ANUL m No. 690
n 5oija editiune
SÂMBĂTĂ 12/24 MARTIE 1888.

15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI 91 SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
h BllCiRESLi La ca9a Administratiunel IN TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei.
IN S-IREIA'ATATE: La toate offioiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
LA FARIS: Se gaseste jurnalul cu <6 Cent. numărul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-tnaln No. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMAN)A SE PRIME8C DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI
La Paria: la Agenre Havas, place de la
bour se, 8.
Agonce Llbre, rue Notre Dame des Vicioires 10, (Place de la Bourse) peutro Paria, Franda, Brrmaula, Anatro-l'ngarla, Italia si Marea Britanic.
Anunoiuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciur ai reclame pe pagina treia î lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
REDACŢIA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
\o. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3.
No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 8.
SARUTANIE
CINISMUL COLECTIVITATE!
SITUAŢIA
SERIA. DE ROTII CONTINUA
CASTELUL TRAGIC
SARLATANIE
t	___
Mai zilele trecute scrisesem un articol In care arătam marea necuviinţă ce comitea d. Ion Brătianu, ordonând prefecţilor sei să silească cetăţenii spre a sub-scrie adrese de mulţumire către Rege, flind-că l’a chemat tot pe dânsul, pe Ion Brătianu, se formeze ministerul. Ziceam atunci că acest fapt este o necuviinţă, o violare a conştiinţei cetăţeanului, pe care îl sileşti se se pronunţe prin simplul fapt că un funcţionar i-a cerut iscâliturajsa, şi mai presus de toate o dovadă de complecta lipsă de demnitate a omului care a ordonat or tolerat pentru sine asemenea procedări... nedelicate.
Când scriam acest articol, criticam numai în principiu lucrul, căci nu ştiam chipul cum se va ecse-cuta
Astâ-zi Voinţa Naţională ne dă un ecsemplar al acestor faimoase adrese şi pentru debut s’a ales artistul cel mai maestru al regimului, mult cunoscutul şi nepreţuitul prefect, Di-mitrie Simulescu. Energicul prefect a debutat bine şi a Întrecut toate aşteptările noastre.
Dintr’o singură plasă a adunat mai mult de o mie de iscălituri, numai de la săteni. Ce strălucit resultat ! Dar aceasta este mai mult de cât un triumf pentru d. Ion Brătianu şi partidul liberal-colectivist, este un mare succes naţional, este o adevărată revelaţiune a unei stări de lucruri atât de prospere, In cât mândria noastră naţională peste măsură măgulită, ne face se aducem sincerul nostru tribut de admiraţie d-lui Simulescu.
Peste o mie de locuitori săteni care ştiu citi şi scrie numai intr’o singură plasă! Peste o mie de săteni care se ocupă aşa de mult de politică,care urmăresc aşa de aproape afacerile publice, în cât îndată ce se află că şeful iubit al unui partid foarte popular a revenit la cârma, se adună pe ploae şi pe ninsoare, trec peste dealuri şi ape mari şi scriu regelui mulţumirile lor în nişte termeni care îţi arată numai de cât că ei sunt în curent nu numai cu toate teoriile constituţionale, dar încă şi cu practica constituţionalismului din alte ţări :
Constituţionalul nostru rege a tinut cont de voluta tarei si iubitul nostru suveran care de doue-zeci si doi de ani uu s a depărtat uu moment din calea constituţionala. pentru care a fost iubit de popor si stimat ca părintele patrie', si de asta data a faeut ceea ee ar Ii făcut capul celei mai democratice uatiuni diu lume.
Scurt, d. Simulescu a dovedit lu-mei că Românii sunt unul din popoarele cele mai înaintate în cultură din Europa, şi iaca cum :
Vâlcea are o populaţie de vre-o sută cincî-zecî de mii de suflete şi şapte plăşî. Populaţia unei plăşi este deci cam de două-zeci de mii de locuitori. Dacă din această sumă scădem trei părţi, representate aproximativ de femei şi copii , ne râ-
mi ne cinci mii de oameni din care o mie, adică două zeci la sută ştiu nu numai citi şi scrie,dar care se ocupă de politică, Je constituţionalism şi de democraţie.
Şi se se noteze că Vâlcea este unul din judeţele cele mai retrase,şi plasa Olteţu-de-sus una din plâşile cela mai isolate de comunicaţia mare.
Iacă dar nimicite datele statisticei militare care ne spun că între recruţi, adică între românii cel mal tineri, proporţia între ceî care ştiu citi şi scrie este numai de şeapte sau opt la sulă, de şi intră în acest calcul şi locuitorii oraşelor unde instrucţia este mult mai răspândită !
Nu e aşa că d. Simulescu ştie se facă lucrurile cum trebue? Şi cum se se despartă M. S. Regele de d. Ion Brătianu, când numai la auzul vestei că are se părăsească puterea, ţara a fost aşa de înspăimântată, in cât a învăţat într’o noapte atâta carte că proporţia acelor care ştiu citi şi scrie, s’a ridicat de la 7 la sută la două zeci în unul din judeţele cele mai înapoiate ale ţârei?...
Ei nu, desgustul te coprinde când vezi atâta neruşinare şi atâta dobitocie. Desgustâtorul bătrân a ajuns mai reu decât şarlatanii de bâlciuri, care zic că înghit cuţite şi le bagă pe mânece, în vederea tutulor şi în mijlocul murmurelor unui public simplu, care nu ştie bine dacă trebue se se supere sau se rîzâ.
Noi nu putem sfârşi fără a striga, după modelul subscr.itorilortelegra-mei din Vâlcea :
Trăiască răbdarea Regelui!
Trăiască zelul lui Simulescu!
Trăiască neruşinarea lui Brătianu!
I. X. lancovescu
TE LE GRAME
AGENŢIA HAVAS
Viena, 22 Martie.
M. S. Regina României a sosit la 11 ore. Ea a fost primita la gară de Imperatul, de M. S. Regele României şi de personalul le-gaţiunil româneşti. Majestăţile Lor s’aQ dus la Hofburg.
Viena, 22 Martie.
M. S. Regele României a visitat dupe a-miazl pe ministrul afacerilor streine, corniţele Kalnoky, cu care a conferit un ceas şi jumătate; în urmă a tnapoiat visita comitelui Taall'e.
M. S. Regina Elisabeta a primit visitele membrilor familiei imperiale presing la Viena. Ea a tnapoiat visitele. Ea a mal primit pe ducele de Cumberland, precum şi pe prinsul şi pe principesa de lleuss.
lierlin, 22 Martie.
imperatul, a cărui stare generală este satisfăcătoare, a asistat la serviciul divin celebrat tu capela din Cliarlottenburg, în memoria Imperatulul Wilhelm.
I’uris, 22 Martie.
Consiliul de ancheta, anunţat de d. Ti-rard, e constituit sub presidenţia generalului Făvrier. El a invitai pe generalul Boulanger se compară mâine.
Viena, 22 Martie.
Camera a aprobat, fârâ discuţiune, con-venţiunea cu România, fixând graniţele celor două State.
Paris, 22 Martie.
Regina Victoria a sosit la Cherbourg,
SITUAŢIA
9
De două zile, cam o dată cu sosirea Regelui ta Viena, situaţia pare a se fi schimbat.
De unde până ala'tă ieri colectiviştii erau ploaţi, de o dată veselia a revenit pe feţele lor,şi unii mai puţin discreţi lasou se se înţeleagă că ştirile ce au sosit de la Viena le-au îmbunătăţit posiţia.
Odată cu aceste şopte •/iar ele o/i^i oaseSteaoa Românii şi Voinţa Na-
■ — ti
tionala declarau categoric că criza ministerială este sfârşită şi că mints terul actual este mai tare de cât ori când, de şi in ajun Telegraful şi Unirea, alte două ziare oficioase,anunţau că d. I Brătianu se va retrage definitiv îndată ce se va întoarce Regele.
Care să fie cauza acestei schimbări ? După unii sgomotele pe care le răspândesc colectiviştii de vre o două zile ar fi adevărate, fiind că la Viena s’ar fi intervenit pe lângă Rege pentru menţinerea d lui I. Brătianu.
In acest caz, adecă dacă ar rămâne cabinetul Brătianu, situaţia interioară a guvernului va fi şi mai vitregă, ne-popularitatea sa şi mai mare, căci a-lunci evident va fi că Ion Brătianu nu stă la minister de cât prin voinţa streinilor şi pentru interesele acestora.
După alţii, declaraţia gazelelor o-ftcioase că guvernul este mai tare de cât or când, n’ar fi de căi o fanfaronadă, o manoperă menită să încurajeze partisanii guvernuhr şi se descurajeze oposiţia şi ţara, şi să înlesnească ast fel reuşita manifestaţiilor ce se pregătesc cu scop de a face pe Rege să crează încă în popularitatea lui Ion Brătianu şi se se impue în a-cest chip şi Regelui şi ţărei. In resu-mat, după unu fanfaronadele colectiviştilor n’ar avea alt scop de cât să facă să reuşească întrunirea de Duminecă, atrăgând acolo cu chipul acesta cetăţenii ale căror interese îi fac dependenţi de guvern.
Care va fi adevărul nu se poate şti cu siguranţă. Cetăţenii să se ţie bine însă şi să nu cază in cursă.
D U IVI S H ECA
LA 13 MARTIE LA 2 ORE ZIUA
SE VA ŢINE O
mmm publica
A
OPOZIŢIEI
IN
SALA ORFEU
In toate zilele am avut de înregistrat, din nenorocire, numeroase e-xemple de necinstea, neruşinarea şi impertinenţa colectivităţii.
Dar colectiviştii nu se mulţumesc cu aceste calităţi. Par că se ’ntrec să dovedească că sunt şi mai mult de cât necinstiţi, mai mult de cât obrasnici. Par că se îndoiesc că lumea nu ’i urăşte în de ajuns, şi de aceia nu lasă se treacă nici o oca-ziune, fără ca se nu dea probe noui că sunt mai sălbatici de cât sălbaticii, mai cinici de cât câinii după strade.
Judece lumea dacă nu este aşa.
Cetăţeanul Paraschiv Niculescu, un bătrân cu perul alb, cu familie grea, are păcatul de a nu asculta în mahalaoa lui de ordinele unui comisar Râmniceanu, un sbir vestit prin cruzimile lui.
Şi de ce fel sunt aceste ordine ?
Se vie la întrunirile colectiviştilor, dar se nu iasă din casă când opo-siţiunea anunţă vr’o întrunire. Se stea la chef prin cârciumi cu comisari', sub-comisarii şi ipistaţii,se bată publicul pe strade, se se lase ca se
www.dacoromanica.ro
fie sfânţuit de bătăuşii poliţii, dar se nu rădice nici odată glasul In contra
acestora.
Cetăţeanul Paraschiv Niculescu respinge asemenea propuneri nedemne, cu atât mai nedemne că ele veneau din partea unui agent al forţei publice, plătit de noT pentru ca se ne garanteze liniştea, şi viaţa.
L’a costat scump pe Paraschiv Niculescu atitudinea lui hotărâtă, dar legală.
Comisarul Râmniceanu’i jură res-bunare. Sbirul poliţienesc pândeşte pe Niculescu ieşind de la o întrunire publică a oposiţiunei, şi T bate până la sânge; '1 bate de T lasă aproape mort.
Transportat la Spital, bătrânul Paraschiv Niculescu se agită mal multe zile între moarte şi viaţă. In-tr’un moment dat, starea pacientului devenise atât de gravă, că nu se maî credea se scape: avea trei coaste rupte şi vărsa sânge.
Negreşit câ acest act de selbătăcie a indignat pe cetăţenii independenţi de la o margine la alta a Bucureştilor.
Ei bine, care a fo>t atitudinea guvernului colectivist faţă cu această brutalitate ?
S’a mulţumi a revoca pe comisar— remânând a’l reintegra în funcţiune mai tâiziu;— iar presa poliţii, presa fondurilor secrete, presa primului ministruşia preşedintelui Senatului, s’a năpustit cu injuriile cele mai înjosite, tot în contra victimei care zăcea la spital 1
Nici sentimentul de compătimire, nici frica de D zeu şi ruşinea de oameni, nu ’i-a silit se fie cuviincioşi faţa cu suferinţele unui biet bătrân, impovărat cu familie, care zăcea la spital sdrobit sub loviturile unui funcţionar al poliţii.
Nici sălbaticii n’au sentimente atlt de revoltătoare; nici câinii n’au instincte atât de scârboase.
Dar, precum am zis, sunt mai cinici ca câinii, sunt mai brutali ca sălbaticii,colectiviştii la putere.
Foaia lor principală, «Voiuţa Naţională» scria eri dimineaţă :
Bolnavul Paraschiv Niculescu, la ince-put tn pericol din cauza ruperii a 3 coaste din care una, dupâ cum am spus mal sus, aproape de plămâni, se află acum bine: nu numai că este afară din orl-ce pericol, dar actualmente fumează, vorbeşte şi rtde şi se preumblă prin cameră, cea-ce de sigur n'ar putea face un om îna-gonie.
Paraschiv Niculescu a declarat câ a fost bâtutşi de comisarul revocat Râmniceanu.
Acum, tn ceea-ce priveşle pe Paraschiv Niculescu, putem da următoarele amănunte.
El este un bătrân de ver o 60 ani, fost epistal tn poliţia regimului trecut, care ta timp do mal mulţi am a făcut parte din banda de bătăuşi a Iul Popa Tache, pe car» Mitropolitul Nifou, sub regimul d-lul Catargi, ’l tramitea să se înţeleagă cu prefectul poliţii Capitalii pentru a face alegeri.
Actualmente el n’avea nici un mijloc vădit de esistenţă şi trăia de azi până mâne cum putea.
Va se zică V. N. recunoaşte că : « viaţa lui Paraschiv Niculescu a fost la început în pericol».
Dacă esteast-fel,—şi aceasta ne interesează, căci dovedeşte gradul bătăii suferite—ce însemneazăatunci din partea «V. N.» cuvintele că a-cum Paraschiv Niculescu rîde, fumează şi se preumblă prin cameră?
Ce,fiind-că Paraschiv Niculescu n’a murit (dar se putea se moară,) e mai puţin vinovată poliţia colectivistă ?
Ce mai însemnează acea urîcioasă aluziune la reposatul Mitropolit Nifon ?
Cum, romisarul Râmniceanu e scuzabil fiind câ cetăţeanul pe care Ta bătut «era un bătrân de 60 ani, care
a fost şi el oare când ipistat la poliţie şi care acum nu maî are nici o a-
vere»?
Ast fel respunde foaia colectivistă la faptul torturării unui cetăţean ?
E cinism curat In această purtare 1
Şi trebue nu isgoniţi, nu întemniţaţi cel-ce au indrâsneala se ia aşa peste picior toate nelegiuirile de cari se fac vinovaţi.
Ei trebuesc înfieraţi şi apoi purtaţi pe strade şi huiduiţi întocmai cum, dupe un obicei popular, se procedează cu câinii nărăviţi în o zi a anului.
SERIA DE HOŢII CONŢINEA
L Independance Roumaine în numărul şefi de aseară începe publicarea mal multor extracte din nişte scrisori ale faimosului Costinescu.
Le dăm şi noi azi pentru ca cititori noştri se poată judeca dacă aveam dreptate când ziceam că Costinescu este un gheşeftar.
1-	a Scrisoare
«Zilele acestea se iveşte o ocazie de a putea pleca la Paris pentru vr’o 15 zile. Aşi fi foarte nenorocit, şi neîndemânatic dacă nu voiu putea profita de această ocazie. Aţi înţeles fără îndoială că este o afacere publica care mă va aduce în Paris.
Asa dar voiu avea voiagiul si cheltuelile pe socoteala Statului.
Fără de aceasta ocazie nu voiu putea părăsi Bucureşti ; resursele mele pecuniare ne permiţându-mi aceasta.»
2-	a Scrisoare
«Am găsit o altă combinaţie care se me poată conduce la Londra, pentru a aranja o afacere, şi apoi voi obţine retrimiterea mea In calitate de controlor sau receptor pentru guvern...»
3-	a Scrisoare
«De zece zilesuntabsorbitde totfe-luri desfaceri, nunumai a faceri politice dar şi afaceri comerciale. Este vorba de rescumpărarea drumurilor de fer, o operaţie de 250 milioane... Precum această afacere, eoafacere foarte bună pentru ţara, ea poale fi si pentru a-cei ce sunt iniţiaţi. Asupra diferenţei cursurilor, se poate câştiga sume nebune. Vedeţi însă cât de norocit sunt, eu care cunosc afacerea mai de aproape de cât or cine, eu care ştiu dinainte scoborârile, oât şi suirile considerabile, nu pot profita întru nimic de această situaţie, din cauză că mai ales in această materie se poate zice câ cu nimic, nu se face nimic.
Dacă a’şi avea numai patru sad cinci mii de lei disponibili în acest moment, când băncile din Bucureşti nu 'şi au suspendat absolut or ce împrumut de bani, a-şi putea câştiga în câte va săptămâni mai mult de
30,000	lei.»
L’Independance Roumaine sftrşeşte pu-b icarea acestor trei extracte luate din un număr de 61 de scrisori foarte compromiţătoare pentru acest leader colectivist, prin promisiunea de a continua publicarea lor.
Aceste scrisori sunt scrise de mâna lu! Cosiinescu, semnate de el. Să mal poate tncă afirma ca pe un plic de pânza Cos-tineacu cere restituţia scrisorilor sale.
Noi vom reveni mâine mat pe larg. Cea ce voim a adâoga, şi ceea ce toată lumea ştie,este că d. Costinescu a găsit bani pen* tru a face această strălucita operaţie.
LMItllREA OPOZIŢIE! M IlflLlII
REZ0LUTIUNE
Cetăţenii hârlădeni întruniţi astă zi Duminecă 6 Martie, in sala teatrului,
Revoltaţi de manoperile întrebuinţate pentru întoarcerea guvernului căzut,
Consideră această întoarcere ca o sfidare făcută opiniuneî; şi, protestând în faţa acestei comedii neruşinate, să
t
EPOCA - 12 MARTIE
Şi fle care ’I dăruim câte o vorbă bună, câte o vorbă dulce, câte o ploconeală mal Îngrijită, căci ne zicem : «Pe ziua de mâine, am să depuid jurământul de fidelitate şi cele-l’alte !»
Prin urmare, lăsaţi criza ministerială să meargă Înainte, lasaţi-ne să visăm cu toţi ; nu ne deşteptaţi.
E aşa bun lucru nădejdea In sufletul omului; pentru ce să ne o stârpiţi ?
Ştid bine că există un proverb italienesc cam urlcios privitor la moartea celor ce trăesc tot cu speranţa In inimă; dar aici nu e vorba de moarte, e vorba de viaţă !	Ilax.
INFORMA TIUHI
Un mare minier <le delegaţi din districte vor sosi mâine în Bucureşti pentru a lua parte la întrunirea ce opoziţia unita va tzine Dumineca la orele 2 d. a. în Sala Orfeu.
Un prieten al nostru a vizitat azi pe d. M. Kogăltiiceanu, care se află mult mai bine.
D. Kogălniceanu, întrebat asupra situaţiei, a respuns că, dupe părerea d sale, ori ce silinţe ale d-lul Brătianu pentru a remdnea la putere, vor fi zadarnice. D. Brătianu trebue să cadă şi va cădea. Este o chestie de câle-va zile.
Consiliul de miniştri s’a întrunit azi de dimineaţa sub preşedenţia d-lui I. C. Brătianu. In acest consiliu d. Dem. Qiani a cerut mai multe preschimbări in magistratură.
Discuţia însă nu a putut fi terminată ; ea va fi reluată în viitoarea şedinţă.
rea d-lui Vachman. Pentru asta s'au şi lipit afişe şi lumea iubitoare de muzică s’a grăbit se ’şî procure bilete. Gazetele guvernului ne spun însă că Duminecă vor ţine colectivişti întrunire la Ateneu. Cu modul acesta iubitori de muzică serioasă vor auzi o muzică grotescă şi în loc de Beethoven vor auzi pe Hagi Limbric.
Lucrările pentru alimentarea capitalei cu apă vor fi reluate pe la începutul septămâneî viitoare.
Eri s’a sferşit concursul pentru o-cuparea postului de medic secundar al spitalului Maternităţoi din Bucureşti. Doi candidaţi s’au pre-sentat, care sunt dd. doctori C. An-dronescu şi Ulvineanu.
Juriul a recomandat pe d. doctor C. Andronescu, care va fi numit în acest post.
Consiliul profesoral al Facultăţii de Medicină s’a întrunit aseară şi a discutat modificarea regulamentului scoalei de Farmacie.
D. Tocilescu inspector general al seoalelor a fost însărcinat de a face o anchetă la Gymnaziul Alexandru cel Bun unde s’au petrecut oareşi-cari neregularităţi.
Aflăm că balul societăţei Studenţilor în medicină va avea loc peste vr’o 15 zile.
Data nu a fost încă fixată. Ea nu va fi cunoscută de cât după reîntoarcerea MM. LL.
DIN DISTRICTE
leagă cu toţii să lupte pdnă ce se va da ţărel liberul el arbitru, şi morali-tăţel publice o deplină satisfacţiune.
Preşedintele întrunirel: Iorgu G. Gâlca.
RE20LUTIUNE
Comercinţii şi industriaşii bdrlă-deni, bdntuiţl de neligiuirile unei ad-ministraţiunl nedemne şi prigonitoare iritaţi de nenumăratele şi nedreptele procese de contra venţiunl născocite celor moi mulţi cetăţeni, în dispreţul legeI şi a reglementelor municipale, vestejesc purtarea provocătoare a administra ţiun eî de la Bârlad, şi însărcinează pe deputaţii colegiului al doilea, singurii representanţl liber aleşi al acestui judeţ, se denunţe celor în drept faptele neomenoase ale acestei administrafiuni, şi se urmărească vindecarea suferinţelor acestui oraş.
Preşedintele tntruniret: Iorgu G. Gâlca.
Aceste doue Besoluţiunt au fost votate, în unanimitate, în întrunirea publică ce s’a ţinut Duminică la 6 Martie, la 2 oare ziua, în sala teatrului.
Succesul acestei întruniri a fost imens; el a coverşit aşteptările tu-tulor. Era o adevărată sărbătoare civică !
D-nil N. Nicolescu şi G. Pallade, deputaţi ai oraşului, au electrisat mulţimea prin cuvântările lor calde şi entusiaste.
Ambii oratori au vorbit de criza ministerială şi au descris comedia nedemnă ce să joacă în Bucureşti de vicleanul cap al colectivitâţei.
D. Nicorescu a arătat apoi suferinţele comercianţilor şi industriaşilor bârlădeni, victime ale răsbună-rilor administraţiunei colectiviste. Mai mult de 120 procese de contravenţiuni au fost înfiinţate pentru motivul ridicul şi absurd că câr-oiumele stau deschise după 8 oare seara, atunci când reglementul municipal nu ordona închiderea câr-ciumelor de cât la 11 ore noaptea.
Publicul imens ce lua parte la întrunire, a răspuns prin cele două Resoluţiuni de rmi sus, şi a făcut o adevărată ovaţiune oratorilor, presi-dentului, şi tuturor membrilor comitetului.
Bucuria tutulor este nemărginită. Speranţele sunt vii. Zilele Colectivi-tăţel sunt nenumărate; ea se surpă şi cade sub dispreţul opiniunei publice şi prin retragerea încrederei Regelui.
Bârlad, 6 Martie 1888.
Iaeob Fttu, Ştefan Sturdza, C. Vrabie, G. P. Petrescu, N. Nicorescu, tstrati, I. M. K. Epureanu, G. D. Palade, D. Constan-dache, Dr. Manicea.
CRONICA
FILOSOFIE
CRIZA MINISTERIALA
De la Începutul lunel Martie, când a isbucnit criza ministerialâ, nu poţi să mal deschizi un singur ziar—fie guvernamental, fle din oposiţie—care să nu verse şiroaede cerneală pe hârtie, spre a tălmăci tutulor neajunsurile ce suferă ţara românească din cauza lipsei unul guvern.
Unele ziare pretind că comerciul suferă, că agiul creşte, că neliniştea dom-
neşte In toate spiritele; altele susţin că transacţiunile sunt imposibile, că Bis-marck nu poate să doarmă, că Franz-losef împăratul are cârcel la inimă, numai din cauza lipsei unul minister In România.
Ed sunt departe de a fi partizanul acestei şcoli pesimiste şi găsesc că fericirea cea mal mare la noi este o criză ministerială.
Era de înfrăţire, de lmpăcăciune, de ertare a păcatelor, de perfectă fericire, nu Începe de cât In zioa când isbucne-şte o criză ministerială.
Atunci se deşteaptă nădejdea In ini-mele tutulor românilor; alunei fle-care cetăţean bun patriot îşi Inchipueşte că a găsit biletul de loterie cu care va câştiga lotul cel mare de 500,000 de lei, a-tuncl fle-care om de Stat se crede, se simte deja ministru până în momentul când îl deşteaptă cruda realitate.
îndată ce isbucneşte criza ministerială, I. Brătianu rîde, Beizadea Mitică glumeşte cu plebea, Carp te priveşte fără monoclu, Lascar Catargiu face haz, Vernescu se culca mal târziii, Kogălniceanu nu se mal scarpină pe frunte, Maiorescu — lucru nepomenit— umbla pe jos, Dumitru Brătianu umblă în trăsură !
Fie-care ’şl zice : «Regele trebue să facă apel la mine I» şi această încredere se sub-împarte apoi între partizanii fle căruia din aceşti distingi bărbaţi.
Cogălniceniştil sunt convinşi ca nu poate forma un minister de cât Cogâl-niceanu.
Junimiştii se leagănă cu acelaş vis în cea ce priveşte pe Carp.
Colectiviştii jură cu crucea în sîn că tot Ion Brătianu rămâne, şi toţi sunt fericiţi, toţi sunt mulţumiţi, căci toţi ad simţimîntul omului cu biletul de loterie în pungă.
Despre marea armată a funcţionarilor publici, ce se mai vorbesc? Cei care ad astăzi slujbe sunt încredinţaţi ca nu se va face nici o schimbare de guvern; cel ce răvnecc un postuleţ or cât de mic nu se îndoesc că a venit ceasul să nu mal tragă pe dracul de coadă.
In timpuri normale, avem 32 de prefecţi de judeţe şi doi prefecţi de poliţie, în timpuri de criză ministerială avem cel puţin 500 de prefecţi de judeţe şi 80 de prefecţi de poliţie.
Personalul inferior administrativ, nici nu’l mai număr; toata suflarea românească, are slujbă îndată ce isbucneşte o criză.
Uitaţi-vă, ed care vă vorbesc, de la 1 Martie şi până acum, am fost In perspectivă, cu biletul med de loterie In pungă: când deputat, când prefect, când director la Monitorul oficial, când inspector administrativ, în sfîr-sfîrşit am fost de toate, după cum se suna că vine la cârmă cutare sau cutare bărbat de Stat.
Dar cocoanele noastre, când sunt mai fericite de cât în timpuri de criză, când ad voe să dea drumul visurilor lor măreţe şi ambiţioase?
Chiar regele nostru, nu este în adevăr fericit de cât atunci când isbucneşte criza ministerială. Fracurile cele mal bine croite, cravatele cele mal frumoase, mânuşile cele mal elegante, le păstrăm pentru a ne înfăţişa la palat.
întoarcerea Regelui şi Reginei s’a mai întârziat încă. MM. LL. vor fi în Bucureşti numai Duminică seară. Greutăţile călătoriei pricinuite de i-nundaţiile în Ungaria sunt motivul acestei noui Întârzieri.
-
De şi in congediu regulat, de şi bolnav, d. căpitan Văcărescu a fost silit se părăsească Capitala şi a se întoarce la Craiova.
Această măsură necalificabilă şi nejustificabilă trebue se fi mişcat mult, suntem siguri, pe întreg corpul ofiţeresc, care nu poate vedea cu indiferenţă autoritatea militară superioară făcându se instrumentul unui Radu Mihaî.
s*
Sub-comisia bugetară s’a întrunit azi la ministerul de externe.
La 18 c. zice «Poşta», este citat înaintea curţei cu juraţi din Brăila d. Nicu Catargi, singurul care a rămas nejudecat dintre victimele infamiilor de la 11 Maid cu ocaziunea alegerilor comunale şi judeţene din Galaţi, căci se ştie că în Decembre trecut d. N. Catargi nu s’a putut înfăţişa din cauzâ de boala.
Credem ca membri baroului nostru şi din capitala se vor oferi a susţine cauza dreapta a d-lul N. Catargi.
D. general Alex. Vlădescu comandantul diviziei de Argeş a sosit azi în capitală.
Duminecă 13 curent trebuia se se dea în sala vechiului Ateneu, primul concert simfonic sub conduce-
IXSI
Revolta sergenţilor ele oraş
Liberalul din laşi zice că sergenţii de oraş s’au pus în grevă di n cauza în-târzierel plăţel lefelor.
Nu este adevărat.
Sergenţii de oraş In cap cu oflceril lor sunt revoltaţi de relele tratamente şi tâlhăriile ce le ad suferit de la fostul lor comandant A. Zdrobici.
Şi aceasta este aşa de adevărat în cât chiar prefectul de poliţie a fost nevoit să’I ceară se demisioneze, câcl alt-fel era silit să’I ceară destituirea.
Din 240 sergenţi efectivi numai 22 nu se supusese hotărîrel camarazilor lor toţi cel alţi refuzase a merge la posturi.
Depeşa ce v’am espediat în această privinţă a fost refuzată. Vă alăturez dovezile despre aceasta. Copia legalizata nu mi s’a eliberat până azi.
Iată coprinderea depeşei:
«Sergenţi de oraş în urma brutalităţilor şefului lor au refuzat a merge la posturile lor. Ei aii părăsit curtea Poliţiei strigând : Traiasca opoziţia...»
Iată şi nota oficiului Iaşi:
Oficia No. 125 D-lui Ghica avocat
laşi
Conform Art. 7 din legea telegrafo-poştalâ s’a oprit trimiterea la destinare a depeşei recomandata No. 1880 presentata de d-tra tn astă scara
«9 (fi-
Bine-voiţI a vi prezenta cu recepisa spre a vi se putea restitui luxa.
Of. taft.
O REPLICA
Primim din Bacău următoarea scrisoare :
Domnule Redactor,
Văzând scrisoarea Preotului C. Ste-fano, adresată d-lul deputat Niculae Fleva. publicată în «Voinţa Naţională», foae colectivistă, No. 1054 din 4 martie curent, am rămas surprins câ acest preot fără Biserică, îşi mal dă îneft aer de independenţă şi de onestitate şi cutează a tăgădui afirmările d-lul Fleva făcută în Cameră cu ocazia veriflcărel alegerel deputaţilor colegiului al treilea de Bacăd, când d. Fleva a spus că preotul Stefano care îşi pusese candidatura de deputat la acel colegiu, a fost nevoit se ş'o retragă dupiă ameninţările administraţiei locale.
Poate ca lumea care nu cunoaşte pe Preotul Stefano, să se amăgească şi să creadă cele coprinse In acea scrisoare; şi de aceea sunt nevoit să restabilesc adevărul şi să arât că d. Fleva a avut dreptate când a dat pe faţă mişeliile administraţiei, tăgăduite acum de părintele Stefano.
Acest preot, a fost tot-d’a-una In revoltă cu demnitatea şi cu bunul simţ moral; şi de aceea chiar, nu mai oficiază de mult preoţia.
Este destul să'i amintesc bravura cu poloboacele pline cu vin, luate de d.
R.	Porumbaru din beciul lui Solomon Kaufman şi poziţia ridicolă a părintelui Stefano inspirat de Bacus, când aU stârnit rlsul lumel prin satele prin care a trecut în asemenea poziţie.
Este iarăşi destul să’I mai amintesc că după cucerirea poloboacelor lui Kaufman, a fost alungat din profesoratul sătesc unde se găsea, şi pus în poziţia de a intra în labonul fabricel de hârtie de la Letea ca învăţător al secsulux frumos de prin atelierile fabricel.
Şi nu sunt surprins de loc, daca părintele Stefano şi tn ocazia de faţa tă-gădueşte adevărul cunoscut de o lume întreagă.
El bine ! să se ştie dar că Părintele Stefano, — şi e de mirare c’ad fost un moment mai bine inspirat — ş’ad pus candidatura la colegiul al treilea, dar îndată ce ad fost ameninţat de copoii administraţiei, ş’ad retras’o.
Să se mal ştie că părintele Stefano, este acela care în gura mare ad spus în magazinul med din Bacăd în auzul mal multor persoane că a fost ameninţat de administraţie ca să'şi retragă candidatura şi că dupe asemenea ameninţări ş’a retras'o.
Prin urmare remâne bine ştiut că părintele Stefano, care ad adresat acea scrisoare d-lul Fleva, ad ascuns adevărul de frică, numai ca să complacă administraţiei colectiviste care se vede ca’l ţine In reservele el pentru cazuri de trebuinţă, şi aa dat o nouă dovadă lumei că acest preot este tot ca mal înainte lipsit de demnitate şi de bun simţ moral.
Vă rog, domnule redactor, să binevoiţi a publica aceste căte-va rânduri în stimatul şirespânditul ziar «Epoca».
Primind vă rog, tot o-dată asigurările prea osebitei mele consideraţii.
C. D. Avram.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(45)
H. W O O D
CASTELU TRAGIC
PARTEA II
IX
In care se vorbeşte de Tliorn
—	0 1 Barbara respunse el supărat. Căuta să citească în ochii lui; el însă
citi în a el. Cuprinzîndu-I atunci talia în braţe, o strînse la pept.
—	Barbaro, şopţi el, te iubesc şi mă gândesc numai la fericirea d-tale.
—	Dar & d-taie I... zise ea, aparîndu-se slab.
—	A mea atîrnâ de d-ta.
Faţa tinerel fete să lumină ca atinsă de nişte raze cereşti, yi ea să lasă în braţele Iul.
—	Tot mă iubeşti 1
—	M’al Întreabă I şopti ea încet. Carlyle 'f răspunse printr’un sărutat
prelungit.
X
In cnre miss Carlyle afla vestea
A doua zi, Cornelia, aproape scăpată de guturaiul el, mulţumită ceaiurilor ce înghiţise, stătea cu frate sed In sufragerie. Prînzul să sftrşise şi servitorii ridicase faţa de masă. Carlyle credea că era vreme să vorbească de planurile lui surorel sale.
—	’Ţi aminteşti cred, ce ’ml bănuiai o-dată când cu căsătoria mea?
—	De sigur, câcl dacă nu te al fi ascuns de mine până la urmă, lucrurile s’ar fi petrecut alt-fel, şi ruşinea nu intra In casă.
—	Vrei să zici că a eşit, răspunse serios avocatul. Dar să nu vorbim de un trecut care nu mal este. Am aţi spune ceva asupra viitorului.
Miss Carlyle să uită la el întrebân-du-l din ochii.
—	Da, nu vread să mal fld de vină a doua oară că nu ţ’am spus nimic ; de acea află că mă însor.
Cornelia să îngălbini şi lucru II căzu din mâni.
—	Ce spui ? zise ea năbuşit.
—	Curatul adevăr.
—	Al să te însori, d-ta ?
—	Fâr’ îndoială.
—	Dar al se fii de rîs pretutindeni.
—	Nu, Cornelia, ş’apol sunt hotărlt.
—	Atunci, eşti nebun.
—	Ascultă, soro, reluă Carlyle cu blândeţe; fiind că d-t&le Iţi place să să trăeştl singură, nu urmează eă trebue să’mi placă şi mie. Ed mă simt mai fericit tn căsătorie
—	Atunci, zise Cornelia arătându’şl dinţii, nu te al săturat odată ? Nu ţ’a a-juns o lecţie ? îţi mal trebue încă una ?
Avocatul se îngălbeni la această 0-cars.
—	Nu’ţl fle teamă, zise el, acea pe care o iad acum va ştisâ’şl facă datoria.
Miss Carlyle îşi reluase tapiseria şi o răsucia cu mânie.
—	Şi, zise ea cu ironie, cum îi zice acelei Mândre ?
—	Ce’ţl pasă : or-cine ar fi acea pe care am ales’o, o să’ţl displacă.
—	Spune şi aşa.
—	Barbara.
—	Aud ?zise Corny mirată, cine ?
—	Barbara Bare.
—	Zed frate, eşti şi mai prost de cât credeam.
—	Foarte mulţumesc, zise Carlyl e zîmbind.
—	O ! e adevărat; trebue să fii de două ori prost pentru ca s6 te Iaşi prins de această fată care ţi s’a aruncat mereu In cap.
—	Mal întâi, soro, nu mi s’a aruncat In cap. Mi-a arătat odinioară prietenie, dar de mult stătea rezervată, şi daca vrei să ţ’o spun, nu se aştepta de loc la cererea mea.
—	E o cochetă, plină de mândrie...
—	Atâta tot ? Întrebă Carlyle.
—	Apoi, adause bătrâna fată, de vreme ce era vorba de Însurat, să cuvenia să iei o femeie a cărei familie să nu fie pătata.
—	Ce ai să'i bânueştl ?
—	A ! poate ’l plăcut lucru să al de cumnat pe Richard ?
—	Nu ţi-e văr d-tsle ?
Cornelia tăcu la acest răspuns. Avocatul să folosi de aceasta spre a vorbi de altă parte a chestiunel.
—	Trebue să te gândeşti şi la noua d-tale locuinţă.
Căci cred, că te vel aşeza la casa d-tale ?
—	La casa mea l strigă Cornelia, şi pentru ce ? ’Ml place aici, şi n'am gust să mă duc.
Fruntea lui Carlyle se încreţi.
—	E neapărat; o voesc ast-fel, zise el scurt. Nu mă sili să ’ţi amintesc acea noapte nenorocită şi învinuirile aduse d-tale de Joyce. De le-ai uitat, eu le ţin minte, şi dupe cum al spus odinioară, mi-ajunge odată.
Bătrâna fată plecă capul la această bănuială cuvenită. Cu toată asprimea el obicinuită, ochii săi se Întunecară de lacrimi.
—	N’am vrut să te supăr, soră, zise el cu bunătate ; pricep că, fiind obişnuită de mult a îngriji de gospodăria mea, nu’ţl place s’o părăseşti, dar nu trebue se fie două stăpâne în casă, dacă vrei se trăeştl în pace.
Miss Carlyle plecă capul şi eşi fără a răspunde.
Puţin după acea avocatul înlîlni pe Joyce care ’l opri în treacăt.
—	Mă iartă, d-le, zise ea, adevărat e ce mi-a spus Miss Cornelia ?
—	Ce vrei să spui ?
—	Vorba’I de viitoarea d-tale căsătorie.
—	El, ce 'ţi pasă l
—	A l d-le, zise sluga mal încet, vezi că miss Cornelia mi-a spus să vid cu dumneaei, şi ed...
—	EI?
—	Făgăduisem, zise Joyce Imbărbă-tându se,stăpânei mele răposate să nu’l părăsesc copil, cât vel voi să mă ţii la d-ta şi aş vrea să ştid de primeşti să stad cu copii.
—	Din toată inima Joyce, zise Carlyle mişcat; nu încape îndoială.
—	0 I d-le, răspunse biata fată, cu la-crâmile In ochi, nu ştii ce plăcere ’ml faci.
PARTEA III
I
In Germania
Un an dupe aceea, ne aflăm la nişte băi de puţină însemnătate din Germania, la Shoenbaden, unde se aşezase, din primăvară, familia d-lul M. Led-bury, bogat negustor englez şi tată a unei încântătoare tinere fete.
Această fermecătoare fiinţă trebuia să aibă o zestre frumoasă, ceea ce nu micşorează de loc însuşirile fireşti. Un nobil Pomeranian, destul de plăcut, să înamora de miss Ledbury şi de paralele el, o ceru în căsătorie şi Insfîrşit cererea ’i se primi.
Intr’o dimineaţă, tînăra fată intră ghlfîind în odaia învăţătoarei sale.
—	D-nă Ven l d nă Ven I zise ea sărind prin odaie, am să mă mărit.
—	Eşti cam tînără încă, copila mea; Insfîrşit, de al fi fericită i
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 12 MARTIE
3
A 2‘ EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 1 i Martie 1888
Şedinţa se deschide la orele 23/4 cu 70 senatori presenţl sub preşedenţia prinţului D. Ghica.
Dupe citirea şi aprobarea sumarului şedinţei precedente, Senatul hotăreşte ca discuţiunea raportului pentru darea tn judecata a generalului A. Anghelescu se fle Marţi.
La ordinea zilei este votarea din noQ a legel pentru alipirea şi deslipirea unor comune din judeţul Ialomiţa.
Legea tntruneşte 53 bile albe, contra 10 negre.
D-rul Frumuseanu, desvoltă interpelarea sa relativă la t«îrgul de râmălorl de la Severin. Deschiderea unul asemenea târg la graniţa Austro-Ungară care ne era Închisă semăna ceva absurd daca nu ne am fl gândit a găsi mijlocul pentru a transforma marfa noastră In şunci şi slănini spre a se putea exporta.
Inginerul Lupulescu trimis în străinătate spre a studia această cestie şi-a îndeplinit într’un mod foarte conştiincios datoria sa, dar guvernul cu toate că ar putea acum se pue în esecutare necesităţile noastre economice de această natură, totuşi n’a făcut nimic.
Populaţiunile de Ia munte aO nevoe să se înfiinţeze aceste fabrici de conserve.
D. Ministru Aurelian, răspunde că proectarea deschiderel târgului de râmă-torl n’a fost de loc legată cu cestiunile vamale.
Scopul a fost de a pune la disposiţia consumatorilor un târg pe marginea Dunărei spre a veni tn ajutorul vecinilor ca pentru cereale. Scopul a fost de a face un târg internaţional.
Pentru fabrica de conserve proectată, guvernul nu s’a arătat nepăsător, dar guvernul a voit se lase iniţiativei private terenul deschis pentru o asemenea industrie ca se nu se facă statul negustor de conserve.
Iniţiativa privată ne făcând nici un pas, guvernul se va ocupa de această afacere. Senatul trece la ordinea zilei.
Interpelarea d-lul G. Mârzescu relativă la reforma magi9traturel se amână dupe cererea d-lul ministru preşedinte.
D. G. Stefanescu, desvoltă interpelarea sa relativă la înfiinţarea unor şcoli practice de agricultură în toată ţara, conform legel din t883.
Asemenea scoale urmaO se fie înfiinţate în fle-care judeţ pe câte o moşie de ale stalului şi până acum nu s’a înfiinţat de cât două. Legiuitorul a mal prevăzut înfiinţarea unor burse pentru zece elevi de judeţ şi nici aceste burse n’aO fost înscrise în bugete. Or ce încercare de îmbunătăţire în agricultură va fi zadarnică daca cel ce fac agricultura sunt lipsiţi de cunoştinţe serioase, daca n’aO trecuL prin şcoala unde se înveţe cum trebue să muncească pământul.
Oratorul conchide cerând respectarea lege votată la 1883şi propuind înfiinţarea grabnică a unei şcoli agricole în judeţul DoljiO, unde consiliul judeţean a şi' Înscris In budget sumele pentru cheltuelile necesare.
Apoi cere ca în şcoalele săteşti în loc de dreptul administrativ să se înveţe agricultura, iar moşiile statului care se caută în regie şefie date celor ce aiVcşil din şcoala superioară de la HerăsLrâCi în loc de a se da celor favorisaţl de guvern.
D. 1. C, Brntittuu, respunde cerând ca asemenea cestiunl se fie mal întâia studiate şi din punctul de vedere practic. Şcolarii când csdin şcoalele de agricultură vin la slujbă satt cer imediat moşii de ale statului în regie. Cu ce se învaţă la şcoală nu se poate căuta moşiile, al nevoe de o experienţă de doi saQ trei ani. Apoi traiul cel bun al elevului la şcoală nu se potriveşte cu traiul cel prost al ţăranului pe urmă, şi el caută îndată slujbă şi nu vrea se mal facă aricultură. Când şcoala de la Herestrefl va crea numai profesori, atunci se poate gândi guvernul se înfiinţeze şcoli prin judeţe, căci la ce ar folosi se al şcoli şi nu profesori.
Guvernul se va sili se găsească mal întâia 2, 3 profesori buni ca directori de şcoale şi apoi va înfiinţa şi acele şcoli. D.Anlouescu-Ciiruu.(Aplaudă singur). D. G- Stefanuscu, respunde că atât mal rău dacă în asemenea şcoli se schimbă regimul elevului, căci legea prevede că treDue să fie tot acel ce’l are acasă. Apoi profesorii de unde afl să vie, de unde aO se pice dacă şcoalele d-v. model nu produc nimic! Atât mal rău dacă nu se produce nimic în acele şcoli, n’aveţl decât să le închideţi.
Discuţiunea se închide.
D-rul Frumuseauu desvoltă interpelarea sa adresată d-lul prim-ministru în privinţa crizei ministeriale.
De ce a fost provocată criza ministerială şi care a fost necesitatea schimbârel unora din miniştrii?
Ce represintă noui tilularl, ce schimbare s’a Introdus în cabinet prin aceste noul persoane?
Cabinetul Brâtianu este un sistem de guvernământ cunoscut cu apanage, concesii şi toate cele cunoscute, prin urmare s’a schimbat saO nu sistemul ?
Ce însemnează propunerile făcute de prinţul Dimitrie Ghica oposiţiel de a lua miniştrii din oposiţie care să trăiască prin majoritatea guvernamentală?
Ziarele austriace deplângeau amar plecarea d-lul I. Brătianu şi de sigur numai la interesul nostru nu se gândeau ziarele austriace, apoi este o ruşine ca funcţionarii se umble cu liste de subscriere pentru a se mulţumi Regelui că a remas la putere d. I. Brătianu.
Preşedintele consiliului, respunde mal întâiQ că d-sa a oprit direcţia telegrafelor să mal primească asemenea telegrame de mulţumiri care ar putea semăna ca făcute din poruncă.
Declară că s’a retras pentru că toată o-poziţia resumă în d-sa toate relele ţărel dar că Regele trebuia să se iţie în limitele constituţiunel. Ţara s’a pronunţat peutru regimul d-sale şi prin urmare or ce discu-ţiune este zadarnică.
A procedat ast-fel pentru că ast-fel a fost nevoit să procedeze şi doreşte ca guvernele viitoare să fie tot aşa de liberale ca d-sa.
D-rul Frumuseanu declară că nu i s’au arătat cauzele adevărate ale crizei. D. Brâtianu nu are de cât o majoritate interesată iar nu adevărată şi nepărtinitoare.
Prinţul D. Gbica începe printr’o tiradă patriotică asupra ţărel româneşti, re-
gatului şi independenţei... (a uitat însă Plevna şi coroana de oţeij.
Vorbind în chestiune personală, declară că a luat notă de rugăciunile celor ce l îndemnau să ia guvernul tn mână, dar că nu a alergat după putere.
D. I. Brâtianu a voit să se retragă fiind obosit după 12 ani de luptă, atunci a încercat d-sa să compue un minister de împăciuire. N a isbutit pentru că i se cerea disolvarea şi n a voit să primească.
Senatul trece la ordinea zilei.
Şedinţa se ridică la 4 şi un sfert.
n.
CAMERA
Şedinţa de la 11 Martie 1888
Şedinţa se deschidela ora 1 1/2 subpre-şedinţa d-lul D. Kitzu, fiind presenţl 91 dd. deputaţi.
7	zile congediO se acordă d-lul Nicolaidi.
D. Vidrasco îşi dă demisia din ceslorie căci, zice d-sa, colegii săi ÎI fac imposibila imparţiala îndeplinire a funcţiune! sale.
D. Guriţa arendaş a 4 domenii a Statului din districtul Putna, ţine a declara că nu datoreşte nimic Statului, şi cere Ministrului Domeniilor să formeze un tabloO general al Domenurilor Statului arendate la particulari, şi care din aceştia sunt rămaşi datori Statului.
D. M. Marghiloman anunţă Ministrului Justiţiei o interpelare relativă la abu-surile parchetului comise de Parchetul din Brăila cu ocasia ultimelor alegeri legislative.
D. Nicorescu anunţă Ministrului de Interne o interpelare relativă la persecuţiu-nile comise de administraţie în contra Ber-lădenilor tn urma ultimelor alegeri şi cere câte-va dosare ce îl sunt necesare pentru desvoltarea interpelare!.
D. Macu se declară gata a răspunde şi invită pe d. Nicorescu să îşi desvolte interpelarea.
D. Nfcorescu zice că a cerut dosarele ce îl sunt necesare să îşi pregătească interpelarea, şi că nu poate fi silit a îşi des-volta interpelarea până ce nu va avea în-naintea sa dosarele cerute.
D. ministru Macii, majoritatea si <1. Kltu care presideazâ, voiesc a impune d-lul Nicorescu să desvolte azi interpelarea sa, aceasta fiind-că a apucat să zică d. Nicorescu că este nepregătit, şi flind-câ voiesc a profita d’această nepregătire.
Scandal
D’aci se naşte un adevărat scandal. In zadar d. P. Grădişteanu arată că d. Ministru de Interne nu poate răspunde la nici o interpelare mal înainte d’a răspunde in-terpelărel ce d-sa i-aadresat acumcâle-va zile, şi care este cea d’înlâiQ inscrisă; tn zadar d. Nicorescu invoacă textul regulamentului interior, membrii majoritâţel, printre care se desting d. Dr. Mâldărescu şi Polilimos vociferează cât ÎI ţine pieptul voind a impune voinţa lor. Acest din urmă colectivist, fostul Director general al închisorilor, talerul cu două feţe din ultimele alegeri din Dâmboviţa, dovedeşte o violenţă bestială.
Cine s’a îndoit vr’o dată că acesta va fi alt-ceva ca colectivist, nu l’a cunoscut. D-sa e tip de colectivist—născut iar nu făcut.
Scandalul aşa creşte în cât şedinţa se ridică pentru câte-va minute.
Ia redeschidere, d. Nicorescu explică că este în dreptul săb d’a cere ca să îşi desvolte interpelarea după ce va cunoaşte dosarele ce a cerut; dar dacă ministru şi majoritatea ÎI impune seo desvolte azi, atunci cere 10 minute regas până să meargă la otel să îşi aducă hârtiile. (Protestări în majoritate).
Ce nici aceasta, nu vă place ?
EI,|prea vă e frică, d-lor, de a auzi gravele lucruri ce am să vă spui.
D. Macu ministru ele interne găseşte se vede că prea s’a înaintat adinioară, şi d’astâ dată, revenind asupra declaraţii precedente, consimie la desvoltarea in-lerpelărel d-lul Nicorescu pe altă zi, sub condiţia că d. Nicorescu să se mărginească azi a cere dosarele.
D. Nicorescu fâgâdueştea precisa faptele asupra cărora îşi va desvoltă interpelarea după ceva avea dosarele, d-sa însă nu îş! o retrage.
Incidentul e închis.
D. Tache lonescu arată că persoane străine se introduc tn incinta Camerei. D-. a n’ar avea nimic de zis, dacă printre acestea n’ar fi o mulţime de comisari de poliţie. (Sgomot)
(In timpul pe când d. lonescu vorbeşte, reporterul « Voinţei» si câli-va comisari se strecoară afara din sala)
D. T. lonescu citează cazul întâmplat erl cu d. loan Leca care a fost scos din tribuna foştilor deputaţi,ca să îl succeadă în acea tribună d. Bursan, judecător.
Pentru ce aceste nedreptăţi ?
D. Epurescu protestează contra acestor cuvinte, zicând că d-sa chiar azi a introdus în incinta adunărel patru opo-sanţl.
D. C. Hogalniccauu revine asupra ce-rerel unul dosar relativ la comandamentele militare căruia până acum biuroul sau guvernul n’a dat curs. Cere urgenţă.
D. Vice-preşedinte promiLe satisfacţie.
D. X. Fleva cere dosarul relativla cumpărarea obusurilor de către colonelul Maican.
D-sa mal cere dosarul relativ la cumpă rarea tunurilor blindate de la fabrica Armstrong.
D. Politimos întreabă pe d. ministru de Justiţie dacă nu crede de cuviinţă să treacă la pensie pe judecătorul Cărpene-şanu din Dâmboviţa care este orb, surd şi paralitic, (hilaritate).
O voce 1 Aman judecător I
Se mal anunţă ast-fel o serie de interpelări de către dd. D. Bulculescu,Sta-lescu. I. I.ahovarl şi alţii.
D. Lahovari relevând nişte cuvinte pronunţate de d. Nacu erl, dă adevăratul sens conversaţiei dintre d-sa şi d. Nacu şi la care acesta făcuse alusie.
D. Nacu tn respunsul seu face omagiu spiritului de imparţialitate ce anima pe miniştrii de justiţie Conservatori în numirile de magistraţi, şl reaminteşte că d-sa chiar a fost numit de d. Al. Lahovari.
D aci d-sa găseşte prileju ca să îşi facă un mic elogia personal la care majorita tea aplaudă precum de cuviinţă.
Interpelarea d lui P.Gradisteanu
D. P. Gradisteanu desvoltă interpe learea sa către d. Tache Giani asupra | mersului general al justiţiei.
Indata ce oratorul se urca la ttibuna întreaga majoritate paraseste Camera. — Pare a fi o înţelegere comuna.—Cumera astfel redusa presinta un aspect curios : băncile din stânga sunt toate ocupate; cele din dreapta sunt goale. Pe banca ministeriala, lozinca e d'asemenea urmata.)
Toţi miniştri pleaca, afara de d. Giani, care e silit se remdie.
D- Gradisteanu ia la refec pe conu Take Giani pentru renegarea principiilor Iul politice. A trecut cu bagagiele lui d. Giani de liberalism saO a uitat cum a ajuns să (ie ministru.
D. Al. Djuvara : Bagajele nu ah sosit încă. (Rtsete).
D. Grădişteanu continuând întreabă pe d. Giani daca aprobă legea expulsârel, ce va face cu proectusâa de legea organisărel judecătoreşti, în fine asupra electivităţel.
Discursul d-lul G-âdişteanu e o execu-ţiune pentru conduita transfugă a conului Take Giani ministru.
D. Giani ministru justiţiei, răspunde d-lul P. Grădişteanu.
La întrebarea pusă de d. Grădişteanu, care va fi atitudinea d-lul Giani faţă cu procesele de presă, când va fl vorba d’a se aplica textul de lege, contra căruia d. Giani a protestat când cu revizuirea, Ministrul justiţiei, zice că aceasta se va vedea. Şi atâta tot.
De altmintrelea d. Giani alt răspuns n’are de cât acesta: «Aşteptaţi să mă judecaţii Criticaţi-mi faptele, iar nu mă condamnaţi fără remlsiune fiind-că tn loc să fia alături cu d-voastră, m’am pus a-lăturl cu d. I. Brâtianu pe această bancă!»
Fâgădueşte că va readuce tn discuţie proiectul de lege asupra libertâţel individuale.
D. P. Gradisteanu: Apold. I. Brălianu a declarat la Senat că nu vrea această lege.
D. Giani : Nu ’mî aduc aminte. Nu ştia să fl zis aceasta.
Trecând la organizarea magistraturel, d. Giani zice că spiritele încă nu sunt pregătite pentru un proiect definitiv. D-sa invită pe opoziţie să’I dea un proiect de or-ganisare a magistraturel.
In privinţa întrebărel d-lul Grădişteanu daca hoţii vor fi urmăriţi, d. Giani se miră că o asemenea întrebare să’I fie adresată. Ce autoriză opoziţia să creadă la cruţări? Gând opoziţia va avea un singur caz contra d-lul Giani personal atunci va fl timp să’l se aducă d-sale imputări.
In cuvîntarea sa, d. Giani se pune pe un teren, care în aparenţă pare foarte solid : acela al responsabilităţii sale perşonale. D. Giani însă uită ceva principal, care sfâ-rîmă întregul săb sistem de argumentare. D-sa uită principiul solidaritate! ministeriale.
D-sa uită că intrând în cabinetul d-lul Brătianu, a acceptat respunderea faptelor din trecut, cel puţin moralmente ; alt-fel de sigur n’ar fi primit să intre tn minister.
D. Djuvara, luând cuvîntul conlra în-chiderel, atinge argumentul mal sus e-nunciat.
D. Nacu găseşte că aprecierile d-nulul Giuvara sunt injurioase.
D. Djuvara. Daca situaţia ce v’aţl creat p’acea bancă este injurioasă pentru d-v., aceasta nu e vina mea. (Aplause).
D- Nacu. Injuriile privesc nu pe cel la cari s'adreseazâ, ci p’aceia cari le adresează.
(Cam stranie teorie !)
Discuţia se închide.
D. P. Gradisteanu, în cestie personală, reia cuvîntul.
Majoritatea, foarte nervoasă la auzul celor ce d. Grădişteanu zice d-lul Giani, îl Întrerupe tntr’un mod sistematic.
D. Tanasescu se produce prin cele mal violente şi sgomotoase întreruperi.
Mal multă dulceaţă, onorabile 1
D. Grădişteanu rîde de pretenţiunea d-lul Giani d’a scăpa d-sa, cu persoana d-sale, corabia colectivităţel ce se îneacă. Te vel cufunda şi d-ta, d-le Giani I îl zice oratorul.
D- Pallade. Daca n’o fi dat mal înainte afară din corabie ! (Rtsete).
D. Gradisteanu termină cestia sa personală cu d. Giani, fără ca acesta să’l mal respundă.
* *
La ordinea zilei e interpelarea d-lul Pacu d-lul ministru al instrucţiei pentru nea-plicarea legel gradaţiunel profesorilor.
D. Pacu zice că de şi în formă interpelarea se adresează titularului de la Instrucţie, lotuşi în fond ea are de obiect pe fostul titular, actualul ministru de Fi-nance, d. Sturdza.
Acesta pare furios, dar de o furie concentrată. Cu capul aplecat, cu spinarea încovâiată pare a scrie — tot d’a-una d-sa pare a scrie. D’asta dată însă starea sa de nervositate trebue să’l facă a sgăria hârtia, în neputinţa sa, de o cam dată d’a face alt rea !
D. Pacu, cu multă claritate şi căldură îşi desvoltă interpelarea sa într’un mod sistematic, dovedin o adîncă cunoştinţă a subiectului.
Domnii profesori pe care această interpelare îl interesează mal d’a aproape vor face bine se urmeze dupe textul «Monitorului oficial» desvoltarea acestei cestiunl pe care în fuga condeiului nu putem aci a o înfăţişa sprijinită pe date şi fapte precise precum ea este expusă.
D. Pacu arată călcările de lege a d-lul Sturdza în aplausele minorităţei, şi speră că succesorul sâO d. Nacu, care e legist şi tot d’o dată profesor, va da legel respectul ce’l datoreşte şi interpretarea el adevărată. (aplause prelungite).
D. Nacu (bietul d. Nacu!) e silit să răs-punzâ în locul d-lul Sturdza, care deşi prezent, se face că n’aude şi habar are de ce se petrece.
Grea e sarcina sa I Ce să facă ? se recunoască greşelile colegului săb Sturdza ? Nu poate. Să tăgăduiască faptele precise ? Ear nu. D-sa scapă din încurcătură criticând legea, şi arătând că se poate ivi con-fusiune în interpretarea el. D-sa zice d-lul Pacu :
Poţi să al dreptate; dar n’al cuvlnt 1 Şi pa o aşa slabă thesă d-sa o scaldă pe cât II stă în putinţă s’o scalde.
D-sa termina zicând că «speră, încetul «cu Încetul, după câţl-va ani, să intre în «aplicarea legel 1»
Discuţia se închide îndată ce ministrul termină.
Şedinţa se ridică la 6 ore.
Un spectator.
ELTHIE INFORMAŢII!
Iată textul interpelării d-lul N. Nicorescu.
Se bine-voiască d-nul ministru de Interne a spune onorabilei Camere: Dacă cunoaşte toate abusurile, ingerinţele şi nelegiuirile sevărşite de administraţiunea de la Tutova, cu ocasiunea alegerilor trecute;
Dacă cunoaşte toate prigonirile îndreptate in contra alegătorilor independenţi din oraşul Bârlad, de către agenţii poliţiei, ai primăriei şi ai ad-ministraţiunei;
Dacă are cunoştinţă de nenume-ratele procese de contravenţiune înfiinţate cetăţenilor bârlădeni, pentru motive ridicule, de către poliţia de Bârlad, în urma uneltirilor ascunse ale unor partisani paraponisiţi cari vroesc, ast fel, se’şi resbune de înfrîngerea ce au suferit în a-legeri;
Dacă, în fine, d-nul ministru vro-eşte, şi se simte în stare, a înfrîna toate aceste abusurî şi a îndrepta o stare de lucruri atât de anormală care aruncă neliniştea în spiritul cetăţenilor.
*
Astă-zi s’a înfăţişat la Trib. Ilfov secţ. IV procesul iatentat d-lui Ră-ducanu Ivan muscal, şi Deputat al marelui comerciu român, de mai mulţi alegători.
Tribunalul în urma excepţiuneî ridicată de d-nii V. Lascar şi Pache Protopopescu, s’a declarat incompetent a cunoaşte cauza, de oare-ce delictul fiind politic pricina urmează a fi judecată de Curtea cu juraţi, înaintea căreia a şi dispus a se trimite afacerea.
X
Luni un Te-lJeum va fi cântat la Mitropolie pentru sărbătorirea aniversarului proclamărei regatului.
M. S. Regele va asista la Te Deum însă nici o recepţiune oficială nu va avea loc la Palat.
X
D. C. Stoicescu a trimis cu chiel-tuiala sa emisari prin comunele judeţului Ilfov pentru a aduna de la săteni iscălituri asupra unei petiţiuni către Regele şi prin care se cere ca d. I. C. Brâtianu să rămâie la putere.
Ni se spune însă că in unele comune trimişii d-lui Stoicescu au fost primiţi cam rău.
X
Aflăm dintr’un isvor autorizat că Ministerul cultelor şi instrucţiunei publice are intenţiunea d’a înlocui pe vestita Schmaltz tot cu o nemţoaică pentru a cărei importaţiune s’a şi făcut comandă la Berlin.
Se vede că de geaba a plecat d. Sturdza de la ministerul cultelor şi instrucţiunei publice, spiritul seu continuă a plana asupra acelui minister.
X
Aflăm că în urma sosirei unei de-legaţiuni de săteni din comuna Gio-rogârla Gaţica, la parchet, pentru a se plânge contra sub prefectului Mierlescu, care pare că voeşte să o-crotească pe omorîtori preotului lo-niţă, d. Populeanu a ordonat d-lui San-Marin să meargă la faţa locului pentru a face o anchetă.
X
Ni se comunică următoarele:
Erî comisarul Galvocorescu a strîns în cârciuma lui Niţâ Sterie o ceată de bătăuşi, cărora le-aţinut un mic discurs, îndemnendu-i se provoace scandal pe strada Ştirbei-Vodă în ziua întrunirei opoziţiei. Chiar dintre aceşti indivizi devotaţi regimului au fost care au refuzat, sub cu-vînt că nu ştiu ce se poate întâmpla mâine când va cădea d. Brătianu.
Stimabilul Galvocorescu le-a spus că ştie el sigur că d. Brătianu re-mâne la putere: «Mi-a spus’a chiar el erl la gară».
X
Noua clădire a spitalului militar este ameninţată să se dărâme.
Toate pivniţele sunt pline cu apă. La fie-care trei zile sunt chemaţi pompieri pentru a pompa apa.
Iată cum se asvârlă banii publici.
X
Azi regimentul al 3-lea de Călăraşi a făcut un marş militar la Mo-goşoaia.
X
Aflăm că chiar în primă-vara a-ceasta va începe construcţiunea unui nou spital de alienaţi, localul existent devenind cu desăvîrşire neîndestulător.
Noua construcţie se face după sistemul Ilolandez, recunoscut de hi-gieniştii moderni ca cel mai bun.
X
D. Andreescu, directorul şcoalei de băeţi de la Popa Tatu ne asigură că departe d’a se fi opus la mutarea acelei şcoale în noul local din strada Calvină d-sa|a insistat şi insistă încă pentru ca mutarea să se facă cât mai curând. Singura cauză a întâr-zierel ar fi, după d. Andreescu, pri măria Capitalei căreia noul local a-
parţine şi care este singură în drept a hotărî când trebue să se utilizeze.
X
In numărul nostru de eri am spus că scandalul după soseaoa Colenti-neî a fost provocat de agenţii percepţiei circonscripţiei a 5-a.
Azi s’a presentat în biurourile noastre un domn funcţionar de la circonscripţia 5-a şi ne-a declarat următoarele :
«Scandalul a fost provocat de a-genţii circonscripţiei a 4-a de care ţine chiar soseaoa Colentinei.»
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Viena, 23 Martie.—Erl seara, M.M.
L.	L împăratul, Regele Carol şi Regina Elisabeta au luat ceaiul la arhiducele Garol-Ludovic.
MARELE CIRC SIDOLI
Vineri 11 Martie
Marc Reprezentntiune Briliant»
Sâmbătă 12 Martie Reprezentaţiune HIGII-LIFFE al doilea debut al Profesorului de magie SIEMENS
CC « Diunmi de U Octombre OL AnLNUtAZ.A viitorpartâmea din moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţâ de 10 minute de Alexandria, în întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mart de locuinţe, magasli pentru grâu si porumb mart. Doritorii se vor adresa la Radacţia acestui ziar.
LA CONCURENTA
Vând mult si câştig pucin, avantagiu consumatorilor
C. T. CHRISTOFOR
„LA MARINAR»
Calea Victoriei, No. 100, vis-â vis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club.
Zahăr franţuzesc . . .	kilo	1-10
Zahăr cubic		»	1-20
Cafea martinicâ cal. I . .	»	4-40
Cafea Ilio » I . .	»	3-60
Luminări Apollo verit. 560 gr.		1-65
» de lux cal. I . .	kilo	t—40
Unt-de-lemn francez . .	»	3
» grecesc . .	»	2
Orez turces		»	50
Făină de Pesta cal. I . .	»	60
» » » » 11	»	40
Macaroane de Italia cal. I	. »	1-20
Fidea » » » I	• »	1-20
Măsline dulci ....	• »	2
Ceaiu comp. col. cutia .	• »	4
Rom Englezesc ....	kilo 3—60	
VINURI DE MASA ALESE
Conservate de mine in propriele mele pivniţe
Vin negru de A’icoresti vechi de 4 ani Ulm fr. 1 ■
Viu alb de Dragaviani vechi de 4 Ani Litru fr. I.
Î4J
Cu stima C. T. CHRISTOFOR
		-
os —		»**■
Cs2		3
		1 ba SXJ
—1		*—i 1 tz!
V		crj
OS		C/7
	Îî, Str. Ştirbei-Vodă, 2	
Va pune in consumaţie
DE DUMINECA 13 CORENT
BERE ,,PELES“
produsa cu apa din isvorul «PELESULU I»
FABRICAŢII!! CAROL H. OPPLER
BUCUR ESCI 678
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Coltei, 49. — Bucureşti
MORI
FABRICI’ m SPIRT
TOT FELUL DE MAŞINI
Rare depuşii de toate uneltele si accesoriile pentru exploatarea fabricelor
PIETRE DE MOARA
CURELE, CUCIUCURI GAZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA.
139
Recomatidăm
RESTAURANTUL
LA
MIELUL ALB
IN DOSUL PALATULUI (CASINO PETROVCl)
Bucătărie Română şi Francezâ. Cabinete particulare.
SupeurI noaptea dupâ teatrurl şi baluri.
Vinuri escelente streine şi indigene. Serviciul prompt.
Restaurantul este deschis la or ce oră ziua fi noaptea
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 12 MAKT1E*

BU^T'RIE FR NCEZâ SI OR GINALA
Vinuri indigene din podgoriile cele mal renumite cu preţuri foarte moderate.
Serviciul nu iasă nimic de dorit.
6zz Cu deosebita stima, Anton Iro-sovici.
CASA OF 8CTÎTMO
I. NI. F E R IN 0
Stradu Lipseam, Xo. 27
Cumpere sivinde efecte publice si fa.ce or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
ii Martie 1888
	Cump. Vend.	
5 0/0 Renta amortisabila	91 1 4	94
5 0/0 Renta perpetua	90	91
6 0/0 Oblig, ae î-tat 6 0/0 Oblig de st drum de fer	88 3,4	89
7 0/0 Scris. func. rurale	10* 1/4	104 3/4
5 0/0 Scris. func. rurale	89	89 1/2
7 0/0 Scris. func. urbane	102	102 1 2
5 0/0 Scri9 func urbane 5 OiO 8cris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	95	96
	85	85 1 4
	75	75 t 2
8 0/o împrumutul comunal	73 1/2 74	
Oblig Casei pens ileilOdob )	no	215
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	35	37
	m	980
Acţiuni -Dacia-România.	220	*30
• Naţionala	200	21 d
• Constructiuni	80	9J
Argint contra aur	Ui 75	17
Bilete de banca contra aur	Ui 75	17
Florini austriac i	2 01 1	2 01
DOMNILOR COFETARI DIN IAR A
T) HferonAiM T\P
Bucureşti. — Calea. "Victoriei IVo. 77	— Bucureşti
Pentru a da o mal mare desvoltare «Industriei Naţionale am arangeat Fabrica cu maşinelc cele mal perfecţionate ţi forme noi, care tml permit a resista în faţa or-care: Concurente atât în calitate cât şi preţuri; pentru care dar rog atât pe onor. d-nî Cofetari cât şi pe consumatori a pune la proba spre a se convinge, cacl am căutat a lucra şi asorta mal bine ca toţi anii cu toate articolele ce produce aceasta Fabrica precum: Fondant Garnil, şi cu Creme; Praline de Chocolat cu Creme Vanilie, Cacao. Pistaschc, Nouga, etc. Pastile de Chocolal, Pastile Geme diferite forme, Chocolal a la Crrntc forme cadbuiys; Bomboane englezeşti 22 feluri Rockes Drops la cutii j, 6 şi to chilo şi cu etichete streine, Vien şi London, asemenea şi la Borcane sistem Klark Nikolas, Englezeşti şi la cutiuţe de lux.
UN MARE DEPOSIT DE TOT CE ATINGE BRANŞA COFETĂRIEI
Prfmm t Frunze *1 flori pentru (iamituri. H:\rtie pentru torte. Tăvi *i («laşele. Culori vegetale si Col©, Chocolat, cuverturi pentru lucru, l'nt «ic cacao si gusturi pentru Bomboane
oel mai xxiare depou clin tara al productelor candite de Paris si Drageuri
D-nit Cofetari care doresc a avea Preciurile corente şi catalogul special, sunt rugaţi a’ml seri şi le vot trimite franco la domiciliul doritorilor; şi pentru o mat mare înlesnire a d-lor Cofetari din provincii, am înfiinţat o Magazie de Transit de unde se vor vinde şi expedia mărfurile cu preciurile mal scăzute ca din Capitala fiind scăzute şi acsizele comunei Bucureşti; iar pentru d-nit particohart consumatori la ocasie de Logodne. Nunii. Bute/iul si Soarele, ce vor voi se cunoască industria ţârei să fac următoarele preciurt: Fondant asortat
dei—	gfiji -"fiii § '■■jir Tiimmiţ mm	.............m
titaţl între care se recomanda adevăratul de liremen exlra lin. din care spre convingere rog a se cere ca proba mărfurile ce sunt a se trimite cu C. F. R. rembursânduse restul iar cele ce sunt a se trimite cu poşta rog a se avansa valoarea prin mandat poştal după care se va expedia marfa.
Subsemnatul aducând /altar iu cnutftatl mari pentru fabricutluuea bomboanelor si a chocolute! pot a tine or-ce eon-curenta iu acest articol.
Zahâr Capâţânâ kilo lei t,lţ —Zahăr frances Cubic kilo lei i,iţ. — Zahfir frances Tos kilo lei i,oţ.
ou stima, G. D O B R IC Ii A X U.
Î4t	Adresa Telegramelor: Bomboneria Dobriccanu. — Bucureşti.	Bucureşti, Calea Victoriei, 77.
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
A’o. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. lipscani. In fada noei ctadir Bancei National»
(Dacia-RomdniaJ
B ucuresti
Cump6r& si vinde efecte publioe si face ori-co schimb de monezi Cursul pe ziua de H Martie 1888
Renta amortisabUa ,, româna perpetua Obligaţiuni de stat [Conv.rur.l „	C. F. R.
„	Municipale
fr. ,. Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale
urbane
.. Obl. Serbcstl cu prime Im. cu prime Buc. [20 lei] Losuri crucea roşie Italiana „ Otomane cu prime Losuri ttasilica bombau Act. Dacia-România „ Soc- Naţionala „ Soc. de Constructinni Aur conlra argint sau bilete Florini Wal. Anslrluc Mărci germano Bancnote francase „	italiana
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
Cump. Vinde 98 '/
91 3
93	| 93 %
90 3/4	91 3/4
88 %
73 X 210 104 % 69
8r> *
75
63
35 25
36 17
16 75 200 124
100
99
207
74
214
104 3,4 89 X 102 3/4 96
17
202
126
100 3/4
100
212
R0TS& ©mixw*
(VEISEN VOLF)
Wiena. Stadt, Fleisclimarkt Wolfeugasse No. 3
VIS-A VIS DE BISERICA GRECEASCA
L’am aranjat cu totul din nod, necruţând nici un sacrificii! pentru ca dorinţele d-lor voiagiori să fie pe deplin satisfăcute asigurând un serviciu prompt şi preţuri moderate. Acest hotel este situat în posiţiunea cea mai plăcuta în centrul oraşului şi în apropiere de toate autorităţile administrative şi judiciare, aci se mai află şi un Iteslmirant cu o bucătărie orientala si occidentala. Am deplina speranţa ca onor. public convingăndu-se mă va onora şi Încuraja cu desele d-lor visite.
Cu deosebita stima., E. L4ZARIS.
DOCTORUL SILTER
MEDIC ŞI CHIRURG
De la Facultatea de medicina diu Ylena
Specialist în bontele Sypliilltlce pe care le trateaza tntr’un mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiuni de la71/2—8 ’/2dim. şi de la i—4 p. m. Strada Fortun* Xo. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi.	664
r^ujiaMiuMif uimii mm ■

DE LABLA.YE DE FECAMP (FRANCE)
ESCELINTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ 81 APERITIVĂ
CRĂ Mvf li LINĂ DIN TOTK LICORILE
vtmrtami.f: BQCV.oa BtLîfriHCIOT £ A secere todăuna in joaulfi (Urtţaes dâposiw .-a i raoce tt â litrinj»» I fiecărei sticle, eticheta pă-a^xL* ItraU purtându semnătura dircctorclul generale.
Adverata licore Benedictin* se al fi la t6te parafinele următfire cari s’at angajată p- acrutfi a au vinde nici fiă contrafacere.
A. Fialkowsky— G. si D. Tanasescu fraţi — Constantincsen— I). Marinescu Rragadii —X. loa-nid et Comp. — Caro! Gersabek.	H.
Vmmmm*
■:-iNÎ-:Zry.-ţ2-*.:C	________________________________________________r.:i-.5-	_____________________________• -- -C-*	I .Y2SF,
-i.

Geamai noua si cea mai huna Maşina de Cusut
din lume
PATENT - NOT HM AN N
SINCER-PERFECTIONAT
PENTRU FAMILII, MESERIAŞI SI FABRICANŢI
Maşină de cusut cu braţul înalt, premiată la toate exposiţiunile, cu primele medalii şi diplome de onoare.
Ea poseda numeroase îmbunătăţiri precum; Lucrarea fără nici un sgomot, depăriător automatic pentru aţă, Suveică fără înfierare, Aşezarea de sine a aculeî în adevărata posi-ţiune,făcând ca lucrul se iasă în tot-d’auna curat, elegant şi sistematic, un ce ce nu există la mei o maşina de cusut.
Toate părţile principale ale maşineî sunt lucrate în oţel fin Maşina mal posedă, aparate de brodat, marcat, tivit, încreţit, muşină cu aparat de făcut găuri etc.
GARANŢIE ÎNSCRISA FE & ANI'
3Pla.ti.hila in rate mici ele 3 lei nuoi
Cumpărătorilor cu bani gata li se oferă un rabat corespunzător.
Singurul representant pentru toata România, Serbia, Bulgaria şi Grecia
MAX LICHTENDORF
Boulevardul Elisabetha, Grand Hoteldu Boulevard
ROG NU CONFUNDAŢI
GRAND HOTEL DU BOULEVARD

--

AVis mm
a;
Consumatorii cari caută cu drept cuvînt esceiontul CIAI Companiei Coloniale din Paris, trebue sa evite
numerosele Contrafaceri, şi pentru a nu fi inşetaţî, a exige pe fie» care Cutie TIMBRUL DE GARANŢIE al Uniunii Pabri canţilor, Societate recunoscută de utilitate publioă de Statui Francez,
Două-deci de anni de isbânda mîrtu-resc de eficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii cei I mai de frunte pentru vindecarea răpedel a bdlelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Gât, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor I de şele),etc.— PARIS, 31, Rae de Seine. I — Cutia, 1 fr. 50, în t6te pharmaciele. [
A exige numele Iul tVJ.IKSI.
k &

A
.

tweos a Mc—ceste—»
* ANTREPRIZA BîRUlYlb IRILfi
CURĂŢIREA LATRINELOR CU MAŞINI PNEUMATICE
No. 25, Strada Academiei, No. 25.
^ATaataglele ce^presintă
v \	cŢ1D p(i r*1Iloe de fco”'
unor. public te p6te convinge printr’o sticli ce posedi fie-care vas. eA vadele sa umolu cu desăvârşire
PRECIURILE NOASTRE SUNT CELE MAI SCĂZUTE.

„NAŢIONALA

SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
DEPUN VERSATE
Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre în palatul Societâţeî din Strada Doamne! No. 12.
^527 Direcţiunea generala,
I	tMJm V* -	I
' RESTAURANT ELECTRIC
Strada Sf. Aicolnc din Şelari, vis-a vis d»- biserica
(In Palatul Societitcl Naţionale de Asigurare)
Sub-semnatul am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public că la Restaurantul Electric deschis încă de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustoase şi alese, ode
cu preţurile cele mal moderate.
SEJLSIHSUS	m
PRIN VENZAREA LOR DE PESTE 6,000,000 DE BUCĂŢI
de la existenţa fabricei, sunt recunoscute ca cele mal bune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superioritatea acestor maşini este chiar esistenţa de mal bine de 30 ani a fabricei
THE SINGER MANUFAlTURING
şi continuă întrebuinţarea numelui
SI# 0 630
Co. |N NEW YORK
âS
din partea altor fabricanţi şi vânzători pentru recomandarea maşi-
nelor lor imitate
MASINE ORIGINALE DE CUSUT ,,SINGER“
se vând, dupe plata unei modeste arvune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata în rate septamânale safl lunare în România afara de magasinul mea din Bucureşti încă îu :
Iaşi, Str. Lapusneanu, Galaţi, Slr llonincasen, Craiova, Str.
Lipscani, Ploesti, Str. Lipscani 41 Unde se alia atelierul d-, reparaţiutii şi deposite da multe părţi de maşiDa, unsoare, aţă şi ibrişim
Bucureşti— G. NEIDLIN GER — Hucuresli Bulevardul ElUaheta, Băile Efuriei
FORNISOR AL MAI MULTOR CASE DIN BTRAINATATE
PERTR5 A SE ÎMBOGĂŢI REPEDE
A FACE AVEREA SCIRT TIMP |
CE TREBUE FĂCUT
I
Nu trebue s? se că operaţiuni de Bursă. Nu trebue să se cumpere bilete de loterie. Nu trebue să se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumea chiar şi doamnele pot profita Dovedit şiaprobat. Pentru a se prim: importantele instrucţil, săsescrie omâneşte imediat Paris 8, Rue de Bug-D' u Arpech
H.
Tipografia Ziarului„Epooa"
Tipa

Tir ADEWn * «Ti saO de vânzare moşia Ba-JLJJu /iflLnUAl tia-Vultureştl din judeţul Oltu a d-net Aretie Dumba, împreuna cu semănaturile de toamna şi cu padurea de p« dânsa, compusa numai de lemn de construcţie In grosime de 6—14 palme în circomferinţa ; precum şi două vil din principalul deal al Oltului din Dra-găşant. A se adresa In Bucureşti în strada Sfinţilor No. 4, safi la proprietatea zisei moşii.
Girant responsabil, G. Georyesou.