ANUL m No. 692. 0 SINGURA EDITIUNE LUNI 14/26 MARTIE 1888. ias; 15 13 ANI NUME RUL ABONAMENTELE încep la i si ie a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE IX BUCURESC1 La casa Adminiatr&tione! IX TARAt Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. IX STHE1XATATE: La toate officiele pos tale din Uniune, prin maDdste poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni *5 lei. LA PARIS: Se gaseste jurnalul cu AS Cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Ger maln Xo. 84. manuscriptele nu se inapoiaza 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANI* SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI La Paris: la Agence Bana, place de la bourse, *. Agente Llbre, rue Notre Dame des Victoirei 10, (Place de la Bourse) pentru Paria, Frânei», Germania. Anstru-l ngaria, Italia ai Marea Brltanle. Anunciuri pe pag. IV, linia 80 bani, anunciur ai reclame pe pagina treia î lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 8. asm prinşi cu m in sic « Interpelarea de eri a d-luî Fili-pescu a aretat încă o dată ţerei ce fel de oameni sunt cei ce ne guverna. D. Filipescu a avut rara fericire de a pune mâna pe un dosar secret al administraţii de Brăila şi eri, cu ocazia interpelărei sale, l’a citit Camerei şi miniştrilor. Din acest dosar,adevărat document preţios pentru istoria modernă, cum l’a numit d. Carp, se vede cum procedează administraţia sub actualul guvern când are se urzească vre o infamie. In el se oglindeşte colectivitatea aşa cum este şi cum lucrează, cum concepe şi cum ecsecută. Din acest dosar se vede cum ştie se minţă colectivitatea, şi cum im-provisează un sistem întreg de minciuni infame şi îl sprijină pe mărturii mincinoase, smulse când prin corumpţiuni când prin intimidări. Minciuna este sistemul de guvernământ al colectivităţei ; minciuna şi intriga premeditate, pregătite din vreme şi cu meşteşug. Aceste lucruri le cam ştia ţara din judecarea tristelor procese care au ruşinat acest guvern. N’avea Inse până acuma dovezi materiale, înseşi conceptele actelor pe care mai târziu administraţia trebuia se le dea ca adevărate. Cinstita colectivitate voea se dea afară din Cameră pe deputaţii mino-rităţei şi îşi pregătea terenul. Pentru că pretexte de viţiu de forme nu se puteau găsi la alegerile tutulor membrilor minorităţei, s'a găsit pretextul corupţiunei electorale. Tache Iones-cu, Palade, Filipescu, Nicorescu, Dju-vara, Marghiloman şi atâţea alţi deputaţi ai minorităţei, trebueau invalidaţi pe aceste motive. Atunci s’au trimis cu ajutorul administraţii la Camera, acele proteste ridicule în puterea cărora s’au suspendat atâţea deputal.î aî minoritâ-ţeî, aşteptându se pentru a’i invalida ca administraţia se pregătească probele trebuincioase. Pe lucrarea aceasta de adunare de probe mincinoase şi de martori mincinoşi, a pus mâna d. Filipescu şi a pus’o sub ochii ministrului de Interne. Erau in acel dosar instrucţii date de prefect către funcţionarii administrativi pentru a şti cum se procedeze. Erau formulare de deposiţiî mincinoase , prin care martorul, care nu se ştia încă, după cum nu se ştia nici comuna în care domicilia, arăta cum a primit bani de la candidatul oposiţii şi de la amicii seî. Totul era pregătit, numai martorii nu erau încă găsiţi. Trebue se a-dâogăm că în această căutare se afla onestul agent administrativ când i s’a luat dosarul, întrerupând astfel o atât de demnă lucrare. In acel dosar s’au mai găsit şi acte şi dosare întregi sustrase din arhivele primăriilor, de către funcţionarii administrativi, cu scop de a le Înlocui cu altele făcute in urmă şi al căror concept se găsea asemenea In dosar, cu scop de a se invalida alegerea d-luî Filipescu şi pe motivul că alegerile de delegaţi nu se făcuse în regulă. Din citirea acestor acte s’a văzut în mod neîndoios, că guvernul a urzit nişte adevărate infamii, cu scop de a depărta din sînul representa-ţii naţionale pe adevăraţii represen-tanţî ai voinţei poporului. Rămâne ca ţara să judece dacă un aşa guvern de ticăloşi mai merită să stea la cârmă, pentru a falsifica legile şi instituţiile ţerei, a’şi bate joc de toţi şi de toate, şi a deprinde ţara cu cel mai ruşinos dintre obiceiuri , cu profesiunea de martor mincinos. I. N. I. TELEGR A M E \< .1\ 11 \ HA VAS Viena, 24 Martie. Generalul Comle LelindorlT a sosit azi la Viena pentru a notifica M. S. împăratului tn mod oficial urcarea pe tren a îm-pâratulul Frederic. El a fost primit după ameazl în audienta privată şi invitat să prânzească la împărat cu prinţul de Rcuss şi personalul ambasadei. Corniţele Lehndorlf a visitat pe Corniţele Kalnoky şi pe generalul Bauer. El va pleca Luni. Viena, 24 Martie. Principesa Clementina de Coburg a sosit azi aci. Circulă ştirea că ea va merge tn Franţa pentru a contracta un tmprumut. Florenţa, 24 Martie. Regina Engliterel, Însoţită de principesa Beatrice şi prinţul de Bxttenberg a sosit la amiazl. Ea a fost primită de ambasadorul Engliterel şi de autorităţi. llonia, 24 Martie. Camera deputaţilor. — S'a citit o scrisoare a ambasadorului Germaniei căLre d. Crispi. Această scrisoare comunică votul unanim al Reichstigulul german de la 19 Martie, in privinţa manifestaţiei simpatiilor parlamentului italian ; ea declară că aceste dovezi de simpatie formează o manifestaţie solemnă a raporturilor amicale ce există înţre cele două ţări. # CltOMCA l'E IHilYl l\î£li: CATKEOPOSn iUNEA DIN TARA Fiind-câ colectiviştii pun mare preţ pe nişte jelbl care se trimit la Rege în favoarea menţinerel d-lul Ion Brătianu la cârma, datoria opoziţiei este de a face şi ea acelaş lucru, în sens contraria numai. Să facem jelbl. Şi fiind-câ nu se poate cere de la noi să fim mal catolici de cât Papa, adică mal corecţi în procedeuri faţa cu Suveranul de cum sunt consilierii săi, să imitam întocmai modul lor de a le acoperi de iscălituri. Va fi totuşi o deosebire în defavoarea noastră, noi vom fi din nenorocire tot mal corecţi, fiind-ca va trebui se facem lucru prin noi, iar nu prin prefecţi, sub-prefecţl, poliţai şi pomojnici. Modul de procedare este următorul: î) Luaţi toate numele de botez din calendar şi adaogaţi-le nume de familie fantastice. Daca veţi avea puţina imaginaţie, puteţi face ca în fie-care plasa jalba se fie acoperita de peste o mie de iscălituri; câcl nu uitaţi ca sunt mal bine de trei sute cinci-zeci de nume de botez în calendar, şi ca trei patru porecle pentru fie-care nume, ne daa tocmai aceasta ţifra respectabila. Aveţi numai grije să presăraţi lista numelor acestor opozanţi Închipuiţi cu numele a câtor-va opozanţi reali, cari vor voi să glumească. Aveţi încă grije să nu iscăliţi pe elb‘ mal mulţi locuitori de cât sunt în realitate în judeţul, plasa, comuna.de unde pleacă jalba, căci atunci vă faceţi de rîs ca prefectul de Vâlcea. 2) In localităţile unde n’aveţl destul oameni în stare să facă cu aceeaşi mână multe iscălituri care să para a fi scrise de alte mâini, sgâriaţi hârtia cum puteţi şi espediaţl în acest caz jalba telegrafic. Veţi avea iaraşi un desavantaj asupra colectiviştilor, dar n’avem ce face. Veţi fi siliţi să plătiţi telegramele, pe când colectiviştii le-afl ecspediat gratis, păgubind astfel statul cu câte-va mii de lei, pe când voi veţ' avea nenorocirea să !l faceţi să câştige câte-va mii, bani care vor intra în buzunarul vre unul colectivist oare-care. T). Daca la telegraf vi se vor refusa telegramele sub pretecst că nu se cunosc sub-scriitoril saO ca nu sunt de faţa, or c9 iscăliturile nu par autentice, cereţi originalele depeşelor trimise de_____ cetăţenii imaginari ai închipuitei Românii colectiviste, şi dacâ procedeul întrebuinţat va fi întocmai ca cel ce vi 1 recomandam, faceţi telegrame de protestări la Rege şi la ziare denunţând faptul ca românii egali Înaintea legel după Constituţie nu sunt egali şi înaintea hiw*' păstoase şarlatanii al carul monopol şi-l reservă colectivitatea. Aceste recomandaţii care par a fi o zeflemea, sunt din contra lucruri foarte serioase, sunt mijloacele cu care se menţine la putere un ilustru cetăţean, un mare patriot, care de dol-spre-zece ani face fericirea României. Deci imitaţii domnilor din oposiţie căci ar fi pâcat şi ruşine ca noi să vorbim şi să ne purtam serios faţa cu aşa caraghioşi ticăloşi. X. X. ÎNTRUNIREA OPOZIŢIEI Provincia în Capitala 0 mulţime de lume a sosit din provincie,azidimineaţă, pentru a lua parte la întrunirea opoziţiunii de azi. Cităm de o cam date, numai pe acei dintre amicii noştri, pe care din întâmplare, îi am întâlnit. De la Botoşani au sosit dd. Th. Calimak, Al. Enacovicî, Al. Ghica Bragadir.Hermeziu, Buzdugan,Ullea, etc. Din Piteşti au sosit treî-zeci de comercianţi, în cap cu dd. Rădulescu şi Comâneanu. De la Graiova, d. N. Economu şi alţii. De la Focşani am întâlnit pe dd. Barozzi şi Lazăr Niculescu. De pe la Giurgiu şi de prin judeţele vecine de Ilfovul, au venit o mulţime de lume. De la Râmnicu-Seratau sosit d-nii G. Mărgâritescu, I. Mihâescu , I. Gherghiceanu, G. Lupan, GhiţâGea-lep, N. Hristescu, I. Oroveanu, Petre Gheorghiu, G Andriano. La Clubul Unirea Intre orele 12 şi 1, a fost o consfătuire intimă la Clubul Unirea. D’acolo căpeteniile oposiţiunii au pornit la sala Orfeu. întrunirea Sala e plină de nu poţi mişca. Şefii opoziţiei şi delegaţii din judeţe sunt primiţi cu aplause frenetice. D-nu D. Brătianu e proclamat preşedinte. D-nu D. Bratianu D sa mulţumeşte de această onoare şi anunţă că resolutiunea luată astă-zl va fi Înmânată Regelui. Astâ-zl au venit şidelegaţl dinprovincie pentru aasculta părerea cetăţenilor capitalei. D lor vor lua cuvîntul şi vor spune ce suferă judeţele şi ce aşteaptă de la cetăţenii Capitalei. (Aplause). Voci: Se vorbească, să vorbească I D nu D. Brătianu dâ cuvîntul d-lul Enacovicî, delegatul opoziţiunel din Botoşani. D. Enacovicî Nu mal avem trebuinţă să spunem ce este actualul guvern. Chiar copilul din faşe o ştie. Noi venim aici ca glasul nostru să fie auzit şi să răstoarne acest guvern. (Aplause). Ei bine, aţi recâştigat timpul pierdut. Judeţele eraO organizate|1naintea Capitalei,dar abia ele au clătinat criver-nul. Două Întruniri de ale d-v., însă l’atk ruinat cu desăvtrşire. (Aplause). La Botoşani suntem 12 milde oameni care avem ochii ţintiţi asupra d-v. Hotărârea d v. o aşteptăm cu nerăbdare şi o vom urma fără şovăire, cu trup şi suflet. (Tunete de aplause). Să ştim numai că şi d-v. veţi fi alături cu noi. Voci : Da! Dai toţi suntem legaţi şi vom eşi cu neveste şi copil. D. Enacovici. Când veţi da semnalul, voi cetăţeni al capitalei, ţara va răspunde lntr’un glas şi atunci nimic din guvern nu vamal rămâne.(Aplause prelungite). D. Rădulescu de la Piteşti Emoţiunea mea e mare că vorbesc faţă cu o întrunire aşa măreaţă. Cuvântul meu este acela al unul judeţ care suferă mal mult de cât or-care, căci soarta ’l pedepseşte că a dat naştere lui I. Brătianu. (Aplause). I. Brătianu este stăpânul acestei ţări robite de tirania Iul, de violarea omului şi a legel. El trebue osândit şi pedepsit. (Aplause). Naţia indignata, ln Înţelesul poliţienesc al cuvlntuluî (aplause), este singura care îl susţine. D voastre, inima, capul ţârei, nu sunteţi cu el. Voci. Nu 1 nu ! Jos Brătianu 1 Şi noi am venit, 30 din Piteşti, să ascultăm povaţa voastră şi să o urmăm. (Aplause). D. Radu Kretzulescu Spune ca daca opoziţia are oameni ca D. Brătianu, L. Catargiu, G. Vernescu, ea are şi luptători mal obscuri, dar nu mal puţin devotaţi: aceia sunteţi d-voa-stre, aceia suntem noi, tinerii. (A-plause). Colectivitatea va cădea cum a trăit, în mijlocul gunoiului adunat Împrejurul el. (Aplause). Maicanil, Angeleştil, Radu-Mihaiu, iată gunoiul coieclivitaţeî. Ea astă-zî, d lor, Îmi propun să fac faţă cu d-voastre rechizitorul fraţilor Maican. Marţea viitoare, aceşti hoţi vor fi judecaţi de justiţia militară, eii vreaii ca astăzi dânşii să fie judecaţi de justiţia poporului. (Tunete de aplause). Aci tânărul orator face istoricul afacere! Maican. Spune cum a fost dat pe faţă de căpitanul Dimancea pe care a | vrut să’l sfănţuiască. Cum nu a putut să cumpere un militar precum a cumpărat miniştri! ţârei. Des întrerupt de aplause, oratorul termina ast-fel : Iată cum aQ fost ucişi soldaţii noştri la Plevna. D. A. Lahovari zicea ca la Banchetul lui I. Bratianu paharele se vor umple cu lacramile poporului. (Aşa e I aşa e I) Dacă ele nu vor ajunge, se vs mal a-duce şi sângele soldaţilor noştri căzuţi pe câmpiile bulgare. (Tunet de aplause) D. Tache Ionescu Astăzi sunt două întruniri. Aici noi vă vorbim, acolo bolboresc colectiviştii. (Aplause). Aicea cetăţenii îşi spun păsurile, a-colo îmbuibaţii zic ca nimeni nu moare de foame, procopsiţil zic ca ţara s'a îmbogăţit; iar ce! l’alţl se uită cu rtvna la osul pe care nu l vor mal roade (A-plause). O voce: Democraţia lui Stătescu I (Aplause). D. T. Ionescu: Colectiviştii caută să vă sperie cu fantoma reacţionară şi faC pe d. L. Catargiu luUupaica aucs-tei fantome. Ei bine, el aO luat pe un prefect al acelui reacţionar şi l’aâ făcut ministrul... (Aplause). Şi pe el 1'aQ împerechiat cu un radi-cal, un Rosetist, sad aşa zis ; şi nici unul, nici altul, nu s’ati simţit jenaţi să fie alături I Dar cu aceşti oameni afl adus vre-o îmbunătăţire ? Nu! Numiţi de Stătescu or de altul, magistraţii colectivişti remân. Ruinată de Nacu prin nepricepere, or de Sturdza prin calcul, ţara remâne, dar nu vrea se fie ruinata. Precum la Veneţia cetăţenii aii pedepsit pe un Doge trădător tăindu'l capul şi Intinzând un văl negru pe portretul săQ, ast-fel şi noi voim, nu să tâem capul cuiva, dar să Întindem un văl negru pe colectivitate. (Aplause prelungite). D-nu Macri de la Galaţi şi Brăila Vid aclamat de public, declară, că or ce reso'.uţiune luata de cetăţenii capitalei, va fi urmată de oraşele ce d-sa reprezintă. D. Ressu Este aclamat de public. D-sa declară că ar dori acţiune. Publicul Întrerupe : La palat 1 la palat 1 D. Ressu roagă publicul să se liniştească. Astă-zl moţiunea votată de a-dunare va fi dusă la Rege. Voci : Să se plece I D. Ressu. Să aşteptăm răspunsul lui. Acest răspuns ne va spune ce mal avem de aşteptat I Ce avem de făcut, aceasta o ştiţi! (Aplause prelungite). D. T. Economu de la Craiova Primiţi cu hurale numele Craiovel, cetăţeni, aveţi dreptate. Ea s'a purtat bine, ea ’ş! a făcut datoria. Dar ce ea nu poate face, voi o puteţi. Aduceţi-vă aminte de Vodă Alexandru Lăpuşneanu. Când poporul ruinat de dâjdiile impuse de vornicul Moţoc, se revoltă de uciderea In zilele de Paşte a 30 de boeriai ţărel.dlnsulstrigă: «Măria Ta, noi nu vrem să lovim ln tine. Dă-ne pe Moţoc» Şi Vodă dete pe Moţoc. (A-plause). Voi puteţi merge la Palat şi să respectaţi pe rege, dar să cereţi pe Brătianu şi Regele vi 'I va da. (Aplause prelungite). www.dacoromaoica.ro s EPOCA - 14 MARTIE Dacă nu azi, măine, dacă nu mâine, altă dată, şi vo» vi se va da dreptatea refuzată şefilor voştri, (Aplause). D. Mârzescu Este Îndelung salutat de aclamaţiu-nile publice. D-sa mulţămeşte pentru această primire care'l mândreşte. Acel dintre d-tră, urmează oratorul, care nu afl Încă deplină cunoştinţă despre dreptul lor cetăţenesc, sâ’mldea voe sS le citez doctrina unul mare Împărat german, Frederic II care In cartea sa «Antemachiavel» zice că regele e primul servitor al poporulai, (Aplause frenetice şi Îndelung repeţite). Regele aşa dar fiind mandatarul poporului e dator să asculte de vocea sa şi astăzi glasul poporului nu este de cât salvarea ţârei de ruşinea naţională de care este coprinsă având In capul el la guvern pe acela care a patronat hoţiile, jafurile şi toate nelegiurile. (A-plause, Voci: la palat! la palat 1) Aud voci strigând «la palat 1» Dar să avem încredere în bătrânii noştri conducători politici, D. Brătianu, Lascar Catargiu şi G. Vernescu. (Aplause, aşa el) Sâ nu mergem la Palat; dar să meargă în numele nostru bătrânii noştri conducători care vor şti sâ arate capului Statulnl starea de desperare a ţărel. (Aplause). Desesperarel îmi aduc aminte cuvintele din Henriada lui Voltaire : Efl nu voi descrie vaete, strigări, Sângele cum curge pe drum pe cărări ; Căci nici nu se poate aştepta vr'un bine, Când omul ’l turburat, când ese din vine. (Aplause prelungite). Sâ aşteptăm ca primul magistrat şi servitor al firet, Regele României, să dea satisfacere imediată indignaţiunel publice contra unul guvern care merita blestemul marelui poet naţional,Vasile Alexandri : Blestemul ţârei tunând se cază Pe câmpul vostru nelegiuit Blestem şi ură ! lumea se vază Cât râfi în ţară aţi făptuit. Şi când In neagra de veclnicie Vetl pleca sarbezl, tremurători, Pe fruntea voastră moartea se scrie: Duşmani al ţârei, cruzi vânzători. (Aceste ultime cuvinte ale oratorului piovoao& o ooplociunp (le japlausc al&t în Adunare cât şi pe scena sălei Orfeu). D-nu N. Fleva Chemat de public la tribună mărturiseşte că şi d-sa era pentru o manifestaţie populară, dar statul major al opoziţiunel a hotărât se amâne această manifestaţie. Dar dacă colectiviştii vor merge astăzi la palat, mâine să ne întrunim noi toţi aci şi de aci să mergem la palat. (Aplause). Aud pe un cetăţean că zice : mâine e zi de lucru. Ei d-lor, să sacrificăm o zi de lucru pentru a atinge scopul măreţ pe care 11 urmărim. Ce mal sunt interesele noastre ale fie-căruia în faţa interesului general, în faţa interesului ţârei? (Aplause). Pe voi muncitorii ve jicneşte poliţia Ininteresele voastre. Pe noi ne jicneşte întreaga administraţie. Suferă muncitorii, suferă comercianţii, suferă avocaţii, toţi suferim 1 (Aşa e ! aşa e I) Suferim durerile noastre dar nu mal putem suferi durerile ţărel (aplause) nu mal putem suferi un guvern de gheşeftari, de MaicanI, de AngheleştI, de Radu-Mihaii I (Aplause). Cu toate astea se fim pricepuţi, se nu mergem la palat, să nu ne ciocnim astă-zl piept la piept cu sbirii guvernului! Se avem nădejde că M. 8. Regele ne va scăpa de dânşii fără să’I lovim noi. (Binel bine ). Căci obuzele voastre nu sunt de acelea ce lovesc în acel ce le arunc. (Aplause) Loviturile poporului liber lovesc în carne vie şi nimic nu le poate rezista! (Aplause). Când vom fi siliţi să dăm piept, tre-bue să sdrobim tot ce ni se va opune. D-Ior, d. Ciocazan, deputatul de la Craiova, vă va citi moţiunea pe care cu toţii vă rugăm să o votaţi. (Aplause prelungite). D-nu Ciocazan E viQ aclamat cu strigătele de «Trăiască Craiova!» Mă felicit ca pentru prima oară când măipresint înfaţa d v. este pentru ain-tra în lupta directă. (Aplause). Moţiunea pe care v’o citesc este e-nergicâ; în urma ei, nu mal avem de cât să mergem la Palat. (Aplause). Iată moţiunea: Cetăţenii Capitalei întruniţi astă-zl 13 Martie 1888, împreună cu delegaţii judeţelor sub preşedenţia d-lul Di-mitrie Brătianu; Convinşi că reîntoarcerea la putere d guvernului căzut constitue o sfidare o -piniunei şi o insultă moraliiăţei publice deleagă pe dd. Lascar Catargiu, D. Brătianu şi G. Vernescu pentru ca s( arate respectos M. Sale Regelui că interesul Terci şi al Tronului cere neapărat înlăturarea acestui regim de ruină şi corupţiune. Numele celor trei leaderl sunt via aclamate. Acel care aprobă această moţiune, zice oratorul, să ridice mâna. Mii de braţe se ridică ; aclamaţiunl nesfârşite isbucnesc şi se repetă. Apoi publicul începe a se despărţi. Esirea Publicul se grămădeşte pe piaţa teatrului şi chiamă pe şefii oposiţiel la balconul clubului liberal-conservator. In acel moment trece d. Fleva. Manifestaţia Publicul aclamă pe d. Fleva şi începe a'l însoţi spre casa d-sale luând’o pe strada Regala. Un comisar de poliţie vrea să împrăştie lumea. Drept răspuns, cetăţenii ridică pe d. Fleva pe umeri, şi-l poartă în triumf. O altă parte a publicului, care nu văzuse pe cel care să luaseră după d. Fleva se răspândeşte pe piaţa Teatrului, unde aclamă cu urale nesfârşite pe dd. Lascar CatargiCi, Dim. Brătianu şi G. Vernescu, care treceai! p’acolo în trăsură. In timpul acesta, vre-o trei, patru mii de oameni să duc cu d. Fleva, care e purtat în triumf spre casa d-lul I. Brătianu. Pe strada Regală, era o lume nebună, când trecea manifestaţia. Lumea se grămădise pe balcoane şi în ganguri strigând: Ura 1 In fata casei d-lui I. Bratianu Coloana străbate strada Colţii şi trece între casa d-lul 1. Brătianu şi ca-sarma jandarmilor. O mulţime de ofiţeri de jandarmi privesc la lume. Mulţimea huidueşte pe preşedintele consiliului. Timp de 10 minute manifestanţii defilează în faţa casei preşedintelui consiliului, strigând: Jos Bratianu ! Jos hoţii 1 >los ( a rad a ! Apoi lumea merge înainte. Unii strigă : la Palat. Graţie stăruinţelor d-lul Fleva şi altor membri din opoziţie mulţimea consimte să nu mal meargă la Palat, şi o ia pe strada Clemenţi, spre casa d-lul Fleva. La d. Fleva O mulţime imensă intră în curtea d-lul Fleva. Curtea de şi spaţioasă nu poate conţine pe tot publicul care a-clamă pe d. Fleva. Strada e plină de lume. D. Fleva aclamat să sue în balcon şi mulţumeşte în câte-va cuvinte elo-cinte cetăţenilor. D-sa sfîrşeşte strigând : «Să trăiască Cetăţenii Capitalei I» Mal vorbesc d nil Ion Lahovari şi Tachelonescu în mijlocul unul entu-siasm indescriptibil. Lumea nu vrea să mal plece, şi cer să meargă la palat. Li se răspunde că şefii opoziţiei au fost însărcinaţi sâ ceară audienţă Regelui. Cetăţenii cer să rămâie întruniţi pânâ ce se va afla răspunsul Regelui. Numai când le făgădueşte d. Fleva, că mâine, Luni va fi o altă întrunire, numai atunci consimt să plece. La d. Filipescu Eşinddelad. Fleva, dd. Tache Io-nescu, I. Lahovari şi N. Filipescu sunt purtaţi în triumf. Lumea vrea să ducă pe d. Ionescu până acasă, trecând iar pe la d. Brătianu şi pe la Palat. D. Ionescu se opune la aceasta. Mulţimea se grămădeşte în curtea d-lul Filipescu şi pe stradă în faţa casil. Dd. Tache Ionescu, N. Filipescu, Ion Lahovari şi C. Arion mulţumesc publicului pentru aclamaţiunile lor, şi îl roagă se vie mâine la Orfeti. Sfârşitul manifestaţiei D'aci lumea pleacă, şi trecând în faţa casei d lui L. Costin Catargiu, crede că e casa d-lul Lascar Catargiu, unul din leaderil oposiţiunei, şi face o nouă manifestaţie. Apoi altă manifestaţie se face în faţa casei d-lul Boerescu. Mulţimea începe puţin câte puţin să se împrăştie. Lumea trecând pe Piaţa Episcopiei, se opreşte la redacţia noastră strigând Ura l Pe calea Victoriei, mulţimea întâlnind pe d. Al. Lahovari, 11 aclamă, cu strigăte repetate de Ura ! înaintea Otelului Mânu,manifestanţii se opresc şi chem la fereastră, pe Pa- raschiv Niculescu, care fusese aşa de crunt lovit de poliţie şi care abia, erl, eşise din spital. Acesta ese la balcon şi mulţumeşte poporului, care apoi se împrăştie, dân-du-şl întâlnire pe mâine, la 5 ore, la Orfed. Un incident Pe când mulţimea manifesta dinaintea otelului Mânu , trece beizadea Mitică. Atunci manifestanţi începe a striga: JOS BRATIANU! ltin Ediţia precedenta INFOR MATIUNI Eri în secţiunile Camerei s’au cercetat doe propuneri de legi din iniţiativă parlamentară: una pentru a-cordarea unei pensiuni viagere marelui şi nenorocitului poet Eminescu alta pentru degrevarea ţuicei de taxele ia care este supusă acum. Ambele propuneri au şanse d’a fi admise în toate secţiunile. D. Theodor Rosetti, president de secţiune la înalta Curte de Justiţie şi de Casaţiune, s’a întors din călătoria sa în străinătate. D. Ioan Brătianu care a părăsit Capitala ieri dimineaţă, s’a întors astăzi de dimineaţă împreună cu Regele şi cu Regina înaintea cărora a eşit la Piteşti. Un confrate care are legături de aproape cu d. Mişu Schina, considerând ca un fapt îndeplinit accep-taţiunea de către dînsul a postului de prefect al poliţiei capitalei, spunea eri că d-sa va şi intîmpina astăzi în această calitate pe Regele şi pe Regina la gara de Nord. Pe de altă parte însă d. Schina continuă a tăgădui că a primit succesiunea d-lui Moruzi. Nu mai înţelegem nimic. SK E mai mult de cât sigur că dacă zilele sale ca ministru se vor prelungi, d. Dimitrie Giani va face numeroase schimbări în personalul dependinţe de departamentul seu. Contrariu însă ştirei răspândite, d-sa nu se va despărţi de d. Alexandru Costescu care de altmintrelea nici n’a mamtestat vre o Inteuţiuue d’a părăsi postul de secretar general. Numirea d-lui Grigorie Giani în postul de prefect al judeţului Brăila este definitivă. Predecesorul seu, d. Luca Ionescu, va înlocui ca secretar general al consiliului miniştrilor pe d. Boian care se retrage..... fără voia sa. Din izvor oficial aflăm că nego-ciaţiunile cu Austro Ungaria pentru lncheiarea convenţi unei de co-merciu vor începe negreşit în cursul septămânei acesteia. Faptele relevate prin actul de a-cuzaţiune contra d-lui colonel Di-mitrescu Maican şi pe care se întemeiază trimiterea colonelului înaintea consiliului de rezbel pentru corupţiune şi mituire sunt trei: furnitura obuzurilor, acea a gloanţelor şi o aprovision&re de furagiu. Pedeapsa a cărei aplicaţiune se cere este cea prevăzută de art. 254 al codului penal militar. Ziarul d-lui Bibicescu în măsura d’a fi bine informat anunţă că dis-tribuţiunea apei filtrate în Capitală va începe peste 3 sau cel mult peste 4 luni. Se dea Dumnezeu,dar nucredem 1 Cauza răscoalei ce a avut loc la Bucoveţ este că directorul Penitenciarului găsise cu cale să lase introducerea unei mari cantităţi de vin destinat la un banchet ce deţinuţi au dat cu ocazia lăsatei de sec. Conform dispoziţiunei coprinsă în art 7 al Statutelor Academiei, sesiunea generală a anului 1888 va începe în zioa de 22 Martie curent. Păzitorii accsiselor comunale au descoperit Vineri către seră cadavrul unui individ neounoseut spânzurat ! n crama viei d-lui Pâclemoară, după soseaoa Vergului. Poliţia avisată a deschis o anchetă. OEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA HAVAS Viena, 24 Martie.—MM. LL. Regele şi Regina României au pornii spre Bucureşti. La gară erai! de faţă spre a saluta pe Majestâţile Lor, membrii Legaţiu-nel Române cu doamnele lor, consulul general Lindheim; A. S. R. Ducele de Nassau cu adjutantul săâ de câmp. Ma- www.dacoromanica.ro jestăţile lor ad fost conduse la gară In caretele Curţel, fiind tnsoţite de M. S. I. şi R. împăratul Francisc-Iosif. Suveranii austriac şi român purtau uniformele regimentelor austriace al căror şefi sunt. Doamnele aâ oferit Reginei un măreţ buchet de roze. In momentul plecării M. S. împăratul a sărutat mâna Reginei. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 12 Martie 1888 Şedinţa se deschide Ia orele 31/4 cu 72 senatori presenţl, sub preşedenţia prinţului D. Ghica. Dupe apelul nominal se citeşte şi se a-probă sumarul şedinţei precedente. Prinţul D. Ghica declară că nu poate să ţie şedinţă, de oare-ce lipsesc toţi miniştrii dupe bancă. Apoi Senatul otăraşle sâ ţie şedinţă publică Marţi, de oare-ce Luni este sărbătoare naţională. In acest moment, o telegramă anunţă că vine la Senat d. ministru D. Giani, cu toate acestea Senatul se descompune şi afacerile remăn baltă. D. CAMERA Şedinţa de la 12 Martie 1888 Şedinţa se deschide la oral 1/2 subpre-şedinţa d-lul Dimitrie Lecca, fiind presenţl 105 da. deputaţi. Se acordă un congediu de 6 zile d-lul deputat Ilariu Isvoranu. Preşedintele, dă citire unei comuui-caţiunl a Ministrului Afacerilor Străine, prin care se notifică Camerei, adresa de mulţumire a Reichstagului German, ca răspuns la adrest votată de Camera română cu ocazia morţel împăratului Wil-helm. * • Se declară vacant coleg. I-ifl dellfov, tn urma numirel d-lul Ion Câmpineanu ca guvernator al Bâncel Naţionale. * * * D. Paeu, răspunde în câte-va cuvinte la discursul ministrului instrucţiei publice, pentru a face oare-care rectificaţiunl la cele spuse de d. Nacu şi probează cu rapoartele ministrului în mână, că legea din 1883, la unii s’a aplicat şi la alţii nu. D. Nenitescu anunţă o iuterpelare a-supra noilor taxe puse pe coloniale de consiliul comuna) din Galaţi. D. Fleva, zice că a intervenit pe lângă biurou ca să i se puie la dispoziţie oarecare dosare de la Ministerul de Resbel. Erl d’abia i s a pus la disposiţie numai două, iar cele-l'alte nu. Roagă ca să se ia măsuri să se aducă şi cele-l’alte dosare pe care le-a specificat. D. G. Hobescu roagă pe ministrul de interne, ca cu ocazia desvoltărel interpe-lăreld-iul Neniţescu, să aducă In Cameră bugetui comunelor din Galaţi, precum şi memoriul care s a făcut cu ocazia punerel acelor Laxe, pentru a se putea judeca în cunoştinţă de cauză. D. I’opp cere dosarele relative la emiterea rentei pentru lucrări publice, pentru a le studia şi a vedea în urmă, dacă trebue să adreseze o interpelare. D. Mortzun adresează o interpelare a-supra unei călcări a drepturilor constituţionale făptuită de poliţaiul din Focşani. D. Stefaneanu, desvolLându’şI interpelarea adresată ministrului cultelor, cere ca guvernul să vie cu o lege pentru îmbunătăţirea soarlel clerului mirean. D. IVacu zice că cestiunea îmbunătăţirel soartel clerului preocupă toată lumea. In secţiile Camerei se găseşte un proiect de lege din iniţiativa Camerei. D-sa cere ca acel proiect să se trimeatâ în studiul unei comisiunl speciale, la care să fie invitat şi guvernul să’şl dea părerea. I -D. Stefaneanuu, mal are şi o adoa interpelare. înainte d’a o desvolta întreabă pe ministru dacă are de gând se vie cu un proecl de lege pentru regularea raporturilor dintre proprietari şi posesorii de vil cu em batic. D. Ganc, ministru Domcniclor, zice că d'abia a venit la minister şi că n’a putut încă se vie cu o lege tn această privinţă, dar că va veni. Numai se. aibă vreme 1 D. Ciocazan, peste cinci ani! D. Stefaneanu se declară satisfăcut. Cu puţin se mulţumeşte d. Stefâneanu. D. Sarulennu, zice că legea există, dar că nu se aplică. Interpelarea d-lui Filipescu D A. Filipescu, zice că interpelarea sa coprinde două cestiunl: una personală şi cea l’altâ de politică generală. Cea personală e relativă la alegerea sa de la Brăila, şi cu aceasta va începe D-sa doreşte se limpezească cestiunea câcl nu vrea ca, în urma retragerel contestaţiunel făcute de Cameră, se aibe aerul că rămâne ca tolerat de majoritate. In loc de ancheta parlamentară s’a făcut o anchetă administrativă, al căruia dosar format de o rudă a d-lul Giani numită ad-hoc ca ajutor la sub-prefectura plăşel Vâdeni s'a luat de locuitorii dintr'o comună şi mi-a fost adus mie! (Aplause). Interpelarea mea are de scop a vă face această restituţiune. (Aplause). Inlerpelatorul citeşie mal multe piese din acel preţios dosar, în mijlocul hohotelor de rls ale miuorităţel şi a uimirel colectiviştilor. Colectiviştii sunt plictisiţi, foarte plictisiţi de aceasta lectură. Teribilul Epurescu , face explosie. Cer, sbiară d-sa, darea în judecată a autorului sustragerel dosarului şi a complicilor sel! D. Bloramberg, cel care sustrag corpul unul delict, nu se pedepsesc. D. Filipescu citeşie o listă întreagă de primari fn comunele cărora s’au ales delegaţi opozanţi, şi care trebuia să fie revocaţi. D-sa dă citire, în mijlocul aplauselor prelungite ale minoritaţel, unor formulare scrise de mâna ajutorului sub-pre-feclurel, în care se consemna declaraţii cum că d-sa a dat bani pentru alegeri, însă în care numele comunei şi al declarantului era Înlocuit prin puncte. Declarantul nu era tncă cunoscut escla-mă d. Filipescu, şi declaraţia sa era deja cunoscută! (Aplause prelungite). Majoritatea întrerupe. D. F. Carp. Nu întrerupeţî. Lăsaţi sâ ascultăm istoria modernă. D. Filipescu, mal citeşte declaraţia unul primar care a fost dat afară, pentru că a refuzat a iscăli un proces-verbal prin care se spune că d-sa a dat bani pentru alegeri. Relativ la neregularitâţile alegerel delegaţilor de la Ianca, d-sa se întreabă cum faptul a fost declarat numai la 14 Februarie, adecă după o lună şi 4 zile de la alegerile delegaţilor, atunci când delictul e-ra prescris ? Terminând, d-sa zice că dosarul pe care ’l posedă, probează că într’adevăr alegerile trecute ad fost un model! (Aplause). Itespiinsul d-lui .\aeu D. A'acu e ploat de tot. D-sa cere actele pentru a face o anchetă. D. IV. Filipescu. Nu mă despart de acte. Mă voi duce eO cu ele la anchetă. E un adevărat desastru pentru d. Nacu. Literalmente nu ştie ce să respundâ. Şi într’adever nu respunde la nici un fapt. Se agaţă de faptul că d. Filipescu a pronunţat numele d-lul C. Apos'olu în interpelarea sa, pentru a vorbi din chiar senin despre d.AposLolu şi pentru a putea spune şi d-nealul ceva. Voci. Ce are a face d. Apostolu cu a-ceasta ? D. Caton Lecca. Lâsaţi’l să respunză, ca să respunză. D. IV. Filipescu. Am spus un singur lucru, că primarul în comuna căruia d. A-poslolu a fost ales delegat, a fost revocat. D- IVacu continuă mereu să bată câmpii. Spune că a fost magistrat (!?) Fiasco d-lul Nacu e complect. D-sa cere cu insistenţă dosarul. Grozav ar vrea se’l aibă! Ministrul de interne termină în fine, fără a fi respuns nimic. O propunere D. lacob IVegruzzi zice că cele petrecute în şedinţa de azi sunt grave, fiind-eă în dosarul citit de d. Filipescu, vede fals în.acte publice. D. Negruzzi cere o anchetă parlamentară. D. Epurescu nu vrea o ast-fel de anchetă; cere ca ministrul să facă o anchetă, se vede tot în felul anchetei făcute în contra d-lul Filipescu ! Voci. închiderea discuţiei. Discuţia se închide. O cestiune personala D. Fleva, întreabă pe d. ministru de interne care vorbise de destituirea d-lul Apostol directorul Creditului Agricol din Braila, cum şi-a permis să afirme fără dovezi ca d. Fleva la Braila, fiind-că şedea în casa d-lul Apostol, transformase Creditul Agricol în oficină electorală D-sa declară că n’a pus piciorul în cancelaria Creditului Agricol pe timpul alegerilor. D. Fleva tratează din noii aserţiunea d-lul Nacu de infamă calomnie. In loc să calomnieze şi să minţă neştiind ce să spună mal bine ar răspunde la faptele precise aduse de d. Filipescu tn interpelarea sa. D. lepurcscu, spune prostii. Lumea rîde şi colectivişti aplaudă. Simitis simile gandet, or cum se zice pe româneşte: prost la prost place. Câte-va mărgăritare din discursul d-lul Epurescu: D-lor sunt de o francheţă brutală! (Drept avea de spunea că e teribil!) D-sa zice că oposiţia micşorează prestigiul guvernului. Doar n’o vrea ca oposiţia să-l mărăscă! Interpelarea domnului Taclie Ionescu D. Tache Ionescu, zice că interpelarea d-salee adresată preşedintelui consiliului şi ministrului justiţiei. D-nu Brătiaau nu e aci, şi d. Giani i a declarat că nu vrea să răspunză singur la această interpelare. îşi va face interpelarea Luni, şi dacă nici atunci d. Brătianu nu va veni, anunţă că o va face d-lul ministru de interne. • * * Şedinţa se suspendă la orele 4 pentru 5 minute. La redeschiderea şedinţei, preşedintele roagă pe deputaţi să treacă în secţiuni şi ridică şedinţa. Şedinţa viitoare pe luni. /. IMIREA COLECTIVISTA De la ora 1, poliţia cară cu birja pe cetăţenii indignaţi, doritori de a asculta discursurile Dimancilor, Stoiceştilor şi Vilacroşilor. Sala Ateneului aproape plină de mitocani şi de burtă verzi. Nici un cetăţean mai spălat şi mai cum se cade nu asistă. Căutând a vedea numărul exact al asistenţilor, am putut număra că sunt într’un număr de vr'o 200—300, toţi indignaţi. Toţi bătăuşii sunt presenţl, iar poliţia e In corpore. Printre mulţime recunoaştem pe To-boc, Ulmeanu, Lăptaru, Lipieruef tutti g uanti. Intrarea e păzită de o avangardă, In capul căreia se află vestitul Ciocaneli. Intre persoanele oficiale, d-nil Vila-cros, Alexandru şi Nichi Xenopol, Radu Stanian şi toată clica colectivistă parlamentară. D. Moroiauu spune adunărel că ar fi bine să aclame ca preşedinte pe d. Dobre Nicolaâ. Acesta mulţumeşte şi dă cuvîntul d-lul V. Lascar. Voci colectiviste. Bravo I..... Să vorbească Conu Vasile 1 D. V’. Lascar, luând cuvîntul, zice că o mână de oameni au avut neruşinarea să acuze majoritatea că a fost aleasă de poliţie. Voci. Minte 1 V. Lascar, urmând, zice ca cetăţenii, numai dupe ce au citit programul guvernului liberal-naţional, au ales maj oritatea. Oratorul colectivist zice că In opoziţie sunt oameni cari au fost căprari la guvern şi au fugit flind-că voiaâ să fie generali. Cum se pot numi ast-fel de oameni? Câte-va voci. Trădătorii EPOCA — 14 MARTIE i—w—■ D. V. l.asear spune că minoritatea a fost aleasă prin corupţiune. Oratorul atacă mal ales pe disidenţi. Dlnşil ad dat curagiu opoziţii compuse de reacţionari, ca se lupte In contra partidului liberal. Revenind apoi la tema favorită a co-lectivitâţel, oratorul vrea se probeze : ca azi nu sunt bătăuşi, nu se face bătăi; şi că alegerile sunt un model de libertate. Haita bătăuşilor aplaudă, după ce unu din el dă semnalu. D. Lascar continuând atacă presa o-poziţil care după d-sa nutreşte nişte teorii nebune 1 Vorbeşte de încrederea ce Capitala a arătat partidului liberal, prin reuşita lui la alegeri. Oratorul urmează apoi rumegând acea ce a zis mal sus. După dtnsu, finanţele sunt înflorite şi chiar să roagă străinii ca să ne dea banii Atingând cestiunea Dunărei, oratorul zice, că guvernul a răspuns bârbăteşte la cereri ilegale. Vorbind de Austria oratorul zice, că vom remâne amici cu Austria şi că relaţiele noastre sunt prea cordiale cu marele imperiu vecin. O asemenea purtare a avut guvernul şi cu tractatul cu Francia. E de remarcat că bătăuşi nu aplaudaţi mult pe oratorul colectivist. D. Lascar spune încă, că partidu liberal are multe de făcut, are să vază că acea taxă care a fost pusă asupra le-furilor funcţionarilor pe timp de res-boiO, să nu se mai perceapă; are se facă leg) pentru pensionari; are să Im-bunâtăţiască soarta funcţionarilor, are să facă ca comerciii se Înflorească. După promisiunile aceste oraLorul face elogiu ilustrisimulul colectivist Ioan Brătianu. Câte-va urale răguşite se aud la pronunţarea numelui colectivist. D. V. Lascar face o declaraţiune că majoritatea va susţine prin toate forţele politica Iul 1. Brătianu. D. Lascar termina ast fel : Noi nu ne vom despărţi nici de Rege nici de Ion Brătianu. Bătăuşii aplaudă... După d. V. Lascar pomăduilul Stoi-cescu se urcă la tribună. In nici un oraş din ţară, zice ciocoiul pomăduit, isbânda guvernului n’a fost mal strălucită de cât In Bucureşti. Oratorul face elogiă cetăţenilor (?( capitalei peutru abnegaţiunea ce an a-retat In ultimele alegeri. Opoziţia după d-sa n’a obţinut acele scaune ce a {căpătat In parlament, de cât graţie indulgenţei partidului de la putere. Voci: Infamie I Vorbind de proclamaţia opoziţiei, ciocoiul obraznic, spune că rivalii partidului liberal spun numai minciuni şi că voesc a mistifica naţiunea română care e cu Ioan Brătianu. D. Stoicescu discută cuvlnt cu cuvtnt proclamaţiunea opoziţiei, voeşte opoziţia ca I. Brătianu să se retragă şi să lase puterea. Nu, nu va părăsi puterea de cât a-tunci când naţiunea va voi I (?) Giocoiu obraznic insultă rlnd pe rlnd pe şefii precum şi pe deputaţii opoziţiei. Pomăduitul aruncă cele maî grosolane şiînjurioase infamii In contra d-lor Filipescu, Tache Ionescu, Djuvara şi Caton Lecca, făcând pe acest din urmă nedemn şi că insultă pe părintele sâO, când spune că d. I. Brătianu a furat. Ciocoiul obrasnicface apel la cetăţeni ca să vegheze. Voesc se vă înşele şi de aceia vă vorbesc de libertate, şi de liberalism care e drapel nostru adaogă d. Stoicescu. Vorbind apoi de monopolurile, oratorul spune că e o infamie să se creazâ că osălnflinţezemonopolul spirtoaselor. O voce. A zis’o Nacu. Stoicescu spune că opoziţia a promis în provincie că va desfiinţa armata. (Ce neghiobie I şi ce minciuni 1) Să protestam cu toţii contra acestei tendinţe antinaţionale. Li s’a făcut pomană, retregând guvernul toate contestaţiele în contra a-legeri lor, dar n’au fost mulţumiţi, aii voit chiar disolvarea Camerei. Urmând apoi cu Filipiada sa, califică de fapte mari răspunsul cuviincios a d-lul Bismark către guvernul Român cu ocasia morţel împăratului, precum şi cuvintele măgulitoare ce regele Italiei a pronuuţat către ambasadorul nostru d’acolo. D. Stoicescu termina invitând asistenţa să strige împreuna: Traiasca Bră-tianu, Trăiască Regele Carol, care cu constituţia în mână a dat ţârei guvernul care'l trebuia. D. DImItrescu Coco vrea să arate ct opoziţia a fost bătută pretutindoni uitând jidanul că la Iaşi colectivitatea p’a reuşit de cât cu câte va voturi. Jidanul orator enumără apoi şi dîn-sul toate fericirile guvernului actual, repetând toate infamiile «Voinţei Naţionale» în contra opoziţiei. D. Dumitrescu-Coco are obrăznicia să întrebe cine sunt acel cari fac parte din opoziţie, şi cine sunt acel cari formează partidul liberal. Aceşti oameni să ne succedeze ? Dar ce voesc el ? La ce am păcătuit noi ca să ne înlocuiască ? Şi jidanul orator sftrşeşte prin a linguşi tronu piin scârboasele lor elogiuri criticând pe opoziţie; fiind-că susţine pretendenţi ilegali, zice obrasnicul. Ţăranu de Carnaval Skilertt are cu-vîntu. Sunt reprezentant real al clasei muncitorilor, şi de aceea iad cuvântul ca să vorbesc contra potlogarilor (sic) din opoziţie, care voesc a pune mâna pe ciolan. Ţărănimea nu suferă, ţărănimea mulţumită n’are de cât laude pentru marele patriot d. Ion Brătianu. Ţăranu de Carnaval debitează câteva frase pe cât de goale pe atât de injurioase în contra Presei, în contra opoziţiei care după d sa voeşte a răscula poporu. După ce maî adaogă câte-va mişelil, ţăranu de carnaval sfârşeşte. D. Epurescu cu o voce de clopot ia cuvlntul. D-sa atacă pe opoziţie cu vehemenţă şi termină făcând elogiurl suveranului. D. Yladescu citeşte o rezoluţiune prin care cetăţenii roagă pe d. Ion Bră-tianu să rămâie la putere. La finitul întrunirel vestitul Cioca-nelli propune bătăuşilor să meargă la clubul Conservator ca să strige : jos o-poziţia, iar d’aci să meargă la casele d lui l. Brătianu ca să’l aclame. Epilog colectivist Colectiviştii, aflând ovaţiunile uriaşa ce s'afl făcut opoziţiei la eşirea de la întrunirea din sala Orfeu, s’au hotărîl să facă şi el manifestaţii marelui colectivist. Deci eşind de la Ateneii, au purces cu cetele lor pecăprăril poliţieneşti, în cap cu ţăranii deputaţi de carnaval, cu vestiţii dr. Vlâdescu, Moroianu, Vul-turescu, dr. Măldărescu, etc., urmaţi de mal mulţi funcţionari din toate ministerele şi o droaie mare de mitocani. Ajuns pe piaţa Teatrului, capul manifestaţiei fu tăiat de cortegiul unul mort ce tocmai trecea; o mulţime de neguţătoraşl şi precupeţi, adunaţi de prin fundul mahalalelor, începură a se închina, zicând : semne rele, vere, şi răzniră în toate părţile spre casele lor. Refăcându-se cetele, manifestanţii trecură prin strada Regală la casa Iul Ion Brătianu. După câte-va urale desperate, li se spuse că primul ministru nu este acasă. Decise îndreptară spre ministerul de interne. Aci le eşi prefectul poliţiei Moruzi şi le spuse că nu e primul ministru acolo. Insă după câte-va minute, pe când manifestanţii a-junseră din nod pe piaţa Teatrului, poliţia se luă în fuga lor strigând îndărăt la minister I... In sflrşit, căpeteniile colectiviste se însărcinară ca deputaţiune a saluta pe primul ministru în numele mulţimel. Ioan Brătianu se vede, eă ’l a fost ruşine de astă dată să primească ovaţiunile comandate de poliţie, căci după câte-vaminute eşi d Vlădescu strigând: Marele cetăţean vă salută şi vă roagă să vă împrăştiaţi. Şi ast-fel se sfîrşi această manifestaţie caraghioasă care a provocat rîsul capitalei. DIN DISTRICTE DOI.JIU F*et,r*e se leapadade Hris-tos D. Romanescu, zice «Apărarea», din păcatele noastre, deputat al Craiovel, vrea cu or ce rfireţ să inducă în eroare opiniunea publică asupra atitudinel sale politice... Dar vorba aceia: mal uşor boerule că mal suntem şi noi p’aci 1... Printr'o scrisoare publicată în Epoca de la 5 curent, d-sa se leapădă acum şi de Simescu, şi de Dimovicesnu, şi de Panduruşi de toţi call’alţi cetaşl, precum odinioară Petre s’a lepădat de Christos; şi protestând cu o sfrunlare senină contra informaţiunilor date de noi, susţine că nu dînsul este organizatorul şi starostele bătăuşilor din Cra-iova. Cutezanţa omului acestuia întrece or ce margină, şi ca să sflrşim odată cu a-ceastâ polemică zadarnică, II desfidem să ne intenteze acţiune de calomnie. Noi menţinem tot ce s’a scris la a-dresa d-sale prin coloanele acestui ziar şi ne asumăm respunderea pentru cel mal mic neadevăr ce se va dovedi. Acum să te vedem, ilustre staroste, dacă lndrăsneştl să faci o asemenea acţiune. CRONICA CINA CEA DE TAINA Rimnncea Nainte d'a ne depărta De la putere, este bine Pahare a mal deşerta... Sfnnilescu Vi datt ea vinuri de la mine; Pe preţ scăţut ea vi ’l pot da, Făceţi’ml, ;iu, atiş-veriş ! IHiiiancea S Papadat, care ’i era adversar că scrie la «Epoca» voind ast-fel a'l a-reta tribunalului de ce culoare politică este. Mai mare neruşinare se poate? 1.. X Suntem rugaţi a aduce administraţiei scoalelor publice următoarea observaţie în interesul instrucţiei copiilor : D. M. Zenidis consilier judecător al curţei de apel din Bucureşti ar trebui se opteze intre această funcţie şi acea de profesor la gimnasiul Cantemir unde absenţele sale au a-juns de pomenă, nedând cu lunile pe la şcoală, fiind obligat a merge se presideze în judeţe când curtea cu juraţi, când biurourile electorale. BOALELE SIFILITICE \EPUTI XTA BAR RATE AS CA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi împedicare, după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigrata No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d’aşteptare pentru fiecare. 5Î8 LA CONCURENTA Vând mult si câştig pucin, avanlagiu consumatorilor C. T. CHRISTOFOR „LA MARINAR" Calea Victoriei, No. 100, vis-â-vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. Zahăr franţuzesc . . , kilo 1—10 Zahăr cubic................. » 1—20 Calea marlinică cal. 1 . . » 4—40 Calea Rio » I . . » 3- 60 Luminări Apollo verii.. 500 gr. t — <35 » de lux cal. 1 . . kilo 1—40 Unt-de-lemn francez . . » 3 » grecesc . . » 2 Orez turces................. » 50 Făină de Pesta cal. I . . » 60 » » » » II . » 40 Macaroane de Italia cal. I . » 1—20 Fidea » » » I . » 1—20 Măsline dulci............» 2 Ceaiu comp. col. cutia . . » 4 Rom Englezesc .... kilo 3—60 VINURI l>i: MASA ALESE Conservate de mine in proprieie mele pivniţe Vin negru de Nicoreeti vechi de 4 ani Litru fr. -I. Vin alb de Uragasiaui vechi dc 4 Ani Litru fr. 1. $42 Cu stima C. T. CHRISIOI OK ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 49. — Bucureşti MORI FABRICILE spirt TOT FELUL DE MAŞINI Marc depoHit de toate uneltele ni accesoriile pentru exploatarea fabricelor PIETRE DE MOARA CURELE, CUCIUCURI GAZE OE MATASE, LUMINA ELECTRICA. 139 F*alai'ieinj.l IVI. S. Regelui Diplomă de onoare la Exposilia din Bucureşti Cu începere de la i/13 Martie va fabrica Pălării de Pâslă, tn toate nuanţele şi formele cele mal noul pe preţul de 15 lei Cereţi pălării numite PAIUSIEN si pălării de mătase înalte foarte uşoare şi solide cu 21 lei Nu uitaţi a cere pălăria GENTLEMAN Deposilul pălăriilor Engleze Mellon Kondas PĂLĂRII DE LllX, NOUTATt 647 DE IREMITgSâCSKSS reştf. A se adresa d nel C. Soutzo, Strada Plevnei No. 12. EPOCA 13 MAKTiE CASA DE SCHIMB !. M. F E R IVI 0 Strndu Lipscani, \o. 27 Cumpera, sivin.de efecte publice si face or-ce schimb de monezi O u f s u. 1 Bucureşti 12 Martie 1888 5 0/0 Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig de st drum de fer 7 0/0 Scris. funo. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 5 Q/0 Scris func urbane 5 ojo Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 8 0/p împrumutul comunal Oblig Casei pens (leitOdob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-RomAnia» • Naţionala • Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austrieci Cump. Vend. 93 1 2 94 90 91 88 3/4 89 104 3/4 104 3/4 89 89 1/2 102 102 1 2 95 96 85 85 1/4 75 75 1 2 73 1/2 74 210 215 35 37 96C 980 220 230 200 210 80 93 !(i 90 17 10 18 90 17 10 2 01 2 01 mmMMSk mmmm & wmm IAŞI. — No. 32, STRADA LAPUSNEANU, No. 32 — IAŞI M0BTLE, de toate felurile, pentru odăi complecte si piese de fantasie. COVOARE, persane, Bruxeles, englezeetc. cu bucata si metrul. BIJUTERIIMare si variatasortiment cu preciuri dupe evaluare. PERDELEj PORTIERE cu galeriile lor; LĂMPI, mare asortiment de toate preciurile. CR1STALERIE, Serviciuri de dulceaţa si de masa. dăruituri pentru binrou, BRONZES, BONBONIERE, EVANTAILE foarte elegaute. BRILIANTE si pietre preţioase en gros si en detail. CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS No- 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, in Lada noei ctadir Bancei Naţionale (Da cia-RomănxaJ B uouresti Cumperi si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 12 Martie 1888 595 MAGAZIA HIRSCH & FINKE, IAŞI, STRADA LAPOSNEAND, 32. r4fSFr/±:Si Renta amortisabila româna perpetua Obligaţiuni de sLt^Conv.ror.] " Municipale r. Casei pens. [300 L-] Scrisuri funciare rurale urbane Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. [*0 lei] Losuri crucea roşie Italiane „ Otomane cu prime Losuri Basilica Dombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilele Florini Yfal. Anstrluc Mărci germano Bancnote francase „ Italiane „ Ruble hârtie NB- Cursul este socotii Ln aur las! Cump. Vinde 93 90 3/4 88 X 73 % 210 104 X 69 102 X 95 X 95 75 £3 35 25 36 17 16 90 200 124 100 99 207 93 91 3' 74 214 104 3/4 89 X 102 3/4 96 85 X 75 g 66 38 28 39 20 17 10 202 126 100 3/4 100 212 L OR1KI ('VEISEN VOLF) Wiena. Stadt, Fleischmarkt Wolfengasse No. 3 VIS A VIS DE BISERICA GRECEASCA -cseetesKSîs- L’am aranjat cu lotul din nod, necruţând nici un sacrificii) pentru ca dorinţele d-lor voiagiorl sâ fie pe deplin satisfăcute asigurând un serviciu prompt şi preţuri moderate. Acest hotel este situat ln posiţiunea cea mai plăcuta ln centrul oraşului şi ln apropiera de toate autorităţile administrative şi judiciare, aci se mal află şi un Itestaiirnnt cu o bucătărie orientala sî occidentala. Am deplina speranţa ca onor. public convingându-se m6 va onora şi Încuraja cu desele d-lor visite. 056 Cu deosebita stima, E. LAZâRIS. DOCTORUL SUTER MEDIC ŞI CHIRURG l)r la Facultatea de medicina dla Ylena Specialist în boalele Sypliilitice pe care le trateaza tntr’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa ele. Consultaţiunide la71/2—8 /2dim. şi de la i—4 p. m. Strada Fortuni No. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi. 664 A V I S *»» COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI TANASE D. CRETULESCU STB. CAROl NO. 17, «LATURI CU BISERICA CURTEA VECHE SI VIS A-AIS OE ANTEUL PiECEI Am pus in consumaţie o mare cantitate de Romuri Jamaica snperloare cu lei 2,40 1 tru şi diferite alte romuri de la renumitela Case Renohe si Steaîu din Bermen Pentru d-nii comercianţi ce vor voi a lua in cantităţi mari, se va reduce preţul O mare cantitate de dulceţuri din toate fructele cu vanileşi fără vanile şi cu pre-ciurl foarte eftine. Bomboane, Şampanie din fabricatiunea de licherurl de aci. Ananas, Benedectin, Cuiraso, Sartrez, Pipermant, Vanile Rose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in fle-care zi, o adevărată mastica de Hio. Mare posit de rachiuri bune si indul doposit de rachiuri bune si indulcite pentru menagiul casei Mare depesit de spirt rafinat şi de maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. Serviciila cele mai alegante si esecutate de mine personal. u •* Deposit de distinsă tuieă. Ser ici le mele fiind lunoscute. Toate aceste mărfuri se vând cr preciuri moderate. Cu inala stima T. D. CRETULEsCU uamw * farmacia CHR. ALESSANDRIU română Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit un cult e adesea denaturat de unii colegi cari găsesc de civtinţâ a debita alte preparaţiunt în locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea obor, public a nu primi de cât fiaedne originale VINUL COPIILOR PREPARAT DB CUB. ALESSANDRIU Farmacistul Curţii Regala Etatea cea fragedă a copiilor ’l face a se Îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, Iută reşce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul Întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce Insotesce fie-ce sticlă. Preţul 3 lei. Dintre ttSte preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită ln faţa d-lor doctori şi clienţii ce ad constatat foldse surprindctdrf e GUDRONUL ALESSANDRIU care se întrebuinţdsă cu succes contra durerel de piept, tusei provenită în urma guturaiului, iritaţit'nl ale peptulul. astmu, catar al băşicel udului.—Lipsei de poftă de mâncare, etc.—Cu o lingură din acest Gudron pus Satr’o litră de apă formezi ape de Păcură, care se pdte da cu mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingură de Gudron tn apă sa charată sad lapte dulce 2—3 ort pe (j>- 2 lei fl. Emplasture gudronat dis Pauvre Ilomme (Alessandriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului,durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 Ie* rulonl. Capsule elastice ou ulei de Biolnă (Alessan-driu).—O dosă, cutia a 4 capsule I led, a 6 capsule I led şi 25 bani, a 8 capsule I led şi 50 bani. Pastile Gum6se-Codein-Tolu (Aleasanâriu).— Superioritatea acestor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminăril ce li s’ad făcut s’ad aprobat de onor. consilid medical superior, 1 led 50 bani cutia. Slnapismul Alessandriu, muştar in foi. — Acdstâ preparaţiunc esperimentată de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su peridre tuturor celor-l alte preparaţiun! străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia I led 50 hani. Capsule oleo-balsamloe-santaline (Alessandriu).—Remedid sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, fie în stare prds-pălâ, sad orl-c&t de învechită, se vindecă prin Întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate as;-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie. —Preţul unei cutii 6 lei. B®* A se observa pe capacul cutie! semnătura, colbre roşie, şi a nu v£ debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantexă. Se trimite contra mandat postai în ori-ce localitate. / N> / Vindecă \ yA \ / Vindeci \ crampele de \ pi j stomach, palpi-*■*" taţiile,colice he-,, \ petice, rirsă-tv \ turl nerrd- / ^ V *0. etc. < 8 din 10 ne- \ uralgiile fi migrenele o ele mal \ Impoueră- J DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA In localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Bucuresci fi contra mandat postai espediez In ori-ce localitate CALEA VICTORIEI 77, BUCURESCI, (CISMgUA ROŞIE) TUI AnEKTlAT Moşia Petreşti-de-Mijlo JJE ArUlRlJnl ce’l zice şi Bârăceniidi judeţul Uâtnbovtţa, douâ ore departe de gar Gâeştl şi una de Titu, cu moara pe apa Neaj Iov, pod cu taxă, fâneţe, han mare, casă pen tru arendat, magazie, pâtule. Se arendează c începere de la 23 Aprilie 1889. Doritorii se vor adresa In Bucureşti Calea Dorobanţilor 19. 675 nC WCK17A DC Casele cu locul lor Ut VlUlMiil din Strada Crinului No. 5. A se adresa la d. Gr. G. l’eucescu Strada Clemenţei No. 2. 655 IME TAETE SI 1SETAETE Cti V tty onu Stânj o nu. sau greutatea PREŢUL REDUS DUPE CALITATE CER. TUFAN SI FAG ÎOOO hilog. laieic 22 Ici la ntuguzie si 24 lei aduse ia domiciliu Probe de văzul şi comandele se primesc şi prin carte poştala. Strada Berzt 53, colţul Str. Fonlânei. 662 i. Lngelbertus. UN ABSOLVENT dare doreşte a gaai o ocupaţtuue, Ins ca meditator ae clasele primare sau gimnastele fie ca secretar la un domn avocat. nr UCA17ADC padurea dupe pro-Ul ¥ LIIL M II L prietateaPersco veni Carunui Butoiul lu Întindere aproximativa de 140 pogoane dintre care 90 pogoane stejar de lucru, tar resiul zevoiu. A se &-dresa la d. Pcucescu str. Clemenţei No. 2. 655 înlesnire de plata pentru d-ni proprii tari a construi pe locuri situate In Bucureşti case dilerite-Adresa: Strada Occidentului No. 20 Iad. ingier Stcard, de la ora 9—11 dimineaţa şi de ia 6—7 seara. 661. DE VIZARE PĂDURI li\ PARCHETE 1. Pe moşia Grece! de sus, Ilfov, spre Moşia CAld&ruşanI. 2. Pc moşia Socetu judeţul Dâmboviţa, intre gara GherganI şi satul Cojasca Conteşti. A se adresa la proprietarul d. Ştefan D. Grecianu, Bulevardul Academiei, 2 Bucureşti DE VENZARE VACI DE Itm EL LAPTE si VITE TINERE PENTRU PRASILA La d. E. Reiner Moşia Paşcani, Districtul Ilfov. Tipografia Ziarului„Epooa“ Tipărit cu cerneula Ch. Lorilleux t-ie Paris Grirant responsabil, G. Gaorgesou, ANUNC1U La 23 Martie st. v. 1888, se vinde cu licitaţie publică imobilul numit Hotel Silislrăreanu situat în Brăila, Strada Plevnel No. 121, având două faţade şi loc ln întindere de 1577 metri pătraţi. Doritorii de a cumpăra sus- isul i-mobil să se presinte la onor. Tribunal Brăila, în acea zi, ora 10 a. m. înce-pându-se licitaţia de la preţul de 39,635 lei fixat de onor. Tribunal. 679. DIMITRIE GIUVARU Licenţiat in drept, fost preşedinte de Tribunal îmbrăţişând profesiunea de advocat, se Însărcinează a pleda înaintea tululor instanţelor judecătoreşti din ţara. Redigeaza actele de notariat. Orele de consultaţie de la 8—10 dim. şi 5—61/2 p. m. Calea Griviţei No. 68. Căii. Victorii P al. Dac.-Rom. LA ORAŞUL V1ENA AUVIlLEDEVIENNE Recomandam onorabilei toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamna si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Beigia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda ei de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame ei Domni de Fii d’Ecoeee, de bumbac, de lâna si de matase. noastre clientele pentra leftinatate bI soliditate Flanele, camasi si ismene de lâna după «iKteninl profesorului Dr. 6. daeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. TrouMouri complecte peutru fldautatl. Layettes si Trousouri pentru copii. Tronsonri pentru pensionate, oteluri si restaaranturi. vis-a-vis de Lib. 8-iccc urma Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGC NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TKUUS OHI-CU VA FACE t'EUERF. LA ORAŞUL VIE NA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Soeec Erezii L. LEMATRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC ri—n 11 mii Bucureşti.— aleaVaoarestiNo. 19 2—Bucureşti Se însărcinează cu construcţiunî de turbine şi mori cu preţuri mal reduse de cât acele dmVieuaşi Pesta. Preoiul Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900 » » » 1 « » 46 » 2100 » » » 2 pii tre » 36 » 3600 » » » 2 pietre » 42 » 3800 Eseculează repede or-ce lucru de urnătorie saft mecanică; precum : olane simple şi ornate. Mare asortiment de moblile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de tin, etc. Marc deposit de grinzi de fer, raiuri pentru vagoane, Dencauviie, teve de luci. Mare asortiment de pietre de moara, La Ferte-sous-jouurs LICOARE DE (iUDROMOLU-VESCIT ee intrebuinţeazâ cu succes pentru tămăduirea durerei ae piepi, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al băşicel urinare, lipsei de poftă do mâncare etc. Aceasta licoare este formată din gudron veg-tal de Norvegia, balsam tolulan si vâsede Drad Sticla 2,50. sigură in vindecarea scursoarel jBlenora- gie). Sticla 2 lei. Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gheman, farmac'stin Buz5u, se găseşte de venzare in Bucureşti la farmacia Moşu, St. Gheorghe şi la farmacia Galenu, Calea Griviţei. TTW CTUDUNT ,5U hune cunoştinţe de UIl DlUUCni matematici, cautâinedi-tiţiuni de ctasule gtmnasiale, sau ca repetitor la vre un pension. A se adresa sub iniţialele O. G Straua Griviţei No. 90. Un salon bine mobilat a se adresa la Doamna losovict, casele Cosman, rta-giul 1 Bulevardul Academiei. 646 IIEIMlItUT UTIL PENTRU T0T1 BALSAM DESANATATE AL FAIIMACISTULUI I. E1TEL din Râmnicu Velcea Analieat şi aprobat de onor Consiliu Medical Superior din România Prezervativ escelinte al sănătăţii contra diferitelor maladii contagioase, mai cu scamă ln timpuri epidemice, do cltolera, de friguri, şi Heincdiu foarte bun contra boalelor de stomac, de (leat şi consecinţele lor precum : indigestiuni, lipsa de apetit, râgâ'ala greaţă, flegmă, flatulenţă, durere de stomac, colică, ingreunarea de stomac cnnstipaţia. congesti-uni, galbinare, venin, hemorotde (trănjl), hi-dohondrieşi melancolie (provenite din deranjamentul mistuirei;, indispositiune, durerea, de splină, ameţeala, durerea de cap, friguri, ecorbut, ulcere etc etc. Balsamul de sanatate Litri, superior tuturor produselorsimilare, se recomandă pentru ori-ce cas ca cel mai buu şi cel mal util medicament de casa tutulor persoanelor ln general şi in special celor depărtaţi de ajutoare meaicale, Balsamul de zauatate EHet, se poate întrebuinţa ln ori-ce timp şi fără deranjament de afaceri. Erectul unul flaeuu însutit de instrucţie â si SO baui Se găseste de vânzare la celle mai multă armacii şi la principalele Drogherii din tera MABrMTÎ AT cu Începere de la 23 A-AnH«Dili prilie lt-88. moşia Fâge-ţelu-Lhilia din j. deţul Olt, având pe lângă lo r.crl de cultură şi livezi de prun , precum şi pădure seculură de dat tn tăere. Doritorii a se adresa ln oraşul Slatina la Elena Kăntâneanca proprietară. 671 DE VENZARE şi mari cantităţi. Doritori a se adresa la d. Ştefan Mora-rescu Leayot, Şojeaua Basarab No. 158 lâgga bariera Mogoşoaei. 670 www.dacoromanica.ro