anul III No. 687. A DOUA EDITIUNE mercuri9/21 martiei888. 15 13 ANI NUMERUL ABONAMENTELE încep la i si ie a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE I> Bl'CTRESCI La casa Administratinnel IN TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IN STREINATATE: La toate offieiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 Iei. 6 luni 25 lei. LA PARIS: SegasesteJurnalul cu iKCent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. 4»er-maiu No. 34. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA IVo. 8. — Plata Episcopiei. — No. 8. rwvV APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU CARE Mî 0.4MFMI CINSTIŢI? BANCHETUL LUI I. BRATIANU HOŢIILE DIN VeLCEA MUMIILE lll\ l'lilIVACII KIJUTESCU PĂCĂLIT CRIZA SI PRESA STREINA CARE SUNT II ANIMI CINSTIT! ? Indrăsniala şi neruşinările colectiviste sunt felurite şi nu au sfârşit. Ca acei pungaşi legendari care prinşi cu mâna în buzunarul altuia, au în-drăsniala de a zice că sunt nevinovaţi şi de a insulta judecătorii, aşa şi colectiviştii prinşi cu mâna în sac şi urmăriţi de clamoarea publică, au neruşinarea de a vorbi de onestitatea altora. Aceşti nenorociţi sunt în stare să susţieînca neturburaţi cinstea partidului lor, şi Voinţarnaţională de a-seară a ajuns în aceasta privinţă la culmea perfecţiune! şi a cinismului. După nenorociţii redactori de la gazeta colectivistă, oamenii cinstiţi sunt în colectivitate şi oamenii necinstiţi sunt în opoziţie. Discuţia nu e cu putinţa cu cineva care tăgădueşte evidenţa, şi nici nu voim se facem colectiviştilor o-noarea de a ne încerca se’i convingem. Dacă relevăm minciunile spuse cu atâta cinism de presa colectivistă, o facem pentru ca se constatăm Încă odată in faţa publicului, halul intelectual şi moral în care se află cei ce ne guvernă. Cu un smintit care atunci când e ziuă îţi susţine că e noapte, nu e mijloc de a discuta. Lumea inse care îl aude, îl judecă, şi opinia publică este îndată fixată asupra acestui şarlatan ori nebun. Acelaşi efect îl va face asupra ţerei, necalificabila îndrăs-nealâ de a se da ca oameni cinstiţi ai partidului, Maicanii, Caradalele şi Angheleştii. Totuşi, este un lucru ciudat asupra căruia am vrea se avem opinia cinstitei colectivităţi. Cum se face că un om aşa de cinstit ca Ion Bră-tianu şi amicii sei, a voit se guverneze şi se stea alături cu nişte oameni aşa de necinstiţi ca liberalii disidenţi şi ca conservatorii ? De ce s'au făcut propuneri liberalilor prin d. G. Boerescu şi conservatorilor prin Prinţul Ştirbei?Şi cine sunt me rog oamenii cinstiţi? Aceia care acuză şi nu cer mai bine de cât de a sta a-lături cu aceia pe care ’i au acuzat, sau oamenii care refuză puterea numai se nu aibă pe viaţa şi pe trecutul lor această pată, această supremă ruşine de a fi stat alături cu nişte hoţi ? Opoziţia prin glasul d-lui Laho-vari a spus ceea ce crede despre venirea sa la putere : «Nu voim să ne ridicăm la ministere, ci voim să ridicăm ministerele, căci este un adevărat act de devotament de a şedea pe o bancă pătată de nişte hoţi de ceasoarnice». D. Ion Brâtianu, din contra n’ar fi fost nici odată mai fericit de cât în zioa când ar fi putut şedea alături cu câţî-va liberali disidenţi, or cu câţî-va conservatori. Aceasta vorbeşte de sine şi nu mai e trebuinţă de altă demonstraţie pentru ca lumea să judece unde sunt oamenii cinstiţi şi unde sunt hoţii. Colectiviştii au uitat înţeleptul proverb românesc care zice: «or vorbeşte cum ’ţi e portu, or te poartă cu-m ’ţi-e vorba». X. X. TE LE GRAME Al.IVITA HA VAS ltcrlin, 19 Martie. împăratul şi împărăteasa precum şi membrii familiei lor şi principii germani aO a-sistat erl la serviciul divin ce s’a celebrat In capela Castelului din Charlottenburg. împăratul s’a întreţinut tn urmă cât-va timp cu principii. Berlin, 19 Martie. Post anunţă că împăratul a dormit bine noaptea trecută şi că a primit Sâmbătă mal multe personagii prinţiare, printre care Regele Belgiei, şi prinţii moştenitori al Italiei, Greciei, şi Danemareî. Berlin, 19 Martie. Dieta Prusiei.—In mesagiul săO adresat Dietei, Frederic III anunţă urcarea sa pe tron ; el se referă la manifestul ce a adresat poporului şi tn care el a făcut cunoscut priucipiile guvernării sale. El promite că va observa tn mod conştiincios Constituţia ocrotind drepturile Coroanei. «Starea noastră de sănătate, adaogă Suveranul, nu ne permite a presta jurâmînt actualmente, noi promitem tn mod formal de acum că vom menţine tntr’un mod ferm şi inviolabil Constituţia,şi vom domni tn conformitate cu legile». Mesagiul e contrasemnat de toţi miniştrii. Mesagiul a fost citit în faţa celor două Camere ale Dietei, întrunite tn şedinţa generală, j^r citirea a fost primită cu strigătul de trei or repetat de : «Trăiască Regele Fnodorio... Apoi şedinţa e ridicată. BANCHETUL LII ION BRATIANU S’a răspândit vorba că intimii d-lul Ion Brâtianu organiseazfi un banchet In onoarea şefului colectivităţii. Acest banchet ar însemna un fel de manifestaţie din partea capitalei destinată a îndupleca pe Ion Brâtianu să nu părăsească cârma guvernului. In scopul zis, o ceată de trepâdătorl, In cap cu inevitabilul Nae Moroianu, ar fi umblând din prăvălie în prăvălie, ca pe vremea adunării milionului, să strtngă sub scripţii pentru pâinea şi vinul primului-ministru. Circulă mai multe versiuni asupra epocel când va avea loc banchetul. Unii cred că subscripţiile merg foarte Încet: comercianţii s’ar refuza d’a mai fi traşi pe sfoară cum aQ fost cu milionul din 1881. Socotim că nu acesta ar fi motivui a-devăratal amânării banchetului In postul Paştelor, dupe Închiderea carnavalului. Bani va găsi Ion Brâtianu şi dacă s’or refuza comercianţii, fondurile secrete vor fi de ajuns pentru plata tacâmurilor comandate la Capşa. Altul dar trebue să fie cuvtntul că până acum nu s’a ţinut bandit Iul. E foarte plausibil că se aştepta din judeţe numeroasele protestaţiunî de credinţa şi devotament către Ijn Bră-tianu. Se ştie ca formularele au fost de mult trimise tutor agenţilor administrativi, dar până acum foarte puţine s’ar fi Întors acoperite de semnături. Un banchet fără pompă, fără aceste mii şi mii de adesiunî din partea tutor epistaţiior şi vătâşeilor, n’ar avea nici un Înţeles 1 Pe lângă formulare se mal aşteaptă ceva : se aşteaptă Întoarcerea Maiestăţilor lor de la Berlin. Ion Brâtianu vrea să i se facă parada sub ochii Regelui; vrea ca fondurile secrete să se manifeste In favoarea şederii la putere a regimului tâlhăriilor şi ignominielor chiar sub ochii Regelui. Aşa banchet s’a pus ia cale. Aşa banchet vrea Ion Brâtianu. Publicul însă, opiniunea publică indignată va şti Insă să aprecieze precum se cuvine şi acest nou tertip colectivist, acest banchet de carnaval, biciuit alaltăieri ln mod admirabil de d. Alexan- 1 —e—a—a» dru Lahovary prin cuvintele : banchetul va fi bogat, daca ruşinea va fi «pâine şi daca lacrimele poporului se vor bea tn pahare.» I -------------------------- j HOŢIILE DIN VELCEA Acum dupe ce cortina s'a lăsat şi s’a isprăvit represintaţia de acrobatică . şi scamatorie a clovnului I. Britianu, se continuăm a răta mişeliele regimului, ţări şi minorităţi din cameră, pe care o rugăm să adreseze guvernului o interpelare asupra următoarelor punite : 1). Acum câte-va zile prefectul Si-mulescu a comis o hoţie ţi un abuz de putere. Voind să trimeată la Drăgâşant 25 mii chilograme de doage Ie-a ex-peduit la gara Râmnicu declarând că ! sunt numai 15,000 chilograme. Ş-ful gări crezând cS un prefect nu poate fura, şi încă pe Stat, l’a crezut pe cuvtnt şi a perceput taxa dupe decla-ra|iune. Şeful gări de ia Bucureşti Insă părând ui-se că prea sunt multe doage pentru 15 000 chilograme, cântăreşte vagoanele şi găseşte i 0,000 chilograme mai mult. Şeful gări Răr n cu lncu-noştiinţat despre aceasta orJonâ oprirea mârfeî şi obligând pe S'tnulescu la plata surplusului de taxe ’l pune şi la amendă de 300 lei. Incunoştiinţat despri aceasta, Simu-lescu se duce furios la ş* ful gări unde se începu următorul dialog: — Pentru ce d le mi al oprit marfa în drum şi m'aî pus şi la amendă, nu ştii cine sunt? nu ştii că te pol nenoroci ? — T)-Ie, ed ştid că eşti prefectul judeţului, dar că nu ai nici un amestec ln direcţia căilor ferate, şi nicăerl nu e scris că prefecţii ad dreptul a frustra Statul. Inchipuiascăşl or-cine figura pungaşului prins cu mâna tn sac şi ast-fel pus la locul lui. De sigur că acum umblă pentru a'şl resbuna de ruşinea păţită. 2) . Prefectul Simulescu a furat şi grinzile de stejar de la mănăstirea Mamu şi le-a adus la şcoala de meserii pentru a i se face mal multe buţl. Mănăstirea Mamu nu mai are călugări şi deci s’a găsit un pungaş ca să o dârlme şi să’i fure grinzile. 3) . Criza ministeriala a avut în sine multe bunuri, aşa s’a aflat că: directorul prefecturi, demn tovarăş al Iul Simulescu, a furat garanţii de ale oa-menilor depuse la prefectura în valoare de peste 25,000 lei, cu toate că este o circulară chiar al d-lul Brâtianu prin care se interzice administraţiunel de a ţine bani depuşi. 4) . Directorul Genumanu a furat suma de 200 lei, dată ca ofrandă de o persoană pentru societatea funcţionarilor publici. Această serie de hoţii fiind deja prea lungă, mă opresc aici, remăntnd ca In o viitoare corespondenţa se vă arăt şi alte hoţii comise tot de aceşti stăpâni ai Vâlcel precum şi de cel de la comitetul permanent. X. ÎNTRUNIREA de la calarasi Călăraşi 1888 Martie 7. Domnule Redactor, In CalaraşI a fost erl o adevărată re-voluţiune. Intr’o întrunire publică ţinută la Sala Gheorghescu, d. Vasile Vineş a înfierat în termeni foarte energici faptele regimului actual, invitând pe concetăţenii săi a nu se lăsa mal pe jos de aceia al marelor oraşe. D. Vineş, care venise Înadins din Bucureşti, a descris cu multă vervă şi cu o profundă convingere situaţia mi-• serabilă în care se află ţara. D-sa fiind candidat la colegiul II de cameră din Călăraşi, care este vacant, a declarat că de astâ-datâ se va presenta înaintea a-legătorilor ca curat oposiţionist, aşa cum trebue să fie or-ce om cinstit. Oposiţiunea unită, nu putea se aibă I un mal bun representant în Ialomiţa. Tlnăr, instruit, cu talent, cunoscut în j localitate, d. Vineş era omul destinat a I o rupe cu trecutul şi a scoate pe căiărâ-! şenî din letargia în care zăceau până acum, a desveli planurile egoiste şi meschinăriile elicei locale de la putere, în cap cu neputinciosul du prefect, ne-j priceputul ginere al faimosului Di-mancea. Sala era plină, literalmente plină de lume. Oratorul a fost des aplaudat. Cu toate acestea colectiviştii avusese grije să rupă afişele puse numai In 8junul în-trunirei. Cetăţenii aQ venit la întrunire în număr mare pentru ca să probeze că şi el simt mizeriile ce îndură întreaga ţară sub acest regim vitreg. Ar fi bine ca cele-l’alte mici oraşe ale ţărel seimiteze exemplul dat de câlără-şenl; în or-ce colţişor de pământ să se ridice glasuri de protestare şi nemulţumire, iar nu numai in ceutrurile mari. Cu modul acesta ne vom scăpa de sigur şi mal repede de colectivişti. Încă un cuvânt. Lumea s’a şi amusat la această întrunire: D. Vineş a pus multă sare în discursul săO. Vorbind despre banchetul ce se zice că comercianţii capitalei ar voi se dea d-lul Bră-tianu, în sala Teatrului, d. Vineş a zis că acest banchet în împrejurările actuale, nu se poate considera de cât ca o pomană făcută mortului căzut de la putere. La urmă un sub-prefect zurbagiii, a făcut scandal. S’a luat la ceartă cu mal mulţi alegători şi s’a jurat că Dumi- nueck f IHUUIC, uud uuu l'ulta, 1/0.1111 2>U va ţine o altă întrunire, o va Impedica; că administraţia va interzice chiar Închirierea salel. Lumea s’a uitat la ei cu mila 1 Să lndrăsnească 1... II. ÎNTRUNIREA de la giurgiu Duminică a avut loc la Giurgiu, ca în cele l’alte oraşe ale ţăriî, întrunirea oposiţiunil; o mulţime de cetăţeni veniseră la gară ca să întâmpine pe deputaţii judeţului dd. I. Lahovary şi C. Pariano pe care ’l a aclamat la sosirea lor şi T-a petrecut până la Hotel de Paris. La 2 ceasuri s'a deschis şedinţa ln legendara magazie a d-lul H. Racotâ, subt presidenţia acestui venerabil cetăţean. O mulţime imensă umpluse nu numai localul întrunirel, ci şi curtea şi se revărsa ln stradele învecinate. După câte-va cuvinte pronunţate de d. Racotâ, d. I. Lahovary a expus cetăţenilor întruniţi scopul adunării ; le a făcut o dare de seamă despre cele petrecute ln Cameră cu ocasiunea verificării puterilor şi le-aii descris neruşinarea cu care o majoritate, produsul co-rupţiunel şi a presiuneladministrative, a cutezat să arunce acuzaţiunl nedemne, adevăraţilor aleşi al naţiunii, silindu-se a’i alunga din parlamentul unde ’i trimisese voinţa şi desperarea poporului. In momentul din urmă, a zis d. Lahovary,s’au oprit, s’audat îndărăt, speriaţi de propria ior Indrăsnealâ, şi de indignarea poporului ; numai o alegere a fost invalidata şi districtul Vlaşca a avut deosebita onoare d'a fi victima resbunărilor şi pasiunilor majorităţii I ACL cutezat aleşii prefecţilor să infirme voinţa d-v. cinstită şi liber espri-mată; fiind că aţi gonit pe un Fun-descu.v’a făcut beţivi şi bătăuşi; fiindcă ln locul unul om care vă înşelase aţi a-les pe un om muncitor şi cinstit, aâ zis că v’aţl vlndut votul şi conştiinţa pe câţiva lei şi pe câte-va vedre de vin. Ei binel veţi răspunde cum se cuvine oamenilor care v’afi insultat şi v’au necinstit! (Dai dai o să ie arătăm noi!) Veţi trimite din nou pe alesul d-v. pe băncile adunărel, şi o să vedem dacă vor mai îndrăsni să se atingă de dânsul 1 (Aplause; aşa e, ’l am dst 300 de voturi, ’i vom da 400 acuma !) Oratorul a vorbit apoi de criza ministerială, care a isbucnit aşa repede, cu toate majorităţile de care dispune d. Brâtianu. 15 BA IV I NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANI* 8E PRIMESC DIRECT LA ADMINIă TRATIA ZIARULUI La Paria: Îs Xgence Havaa, place de la bourse, t. Agcnee Libre, rue Notre Dame des Victoiret 10, (Place de la Bourse) pentrn Paris, Frauda, Kcrmanla, An.tro-l n^arla, Italia Bi Marea Britanie. Anunciuri pe pag. IV, linia 8C bani, anuncinr si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. ADMINISTRAŢIA No. 8. — Plata Episcopiei. — No. 8. V'am spus noi, a zis d-lul, că d. Brâtianu n’o s’o ducă multa vreme! Vedeţi că nu v’am înşelat. Abia pTtru săptămâni aQ trecut de când s’a văzul ln faţa noastră şi a trebuit să se retragă. De ce? fiind că d-nia sa se învăţase să vază pe băncile A-dunărilor numai creaturile servile ale prefecţilor săi; cât s’a întâlnit cu adevăraţi mandatari al poporului, cu oameni independenţi, a perdut or ce cura-giu, nu s'a simţit In stare să stea la vorbă cu dânşii. Ca acele păsări urioioase care nu pot trăi de cât în umbra şi In Întunericul nopţii şi fug de lumina soarelui de care se bucură ori ce fiinţă, a fugit îndată ce ne a văzut venind, fie-care cu făclia In mâna ca să aducem lumină In peşte-rea întunecoasă în care trăieşte colectivitatea, In acea peşteră unde sunt grămădite nelegiuirile, păcatele şi jafurile regimului 1 (Aplause). De ce s’a Întors iarăşi şi a înşelat nădejdea ţâri întregi care tresarise de bucurie primind vestea cea bună a căderi lui Ion Brâtianu ? Fiind că au sărit toţi aceia care tremură de frica răspunderilor ce’l aşteaptă, toţi aceia care se hrănesc de atâta vreme din stngele şi sudoarea acestei ţari, şi aii strigat: Ce faci? Nu ne lăsa I şi’I ad ascultat şi s’a silit a galvanisa cadavrul colectivităţii I Zadarnice încercări I Ceea ce a murit odată nu va mal învia; cum ar mal putea trăi ceea ce d’atâta vreme era căzut în stare de pulrefacţiune ? Sfîrşind d. Lahovary spune cetăţeni- )nr f'A tn onnloţ mAmoni, -- *“ şele principale ale ţârii, mii de cetăţeni sunt adunaţi toţi uniţi într'un gând, în-tr’o voinţă I Precum In noaptea cea mare a înviere!, în toate satele, tn toate oraşele, se adună creştinii la biserică şi în ace-laş moment, în sunetul clopotelor, zic cu bucurie : Christos a înviat din morţii tot ast fel astăzi, ln toată ţara, de la Garpaţl până la Dunăre, de la Turnu-Severin până la Iaşi, s’ad adunat cetăţenii In localurile cucerite cu atâta greutate şi atâta energie, tn aceste biserici ale patriotismului, şi toţi într’un glas strigă în acest moment: Colectivitatea a murit 1 7ara a înviat 1 (A-plause). ÎNTRUNIREA de la craiova întrunirea s’a ţinut In Sala Băilor. Erad peste 600 de persoane ln sală, şi mai bine de 100 cari aşteptau In uliţă, neavând loc să intre în sală. De cu dimineaţă se afişase manifestul oposiţiunel şi chemarea la întrunire. întrunirea s’a început la ora 2 dupe amiazl. Principele Stirbey a fost proclamat preşedinte. D sa a mulţumit publicului şi a rostit câte-va cuvinte prin cari a făcut apel la cetăţeni ca să fie liniştiţi, dar energici. Cel d’lntâiu orator care a luat cuvîn-tul a fost d. Nicolaid. D sa a veştejit reîntoarcerea d-lul Ion Brâtianu. Dupe d-sa a vorbit d. Popp. Dupe d. Popp s’a suit la tribună d. Tache Ionescu. D-sa amintind un discurs ce’l pronunţase înainte de alegeri şi In care protesta contra acusărel de venetic, a arătat cum evenimentele i-ad dat ocasia să arate aşa de repede Cra-iovel cine-I sunt adevăraţii amici: cel cari o acusă de corupţiune, sau cel cari au asverlit cu dispreţ o asemenea neruşinată acusaţiune. A vorbit apoi de întoarcerea domnului Ioan Brâtianu, pe care a comparat-o cu ultima sforţare a înecatului, care nici o dată nu cade d’o dată la fund, ci mai ese la suprafaţa apelor, de doue trei ori până se dispară pentru tot-d'auna, şi încă cu atăt mal uşor mai ese cu cât apele în care se îneacă sunt mal turbure. înecatul care apare lasuprafaţâ, a zis d-sa se agaţă de ce găseşte, d’un lemn, d o scândură, d’un paiu, chiar dacă nu găseşte alt-ceva. D. Bratianu n'a găsit de cât un paiu, ministrul justiţiei, şi de el s'a agăţat. In curând însă el va dispare pentru tot d auna cu paiu cu tot! Con- www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 9 MARTIE chizând.d. Tache Ionescu a declarat că colectivitatea este moarta şi a jodecat'o cum se judecă morţii înainte d’a-l îngropa. D-sa a zis că din căderea acestui regim va eşi pentru viitorime o mare Învăţătură: condemnarea regimului personal. In următf. Economu acitit o moţiune identica cu acele votate In Bucureşti şi In cele-l’alte oraşe care s’a primit în a-plause unanime. Adunarea s’a retras In cea mal deplina linişte. Detaliii curios : cetăţenii retrăgându-se de la întrunire aii avut deosebita plăcere se întâlnească pe faimosul Ca-rada care trecea într’o trăsură 1 KIRITESCU PĂCĂLIT * _________ D. Mihail Mânciulescu era, înainte de alegerile generaleprimar, In Roşiori. Comitetul oposiţiunil de acolo, puindu’l candidatura In colegiul al Il-a de deputaţi, d-sa a crezut cuviincios sg-şi dea demisiunea din Primărie. Alegerile terminate, Consiliul comunal a ales din noii primar pe d.Mânciulescu. Aceasta a supărat peste măsură pe d. Kiriţescu, vestitul prefect de Teleorman care a telegrafist îndată că nu confirmă pe primarul din noii ales, şi să înceteze imediat din lucrări. Ce să vezi Insă ? Consiliul comunal, In loc să’şi plece capul, respunde prefectului că, cu toata neplăcerea d-sale, Primarul va continua a gera afacerile până va găsi de cuviinţă d. prefect să'l confirme. Ce se Întâmplase ? In supărarea lui d. prefect Kiriţescu, de şi avocat, uitase legea comunală. Legea comunală In adevăr dă prefectului dreptul de a suspenda pe primar, ’i dă dreptu dea’l revoca, dar nu’ldâ dreptul de a refusa confirmarea unei alegeri făcute conform legii. Şi lucrul este lesne de tnţeles : Daca prefectul ar avea drept se nu confirme, el ar alege pe primar, nu consiliul comunal. El n’ar avea de cât să nu confirme pecine nu-I place, şi consiliul ar fi silit să’şl aleagă primar pe placul prefectului; dar legea n’a voit aşa. Legea a dat consiliului comunal dreptul de a alege pe primar, şi prefectul este dator săi confirme îndată ce alegerea este făcută conform legii. Aceăsta uitase, d. prefect de Teleorman, şi aceasta i o aducea aminte consiliul comunal din Roşiori. D. Kiriţescu la această ştire pierde or ce sânge rece şi scos din fire, neştiind ce face telegraflază sub-prefectulul se se ducă la primărie, se spue primarului că usurpă această funcţiune, să-I §i se,‘ SCOat4 din Primarul însă respunde cu slnge rece că este primar ales, că va rămânerf la postul seu şi ca d-nul prefect nu poate se suspende pe un primar până nu-1 va confirma mal întâiâ. Şi In adevăr, după lege, primarul ales, nu e încă primar, el iiumal gerează a-facerile primăriei. Şi ne ocupând încă funcţiunea de primar, nu poate se fie suspendat din acea funcţiune. Numai cel ce cunosc pe această in-carnaţiune a colectivităţii, pe acest om nervos şi rău, pe acest fanatic fără ruşine şi fără suflet, pot să-şi închipu-iască starea de surexcitare nervoasă a vestitului prefect. El avocat, el prefect, el Kiriţescu, cu un cuvînt, se primească lecţii de la un Consiliu comunal 1 Si pe urmă ce se facă ? Se revoace pe primar ? Nu poate, că nu există primar. Se ia primăria cu forţa armată? El ştie că Roşiori sunt In stare se o facă lată. Ar putea să-l revoace, numai dacă ’l va confirma mal IntâiO. Şi cum se confirme el pe Mânciulescu dupe ce zisese că nu-l con firmă? Numai este de cât o scăpare : se di-solve Consiliul 1 Şi de aceea a alergat la Bucureşti. Nu ştim ce va face d. Bră-tianu. Dşr am vrea se vedem pe acest guvern mărturisind că nu poate trăi, dacă ar excita în toată ţară un singur Consiliu comunal din oposiţiune. Dar ne temem de un lucru : Coardele sunt prea Întinse, se nu plesnească I CRIZA SI PRESA STREINA Citim In La Nouvelle Rcvue : De mult timp, şi pot zice pas cu pas, am făcut pe cititorii noştri să urmărească lupta întreprinsă de oposiţiunea-unită contra guvernului lui I. C, Bră-tianu In România. Alegerile generale de deunăzi au fost, cu toate aparenţele lor, un eşec pentru guvern şi avi dovedit reînvierea spiritului naţional prea mult timp paralizat de groaza In care colectivitatea menţinea ţara. De la alegeri încoace şi In faţa scandalurilor revelate de afacerea fraţilor Maican, In care se află compromis ex-ministrul de resbel, generalul Anghe-lescu, şi alte persoane însemnate, in-dignaţiunea a îsbucmt de toate părţile. In numeroase Întruniri publice, oposi-ţia-unită a lovit aşa de tare pe d. I. C. Brătianu, In cât el s’a simţit atins şi s'a văzut silit să părăsească puterea pe care o ţinea de doul-spre-zece ani. Cu ocasia unei Întruniri a oposiţiel-unite, care s'a ţinut Ia Bucureşti, guvernul desfăşurase tot aparatul personalu- lui săfi poliţienesc cu intenţia vădită de a provoca turburărl. Puşti şi cartuşe fusese distribuite agenţilor; iar o ordonanţa stranie a prefectului poliţiei către locuitorii Bucureştilor Ii prevenea de primejdia ce ’I ameninţa. Cu toate aceste măsuri şi cu toate a-meninţările preventive, manifestaţia o-poziţiunel unite luase ast-fel de propor-ţiunî, In cât, strtns de situaţiunea ce’şl făcuse, d. I. Brătianu a jucat cea din urmă a sa carte.'făcând spel la armată spre a disputa cetăţenilo" paclnicl dreptul d’a merge acolo unde ’I chiama sim-ţimintele lor patriotice. Regele opunându-se la întrebuinţarea armatei şi declarând d-lul Brătianu ca ’1 fsce responsabil de sângele vărsat, preşedintele consiliului remise demisiunea cabinetului, demisiune ce fu primită. Atunci colectiviştii turbaţi făceaţi să circule zvonul, că retragerea cabinetului era motivată prin opunerea d-lul Brătianu a se supune voinţei formale a regelui d’a angaja RomâDia In tripla alianţă. Nimeni nu se va înşela d’acest noii tertip, faţă de care avem Întreaga politică de germanizare a Iul Brătianu In aceşti din urmă ani, pe care am denunţat’o tot-d’a-una ca ne românească. Aşa dar cabinetul I. Brătianu 'şl a trăit traiul. Totuşi, şi cu toate că demisiunea aceasta a fost oficial anunţată parlamentului de însuşi d. Bra-tianu, contra tutulor uzurilor parlamentare Monitorul Oficial a păstrat tăcerea. Ziarele oficioase Insă, ne-ail destăinuit ca Intr’o întrunire secretă ama jorităţel parlamentare, două discursuri fusese pronunţate, unul de d. I. Brătianu, In cursul căruia a avut modestia a se compara cu Dreptul Aristide ; şi cel l’alt rostit de prinţul D. Gliica, preşedintele Senatului, care a primit misiunea d'a forma noul cabinet, misiune care d’altraintrelea, n’a izbutit Încă. Este sigue, că In situaţiuneu de faţă şi cu toate că prinţul Ghica a declarat, că ar primi concursul membrilor opo ziţiei, nici un bărbat de o valoare politică reală nu se va hotărî a asculta propunerile ce i s ar face, ştiind mal d’în-nainte că intrarea sa In guvern ar fi d'o potrivă cu intrarea In această vestită colectivitate, asupra căreia d. I. Brătianu are de sigur intenţiunea a 'şl tn-tinde oculta sa putere. Preşedintele consiliului nu va fi de cât căptuşeala ImÎ T UnSfiann nnntmănM tn faţo. '• naţiunel generale şi nu tn urma unei neînţelegeri cu majoritatea parlamentară. CRONICA GIANI TACHE SIN TACHE GIANI! Şedinţa Senatului de la 8 Martie 1888 Şedinţa se deschide la orele 31/2 sub presidenţia prinţului Dimitrie Ghica, care ne compunând Încă un cabinei, din această causă nu s’a putut retrage In viaţa privată. După citirea şi aprobarea sumarului şedinţei precedente, se citeşte o scrisoarea generalului A. Anghelescu care cere scuze fiind-câ nu poate asista la şedinţele Senatului, fiind oprit In casă de o comisiune de anchetă. Se citeşte o petiţiune a d-lor Nichi şi Reb Xenopulo, Coco Şmil Dimitrescu, Răducanu Ivan, Leibu Cantemir şi alţii care cer împământenirea cu dispensă de stagiu fiind-că au servit In armata colectivistă. Pe banca ministerială este d. Tache Giani, Ministrul justiţiei ; pe un jeţ senatorial sta d. Giani Tache, senatorul. Prinţul D. Ghica. D. senator Giani Tache are cuvântul. Giani Tache (senatorul.) Am onoare a interpela pe d. Ministru al justiţiei Tache Giani daca menţine proiectul de lege pentru inamovibilitatea magistra-turel, şi’l rog să’ml răspunză dacă acel proiect ast-fel alcătuit nu este In flagrantă contrazicere cu sistemul elec-tivitâţel susţinut de mine Giani Tache, senatorul ? Tache Giani (Ministrul) Conform regulamentului, aşi avea dreptul să nu răspunz de cât peste trei zile, dar mă tem să nu rămâi fără portofoliul justiţiei până atunci şi de acea voi răspunde îndată. Eu pot încredinţa pe onorabilul şi distinsul legist Giani Tache că nici o dată Tache Giani nu va nesocoti marele principiurl liberale. Da, sunt şi rămâi partisanul electivi-tâţei magistraturel, precum sunt şi rămâi partisanul inamovibilităţel. Da, iau angajamentul ca de acum ! înainte toţi magistraţi vor fi aleşi.... de mine, prin urmare electivi, şi apoi vor ! rămâne inamovibili, căci n’aşî fi putut nici o dată visa pentru iubita noastră ţară o fericire mat mare de cât înte-meerea unei electivitsţl inamovibile şi unei inamovibilităţi elective. (Ap/ause, oratorul este viu felicitat.) Antonescu-Cârnu. Bravo! Sâtrăiască Redzele 1 Giani Tache (Senatorul). Mulţumesc din inimă ilustrului nostru ministru al Justiţiei Tache Giani pentru aceste ex-plicaţiunî, dar mă văz neveit să’l mal adresez o interpelare în privinţa atentatului Pietraru, şi rog respectuos pe d-nu ministru al Justiţiei, Tache Giani, să bine voiască a ne destăinui tot adevărul ce ştie In privinţa acestei afaceri pe care d-sa a botezat’o «comedie» într’o scrisoare rămasă celebră ? Tache Giani (Ministrul). Constat cu o adevărată mâhnire că scumpul med prieten, renumitul nostru jurisconsult, simpaticul nostru coleg Giani Tache, nu are de cât foarte mici noţiuni literare. D-sa crede că o comedie este o opera glumeaţă, un caraghiosllc, ceva de rls! Aici face eroare. Domnilor, comedia poate fi un lucru foarte serios, o piesă foarte dramatică care te face să pllngi. Denisa de Al. Dumas este o comedie, dar la urma urmelor viciul este pedepsit şi virtutea răsplătită. Aşa şi afacerea Pietraru, a fost o comedie... serioasă. Am zis 1 Antonescu-Cârnu. Bravo! Trăească Redzele I Trăească Dzani 1 Giani Tache (Senatorul). Nu găsesc destule cuvinte spre a exprima talentatului nostru ministru al Justiţiei Tache Giani, admiraţiunea ce simţ pentru modul genial cum a bine voit să ne lumineze pe toţi. Mal Indrăsnesc însă să’l adresez o simplă şi mică interpelare : Interpelez pe d-nu Tache Giani, ministrul Justiţiei, în privinţa modulul sălbetic cum a fost adusă la îndeplinire legea pentru expulsări. Fraţii noştri! Ocăşanu, Săcăşanu, Drog-Baician şi alţii ad fost goniţi din ţară. Tache Giani (Ministrul). Răspunz la moment. Aşa este, aceşti tineri ad fost trimişi afară din România; dar unde au fost trimişi ? — In Franţa 1 — Ge este Franţa ? — Este sora noastră mal mare I Oare se poate zice că un om este expulsat din ţară, când II trimeţl la soră-sa a mal mare? — Nu este o datorie de familie să mergi la toate rudele ? Antonescu-Cârnu. Aşa este, şi ed merg la ţaţa fără să fld espulsat. Trăească neazeie i Tache Giani (Ministrul). Domnilor, şi mă adresez In special ilustrului med coleg, d lui Senator Giani Tache, — spre a pune capăt or cărei neînţelegeri, am onoare a depune pe biuroul Senatului un proect de lege pentru a-nularea tuturor interpelărilor, tutulor discursurilor d-lul Senator Giani Tache. Cer urgenţa. Giani Tache (Senatorul). Şi ed cer urgenţa. Antonescu-Cârnu. Trăească Redzele 1 Ifax INFOR MATIUNI Vom publica mâine un foarte important articol ce ni se trimite asupra ispruvilor făcute «le «1. I. C. Braliami la ministerul «le Resbel. 11 recomandam cu tot diuadiu-sul cititorilor noştri. 3#*- D. Ion Brătianu s’a dus erl dimineaţă la Prinţul Dim. Ghica, cu care a avut o întrevedere de aproape doă ore. D. Brătianu a spus Beizadelei între alte: «Am mal stau nici înlr’un chip la guvern.» «îndată după venirea Regelui, îmi voi da definitiv demisia.» D. M. Ivogălniceanu care ca măsură de precauţine a petrecut noaptea intr’o cameră la direcţiunea so-cietăţei «Dacia-România», se afla azi de dimineaţa mult mai bine. D-sa totuşi se plânge încă de o u-şoară durere de cap. Temperatura puţin ridicată. Abia la ora 1 d Kogălniceanu va fl transportat la şosea. Aflăm că îndată după redeschiderea Camerei ministrul de interne va fi interpelat asupra administraţiu-nei judeţului Teleorman. Curioase revelaţiuni se vor face cu acea oca-siune despre faptele lui Kiriţopolu. - In acelaşi timp cud. Ion Brătianu se afla eri la d. Mitică Moruzi şi fostul ministru de interne, ceasornico-Rlul Radu Mihai. -SHÎ- Ni se afirmă că de şi Cimera de comerciu, cu toată supunerea sa la dorinţele guvernului, n’a recomandat pe d. Teodor P. Râdulescu pentru postul de secretar al ei, decât cu condiţiunea ca caraghiosul d-lul Tache Protopopescu se’şî dea demisiunea din cele alte funcţiuni ce cumulează, ministeriul va numi pe d. Râdulescu fără a ţine nici o seamă de restricţiunea pusă de Cameră la reoomandaţinnea sa. De geaba s'a încălzit vremea ; tot mai multe plapomi îl trebue d-Iui Râdulescu. D. general Pencovici ce fusese chemat în Bucureşti pentru a depune în afacerea generalului Maican, a compărut eri. Se zice că depoziţia d-sale este fără nici o însemnătate. Primim din partea d-lui Const. Enăceanu o lungă epistolă prin care istoriseşte împrejurările în care s’a produs agresiunea fraţilor Coengio-polu asupra d-sale şi a d-lui Algiu. Lipsa de spaţiu ne sileşte a amina pe mâine publicarea acestei scrisori. Pofta află că consiliul comunei Galaţi va fi iarăşi disolvat!... »- Apararea din Craiova este informată că! D. Bibi Retoridi a părăsit definitiv prefectura, luând cu sine şi bagajiul. Pomojnicul Carapancea şi simpaticul poliţiau Chintescu au însoţit cuferele d-lul Retoride până la gară şi le-a aşezat în vagon. D. I.C. Brătianu preşedintele consiliului de miniştri a plecat aseară la Florica. D-sa nu seva reîntoarce de cât Joi. Vineri d-sa va pleca din nou din Bucureşti pentru a merge la frontieră să primească pe Suverani. Organul colectivităţei a asigurat câ iu dată ce va fi numit profesor la facultatea de medicină, d-1. Ştefan Sihleanu va părăsi postul său de di rector la Ministeriul Fin mţelor pentru a se consacra exclusiv învăţe-mentuluî. D. Sihleanu este numit profesor şi a şi început chiar a a nuza pa auditoriul seu. Cu toate acestea dînsul continuă a funcţiona la Ministeriul de finanţe. Adevărat cu vini de colectivist! Aflăm următoarele în privinţa demi-siunel d-lul Musceleanu : Auzind d. Musceleanu arestarea favoritului şi tovarăşului săti, faimosul comisar Râmniceanu, a mers la d. Mitică Moruzi şi ’i-a zis : — Ce faci. d-le Drefent ? Ram laşi po cel mal aprig luptător al guvernului (?) — Ce vrei să fac? Giani face chestie ministerială, şi eu Înainte de d-ta ’l-am spus d-lui Brătianu, d-sa Insă formal ’mî-a declarat că retragerea d-lul Giani cu scandal, ’i-ar face cel mal mare rău. Trebue să renunţi la Râmniceanu. — Regret, d-le Prefect, dar eu am luat angajamentul să mâ retrag atunci când s’ar atinge cineva din cel ce m’au ajutat. — Regret şi eti, dar nu pot face altmintrelea de câta’ţl primi demisiunea. Această convorbire a istorisit’o Însuşi d. Musceleauuln cafenea la Fialcowsky. Consiliul profesoral al facultâţel de medicină este convocat de urgenţă pentru a se pronunţa asupra unei petiţiunî semnată de o parte din studenţii anului al 3 lea şi prin care aceştia protestă contra numire! d-lui dr. Argeşeanu în postul de director al lucrărilor anatomice. Se spune că termeni în care este redactată această petiţiunesunt foarte vii. Vom reveni asupra acestui caz îndată ce vom căpăta amănunte. Citim în Vocea Covurluiului: Cu ocasiunea şederii paşei de Te-cuciu vre o 2 zile în oraşul nostru, se susţine că ar fi promis la câţi va politiciani să împrumute influenţa sa la Bucureşti spre a obţinea disol-varea consiliului comunal. Nenorocit oraş, când fie-care venit dispune de soarta ta. -S6B- Comisarul Rimniceanu care se zice că a fost dat in judecată pentru bătaia nenorocitului Paraschiva Niculescu şi, ca consecinţă, suspendat din funcţiunile sale, continuă cu toate acestea isprăvile sale. Agenţii poliţiei, sub comisari, sergenţi de o-raş şi spioni sunt tot la ordinile sale. Eri încă mizerabilul însoţit de un sergent s’a dus la soţia nenorocitului care, dupe urma sa, zace în spitalul Filantropiei şi după ce a în-jurat’o cum numai un poliţai colectivist ştie a înjura, a plecat pronunţând următoarele cuvinte pe care le reproducem textual. «0 scăpa n’o scăpa bărbatul tău, dar tu n’o săscapî din mâinile mele. Eu o să'ţl mănânc capul ! Biata femee terorizată a petrecut o noapte albă aşteptîndu-se la tot minutul să’şi vază casa călcată de oamenii lui Rîmnice&nu. Dar acesta prudent ştiind că vecinii sunt hotărâţi a sări in ajutorul d-nei Niculescu n'a îndrăznit se dea chiar azi noapte urmare ameninţărilor sale. Azi diminenţâ d na Niculescu a pus faptele în cunoştinţa d-lui judecător de instrucţiune. Se vedem dacă vre o măsură va fi luată pentru a se pune câinele turbat în neputinţâd’a mai facereu. D. Porflriadi 'avocat In capitală ne comunica următoarea mişelie poliţienească: Sâmbătă ziua am făcut a se lipi pe geamurile casei din calea Moşilor peste drum de Olari manifestul opoziţiei şi afişul anunţând întrunirea publică de a doua zi. Seara d-na Ecaterina Ionescu se pomeneşte cu gardistul stradeî, cu No. 410, că vine şi’l impune să deslipească anunţul şiafişul. La refuzul d-nel se retrage şi peste noapte sparge un geam mare al casei. Nu a fost de ajuns aceasta sălbăticie şi a doua noapte II sparge nu alt geam, când din casă de la fereastră vardistul care se retrăgea a fost văzut. Dorind a dovedi însuşi faptul d. Por-firiadi s’a dus la strada Moşilor unde găsind pe sergentul cu No. 410, acesta i-a mărturisit însuşi câa venit d. comisar respectiv şi a impus d-neî Ionescu să scoată manifestul, dlnsul Insă neagă a fi spart geamurile. D. Porflriadi a mers apoi la secţie unde n’a putut găsi pe comisar, Insă unde a găsit pe ajutorul său care a refuzat să ancheteze faptul, zicând că nu se poate ca sergentul să fi spart geamurile. lata cum se respectă de guvernul gazdei de hoţi dreptul de Întrunire con-cacrat de constituţia pe care a jurat. -*■- Iată conferinţele ce se vor ţine la Ateneul Român în septemâna a-ceasta : Joi 10 Martie d. V. Lascar despre Socialismul de Stat. Duminică 13 Martie, d. B. Stefă-nescu de la Vrancea despre Quali-tăţile şi defectele ţăranului Român. DEPESI TELEGRAFICE AfiEXTIA HA VAS Rerlin, 19 Martie. Reichstag.—Prin(ul de Bismarck asemenea a dat citire tn Reichstag mesagiulul imperial. In acest document, împăratul, dupe ce anunţă urcarea sa pe tron, zice: «Am luat posesiune de drepturile şi datoriile ce se leagă de demnitatea imperială, cu reso-lutiunea de a observa şi de a menţine tn-tr’un mod inviolabil Constituţia Imperiului, şi de a respecta şi a ocroti drepturile constituţionale ale Statelor federate şi ale Reichstagului. Vom avea tot-d’a-una grija, de acord cu principii federatl şi cu oraşele libere, şi cu concursul constituţional al Reichstagului, de a protegia dreptul, justiţia, libertatea şi ordinea, de a o-croti onoarea Imperiului, de a menţine pacea interioară şi exterioară, şi de a ve-ghia la prosperitatea poporului. Votul unanim al Reichstagului, In privinţa desvoltăril forţelor militare a bucurat foarte mult pe împăratul defunct tn ultimele sale zile. El nu mal putea să mulţumească Reichstagului, cu toată dorinţa sa de a exprima recunoştinţa sa pentru devotamentul patriotic al acestei adunări. încrezător tn acest devotament şi tn acest patriotism, noi punem viitorul Imperiului In mâinile lui D-zeu». Prinţul de Bismarck sftrşind citirea Mesagiulul, prcşedinleledeclară că va depune mâine un proiect de adresă, dupâ acea comunică că preşidentia va fi tn curând primită de Majcstătile Lor. Preşedintele mulţumeşte tn urmă Parlamentelor străine pentru manifestatiu-nile lor, tn urma morţii Împăratului Wil-helm (aplause).. D. de Bismarck constată că nici odată un monarh n’a avut asemenea manifesta-tiunl decondoleantâ. Chiar Danemarca a uitat tristele sale amintiri. «Voiu fi fericit adaogă d. de Bismarck dacă mă veţi autoriza a mulţumi tutulor naţiunilor tn numele d-v. şi tn numele guvernului.» Stras burg, 19 Martie. Un decret imperial contrasemnat de prinţul de Hohenlohe anunţă urcarea pe tron a împăratului Prederic şi exprimă rezoluliunea de a menţine drepturile Imperiului asupra acestei provincii germane alăturate patriei germane. «Sarcina noastră, zice decretul, va fi de a cultiva simti-mintele germane şi moravurile germane, şi de a activa prosperitatea locuitorilor. Comptăm pentru aceasta asupra încrede-rel şi devotamentului tutora. Gratie unei administratiunl bine voitoare dar fermă, uniunea imprescriptibilă va deveni tot aşa de intimă ca şi tn timpurile strămoşilor noştri Înainte ca a-ceastă tară să se fi smuls din unirea sa seculară şi glorioasă cu naţionali! săi. Berlin, 19 Martie. In urma urcări pe tron a împăratului Prederic, misiuni extraordinare vor merge la Londra, la Viena, la Petersburg, la Roma (pe lângă regele şi papa) la Madrid, ia Lisabona şi la Paris. Starea sănătăţii împăratului este bună, cu tot lucrul la care se dedă Suveranul. Paris, 19 Martie. Camera deputaţilor.—D. Tirard declară că, In urma atiludinel generalului Boulan-ger de la punerea sa în neactivitate, ministerul a hotărtt să ia nuol măsuri în www.dacoromanica.ro '“ŞPOCA - 9 MARTIE contra Iul. El le va comunica probabil mâine Camerei. Un comunicat estremel stângi combate proiectul unul plebicist pregâtit În lavoa-rea generalului Boulanger. STUDEITHN MEDICINA Suntem rugaţi a da publioitâţei următoarele acte privitoare la incidentul dintre studenţii în medicină şi d. G. Miile. PltOCES-VF.RRAL Sub-semnaţil studenţi al Facultăţel de Medicinâ din Bucureşti, delegaţi fiind de colegii noştri, prin moţiunea votatft tn Întrunirea din sala societftţel studenţilor tn medicinâ, tn ziua de 2 Martie curent, pentru a obţine pe or ce cale am crede de cuviinţă satisfacţiune de la d. C. Miile pentru insulta adusă întregului corp al studenţilor In medicină prin articolul intitulat „Husinc« publicai tn ziarul Lupta din 27 Februarie, ne am prezentat tn ziua de 3 Martie la autorul articolului, somându’l să retracteze insultele, după ce ’i am arătat cât de nefundate sunt bazele pe cari se tntemeiază articolul injurios. D-sa declarând că retractă Întregul articol numai dacă desaprobăm redactarea afişului pentru amânarea balului, şi noi refuzând, am găsii de cuviinţă a’i cerere-paraţiune pe o altă cale. Consultându-ne, am găsit că calea cea mal bună, este satisfacţiunea pe teren. In urmă am procedat la tragerea sorţilor şi d. Popescu P. colegul nostru fiind desemnat de sorţi, l’am delegat să ne repre-sinle. D-sa ’şl constitui martori, pe d-nil Vamali Leonida şi Gărdăreanu studenţi tn medicină cari la 4 Martie s'ail prezentat la d. C. Miile. Ion Nicolau, Gh. D. Andriescu, Christo-dor Coslachescu, Ştefan Radulescu, Popescu P. SCRISOAREA MARTORILOR D-LUI P. POPESCU Amice si Coleg, In urma însărcinării ce am primit din partea ta, de a merge la d. C. Miile şi a cere satisfacţiunea cuvenită pentru insulta adusă studenţilor tn medicină, prin articolul Intitulat Ruşine din ziarul Lupta, d. Miile ne-a declarat că: consideră chestiunea tranşată, de oare ce un membru din comitetul organizator al balului, trime-ţtndu-1 martori, aceştia, împreună cu acel constituiţi de d-sa, aO redactat un proces-verbal, tn urma căruia martorii d-lul C. Miile negăsind caz de eşire pe teren, 1’aQ oprit de a da satisfacţiune. La observaţiunea noastră tnsă, că venim din partea d-lul Popescu P. representantul studenţilor în medicinâ, ne răspunde tn-tr’un mod vag că nu poate a da salisfac-ţiune la un număr atât de mare de studenţi. In urma refuzului d-lul Miile, noi credem misiunea noastră terminată şi îţi redăm cea mal întreagă libertate de acţiune rămâind să dai or ce urmare vel crede de cuviinţă, acestei afaceri. Te rugăm a primi sincerile noastre salutări. Leonida Varnalv, D. Gardarcanu. Domnule Redactor, In faţa declaraţiunel numitului de a nu ne da satisfacţiunea cerută de delegatul nostru, noi răspundem : Că punctul de plecare al articolului este cu totul greşit, de oare-ce balul nu a fost sub patronagiul M. S. Reginei, ceia ce singur rectifică tn urmă, şi nici s'a amânai din cauza morţel Augustului Suveran al Germaniei, după cum spune că ar fl citit pe afişul de amânare, deoarece acolo stă scris că balul s'a amânat din cauza doliului augustei familii regale. Bazat pe aceste două premise a căror falşitate e netăgăduită, şi deducând că suntem monarchict, d-le Miile ne adresează cele mal grosolane insulte, demne numai de persoana care Je aruncă. Considerând că d-sa insistă de a’l declara dacă suntem dinastici safiantidinasticl.şi că numai cu această din urmă condiţiune retractă insultele aduse studenţilor, noi amrefusatcu indignare, ripostându’l că nu am venit la d-sa spre a’l face profesiuni de credinţe politice, d9 oare ce afacerea care a dat naştere acestui incident, nu are de loc un caracter politic. Şi apoi cu ce drept acest domn să ne ceară o atare mărturisire ? Oare numai ca partisanl al ideilor politice ale d-lul Miile putem să ne presintâm tn lume ca demni şi oneşti ? Având tn vâdere că din rectificarea apărută tn «Lupta» tn care d. Miile arata ca a fost in eroare asupra principalului motiv, pentru care a scris acel articol, precum şi din mărturisirea sa orală, făcută în faţa noastră că temperamentul d-sale irascibil, îl face să fie de mult ori crud şi injust tn aprecierile sale, — ceia ce a avut loc şi tn caşul de faţă—reese că insultele adresate studenţilorvin din partea unul om ce nu’l stăpân pe facultăţile sale intelectuale; Considerând că acest domn Miile n’a voit nici să retracteze cele scrise tn a-semenea împrejurări, nici să ne dea satisfacere pe teren, sub neruşinatul pretext că această afacere o crede terminată prin provocarea primită din partea unul membru din Conjitetul balului; laşitate, căci acelaşi d. Miile a intrat in tralari oficiale fu noi, cari veneam in urma inc Liderei ace- lui incident, si ca represintanti a'i studenţilor in medicina in general. In urma acestor consideraţiunl declarăm : că Const. Miile este un las oâtnl aruncăm dispreţul nostru, şi considerăn ca nedemn din partea noastră a mal sta la vorbă cu un om ale cărui acte nu sunt garantate de raţiune. Ioan Nicolau, Gh. D. Andreescu, Chris-todor Costăchescu, Popescu P.,Ştefan Ră-dulescu. DIN DISTRICTE coviminj Proces politic La 18 curent — zice Vocea Covurluiu-luî — este citat Înaintea curţii cu juraţi din Brăila d. N. Catargi, singurul ce a remas nejudecat dintre victimele infa-mielor de la 11 Maiii cu ocasiunea alegerilor comunale şi judeţene din Galaţi ; căci se ştie că tn Decembrie trecut, când s’a judecat procesul, d. N. Catargi n'a putut merge fiind grav bolnav. Astăzi, d sa fiind pe deplin restabilit, se va înfăţişa justiţiei poporului brăilean, şi nu ne tndoim că distinşii a-părătorl al baroului Capitalei vor oferi talentul lor şi vor veşteji din noii infa-miele de la li Maiii trecut, când Gala ţul a fost pus în teroare şi bandele aii ciomăgit pe cetăţeni, dar vestitul Sără-ţeanu a dat în judecată tot pe victime, din cari a mal remas nejudecat numai d. N. Catargi. TELEORMAN Revărsarea apelor Apele Dunării şi Oltului, zice o foaiă locală, sunt cu totul curăţite de ghiaţă. Curăţirea a urmat tn cursul acestei săptămâni. Dunărea s’a revărsat liniştit pe la Bercelul. Oltul, pentru a nu ’şl des-minţi numele de «turbat», a pornit Mer-curl cu atâta furie, dinspre comuna Rt-ioasa, In cât se credea ca acest afluent al Dunării voeşte să ’şl schimbe matca pe sub malul oraşului. Mercur! dimineaţa s’a observat că a-pele se revarsă din susul Oltului. Toată valea despre comunele Odaia, Liţa şi altele se umpluse de apă cu mare repeziciune. Se pusese zăpor de ghiaţă, la ce anume punt nu ştim. Furia apel a mers crescând până Joi seara când a Început să descrească. Venirea furioasă a apelor Oltului In • făţişa ceva măreţ şi Înfiorător; In revărsarea lor torenţială, ele făceau un sgomot asurzitor, în scurgerea mai cu seamă pe sub podul dupe şoseaua Tur-nu-lslaz. Jumătate din această şosea era înecată de ape. Toată lunca Oltului şi a Dunării este acoperită de apă şi vânatul migrător, raţele şi gâştele sălbatece, formează obiectul de ţintă al vânătorilor din oraş. A 2* EDITIUNE ZIARELE DE AZI România constată ca Întrunirile opoziţiei din Capitală şi Întreaga ţară aii fost impunătoare, pretutindeni domnind liniştea cea mat perfectă, ceea ce dovedeşte că turburările şi bătăile de până acum erafi provocate de poliţia şi de bandele de cetăţeni indignaţi al regimului : I^a. jelbile pe cari prefecţii şi sub-prefec-ţil le adună cu sila de pe la cetăţenii Îngroziţi spre a ruga pe M. S. Regele sâ menţină pe d. I. C. Brătianu la putere, ţara, de la un capet până la cel-alt, res-punde printr’un strigăt de protestare, astfel că farsa marelui comedian va fi dejucată şi de astă dată. Şi nici o dată poate n’a cules un om, mal bine ca d. I. C. Brătianu, ceea-ce asemănat; nici o dată poate n’a căzut la noi un guvern mal hulit şi mal despreţuit precum va cădea acesta. Ast-fel fiind, banchetul ce se zice că se pregăteşte, nu i se va putea da d-lul I. C. Brătianu de cât numai daca ruşinea se poate transforma în pâine şi daca lacrimile poporului se pot preface tn vin şi se poate bea tn pahare. Aceste adevăruri, bine meritate, i le-a spus d. Lahovari la întrunirea de Duminică marelui comedianţ, şi suntem siguri că M. 8. Regele va înţelege de astă dată că menţinerea lui la putere ar fi o adevărată catastrofă pentru ţară. Noi, din parte-ne, nu putem facealt-ceva mal bun de cât a sfătui pe cetăţeni să se lntruniască necurmat şi a dovedi ast-fel că jelbile tn proţap ale administraţiunil d-lul I. C. Brătianu, sunt nişte mijloace vulgare ale unul comedianţ vulgar spre a se agăţa cu orl-ce preţ de o putere pe care o pierde sub povara păcatelor lui. * A * Naţiunea zice că: Criza politică prin care trecem măreşte din zi tn zi criza financiară şi economică care bântue ţara de mal mulţi ani. Nesta-bilitatea guvernului produce nesiguranţa tn afaceri. Agricultorii, comercianţii, industriaşii, ale căror interese, orl-ce s’ar zice, stau tn strânsă legătură cu starea politică a ţăret, suferă acuma foarte mult. Et nu ştia ce le rezervă ziua de mâine, aşa că nu îndrăznesc să facă vr’o Întreprindere mat serioasă. In toate ministeriile domneşte o zăpăceală ne mat pemenită. Acest provizorat trebue să Înceteze. Cri2a trebue să se sfdrş-ascâ cât mal cu-rind, trebue să grâbim not sftrşitul el Lâna toate ramurile de activitate ale ţărel sunt tn suferinţă, din cauză că câţt-va nebuni s’ati azâţat de putere şi nu vor s'o lase, e de datoria noastră, a cetăţenilor, S.„ilrot^9t.at“ cu energie, să ne facem pe 'leplin datoria. Ori ce nepăsare din partea oastrâ ne-ar face culpabili faţă cu ţara. tin lucrăm deci pentru înlocuirea nepu-de <î?,lor Prin elemente noi, doritoare timo \ncft , Tara nu poate sta mal mult lntruîurerinţ4- necă tn i?e de protestare ţinute Dumi-Giurgiu, pţpureştl, Iaşi, Bârlad, BuzeO, vor mal lină., Craiova, ©tc. şi cele ce se lovituri mortîP cursul săptămânel, sunt în agonie. Pror\Pentru acest regim deja narea înlrunirefirea. Gamerelor şi amâ-organiseze Dumirii ţndignaţl ce era s’o nete cele mal vădite a AteneO, sunt sem-şit al colectivitate!. e apropiatului sfdr- A 4 România Liberă ct> ,A , , lui Ion Brătianu esclam. nd domnia Cât de sus a fost şi oât dt Era atotputernic tn a«*«sts a căzut ! După sflrşirea fericită a rVâ-după proclamarea Regatului, duulul şi lianu ajunsese la culmea populara Bră- Din nenorocire insă, d. Ion BrătiL fost o mediocritate pretenţioasă, inc.a bilă de a răspunde cu vrednicie la tnct derea ţării. Eşit din şcoala frazelor demagogice, d Ion Brătianu a fost un agitator distins în-tr’o ţară cu cultură înapoiată. Fraza l’a ridicat la putere. Aci era forţa sa, şi a crezul că cu această forţă se poate guverna. Ce-a făcut tnsă d-sa pentru ridicarea claselor dfi jos şi tntemeiarea democraţiei ? Când a venit ziua, în care s’a început a i se controla frazele, s’a descoperii că demagogul de odinioară s’a transformat tn-tr’un stăpân, care concentrase toate puterile Stalului in mâinele sale, şi care n’a putut legitima prin acte măreţe nici a-ceastă concentrare absolutistâ. Ce mistificare urtcioasă 1 Apărătorul drepturilor omului, apostolul self-governmentulul, agitatorul democraţiei, s’a ameţit aşa de tare de mi-roasele puterii, în cât starea lui la guvern a devenit batjocura propriei sale vieţe. Toate principiile liberale şi democratice au fost călcate în picioare, chiar drepturile constituţionale ale cetăţianulul aţi fost nesocotite. 8i pe ruina lor s’a ridicai o stăpânire de fapt, cu atât mal urtcioasă, cu cât avea mistificarea ca origine şi cu cât nu strftlucia nici prin capacitale, nici prin muncă, nici prin cinste. Aci a ajuns colectivitatea. la urma unul conflict ivit între dd C. Ralet şi G. Creţu, poliţia a profitat de ocazia ca se’şl resbune co itra d-lui Creţu pe care ’l a ares et îndată ţinându-1 două zile în cel mal infect beciu şi permiţând sbiri-lor neruşinaţi ca Meschiu, Ulmeanu, Stânciulescu etc. se’l înjure şi se’l batjocorească în chipul cel mal infam ; iar parchetul a remas surd la reclaraaţiele victimei, nedend curs legal afacereî de cât dupe energica intervenţie a avocaţilor. Până când vor mai ruşina capitala regatului român agenţii mize rabili ai poliţiei colectiviste? X D. căpitan C. Vâcârescu care se găseşte în Bucureşti în virtutea u-nui congediu regulat şi care de altmintrelea este într’o stare de boală constatată conform cu toate exigenţele reglementelor militare, s’a pomenit azi dimineaţa cu nişte trimişi ai comânduirei pieţei Bucureşti, veniţi pentru a’l ridica şi a’l porni la moment la Craiova, unde este gar-nisoana sa. Tare de drepturile sale ’a rămânea în capitală d. Vâcârescu pirut se i se acorde o amânare turn a face se valoreze aceste drep-Nu % scrim ca până în momentul când donat autoosiţiunei noui va fi oria care cretfea militară superioară rescu va fi reci d. căpitan Vâcă-lndoim câmesu«it deja dar nu ne de comânduirea explicabilă luată nu a şi fost deja, r<î Va fi, dacă X fă. Ni se spune că în urn. rirei unor noul fapte în Si^gCOpe. Ionelului Maican un suplu co. instrucţiune ar fi devenit nec jje Colonelul care de câte va zile -, era autorizat se comunice atât Comitetele opoziţiunei unite s’au întrunit azi pentru a delibera asupra situaţiunei. Şedinţa a fost din cele mai fructuoase. X Se confirmă ştirea pe care am dat’o eri deja că beizadea Mitică Ghica va fi din nou însărcinat, în dată după întoarcerea Regelui în ţară, se formeze Cabinetul care va succeda aceluia al d-lui I. Brătianu. X M M. L. L. Regele şi Regina vor trage direct la Cotroceni. Ordine au fost date în consecinţă. X D-nu G. Gantili, candidatul la postul de primar a plecat azi la Flo-rica. X Aflăm dintr’o sorgintă autorizată că d nu Piersiceanu dându-şi demisia din postul de prefect de Mehedinţi d-nu Bibi Retoridi va fi numit în locul d-sale. X Un Consiliu de miniştrii s’a ţinut azi după amiază sub presidenţia d-lui Dimitrie Sturza pentru expediţiunea mai multor afaceri curente. X Ni se spune că Ministerul de rezbel ar fi luat hotârîrea d’a se obliga elevii institutului medico-militar sâ nu iasă în oraş de cât îmbrăcaţi în uniformă. Se zice că această măsură ar fi fost motivată de desordinile ce ar fi săvîrşit unii din acei elevi cu idei cam prea înaintate. X D. G. Nacu a telegrafiat tutulor prefecţilor ca să roage pe toţi deputaţii absenţi să fie în Bucureşti Mer-curî seara când va avea loc o mare întrunire intimă la Naţionala. X Intre numeroasele visite ce d. general Florescu—a cărui stare de sănătate se îmbunătăţeşte pa zi ce merge—a primit azi, a fost şi aceia a d-lui Anastasie Stolojanu. X Ştirile ce ni s’au adus la 5 ore despre starea senetăţeî d-lui Mihail Ko-gălniceanu sunt din cele mai mulţumitoare. D. Kogălniceanu nu se mai resimte aproape nici de cum de micul accident ce i s’a întâmplat eri şi ’i vor fi destul două zile de o-dihnă pentru a putea eşi din casă şi a ’şi relua ocupaţiunile. x Astă seară corpul profesoral al A-siluluî Elena Doamna se va întruni în consiliu pentru a numi o dele-giţiune din senul seu care se roage pe Regina să redea institulului înalta protecţiune a M. S. pe care ’i o retrăsese. Credem a şti că alegerea delega-ţiuneî va întîlni mari dificultăţi. X locul d-lui Mosauna care se va retrage la pensiune. Pentru câta aşteptat bietul domnu Paleologu se i se dea o slujbă puţin o se se bucure de dînsa Numirea sa acum ar cam semăna a zeflemea. X Au început în sfîrşit colectiviştii să mărturisească că puterea lor este pe sfîrşit. A slujit la ceva reproducerea de către noi a cuvintelor pronunţate în Cameră de d. Ion Brătianu, când a anunţat complectarea Cabinetului, cuvinte ce colectiviştii le-au crezut nebăgate în seamă şi uitate. Iată cum se exprimă, In numărul său de azi, o foae ultra Ionbratia-nistă : «Toţi ştiu în sfârşit că d. Ion Brătianu n’a reprimit puterea de cât provisoriu, fiind că regele trebuia se plece din ţară şi nu se putuse forma alt cabinet. Primul ministru a declarat aceasta în plină şedinţă a Camerei, şi opoziţiunea ştie bine că e aşa, de vreme ce la întrunirea de la Orfeu, oratorii opozanţi au spus că «In câte-va zile vor scăpa de acest guvern.» Atunci, pentru ce oposanţii nu vor se vadă ceea ce toată lumea înţelege ; pentru ce urmează a juca o comedie nedemnă ?» X Complectăm informaţiunea noastră de mai sus privitoare la comisarul de poliţie Râmniceanu reproducând următoarele linii din «România liberă» de azi : Sub-comisarul secţieI25anumeConstan-tin Dimitrescu şi care line loc provizoriu de comisar tn locul celui suspendat (vestitul Râmniceanu), umblâ din casă tn casă întovărăşit de fostul comisar şi un Ju- era autorizat se comunice aiai i u« iusiui comisar şi un iu- fratele săusi cucei l’alti deţinuţi d»cr4tor tipograf de la «Monitorul oficial», ratele seu şi cu cei i aiV u^mur u „memn dnd pe unj, ceUHenI. iar laaHiI închisoarea mihtara cât şi cu ori c6,omiţându_]e , , ^ , * persoane din afară ar fi fost din nou pus la secret. Din această causă înfăţişarea sa carefusese fixată pentru 14 Martie curent va trebui se fie a-mânatâ. Dăm ştirea sub rezervă. X Ştirea despre înlocuirea egoistului naţional, colonelul Pastia, la direcţiunea generală a telegrafelor şi poştelor prin pretinsul inginer Lupu-lescu ia consistenţă şi chiar Tele-grafundescul o dă oa probabilă Se vedem pe d. Lupulescu la atelierul de reparaţiuni al telegrafelor am mal pricepe şi încă; dar în capul administraţiunei telegrafo poştale va fi caraghioz de tot. X Voinţa lui jup’n Nichi Fremdensohn spune, ca membrii opoziţiei la eşirea de la întrunirea de Duminică ave&b o atitudine provocatoare I Bieţii colectivişti nu mal văd de cât persecuţiunl de la redeşteptarea opiniei publice sub al cărui dispreţ sunt zdrobiţi. Unde însă organul colectivist întrece or ce neruşinare, este când cutează a Insinua, că onor. d. Al. Catargiu provoca scandal; şi ca să’şl dea aparenţele nevinovăţiei indica, ca victima pe un oare-care Radulescu având grija a ascunde numele adevărat al acestui influente membru al partidului colectivist care nu e altu de cât vestitul Toboc ilus-trisimul indignat cunoscut de toţi Bucureştii. Adevărul este, că singura prezentă a acestei căpetenii de bătăuşi tn calea cetăţenilor la eşirea de la întrunire era de ajuns să sttrneasca dreapta indignare a ori cui amintindu’şl mişeliile poliţieneşti. Prin urmare, dacă provocare a fost ia nu putea să vie de cât de la acel cari aii trimis pe Toboc să aţie cu bandele sale de bătăuşi drumul cetăţenilor, ştiut fiindcă acest baş-bătăuş este acela care terorizează mahalale şi care cu banda sa a insultat la 1884, tot la Orfeu, a-meninţând cu bâtele pe d-nil Vernescu, Al. Catargiu, Blaramberg, Al. Lahovari etc. ctnda fost chiarlovitd.Ioan Lahovari fapt pentru care i s'a intentat la parchet o acţiune publică, dar căreia procurorii şi judecătorii regimului nu aii dat nici o urmare. Pe lângă Toboccu bătăuşii săi, mai a-ţineaii calea cetăţenilor şi sbiril poliţieneşti îmbrăcaţi civil lncercându-se a ameninţă pe cetăţeni şi Intre cari se distingea prin obrăznicia sa vestitul Meş-ciu, care a fost pus la loc de atitudinea fermă a cetăţenilor faţă cu brutalitatea provocătoare a agenţilor poliţiei d-lul Moruzi şi tovărăşia. x Ştirea despre retragerea d lui Moruzi de la prefectura poliţiei Capitalei şi despre înlocuirea d sale cu d. Mişu Skina o dă azi ca pozitivă şi una din foile bucureştene căreia relaţiunile sile cu guvernul îi permit să fie cu desăvârşire bine informată. Cu toate astea intimii d-lui Moruzi continuă a spune că amicul lor este şi va fi încă mult timp tare şi mare în slujba sa, iar d. Mişu Skina, nu mai târziu de cât azi, spunea că or ce s’o face, numai prefect de poliţie nu. x Tot un ziar guvernamental ne a-duce ştirea despre numirea d-lui Mişu Paleologu in postul de secretar general al ministerului de interne In şi numai ■scăleascft o dovada prin care subur-)k aă’I ateste că bolnavul Paraschiv căr.u, care acum e tn agonie de bătăi Noul Mavroghenl a fost un puş-a fost Atrage asigură că acest nenorocit Ilfov. ^stilate exemplară. •>ţia onor. parchet de ULTIr ORA AGENŢIA' Paris, 20 Martie.—Lş du-se pe sudul Eogliterei tul Francieî, drumurile afl abatân-practicabile. ^-ves- Lomlra, 20 Martie.—Cameim-lor a respins o moţiune a lordu. seberry care tinde a modifica con ţiunea acestei adunări. Paris, 20 Martie.-Nişte ştiri din Chin semnalează mari cutremure de pămtni pricinuind moartea a 4000 de persoane. Viena, 20 Martie.—«Fremdenblatt» şi «Presse», vorbind de comentările de cari presa şovinistâ din Rusia însoţeşte manifestările guvernamentale din Berlin, fac sâ se observe că după spusele fantastice ale ziarelor ruseşti, s’ar fl ivit neînţelegeri Intre împăratul Fre-deric şi prinţul de Bismarckcu prilejul schimbării de suveran; ca o disoluţiu-ne a alianţei austro-germane e de prevăzut ; şi în sfîrşit că schimbul de de-peşt între prinţul Bismarck şi corniţele Kalnoky ar fl fost o simpla corespondenţă privată, fără nici o însemnătate. «Ast-fel, spun foile vieneze se leagănă In Rusia în ilusiuni naive cari nu vor Întârzia a fl desminţite deevenimente.» i MARELE CIRC SIDOLI După cerere generala Mercur! 9 Martie Reprezentaţiune HIGH-LIFFE şi primul debul al Profesorului de magie Dl. SIEMENS din programul relevat 1. Piscere veneţiună sad cum iese omul neudat din apâ 2. Posta magnetică între China şi Japon 3. Inchizlţiune spaniolă interzisă. Prima reprezentare a cailor de şcoală a d-lul Blaramberg călărit şi reprezentat de d-şoara Itettj Baus. La fine 0 CAPELA DE DAME VIENEZA LA CÂINELE NEGRU âlagasiniil de Drogue, Coloniale si Delicatese ION TETZU * Suceessor de Carul (i>er.sabek-Ot e>«i>a Sămânţă de Trifoi adevărat de Lucerna specia cea mal productivă şi cea mal resisteutâ, asemenea semântă de Iarba pentru nutreţul vitelor si înfrumuseţarea gradinelor Reuşita şi producliunea garantată APE MINERALE din toate sursele indigene şi streine. Comande efectuez tn toata România. 673 www.dacoromanica.ro EPOCA. — 9 MAKTlE CASA DE SCHIMB !. M. F E R M 0 Stradti Lipscani, \o. 27 Cumpera sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul Buouresti 8 Martie 1888 5 0/0 Renta amorlisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig deşt drum de fer 7 0,0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. I'unc. urbane 5 o/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 8 0/q împrumutul comunal Oblig Casei pens (leilOdob.) Împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni «Dacia-Româniă' » Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini auetriaci Cump. Vend. 93 1 4 94 90 91 88 3,4 89 104 t/4 104 3/4 89 89 1/2 102 102 l 2 95 96 85 85 1/4 75 75 1 2 73 1/2 74 210 215 35 37 96C 980 220 230 200 210 80 90 16 90 17 16 90 17 2 01 2 01 ««şea & wjmks IAŞI. — No. 32, STRADA LAPUSNEANU, No. 32 IAŞI M0BTLE, de toate telurile, pentru odăi complet si piese de fantasie. COVOARE, persane, BruxeleSj englezeete. c'oucata si metrul. BIJU1ERJI, Mare si variat asortiment cu r*0™*1*11?9 evaluare. PERDELE, PORTIERE cu galeriile lor LĂMPI, mare asortiment de toate preciurile. . . CR1STALERTE, Serviciuri de dulceaţa1^ masa. Garnituri pentru biurou, BR0NZEr> BOMBONIERE, EVANTAILE foarte elegaute. . Qrl . . BRILIANTE si pietre preţioase e^ros S1 en aemL MAGAZIA HIRS'1 * FINKE’ IASI- STRADA LAPUSNEANU, 32. 595 CASA DE SCHIMB MOSCU N AC H MIAS No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In facia noei cladir Bancei National' (DaciaRomănia) B ucur eşti Cumpâră si vinde efecte publice si face ori-ce sohimb de monezi Cursul pe ziua de 8 Martie 1888 Renta amortizabila ,, româna perpelna Obligaţiuni deslat [Conv rnr.] „ C. F. R. , Municipale .. Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale urbane Obi. Serbesti cu prime Im.’ cu prime Buc. fîO lei] tosuri crucea roşie Italiane Otomane cu prime Losurl Basilica bombau Act. bacia-Români» „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francase „ italiane „ Ruble birtl* NU. Cursul este socotit In aur laşi Cump. Vinde 93 X 99 88 3/4 73 % 311 104 X 59 104 X 95 84 X 74 3/4 63 35 45 35 17 18 76 200 124 100 99 908 93 3 V 91 89 !, 74 214 104 3/4 89 X 102 S l 96 75 2 Î8 38 90 17 202 126 100 3/4 100 212 Erezii L. LEMATRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC Buiareşti . -alea Văcăreşti No. 192—Bucureşti Se însărcinează cu constru'aî de turbine şi mori cu prel4S*,a-reduse de cât acele dinVien*'’ 1900 Unei mori cu ; 2100 ; : » 2pin» 42,» 3800 „ „ o r Of-Ce lucru de Esecuteazft ^,nj0& 5 Precum : de moblilepentru «rSSSf*....... *'"■ duri şifagoane, Meacauvile, Mare (leposlt de grin/i de fer, raiuri pe |teve de tuci. Mare asortiment de pietre de; Ă, La Ferte-sous-jouars ÎNZARE mal multe mii de TRANDAFIRI altoiţi, peste o su- DFeil din cule mal frumoase, tiomenea, o câtăţime mare de copaci ai-.ţi de diverse varietăţi, arbori m frunze onltzate şl colorate, arbuste tir înflorit şi pomi roditori, Plante diverse, etc. Doritorii se pot adresa la proprietatea Belvedere, tn dosul fabrice! monopolului de tutunuri. Prerlnri tlin rele nuri moderate. Pe această proprietate sun. terenuri mici, sau 1 ntlnse de venzaTe. 677 TIP A RE ti TI âT Moşia Petreşti-de-Miiloc ULi Aillj T DAI ce’I zice şi Bărăceniîdin Judeţul pămboviU, două ore departe de gara UăcştI şi una de Titu, cu moară pe apa Neaj-Jov, pod cu taxă, f'ânete, han mare., casă pentru arendat, magazie, pătule Se arendează cu Începere de la 23 Aprilie 1889. Doritorii se vor adresa In Bucureşti Calea Dorobanţilor 19. 675 TIP A RECITI A T cu începere de la 23 A-IJC AnCllUAl prilie 1888, moşia Făge-ţelu-Chiiia din j' deţul Olt, având pe lângă lo-cori de cultură şi livezi de prun , precum şi pădure seculura d« dat tn tăere. Doritorii a se adresa In oraşul Slatina la Hiena FAntăneanca proprietară. ‘ 671 Parfumerie - Oriza LEGRAND, PARIS, rue Saint-Honor6, 207. IsB âvwtw PARFUMURI CONCRETE INVEimiINE SISTEMATICA BREVETATA IN FRANC IA SI IN S1RE1NATATE PARFUMURILE ESS.-ORIZA~j>reparate printt’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut Ele sunt închise-sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mici sau cutii de ţoale genurile ce suni foarte nsioare de portal Aceste Creioane-Parfumuri nu se cvaporeaza, si se pot înlocui in tuburile lor, când sunt usate. . , , , . , , , . . .„ Ele au imensul avantagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le înmuia sau a Ie strica, obiectele supuse la contactul lor. E RESTUL A FRECA UŞOR PENTRU A PaRFUMA IN bATA. 4/4/ ■ v VA. V A • ____« / * ; .<0 ‘ 05 ^ si toate obiectele de LINGBRIB, de PAPETAR1E, etc., etc., etc. DKPOSlTE IN TOATE PARPUMRRULB atalogul Parfumurilor cu preciurile PRINCIPALE DIN LUME sunt trimise FRANCO la cerere 93 $ * ▼ AT X I I f. Ai RESTAURANT ELECTRIC Htrnda Sf. Nleolae din Şelari, fh de biserica (în Palatul Societăţe 1 Naţionale de Asigurare) Sub-semnatul am onoare a aduc® noşiinţa onor. public că la Re»|e*B, Electric deschis încă de la Ţ 1887, se găseşte mâncări guşi»-* cu preţurile cele mal moac—mai BUCâURIE FR NCEZA •‘ţf-Vinuri indigene din renumite cu preţuri foa* HrosoTlcl. Serviciul nu laşa -.---------- 622 Cu deosebita jst -* ’Hl SI OliLIV/J f DE RISTAL ori-ce mărime, precum şi or ce , de sliclă pentru acoperământ uri /( vitrine. Furnisează cu preciurl eftine. A. Feldiiianti Comisionar, str. Si'. Viner‘, 15 DOCTORUL SALTER MEDIC ŞI CHIRI RG De la Facultatea de medicina din Vieua Specialist în boalele Nvphiliticc pe care le traleaza tntr'uu mod special şi fara a opri pe bolnav de la o-cu pa ţi uni le sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa eic. Consultaţiunidela71/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p m. Strada Fort uni iVo. 4, Iftnga Spiţeria de la Biserica cu Sfinţi. 6C4 I *Un M. TH. MANDREA & COMP. IN STRADA CAR0L No. 21 - S'A DESCHIS - IN STRADA CAR0L N°- 21 magasin al acestei fabrice unde publicul va putea găsi or-ce fel de incaltaminte pe preciul j; fabricei si in conditiunile cele mai favorabile ,, NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. I DIN BUCUREŞTI CAPITAL de acţiuni 3 MILIOANE LEI AUR % DEPLIN VERSATE £ Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurouriie noastre tn palatul Societăţe! din Strada Doamnei No. 12. 527 Direcţiunea generala. MASINE DE TAIAT F* A E, F AN SI COCENI IN DIFERITE MĂRIMI Mişcătoare cu mâna, cu manogiu si cu abur foarte folositor din causa lipsei de nutret pentru vite .W. ST 1 llIlXkflt sumSiZU. 500 LEMNE TUTE SI NETAETE CI vi V ticjoiiu Stânjenu sau greutatea PREŢUL REDUS DUPE CALITATE CER. TUFAN SI FAC IOOO Kilog-, tuiete 22 lei la mnga/.ie si 2 1 lei aduse la domiciliu Probe de văzut şi comandele se primesc şi prin carte poştala. Strada Berzi 53, colţul Str. Fontânei. 652 I. Engelbcrtus. Ui — S’A DESHCIS —» mmm mm, iwwm Bucureşti — 76, alea TVI osilor*, 76 —paascfiassss— Buouresti Reparat şi mobiiat cu lotul din nou — Se găseşte camere de la 1 leu şi 1.0 b ui in sus. Asemenea se inchiriaza camere mobilate cu luna. — Sarv ciul prompt, onest şi preciuri moderate.— Se găseşte grajduri pentru cai şi şoproane pentru trasuri. DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MARI SI MICI Proprietar, COHNEHU KALINDERU. I 599 MM— . i. —^ rCttm POMI RODITORI ALTOITI DE DIFERITE SPECII DIN CELE Md RENUMITE CĂLIT ‘.TI SI DIFERITE SPECII SE AFLA DE VENZAflE LA GEORGE I0ANID Gradina numita Braslea SU3. ICOAKA. STRADA POLONA No 104 Aproape de biserica Icoanei. Premial cu 1 -iul preţ: •