ANUL III No. 689.
A DOUA EDITIUNE
VINERI 11/23 MARTIE 1888.
15 B ANI ISTUM ERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI ie A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
IN BUCURESCI La casa Administratliinat IN T A H A: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei.
IN STHEINATATE: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. 6 luni *5 lei.
LA. Pabis: Segaeestejurnalul cu ISCent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. fier-mala No. S4.
MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIt TRATIA ZIARULUI
La Paria: la Agence Havan, place de la
bourse, I.
Agence Libre, rue Hotre Dame des Victoires 10, (Place de la Bourse) pentru Paria, Franrla, Germania, Auatro-Lngarla, Italia Si Marea Britanic.
Anunoluri pe pag. IV, linia 80 bani, anunciur si reclame pe pagina treia l lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
REDACŢIA
APARE IN IGATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
No. a. — Plata Episcopiei. — No. 3.
No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 8.
I)l\ IIOTIII III lt\Dl!
DIN HOŢII LE ujiRA DU
REMASITELE REMAS1TEL0R
CASTELUL TRAGIC
SPERANŢELE COIECTIYISTILOR
9	____ 9
Tivbue se se ducă şi se şi duce colectivitatea. Acest lucru l’au Înţeles acum toţi amicii onorabilului guvern şi îşi pregătesc geamantanele.
Puterea însă nu se părăseşte aşa cu uşurinţă şi un aşa îndelungat trai din bugetul Statului nu se uită nici o dată, când prin el şi numai prin el ţi-a fost dat se guşti toate plăcerile vieţei.
Despărţirea este deci sfîşietoare.
Lacrâmi, bocete, ultime îmbrâţi-şeri şi înainte de a se depărta cuvîn-tul mângâetor : «ne vom revedea, ne vom revedea I»
Sunt intr’adever colectivişti care cred în această minune, care speră se se mai Întâlnească o dată cu puterea.
In fruntea acestor visători prea cu ilusii şi cu speranţe deşarte s a pus practicul, calmul şi popularul — se nu rîdeţi—Stâtescu.
Ciocoiul greco-armean vrea se re-Invieze colectivitatea.
Naşul vrea se ’şl reîntinerească finul 1
începutul modest al acestei opere mari de regenerare va fi foarte neînsemnat, va fi un mic ziar cu pretenţia dea fi popular.
Stâtescu popular I
Stâtescu lndrâsnind se ridice capul 1
Figura cea mai tristă a acestui trist regim, nu e mulţumit că a pătat atâtea pagine ale istoriei noastre şi ar dori se mai proiecteze o umbră funestă şi infamă şi pe paginile viitorului I
Acest monstru, această fiară sălbatică a înebunit Acest ciocoi obraznic, acest parvenit îndrâsneţ trebue se despreţuiascâ. grozav poporul românesc, dacă îndrăsneşte se mai ridice capul.
Omul care a meritat de o sută de ori ocna, şi care ar trebui se fugă în fundul pustiului, se se ascunzâ In creeriî munţilor, ori se se îmormen-teze In întunericul unei mănăstiri, pentru a se ascunde de vederea oamenilor şi a ’şi ispăşi păcatele, în-drâsneşte se facă politica şi speră se mai vie la putere pentru a’şi reidita, imulţi şi perfecţiona infamiile.
Ce monstruoasa şi monumentală insolenţă!
Dar în ziua când ar ridica acest om capul,ţara întreagă s ar ridica in picere, o furtună îngrozitoare de strigăte indignate ar saluta apariţia sa cu atâta putere, că copacii s’ar clătina pe vlrfurile munţilor şi apele s’ar opri înspăimântate din cursul lor.
La Botoşani n’ar fi gură care se nu 11 scuipe, la Galaţi n’ar remâne piatră care se nu ’i sboare în cap, la Craiova n’ar fi picior care se nu se ridice pentru a ’l lovi, şi la Velcea n’ar fi cracă de pădure care se nu’i măsoare spinarea.
Acest monstru oribil, acest om de trei ori miserabil pune la grea încercare răbdarea omenească.
mmmmmmma
Legenda creştină spune cu înfiorare,că atunci cândHristos îşi ducea sdrobit crucea spre locul de osîndă, s’a oprit se se odihnească pe pragul unui jidov care l’a gonit şi insultat.
Din acea zi el n’a avut odihnă şi n’a avut moarte, şi adesea în nopţile de iarnă, conştiinţa revoltată a popoarelor creştine le făcea să vază fiinţa blestemată a jidovului rătăcitor alergând singur prin lumea albă şi lumea fugea făcându-şî cruce.
Stâtescu e jidovul rătăcitor al vre-milor noastre, căci a pângărit umanitatea în sentimentul său cel mai adânc şi mai înalt, în sentimentul de justiţie,şi pe poporul românesc în sentimentul seu cel mai delicat şi mai caracteristic, în blândeţa sa tradiţională.
Multă vreme românii îşi vor face cruce la auzul numelui mişelului ce voia să condamne pe nevinovaţi şi laşului ce insulta pe victimele sale, pe când acestea gemeau în beciuri umede şi întunecoase.
Stâtescu ministrul nu mai poate fi de acum înainte de cât Stâtescu rătăcitorul.
Cât pentru plevuşcă colectivistă care să uită cu dor la paradisul ce vor pierde şi care ar împărtăşi speranţele lui Stâtescu, lor le vom spune cu Eminescu :
Nu invit morţii, e in ţadar copile!
I. IV. lancovescu.
TELEGRAME
AGENŢIA IIAVAS
Vicnu, 21 Martie.
D’abia ajuns la Hofburg M. S. regele României a primit visitile prinţului moştenitor Rudolf, a Arhiducelui Garol Ludovic şi a celor-l’altl Arhiduci.
Regele, Insolit de generalul Mexkuell, a-taşat la persoana sa, şi de generalul Gre-ceanu a Întors aceste vizite la patru ore. Apoi a primit pe corniţele Kalnoky şi câţiva membri al corpului diplomatic şi al a-ristocraliel.
împăratul va primi la gară pe M. S. regina Elisabetha, care e aşteptata pe mâine.
Un prânz de gală va fi dat mâine tn o-noarea reginei.
Azi de asemenea, a fost la palat un mare prânz la care asistai! regele, arhiducii, marii demnitari al Curtel, miniştrii : Corniţele Taafie, generalu de Bauer, de Ka-llay.d.Gruicl preşedintele consiliului Serbiei; ge ieralu Barozzi, colonelul Candiano Popesr.u, d. Olănescu, însircinat de afaceri cu secretarii legatiunel, d-nil Mavrogheni şi Spiro; căpitanul Coandă.
Neuwied, 21 Martie.
M. S. Regina României a pornit spre Viena.
Berlin, 21 Martie.
împăratul a petrecut o noapte bună, re-căpătându-şl forţele.
M. S. a putut primi la amiazl pe principele de Bismarek.
I’aris, 2i Martie.
Comitetul Boulangist, aşa zis de pro-testatiune naţională, retrage candidatura generalului, şi suspendă acţiunea electorală, pretinzând că ast-fel va ridica guvernului or ce pretext de a urmări pe generalul Boulanger.
Clusiu, 21 Martie.
. Juraţii afl condamnat pe d. Bumbac redactorul «Gazetei Transilvaniei» la patru luni de închisoare pentru un articol injurios naţiei Ungare.
Cel alt redactor, d. Muresianu a fost a-chitat.
Berlin, 21 Martie.
Camera deputaţilor a adoptat projectul de lege asupra finanţelor, şi în urmă şi-a luat congediO.
Paris, 21 Martie.
D. Flourens a trimis d-lui de Montebello respunsul Franco-Englez la contra propunerile Portei, privitor la convenţia Sue-zuluî.
Londra, 21 Martie.
Regina Angliei a plecat la Fior’ nta.
Lisabona, 21 Martie.
Teatru «Porto» a /ost incendiat, 80 de morţi si numeroşi ranili au fost descoperiţi până acum.
Generalul Radu Mihaî demisionase, prpeum se ştie, câte-va zile mal înainte de retragerea-farsă a lut Ion Brătianu.
Cu toate acestea, onorabilul general în reservă, cunoscut mal mult prin iubirea Iul pentru ceasoarnice, de cât prin vre-o ispravă militărească, tot a mal iscălit câte-va hârtii pe la ministerul de interne, înainte d'a pleca definitiv din minister.
Intre aceste acte se numără şi o transacţie, sub care se ascunde o colosală hoţie.
Pungăşia cu ceasornicul căpitanului Văcărescu rămâne floare la ureche pe lângă bacşişul luat de la întreprinzătorul Littman et C-nie de către fostul ministru de interne at lui Ion Brătianu.
Iată istoricul în câte-va cuvinte :
Câţî-va întreprinzători In cap cu d. Littman iatl prin licitaţie de la ministerul de interne construirea penitenciarului de la Ocnele-Marl.
Contractul se iscăleşte, Întreprinzătorul Începe construcţia şi primeşte chiar un acompt de mal bine de o sută mii lei asupra lucrărilor săvârşite.
La început dar toate mergeau găitan. Chiar vestitul Simulescu, în judeţul căruia se zidea penitenciarul, se arăta dispus a acoperi de favoruri pe concesionarul Littman.
Dar nu trecu mult şi buclucul se ivi.
Ion Brătianu găsi ca răQ s'a dat contractul d lui Littma î şi directorul penitenciarelor fu revocai din slujbă.
Simulescu şi el începu să vază cu nr.hi rfii pe conc.Rsionar, care fu oprit d'a mai continua mai departe cu apro-visionârile şi lucrările.
Născu un proces, se făcu o esperlisă la faţa locului: inginerii se pronunţară în favoarea concesionarului.
Totuşi tribunalul dede câştig Statului şi de mal multe luni afacerea se găsea pendinte tn apel.
Ast-fel stafi lucrurile când Radu Mi-hal se hotărî să se înţeleagă cu Littman.
Acelaş Radu Mihaî, care mal înainte răspundea cu bruscheţâ la toate solicitările lui Littman, zicându-I: «te-oifi învăţa eu minte să mal mă urmăreşti altă dată pentru datorii» acelaş Radu Mihaî zicem, se făcu luntre şi punte şi cu patru zile înainte de gonirea lut de la putere, iscăli o transacţie, prin care se da lut Littman et C-nie 180 mit lei şi se punea sfârşit procesului.
Ce s u petrecut pentru ca de-odată agurida să se facă miere ?
Ce a mijlocit ca Radu, care zicea lui L’ttman : «te-oiu învăţa eă minte» să se facă frate de cruce cu dânsul ?
Iată faptele :
Radu Mihaî datora lui Littman dupe o creanţă veche vra-o 12 mii lei: pentru această creanţă Littman urmărise, oare-când, pe pungaşul de ceasoarnice. De aci furia lui Radu şi persecuţia concesionara'ui cu penitenciarul.
In mal multe rlndun, fostul ministru de interne făcuse pe Littman să înţeleagă că ar trebui să nu’i mal pomenească de datorie, dacă vrea să sfârşească cu bine. Littman fusese neînduplecat.
Dupe perderea procesului la tribunal, întreprinzătorul începu să se cam teama, şi a însărcinat pe d. avocat A-ristid Pascal să meargă la minister şi să vază dacă n’ar putea ajunge la o înţelegere.
D. Pascal nu isbuti,dar Littman scăpa de bucluc, în împrejurările următoare.
Radu Mihaî trimise vorbă concesionarului că: «ce tot mal aleargă dupe avocaţi şi vrea să cheltuiască parale cu dânşii; mal bine ar face Littman să se înţeleagă cu mine dânsul direct: iată eu Radu, adaogă ministrul de interne, mă ofer să fiu avocatul lui LRtman».
Aşa şi făcu întreprinzătorul.
Littman restitui fostului ministru de interne creanţa de 12 mii lei, ’I mal dede pe lângă dânsa vr’o 38 mii lei, şi cu acest bacciş rotund de cinci zeci mii lei, procesul în apel se stinse, transac-ţia prin care Statul da 180 mii lei lui
Littmann se iscăli, şi afacerea cladirel penitenciarului, care tarăganea de mal bined un an, luă sfîrşit ca prin minune!
Acestea sunt faptele. Ele sunt de notorietate publică. Samsarif cari aâ mijlocit transacţia le istorisesc azi cui voiesc să le audă, iar concesionarii Littmann, IancovicI et C-ie mulţumesc lui D zeii că aii scăpat aşa uşure. Dintre toţi însă, Radu Miha este cel mal mulţumit, căci a ştiut cu câte-va zile înainte d’a fi gonit din minister să soarbă 50 mii lei într’o singura înghiţitură.
Ce remâne ceasornicul căpitanului Văcărescu pe lângă această îndrăsneaţă hoţie!
O picătură în ocean !
Colectiviştii îşi fac pregătirile de drum.
Pe când unii îşi numără banii puşi la o parte, or pun în loc sigur actele compromiţătoare pentru dânşii, pe când alţii îşi iau disposiţiu-nile ca se treacă graniţa la primul semnal, presa colectivistă se încearcă se înfăţişeze ţării ca o retragere o-norabilâ căderea scandaloasă a colectivităţii, şi caută se arunce câteva flori pe drumul obositor şi plin de gloduri care duce de la guvern la oposiţie.
Cu o naivitate admirabilă Telegraful de eri ne vorbeşte în termenii următori despre fericirile oposiţiunil şi despre activitatea colectiviştilor în oposiţie.
Trecând în oposiţie partidul liberal-na-lional va lichida imediat cestiunile personale ce azi frâmântă pe liberali, se va debarasa de elementele neliberale şi cari azi deghisate s’aQ strecurat i rin rândurile sale, atraşi fiind de beneficiele ce a-duce puterea. Reabilitat, reconstituit, reînviat prin stimulul puternic de luptă, acest partid va reveni imediat la cârma ţârei, aducând cu sine un noCi şir de revendicări, fatale partideltreculului, partidei regimului patriarchal şi a spolialiu-nel drepturilor noastre politice.
Se vede că lozinca este dată, căci tocmai acelaşi lucru îl spune tot eri
şi Unirea :
Ţara nu vrea de cât o imputinare a a-busurilor, o intrare mal serioasă şi mal hotârîU pe calea de reforme. Vrea puţin, fiind-câ ştie că în zadar ar voi prea mult...
Ultimele alegeri ai! deschis ochii guvernului asupra multor nemulţumiri. Ce e mal natura], de cât sâ caute acum a le înlătura ? sâ dea satisfacţie legitimilor aşteptări ? S6 cureţe neghina, de care prea umplutu-s’a holda într’o domnie de zece ani, împreunată cu toate viciile unei domnii prea încrezute ?
Cu admirabilă candoare îţi mărturisesc colectiviştii, acele greşeli pe care le botează, prin eufemism, a viciile unei domnii prea încrezute», «beneficiile ce aduce puterea» «neghina de care s’a umplut holda într’o domnie de zece ani.»
Şi se ne mai mirăm că simţul lor moral a ajuns aşa de pervertit, în cât îţi mărturisesc cu francheţâ că dupe ce au fost necinstiţi se vor face oameni de treabă ?
Câtuşi de puţin ei nu se sfiesc a spune că 12 ani au nesocotit principiile liberale, in numele cărora au venit la putere, că au lăsat la o parte toate reformele, pecâtăvreme le puteau realiza, şi câ îndată ce, căzuţi de la putere, nu vor mal putea jefui averea publică, vor deveni oameni cinstiţi, precum vorde-veni reformatori îndată ce vor fi căzut de la guvern şi nu le va mai fi cu putinţă ca se realizeze acele reforme.
Se Înşeală Inse amar dacă îşi în-chipuesc că cu câte-va fraze goale de liberalism şi de cinste, vor amăgi
lumea şi îşi vor face într’o clipă, o
nouă virginitate.
Trebue se le spunem, de oare-ce n’o ştiu, că nu-ţî aparţine se devii dupe plac, om cinstit, dupe ce al fost un miserabil.
Onestitatea este ca busunarele lui Musset, pe care poetul francez le a-semâna cu
«line tic escarpee et sans bords
«On n'y saurait rentrer, quand on tn est dehors.
Trebue că nişte oameni se ignoreze chiar sensul cuvântului cinste ca se-şi inchipuiascâ câ din zioa când vor fi căzuţi de la putere, când lăzile Statului vor fi puse la adăpostul degetelor lor rapace, când chiar unii din ei vor inunda puşcăriile, cu o simplă declaraţiune de principii el se vor preface în oameni cinstiţi, de reforme şi de principii.
Nu! or-ce ar face, el vor remâne pur şi simplu colectivişti, sub a-ceastă îndoită faţă de hoţi la putere şi de şarlatani în oposiţie.
La putere aţi fost politicianl cu bosunarele pline şi cu frase goale, cum v’a zis d nu Al. Lahovari.
In oposiţie veţi fi politiciaui cu bosunarele goale şi cu fra9e umflate.
Altă deosebire nu e : acestea sunt cele două forme ale colectivismului.
Şi pururea veţi oscila între aceste alternative: hoţi la putere, şarlatani In oposiţie.
REUŞITELE J1EM1SITEL0R
Colectivitatea era menită să ne arate toate fazele descompunerel unei fiinţe atinsă de accidente terţiare, care ’şl vede cărnurile cazând putrezite după schelet şi totuşi se luptă cuţmoartea, lasându’I In ghiare membrele, unul câte unul, ca doar nesăţioasa s’o mulţămi cu atât.
Această persoana imorală,—de şi botezată de un ministru al justiţiei—a-ceastă adunătură a remăşiţelor necurate din toate partidele care aii trecut prin ciurul putere! In ţara asta, ne înfăţişează astăzi o privelişte şi mal interesanta, dar şi mal revoltătoare de des-gust de cât chiar agonia sa: viermui-rea putregaiului căzut după dlnsa, re-vieţuirea imondicielor pe care însăşi le leapădă, într’un cuvlnt, plămădirea de către naşul Stâtescu, a unul partid de rămăşiţe colectiviste.
La asta nu ne aşteptam.
I. Brătianu, desrădacinat în sfârşit de la putere, să se cureţe de lichelele ce’l Înconjură, să faca, cum zice francezul, la part du feu, şi să cate a reorganiza un partid liberal oare-care şi oare-cum, o înţelegeam, o.prevedeam, şi ideea era logica deşi impracticabila.
Dar Stâtescu, cheia de boltă a acestei cloaca maxima, pe care însuşi a bote-zat’o «colectivitate», să se despartă de I. Brătianu şi să aibă pretenţia de a face un partid al viitorului, aceasta ni se pare prea caraghios, prea cinic, prea din cale afară 1
Şi ce partid credeţi că are pretenţia să plămădească Stâtescu ? Un partid reacţionar, un partid care să afirme guvernul de fapt, dispreţul legilor, batjocorirea opiniunel publice, un partid în sfîrşit consecinţe cu trecutul şefului săă ? Nu, doamne fereşte 1 Stâtescu se proclama şeful partidului democratic şi fondează un ziar intitulat, «Democraţia» 1
El 1 să nu’l scuipi ?
Democrat, omul care a pecetluit stig-mata infamiei pe fruntea magistraţilor, silindu’i să calce legea In picioare I Democrat, omul care a împărţit societatea în două clase, aceea care are şi aceea care nu are drept la protecţiunea legilor 1 Democrat, ministrul justiţiei sub care s’au perpetrat acele crime sociale, procesul Orovenilor, procesele de la Vâlcea, de la Galaţi, pline de calomniile acuzaţiunel, de martori mincinoşi şi de bătăuşi administrativi! Democrat,
www.dacoromanica.ro
acel care a recunoscut Coroanei dreptul de a sugruma libertăţile publice ?
Te ar face să rîzl, dacă n’ar fl odios acest liliac veştejit care se împodobeşte cu penele democraţiei şi zice, ca corbul din fabuli: «EQ sunt vultur!»
Şi să nu credeţi partidul lui Stătescu o invenţiune a noastră şi gazeta lui un mit. Nu; miezul e format. In momentul de faţă, partidul neo-democratic se compune din Mihăiţă Porumbaru, Stef. Sihleanu şi Barbu Ştefănescu—să mă ierte că’i zic pe nume.
Mihăiţâ Porumbaru, diplomat rate, legiuitor steril, candidat la consiliul de stat, raportor sad membru tn fel de fel de comisiunl cu daraverl băneşti, candidat guvernamental la alegeri şi nici aşa eşitdin urnă, o biata fiinţă pipernicită, trup şi minte.
Ştefan Sihleanu, un incapabil, cata-hirisit profesor de omni re scibili, cumulard tăcut şi obscur, care nu a ştiut la timp se iasă din hora colectivistă pentru a fl neglijat de adversarii regimului cum nu era socotit de partizanii lui.
Barbu Ştefănescu — să mă ierte, dar aşa II zicea lui lata-săd — un apilpisit ocărâtor ai guvernului brătienesc In Româtiia Liberă la 84, apucat de ne-vricaie şi Injurănd In Voinţa la 85 pe dd. Carp şi Maiorescu pentru că nu'l aleseseră deputat, anti-liberal înverşunat In Epoca la 86, anti-conservator înfocat in Românul la 87, colectivist linguşitor In Voinţa la 88, apucat din nou de nevricale, pentru că regimul nu’l a pus candidatura, el devine astă-zl democrat cu Stătescu.
Peregrinaţiunile politice ale acestui vrăncean din Delea-Veche au devenit un adevărat vagabondagiO.
Iată singurii oameni pe care Stătescu ’l-a găsit până acuma ca să’şl alcătuiască gaşca : un pipernicit, un incapabil, un apilpisit, remăşiţe de colectivişti, deveniţi colectivişti pentru că singură colectivitatea le mal putea deschide braţele el de curtezană bătrâna care plăteşte scump Imbraţişerile, chiar pe cele mal trecătoare.
Se vor mal găsi şi alţii pe lângă a-Ceştia, pentru ca remăşiţele trecutului constituite In colectivitate putrezesc astă-zl şi ca Stătescu ciocoiul se va grăbi se tencuiască zidurile edificiului săfl neo-democratic cu gunoiul lipicios făcut din remăşiţele remăşiţelor.
Mecum.
DIN DISTRICTE
ROMANATI Biruri neauzite întrebăm, zice Vulturul din Caracal, pe d. primar şi pe onorabilii consilieri unde s'a mal pomenit ca să se perceapă taxă la barieră şi pentru un dovleac pe care ţăranul ’l aduce In car spre a’l mânca In loc de mămăligă ?
Unde s’a mal pomenit ca pentru o ploscă sad un urcior cu vin, cu care ţăranul pentru trebuinţa sa vine la o-raş, să se perceapă taxă ?
Noi ştim că se percepe asemenea taxe de la vadra de vin, iar nu de la oca.
Posedăm chitanţa No. 4 de la bariera Gramnea unde pentru un urcior cu vin de 4 oca s'a luat unui ţăran 20 bani.
Posedăm de asemenea chitanţa No. 57 de la bariera Craiovei, unde pentru o plosca de vin de 3 oca s’a luat de ase-mea altul ţăran 15 bani.
Ce va să zică aceasta ?
Nucum-vatrebue să plătim şi pentru băutura care o băgăm In gnră ? Rugăm Îndreptarea căci este ruşine I
PRAHOVA
Executiuui k>ar*k>ai*e
Democratului i se comunică de la Câmpina că, perceptorul Tache Rădu-lescu merge cu siluirea lmplinirei con-tribuţiunilor până la extrem, ne-mal respectând nici legea şi nici vre-o formă legală d’a viola domiciliul contribuabilului; şi aceasta pentru ca să nu dea pe nimeni de insolvabil când n’are ce urmări, flind-că ’şl Împuţinează mijloacele de câştig cu remisa.
Aşa, contribuabilului Iorgu Goră-nescu ’i-a sequestrat până şi patul cu aşternutul de culcare care este apărat delege; iar la o comună Învecinată, cătunul Urleta, la femeea decedatului Ion Dinescu, după ce ’i-a scotocit prin lada, căutând o salbă de galbeni, ’i-a luat apoi şapte lei fără Insă a’I libera vre-o chitanţă de plată.
Denunţăm acestea celor puşi mal sus decât perceptorele Rădulescu, ca doar vor lua acum măcar ceva măsuri care s6 asigure legalitatea şi ordinea.
INFOR MATIUNI
Raportul d-lui Vasile A. Urechiâ asupra resultatului cercetărilor co-misiunei senatoriale de informaţiune în afacerea dârei în judecată a fostului general şi ministru al resbel u-lui Al. Anghelescu, va fi citit în şedinţa publică de azi a Senatului. Discuţiunea însă nu va începe probabil de cât pi ste doue trei zile.
— SBS-
D. general Maican a fost adus eri din nou dinaintea d-lui general Be-rendei. Se crede că în fine instrucţia acestei nenorocite afaceri va fi terminată cel mult până la sfârşitul acestei săptămâni.
Aflăm că nici d-nu general Ba-rozzi nu vrea se primească de a face parte din Consiliul de Resbel ce va judeca pe colonelul Maican.
D-nu general Barozzi a rugat prin depeşe telegrafică pe d nu Brătianu a’l înlocui în acest Consiliu.
Un Consiliu de miniştri s’a ţinut azi la Interne sub preşedinţia d-lui I. C. Brătianu.
Azi d-nu I. C. Brătianu a mers la ministerul de Resbel unde s’a întreţinut mai mult timp cu generali presenţi în Capitală. De acolo d nu Brătianu s’a dus la Consiliu de miniştri.
Se pare că d. I. C. Brătianu este contra întrunire! ce favoriţii sei vor se provoace la Ateneu.
D. Brătianu e foarte pesimist şi îi e tare frică ca nu cum va prin a-ceastă întrunire să se probeze şi mai
mult ura şi desgustul ce cetăţenii au pentru d sa şi întreaga colectivitate.
-SB5-
Intr’o întrunire ce a avut loc a-seară la d nu C. F. Robescu, şi la care a luat parte toate adunăturile colectiviste s’a luat deciziunea ca cu toţi se umble şi se adune cât s’o putea mai mulţi indivizi care se a-siste la întrunirea de la Ateneu.
Fiasco care a făcut colectivişti cu întrunirea lor de la Cuibu cu Barză ’i-a pus pe gânduri.
Azi până în ziuadd. C. F. Robescu şi Alex. Vlâdescu au colindat mahalalele din galben pentru a invita pe cetăţeni se vie la întrunirea mon-stră ce vor se ţie la Ateneu.
Din causa întreruperei ce există între Pesta şi Szegedin se crede că M. M L. L vor sosi prin Predeal.
Data şi ora fixă a sosirei nu este încă hotărîtă, ea nu va fi cunoscută de cât mâine.
Aflăm că ordinele ce se dase pentru ca Curtea se descindă direct la Cotroceni au fost revocate.
M. M. L. L. se vor scoborî dar tot la Palatul din Bucureşti.
Se vorbeşte despre demisia d lui Al. Costescu secretarul general al ministerului de justilie şi înlocuirea d-sale prin d-nu Ion Stavri Brătianu.
Dăm ştirea sub toată reserva.
Am ajuns şi mai reu de cât ne puteam închipui : s’a obrăznicit şi bulgarul ceaprezar de la ministerul de interne I
Nenorocitul tipograf de la Rîmni-cul Vâlcei a cărui istorie, de necrezut chiar în ţara turcească, am povestit’o acum câte va zile, du-cându-se se implore ajutorul lui Nacu contra tâlharului care’l-a silit se ’şî părăsească casa şi averea în voia întemplărei şi se pribegească prin ţară, stârful ambulant îi a răspuns rînjind ca tot-d’a-una :
«Ce cauţi la mine? Bine ţi-a făcut Simulescu 1 Se te ’nveţi minte se mai lucrezi pentru opoziţie 1 Dacă nu’ţi dă mâna se te întorci la Rîm-nicul Vâlcea du te la Lahovari se’ţî dea slujbă pe moşiile lui !»
Ce poate fi de făcut cu o asemenea canalie căreia nu palme dar şi pi-cere unde va ţi-e scârbă se’I dai ?
Consiliul permanent al instrucţiei publice este convocat pe mâine Vineri pentru a se pronunţa asupra măsurilor de luat la Azilul Elena Doamna.
D. Mitiţă Sturdza nu s’a putut despărţi de ministerul cultelor fără a însemna chiar In ultimele momente, trecerea sa prin departamentul bisericel şi al şcoalelor, cu o neomenie păcătoasă :
Un eminent seminarist de amândouă gradele al marelui seminar de la So-cola, care a dovedit că se devotează cu sufletul ingratei sale cariere primind hirotonia de diacon, In dorinţa de a'şl desăvârşi Înaltele studii, a venit la Bucureşti spre a urma cursurile facultăţel de teologie. Cu titlurile şi calităţile sale, vrednicul diacon dupe toate stăruinţele fiind cu neputinţă a obţine o bursă, se adresă M. S. Regelui cu rugăciunea a i se da un ajutor cât de mic pentru ca
să’şl urmeze învăţătura. M. S. trimise petiţia ministrului Sturdza, cu apostila : de este adevărat că diaconul se a-plică cu osârdie la învăţătură, să i se facă de ori unde un ajutor. D. Sturdza respunse regalei apostile, printrun referat in care declară, că de oare ce diaconul e căsătorit şi lipsit de mijloace, nu i se poate da nici un ajutor spre a urma învăţătura la Bucureşti.
Intre acestea, catedra de religie de la gimnasiul din Tecuciâ devenind vacantă, diaconul renunţă a urma facultatea şi se hotărî a se întoarce scasă şi ceru ministerului să’Iîncredinţeze catedra vacantă. Consiliul permanent se grăbi a opina pentru admiterea cerere! şi ministerul, printr'o adresă oficială, Încredinţa diaconului suplinirea catedrei de religie.
Dar, Vodă va, iar Hâncu ba I Protopopul judeţului Tecuciti, care are mai multe lefuri şi e favorit al vestitului Tache Anastasiu, ’I veni poftă să ia şi catedra de la gimnasiă. Zis şi făcut : A-nastasiu scrise lui Sturdza şi acesta porunci, fără să mal audă comitetul permanent, să se scoaţă diaconul şi să se numească protopopul, cu toate că nu întruneşte condiţiunile cerute, fiind lipsit de învăţătură, dar e un aprig agent electoral al lui Anastasiu-Sturdza.
Diaconul revine în Bucureşti pe când tocmai se instala la ministerul instrucţiei d. Nacu, reclamă contra neauzitei nedreptăţi ce i se face. D. Nacu se informează cum stă afacerea de la d. Ha-ret, care ’i mărturiseşte că aşa a voit d. Sturdza, şi noul ministru se întoarce cu surîsul pe buze către reclamant, spu-nându’i : n’am ce’ţi face !..
Denunţând cele ce preced, avem credinţa că P. S. Episcop eparhiot va lua afacerea în de aproape cercetare şi va porunci protopopului să’şl înfrâneze lăcomia, lăsând catedra celui ce i se cuvine dupe lege şi dreptate.
Azi dupe cererea d-lui Prim-pro-curor, o nouă comisie de medici le-gişti a procedat la facerea unei a doua autopsii asupra cadavrului copilului gKsit spânzurat în podul ate-lierului de lăcătuşerie al d. Blaymaer. <**-
Ni se comunică următoarea informaţie pe care o supunem d-lul Ministru de Culte şi instrucţiune publică:
Localul actual ce ’l ocupă şcoala primară de băeţi de la Popa-Tatu fiind într’o stare din cele mai rele, în nenumărate rînduri inspectorii şcoalelor au adresat rapoarte, din care reese că odăile sunt mici, întunecoase, murdare, şioarecii circulă ziua în amiaza mare printre picerile şcolarilor şi a profesorilor.
In fine dupe un an de zile d. Haret s’a decis a muta această şcoală în localul cel nou din strada Calvină, directorul însă al sus zisei scoale d. Andreescu, căruia nu’i convine de loc, nu ştim pentru care cauză, a-ceastâ schimbare de local, umblă prin diferite mijloace a impedica a-ceasta mutare.
Conferinţa ce d-nu Vasile Lascar trebuia se ţină azi la Ateneul român asupra Socialismului de Stat se va amâna pentru o altă zi care va fi anunţată prin ziare.
La Teatrul Naţional se studiază cu multă activitate şi îngrijire următoarele doue piese:
1.	Briganzi (die Rauber) de Schil-ler, ce se va juca la 17 Martie în beneficiul excelentului nostru artist C. Notara.
2.	Le Grand Mogol operetă de Audran, tradusă de d. Th. Aslan.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(44)
H. W O O D
CASTELU TRAGIC
PARTEA II
IX
In cure se vorbeşte de Tliorn
Apropiindu-mă de fereastră ca să mă uit în stradă, dădui iar cu ochii de a-gentul care ’mi lua numărul casei. De astă-dată, o groază nespusă mă cuprinse, îmi luai hainele cu care mă de-ghisez de obiceifi, şi m'am strecurat prin o uşă de din dos.
—	Şi de ce al venit ? S’a şi vorbit de ultima d-tale venire la Est-Lynne şi vestea a ajuns până la tatăl d tale.
—	Unde să mă duc? Nu mai am un ban; am de gând se mă ascund într’un oraş mare, la Liverpol safl la Man-chester ; voi căuta să găsesc de făcut ceva; dar, pentru moment, trebue să atn de tr&it. Sunt tn cea mal mare lipsă şi n'am mâncat astă-zl.
Bietu băiat I
Pine-va bătu la uşă. Richard pili.
—	Nu te speria, zise încet avocatul, e de sigur Petre.
—	Ge este ? întrebă Carlyle.
—	Miss Carlyle ş a uitat batista, zise glasul Joyceî.
—	Nu poţi intra acum. îndată.
Dădaca să depărtă.
—	Cine era ? întrebă Richard.
—	Joyce, dadaca copiilor.
—	Tot la d-voastră e ?
—	Da.
—	Dar EfTy ? vorbeşte de dînsa ?
—	Efîy a venit ea înşişi, acum câtă-va vreme.
—	A I şi ce s’a făcut?
—	E femeie în casă. I-am vorbit de Thorn, dar mi-a jurat că Tliorn nu putea fl omorîtorul tatălui el, şi că era cu dînsa în momentul uciderel.
—	Minte I minte 1 strigi Richard.
—	Nu Tai văzut cu ochii, zise Carlyle.
—	Nu, dar de ce fugia din casa lui Hallijohn ? De ce era aşa de palid? De alt fel, dacă nul el omorîtorul, de ce asmuţeşte poliţia contra mea ? De ce să îngălbeneşte când mă vede ? Apoi zici că EfTy spune că Thorn era cu dînsa la ceasul crimei : dar aduţl a-minte că tot ea s'a jurat la judecată, ci tocmai atunci să afla în pădure singură.
—	Adevărat, zise Carlyle, şi dacă mi-aş fl adus aminte, ÎI puneam înainte aceasta.
—	O 1 zise Richard, nu mal sunt înamorat de Effy. O văd aşa aum e, astăzi, şi ştifi foirte bine că nu să teme a
minţi...
—	Ascultă, reluă d. Carlyle, voiţi să văd cum staQ lucrurile în toată istoria aceasta urîcioasă, dar am să trimit pe Joyce să aducă pe sora d-tale ca s’o îmbrăţoşezl.
Puţin în urmă, Barbara era în braţele fratelui el.
Dupe ce’I lăsă să se desmierde un moment, Carlyle, care scosese un pachet dintr’un sertar, îl furişă în mâna lui Richard.
—	Acum, îl zise el, o să plecăm în-preună şi void veghea ca să nu ţi se ln-tîmple nimic. Vino. Io vremea aceea, Barbara va rămâne cu Joyce, şi void veni ca s’o iad s’o duc acasă.
Rămâind singură cu credincioasa servitoare, tînăra fată II spuse ce frică aveapentrn Richard.
—	Sta răfi bietul tînăr, zise Joyce, dacă în adevăr nu’l vinovat.
—	O I răspunse Barbara, te mal în-doeştl de nevinovăţia lui ?
—	De sigur nu, dupe ce l'am auzit; dar unde’I adevăratul vinovat ?
—	Dacă aş cuteza să vorbesc, zise Barbara aproape încet, apropiindu-se de servitoare, mi se pare că ’l cunosc, ed.
—	D-ta, d-şoară ?
—	O voce tainică ’ml spune : «El e». De mult am ideea aceasta ; Joyce, ştii pe cine bănuesc ?
—	Mă îngrozeşti...
—	Ed cred că Sir Francisc Levison şi Thorn ucigaşul sunt unul şi acelaş om.'
—	S'ar putea? zise Joyce ridicând mâinele la Cer.
—	E1 trebue să fle; mii de semne Ce'l
învinovăţesc îmi vin în minte. Ştii ziua când a fugit Isabela ; ei bine ! în ziua aceea frate-med l’a Întâlnit. Ce alt străin se afla pe aicea? Nici unul; nici mal nainte, nici de atunci încoace.
—	Adevărat, zise servitoarea gânditoare.
—	Apoi Richard ne-a vorbit de mâinele sale albe şi delicate, de un diamant care strălucia la degetul săd, de o mişcare a Iul obişnuită, de obiceiul de a’şl da părul de pe frunte ; toate aceste ad de a face cu acel Levison.
—	OI ar fi grozav, zise Joyce.
—	N'am cutezat nici odată să spun aceasta d-lui Carlyle, căci ar fl să numesc pe acel miserabil...
—	Tot se va descoperi, d-şoară, n’al grijă; bunul D zed e drept.
—	Să te auda, Joyce 1
Şi Barbara se coborî spre a se pregăti de plecare.
Io josul scărel, găsi pe Carlyle care o aştepta, cu pălăria în mână.
—	Chiaral de gând să mă duci acasă? întreba ea.
—	Am făgăduit d-nei Hare, zise el zîmbind.
Avocatul ajută pe tânăra fată să se urce în trăsură, unde Barbara se aşeză în fund, ascunzându’şl cât mal mult e-moţiunea el.
Carlyle ghici pricina.
—	Fii pe pace. draga mea Barbaro, ÎI zise prietenos; vremea încercărelor are să treacă, şi Richard va fl în curând printre noi.
—	De o fl cum spui I
www.dacoromatiica.ro
FELURIM [
IMPERATUL WILHELM SI SULTANUL. — Un
episod interesant din viaţa împăratului Wilhelm.care de sigur e cunoscut numai de foarte puţine persoane iniţiate ni’l comunică Berliner Tageblatt.
Era în anul 1880, când Sultanul Abdul Hamid, tn cursul unei convorbiri, a dat a se înţelege, cât de mare plăcere ar avea, dacă ar putea să numiască pe gloriosul şi venerabilul suveran al imperiului german ca şef al unuia din regimentele sale. împăratul fu foarte simţitor de intenţia amicală a padişaohulu! şi exprimă dorinţa, ca la ocazia potrivită să 'i se transmită recunoştinţa pentru atenţiunea aceasta, însă cât pentru regimentul oferitei nu se arată dispus de a’i primi, zicând, că nu poate accepta un lucru, pe care nu e în stare a’l compensa, căci de ar consimţi, ca Sultanul să-l numiască proprietar şef al unul regiment,ar fl la rându-i nevoii să ofere pa-dişahulul un regiment german. Lucrul a-cesta în sineşl, ce e drept, n’ar trebui să inspire nici o esitare, însă ce ar face în cas dacă Sultanul ar veni vre-odată la Berlin? Atunci el, împăratul,ar fl silit ca la parada eventuală în onoarea Sultanului să vie îmbrăcat tn uniformă turcească, cu fesul în cap şi aceasta bătrânul monarch o socotea ca ceva inadmisibil, căci ar fl foarte ciudat lucru, ca el să comande îmbrăcat turceşte. Soldaţii ar putea se facă haz. Nu, nu, zise el zîmbind, în ochii mei chiar şi de sigur şi în ochii ostaşilor mei aş face un efect foarte comic; de aşi 11 mal tînăr nu zic ba, poate că lucrul mi-s’ar înfăţişa sub un alt aspect, însă la vărsta mea nu mă pot es-pune la un asemenea lucru.
Şi iată cum împăratul Wilhelm n'a devenit şef-proprietar al unul regiment turcesc.
Acest episod arată cu ce scrupulositate proceda răposatul împărat chiar şi în caşuri de o importanţă cu totul secundară, luând tn consideraţiune toate eventualităţile imaginabile şi cu toată îngrijirea evita tot ce ar fi putut fl de natură a jigni măcar în gradul cel mal neînsemnat sentimentul militar.
*
La adunarea festiva a Academiei ortodoxe din Cernăuţi aO luat parte : E-minenţa Sa Mitropolitul dr. Silvestru Mo-rariu, Excelenţa Sa Br. Pino, primarul o-raşulul Cernăuţi cav. de Kockanowski, mulţi domni şi multe dame. Din raportul publicat de academia ortodoxă vedem, că ea are 23 de membri onorari, 2 membri fundatori, 2 membri emeritaţl, 11 membri sprijinitori, 49 membri ordinari şi 13 membri estraordinarl. Biblioteca Academiei ortodoxe conţine 331 de opuri şi 312 broşuri. Pe masa cabinetului de lectură a Academiei ortodoxe se află 35 de fol, iar averea el se specifică cu suma de 406 fl. 36 cr.
*
* *
Marele clopot al Mitropoliei din Bu-curesci a fost pornit Luni de la Pesta pentru a fl dus în capitala României. El va fl tn curând instalat lângă tunul de pe dealul Mitropoliei. Clopotul are o greutate de 8140 kilograme, iar accesoriele sale sunt grele de 12,410 kilograme. Sunetul acestui clopot se aude, pe linişte, la 20 kilometre.
*
* *
Nunta înecata.—Din Neoplanta i se raportează Iul «Egyetertes» despre o catastrofă grozavă următoarele : «La începutul săptămânel trecute, când ghiaţa peste Dunăre se părea a fi încă tare, o societate de nuntaşi, în 16 care voiră să treacă de la Salancamen peste Dunăre. Ghiaţa însă subţiată de apă nu putu suporta greutatea şi întreaga societate de nuntaşi a dispărut fără urmă în Dunăre. In societate se aflau şi doi preoţi sîrbeştl.
Sunt sigur, zise avocatul luând'o de mână.
—	Ol mulţumesc; fii bine cuvîntat.
Ajunseră la «Crâng».
—	Poţi să te duci acasă, zise Carlyle servitorului; mă voi întoarce plimbân-du-mă.
—	Ge fericire I zise Barbara; al să petreci dar seara cu noi ?
Din nenorocire, d-na Hare, simţin-du-se mal obosită, se pusese în pat; judecătorul nu era acasă, după obiceifl; avocatul fu ast-fel silit să’şl scurteze vizita. Cu toate aceste se aşezase lângă cămin, şi tânăra fată, cam sfioasă, luase un scaun ca să stea în faţa lui.
Carlyle o privea gânditor, şi Barbara plecă ochii.
Db odată, aceste cuvinte, spuse cu glas înduioşat, resunară la urechele e1 ca un cânt desfătător :
—	Barbara, vrei să mal fii a mea ?
Obrazul i se înroşise, ochii ’l străluceai! de bucurie.
De odată se îngălbeni.
—	Nu, zise ea cu glas sdrobit, nu se mal poate.
Carlyle o atrase lângă dînsul, pri-vind’o cu dragoste.
—	De ce nu se poate ?.. Fiind că am avut o altă femeie ?
—	Nu, nu'l a*a, zise ea; dar noaptea acea, când am fost nebună, când am lăsat să'mi scape taina mea I De n'ar fi fost noaptea acea, mai gândeai la mine ?
(Va urma)
EPOCA
11 MARTIE
iU&.WSt£3h!iMM
A T EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 10 Martie 1888
Şedinţa se deschide la orele 2 1/2 sub presidentia prinţului D. Ghica.
Sunt present! 68 senatori.
Dupe citirea şi aprobarea sumarului şedinţei precedente, preşedintele propune tipărirea raf ortului comisiunel de anchetă tn afacerea generalului A. Anghelescu.
D. Mârzescu cere să se resptcte regulamentul, adică să se citească mal TntdiQ raportul şi apoi să se pue la ordinea zilei peste cinci zile.
Prinţul 1». Gliica respunde că nu se opune la aceasta ; se va citi raportul astăzi, apoi se va tipări şi se va discuta peste c nc. zile.
D. Polizu-Micsuneseu susţine că cel d’tnlăiil act al desbaterel este citirea raportului. Prin urmare, şi citirea şi desba-terea să se facă peste cinci zile. De o cam dată să se tipărească acel raport.
Senatul otăraşte ca raportul să fie citit dupe ce se va tipări, adică peste cinci zile.
D-ruI Frumnseanu adresează o interpelare d-lul ministru al domenielor tn privinţa oboarelor de la Severin.
Senatul votează apoi un indigenat,şi des-voltarea interpelărilor adresate guvernului este amânată din causacă preşedintele consiliului de miniştri lipseşte de la şedinţă.
Se ia tn discuţie un proiect de lege pentru deslipirile şi alipirile unor comuni din judeţul Ialomiţa şi preschimbarea denumirilor lor actuale.
Votul este n'il.
La ordinea zilei sunt indigenate; Senatul se descomplectează şi şedinţa se ridică.
I>.
CAMERA
Şedinţa de la 10 Martie 1888
Şedinţa se deschidela ora 1 i/2 sub preşedinta d-lul Dimitrie Lecca, fiind presentt 95 dd. deputaţi.
Demisia d-lui A ga rid
Se dă citire unei scrisori a d-lul Ion A-
farici, prin care d-sa tşl dă demisia din eputat, al col. I-iti de Roman.
Demisia se pune la vot şi este respinsă.
D. Ion X'enilescu, declară că comuna Galaţi, a pus unele taxe care nemulţumesc pe contribuabili.
D. IVacu zice că se va ocupa de aceasta.
D. Fleva, Întreabă pe ministru de interne, dacă are cunoştinţă de vexaţiunile la care sunt supuşi cetăţenii care sunt contra guvernului. (Sgomot).
Un tipograf din Vâlcea, cu familia sa a trebuit să fugă d’acolo, pentru ca să scape de persecutiunl din cauză că a imprimat un ziar de opoziţie pe timpul alegerilor.
In Rucureştl comisarii dresează procese-verbale peste procese-verbale contra cetăţenilor opozanţi. (Sgomot).
D. Tanascscu, zice că d. Fleva dresa procese-verbale contra comercianţilor.
D. IV. Staleseu, nu malsuntazl comercianţi, 1-atl obligat să facă faliment. (A-plause, sgomot).
D. Fleva, zice că vorbeşte de fapte precise pe care le cunoaşte; teroarea e la culme tu tară. D-sa consiliază pe guvern, să nu prea tntinză coarda, căci exasperaţiu-nea este tn spirite.
D. IVacu, drept răspuns atacă personal pe membrii opoziţiei, tn mijlocul aplause-lor majorilătel.
D. I. Lahovari, interpelează pe ministrul de resbel, relativ la următorul fapt: locotenentul Popescu, care fusese şters din cadrele armatei,pentru fapt de corup-tiuno, a fost reintegrat tn gradul săii, de fostul Ministru de resbel, Al. Anghelescu. D-sa cere explicaţii tn această privinţă.
D- I. Bratianu, zice că nu cunoaştea faptul, dar că dreptate se va face.
D. I. Lnhovarl, roagă pe d. Brătianu să nu ’I răspunză azi la interpelare.
D. P. Gradisteanu, arată d-lul Ministru de Resbel modul cum se procedează tn afacerea colonelului Maicau care e trimis Înaintea justiţiei, tn virtutea art. 142, cea ce i-ar permite săinvoace prescripţia.
D. Vernescu, zice că primeşte de câ-te-va zile scrisori din Alexandria, prin care se spune că consiliul comunal e di-solvat de câte-va luni şi alegeri nu se fac. Toate afacerile comunei stail baltă. Ge are guvernul de gând să facă?
D. IVacu, declară că alegerile se vor face la finele lui Martie.
D. Caton Lecca, roagă pe| ministru domeniilor, să aducă un tabloti de arendaşi Stalului din judeţele Putna şi Bacău, care sunt tn întârziere cu câşturile.
D. IVacu, zice că acel tablou se poate găsi mal lesne la ministerul de finanţe.
D. Fleva, Întreabă ce s'a făcut cu dosarele de la ministerul de resbel pe care le-a cerut.
Interpelarea d lui 1. Lahovari
D. Ion Lahovari are cuvtntul pentru a’şl desvolta interpelarea adresată ministrului justiţiei, relativă la decretele de ex-pulsare date contra Românilor Transilvăneni la 1885.
D. Lahovari, rog, mal Înainte pe d-nu Giani să declare dacă e adevărat ce se zice că acele decrete ah fost revocate.
D. Giani, arată că decretul de revocare a expulsiunel există tntr’adevăr.
D. Ion Lahovari, declară că nu e mulţumit de răspunsul d-lul Tache Giani. E vorba da se şti cum interpretă guvernul legea din 1881 şi daca e vorba că ea să se poală aplica şi românilor născuţi tn târî străine sati numai străinilor.
D. Lahovari, nu vrea ca unii din români să trăiască tn tara românească, din mărinimia d-iul Giani.
Aceasta e o cestiune politică, constituţională şi naţională.
La sala Joji al zis, d-le Giani, că d-ta, autor al acelei legi, n’al înţeles ca acea lege se fie aplicabilă românilor, ci numai nihiliştilor şi socialiştilor venin din L6rl străine.
Nu-tl cer se zici că retragi decretele, e vorba se zici dacă acele decrete aQ fost legale; e vorba de drept şi de naţionalitate.
D. Ion Lahovari, citeşte dupe Românul din 1885, cele zise de d. Giani tn această privinţă. Această lectură plictiseşte foarte joult pe ministrul justiţiei, şi iritează pe
d. Brătianu care descinde tn emiciclu, şi vociferează.
D. Ion Brătianu, zice oratorul, exilatul de la 1848, a făcut să moară tn exil, o fiică a României, soţia d-lul Giurcu.
D. Giani, ia cuvtntul ca să răspunză, dar o Încurcă. 0 încurcă răO, d. Giani.
Sub pretext că legea nu obligă să se motiveze decretul de expulsare safi de revocare, d-sa refuză da re;punde clar, cestiunel puse de d. Lahovari.
D. I'aladi, cer cuvtntul.
D. Popp, cer cuvtntul.
Voci, explicati-vâ asupra principiului.
D. Giani, continuă tn mijlocul râsetelor opositiel şi a mirârel colectiviştilor, care ah aerul se facă şi el haz.
Dupe ce sfârşeşte d. Giani, colectivişti cer închiderea discuţiei.
D. Pălării, vorbind contra închidere!, zice că lumină nu s'a făcut de loc. D-sa zice că legea nu cere motive atunci când expulsarea s'a făcut conform legel, iar nu atunci când s’a făcut contra legel.
Aceste mici revocatiunl tn tnlunerec, n’aO dat de loc satisfactiune ţărei; mal cu seamă atunci când presenta d-lul Sturdza alături de d-v. este o protestaţie vie. (Sgomot).
Ce-a spus d. Giani putea s’o spue chiar d. Stătescu. Guvernul expulsărilor mal are un aderent şi acel aderent este chiar oratorul de la sala loji.
Nimic mal mult. (Aplause).
Se pune la vot închiderea discu(iunel cu bile.
Resultatul votului este :
Contra tnchiderel	42 voturi
Pentru Închidere	72 voturi
D. I. Lahovari, vrea să citiascâ moţiunea pe care a anuntat’o. Preşedintele nu’l lasă. (Sgomot, protestări).
Iată moţiunea pe care vroia s’o propue d. Lahovari :
«Camera considerând ca legea din 7 Aprilie 1881 asupra streinilor, reu s'a aplicat unor români născuţi in teri streine, trece la ordinea zilei.»
Interpolarea d-lul Blaremberg-
D-nu Blaremberg e bolnav, şi cere amânarea pe 24 ore, ceea ce e dreptul săh. Dar amânarea i se refuză.
Atunci d-sa zice că nu va fugi de luptă de şi bolnav, şi că-şl va desvolta interpelarea.
Oratorul începe prin a spune că nici o-datâ politica exterioară a unul stal n’a fost un problem mal complex de cât azi.
In ceea ce priveşte politica d-voaslră exterioară, suntem cu atât mal mult tn drept să fim preocupaţi, că avem pe băncile ministeriale oameni, a căror politică din afară a l’osl tn tot-d’a-una o politica de aventuri şi de contradictiunl (aplause).
D-sa arată atitudinea d-lul Ion Brătianu, când cu bandele bulgare şi cu revendicarea Transilvaniei, pe timpul primei sale domnii.
Azi egemonia Franţei a făcut loc ege-moniel Germaniei.
De la un timp încoace s’a făcut în România, din numele german, sinonimul a-păsărel, al exploatărel şi al umilire!.
Faptele vorbesc. Ecoul acestei camere vă va răspunde, Strusberg, Bleichroeder...
Voci: Schmaltz.
D tră atl înstrăinai politica exterioară a României, şi aţi făcut tot ca să germanizat! armata română, Insă spiritul el a rămas lot român (aplause).
Azi e la ordinea zilei o viitoare confla-graţiune europeană. Şi noi nu venim cu conjecturi, cum zicea a. ministru, venim cu fapte concrete, cu tratatul de alianţă încheiat Intre Austria şi Germnnia, care s’a publicat de curând.
D-sa aduce aminte interpelarea făcută de d. Stolojan, şi spune cum d. I. Brătianu a dat o adesiune complectă la tot ce a spus atunci d. Stolojan.
Ce ne spunea atunci d. Stolojan ?
Ne-a vorbit de statul româno-bulgar I Şi aci d. Blaramberg citează pasage din discursul d-sale.
D. Stolojan face glume.
D. Blaramberg. D-le Stolojan, pe tonul acesta de zefiemea să nu o iei cu mine. Eh citez ce al spus d-ta. Dacă al spus caraghiozltcurl, al rts de d-ta.
Revenind la răspunsul d-lul Brătianu către d. Stolojan, a-sa citează pe d. Brătianu, care a zis: noi suntem pentru pace dar or cine va provoca rezbelu1, noi vom fi contra Iul.
Apropiaţi aceste declaraţiuni de conţinutul tratatului pe care vi l’am citit şi vedeţi ce reiese.
Adevărata cestiune esteaceasta : trebue, da sau nu, să fim şi noi unul din factorii necesari al strivirel definitive a Franţei, care a fost şi va rămâne capul şi inima gintel latine ?
Pentru mine daca va fi vorba de un duel între două puteri mari, părerea mea va 11 neutralitatea !
Vorbind despre concesiunile făcute streinilor, oratorul declară că d. Brătianu a dat Dunărea.
D. I. Bratlauu, furios şi lovind în pupitru : nu e adevărat,
D. Blaramberg. Vă voi proba or când. Nu vă permit să’rnl ziceţi că nu e adevărat. In materie de onoare nu mal iafl lecţii de la d-ta. (Aplause).
D-voastre, când vă menţineţi la putere, dupe declaratele ce le-aţi făcut, dupe nemulţumirea ce aţi provocat în ţara întreagă, e că căutaţi sprijinul tn afară.
Politica d-voastre îmi face efectul unul danţ macabru. (Aplause prelungite).
Itespunsul d-lui I. Bratianu
D. Bratianu zice că d. Blaremberg a citat cartea galbenă a Franţei relativ la bandele bulgare; pretinde că s’a exagerat faptul, pentru că Franţa peatuncl era rău cu Rusia şi voia să se ia bine cu Austria.
Aretaţi’ml cum am voit noi să restabilim imperiul româno-bulgar?
Când eram la Livadia, mi s’a spus că are să treacă armatele prin România. Am zis să facem tratat; mi s’a respuns, că cine suntem noi ca să facem tratat ?
Germania şi Austria voesc pacea. Şi eO am fost întrebat daca voesc pace ori resbel. Am răspuns că voesc pace. Aşa dar, sunt alături cu puterile cari voesc pacea şi sunt vrăjmaşul ori căruia ar voi resbel.
Când în 1877 am trecut Dunărea, n’am trecut’o până când comtele Andrassy nu s’a mal opus.
Dar el mi-a spus că tractatele n’a ti valoare de cât tn raport cu numărul oş-tirel ce al la spate, şi atunci m’am pus să organizez acel stmbure de oştire ce ne-a făcut onoare pe câmpul de resbel. (A-plause). î
Eu crez că noi trebue să dovedim că n'avem simpatii pentru nimeni dar că simţimănlul conservaţiunel naţionale ne absoarbe cu desăvlrşire,
Pe câtă vreme oposiţia se va afla pe tărâmul pe [care se află azi, n’avem trebuinţă să ne mişcăm noi ca să ne facem popuiarl.
Şedinţa se ridică la ora 6.
Z.
Diseară se întrunesc la Clubul «Unirea» toţi deputaţii minorităţii.
X
Colectiviştii si-au schimbat tactica.
Azi, la Camera, ei se prefă ceau ca vor remane definitiv la putere.
Amicii guvernului ziceau ca situaţia lor s’a schimbat în urma ştirilor sosite de Ia Yiena.
X
Erl a fost la Ploeşti o strălucită întrunire publică a opnsiţiunil.
Au luat cuvântul dd. Răşcotiu, Să-ruleanu ţi Tache lonescu, care au fost viu aplaudaţi.
S'a aclamat o moţiune cam tn sen ■ sul celei votate în Bucureşti şi tn cele Vaite judeţe.
X
D-nu I. C. Brătianu nu va pleca de cât mâine noaptea pentru a merge înaintea Regelui şi Reginei.
X
Se zice că d-nu I. C. Brătianu preşedintele Consiliului de miniştri îndată dupe reîntoarcerea M. M. L L. va pleca pentru câte-va zile în străinătate.
Colectivişti spun că d-sa se duce se’şi aleagă o vilă pe lângă lacul celor 4 cantoane din Elveţia, unde va petrece toată vara viitoare.
X
Vice regele Brătianu face câteodată pe rege’e sadea.
Ast-fel aflăm că d. Nicu Qane, Ministrul domenielor şi-a depus jurământul de ministru în mâinele d-lui Ion Brătianu..
PInâ acum ştiam că ori-ce minis tru, înainte d’a intra în cserciţiu funcţiune!, trebuia dupe Constitu-ţiune se presteze jurământul în mâinele Capului Statului şi că acest a-tribut personal al Regelui nu se poate transmite altuia prin delega-ţiuue.
Sub d. Brătianu însă totul e po sibil. Toţi cei l’alţî miniştrii sunt slugele lui şi prin urmare lui se cuvine se jure credinţă şi fidelitate.
X
D. Ion Ghica, ministrul plenipotenţiar al României la Londra va sosi în Bucureşti cu viitorul tren Fulger, Sâmbătă noaptea.
X
Azi la Senat unele guri rele Insinuau că cuvântul pentru care citirea raportului în afacerea dârei în judecată a fostului Ministru de Resbel Al. Anghelescu a fost amânată peste cinci zile poate fi şi intenţiu-nea d’a se introduce în acel raport, cu ocasiunea tipârirei lui, oare care modifieaţiunî de natură a acoperi puţin răspunderea luată asupra’i de d. Ion Brătianu prin apărarea publică ce a făcut colaboratorului seu.
Nu e de mirare ca o asemenea i-deie să fi venit unor colectivişti zeloşi dar nu credem ca d. Vasile A. Urechie să se preteze la punerea ei în practică.
Un fapt însă ne îngrijeşte. De şi raportul d-lui Urechie, prin depunerea lui pe biuroul Senatului a devenit public, nu s’a permis nimănui a lua cunoştinţă de dînsul.
X
D. Conte Goluchowski ministru Austriei a avut azi o lungă întrevedere cu d. I. C. Brătianu.
x
D. Mihail Kogâlniceanu este mult mai bine azi. D sa a fost vizitat de mai multe persoane, între alţi ded. I. C. Brătianu.
X
D. Spiru llaret a fost azi din nou la Azilul Elena Doamna.
X
Consiliul comunal al capitalei a fost convocat pe Lunea viitoare.
X
D. general Pencovici a plecat la postul d-sale.
X
Se zice că banchetul în onoarea bărbatului providenţial, d. Ion Brătianu, banehst pentru organizaţiu-nea căruia mai mulţi colectivişti a-leargă de opt zile cu limba scoasă, a putut în sfîrşit să fie înjghebat. El va avea loc probabil Luni în sala Teatrului Naţional şi va fi de 300 tacâmuri. Restauratorul de la grand hotel du Boulevard ar fi şi fost tocmit cu 40 franci tacâmul.
Avânţi fondurile secrete !
X
Cu privire la disordinea de la Asi-lul Elena Doamna România Liberă află că eleva care a început agresiunea in contra sub directoare va fi eliminată definitiv din Azil, — că complicele de căpetenie vor fl reu notate la conduită şi oprite in institut tn zilele de sărbătoare! şi de vacanţe până la sfârşitul anului şco-
lar, — că pcdagoagele şi institutoarele, cari au probat negligenţă în privighere, vor pierde salariul p’o lună şi vor fi înlocuite la cea mai mică abatere de la datoriele lor.
X
Toţi bătăuşi au fost azi văzuţi prin oraş umblând din casă în casă, îndemnând pe cetăţeni să meargă la întrunirea ce colectivişti vor se ţină Dumineca viitoare.
Cei ce nu vor se promită formal că vor merge sunt amerinţaţi cu bătaia şi cu poliţia.
X
Sub comisarul D. Vasileseu de la secţia 17 (soseaoa Colentina) a bătut în sîaradeC Martie în modul cel mai barbar pe bărbierul Ştefan Nicolescu, sub pretext că ar fi luat parte la întrunirea opoziţiei.
X
Se asigură că ori cine va fi prefect al poliţiei Capitalei, să remânâ d. Moruzi sau să se numească un altul, succesorul d-lui Musceleanu în locul de inspector va fi un domn Hagi Stoica.
Se nu fie vestitul consilier municipal Ştefan Petrescu cunoscut prin multe daruri şi mai ales prin acel al indignărei naţional liberale ?
X
Vorbind erl despre omorul preotului Ioniţâ din comuna Ciorogârla cătunul Caţica am spus că vom reveni.
lată acum care sunt amănuntele ce mai căpătăm în această afacere.
Preotul loniţă a fost omorât de notarul Vasile Popescu şi de cârciu-marul Miltiadi.
Doi martori au văzut pe geam pe asasini în momentul săvârşire! o-morului.
Unul din aceşti martori se numeşte Ştefan Nicolae.
Satul întreg este revoltat contra sub prefectului Mierlescu, care cred ei că vrea să facă lucrurile muşama
X
Azi s’d adus la redacţia noastră următoarea denunţare:
D nu comisar Toboc de la secţia 47 s’a presentat la prăvălia d-lui Anghel Guţâ căruia ia cerut duoi purcei plus un napoleon, pe care îl va înapoia atunci când va lua leafa
La refuzul d-lui Anghel Guţă, fratele bătăuşului Toboc, ia zis eşind din prăvălie:
—	Lasă că te’oi învăţa eu.
A doua zi prăvălia d-lui Guţă din strada Oborului No. 4 a fost închisă fără nici un motiv.
X
Un mare scandal s a petrecut a-8earâ 9 curent, la 7 ore, în casa comerciantului Anghel Gonstantinescu din strada şoselei Golintinei No. 4.
Faptul s’a petrecut în următorul mod :
D. Gonstantinescu datora către stat dările funciare şi personale pe trimestrul corent; fără ca să se fi îndeplinit formalităţile de seques-trare se pomeneşte cu agentul de urmărire al circumscripţiei 5 însoţit de un jandarm şi un toboşar, câteş; trei beţi în gradul superlativ, intră în prăvălia anumitului d. comerciant şi’l invită se-şi plătiască datoria.
D. Constantinescu nu se opune, ci cu destulă delicateţă roagă pe agenţi ca să poftiască a doua zi, căci acum pe lângă că e noapte, apoi are muşterii în p^alle.
A fost destul atât pentru ca a-geotul să saie in sus ca un smintit, înjurând ca un surugiu, şi să ordone toboşarului ca să bată toba. Lumea se strânge din toate părţile şi în special comercianţii vecini, între care d-nii Nicolae Busuioc, Flo-rea lonescu Moraru, Pândele Pan-tazi, Gheorghe Atanasiu, Vasilache Tânăsescu, Ioniţâ lonescu bâtrânu, şi alţii cari intervin să lase în pace pe d. Gonstantinescu până adoua zi când le va răspunde banii. Cu msî multă învierşunare şi furie sar câ-te-şî trei, înjură şi ameninţă pe cei alţi comercianţi zicându-le : Ce aveţi voi de vă amestecaţi în afacerile altora ?
—	Cum să nu ne amestecăm ? răspunde d. Pândele Pantazi, când veniţi beţi ca porcii şi insultaţi şi a-meninţaţi cu bătaia pe negustorii cinstiţi ?
—	Luaţi-1 de-1 duceţi la arest, sbieră agentu de urmărire.
Aci se încinge o bătae care ar fi luat proporţiuni foarte mari daca cei trei funcţionari n’ar fi găsit mai cu cale se sară în birje şi se o ia la sănătoasă.
X
La Predeala ninsalaltă-eri. Munţi sunt din nou acoperiţi de zăpadă.
Locuitorii dupe marginea Prahovei sunt speriaţi de iuţeala cu care creşte acest rlu.
In unele locuri sătenii lucrează la facerea de şanţuri de siguranţă.
ULTIMA ORA
AGENŢIA IIA VAS
Constantlnopol, 20 Martie. — Cale indirectă.—SirWhite şi însărcinatul de afaceri al Italiei aii declarat verbal. Sâmbăta trecută, Porţel că Anglia şi Italia nu se opun la declaraţia de ilegalitate a alegerei principelui de Coburg.
Constantinopol, 21 Martie.— Incidentul Damascului este închis, dupe cum l’am telegrafist deja. Nachid-Paşa, guvernatorul Damascului,este destituit şi înlocuit prin guvernatorul Smyrnel.
Constanlinopol, 21 Martie. — Ca conflrmaţie a informaţiunilor noastre precedente asupra durerii ce Sultanul a simţit cu ocazia morţel lmperatorului Germaniei, mal aflăm că Sultanul poarta un fel de doliCi, (de şi Coranul opreşte purtarea doliului). Astfel, Sultanul, primind Vinerea trecută pe d. de Ra-dovitz, purta haine cu totul negre, de şi de obiceifi purta pantaloni, cravată şi mănuşi de alte culori.
Afară de aceasta, recepţiunile şi ban-cheturile sunt amânate, şi în special recepţia misiunei grece, însărcinată sâ ducă Sultanului marele cordon al ordinului «Salvatorului». Musica militară, care cânta în fie-care zi la amiazl, a fost dispensată până la noul ordine.
MARELE CIRC SIDOLI
Joui în 10 Martie
Mare Reprezentaţiune în Beneficiul
FRAŢILOR RICOBANO
Vineri 11 Martie
Marc Heprezentatlune Rrlllnnta
Sâmbătă 12 Martie Reprezentaţiune Hlfill-LIFFE al doilea debut al Profesorului de magie SIEMENS
Va pun© in consumaţie
DE DUMINECA 13 CORENT
BERE ,,PELES“
produsa cu apa din isvorul *F»ELESUL,XJI»
FABRICAŢIEI CAROLII. OPPLER
II U C U H E S C I 678
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Coltel, 49. — Bucureşti
MORI
FABRICI SPIRT
SI
TOT FELUL DE MAŞINI
Mare depăşit de toate uneltele al ac-eeaorllle pentru exploatarea fabrleelor
PIETRE DE MOARA
CURELE, CUCIUCURI BAZE DE MATASE, LUMINA r<«'«lCA.
LA CONCURENTA
Vând mult si câştig pucin, avanlagiu consumatorilor
C. T. CHRISTOFOR
„LA MARINA H**
Calea Victoriei, No. ÎOO, vis-âvis de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club.
Zahăr franţuzesc .	. . kilo	i-	-10
Zahăr cubic. . . .			-20
Cafea marlinicâ cal. 1	• »	4-	-40
Cafea Rio » I	. . »	3-	-60
Luminări Apollo verit.	560 gr.	1-65	
» de lux cal. I ,	. . kilo	1-	-40
Unt-de-lemn francez .	• »	3	
» grecesc .	»	2	
Orez turces . . . .			50
Făină de Pesta cal. 1 .	. »		60
» » » » II .	. »		40
Macaroane de Italia cal. I . »		1-	-20
Fidea » » »	I . »	1-	-20
Măsline dulci . . .		2	
Geaiu comp. col. cutia	• . »	4	
Horn Englezesc .... kilo 3—60
VMURl DE MASA ALESE
Conservate de mine tn propriele mele pivniţe
Viu negru de Aicoreati vechi de 4 ani Litru fr. A.
Vin alb de Drngasiuni vechi de 4 Ani Litru fr. A.
Cu stima C. T. CHHISTOEOR
DOCTORUL
P. J. STOJENESCU
Dela facultateade medicinădin Paris, dă consultaţiuni de maladii interne şi veaeriene, în toate zilele dela 3 pînâ la& p. m. Pentru săraci consultaţiile sunt gratis.
106	Strada St. Gbeorghe noQ 20,
www.dacoromanica.ro
EPOCA 11 MARTiE
CASA DE SCHIMB
I. NI. F E R M 0
Strada Lipscani, \o. 27
Cumpera si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
i 0 Martie 1888
	Cump.	Vend.
5 0/0 Renta amortisabila	93 1/4	94
5 0/0 Renta perpetua	90	91
6 0/0 Oblig, de Ftat	88 3/4	89
6	0/0 Oblig deşt drum de fer 7	0/0 Scris. func. rurale	10* 1/4	104 3 4
5 0/0 Scris. func. rurale	89	89 12
7 0/0 Scris. func. urbane	102	102 1 2
5 o/0 Scris func urbane * 5 OtO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	95	96
	85	85 1/4
	75	75 1 2
8 O/o împrumutul comunal	73 1/2	74
Oblig Caseipens ileilOdob)	210	215
împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation.	35	37
	960	980
Acţiuni «Dacia-România-	220	230
» Naţionala	200	218
» Oonstrucliuni	80	90
Argint contra aur	16 75	17
Uilete de banca contra aur	16 75	17
Florini austriaci	2 01	2 01
RESTAURANT ELECTRIC
Strada Sf. Mrolaf din Srlari. vis-a vis de biserica
(In Palatul Societăţii Naţionale de Asigurare)
Sub-semnatul am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public c& la Restaurantul Electric deschis tncâ de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustoase şi alese, cu preţurile cele mai moderate.
B (CIT RIE FA NCEZC SI OR'GiNALA Vinuri indigene din podgoriile cele mai renumite cu preturi foarte moderate.
Serviciul nu lasă nimic de dorit.
622 Cu deosebită stimă, Anton (Jrososlci.
GEMUI SI OCHII
DE
CRISTAL
de orl-ce mărime, precum şi or ce fel de sticla pentru acoperămânlurl şi vitrine.
Purnisează cu preciurl eftine.
A. Feldmamt
623 .^Comisionar, str. Sf. Vineri, 15
„NAŢIONALA*
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN UUCURESTI
CAPITAL de acţiuni
3 MILIOANE LEI AUR
DEPLIA VERSATE
Aducem la cunoştinţa publica, câ am transferat biurourile noastre tn palatul Societaţel din Strada Doamnei No. 12.
Direcţiunea generala.
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In (acta noei ciad ir Bancei Naţionale (Dacia-Romănia)
B ucu r* eşti
Cumperi si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi
Cursul pe ziua de 10 Martie 1888
mmm m
r
mmm-
*
mm ATELIER SPECIAL
DE
MOB LE SCULPTATE
S’a deschis in Calea Victoriei, V*o. ISO, vis a vis de Palatul Ştirbei, un magasin al acestui atelier, unde se poate gAsi şi comanda lot-d’auna di'erite mobile scuip Jreţuri moderate, precum săli dr mânrarr. de
mm
m
tate, CU
• © 573
mmm—
Cu stima, MAYER

mmm
-mmm
MASINE Dl TOCmT PAIE
PENTRU
MTIIETIL (IILOR
DEPOSIT GENERAL LA
MORITZ APPEL
STRADA DOAMNEI ÎVo. 7
T
i
Renta amortisabtla ,, româna perpetua Obligaţiuni desul ÎCoiiv.rur.J
"	Municipale
Ir. ,. Casei pens. 1300 L.] Scrisuri funciare rural»
»»	»»	»j
„ urbane
■mmm
mm
mmm
5
6 6 6 5 10 7
5 7
6 5
5 K	,	11 Răi
3 Mm______________
Im. cu prime Buc. [20'lei]
Losuri crucea roşie Italiano „ Otomane cu prima Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnota francese „	ltallane
,,	Robie hârtie
NB. Cnrsul este socotii in aur
Cump. Vinde
93	93 X
90 3/4	91 3/4
88 H	89 !,
73 %	74
Î10	214
104 fi	104 3 4
b9	89 «
IM X	102 3/4
» %	96
85	85 %
75	75 %
63	66
35	38
«5	28
36	38
17	20
16 75	17
200	202
124	126
100	100 3/4
99	100
207	212
•Xi
xmmx*
MASINE DE TAlAT
BAE, F'ATSI SI COCENI
IN DIFERITE MĂRIMI
Mişcătoare cu mâna, cu manegiu si cu abur foarte folositor din causa lipsei de nutret pentru vito
xm
x
Stradfsm^an sW. STAADECkEH «(,&,.
56 J
XI@XI
!
X
m
î
x
xm
DIMITRIE GIUVARU
Licenţia! tn drept, fost preşedinte de Tribunal
îmbrăţişând profesiunea de advocat, se tnsarcineaza a pleda tnaintea tutulor instanţelor judecătoreşti din ţara. Redigeaza actele de notariat.
Orele de consultaţie de la 8—10 dim. şi 5—61/2 p. m. Calea Griviţei No. 68.
DE ARENDAT
cu începere de la 23 A-prilie 1*88. moşia Fâge-ţelu-chil.a din j ileţul Olt, avflnd pe lângă lo ceri de cultură şi livezi de prun , precum şi pădure seculura de dat In tâere.
Doritorii a se adresa In oraşul Slatina la Elena Fântâneanca proprietară. 671

S A DESHCIS 1
m-
Bucureşti — 76, alea. IVI o s ilor, 76 — Buouresti
Reparat şi mobiiat cu totul din nou — Se
Asemenea se inchiriaza camere mobilate cu______	________
moderate.— Se găseşte grajduri pentru cai şi şoproane pentru
aseşte camere de la 1 leu şi 58 baui in sus. una. — Sarv ciul prompt, onest şi preciuri trasuri.
599
DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MARI SI MICI
Proprietar, CORNELIU KALIIVDERU.
AVIS IMPORTANT
G. STEKLACT & COMP.
No. 22-Calea Victoriei-No. 22
Avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca am deschis In Capitala Bucureşti un
«\(i\SI\ DE LlfflîlE HI l'MUtlE
Piindu aprovisionaţi din Fabricele cele mal renumite si speciale In articolele noastre, suntem în posiţiune.a de a satisface pe onor. clientelă In privinţa asortimentului cât şi mal cu seamă a calităţilor articolelor noastre ; tn special oftrim: Camasi. («utere, Manşete,Pantaloni, Ciorapi, llnliste.Flaneie, Pan/.arie de Olan da si de liumbac io diferite ealitati etc. etc.
Asemenea confecţionam or-ce lin^erie dupe comanda iu cel mai scurt timp
Sprijinit pe acestea şi pe lunga experienţă a d-lul G. Steclacf, dobândită In cursul multor ani Incasa d-lul I. Po'oni, sperăm că vom reuşi de a na asigura întreaga confienţâ şi mulţumirea onor. clientelei noastre, pe care respectos o rugăm a ne onora cu numeroasele sale visite şi comande.
666
SOCIETATEA ANONIMA
DE
B.18HT ARTIFICIAL HI DE CERAMICA
IDE LA. GOTROGENI
Capitul social: Iei 1,500 OOO capital versat Ia 31 Oeeemlire
1880 lei 1,370,500
Usinn situată la Bucureşti, Cotroceni, şoseaua Pandurilor, în faţa Asiluluî Elena Doamna, legată cu Calea Fer, prin staţia Dealu Spirea DIRECŢIUNE* SI DEPOSIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STR. DO URNEI, 14 B S Adresa Telegrafica: £3 ASALT Bucureşti
DEPOSLTE SECUNDARE :
In RucureşU, Calea Griviţei 66 — In Brăila, la d. G. Grosovich, piaţa Sf. Arhan-gel — In Craiova, la d. M. G. Poumay, bancher. — In Galaţi la d. M. Sebastian Somaripa. — In Călăraşi, la d-nil M. Serghie, B. Parfalomel. — In Rusciuk, la d.
Thomadis et Damianof.
Industria naţională ale cărei produs au obţinut la Exposiţia Cooperatorilor din Bucureşti şi Craiova, cea mai mare recompensă
DIPLOMA DE ONOARE CLASSA l-ia
EST RAS DIN PREŢURILE CURENTE PESTRU BUCURESTi

p.
FRIDERICH PILDNER
Bucureşti — 60, Strada Carol, 60 — Bucureşti
Prnlru a mulţumi pe onor. clientela am adus
TRIFOI - LUTZERNA SUPERFINA
Statalul, resărirea e garantată
		p n	E T U H I		I,	E
FELUL MATERIALULUI		cal. 1		Cal. 2		Cal. 8
	pentru mie	pentru unitatea de măsură cu aşezare	pentru miel	pentru unitatea de mesura cu aşezare	pentru mie	pentru unitatea de mesură cu aşezare
Pavele pentru bordure 10 buc&ţi lam patrat » » pavngiu de etrade şi de curţi	150	4.25	352	4.00	300	3.75
50 bucatl la metru patrat	>10	15.00	250	14.00	2.30	13.00
Lespezi pentru trotuare 25 buc la m. patrat	Î80	11.00	160	10.50	320	9.50
Patrate felurite 36 buca.1 la metru patrat	140	10.00	210	9.00	180	8.00
Boraure de grădini 10 buc. la metru liniar	150	—	130	—	100	—
Cărămizi refractare 420 buc Ia metru cubic	120					
Cărămizi cu 4, 6 ei 8 găuri 40 buc. la 1 m. p.	65	—	—	—	—	—
verificat ii plumbuit de biuroul
îif’jo. Iarba de gradină, din cea mat buna calitate. Precum
:gume, Flori şi de Pâ-i/aluluag/c se trimit
şi toate tu, î>ne seminţe adică: de Legume, Flori şi de Pădure numai din ceit nrimn! mnrr l'ul.ti.... .... t ■>■■>»!#
ceic <\e priniul uupp eerere franco
rang.
pale?rnum:d%Si0«bnl0urmi;anrUe de semince	de
In Bucureşti şi In oraşele unde executa lucrări pentru comuna Societatea se însarcineazi ăi cu lucrări particulare, a căror Întreţinere o garanLeaza po timp de un an.
Asemenea se alia la uzina materiale de calitate mai inferioara cu Preciuri foairte reduse
xmmx:
(MPAGNE POMMERY & GREI REIMS
:xm
X
De oare-ce circulă tn comerciO vinuri fabricate In Austro-Ungaria purtând fără nici un scrupul etiquete cu firma noastră, ne vedem nevoiţi a da oare-carl desluşiri asupra embalagiulul nostru spre a garanta pe c it v.iratoril Şampaniei Pommery de asemenea falşificate.
Dopurile servind la astuparea buteliilor noastre sunt foarte uşor de recunoscut, avftnd conform modelului ce urmează firma pe fund şi corp.
Osebit de aceasta după ce sticla este astupată se aplică a-supra dopului o capsulă de tinichea purtând numele Pommery şi trei stele.
vtvv»
ŞAMPANIA SEC ŞAMPANIE tXTRA-STC
Areoeliquetă albă Fără eliquetă o cu firma noastra o micăetiquetâExti-a ; mică etiquetâSec la Sec la gâtu sticlei,
I gâtul sticlei, staniol staniol auriD, gra-nuriu granulator, şi nulator, şi dopu cu dopu cu firma. firma
CHAMPAGNE POMMERY & GRENO REIMS
UI
X
m
x
£*•	Agent general A. G. CARSY
sx=z=xe»xz=
x
mx:
x
xtx:
x
&
X
PRIMA FABRICA ROMAXA
DE
m im
PENTRU
FARMACII, CONFISEURI, PAFUMEURI
Şl ALŢI FABRIC ANI
htiaua Doamnei, 8 (canele d lui lilaiur MUu)
Aducând din şirei nafale oameni speciali si maşini de cel mai nou sistem pentru confeciionarva sus ziselor articole, sunt in positlune a satisface or-re comanda, intocmai ca cea din streinalate. atraycm deosebita atenţiune asupra unei noi metode de cutii lucrata cu le-
f/aluri do metal patentate de curând, care servesc pentru tinerea maturilor in magazine, cit si pentru transportarea ir' '—--
sau prio or-ce alta cale.
xm
X
X
m
x
X
mx:
. intr'ansolo prin postă
Cu stima, M. L1TTMAIV.
:x®x.
(VEISEN VOLF)
Wienâ. Stadt, Fleischmarkt Wolfengasse No. 3
V1S-A-VIS DE BISERICA GRECEASCA
L’arn aranjat cu totul din nod, necruţând nici un sacrificifi pentru ca dorinţele d-!or voiagiort să fle pe deplin satisfăcute asigurând un servicii! prompt şi preţuri moderate. Acest hotel t ste situat In posiţiunea Ct a mai plăcuta tn ceutrul oraşului şi In apropiera de toate autorităţile administrative si judiciare, ac se mai ntlă şi un Restaurau! cu o bucătărie orientala si occidentala. Am deplina speranţa ca onor. public convingându-se mă va onora şi încuraja cu desele d-lor visite.
Cu deosebita stima, E. LAZAHIS.
666
ANUNCIU
In corpul telegraro-postal Uind vacante mal multe locuri de elevi aspiranţi, retribuite cu câte 80 lei mensual, şi conrortn cu diepositiu-nile legei acestui corp, se publicâ sure cunoştinţa generala ca la zua de 15/z7 Martie t888 se va tine la Direcţia guneraia In Cap tală şi la otlciurile ti-legrafice laşi, Galaţi şi Craiova un concurs Intre aceia ce doresc a tmbrat-şa cariera de telegrafist.
Actele ce urmează a poarda concurenţii şi a presentu la arătata z , sunt următoarele:
) Actul de naştere (etatea de 18—25 ani inclusiv) ;
2)	Ce tificalul de tragere la sorti (pentru cei de au Împlinit etate de 2( ani);
3)	Certificatul liberat de la o şcoală publică, prin care să se constate că a a so.vit patru clase giînnasiale. gimnasiul real sau scoata cSmercială;
4)	Certificat medical căsa bucură de o bună constitutiune
Materiele asupra cărora vor concura sunt:
Geografia, aritmetica raţionată, limba fran-casăsau germună, electricitatea statistică şi dinamică magnetismul şi caligrafia.
ENE
DE L'ABBAYE DE FECAMl» (FRANCE) ESCEUNTĂ. TONICĂ, DIGESTIVĂ 81 APKRITIVĂ CEĂ M AT DUNĂ DiN TOTK UCORILE
vFiitakij. □QUEua inutâmcnsB Ezrqtei Mpostet ta Fruu» et â !'£tru>iei
as*.*)
,asK*) q«nţ>
A se cere todâuna 1b josulfi j fiecărei sticle, eticheta pă-jtratâ purtănda semnătura Jdirectorelui generale.
Adverata iicore htnrdicnru se alfi Ia t6te persfinele următăre cari e a* angajată pe scrisa a nu vinde nici fiă contrafacere.
A. Fialkowsky—G. si D. Tanasescu fraţi — Constantinescu— D, Itlarinescu Bragadii —IV. loa-nid et Comp. — Carol Gersabek.
DOCTORIL HALTER
MEDIC ŞI CHIRURG
l)e ia Facultatea de uiedieina din Yiena
Specialist tn boalele Sypkilitice pe care le trateaza tntr’uu mod spe-| cial şi fara a opri pe bolnav de la o-cupaţiunile sale.
Vindecare sigura a blenorragiei, peala alba, ulcere, impotenţa etc.
Consultaţiunide la71/2—8 '/2dim. şi de la 1—4 p. m. Strada Fortim* IVo. 4, lângă Spiţeria de ia Biserica cu Sfinţi.	664
mx* xi
IXiXi
f SE
■ 669
X
IXi
LA RENUMITUL MAGASIN
fo BPIIISI
Calea ‘Viot.ojt'iei, ÎVo 55
(FONDAT IN ANUL 1852)
SE GASESTE SPECIALITATE DE V LORI FINE
SI UN NI A UE DEPOSIT DE
CONSERVE ALIMENTARE
Cu preciuri moderate
iX*Xi
•xmxi
X
RECOMAND A.IVI
LEGATORIA DE CÂRTI
Ea 3? S EL
STRADA BISERICA IENEI HO. 10. CASA BISERICEI DINTR’O ZI Bl'CLBESTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetane, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptubtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
I
X
Tipografia Ziarului „Epooa“
c
PENTRD A SE ÎMBOGĂŢI REPEDE
SI
A FACE AVERE IN SCURT TIMP
CE TREBUE FĂCUT
Nu trebue să se «că operaţiuni de Bursă. Nu trebue să se cumpere bilete de loterie. Nu trebue să se joace. Nu trebue cunoştinţe. Tontă lumeachiar şi doamnele potproflta Dovedit şi aprobat. Pentru a se primi importantele instrucţil, săsescrieomâneşle imediat Paris 8, Rue de Bag-ruu Arpech
H.
s
Tipărit cu cerneala Ch. Lorilleux C-Ie Paris
www.dacoromanica.ro
G-irant responsabil, G. Georgesou,