IN BUCURESCI La casa Administratiunel IN TARA: Prin mandate postaJe.
Pentru t an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei.
IN streinatatEi La toate officiele po«-tale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. 6 luni *5 lei.
LA PARIS: Se g&seste Jurnalul cu IE Cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Sarmala No. S4.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢIA
No. 8. — Piaţa Episcopiei. — No. 3.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
La Paria: la Agrare Ravaa, place de la
bowrst, S.
Agrurr Llbre, rue Notre Dame des Yictoirei 10, (Place de ta BourseJ pentru Pari*. Franela, Bertnanla, Aaatro-I’ngarla. Italia Si Marea Britanic.
Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunolur si reclame pe pagina treia * lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU. 50 B.
ADMINISTRAŢIA
No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 8.
. S*
PROCLAMAŢIA OPOZITIUNEI
Cetâteni,
Guvernul a provocat astăzi măcel.
V’ati întrunit spre ave con-sfatui se scapati Tara de relele care o coversesc. Pe când pastrati în exerciţiul dreptului vostru celui mai sfânt, a-titudinea cea mai pacinica si legala, puterea publica care ve pândea în umbra, a asmuţit politia asupra voastra.
Fara motiv, fara somatiuni legale, sbirii poliţieneşti v’au lovit, v’au rănit cu armele ; iar rândurile compacte ale sergenţilor si gendarmii călări au trecut peste trupurile voastre strivite.
Aniversarea proclamării Regatului Român a fost pa-tata de sînge.
Pe când poporul era măcelărit pe uliţe, în sala teatrului, la adăpostul unui cordon de baionete, îmbuibaţii regimului, beţi de singe si de trufie serbatoreau gloria şefului lor.
Cetâteni,
Singele fraţilor voştri n’a curs in zadar, el va fi roditor; durerile Terii vor găsi in bar-batia voastra alinare si mântuire.
Curagiu inainte, pentru lege, si pentru Tara.
Blaramberg Nfcolae.
Bratianu Dini.
Burileanu O. IM.
Butculescu Dini.
Boerescu C.
Catarg! Lussear.
Copjescu * onsl.
Ciocazan 0. M.
Cogalniceanu C.
Demelriad i.
Diinflropolti.
Djuvara Al.
B. G Itosetti Fetu I.
FilipesculV.
Fleva N.
Frmnusianu Br.
Gradisteanu Petre.
G» igorescu T. C.
Garoflide N. Dr. leneseuC.
Isvorann Bariu, lunescu Taclie.
I. Kogalniceanu.
Lahovari Ion.
Lecca Caton.
Marghiloman Ion. .Marghiloman .Mihail. Mavrocordat F.
Movila I.
Mârzeseu G.
Marghiloman Alexandru. \egruzzi lacob.
IVicolaid A D.
Mcorescu \ucsoreann I.
\egrut/.i Leon.
Paeu M.
Paladi George.
Panii George.
Pariano C-Pesiacov August.
Popescu N.
Popp l\.
Quinlescu C.
Hascanu \.
Bessu Const.
Robescu G.
Seruleanu Slatescu \icoiae.
Slirbey Al. B.
Tzoni M.
Vernescu G.
14 MARTIE
Erî regimul a sărbătorit aniversarea Regatului printr’un măcel îngrozitor.
Cetăţeni au fost loviţi mişeleşte fără a fi somaţi, fără a fî prevestiţi.
Sîngelenevinovat, generosul sînge românesc, a curs pe stradele capitalei, în ziua de 14 Martie şi ziua de care avea se fie zi de veselie pentru naţiune, va fi de acum înainte zi de doliu, zi de grozavă amintire.
De eri înainte sărbătorirea ani-versărei proclamăm regatului este cu neputinţă. Cetăţeni, ţara, generaţiile viitoare nu mai pot sărbători o zi, în care poporul Capitalei a fost victima celei mai inLuis curse, celui mai infam dintre asasinate.
Nu sa pomenit încă, ca o aşa de nevinovată manifestaţie să fie reprimată cu atâta selbătecie, cu a-tâta sete de sînge românesc.
Nici legile ţărei, nici trebuinţa, nu justificau marea neomenie de erî.
0 întrunire publică se ţinea
Oratorii, rugaseră publicul să se abţie de la or-ce manifestaţiuni su-părârătoare, să nu se ducă nici la Palat, nici la banchetul lui Brătianu.
Publicul, ascultător, ţine să-şi a-rate cel puţin iubirea pentru şefii oposiţiunei şi îi însoţeşte cu urale la eşirea din întrunire.
Atât le-a fost destul oamenilor poliţii, pentru ca se năpustească jandarmi asupra lumeî.
Era în imensa masă populară, lovită de paturile puştilor, străpunsă de baionete, tăiată de săbii, răsturnată şi călcată în picioarele cailor, oameni bătrân’, femei şi copii, privitori atraşi de sgomot, trecători, care voiau să-şi urmeze drumul. Nimic nu i-a impresionat; nici o consideraţie de umanitate nu i-a făcut se se oprească.
Furioşi sălbatici, sergenţi de stradă şi jandarmi pe jos şi călări s’au năpustit asupra lor, fără somaţie prealabilă dupe cum zice legea; mai mult, fără a le lăsa putinţa de a se împrăştia, căci îi înconjurase de toate părţile.
Măcelul a fost Îngrozitor.
Sunt oameni cu capetele sdrobite, cu oicbii scoşi, cu coastele rupte, cu piepturile străpunse şi sunt oameni care au dispărut, de sigur că pentru tot-d’a-una.
Şi pe când groaza şi moartea erau deslănţuite pe stradele capitalei, popularul Ion Brătianu, benchetuea la adăpostul unul întreit zid de baionete.
Sinistru.
D. Alexandru Lahovari zicea că la banchetul său, Ion Brătianu în loc de pâine, va mânca ruşine şi în loc de vin va bea lacrimele poporului.
D. Lahovari s’a înşelat.
D. Lahovari nu s’a ridicat la înălţimea ambiţiune! banditului de la cârmă. •
Ion Brătianu nu se mai mulţumeşte cu lacrămî, Ion Br tianu e lacom de sîngele poporuhiî.
Ca strigoi din credinţele populare, ca căpcăunii din poveşti, Ion Brătianu a băut şi s’a îmbătat de sînge
I. IV. I.
Mâine, Mereuri 16 Mâr-tie, la 5 ore, p. m. se vâ tine o mâr e întrunire pu-blicâj â opozitiunii, in sâîâ Orfeu.
TE LE GR AM E
AGENŢIA HA VAS
Paris, 26 Martie.
Curtea de apel a achitat pe d. XVilson.
Paris, 20 Martie.
Curtea de Apel, tu sentinţa sa, veşLe-jeşte purtarea d-lul Wilsonşi a celor-l’altl inculpaţi, dar tn lipsa unul articol precis de lege, ea rosteşte achitarea lor.
Paris, 26 Martie.
Se asigură că consiliul de anchetă s’a declarat In unanimitate tn contra generalului Bouianger.
Ministerul va delibera mâine.
ÎNAINTE!
Zioa de 14 Martie, va fi o zi memorabilă în istoria României.
Sub domnia liberal-naţională a lui Ion Brătianu, Regele a văzul ceea-ce nu a văzul încă înlr'o domnie puţin populară de 22 de ani.
Garda Regelui, adică jandarmeria, în cap cu vestitul maior Fănuţă, a şarjat poporul până pe treptele Palatului, tăind pe cetăţeni cu săbiile.
Uşile Palatului au fost înfundate, geamurile sparte de mulţimea care se înghesuia.
Regele a fost. timp de trei ore, pri sonierul mulţimei, care n'avea de cât să înainteze în culoarele Palatului ca să răsbeascâ în camera Regelui.
Poporul însă înţelept n’a vrut să se depărteze de la atitudinea cea mai cuviincioasă, aşteptând cu răbdare, chir cu otărire. ca dreptate să se facă.
Dacă însă satisfacţiune nu se va da, atunci neg>4ţfd lucrurile vor lua pro-porţiuni uriaşe.
Oposifia, or mai bine zis tara, nu va desarma până ce sa tis facţiune deplină nu se va da moratvăţiî publice, pălmuită de regimul Brătianu, sentimentului naţional umilit, cetăţenilor al căror sânge a stropit uliţele Capitalei.
Vom merge înainte cu întrunirile şi cu manifestaţiile.
La aceste manifestaţii se va asocia nu numai tot poporul Capitalei, dar România întreagă.
Dacă până Duminecă, regimul nu va fi la pământ, poporul din toate judeţele ţării se va transporta în Capitală.
Şi la urma urmelor, isbdnda va fi a noastră.
înainte dar cetăţeni!
Nu desarma ţi!
Luptaţi pentru naţionalitatea şi libertăţile voastre, în contra hoţului mizerabil care se chiawă Ion Brătianu, complicele lui Anghelescu şi Iul Mai-can, care a ucis lumea cu jandarmi, deveniţi apărătorii hoţilor şi vagabonzilor.
EYE1MEML1DE IA14 MARTIE
DUPĂ ÎNTRUNIRE
Teroarea începe
D. Vernescu şi d. Fleva eşiră In stradă şi se urcară In trăsură. Abia câţl-va paşi şi publicul entusiast In aclama-ţiuni prelungite opri trăsura tn loc, scoaseră caii şi mai mulţi cetăţeni voiră să ’I poarte până In piaţa teatrului.
tunisul cu baionele
Un pluton de jandarmi pndeştri ese deodată din curtea grădinii Cosman şi opreşte mulţimea să facă un pas mal departe. Un alt pluton de jandarmi se alinează In largul stradel care conduce din strada Ştirbei Vodă spre palat. In fine jandarmii călări sunt postaţi din spre intrarea Atheneulul.
Strânşi Intre paturile de puşcă cetăţenii Înconjoară din toate părţile cupeul d-lul Fleva.
Intre acestea armata primi ordin să înainteze cu baioneta. La acest ordin panica deveni teribilă. D. Vernescu şi Fleva se dati jos din trăsură, care fu făcută aproape ţăndări sub loviturile poliţiei.
Intre acestea jandarmii dad In dreapta şi In stânga cu paturile puştii, Căpitanul Stănciulescu cu sabia scoasă lovea In popor.
D. Fleva, care era ţinta de căpetenie a agresiunilor poliţiei, fu isbit tare în spate de un jandarm. Câţl-va amici a-tuncl îl smulg din braţele lor şi ’l făcură nevăzut pe strada Brezoianu, şi In dreptul Bulevardului II urcară Intr’o trăsură.
Iar d. Vernescu, care In această tn-văimftşealâ se perdu de d. Fleva, abia scăpă neatacat dintre rândurile soldaţilor.
D. Blaramberg rămăsese ceva mal la urmă la eşirea din sala Orfed.
Maiorul Fanuţâ îndată ce zări pe d. Blaramberg se repezi la dinsul şi ’l luă de gât. Ast fel atacat onor. deputat al Brăilei se văzu apucat pe la spate de prefectul Moruzi. Ca prin minune d. Blaramberg scapă cu viaţă.
Purtarea politiei si parchetului
Atitudinea agresivă a poliţii indignează pe cetâteni. Prefectul Moruzi sta tn fata sălel Orfeu şi da ordin când a-gentilor poliţii când jandarmilor.
Căpitanul Stănciulescu Intre toţi a 8vut o conduită miserabilă. Cu sabia scoasă dtnsul lovea In public, iar jandarmii de sub comands lui, strlmtorad din ce In ce mal mult locul din stradă.
In mijlocul armatei sta prim-procu-rorul San Marin. Dinsul înjura şi da singttr cu pumnul in cetăţeni, care reuşiau să se strecoare printre soldaţi
Spre nenorocirea srmatel, astfi-z: a aruncat o pată pe numele el nu numai căpitanul Stănciulescu ci şi Maiorul Fănuţă. Am zis că dtnsul a luat de piept pe d. Blaramberg, pe când Moruzi ’1 atacă pe la spate.
Ştim şi ţinem s’o declarăm cât de
tare spre a fl auziţi de toţi, că nu facem solidari pe bravii noştri soldaţi, d’îm -preună cu demnii lor şefi pe care ’l-am văzut cu ochii noştri deplângând mişe-liele lui Stănciulescu şi ale Iul Fănuţă cu faptele acestor miserabilt.
INTERIORUL SALEI ORFEU
Sala nu era încă golită când jandarmii şi sergenţii de politic făcură un iureş selhatic înăuntru. Nu se poate des-cri urgia cu care fură isbiţl In cap, In pept, în spate cetăţenii aflaţi încă tn sală.
Jandarmii se repezead şi daii cu ce Întâlneau Înainte. D. deputat Caton Leca,c8re remasese tn salăse refugiase sus tntr’o loje, şi a fost martor ocular la aceste acte Îngrozitoare. D-sa striga In zadar armatei «să nu ucidă lumea».
Interiorul sa'el Orfeu oferă un spectacol sfâşietor. Totul e stricat. Scaunele sunt rupte, mesele sunt pline de singe.
O sfârămâturâ de masă stropită de singele cetăţenilor este expusă la fereastra redacţiunel noastre.
Un militar insultat de alt militar
D. Locotenent Culea din Dorobanţi a-flând despre cele ce se petreceau la Orfeu şi ştiind că fratele săd se afla la întrunire, s'a dus lutrun suflet acolo ca se’l scape.
D-sa se strecură printre jandarmii care intrai! In sală. Dar abia făcuse câtl-va paşi când sub locotenentul Ki-riţescu care comanda plutonul de jandarmi l’a ameninţat cu sabia şi a pus să’l aresteze, zicăndu-i că face opoziţie. Locotenentul Culea a refuzat să asculte de ordinele ce'I venea de la un inferior In grad.
Prefectul Moruzi scoase In fine afară pe Locotenentul Culea şi l’a întrebat dacă a văzut morţi.
— Cum vrei să’l văz, respunse Locotenentul când nici nu m’aţl lăsat se intru tn sală.
IN FATA BISERICI CRETZULESCU
Intre măsurile luate de guvernu tâlharilor, pentru ca să Inchiză drumul spre palat a fost şi acela d’a baricada cu oştire Calea Victoriei tn dreptul bise-ricel Kretzulescu. Ordine straşnice erau date ca să nu se strecoare nimeni spre palat. Cordonul de jandarmi nu s’a mărginit a opri circulaţia: a mers mal departe, a lovit In mod laş pe cetăţenii care n'avead cu ce să se apare.
Prin urmare punctul din dreptul Stradel Kretzulescu, era punctul de resistenţâ al armatei.
Cetăţenii Insă ah ştiut să se strângă prin strade laterale In curtea Palatului.
Pe la ora 7 o trăsură se apropie de biserica Creţulescu venind din spre Palat.
In trăsura se afla Beizadea Mitică.
Soldaţii nu’ lăsară să meargă mal departe. Atunci Beizadeaua porunci să vie căpitanul, care sosind, şi văzând pe preşedintele senatului ’l salută zicân-du’i: puteţi trece «Măria Ta».
La auzul de «Măria Ta» un huide-o formidabil care ţinu mal multe minute Însoţi trăsura Beizadelei.
Trasurile cu vlclinie
Negreşit că strada fiind baricadată, o mulţime de trăsuri se opriră In faţa bisericel. Intre acestea se gâsiau trei birji, pline cu victime cu capetele sparte, cu sângele curgând pe faţă, cu hainele sfâşiate.
Publicul la vederea lor fu coprins de un fior de indignare.
Unii strigau : Jos Brătianu, alţii ziceau la Palat. Cetăţenii se urcară Iu trăsurile victimelor şi vorbiab către public, ludemnându'l să fie energic şi să răsbune sângele cetăţenilor vărsat de guvernu! tâlharului Ion Brătianu.^
LUPTA CU ARMATA
Intre acestea lumea se grăm&dia din ce tn ce mai mult şi voia să'şi deschidă drumul spre Palat.
Căpitanul Stănciulescu porunci armatei să se repeadă asupra lumeî şi ’şl făcu drum.
Birjele trecură înainte.

www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
16 MARTIE
Se însera. Toate prăvăliele se închiseră. Armată nouă sosia. Teroarea co-prinse pe cetăţeni.
Deputatul Morţun ţinu un mic discurs, îndemnând lumea sâ nu se retragă.
Colectiviştii pe strada
Mulţtmea zări înaintând pe Stolojan. Publicul îl înconjoar» şi'l somează se ordone poliţiei ca să lase mulţimel drumul liber spre Palat.
Apare Moruzi. Lumea ’l huidueşte. Sgomotul era atât de asurzitor, că pătrunsese până în Palat, la ferestrele căruia se văzură mal multe persoane. Moruzi, în faţa huiduelilor, dete ordin ca să vie noi trupe.
PE PIATA PALATULUI
Pe la 5 ore toate stradele care conduc la palat, sunt închise cu cordoane de jandarmi.
Lumea se strecoară, unul câte unul prin gangurile diferitelor case particulare, şi la 5 ore şi jumătate mal multe mii de cetăţeni ocupă piaţa palatului.
Deputaţii şi senatorii intră toţi, unul după altui în palat şi se aşează în camera adjutanţilor.
AclamaţiunI nesflrşite se produc când câte un deputat al opoziţiei urcă treptele Palatului.
Toţi deputaţii s’afl înscris pe registrele Regelui, cerând a fl primiţi de M. S.
Regele neprimind delegaţiunl, d. Vernescu cere singur audienţă.
Maiorul Odobescu, care.era de serviciu a trebuit să aştepte peste o jumătate de ora până să ceară audienţa, căci în acel timp Regele convorbea cu contele Golucnovsky, ministrul Austriei.
In tot acel timp poporu strigă Ura 1 Trăiască Opoziţia! Trăiască Regele! Jos Brătianu\ Jos hoţii!
In vremea aceasta lupta continuă intre jandarmi şi popor pe calea Victoriei în faţa bisericel Creţulescu.
Toţi represintanţil puterilor străine trec pe piaţa Palatului să’şi dea seamă despre cele ce se petrec.
Regele refuza audienta
După o lunga aşteptare, maiorul O dobescu, vine să spue d-lul Vernescu, că Regele nu’l poate primi azi, dar că li va acorda o audienţă mâine Marţi, la 10 ore şi jumătate.
D-nil Vernescu şi Lascar Catargiu stâruesc să vorbească fle chiar numai două vorbe, cu M. S , căci se măcelăreşte lumea pe strade.
Generalul Barozzi se sue din nod la Rege.
Poporul aflând de refuzul Regelui, declara că nu va eşi din curtea Palatului.
Poliţia vrea să Împrăştie pe cetăţeni, cari răspund că nu vor ceda de cât forţei; şi că se vor lăsa să fle măcelăriţi înaintea ferestrelor Regelui.
După o jumătate de oră, gen. Barozzi se reîntoarce, spunând d-luî Catargi ca mâine Regele îl va primi, azi însă nu şi oă M. S. îl roagă să spue poporului să se Împrăştie.
Cetăţenii Insă nu vor să plece şi deja scara exterioara a palatului e ocupată.
Jandarmeria sargeaza
Jandarmii călări sosesc pe piaţa Palatului.
Comanda e dată maiorului Fănuţă, acela care a spus mal multor prieteni care vor susţine aceasta afirmaţiune, că Înainte d’a fi oQter in armata româna, e otiter ai colectivităţii.
Acesta era ofiţerul în care Regimul îşi pusese Încrederea.
Maiorul Fanuţa, comandă şarja în contra poporului, fara ca sa se fl făcut cele trei somatiiini legale.
însuşi maiorul Fânuţăatăiat oamenii cu sabia până pe treptele Palatului.
O îmbulzeală să produce. Poporul vrea să se refugieze în palat.
Un glonţ porneşte din rândurile jandarmilor.
Uşa palatului e desfundată, geamurile sparte, lumea face irupţiune în palat.
Generalii Cernat, RadovicI, Falco-ianu, Barozzi, col. Algiu stad în josul scării interioare a palatului.
Infamia maiorului Fănuţă e aşa de revoltătoare, în cât ea e desaprobata ehiar de unii din ofiţerii superiori, pre-senţl la aceste scene, care poruncesc ca să se sfârşească şarja.
Deputaţii oposiţiunil cărora li să refuzase audienţa, hotărâse să părăsească Palatul.
In acel moment, d. procuror general Populeanu, chiamă un trompet şi ÎI ordonă să sune.
Procurorul San-Marin care s’a distins printre toţi prin atitudinea sa ignobilă, însoţit de fratele săd, acrobatul, oare a lovit lumea, a făcut soma-ţiunile legale.
Deputaţii aU plecat însoţiţi de mulţimea care II a aclamat până mal departe de piaţa Teatrului.
PIAŢA TEATRULUI DE LA ŞAPTE ORE ÎNCOLO
Lumea, respinsă de pretutindeni de câtre jandarmeria pedestră din Calea Victoriei, care de două ore tot înaintând câştigase încetul cu încetul teren, se grămădise în cele din urmă pe piaţa Teatrului şi pe stradele laterale.
Bătăuşii
Din spre poliţie veneaii Insă cete de sergenţi de oraş şi pâlcuri de bătăuşi armaţi cu măciuci şi încurajaţi de comisarii poliţiei cari furnicai! printre el şi Î1 încurajad să se ia la gâlciavă cu poporul.
Manopera reuşeşte; câcl bătăuşii a-postrofănd în parte câte un cetăţean şi |9butind a’l Înconjura pe nesimţite, îl iuafl la bătăi sălbatice.
Intrarea la banchet
In vremea aceasta deputaţii şi senatorii colectivişti din preună cu cel l’alţi meseni aî colectivităţel, strecurându-se pe la spatele gendarmilor pedeştri care se desfăşurase In lanţ în jurul Teatrului, iDtrad, unul câte unul, cu frica în sin, dar cu hotărîrea neruşinftrel, în sala Teatrului. Nu intrad însă pe porţile din faţă; câcl de frică le ţineau închise. Intrad pe o portiţă dosnică din stânga.
Sala banchetului
Unul din amicii noştri a intrat în sală şi a putut vedea trei mese foarte bogate întinse din capul sălel până în fundul scenei, ornate cu flori.
Inttlnind pe d-nii Moroianu, Disescu, Bibicescu, amicul nostru 1-a întrebat dacă Intr’adevăr sunt decişi a ţine banchetul proiectat, atunci când pe strade sîngele curgea, şi mii de oameni surex-citaţl stad pe piaţa Teatrului.
Cel din urmă însă i a răspuns : EI şi? Ce face asta ? Noi vom urma cu banchetul înainte.
Beizadeaua huiduit
Pe la 7 ore 1/2 Beizadea Mitică Ghica, preşedintele Senatului însoţit de ginerele sed d. colonel Vlădoianu şi încă vre-o doi ofiţeri venead pe strade dosnice spre Teatru, când recunoscându’l mulţimea, a fost salutat cu huiduieli năprasnice. Colectivista Beizadea a intrat imediat în sala banchetului, unde o oră mal târzid, şezând d’a dreapta lui Brătianu, cu paharul în mână, ura prelungirea şederel la putere a guvernului acesta 1...
Ln 8 ore
Eşind de la palat, deputaţii opoziţiei în cap cu d. Fleva erad solicitaţi de către Procurorul general al Curţel să useze de influenţa lor asupra mulţimel ca să o sfătuiască, să se liniştească şi să se răspândească pe acasa, aceştia au invitat pe d. Procuror general să vie cu d-lor ca să vază că într’adevăr ţine a-cest limbagid poporului, de care însă nu poate răspunde în momentele de faţă.
Ion Bratianu la Palat
In acel moment venea într’o birjă cu coşul ridicat cu spionul Ghiţă pe capră sinistrul bătrân, care plănuise cele petrecute.
Trecând printre rîndurile gendarmilor călări, furişându se de popor, cu gulerul hainei ridicat, ast-fel se sui ion Brătianu la opt ore pe scările palatului.
Mulţimea conţinută de soldaţi nu '1 recunoscuse pentru norocul lui 1
D. I leva respândeste poporul
Mergând de la Palat spre piaţa teatrului, înconjurat de câţi-va colegi din Cameră, de procurori şi mal mulţi prieteni, d. Fleva în treacăt sfătuia pe cetăţeni ase întoarce pe la casetelor şi să aştepte în linişte ziua de mâine ; căci pe ziua acea victoria este a noastră I
Cetăţenii salutând cu urate, se răspândesc,încetul cu încetul, nu însă p’nă când n’ad însoţit pe Deputaţii minorită-ţel până lacofetăriaCapşa, unde aceştia ad intrat să mănânce.
Pe la 9 ore 1/51
Aproape toată mulţimea se rătrăsese din piaţa teatrului, şi stradele lăturalnice se liniştise, totuşi cordonul de gendarml pedeştri îndoit cu sergenţi de oraş!, Înconjura Teatrul spre a protegia banchetul colectivist 1
Ion Bratianu la masa î
Amicul nostru d. C. G. Costa-Foru, a răuşit a pătrunde în teatru şi a lua ocîntr’o loje unde din întâmplare a găsit un cunoscut al săd.
In acel moment tocmai vorbeaînsuşl Ion Brătianu. Neruşinata fiinţă, având la dreapta pe Preşedintele Senatului, la stânga pe Preşedintele Camerei, cu paharul în mână, îşi ura sieşi ani încă mulţi de guvernământ şi desvolta un program întreg de noi mişelil.
Sala era splendid ornată şi luminată, lojele aproape toate pline cu nevestele şi familiile colectiviştilor, iar în jurul meselor se vedeau aproape toţi membrii majorităţilor din Cameră şi Senat, plus câţi-va fanatici sad nenorociţi ce n’avusese încotro.
Frequente aplause întrerupea cuvintele primului ministru, de care însă nu putem da în detaliu seamă, căci vorbea aşa de încet, ln cât abia din când ln când se auzea câte o frasă.
Neruşinarea acestor oameni trecea orl-ce margini.
Pare că nimic nu se întîmplase; sad mal exact zis, pare că Ion Brătianu, care venise la banchet dupe ce eşise din Palat, adusese colectiviştilor vre-o ştire bună şi pentru el înveselitoare din partea Regelui! ?...
Ultima frasă cu care sinistrul bătrân ’şl-a terminat discursul, a fost, ni se spune, aceasta :
«Vo.u sta la putere cât timp ţara şi «Regele mă vor ţine /»
Pe când vorbea, o femee dintr’o lojă a strigat : «Trăiască Ion Brătianu 1» Sala atunci a isbucnit ln aplause.
Dar femeea a adâogat : La paşopt ’ţi aduci aminte cum te ascundeai sub patul mamei!
Atunci colectiviştii n’ad mal aplaudat ; biata femee a fost dată afară din Teatru sub cuvînt că e indignată.
Prefectul Moruzi pălmuit
Pe piaţa Teatrului, în faţa Cafenelei Fialcowsky, ni se zice că prefectul Poliţiei a fost pălmuit de către un domn bătrân, care a sărit la dânsul zicendu’j; Mişelule, tu eşti de vină de cele ce s’a întâmplat. Prefectul Poliţiei s’ar fi retras atunci deul psşl înapoi, punând mâna In pozunarsăscoaţă un revolver;
dar atunci ad intervenit cel de prin pre-jur şi l’ad oprit.
Apotheosa Iui Ion Bratianu
Apotheosă se poate numi eşirea lui Ion Brătianu din sala banchetului I
Auziţi, lume, cum s’a întîmplat : de şi era înconjurat de procurori şi comisari, de şi era o companie întreagă res-pândită pe piaţa Teatrului, iar poporul se împrăştiase de cu vreme, totuşi Ion Brătianu, popularul Ion Brătianu, n’a cutezat să treaca acasă până n’a fost precedat şi urmat de câte un pluton de soldaţi cu armele gata.
Iar câţi-va Toboci, Lipierl şi Ulmenl aduşi în grabă de poliţie cu câţi-va sergenţi deghisaţl şi comisari II făcead a-îaid şi lntăriad escortai...
Skileru beat
Skileru să îmbătase turtă la banchet şi seîmpleticia pe piaţa theatruluf, oprindu-se la câte un colţ spre a îşi u-şura prea plinul stomac.
Ce scârbă!
Ni se afirmă că acest tip colectivist şi-a continuat veseliile ln cârciuma lui Purcel.
Un cuvînt al maiorului Fanuta
După ce şi a pătat sabia în sângele cetăţenilor, această ruşine a armatei a îndrăsnit a spune că el mal nainte de a fl militar este omu1 1 *on BrăI?nu şi că el îşi va da demisia \lPdafji cădea Brătianu ; căci nu mal are ce face în rîndurile oştirel.
Nu ’i e ruşine acestui bătăuşi să mal poarte uniforma de maior?
Nu li se face scîrbă de dînsul bravilor oflcerl, adevăraţi militari, cărora încă mai poate da titlu de «camarad».
Camarad cu Toboc, d le Fănuţă, iar nu cu ofiţerii 1
Camarad cu d’alde Stănciulescu care îţi este perechea!
Or ce ofiţer cu simţul demnităţel sale va refuza mâna şi unuia şi altuia din aceşti sbirl al colectivităţel.
VICTIMELE
lata lncăcâte-va din victinîele măcelului de erl.
Marin Gheorghe, Str. Bulevard 9, la Obor, lovit cu patul puşcel de jandarmi, răsturnat şi călcat în picioare. Inspectorul de poliţie Christescu striga soldaţilor să’l piseze.
C. Ploesteanu din Dealul Spirei. A fost bătut în sala Orfed şi văzut plin de sânge. El a dispărut. Soţia sa cu doi copil tl caută plângând.
Silisteanu, Str. 11 Iunifl, 19, a fost transportat într’o stare deplorabilă la domiciliul său. Este foarte grav bolnav.
G. Sima, Str. Romană, 113, lovit la cap cu patul puşcil.
Alexandru Dembovski, de 60 ani, Str. Stindardului, 5, tăiat la mână, (un deget ciontit) de sabia unul jandarm. Acest bătrân se lipise de zidurile otelului Continental pentru a lăsa lumea să fugă. Aco'o a fost lovit.
Ion Andrei, Strada Romană, capul spart în mal multe locuri. A fost transportat la domiciliu fără cunoştinţă.
Radulescu, student, lovit la picior de un pat de puşcă.
Algiu, este crunt bătut şi rănit grav, la cap. A fost transportat fără cunoştinţa la domiciliu.
G. Cretu, mutilat lntr’un mod o-ribil de jandarmii pe jos, aţâţaţi de canalia de Stănciulescu.
Nicolae Fidoti, strada Leonida 6, pe moarte.
Ispas Gheorghe şindrilaru1, mahalaua Dichiu, Înţepat răd cu sabia de însuşi maiorul Fănuţă.
Manole Ienache, al văduvii Lepta-reasa.
Theodor Athanasiu, strada Romană
140 bis.
Mitanusi Dulgherul, suburbia precupeţi vechi.
Dumitru Găsea, strada Măcelarii.
Ilie Gheorghe, fiul lui Sterie Iliescu, cârciumar.
Iordache Ionescu, cârciumar, calea Văcăreşti, 206.
Lazar G. Niculescu, strada Egalităţii No. 3, tăiat cu sabia.
Ionita Petre Plumbeanu, strada E-
galitâţii 5.
Botez, fost portărel la Curte.
Nicolae Ionescu, strada Noă 10.
A. Verussi, strada Cazărmei.
Nicolae Folostina, Marin Folostina, bătuţi.
Angelo Bianki, strada Academiei 18. «
Nicolae Marin şi Ion Babic, ambii ţărani din comuna Fundenll-MitrenI, plasa Olteniţa.
Aceşti doi ţărani ad fost aduşi de colectivişti la întrunirea lor de la Athe-ned, şi ieri ei venind la Întrunirea de la Orfed, ad fost bătuţi de jandarmi.
Bătăuşii
Către seară poliţia a adus ca vreo sută de bătăuşi care au început a bate lumea cu ciomege, şi ai căror capi erau:
Ghiţă Manolescu Lungu, Bereket, Toboc, Andronaki bărbieru, Ghiţă al XU-a, Petrache Grigoriu, agent secret, Bueureanu, fratele comisarului, agent secret, Niţă Ispâsoiu, Niţă Arghir, Dumitru Radulescu, zis pes-caru şi alţi capi a căror nume ne scapă.
Toţi aceştia conduşi de fraţii Sin-Marin şi de d. Paraschivescu.
Jos Bratianu
Strigătele constante ale poporului eri de pretutindeni au fost acestea : Jos Bratianu! Traiasca Regele ! Traiasca armata, jos Politia! jos Colectivitatea !
O mulţime de ofiţeri care se aflau din Întâmplare presenţi la brutali-
www.dacoromanica.ro
tăţile gendarmeriei, erau indignaţi şi exprimad in gura mare această indignare.
Ni se afirmă că în cazărmi este o adevărată ferbere printr soldaţi cari simpatisează din suflet cu causa poporului.
Trăiască armata Română, jos colectiviştii !
INFOR MATIDNI
Toate infamiile care au făcut din zioa de eri una din datele ruşinoase ale istoriei ţârei noastre, provoca-ţiunile, bătăile, rănirile, omorurile, surit opera personala a d-lui Ion Bratianu.
Dovezile despre aceasta sunt ne-numerate şi în neputinţă d’a le a-reta pe toate ne mărginim d’a cita pe următoarele :
Când maiorul Fanuta a făcut, in capul unui escadron de jandarmi, Intcia şarja in curtea Palatului, un colonel apartiind comandamentului corpului al 2-lea de armata si care, in aceasta calitate, ştia ca pe cale ierarhica ordin d’a interveni nu fusese dat Iul Fanuta, a invitat pe acesta se se retragn,Fanuta inse a refuzat respunzend ca are ordine mai inalte.
Itespunsul lui Fanuta comunicat generalului Cernat,acesta de Ia care ordinul de intervenlre trebuia se emane si care nu’l dedese a Întrebat la rîndul seu cine a luat dispositiunea chemare! jandarmilor. Fanuta a mărturisit atunci ca ordinul fusese dat de însusi d. I. Bratinnu*
In sfîrsit d. I. Bratianu a declarat aseara in fata mai multor persoane ale căror nume le vom cita la trebuinţa ca chiar azi va face schimbări numeroase in personalul funcţionarilor insarci-nati d’a restabili ordinea câci nu se aretasera destul de e-nergici: ,,trupa trebuia se traga in carne vie si se culce la pământ, fara cruţare pe toti mişeii. “
-«s-
INTRUNIREA DE LA D. VERNESCU
Eri seară la 9 ore s’au adunat Iad. Vernescu membrii opoziţiunii parlamentare şi extrat parlamentare.
S’a redactat imediat manifestul pe care îl publicăm în capul ziarului nostru.
S’au constituit următoarele comi-siuni:
Comisiune de ajutoare pentru răniţi
Ion Lahovari, Alex. Marghiloman, Alex. Catargiu.
Comisiune de ancheta pentru a se o-cupa de victime.
Pache Protopopescu, C. Arion, Petre Grădişteanu, Tache Ionescu, Pa-lade.
Aflăm că trupe destul de numeroase sunt în jurul Adunărel Deputaţilor.
N’o fi pregătind d. Brătianu o a doa reprezentaţiunea dramei de eri ?
S’a hotărât ca azi d. Vernescu se ia cuvântul în Cameră asupra infa-mielor petrecute eri.
D.LascarGatargiu, Dim. Brătianu, G. Vernescu au avut azi dimineaţă o consfătuire, în urma căreia d. Vernescu s’a dus la Palat, fiind ora când trebuia primit în audienţă.
Deputaţii oposiţiei au mers azi la Cameră in grup pe jos şi cu capetele descoperite, însoţiţi de câte va mii de oameni în cea mal mare linişte.
La poarta Mitropoliei intrarea era ocupată de soldaţi, cari n’au lăsat nici pe deputaţi să intre. A urmat luptă. Mai mulţi deputaţi au fost loviţi. Deputaţii minorităţeî au isbutit să intre împreună cu o parte din public. Trupa a tras focuri asupra mul-ţimei. Spaima era aşa de mare, că chiar mai mulţi deputaţi aî majori-tâţei au fugit înapoi.
Lumea huidueşte agenţii poliţiei şi pe generalul Călinescu. S’aă auzit strigăte : «Să mai pofteşti la alegeri la Argeş I»
Comunicaţia cu Camera e întreruptă. Se spune că în curtea Mitropoliei se petrec lucruri îngrozitoare.
Nu ştim dacă focurile soldaţilor au făcut victime.
Curtea Camerei e plină de trupe.
IVI. S. Regele a primit azi la IO ore pe d. O. Vernescu, ou oare s’a iutreti-nutmaibine de o ora si ju-metate.
Respunsul IVI. S. uu e de • favorabil, IVI. S. Regele a rugat insa pe d-nu Vernescu oa se useze de autoritatea sa si a oelor alţi leaderi pentru a linişti spiritele.
Următorul avis a fost afişat şi distribuit azi în oraş :
In semn de doliu pentru sângele nevinovat versat eri de guvern, deputaţii opoziţiuneî vor merge azi în corpore, pe jos, cu capetele descoperite, de la Clubul Unirea de pe Bulevard la Cameră.
Primele focuri care au fost trase, au fost date dupe comanda unui oficer de sergenţi de oraş asupra d lui Nicu Filipescu. Se zice ca este rănit. Lucrul nu se ştie încă cu siguranţa. Pe peronul intrarei Camerei este un lac de sînge. Este un mort chiar in usa Camerei. Trupa a tras chiar in usa Camerei.
Intre cei loviţi de jandarmi este şi d. Calmuschi student în litere şi fi-losofie, asemenea ni se spune că un alt student al cărui nume nu l’am putut afla încă ar fi pe moarte.
Azi la orele 12 s’a presentat la redacţia noastră d-na Evdochia Andro-nescu care domiciliază în str. Sprîn-cenată No. 2, pentru a ne întreba daca am aflat ceva despre soţu d-sale, Pa-vel Andronescu, care a plecat eri pen ■ tru a merge la întrunirea opoziţiei şi care până acum nu s’a mai întors.
D-na Evdochia Andronescu ne a spus că aflase că fusese grav rănit.
D. Blaramberg văzând eri cum maiorul Fânuţă, în capul jandarmilor, bă-tea cu mâna lui chiar şi împingea cu sabia pe oamenii desarmaţl s’a adresat către dânsul zicându-I: «E ruşinoasă purtarea d-taie». Atunci maiorul strigă jandarmilor : «Puneţi mâna pe el, arestaţi pe d. deputat Bln-ramberg». Doi jandarmi puseră mâna pe d. Blaramberg.
D. Arion se adresă la d. Fănuţă şi’l zise : «Cer să fiii arestat cu d. Blaramberg, căci sunt tot atât de vinovat».
Maiorul zise: Insultă-mă şi d-ta şi atunci vel vedea I — Cea ce faceţi e o infamie, strigă d. Arion.—Atunci se repeziră asupra sa doi jandarmi şi un comisarii lovi. D. Blaramberg fu lovit într’o pârtie d. Arion ln alta. Mal mulţi cetăţeni sosiră însă ca să le vie în a-jutor.
Bataia deveni generală. In timpul a-cesta veni d. judecător de instrucţie CostovicI care ordonă să se pue în libertate d. Blaramberg şi făcu să înceteze scandalul.
Ieri in faţa salei Orfeu pe lângă jandarmi, parchet şi poliţie, s’au găsit şi funcţionari superiori de la Ministerul Domeniilor. Unul din a-ceştia numit Alexandrescu, stâlp al cafeneli Fialcovschi, a lovit cu bastonul de patru ori pe d. Varlam.
Acesta întilnindu’l azi, la locul lui obicinuit de propagandă, n’a putut, încă sub impresiunea loviturilor laşe ce a primit eri, se nu bată la rîndul seC> pe numitul Alexandrescu, însă în mod bărbătesc şi curagios, în faţa mulţimei care a aprobat purtarea d-lui Varlam. Ar trebui se devenim mai răutăcioşi, mai resbunători contra acestor tâlhari.
Locot. Gulea a fost arestat la garda pieţei. Vina locotenentului Culea este că eri In învălmăşeala produsă de Fănuţă a intrat la Orfeâ ca se caute pe fratele seu Ion Gulea cunoscut ca oposant foarte decis
Locotenentul a văzut cu ochi sel cum în acea saîâ cetăţeni se bateau cumplit de jandarmi sub ordinele unui sbir al poliţiei sub-locot. Chi-riţescu care striga : «Daţi de îi omorâţi pe oposanţi».
0 altă vină a locotenentului Gulea este că văzând pe d. C. Arion a-meninţat de geandarmî ’l-a luat la braţ şi ’l-a trecut printre rîndurile soldaţilor.
Această barbarie suntem siguri va ridica între toţi camarazi locotenentului o vie indignaţie.
P’între agenţii poliţiei de toată mâna pe care am scăpat din vedere de a’i semnala recunoştinţei publice în darea noastră de seamă asupra evenimantelor de eri, merită o menţiune specială unul din şefii de spioni al cărui nume ni s’a spus a fi Nicolae Tresnea. El mai mult de cât ori care escita pe bătăuşi se lovească şi din când în când se ducea se raporteze Iad.Brătianu acasă cele ce se întâmplau
Aflâm din sorginte sigura ca d. Ion Balaceanu si-a dat demisiunea din postul de ministru plenipotenţiar la Cons-tantinopol.
Aseară, îndată ce lumea a părăsit piaţa Palatului, d. Ion Brătianu a mers la Regele cu care a stat până la 9 1/2. La această oră numai dînsul s’a dus la banchet.
D. Hristea Gheorghiu locuitor în strada Clopotaru No. 8 are & lua ou chitanţă în regulă, încă din anul 1869 suma de 1000 lei de la vestitul tâlhar Radu Mihai. Până astă-zi du-
EPOCA - 16 MARTIE
3
pe mal multe judecăţi urmate şi secfestre puse, încă n’a reuşit se fie achitat.
Ultima somaţiune ce i-a fâcutjprin portarii de Ilfov, a fost acea de la 6 Iulie anul trecut cu No. 8258, dar nici până azi portăreii n'au Inmâ-nat’o banditului.
întrebăm, dacă celebrul ceasorni-co-fil ar fi avut a lua de la d-nu Gheorghiu, nu o mie de lei, dar 1 leu. ce ar 6 păţit dânsul?
Aşa e că bine a zis faimosul şeii coleg, calmul Stătescu, că pentru opoziţie nu esistă legi ?
-Sî-
Se vorbeşte despre un duel Intre d. Col. Serge Voinescu şi d. Col. Ra-coviţâ, în urma unei insulte ce ar fi primit acest din urme ofiţer de la cel d’ântâiu.
Administraţiunea ziarului nostru a mal primit pentru ajutorul d-lui Paraschiv Niculescu, nenorocita victimă a brutalitâţei poliţiei, de la
Dd. N. N.	lei 50
Ion N. Lahovari deputat « 20 Alexandru Chrisoscholen « 20 Em.Konaki-Vogoridi	« 20
peste tot lei 110 care împreună cu cei 730 lei totalul întâeî liste ridică subscripţiunea la 840 lei.
A T EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 15 Martie 1888
Şedinţa se deschide la orele 2 1/2 sub preşedenţia Prinţului D. Ghica, cu 73 senatori presenţl.
Se citeşte şi se aprobă sumarul şedinţei de la 12 Martie.
La ordinea zilei este raportul comisiu -nel de anchetă tn afacerea generalului An-ghelescu.
D. V. Ureche, citeşte raportul pe care l’ara publicat tn întregul s&a acum câteva zile.
Generalul A. Anghelescu,nu se pre-sintă tn faţa senatului, dar înaintează un raport care conţine apărarea sa şi care se citeşte de d. V. Ureche.
lată tn resumat răspunsurile generalului Anghelescu:
1)	. Comanda tncrucişelorului a fâcut’o dupe îndemnul generalului Maican şi tn înţelegere cu d. I. C. Brătianu preşedintele consiliului, fără să fi primit cea mal mică sumă de bani.
2)	. Contractul plumbului şi cositorului s'a făcut pe un preţ mal mare din causa că se urcase preţul asupra acestor meta-lurl.
3)	. Afacerea^feismelor asemenea a fost făcută tn regulă, şi d-sa zice, că dorea se aibe tn magazii o reservă de cisme la cas de nevoe. Dacă nu a luat tn vedere toate ofertele, causa este că le-a uitatul
Comanda a redus’o din causa lipsei de fonduri.
D-sa termină, afirmând că areconştinţa tmoăcată.
Prinţul Gr. Sturdza, cere amânarea discuţiei până mâine pentru a se putea chibzui asupra acestei afaceri şi cere să se tipărească referatul d-lul general A. Anghelescu.
Senatul hotâreşte să se tipărească de urgenţă.
Discuţia generală se amână pe mâine.
Prinţul D. Ghica, citeşte o telegramă dată de la Cameră de d. Mârzescu, anunţând că nu poate eşi din Cameră fiind că eşirea este poprită.
La 3 soseşte şl d-nu Mârzescu foarte moţional.
Şedinţa se ridică.
D.
PROCESUL
COLONELULUI MAICABLMITREO
CONSILIUL DE REZBOIU
AL
CORPULUI II DE ARMATA
Audienţa de la 15 Martie 1888
Consiliul
D General RadovicI, preşedinte.
D-nil general V. Creţianu, general E. Arion, colonel Kiriţescu şijcolonel Mâr-culescu membrii.
Apararea
D nil advocaţi M. Cornea şi Poenaru-Bordea.
Acuzaţia
D-nil Colonel Algiu şi maior Gher-ghel.
Martori
D-nii Louis Broadwell. căpitan Ha-ralambie, Dimancea, colonel Sergle Voinescu, colonel Mihail Popescu, intendent G. Giurgiu, căpitan Ioan Olă-nescu, căpitan G. Nanu, căpitan G. Di-mitrescu Kiriack., căpitan Brătianu Constantin, soldatul Murat loan, ordonanţă la colonel Maican, soldatul Gonst. Steriad ordonanţa la col. Maican, Herr Bairam, Ştefan Lakemann şi căpitan loan Dragomirescu.
Deschiderea şedinţei
Şedinţa se deschide la ora 12 şi jum.
I). general RadovicI declară şedinţa deschisă şi ordonă a se introduce acuzatul.
Colonelul Maican
Are aerul foarte întunecat, e în mică ţinută fără sabie, intrând în sală salută Ou adine respect consiliul.
Se dă citire actului de formarea consiliului, dnpă care judecătorii depun legiuitul jurămînt solemn cu mâna pe al. cruce; pe c&nd auditorul se ridică tn picioare.
Pentru d. colonei Marculescu, d. maior Gherghel, roagă pe preşedinte a se trece In procesul-verbal ca colonelul Marculescu fiind preşedinte titular al consiliului a depus legiuitul jurămînt.
Se ds citire ordinului de dare în judecată.
Acuzatul este invitat a'şl declina calităţile, ceea ce face cu glas umilit.
Se procede la apelul martorilor.
Consiliul tn unanimitate hotărăşte, că pentru martorii absenţi să se citească depoziţiile martorilor, şi să se păşească înainte cu cercetarea cauzei.
Se dă citire actului de acuzaţie.
D. genera! RadovicI, dupe dorinţa exprimată de generalu Creţianu autoriză pe acuzat a şedea pe scaun. Colo-nelu Maican mulţumeşte Inchinându-se cu respect, dar continuă a sta In picioare.
Actul de acuzaţie expune tn termeni energice faptele imputate colonelului Maican: făcând istoricul amânunţilal naşlerel acestei cauze, Într’o literatură îngrijită, p’alocurea chiar superbă.
Citirea actului de acuzaţie durează o oră ; actul conchide la darea In judecata a Colonelului Maican, spre a fi pedepsit pentru faptu de mituire şi de înşelăciune.
Se mal dă citire primei scrisori adresata de Colonelul Maican lui Broadwell cum şi de respunsul acestuia.
Ia sfârşit, după lectura pieselor de la dosar, se dă citire actului de expertiza al caligrafilor experţi prin care se constată, că cele două scrisori contestate de d. Cnlonel Maican sunt a le sale proprii, de şi poartă semnătura anonima de Louise.
D. general RadovicI, face cunoscut acuzatului, că este dat judecăţel pentru crima de corupţiune şi delictul de înşelăciune, şi are dupe lege dreptul a se apăra cu toate mijloacele licite. De asemenea provoacă pe apărători a nu întrebuinţa argumente contra conştiinţei d-lor şi a avea lot respectul cătie Consilia.
Exceptiunea
D. M. Cornea, mal ’nainte de a intra In desbaterea cauzei, ridică excep-ţiunea de prescripţiune pentru crima de mituire, de la care attrna toate cele l'alte cestiunl ridicate în cauze, prin urmare o data excepţiunea admisa, procesu fiind prescris acţiunea de faţa nu mal are fiinţă.
D. Colonel Algiu comisar regal extraordinar, roaga pe consilii! ca In ces-tiunile de excepţiunl şi procedură să acorde cuvlntul d-lul maior Gherghel comisar regal permanent.
D. Cornea ridică cestiunea daca se poate să vorbiască ca acuzator un grad inferior şi lasă la aprecierea,consiliuluI tranşarea incidentului.
D. Maior Gherghel, declară că legiu-itoru cerând ca acuzatoru să fie de a-celaş grad cu acuzatu, n’a oprit a ataşa acestuia ajutoare de or ce grade.
D-nia-sa zice că colonelul Algiu este comisaru regal special In această cauză. Intru cât priveşte respectul superiori-tăţei gradului declară, ca nimeni nu are mai mare cult ca d-sa pentru acest respect. Dar d-sa ca reprezentant permanent al parchetului militar are dreptul a cooperaşi Iu aceasta cauză pentru ca legea să fie adusă la îndeplinire.
D. Cornea crede, că d. Maior Gherghel după textul strict al legel este cu neputinţă să vorbiască în această cauză, deci nu ’i se poate acorda cuvlntu, rămâind să asiste cu consiliile sale pe d. colonel Algiu care singur, ca comisar regal poate vorbi în numele a-cuzaţiel.
Consiliul se retrage spre a tranşa incidentul.
Transiarea incidentului
Consiliul deliberând şi avâod In vedere că art. 15 din proced. militară prevede că comisarul special să fie asistat de comisarul regal în cestiuaile de drept şi procedură, decide ca comisarul regal permanent să ia cuvlntul numai In cestiunile de drept şi de procedură.
Asupra exceptiunei de pres-criptiune
D. Major Gherghel, asupra exceptiunei de prescripţiune, declară că dacă în materie criminală şi civilă prescripţiu-nea aduce perimarea pricinel, cu toate acestea nu aduce prejudiciu în cercetarea causel, şi în susţinerea acestei teze citează pe Daloz. Deci prescripţiunea nu poate opri cercetarea fondului, căci nu se ştie daca din desbaterl nu se vor produce probe cari să dovedească întreruperea prescripţiunel, care d’alt-minterl în orl-ce caz, fiind o apărare în fond, trebue să cerceteee cauza.
D. M. Cornea găseşte că premizele invocate de d. major Gherghel trebuiau să ’l duca la o concluzie contrarie doctrinei Dreptului: nici o dată nu s'a confundat prescripţiunea criminală cu cea civilă,şi nici că se putea face, de vreme ce principiile din materia civilă nu 'şl pot avea aplicaţiunea în materia criminală. De cestiune prejudicială nici că e vorbă, Intru cât se cere consiliului a se pronunţa asupra excepţiunel de pres-cripţiune, de la admiterea căreia depinde fiinţa procesului de faţă.
Deci, de oare-ce faptul pentru care e tradus acuzatul în judecata fiind prescris, apărarea primind chiar de absolut bune toate probele şi mărturisirile a-duse, consiliul trebue să se desesiseze de afacere chiar din oficii!, Intru cât mal cu seamă acusaţiunea nu produce nici un fapt noii, nici dovedeşte ca delictul a continuat a fi succesiv. Ast-fel cestiunea prescripţiunil fiind de ordine nu publica, nu ’I e iertat apărărel a nu persista într’tnsa, nici consiliului conform legii de a nu o admite şi a închide cauza.
In susţinerea acestei teze, d. Cornea citează mal mulţi jurisconsulţi, citin-du-le părerile.
D. Cornea termină cerând ca consiliul, tntr’un mod prealabil, să se pronunţe asupra prescripţiunel.
La ora 3 consiliul se retrage spre a chibzui asupra excepţiunel de prescrip-ţiune, invocată de apărare.
Hotarîrea asupra exceptiunei
Consiliul decide a se intra tn desbaterea prescripţiunel.
Desbaterile
D. Major Ghergheidemonstră că mal trebuia o lună până la împlinirea prescripţiunel de 10 ani. De oare ce s’a cercetat căuşele explosiunel bombelor furnisate de Broadwell, trebue să se considere că la 18 Martie 1878, s’a făcut un început de instrucţiune.
D. Cornea susţine pe clientul săd, şi dupe o peroraţie ce întrece In măestrie ori ce închipuire, ridicându-se la un diapanos superb, cere consiliului să ’1 crează pe onoare, ca tot ce a vorbit n’a fost de cât spre a face să triumfe adevărul.
Şedinţa se suspendă din nod pentru 10 minute la 6 ore.
După câte-va minute preşedintele ese şi declară că consiliul fiind obosit, suspendă şedinţa până mâine la amiazl.
ULTIME IMMLTIUM
Asta seara nu va fi întrunire. Comitetul opositiunei-unite roaga publicul sase calmeze si se aştepte comunicările sale.
*
Prinţul Il.Ghlcn a declarat astazi în gura mare în plinn şedinţa a Senatului ca ceea ce s’a petrecut astazi la camera este o adeverata crima.
Toate tribunele au început se aplaude.
X
D. Lermantofl, ataşat la legaţiu-nea Rusiei a fost lovit astă-zi la Cameră de trupă. D. Hitrowo a convocat Jcorpul diplomatic pentru a se protesta în contra atingere! la inviolabilitatea corpului diplomatic.
*
D. Petre Carp a cerut azi o audienţă de la Rege. La 5 ore d-sa era încă la Palat, aşteptând se se întoarcă Regele de la plimbare.
X
Spitalul Brâncovenesc este asediat de soldaţi. Nimeni nu mal are voe să intre. Se zice că numărul morţilor şi răniţilor este foarte mare şi că guvernul voeşte a’iascunde.
X
De doue zile oraşul Bucureştii este în mâinele a 4 tâlhari: Moruzi, San-Marin, Fânuţă şi Stănciulescu care dispun dupe placul lor de viaţa şi de cinstea a 200,000 oameni.
Şi Regele se plimbă la şosea.
X
Putem asigura şi la trebuinţă dovedi că între jandarmii pedeştri care au operat erl la sala Orfeu şi, în special, între acel încăpui cărora Stănciulescu s’a pus la un moment pentru a şarja, se găsea un număr de sergenţi de noapte şi de agenţi secreţi ai poliţiei Imbrăcaţiîn uniformă de jandarmi.
Nici o desonoare mizerabilul care comandă compania de jandarmi pedeştri nu o cruţă acestui nenorocit corp 1
X
- Astazi ca si ieri, s’a tras a-supra poporului si mai ales asupra deputaţilor din minoritate, care voiau se mearga la Camera, fara nici o soma-tiune.
Aceasta este un adeverat asasinat.
Regele, daca vrea se scape macar aparentele, trebue se trimeata numai dacât pe miniştri sei, deveniţi asasini ina-intea Casaţiei.
K
Astazi la Camera intr’o disoutiune ce a avut d. M Marghiloman cu d. Constantinescu, deputat de Buzeu, d. Marghiloman ’i-a aplicat d-lui Constantinescu doue palme bine simtite.
X
D. Dem. Gesianu şi Haralambie Fundăţeanu au depus o plângere la parchet în contra procurorului San-Marin, de oarece dinsul s’a pus tn capul jandarmilor şi a comandat soldaţilor să dea in cetăţeni.
X
Nenorocitul uşier care a fost ucis azi la Cameră se afla alături de d. N. Fleva când a primit lovitura de moarte. Se zice că glonţul care l’a lovit era destinat d-lui Fleva şi ar fi pornit din arma unui bătăuş.
X
Credem a şti că demisiunea d-lui Ion Bălâceanu din postu de ministru plenipotenţiar al României la Cons-tantinopole este motivată tn termeni foarte aspri.
Se zice că d-sa ar fi declarat că nu voeşte aservi un minut mal mult Împreună cu oameni cari omor pe uliţă lumea inofensivă.
X
www.dacoromanica.ro
Uşierul omorât azi la Camera nu este Constantin de la tribuna ziariştilor ci Nicolae de la tribuna foştilor deputaţi.
X
Aseară la 5 ore, poliţia a cumpărat doue duzine de pălării din prăvălia Lempart, pentru a Îmbrăca în civil sergenţii de oraş, care se reprezinte poporul suveran.
X
LA SPITALUL BRAXCOVEXESC
In salonul No. 16 se găseşte d. avocat Pavel Andronescu din strada Sprin-cenatu in starea cea mal îngrozitoare. Nenorocitul are braţul stâng sdrobit şi coatele rupte. El a fost sdrobit de jandarmi erl tn sala Orfed comandaţi şi întărttaţi de însuşi d. Moruzi prefectul poliţiei. Ancheta, dacă se va face vre o data va dovedi că d. Moruzi nu numai a refuzat ajutor d-lut Andronescu când acesta a zis :
D-le Prefect scapa-nie ca nia o-moara: dar încă arunefindu-se asupra d-sale striga; pe el omorâţi’l. A-ceasta este declaraţia însuşi a d-lul Andronescu care abia astă zi a început se vorbească.
In ultimele momente sunt aduşi la spital doul oameni : Unul cu gâtul tăiat despre care nu se poate şti nimic căci este ţinut în secret; un altul cu capul tăiat de sabie şi coastele sdro-bite. Acesta este In o stare cu desăvârşire nenorocită. La întrebările re-portorulut nostru abia după o jumătate de oră, cu gura plină de sînge, a putut îngâna numele de Lazăr. Aceasta era aproape expirarea murindului.
DE LI MjTIIOPOLIE
Mişeii au tras cu gloanţe în popor
Sunt răniţi pe Dealu Mitropoliei; sunt morţi la Cameră.
O companie de vânători trăgea salve de focuri din poarta Mitropoliei în popor din ordinul unul ofiţer de sergenţi de oraş 1
Locotenentul care comanda vânătorii era în curtea Mitropoliei In acel moment. îşi pierduse capul, şi striga: «Ce aţi făcut 1 I» Noroc că mal mulţi soldaţi trăgeati tn aer.
Pe peronul Camerei se vede un lac de sânge, un om e căzut acolo, In pragul Camerei, străpuns de trei gloanţe.
Unii soldaţi îmbătaţi de furie loveai! fără deosebire In cine întâlneai!. Aii dat ast-fel până şi tn Procurori.
In tribuna Presei ne este imposibil a pătrunde.
In Cameră nu se ştie ce se petrece.
Se zice că d. N. Filipescu e rănit precum şi alţi deputaţi din oposiţie.
Pe când soldaţii trăgead salve de focuri din poarta Mitropoliei mal mulţi deputaţi veneai! unii în birjlalţil pe jos; cei mai mulţi de frică s'aâîntors înapoi.
Prinţul N. Bibescu & înaintat protestând de calitatea sa de deputat, împreună cu d-sa d. N. Blaramberg. Recunoscuţi fiind de un comisar de poliţie aşa numai aii putut intra.
In urmă a venit compania gendar-milor pedeştri, armata de linie, şi es-cadronul de gendarml călări în goană mare.
Poporul fierbe pe stradă în cea mal mare agitaţie.
Fie-care întreabă să afle noutăţi.
Indignarea e generala. Poporul e pe strade. Putem zice că Bucureştii de 2 zile e în stare de revoluţie.
Causa e că Brătianu nu vrea se părăsească puterea şi Regele îl ţine.
La 2 ore 3/4
Dealul Mitropoliei este înconjurat de soldaţi de linie. Nimeni nu poate pătrunde. ’
Mii de cetăţeni stai! pe stradele Bibescu Vodă, Rahova, pe cheurl, d’a lungul stradeî Carol şi calea Victoriei.
D. Vernescu apare într’o birjă venind de la Cameră.
Este salutat de uralele unanime ale poporului adunat pe strade, şi este astfel aclamat până aproape de Palat unde intră să arate Majestăţe! Sale înttm-plările acestei zile de stnge şi de măcel.
D. Vernescu are cu dânsul tuburi de cartuşe trase de soldaţii, şi adunate prin curtea Mitropoliei.
In momentul când birja d-lul Vernescu trage la scara Palatului infamul I. C. Brătianu însoţit de ministrul Justiţiei Tache Giani es din Palat.
Pe capra carâtel se suie spionul şeii ordinar; ear ambii miniştri se trag în fundul carătel ca să nu’I vază nimeni.
Totuşi câte-va huiduell i se trag de către asistenţi.
Miniştrii asasini o iad pe strada din dos şi merg ia Consiliul de miniştri.
D-nu Dimitrie Sturdza era In Cameră şi făcea haz.
La acel moment d nu Carp exasperat l’a luat de piept, ttrlndu'l în antreu! unde zăcea într'un lac de sînge nenorocitul uşier omorlt şi ia zis :
De cât ai rîde mai bine ai plinge pe acest cadavru care este opera ta mişe-lule.
D. Petre Carp este cumnatul d-lul D. Sturdza I
*
Din curtea Mitropoliei nu se lasă pe nimeni se iasă. Curtea e plină de armata, infanterie, gendarml pedeştri, gendarml călări, vînătorl, o armată întreagă osebit de o altă armată de bătăuşi şi de agenţi poliţieneşti de toată mână. Bătăuşii încearcă să mal facă scandal, se leagă de d nil Apostol, C. Hiotu, Emil Lahovari şi de alte persoane cunoscute lnghesuindu'I şi lo-vindu’I.
Un comisar poliţienesc vine de chia-m& pe d-nu Emil Lahovari din partea judecătorului de instrucţie sub cuvânt Clar fi având arme asupra lui. D nu Lahovari declară că în adevăr are un
revolver. D. Moruzi care e de faţă vrea să ’l ia. D. Lahovari însă refuza cu e-nergie să'l confieze d-lul Moruzi. 11 depune în mâna d-lul judecător Zâtăranu făcând a se constata că e intact, şi declarând tot o-dată cum a văzut vînâtoril trăgând în curtea Mitropolii şi cum a fost el însuşi lovit de soldaţii.
D-nu Radu Creţulescu a fost asemenea dus înaintea judelui de instructor tot sub cuvânt că ar avea arme.
Se caută asemenea arme asupra tu-tulor deputaţilor, asupra celor din minoritate neapărat. Chiar d-nu Vernescu este cercetat daca are arme asupra Iul.
Panica este nedescrisă. Toţi se Întreabă cu teroare şi spaimă de numărul şi numele victimelor.
Aflăm printre victime pe dd. An-dreescu, avocat Stoenescu şi un zidar al cărui nume nu l’am putut afla. D. Andreescu este grav rănit şi este temere de un resultat fatal.
Toţi aceşti trei sunt la spitalul °rân-covenesc.	V'
Când soldaţii aii început se dea focuri In mulţimea din Dealul Mitropoliei o birje ocupata de un domn al cărui nume nu’l cunoaştem,urca dealul. Văzând ce se petrecea, vizitiul a întors cai şi a început se fuga. Cu toate astea un soldat din gendarmi pedeştri a alergat dupe trăsură şi a început se lovească cu patul puşti în capul persoanei ce era in birje. Mulţimea exasperată a început să’l huiduiascâ.
Dupe ce soldaţii aO Încetat foourlle, erad duşi câte doi tntr’o odae unde îşi curăţaU puştile. Mal multe persoane aU văzut faptul pe fereastră şi l'afl denunţat la câţl-va deputaţi.
4	ORE
Divizionul de jandarmi călări şarjară lumea la poalele dealului Mitropoliei. Răniţi, oameni călcaţi de cal, mulţime 1 Un amic al nostru ridică un om re-mas la pământ dupe trecerea escadro-nului: acest nenorocit a fost călcat pe ceafa ; capul îl este ca şi turtit de copitele cailor. Amicul nostru îl transporta fără cunoştinţă la spitalul Brân-covenes, deja înţesat de răniţi.
Nu s’a putut încă stabili identitatea acestui nenorocit care nu ’şl-a venit îacă în fire.
D. Vernescu care plecase de la Cameră pentru a duce la palat gloanţele cu care armata a tras în popor se întoarce la Cameră.
Stradele care învecinesc dealul Mitropoliei sunt pline de lume; peste 15 mii de cetăţeni sunt grămâdip.
La vederaa d-lul Vernescu un ura formidabil ese din toate piepturile. A-clamaţiile nu mal aâ sfârşit.
Majorul Fanuţă exasperat comandă şarje asupra publicului esclamând : vă învăţ eâ minte se mal sţrigaţl ura l Jandarmii se năpustesc asupra cetăţenilor.
Se fac şarje pe toate stradele învecinate.
Pe strada spitalului Brâncovenesc lumea huidueşte jandarmi, un domn frizer de pe Calea Victoriei este tăiat la ochi. Un cetăţean este ucis. Lumea se înfuriază şi începe a arunca cu pietre.
Pe strada nepavată paralelă cu dealul Mitropoliei alta şarje. Un om moare şi este dus într’o birje la spital.
Pe cheurile Dâmboviţel alte şarje.
4 ORE 1/*
Ceea ce este mal frumos şi mal demn de lauda este atitudinea curagioasa a cetăţenilor.
Fara nici un şef, lipsita cu desăvârşire de or ce conducere mulţimea se poarta ca un singur om. Pe lângă oamenii care cad vestea aduce ştiri îngrozitoare. Cu toate acestea lumea nu se împrăştie, mânia poporului creşte, lumea se aduna tot mal multa.
Măcelarii de la hala, până acuma spectatori indiferenţi se ridică văzând infamiile jandarmilor.
Jandarmii lui Fânuţă sunt încolţiţi. Poporul cu măcelarii In fruntea lui a-tacă cavaleria cu bolovani. Jandarmii nu mal cutează să şarjeze. Caii lor loviţi de pietre, speriaţi de huiduelile lu-mel, se năpustesc spre gârla.
O companie de infanterie ÎI degajează.
Un jandarm cade, lovit de o piatră la cap.
*
S'a găsit glonţul care a ucis uşierul de la Cameră.
Acest glonţ dupe ce a străbătut capul bietului om, s'a înfipt, plin de creeri, in uşa Camerei.
Acest cjlont, oare este în posesiunea unui deputat, din oposiţie, este glonţ de arma militară.
Depunere despre aceasta a fost faouta înaintea d-lui procuror gen. Po-puleanu, de d. G- Em. La hovari, oare a oitat alţi martori; între oare d-nii Lvoff si Lermantoff, ataşaţi la legatiunea Rusiei.
5	Ore
O companie de jandarmi pe jos respinge în stradele laterale pubjicul a-dunat pe calea Victoriei între Bulevard şi Piaţa Teatrului.
Dar abia trec jandarmii, publicul reintră în Calea Victoriei.
Jandarmii sunt conduşi de procurorul San-Marin.
Oraşul este ca în stare de asediu.
S’a răspândit zgomotul în oraş că cetăţenii Craiovenî indignaţi de ştirea infamiilor petrecute erl în Capitală lşl-ar fi manifestat indignaţiunea lor prin manifest&ţiunl sgomotoase.
Ora 6
Ni se aduce ştirea ca d. C. Costa- Foru este arestat.
UN MANDAT' DE ADUCERE A FOST LANSAT ŞI EXECUTAT IN A-CELAŞI TIMP IN CONTRA D LUI N. FILIPESCU, MOTIVAT PE FLAGRANT DELICT DE OMOR.
EPOCA 16 MArvTlE
CASA DE SCHrMB
I. M. FER mo
Strada Lipscani. Xo. 27
Cuwpera, sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul B ucu	r e s	t i
15 Martie 1888		
	Cump.	Vend.
5 0/0 Renta amortisabils	93 1 2	94
5 0/0 Renta perpetua	9t»	91
6 0/0 Oblig.de Stat	88 i 2	89
6 0/0 Oblig deşt drum de fer		
7 0/0 Scris. func. rurale	104 3/4	105
5 0/0 Scris. func. rurale	89	89 1 >2
7 0/0 Scrie. func. urbane	102 1/4	102 3/4
5 Q/0 Scris func urbane	95	96
5 OiO Scri9. func. urbane	85	85 1/4
Urbane 5 0/0 laşi	75	75 1 2
8 0/p împrumutul comunal ObHgduasoi pens (lei 10 dob.)	73 1/2 210	74 [215
Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	35	37
	96C	980
Acţiuni -Dacia Homânia,	220	830
» Naţionala	200	210
* Con9tructiuni	80	90
Argint contra aur	16 90	17 20
Bilete de banca contra aur	16 90	17 20
Florini auetriaci	2 01	2 01
m&Mmm	mmmmjsmmm m
CC
PRIN YEXZAREA LOR DE PESTE 6,000,000 DE BUCĂŢI
de la existenta fabricei, sunt recunoscute ca cele mal bune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superioritatea acestor maşini este chiar esistenta de mal bine de 30 ani a fabt icei
THE SINGER MANUFACTURING Co. IN NEW-YORK
şi continuă întrebuinţarea numelui
din partea altor fabricanţi şi vânzători pentru recomandarea maşi-
nelor lor imitate
MASINE ORIGINALE DE CUSUT „SINGER“
se vând, dupe plata unei modeste arvune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata tn rate septamânale sad lunare în Romănia afara de magasinul med din Bucureşti încă în :
Iaşi, Str. Lapnşneanu, Galaţi, Str Domneasca, Cralova, Str.
Lipscani, Ploesti, Str. Lipscani 41 Unde se afla atelierul de reparatiuni şi deposite de multe parii de maşina, unsoare, aţă şi ibrişim
Bucureşti— G. NEIDLINGER - Bucureşti
Bulevardul Eli.abetn, Băile Eforiei
FORNiSOR AL MAI MULTOR CASE DIN STRA1NAT.\TE
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
Alo. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. lipscani, In fada noet claair Bancei Naţionale (Dada-Remănia)
Bucuresti
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 15 Martie 1888
Renta amortlsablla ,, româna perpetua Obligaţiuni desiat^Conv.
rar.]
Municipale
rr.	Casei pens. (300 L.J
Scrisuri funciare rurale
urbane
Obi. Serbestl cu prime
b
5
6 6 5 10 7
5 7
6 6 b
S „	_________________
lm. cu prime Buc. [ÎO lei] Losuri crucea roşie llaliane ,, Otomane cu prime Losuri Basillca bombau Act. Iiacla-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructtuni Aur conlra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnole francase „	ltaliane
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
laşi
Cump. Vinde
93 si 90
88 «
73 « 210 104 * 89
10| *
ll *
76
89
35 96
36 17
16 90
900
124
100
99
207
93 3 4
91 3 4 89 V.
71
214
104 3/4 « K 102 3 4 96
86 S
2 '•
38 28
39
20
20
17 202 126
100 3/4 100 212
DE L ABBAYE DE FECAMP (FRANCE) ESCEUNTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ 81 APKRITIVĂ CKĂ MAT BUNĂ DIN TOTK LICORILE
vAuiraTU F □qlikur nfi’ tmcrmi
Marqtei dtpostes eo France ti k l'Ktnngar
A se cere todăuna la josulft fiecărei sticle, eticheta pătrată purtăndtt semnătura directorelul generale.
Advsrata licore Btncdiettni se alfă la t6te persdnele următăre cari a aă angajată pe scnaă a nu vinde nici ftă contrafacere.
A. Flnlknwsky— G. sl I). Tnnnsescu Trali — Constanlinescu— I». Blarinescu Brngadii —IV’, loa-nid et Comp. — Carol Gersabek.
R
mem

ap
I»)
IIOllTOIiliL SUTEI!
MEDrC ŞI CHIRURG
De la Facultatea de medicina Vlena
din
Specialist tn boalele Syphilitice pe care le trateaza tntr'uu mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupatiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenla etc.
Consultaţiuni de la71/2—8 /2dim. şi de la i—4 p. m. Strada Fort unt IN’o. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi.	664
aHMBM
u^u£SXS2E353SSk.

is^rsii OR&XRT
(VEISEN VOLF)
Wiena. Stadt, Fleischmarkt Wolfengasse No. 3
V1S-A-V1S DE BISEIUCA GRECEASCA
L’am aranjat cu totul din nod, necruţând nici un sacrificii! pentru ca dorinţele d-lor voiagiorl să fie pe deplin satisfăcute asigurând un servicii prompt şi preţuri moderate. Acest hotel este situat în posiţiunea cea mai plăcut» în centrul oraşului şi în apropiera de toate autorităţile administrative şi judiciare, aci se mal află şi un Restaurant cu o bucătărie orientala si occidentala. Am deplina speranţa c» onor. public convingându-se mâ va onora şi încuraja cu desele d-lor visite.
Cu deosebita stima, E. LAZAHIS.
656
:xo>s:
FRIDERICH PILDNER
Bucureşti — 60, Strada Carol, 60 — Bucureşti
Pentru a mulţumi pe «nur. clientela am adus
TRIFOI - LUTZERNA SUPERFINA
verificat ii plumbuit de biuroul Statalul, resărirea e garantată cu 9$ o|0. Iarbă de grădină, din cea mai bună calitate. Precum şi toate cele-l'alle seminţe adică: de Legume, Flori şi de Pădure numai din cele de primul rang. Cataloage ac trimit dupe cerere franco.
Asemenea se gasesle si toate felurile de setnince pentru or-cc fel de paseri, numai recolta din urma.	619
X#
X
X
X
X@X:
■X
X©
©S IHGHimXA*
CU ÎNCEPEREA DE LA 23 APRILIE 1888
Frumoasa şi spaţioasa casă din Calea Victoriei No. 77 de asupra prăvălielor şi Farmaciei Române; ce este locuită până atunci de Excelenţa Sa d. Ministru al Olandei J. A. Keun.
Compusă din i salon mare având 2 odăi una în dreapta şi alta tn stânga ; 2 balcoane cu vederea spre calea Victoriei,o spaţioasa sala de aşteptare; ţ odâl cu vederea In Strada Fontânel şi curte; 3 oda! de servicl sus. si 1 Bucătărie: 2 de serviciO jos lână anireO ; Pivniţa mare pentru 10 stânjeni lemne; grajd, şopron, pod pentru fin, puţin în curte etc.
Cu 2 antreuri din care unul principal pa calea Victoriei şi cel-l'al* prin curte.
A se adresa la proprietar calea Victoriei No. 67	Bombonerla, îi. DO li BICE AVU.


■mmm-
&TOE ATELIER SPECIAL
■mmm mm
DE
MOBLE SCULPTATE
*
S’a deschis in Calea Victoriei, No. 120, vis a vis de
Palatul Ştirbei, un magasin al acestui atelier, unde se poate găsi şi comanda lot d'auns diferite mobile «eulp-
tate, cit preţuri moderate, precum «aii de mâncare, de lectura, iatacuri, ai
antreuri etc.
O0 573
Cu stimă,
V. MAYER.
-mmm-
■91
mmm
Cal. Victorii Pat. Vac.-Hom.
LA ORAŞUL VIENA
A LA VIILE DEVIENN :
vis-a-vis de Lib. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate «l soliditate urma toarele noutăţi
Rufane pentru Doamne si Domni
Feţe de masa, şervete ei prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzeac de toate calităţile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lăna ei de matase.
Flanele, camasi si ismene de lăna după
«ixteiuul profesorului Dr. 4». Jaeger.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. 1'roiiNuuri complecte pentru faianţaţi. LayetteN aiTrouMouri pentru copii. TrouMouri pentru pen donate, oteluri ■I rentauranturl.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU nostru ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CU1 VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI. PALATUL «DACIA-ROMAN1 A»
vis-â-vis de librăria Socec
535
SEMINŢE DE PRIMA VARA
ain de venzare:
UNHT *a moVile: Caraula din Doljiu, Putineiu 113 U din Vlaşca şi Luciu diu uuzeu, cu pre-ciul de 17 fr. hectolitru pe loc. pxirnriA la moşiile: Putineiu din Vlaşca vTlllivUA şi Fundeniî din liuzeu, cu preţul de 15 fr. hectolitru pe loc. Se seamănă primăvara şi toamna şi reuşeşte bine in pământuri uşoare.
PORUMBU - CINCUANTIN
mele din Uuzeu, Klmnicu Sărat, Ialomiţa, Ilfov, Vlaşca si Doljiu, uc preoiul de 9 fr. hectolitru pe loc.
Doritorii se pot adresa direct la mine In Bucureşti S rada Ciserica Amza 7 sau la administratori moşiilor 680 B.	loau Marghiloman.
Mi DUHITI A T cu Începere de la 23 A-AliCivlJnl urilie 1*88, moşia Fage-ţeiu-Uiil.u Unt j .unţul Olt, având pe lingă Io-ceri de cultura şi livezi ue prun , precum şi pădure secuiura de dat In tăere.
Doritorii a se adresa tn oraşul Slatina la Elena Fântăneanca proprietară. 671
Erezii L. LEMATRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
Bucureşti.— alea. Văcăreşti No. 102 —Bucureşti
Se însărcinează cu construcţiunl de turbine şi mori cu preţuri mal redusede cât acele dinViena şi Pesta.
JPr’eorul
Unei mori	cu	1	piatrâ	de	36	lei	1900
»	»	»	1	»	»	46	»	2100
»	»	»	2	pietre	»	36	»	3600,
»	»	»	2	pietre	»	42	»	3800
Esecutează repede or-ce lucru de urnâtorie safl mecanică; precum : olane simple şi ornate.
Mare asortiment de moblile pentru gradină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc.
Mare depăşit dc grinzi de fer, raiuri pentru vagoane, Deacauvile, Iteve de tuci. Mare asortimeut de pietre dc moara, LaFerte-sous-jouars

AVIS IMPORTANT
G. STEKLACI & COMP.
No. 22-Calea Victoriei-No. 22
Avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca am deschis In Capitala Bucureşti un
M\!USI.\ DE LIMIIIE $1 mi\\ÎIE
Fiindu aprovisionaţl din Fabricele cele mal renumite si speciale in articolele noastre,
suntem în posiţiunea de a satisface pe onor. clientelă în privinţa asortimentului cât şi mal cu seamă a calităţi 'or articolelor noastre ; tn special oferim: Camasi. Gulere, Manşete Pantaloni, Ciorapi, Batiste,Flanele, Ikanzarie deOlan-dasi de Bumbac io diferite calilati etc. etc.
Asemenea confecţionam or-ce lingerie dupe comanda in cel mai scurt timp
Sprijinit pe acestea şi pe lunga experienţă a d-lui G. Steclacf, dobândita în cursul multor ani încasa d-lul I. Po’oni, sperăm că vom reuşi de a na asigura întreaga confienţâ şi mulţumirea onor. clientelei noastre, pe care resp-^ctos o rugăm a ne onora cu numeroasele sale visite şi comando.
666
rumul.......
ătar/i£•:
NECESAR. NOI
PENDULA NOUA
ZISA
VEGHETOARE
In ramă bogat sculptată, având barometru anero-id şi termometru, mare cadran de 13 ct. luminos, luminând noaptea el singur.
Preciul 35 franci
INTERESANT
CEASORNIC
REMONTOIR-BUSOLA
specialitate pentru vînâ-torl şi militari, recomandat de ministerul de res-boi frances la 19 Aprilie 1887. Dub'u cadran luminos, luminând In cel mal mare întuneric. Mărimea 18 mm. (40 milimetri diametru) cilindru 6 rubine, foarte solid.
Cu cutie de nichel 25 fr. Argint -10 fr.
PENTRU TOATE CELE-LALTE GENURI A SE CERE PRECIUL CURENT Fie-care Ceasornic si Pendula sunt, garatate Expeditiune contra mandat postai
D-	IOANNOT-BALTISBERGER
Fabrica de Ceasoarnice OEPOSIT IN RERLAO LA 0. MAL. STEIN CES03NICAR Sl BIJUTIER. Berna, Elveţia
POMI RODITORI ALTOITI
DE DIFERITE SPECII
DIN CELE MII RENUMITE C4UT1TI Sl DIFERITE SPECII
SE AFLA DE VENZARE LA
GEORGEIONID
Gradina numita Braslea SUS. ICOANA, STRADA POLON» No IQ4
Aproape de biserica Icoanei. Premiat cu l-iul preţ: «Medalie dc de aur» la concursul agricol al comiţiuluT de Ilfov In anul 1881 şi 1882, pentru noile varietăţi de pere renumite:
REGELE Sl REGINA RO NANIEI, MIHtl BRAVU, SDfFf N-CEL- MARE SCL.
PRECUM SI PENTRU ALTE SPECII Asemenea premiat cu primul preţ; «Diplomă de onoare clasa l-ia» şi la expoziţia Cooperatorilor români In anul 188J pentru mal multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe.
Suni 28 ani de când m£ ocup cu pomologia, pus fiind tn dorinţa
fructelor, şi ca se pol face de a mi se realisa dorinţa, m am hotâ-irt a reduce preţurile pomilor prevăzute In catalogul grădineldc a fi pe viitor numai cu jumetatc preţ, ca prin această reducţiune se poală a cumpţra or-cinc, iar pentru cele iţ specii de pere, producţiunt noi ce nu se prevede fn catalog, adică Regele ţi Regina României, Mihui Bravul, SteJan-cel-Mare s, c. /. acesta se vindeau cu 10 leî pomul, acum insa va fi numai cu t lei.
Preţul pomilor se poate vedea In catalor. Domnii amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa gradină şi îndată li se va trimite.
Timpu plantatului pomilor pentru primavarăa sosit, şicucâtpo-mi se vor planta maT de timpuriu cu atâta este mal bine.
Domnii amatori snnt rugaţi a’ml trimite comandele cât de timpuria ca să pot a le trimite la timpul cuvenit.	515
Tipografia Ziorului„Epooa‘
Tipărit cu cerneala Ch. LoriUeux C-ie Paris
Girant responsabil, G. Qeorgesou.
www.dacoromanica.ro