANDAM LEGATORIA DE CÂRTI FIM STRADA BISERICA IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTR'O ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta, ori-ce lucrări de Le-gsttorie, Papeiarie, Galanterie si Cartonage, asemenea efectuează Registre de Gomptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. Dfcl L ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESCELINTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ 61 APERITIVI CEA MAT BUNĂ DIN TOTK LICORILE A ie cere todâuna (a joBulfl fi «cărei sticle, eticheta pătraţi purtindO semnătura directorelui generale. Adverata ileore nisrdicluu se alfi Ia t6te persânele urmă ţâre cari s'aă angajată pe scrisă s au Tinde nid ăi contrafacere. A. Fialkowsky—G sl I>. Tanasescu fraţi — Constantinescu— D. Nlarinescii Bragadii — IV.loa- nid et Comp. — Carol Gersabek. Yăsrrawi.» nQUBDR BtHtilICHBai ] AUnţket dăpostu peeiule in urtieolele noastre, suntem lu posiţiunea ue a &atislace pe onor. clientela In privinţa asortimentului cal şi mai cu seama a calitaţi.or aiticoieior uousire ; in special “ olerim: turnaşi, Gulere, Manşele,Pantaloni, Ciorapi, Batiste,l ianele, l'ăuzune tieOian-dusi Ue Uuuiliac iuUiferile ealilati ete ele. ^Asemenea coufeellouaut or-ce liugerie dupe comanda iu cei tuai scurt liuip Sprijinit pe acestea şi pe lunga txperienţâ a d-lui ti. Steciao, dotiâuclita In cursul multor ani lncasa_d-lui I. Fo.oui, speram ca vom reuşi de a na asigura Întreaga coufienţa şi mulţumirea onor. ^ clientelei noastre, pe care resp-ctus o rugam a ue ^onora cu numeroasele sale visite şi comande. f 666 _________ l‘t\Dl L\ NOIA ZISA VEGHETOARE In ramă bogat sculptată, avSod barometru anero-id şi termometru, mare cadran de 13 ct. luminos, luminând noaptea el singur. INTERES4NT CEASORNIC REMONTOIR-BUSOLA specialitate pentru vlnă-torl şi militari, recomandat de ministerul de res-bm frances la 19 Aprilie 1887. Dub'u cadran luminos, luminând In cel mal mare lntum ric. Mărimea 18 mm. (40milimetH dia-metru) cilindru 6 rubine, foarte solid. Preciul 35 franci cu cutie de uiciici 25 rr. X Argiut 40 fr. PESTRU TOATE CELE L ALTE GENURI A SE CERE PRECIUL CURENT Fie-care Ceasornic si IPendula sunt garatate Lxpcdiliunc contra mandat postai D- IOANNOT-BALTISBERGER Fabrica de Ceasoarnice DEPOSIT IN RERLAD LA 0. MAL- STEIN CESOINICAR Sl BIJUTIER. Berna, Elveţia POMI RODITORI ALTOITI DE DIFERITE SPECII DIN CELE MAI RENUMITE CAUTATI Sl DIFERITE SPECII SE AFLA DE VENZARE LA GEORG E 10 NID Gradina numita Braslea SUR. ICOANA, STRADA POLONA NO 104 Aproape de biserica Icoanei. Premiat cu I-iul preţ: *Mcialitdi dc aur>i la concursul agricol al comiţiulul de Ilfov în anul 1881 şi 1882, pentru noile varietăţi de pere renumite: REGELE Sl REGINA KO zaNiEI, MIH‘1 BRAVU, SOtF&N-CEL-MARE SCL. PRECUM SI PENTRU ALTE SPECII Asemenea premiat cu primul preţ: «Diplomă dc onoare clasa l-ia» şi ia expoziţia Cooperatorilor români în anul j88j pentru mal multe varietăţi şi caiitaţl de diferite fructe. Sunt 28 ani de când mâ ocup cu pomologia, pus fiind în dorinţa unul scop. Dorinţa scopului mea a fost şi esle, ca sâ vâd intreaga Românie d'a fi îmbrăcată cu cele mal bune fructe din toate speciile, remâind ea mândra vis-â-vis de cele-l'alte State In privinţa calitaţet fructelor, şi ca se pol face de a mi se realisa dorinţa, m'am hotA-îrt a reduce preţurile pomilor prevâzute In catalogul grădinclde a fi pe viitor numai cu jumetate preţ, ca prin aceasta reducţiune se poată a cumpUra er-cine, iar pentru cele iţ specii de pere, producţiunl noi ce nu se prevede în catalog, adică Regele şi Regina României, Mihul Bravul, SteJan-cei-Marc s, c. I. acesta se vindeau cu 10 lei pomul, acum insa va fi numai cu j lei. Preţul pomilor se poate vedea In catalor. Domnii amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa gradina şi îndata li se va trimite. Timpu plantatului pomilor pentru primavarâa sosit, şi cu cât pomi se vor planta mal de timpuriu cu atâta este mal bine. Domnii amatori snnt rugaţi a'ml trimite comaadele cit de timpuriu ca se pot a le trimite la timpul cuvenit. 515 Consumatorii cari caută cu drept cuvînt escelentul HIAT ai i Companiei Coloniale aiu paris, trebue sa evite numer6sele Contrafaceri, şi pentru a nu fi inşeiaţi. & exige pe fiecare Cutie TIMBRUL DE GARANŢIE al Uniunii Fabri c&nţilor, Societate recunoscută de utilitate publică de Statui Francez, ANUNC1U La 23 Martie st. v. 1888, se vinde cu licitaţie publică imobilul numit Hotel Silistrâreanu situat In Braila, Strada Plevnei No. 121, având două faţade şi loc tn Întindere de 1577 metri patraţl. Doritorii de a cumpfira sus zisul i-mobi! să se presinte la onor. Tribunal Brăila, în acea zi, ora 10 a. m. Ince-păndu se licitaţia de ia preţul de 39.635 le. fixat de onor. Tribunal. 679. MUETtf 7 A DT maî multe mii de TRAN-V ED/lAilE DaFIkI altoiţi, peste o suta *p 111 diu cuie mai rrumoase. Asemenea, o rataţime mar» de copan! nituiţi de diverse varietăţi, arbori eu frunze balt/al' Şi colorate, arbuste de iuflorit şi pomi roditori. Plante diverse, • te. Dorit rii se pot adresa la proprietatea Belvedere, In dosul fabricel monopolului de tutunuri Preciuri din cele mai moderate. Pe aepastâ proprietate sun. terenuri mici. sau Întinse de venzare. 677 tHMMI ANTREPRIZA BAROMETRICA CURĂŢIREA LATRINELOR CU MAŞINI PNEUMATICE No. 25, Strada Academiei, No. 25. Ayantagiele te presintă iii[a proiDtitmliiil cit ;i a salubrităţii nu lasă 11- lic de Sorit, ceea ce ne fi pune in posiţitme de a con- cira se toţi cel-i-aiţi din acesta branşă. <■ «nor. public se pâte convinge printr’o sticlă ce posedă fie-care vas. că vadele | »s umulu cu desăvârşire «ifc-aF* DOC .''II .1 PRECIURILE NOASTRE SUNT CELE MAI SCĂZUTE. Tipografia Ziar\ilui„Epooa“ tipărit cu ccrneula Ch. Lorilleux C-ie Paris Girant, responsaloil, G. Georgesou. www.dacoromanica.ro