ANUL III No. 686 A DOUA EDITIUNE MARŢI 8'20 MARTIE 1888 15 Q ANI NUMERUL ABONAMENTELE încep la i si ie a fie-carei luni si se plătesc TOT-D’AUNA ÎNAINTE W BUCIJRESC1 La casa Administratiunet lî\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 Iei, 3 luni 10 lei. IX STRE1XATATE: La toate offlciele pos tale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni *5 lei. LA PARIS t Se gaseste Jurnalul cu fKCent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Ser-matn No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMBBUL, ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADM IN19 TRATIA ZIARULUI La Paris: la Agrare Havan, place de la bour se, t. Agenre Libre, rue Notre Dame des Yictoires 19, (Place de la BourseJ pentru Parln, Franela, Germania, Anstro-l ngnrla, Italia Bi Mare» Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 8C bani, anunciur ai reclame pe pagina treia X lei linia 60 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA IVo, 3. — Plata Episcopie!. — No. 3. No. 8. — Piaţa Episcopiei. — No. 8. ORBI întrunirea de erî a oposiţiunii a fost cu deosebire strălucită. Şi zicând aceasta nu vorbesc nici de discursurile elocinte ale oratorilor cu care ne am deprins, nici de aplausele unul public numeros care nici o dată nu a lipsit de la întrunirile noastre. De o lună şi nr.ai bine am luat definitiv posesiune de dreptul de Întrunire, şi oposiţia a ajuns atât de incontestabil stăpână pe Capitală, în cât colectiviştii nici nu au lndrăsnit măcar se ţie întrunirea ce anunţaseră cu atâta sgomot. Semnificaţia întrunirii de eri reşede în declaraţiunile oratorilor oposiţiunii, prin care ei afirmă încă o dată intransigenţa lor faţă cu regimul şi solidaritatea tutulor membrilor oposiţiunii, în presenţa campaniei de intrigi începută de colectivişti. Această campanie au început’o colectiviştii mai inteiu sub forma de propuneri de portofolii. Pe liberali ii speriau cu venirea conservatorilor şi li se făgăduia succesiunea d-lui Brâtianu, doar vor consimţi se se despartă de tovarăşi lor de luptă. Pe conservatori căutau se-î ademenească arătânduli-se că sunt succesorii fireşti ai regimului liberal. Li se punea numai o condiţiune : se rupă pactul încheiat cu cele l’alte elemente ale oposiţiunii. Această manoperă grosolană a fost lesne dejucată : propunerile insidioase făcute fie-căruiaîn parte erau comunicate întregei oposiţiuni, în întrunire plenară. Conservatorii relatau liberalilor propunerile ce li să făceau şi liberalii comunicau conservatorilor cum li se propunea se tragă pe sfoară pe tovarăşii lor de luptă. Acum această campanie mârşavă de intrigi o urmează colectivişti prin presă. S’a inventat, de foile lor, certuri închipuite. S’a vorbit de o pretinsă altercaţiune între dd. Boerescu şi Lahovari, ce s’ar fi ivit intr’o şedinţă a comitetului, la care d. Lahovari nici nu fusese present. S’au stabilit distincţiuni perfide între membri! oposiţiunii. S au lăudat unii in paguba celor l’alţ', şi meritele unora nu se recunoşteau de cât pentru a scădea meritele celor l’alţî. Aceşti miserabili însă nu ş:-au putut atinge scopul. Laudele lor le-am despreţuit. Iar injuriile lor, din care cea mai bună parte ne-a fost rezervată nouă conservatorilor, am fi gata se le revendicăm cu fală pentru noi,dacă a-ceasta n’ar fi de natură se excite gelozia din partea amicilor noştri şi dacă nu ne-am teme că asupra a-cestei singure pretenţiuni nu am a-junge a ne înţelege. Acestei infame campanii de intrigi s’a pus capăt în întrunirea de erî. Am auzit eri pe d. Lahovari lăudând nu pe amicii săi din partidul conservator, ci pe amicii d lui Fleva. Am auzit pe d. Fleva felicitându-se d’a avea tovarăşi de luptă ca conservatorii şi afirmând unirea indiso-labilă a oposiţiunii. Gât pentru laudele lor, ele le-au fost înapoiate, precum injuriile lor le-au fost cu prisos întoarse înapoi, precum portofoliile lor le-au fost a-runcate în obraz. Ce mândrii trebue se fie colectiviştii acum d’a auzi pe d. Fleva zicând : «D. Ion Brâtianu m’a tratat de butoiu fără fund, şi acum îmi oferă portofoliurî. Dispreţuesc aceste o-ferte precum am dispreţuit insultele sale, căci portofoliile lui sunt aşa de pline de păcate şi aşa de grele, în câtte cufunzi cu ele.» Iar d. Lahovari a încheiat zicând: «Te-aî înşelat d-le Brătiene, când ai crezut că mai sunt oameni de amăgit şi conştiinţe de cumpărat. Toate conştiinţile de comperats’au vendut. Poţi se ’ţi închiz taraba şi se anunţi încetarea plăţilor » Nădăjduim acum că se vor învăţa minte. Gând toate uşile la care au bătut li s'au închis; când mâinele care le întindeau li se refuză, când laude-lele lor ii se înapoiază cu dispreţ, sunt ieu veniţi se mai păstreze vero speranţă şi se mai ia atitudini obras nice, căci sunt pierduţi fără putinţă de scăpare. TELEGRAME AGENŢIA HA VAS llcrlin, 17 Martie. Monitorul Imperiului zice că, cu toate e-moţ,iunile ultimelor zile, careatt făcut trebuincioase oare-care menajamente, împăratul nu e suferind ; nare de loc friguri; dar suferă Iacă de tuse. Ilerlin, 17 Martie. Presideu(ia Camerei Deputaţilor a primit comunicarea că, tn Împrejurările actuale, data receptiunil sale de către Împăratul, nu poate să lie lixatâ încă. Iloma, 17 Martie. Camera Deputaţilor — In cursul discu-ţiunif bugetului afacerilor slrăine, d. Crispi zice că, deja ca deputat el a susţinut că Italia nu putea şi nu trebuia să aibă altă politică de cât alianţa cu puterile centrale şi acordul cu Euglitera. Devenit ministru, el a acceptat aceiaşi politică. E o ipotesă absurdă de a crede că a-liantele însemnează răsboiul; din potrivă ele tintes; pacea. Aliaţii n’afl motive de a voi răsboiul. Germania nare nimic de d >-rit. Austria are interese de conservai, Italia are trebuinţă de a reo-ganizadiferitele sale interese. Ultimele incidente cu Franţa probează că Italia a fost nepărtinitoare şi nealârnată. «Noi nu putem face pentru tratatul de comerţ mal muit de cât am făcut, adaogă ministrul. Contra-propune-rile noastre găsesc la Paris o primire mal mult favorabilă. Cât pentrucele-lalte incidente, toate s'aO regulat.» Paris, 17 Martie. Generalul Warnet c numit comandant al corpului al IIMea de armată, în locul generalului Boulanger. Gratz, 17 Martie. In urma căderel unul bolovan de stânci pe linia Sliriel, trenul-poştaîncare se găseaţi Arlrducele Olhon şi Arhiducesa, a deraiat. Un amploiat a fost rănit uşor. Nici un alt accident nu s’a întâmplat. Paris, 18 Martie. Ziarele comentează mult cestiunea can-didaturel Generalului Boulanger în departamente. După Intransigeant, guvernul nu va întruni consiliul de anchetă, pentru că mal muRî generali ar arăta oare-care respingere a pronunţa punerea în reformă a generalului Boulanger. (Prin llr telrgraflc) IAŞI Mai bine de două mii de cetăţeni au asistat la întrunirea de astă zi. Amicii lui Fanu Va <>. primit la gară cu entusiasm. Întrunirea presidală de Alex. Ma-vrocordat; au vorbit Panu, Holban, Negruzzi. Emil Mavrocordat a fost aclamat fi a cetit o moţiune ce a fost primită în aplausc unanime. Cea mai mare linişte, n'a încetat a domni de la începutul până la sfârşitul acestei înruniri, cea mai măreaţă ce fost până acuma la laşi. Colectiviştii plouaţi mărturisesc că situaţia a devenit imposibilă pentru dânşii. Iată şi rezoluţiunea : «Cetăţenii din Iaşi, întruniţi în ziua de 6 Martie în sala Chelului Traian, revoltaţi de manop rile întrebuinţate pentru reîntoarcerea guvernului căzut; «Consideră această reîntoarcere a d-lul I. C. Brâtianu la p-eşedenţia Consiliului de miniştri şt cu atât mai mult la Ministerul de resbel, ca o desfidere adusa opiniuneî publice indignata de nelegiuirile, abuzurile şi hoţiile comise sub ocrotirea sa; «Se declari gata de a lupta strâns uniţi până la reslurnarea acestui regim şi până ce se va da ţârei liberul el arbitru şi moralitaţeî publice o deplină salisfactiune; «însărcinează pe Comitetul Opoziţiu-nei-unite din Ieşi de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura isbânda». 1. Ghicii. CRAIOVA Asistentă numeroasă la întrunirea o-poztţiei. Prinţul Ştirbei/ proclamatpre-sident rosteşte un discurs acoperit de a-plause. Au luat cuvîntul apoi, deputaţii Ni-co/aidi, Popp şi Tache lonescu, veştejind întoarcerea lut Brâtianu la putere şi prevestind căderea apropiată a Regimului. Economii a citit o moţiune în sensul discursurilor, care a fost primită cu aclamaţiunî frenetice. Aici strigăte unanime de : Jos guvernul I Peruianu GIURGIU Astă zi mare întrunirea oposiţiunei în magasiile d lui Racotă. Au vorbit mai mulţi oratori, între care şi d. I. Lahovari. Succes imens, public numeros. Ca la una mie alegători au aclamat în unanimitate moţiunea propusă. II ltacottn, Ion Tanuse Dumitrii:, Ulubeann. BERLAD Azi la orele 2 a avut loc o întrunire Însemnată a opoziţiei. Tot oraşul nostru e In picioare. Sute de cetăţeni ati răspuns la apelul opoziţiei. Apariţiu-nea capilor opoziţiei e salutată cu un entusiasm frenetic. D nu Iorgu Gâlcâ este aclamat pre-sident. Deputatul Nicorescu arată scopul Întrunire!. El felicitează pe Bârlădenl că au transformat Întrunirea lor de pro-testaţiune Intr'o adevărată serbare civică. Oratorul presintâ căderea lui Ion Brâtianu ca resultatul dispreţului poporului iritat şi a retragerel Încredere! regale. Justifică cum opoziţia n’a putut primi propunerile Beizadelei, care n’a vrut să fie de cât căptuşiala lui Ion Brâtianu. Vestejeşte prigonirile administraţiei contra alegătorilor independenţi, asupra căror se răsbunâ prin numeroase şi nedrepte procese de contravenţii poliţieneşti. Isbânda finală la răsturnarea definitivă a colectivităţel se va datori deşteptăre! spiritului public din toată ţara. D 'pntatul Palade se felicită că re-presentanţi! Bârladului s'au întâi nit In Parlament cu fruntaşi ţârei, formând Împreună tabăra salvatorilor faţă cu tabăra poftelor. Prezice carnavalului colectivist reînviat, viaţa scurta, văzând o garanţie In deşteptarea capitalei care până aci era adormită. D-nu Palade zugrăveşte imoralitatea regimului şi semnalează revolta morală a armatei amintind protestul celor 12 coloneii. Speră că viitoarea întrunire va fi apropiata, şi că se va face pentru sărbătorirea înmormântare! colectivi -ţâţei. Adunarea În aclamaţiunî votează moţiunea opoziţiei-unite, care este aceiaşi care s’a votat eri la toate întrunirile din ţara, şi orezoluţiune prin care veştejeşte pornirea de răsbunare şi prigonire a administraţiei locale. Tot oraşul e In ferbere. Ion Costaki Epureanu. BUZEU In întrunirea de azi, luând parte peste 600 cetăţeni, în urma discursurilor deputaţilor D. Rulculescu, I. De metriade si N. G Slătescu au votat în unanimitate următoarea resoluţiune: «Cetăţenii Ruzoeni întruniţi azi 6 Martie 1888 in sala Teatrului local, revoltaţi de manoperi/e întrebuinţate pen'ru revenirea la putere a guvernului căzut, protestează şi se leagă a înota împreună până ce se va da ţârei liberul său arbitru şi momtităţei pu blice o deplină satisfacţiune». Preşedintele inlrunireî, G. Ilobcscu. Secretari, R. lliescu, Nicolae Mihailescu. PITEŞTI Azi am avut o întrunire imposantă. Tot ce oraşul are ca greutate era între noi, în foarte mare număr. D. Kiriţescu a presiiat. Au luat cuvântul dniîlon Comănea-nu. Costache Arion, în numele comitetului oposiţiunei unite din Bucureşti şi Ion Radalescu. descriind starea de nvserie locală şi generală. D. Radulescu a citit următoarea re soluţie: «Cetăţenii Piteşteni întruniţi azi 6 Martie în Sala Clubului oposiţiunei, revoltaţi de manoperile întrebuinţate pentru întoarcerea guvernului căzut consideră această întoarcere ca o sfidare făcută opiniuneî publice şi protestând în faţa acestei comedii neruşinate, se leagă cu toţii se lupte până ce se va da ţârei liberul ei arbitru şi moralităţeî publice o deplină satisfacţie». Atât discursurile oratorilor cât şi resotutia s’au primit cu entusiasm indescriptibil şi aclamaţiuni unanime. Detalii prin poştă. Preşedintele adunârel, Kiriţescu. INTIIIMIIH DE L\ 0KF£H II. Dimitrie Braiianu Proclamat preşedinte, d-sa expune scopul acestei Întruniri. Guvernul pe care l’am combătut a jucat o infamă comediă. El s’a retras şi apoi, fără autorizare a reluat puterea, făcând un act de necuviinţă faţă cu naţia şi cu regele. Aşteptăm Întoarcerea regelui pentru a schimba faţa lucrurilor şi a dejuca planurile acelor care voesc resbelul civil. Vina acestor fapte, acestei situaţiunl, tot noi o asumăm, a căror somn abia se sparge dupe 12 sn.. Dar acum deşteptarea voastră Îşi va da rodul şi vom căpăta guvernul dorinţelor noastre, a cărui deviză este: onestitate şi justiţie In libertate. (Numeroase aplause întrerup cuvintele d Iul D. Brâtianu care, bolnav, face sforţări pentru a vorbi). D. Peucescu are cuvântul. D. Gr. Peucescu Lămureşte publicului de ce opoziţia nu a voit să Intre tn combinaţia ministerială a prinţului Dim. Ghica. Pentru căd. Brâtianu plecase, dar colectivitatea rămăsese, şi opoziţia era ţinuta se guverneze cu densa. Aceasta nu a voit opoziţia. Noi nu vrem peirea d-lul 1. Brâtianu, vrem peirea sistemului şefi, peirea co- lectivismulu'. Colectivismul este nu numai negaţiu-nea regimului parlamentar, dar nega-ţiunea chiar a ideilor pe cari sunt fundate societăţile omeneşti. Şi mal Întâii! colectivismul este resturnarea regimului parlamentar. Regimul parlamentar este tot In idea de control şi sistemul colectivist este desfiinţarea controlului. Io afacerile publice controlul se esercitâ de corpurile Legiuitoare— şi ştiţi toţi că corpurile Legiuitoare sunt a-nihilate. In afaceri particulare controlul se exercită de justiţie şi ştiţi asemenea că justiţia este neputincioasă in faţa colectivismului. Ea nu cutează 3ă se atingă de oamenii guvernului când aceştia fac crime de drept comun. Colectivitatea a desfiinţat controlul nu numai din administraţiunile publice dar şi din instituţiunile private. Ce control poate să fie la creditul fonciar rural, când d. I. Brâtianu este membru In consiliul de administraţie şi d. Stur-dza director ? Cum advocatul numit da dd. Brătianuşi Sturza, miniştri, va putea controla pe dd. Brâtianu şi Sturdza administratorii creditului ? Colectivitatea Însemnează lipsa de control şi de aci, jaf pretudindenl. Colectivitatea răstoarnă nu numai controlul indrodus de regimul parlamentar, dar răstoarnă şi ideia pe care se fundează or-ce societate omenească. Legile şi autorităţile nu sunt făcute de cât ca să oprească pornirile cele rele ale naturel omeneşti şi să Încurajeze pe cele bune. Tocmai din contra, Colectivitatea sugrumă pe oamenii cei buni şi lncura-jazft pe cel răi. Ba tncâ adesea pe oamenii cel buni ’I face răi. D. I. Brătianu a zis despre jăfuitorit daţi astâ-zl în judecată că dînşil eraţi oameni buni dar că crescuseră la şcoală rea şi şeful colectivităţel zice că şcoala rea e aceia a guvernelor d’Inainte. Apoi să vedem unde a fost şcoala rea. Câta fost generalul Florescu la resbel, generalul Siâniceanu era om bun‘ militar bun. Când l’a chemat d. I. Brâtianu la minister, din militar bun l’& făcut ministru râd. Maicanil ? Apoi d. general Florescu a pus In disponibilitate pe Nicolae Mai-can, pentru că arătase prea multă poftă de Îmbogăţire. Şi când I. Brâtianu a venit la putere, el a chemat pe Maican, ’i-a dat ministerul de resbel pe mâini, milioanele pe mâini şi doar că nu ’I a zis : «Fură cât poţi 1» E' d-lorl nu ne pasa de I. Brătianu ! sistemul trebue'.să ’lresturnăm: şi să-l răsturnâm curând, căci agonia monstrului este Îngrozitoare şi face multe victime. In Teleorman mai toţi şefii opoziţiei sunt ameninţaţi şi isbiţi: D. Mânciu- www.dacoromanica.ro lescu este ameninţat să fle dat în jude- In 1873, un Învăţat francez zicea, vor- cată şi arestat. D. Alexescu este condamnat la 6000 lei amendă, d. Bădescu-Roşiorl este ameninţat cu destituirea soţiei sale directoare a scoalel de fete din Alexandria. Mulţime de oameni sunt bătuţi şi torturaţi In aresturile poliţiei. Unuia i s’a scos mustăţile flr cu fir In Roşiori şi faptul a fost constatat de procurorul local. La 4 case s’a pus foc tot In Roşiori. Este timpul să ne grăbim, căci oamenii nu mal pot răbda. Suntem datori să spunem Europei că In ţara aceasta nu locueşte un popor de hoţi, că nu suferim nici pe hoţi nici pe protectori lori Suntem datori să spunem copiilor noştri că cu raişelia nu se merge departe. Numai ast-fel ne vom ridica In ochii lumel care ştie acum ce se petrece şi In ochii noştri proprii. I*. D. Gradtsteanu. Aclamat la suirea salatribunălncepe prin cuvintele : Până astă-zl, am lost In carnaval,un minister de carnaval ne guvernă, miniştri de carnaval aG cârpit guvernul ciontit, frase de carnaval ne isonează membri guvernului, măşti de carnaval sunt de sus până jos pe feţele guvernanţilor. Dar diseară este lăsata de sec. Astăzi voinţa d-v. II poate osîndi să postească şi postul lor să fle lung. D. P. Grădişteanu roagă publicul să ierte, pentru că e bolnav. El se declar i debitor cu un discurs. (Aplause pro lungite). O. X. Itnsilescu. Arată situaţiuneacomerciuluî In ţara noastră şi compară cu bastilele vremurilor trecute, cu puşcăriile politice ale guvernelor tiranice, institutele de credit şi banca noastră naţională. Acele puşcării InchideaQ trupul omului, a-cestea închid conştiinţa Iul. Oratorul arată că comerciul nu poate flcu guvernul,şi căafar» de câţl-vamarl gheşeftari, asociaţii lui Garada, tot comerciul este liber, este independent de cel ce propun monopolul spirtoaselor. Ei se laudă că sub administraţiunea lor ah scăzut procentele. Aşa e, In loc de 14 0/o banca naţională împrumută cu flO/o, sad cel puţin aşa zice. Dar căutaţi adevărul: pentru a face un împrumut la bancă trebue ca să treci prin mâinile tuturor bancherilor de a doua mână , Inlregel ovreiml , Marmoroş Blanc et C-ie, care te ciupesc cu ţlrlita ast-fel că, împrumutul făcut la Bancă te costă tot 15 şi lOO/o- Gând dânşii Îmbunătăţesc, Îmbunătăţirile lor nu sunt de cât pe hârtie. Oratorul termină arătând publicului ca toţi comercianţii de oare-care însemnătate s’aG pronunţat în potriva guvernului şi drept probă le arată un manifest iscălit de 40 de comercianţi, In capul cărora e Dobricesnu. O ultimă sforţare şi guvernul e căzut. (Publicul aplaudă cu plăcere pe tt-nărul orator, care nădăjduim că va mal vorbi pe viitor). l>-nu X. Fie va Chemat de public la tribuna,vorbeşte, de şi nepreparat. D-sa constată că guvernul de carnaval a trăit două săptămâni de când d-sa ’l-a dat trei de trăit. Mal are una. O va tăragăni şi pe asta. Dar nu trebue să facem un pas nici pentru a zori căderea, ca să nu se crează ce s’a zis că noi vrem să profităm de absenţa M. S. Regelui pentru a rescula ţara, dar nici să adormim ca d. I. Brâ-tianu se crează ca comedia sa este luată drept bună de noi. Ge ne-a adus, ce ne-a făcut? Văzând că boala murdara a colectivi-taţel se arată In bube pe faţa el, d-lul a pus pe d. Nacu la interne, un nas de ceară pe un nas ros de boală. A luat pe d. Giani. Ce a făcut ? A de-considerat un om mal mult, căci d-nul Giani nu mal este de cât unul care a rlvnit un portofolii! şi care l a luat plin de murdăria de care '1 acoperise fostul titular. D. Giani crede că face ceva pentru că dă In judecată comisarul care a bătut pe Paraschiv Niculescu. Ei, d-lorl Gura balaurului este prea mare ca să se mulţumească cu un comisar. El vrea întreaga lagmă de pungaşi şi de bătăuşi. Nu un Giani nici o cârpitură ministerială poate schimba lucrurile. Sifilisul ’l-a pătruns la oase şi operaţiunea trebue să fie radicală. Trebue să se cureţe băncile naţionale de gheşeftari, de cumpărători de case de fer cari se deschid cu două chibrituri, să se cureţe administraţia de prefecţi ca Simulescu şi ca Chiriţescu, de politician! cari nu trăesc de cât din politică, şi cari mor când politica II respinge. bind de ţara sa : Nu va trece mult şi vom avea hoţi la guvern, pentru că po-liticianil iau picior In ţară. AG trecut 10 ani şi s’aQ descoperit hoţii până In casa preşedintelui republice!. EI, la noi, politicianii aii sosit, s'aG îmbogăţit, aG ruinat ţara şi acum voesc să’I sugă şi măduva din oase. Nu trebue să permiteţi existenţa a-cestor oameni, trebue să fiţi uniţi pentru răsturnarea lor; şi dacă nu voiţi ca voi şi copii voştri să fle robiţi de el, trebue să ne ajutaţi să ’I aruncăm In întu-nerecul de unde aG eşit. (Aplause frenetice salut» aceste cuvinte. Apoi publicul chiam» pe d. Al. La hovary). t>. Al. Laliovnrî D. Lahovary, vid aplaudai şi chemat la tribună, se va mărgini a ruga publicul să voteze rezoluţiunea ce va ceti. Guvernul d-lul I. Brătianu a căzut, dar vrea să se ridice; el a murit dar nu vrea se fie îngropat. Ţara Insă şi istoria îşi vor sminti multă vreme Înmormântarea ce’I vom face. El se rezema pe doue lucruri, pe blta lui Radu Mihai şi pe elocinţa luIDiman-cea. Gând s’a ruptbâta, elocinţa a amuţit şi guvernul a căzut. Cât pentru noi, am fost In faţa unei ispite şi a unei curse. Am despreţuit ispita, am dejucat cursa şi ne presin-tăm In faţa d-v. mândri de noi şi mal tari prin stima d-voastră. D. Brătianu se retrăsese dar guvernul său rămăsese. Portofoliurile ce dânsul ne oferea fle-căruia din noi In particular, noi nu le am primit, pentru că noi nu vrem portololiurl, dar guvernul cum a zis foarte bine d. Carp. Care era scopul ? EQ crez sinceră persoana care a făcut aceste demersuri. Dar la spatele preşedintelui Senatului se ascundea d. I. Brătianu şi scopul acestuia n’a putut fi de cât de a diviza Intre el membrii opoziţiunel oferindu-le guvernul. O opoziţiune ca a noastră Insă care se bazează pe o mutual» Înţelegere şi o mutuală stimă, nu putea remâne de cât inebranlabilâ. E(, s’a isprăvit acuma. Tot ce era de vlnzare In această ţară a fost vlndut, toate conştiinţele venale d. 1. Brătianu le-a cumpărat. Acum a dat de capăt; nu mal poate cumpăra pe nimeni, trebuie să’şltnchiză taraba şi să afişeze pe uşe: «Lichidaţiune şi Încetare de plăţi.» D. I. Bralianu se adresa la d. Pleva şi ’I zicea : ce cauţi d-ta cu ciocoii, cu reacţionarii ? şi nouă ne zicea : ce căutaţi cu demagogii, cu descreeraţil ? Dar d-sa ne poftea la guvern şi nu se scârbea să guverneze nici cu ciocoii nici cu descreeraţil, numai de sfîntul buget să nu se deslipeascfi. Dar noi am preferit să fim ce suntem de cât să ne schimbăm cu d. Brătianu. Noi nu avem vanitate, avem demnitate; noi nu ne mândrim cu un portofolii!; noi nu vrem să ne ridicăm la minister, noi vrem săridicăm ministerele. Şi acela care va lua moştenirea pute-rel va face un mare sacri Acid, căci va cuteza să şază pe banca pătata de un hoţ de ceasornice. D. Brătianu nu a găsit destule cuvinte insultătoare pentru noi. Ne a făcut aristocraţi, reacţionari, ciocoi, strigoi. Meritate sunt aceste calificări ? întrebaţi pe amicii noştri din opoziţiunea unită, pe liberali, pe democraţi, pe a-devăraţil amici ai poporului, care vor fi tot atât de Înţelepţi la guvern cât au fost de moderaţi şi de energici In opoziţie, şi el vâ vor spune că nici odată noi n'am hrănit In sinul nostru ver o idee reacţionară. Oare reacţionar este d. Lascar Ca-targiu care a luat parte la toate faptele istoriei noastre de 30 de ani încoace ? N’a luat el parte la mişcarealiberalâde la 48 In Moldova? Nu este dlnsul unul din fondatorii unirei principatelor ? Nu eunul din promotorii libertăţilor noastre ? Nu sub ministerul săG a fost votată şi promulgata constituţia de la 1866 ? Şi vorbesc de cel mal bătrân dintre noi. In ceea ce ne priveşte pe noi, oamenii acestei generaţiunl, studiile, înclinările, interesele noastre, fac din noi nişte liberali In sensul serios şi adevărat al cuvlntulul. Dar, d lor, această ineptă calomniă care se târăşte prin foile guvernamentale, nu mal are nici un efect : d-voastră li cunoaşteţi toată valoarea. Remăşiţe ale trecutului, zic ei? Apoi remâşiţele trecutului sunt în rândurile lor. EG cunosc două rude foarte de a-proape ale unui Domn român, care sub domnia lui au fostgonite din toate funcţiunile publice şi chiar din palatul domnesc, pentru scandalul vîeţel lor publice şi private. El bine, aceşti oameni, — par’că visez ! — dupe 40 de ani sunt scoşi din umbra In care’i uitase opiniu-nea publică. Şi de cine? de 1. Brătianu revoluţionarul I democratul! omul care a contribuit la răsturnarea a trei tronuri, şi el devin consiliarii lui intimi, intermediarii lui politici, ca să nu zic o vorbă mal grosolană I El II acoperă de decoraţii, le dă cele d’lntâiG locuri ale Statului şi ale Curţel! Iacă omul care cutează să vorbească de strigoi şi de remăşiţe ale trecutului! Daca sunt unde-va strigoi, el II des-groapă ! Daca există vre-o remăşiţă murdară a trecutului, el singur este In stare să’I scormonească gunoiul 1 Nu, astăzi, In secolul nostru, nu sunt pentru aristocraţie, In sensul adevărat al cuvântului. Dar sunt pentru îndoita aristocraţie a ştiinţei şi a morahtăţel. Guvernamentalii au simţit aceasta şi nu sunt cu totul In eroare când ne tratează de aristocraţi. Aristocraţia ştiinţei şi a conştiinţei, această aristocraţie le este cu desăvârşire închisă. Timpul discursurilor a trecut. Opoziţiunea a eşit din această ultimă încercare mai unită de cât nici o dală. Suntem uniţi Intre noi şi suntem uniţi cu voi. Am zis o la Cameră, acum câţt-va ani, când ni se fâceaG proposiţiunl ca In aste din urmă zile : Pot aparţine opoziţiunel Învinsă prin luptă, nici o dată opoziţiunei umilită prin iertare. Astă-zl suntem In ajun de a aparţine opoziţiunei triumfătoare. Şi aceasta, pentru c» opoziţiunea reprezintă coaliţiunea cinstei In contra imoralităţeî, a ştinţeiln contra prostiei, a elocinţei In contra Traselor goale şi a oamenilor politici în contra politicienilor. In timpul unui guvern de 12 ani, 1. Brătianu a creat vre o 60-70de miniştri, a făcut să treacă prin corpurile legiuitoare vre-o 1000 dedeputaţî şi senatori, a prefirat prin adnrnistraţii vre-o 20 de mii de funcţionari; iată ce a mulţumit, ce a căpătuit, ce a Îmbuibat. Dar pe lângă aceşti 70, aceşti 1000, aceşti 20 de mii de oameni, dlnsul a nemulţumit masa naţiunei, compusă de 5 milioane de Români. Nu hoţiile aG ruinat aceasta ţară. E e aG fost imense, dar suntem încă destul de bogaţi pentru a plăti hoţii noştrii. Ceea ce ne-a ruinat, sunt impozitele care nu numai aG fost peste puterile noastre, dar încă răG stabilite, răG repartizate. Ceea ce ne-a ruinat încă mai mult este sistemul economic al acestui guvern care nu este nici liberul schimb nici protecţionismul dar un monument de inepţiâ şi de neprevedere. Impozitele au ucis producţiunea ptnă In rădăcinele sale. Pentru a culege e poama necoaptă Încă, ei aG tăiat copacul de la tulpină. El ! acesta e un mijloc sălbatic de a guverna. Libertăţile sunt frumoase, şi efi sunt pentru libertăţi, dar ele sunt un mijloc iarnuunscop.Libertăţile trebue să ducă un popor la bogăţie, la prosperitate, iar nu la ruină. Şi or-ce guvern care va veni şi nu va scădea impositele, nu va creşte producţiunea interioară nu va suprima cheltuelile de lux şi de ostenta-ţiune, nu va spori pe cele necesare, a-cela va fi demn de a succeda guvernului d-lul Brătianu. dar nu’l va Înlocui. Ei bine, noi, nu voim să’l succedăm dar să’l înlocuim. Căci guvernul lui I. Brătianu va rămâne o legendă ruşinoasă pentru copil noştri şi istoria II va pune alături cu a-cela al fanarioţilor şi al apelpisiţilor. D-lor, se zice că seizii săi vor da un banchet lui I. Brătianu. Da, II vor putea da un banchet, dacă durerea poporului se va face pâine şi dacă lacrămile vor fi culese In pahare. (Aplause frenetice, urale entusiaste. Mal multe minute oratorul nu poate relua cuvlntul. In sftrşit, el urmează). Vă rog acum să aprobaţi rezoluţiunea ce vă voi citi. Regele nu este In ţară, dar cuvintele rostite de noi aci vor ajunge la urechile sale. Zidurile palatelor sunt groase şi ţipetile de durere ale guvernaţilor le pătrund cu greG. Dar vom vorbi atât de tare şi atât de des, In cât glasul nostru va străbate piatra şi marmora şi in sfârşit va fi auzit. Voi veţi zice regelui şi dânsul va înţelege că aceşti oameni care se numesc azi liberali şi mâine conservatori, nu sunt nici una nici alta, căci n'aG fost liberali de cât de sângele vostru şi de averea voastră şi n’au fost conservatori de cât a celor mal infame abuzuri. (Aplause îndelung repetate). Rezolutiune «Cetăţenii întruniţi in ziua de 6 Martie în salaOrfeu, revoltaţi de ma-noperile întrebuinţate pentru întoarcerea guvernului căzut, consideră această Întoarcere ca o sfidare făcută opiniuniî, şi protestând în faţa www.dacoromanica.ro acestei comedii neruşinate se leagă cu lo ii se lupte, până ce se va da ţării liberul ei arbitru, şi moralităţii publice o deplinăsatisfacţiune». Publicul aclamă rezoluţiunea, apoi, urmând povaţa d lui Fleva, se respân-deşte In cea mal perfectă ordine. INFOR MATÎUNI Ni se spune că Regele şi Regina care au părăsit Berlinul eri au luat drumul nu către Sigm tringen unde se zisesecăM. M. L. L se vor duce, înainte d’a reintra în ţara, pentru a vizita pe prinţesa losefina de Ho-lienzollern, ci către Viena. Fiind dat că, dupe cum se vorbeşte prin cercurile oficiale, Regele şi Regina nu se vor întoarce în Bucureşti înainte de Joi şi poate chiar numai Sâmbătă, e sigur că Suveranii iu ş ri se vor opri, osebit de Viena, unde un confrate spunea eri că vor sta 24 de ore, dar şi aiurea. Nu înţelegem de ce ziarul oficial nu arată itinerariul călătoriei M. M. L. L. toţi Românii fiind în drept a . cunoaşte la tot momentul unde se găseşte capul Statului. Azi s’a ţinut la Ministerul de Interne un consiliude cabinetsub pre-sidenţia d-luî I. C. Brătianu. —SNS— Toţi generaliîau fost din nou convocaţi pe mâine la ora opt de câtre d-nu I. G. Brătianu. D. M. Pherekide ministru de Externe a avut azi de dimineaţă la le-gaţiunea Austro Ungară o lungă întrevedere cu contele Golouchowaki. Azi <1. Mitiţă Sturdza s’a vezut circulând prin oraş în trăsura prefectului, poliţiei având pe capră pe unul din agenţii cari păzesc obicinuit pe d Ion Brătianu. D. 1. G. Brătianu s’a reîntors de la Florina eri. SBS- Romanul ne aduce următoarea infor-maţiune: Aflăm că domnu Ioan Agarici deputat şi vice preşedinte al Camerei, ’şi ar fi dat demisiunea din deputăţie ; înregistrăm această ştire sub toată reserva, basaţi pe spusele unor persoane de consideraţiune, care a aflat noutatea din însuşi gura d-luî Agarici. Mai mulţi membrii ai consiliului comunal sunt hotărâţi a exige ca in şedinţa de mâine se se proceadă la alegerea Primarului. Guvernul fiind, din contra, de părerea d’a se amena această alegere, e posibil ca un conflict se se nască. D. general G. Anghelescu s’a reîntors azi de la Graiova. Aflăm, dar lucrul ni se pare de necrezut şi’l înregistrăm numai sub rezervă că procurorul general a cerut formal prefectului poliţiei destituirea comisarului Goengeopol care a căutat alaltă-seara se provoace un scandal în faţa otelului Gapşa, încercând se areste pe cei ce împăr-ţeau anunţurile oposiţiei privitoare la întrunirea de eri. Cu instrucţiunea afacereî comisarului Râmniceanu şi celor-l’alţi a-genţî ai poliţiei care au bătut pe d. Paraschiv Niculescu ni se spune că este însărcinat d-nu judecător Stâ-tescu. -as- Întrebăm pe d. Simulescu dacă ştie că directorul seu de prefectură Dumitru Genuneanu n’a plătit pe 6 luni din urmă lefile personalului sub-prefecturilor, ceia ce se poate dovedi din condicele de lefi ^ Asemenea că a oprit pentru si-neşi toate garanţiile provisoriî depuse de particulari la diferite licitaţii ţinute în prefectură şi comitetu permanent ; Asemenea că de mai mulţi ani n’a trimis la diferite autorităţi şi persoane particulare bani ce a primit pentru broşuri, tablouri, abonamente etc.? Ştie că bani pe care ’i ţine asu-prâ-i în modul arătat se urcă de la 20 până la 30 mii lei ? Dacă nu ştie, cum se face că d. Genuneanu s’a împrumutat cu bani de la persoane din piaţă în numele d-lui prefect? D. Miceseu prefectul judeţului Muscel, a sosit azi în Capitală. D. colonel Pastia va trece la corp pe ziua de i5 corent. Până acum nu se ştie exact cine ’l va înlocui. Cei însă care au mai multă şansă de a reuşi sunt dd. Lu-pulescu şi Peride. La Vâlcea ca şi în cele-l’alte judeţe se iscălesc prin agenţi adminis- trativi in tot judeţu hârtii de mulţumire către Rege pentru rechemarea lui Brătianu. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA IIA VAS Viena, 18 Martie. Ziarul Oficial publică o scrisoare autografă foarte lăudătoare a împăratului a-dresală Comitelui Bylandl-Rheydl. In a-ceastă scrisoare, trupăratul recunoaşte serviciile escelente aduse In timp de 12 ani de Corniţele Bylandl ca ministru de răs-boifl; ’I acordă cu cele mai sincere păreri de r&G, retragerea cerută de generalul pentru motive de sănătate şi ’I conferă marea cruce a ordinului Sf. Ştefan. Comandantul corpului 2-lea, general de Bauer, e numit ministru de râsboiG. Berlin, 18 Martie. Majestăţile Lor Regele şi Regina României aQ părăsit Berlinul ieri seară la 10 ore. Prinţul imperial şi prinţul Leopold aft Însoţit pe Majestăţile lor la gară. Berlin, 18 Martie. împăratul Frederic a conferit ordinul Vulturului Negru generalului Schlolheim şi marea cruce a Vulturului Roşu generalilor baron Loc şi de Albedyll. Paris, 18Martie. Un comitet de protestare îndeamnă pe alegătorii din Aisne şi Bouches-du-Khone să voteze pentru generalul Boulanger, al cărui nume nu însemnează dictatură, ci reforme democratice înăuntru şi demnitate în afară. DISCURSUL L)_lui pEtRe p. CARP (Şedinţa Camerei 17 Februarie 1888) I). P. P. Carp : D-lor, cred aţi fi făcut bine să nu mă obligaţi a lua cu-vlnlul In cestiune personală; cred, că aţi fi făcut foarle bine, pentru că es'e demn de un Parlament serios a studia situaţiunea politică tn or-ce moment şi cu atât mal mult în momente de criză. Toate Parlamentele din lume o fac; şi numai acel dintre d-v., care sunt puţin familiarisatî cu asemenea cestiune o vor tăgădui o. (Aplause din partea o-posiţiunei). v Veţi admite din partea mea, cum că-moderat prin creştere şi temperament, nu voiG zice nici un cuvlnt, care să a-tingă pe cine-va trecând peste limitele bunei-cuviinţe parlamentare. Insă vă mărturisesc că ’ml faceţi posiţiunea cam grea. (Aplause din partea oposiţiunel). De câte ori am ridicat cuvlntul In contra d v. am fost acusat de mo-deratism. Aş fi înţeles să mă acuze ele aceasta acea parte a oposiţiunel care are mal multa ardoare de cât mine. A-cusaţiunea aceasta mat a venit şi din partea d-v. (a minorităţei); se vede că d-v. nu admiteţi ca oposanţi de cât pe acel care vă insultă, iar nu şi pe acel care vă critică. (Aplause din partea o-posiţiuneJ). Prin urmare, dacă trece cine-va peste margine să nu vă plângeţi, d-v. ’I provocaţi la aceasta, pentru că d-v. surpaţi autoritatea morală a acelora care nu ridică critica până la vehemenţa unul atac personal. Am luat cuvlntul în cestiune personală pentru că fiind unul dintre acei care aG tratat în aceasta criză cu principele Dimitrie Ghika, m’am găsit şi eG coprins Intre acel pe care d. preşedinte de consiliG ’l-a acusat de incapacitate şi Intre acel cărora d. ministru de interne le-a dat un brevet de moderaţiune. 1) Prim-ministru a zis: V'am dat guvernul ; de ce aţi fost aşa de proşti şi nu’l-aţl luat? D. ministru de externe la rândul Iul se exclama: v'am oferit în mijlocul nostru, alături cu noi un loc foarte frumos şi foarte larg, de ce nu v’aţt mulţumit cu densul ? Este bine să studiem dacă am fostaşa de proşti, cum a zis d. preşedinte al consiliului, este bine să constatăm daca putea să ne convină, să luăm chiar locul a-cela mare care ni se oferea alături cu d. ministrude externe. EGcredcăguvernul nu ni s’a dat, eG cred că daca ni ’l-ar fi dat ’l am fi luat, şi dacă nu ’l-am luat, este că nu ni s’a dat. Ni s’a oferit, d-lor, portofolii, dai guvernul Insă nu ni s’a oferit. (Aplause din partea oposiţiunel). Credeţi oare că este nedemn de un Parlament român de a studia puţin ce va să zică această distincţiune între porto-foliG şi Intre guvern ? Nu credeţi d-voa-stre, şi regret încă odată că sunt silit a trata această cestiune demnă de atenţiunea d-voastre sub forma-unei cesti-um personale, *nu credeţi d-voastre că trebue odată pentru tot-d’auna în această ţară să se ştie, când un om vine la guvern cu ce bagagifi de idei a venit el, şi care este trecutul lui, pentru ca să putem conchide de acolo, care are să fie în viitoracţiunea lui la guvern? EG cred că da ! Cred că un om politic trebue să re-presinte ceva mal mult de cât un simplu ambiţios ; şi când d-voastre aţi venit numai cu nişte simple portofolii, ar fi trebuit să vă gândiţi că nici eG. nici d. Kogălniceanu, nici d. Fleva, nici d. Gatargiu nu avem nici un interes de a veni pur şi simplu pe banca ministeriala ca să continuăm o politică pe care nu vreaG să o calific, dar care va avea un loc nu tocmai frumos In istoria politică a României; că aceasta nu se putea, o dovedeşte chiar naşterea crisei. Găcl In fine crisa aceasta de unde a provenit ? A provenit oare de acolo că de şi sunteţi maioritate, aveţi mărini-. mia să ne oferiţi şi nouă un loc lângă d-voastre ? 3 Nu e serioasă această ipotesă. Veni-t'a crisa dia causa noastră ? Nici aceasta nu se poate admite, căci suntem minoritate. Crisa a fost provocată de guvern nu din mărinimiă. dar pentru că atunci când susţineţi împreună cu d. ministru de externe că aveţi nu numai maioritate în Cameră şi în Senat, dar că din dosul acestei maiorităţi este şi majoritatea ţărel, acele 93.000 de gla suri aled-lui Pherekyde, în fundul conştiinţei d voastre aveţi simţimentul neadevărului acestei aflrmaţiunl. (Aplause). Şi când d-voastre, având acest simţimânt, gândiţi că aţi modificat si tuaţiunea, pentru că aţi remas cum c-raţt până acum, vă înşelaţi, şi un viitor apropiat vă va dovedi aceasta. (Apla-use din partea oposiţiunei). Şi este bine ca să se facă şi această ultimă experienţă, şi eu unul mă felicit că crisa s'a terminat aşa cum s’a terminat. Inchipuiţi-vă, d-!or, un grup de oameni cari un timp îndelungat nu ad făcut de cât să pună virtutea lor înainte, car. pe lângă aceasta nu ad făcut de cât să arunce critica şi dispreţul a-supra adversarilor lor, şi ajung de a dobîndi încrederea unei ţări, şi ajung a deveni stăpâni asupra acestei ţări, o-dată deveniţi stăpâni asupra acestei ţări se sfetesc cu amorul lor de virtute, care nu era de cât o mască şi toate păcatele ce se punead în spetele adversarilor le comit şi el numai într’un grad mal desvoltat şi mal intensiv. Ca să se menţie însă nu este nici un act, pentru j care a acuzat pe adversarii lor, fără să nu'l fi făcut şi el, dar într’un grad mal j desvoltat şi mal mare. (Aplause din partea oposiţiunei. EI ad recurs la maiorităţi, create cu or-ce preţ, la guvernământ de fapt prin simpla forţă, şi iată o ţară încatenată pentru etern dupe teoria d-voastră. Ei bine aşa aţi făcut d voastră. Nu este o virtute pe care n’aţl promis’o, nu este un vicid pe care nu l’aţî ţinut. (Aplause din partea oposiţiunei). Ei bine, trebue să se facă experienţa că, cu toată maioritalea d-voastră, şi în mijlocul acestei maiorităţi aveţi să cădeţi. (Aplause din partea oposiţiunei). Aveţi sa cădeţi ca să înveţe ţara a-ceasta că de şi un guvern nu se poate fără forţă şi ordine, forţa şi ordinea nu e de ajuns, mal trebue încă şi conştiinţă. (Aplause din partea oposiţiunei). De aceea mă fericesc că criza nu s’a terminat; ea va continua până ce procesul dintre d-voaslră şi noi va fi cu desăvârşire hoiarît. Şi dacă un om ca mine care v’a dat în atâtea rânduri probă că nu este pasionat, care astăzi nu este în rîndurile oposiţiunel-unite, pentru că ea '1 repudiază, şi că el o repudiază — vă puteţi închipui unde am ajuns şi cum stăm 1 Ne-aţl oferit guvernul, dar ce să facem, ce ? S’a vorbit prin public că în tratările noastre cu principele Dimilrie Ghica, ar fi fost chestiunea de atâtea ministere şi de atâţia prefecţi. Pentru D zeu I Cum gândiţi d-voaslră că acestea sunt cestiuni cari ad prmul loc în ochii oamenilor serioşi ? Numai acel care nu ştie ce vrea să zică un principiu, un program se preocupă întâi de câle-va portofele şi de câţl-va prefecţi. S'a mal vorbit că a fost discuţiune dacă trebue să se pedepsească malver-saţiunile, lucruri cari cad sub dreptul comun. Cnm gândiţi că ar fi cutezat să discute cine-va asemenea cestiuni faţă cu mine ? Ed, d-lor, nu sunt destul de mare ca să tolerez pe asasini; şi nici destul de mare ca să acoper cu a tot puternicia mea malversaţiuuile ce se comit. (Aplause din partea opoziţiunel). Am pretenţiunea de a nu fi om mare, ci de a fi om onest. (Aplause din partea opoziţiunel). Căci aşa m’a creat Dumnezed şi nu cred ca oamenii să poată desface ceea-ce a făcut El. (A-plause din partea opoziţiunel). EI bine, nu ne am putut Înţelege, pentru că pe tărâmul principielor nu era înţelegere posibilă. Aşa în cât pot se mă rostesc înaintea acestui parlament,’căci nu este un secret. Ast-fel în cât am spus Majestăţel Sale, şi nu cred că trădez uq secret de Stat, când divulg aceste amănunte : Majestate, dacă este să du fiu de cât continuarea d-lui Brătianu, n’am ce căuta în guvern. Dacă e însă să se schimbe un sistem, să dăm acestei ţări o satisfacţiune legitima, trebue să simţă ea îndată că e o îndrumare spre bine, prezenţa mea în guvern, fără modificare de sistem, nu ar semnifica alt nimic de cât căderea unul om de la nivelul moral undese afla înainte. (Aplause din partea oposiţiunei). Aceste cuvinte le repet şi d-voastră. Şi ed cred ca primul ministru că suntem săraci de oameni şi nu văd ce interes artavşa unul sau altul dintre noi să mărească numărul acelora cari au fost pentru ţară o mare decepţiune ! (Aplause din oposiţiunei). De aceea,d-lor, întru câtmă priveşte pe mine.văpot asigura cum că n’a fost cestie nici de 2, nici de 3 nici de 4 portofolii, nici de prefecţi, nici de sub-prefecţi, nici de disolvare, nici de menţinere a Camerelactuale,căciln această privinţă admit teoriad -lul prim-minis-tru cum că o disoluţiune nu |trebue să aiba loc, de cât atunci când e conflict între maioritate şi guvern, şi era vreme să aşteptăm dacă o se vie un asemenea conflict, dar a fost vorba de program, a fost vorba de principii; programele sunt prea lungi şi prea greii de explicat, ca să intru în asemenea amănunte azi, însă ceea-ce vă pot spune e că numai asupra unor condiţiunl esenţiale de guvernământ în ţara aceasta, ea u-nul şi cu amicii mei, n’am putut să ne înţelegem, şi aceasta a fost causa, şi singura causă pentru care a trebuit să declinăm onoarea ce ni se oferea. Edcred, d-lor, că această neisl are şi partea el ceabună. Trebue s6T deprindem cu idea, că nusre să se poată forma guverne în ţara aceasta, fără ca se se spue ţării în mod anume determinat şi se înţeleagă toată lumea ce al să faci la guvern. Se tot vorbeşte d lor, că lipsesc la noi caractere. Pentru ce? Oare să fie mal puţini o meni de caracter la noi de cât aiurea ? Nu. Eu cred ca proporţiunea e a-ceeaşi, numai creşterea noastră politică n’a ajuns încă la nivelul la care ar trebui să fie. In alte ţări, când vine cine va la guvern, represinlfl ceva; nu se admite cum că el venind la guvern n’are să e-xecute ideile pe cari le avea înainte; cftnd vine, spre exemplu, d. Slurdza la finanţe, atunci nici nu se admite cb fi-lui, care alături cu mine acombătut biletele ipotecare în Senat, are să urmeze politica d traîn materie de credit şi de finance. (Aplause dîn partea opozi-ţiunel). La noi, permiteţi-ml o expresiune vulgară, cum zice românul: nici usturoii! n’a mâncat, nici gura nu’i pute. E timpul, d lor, cajasemenea deprinderi, despre cari nu acuş de cât nivelul nostru de ne experienţă, să conti-nească, şi atunci când vom avea asemenea deprinderi, vom avea două lucruri : I, că nimeni In opoziţiune nu va zice ceva despre care nu e sigur că o va putea executa când va fi la guvern; atunci nu vom avea programe de la Mazar-Paşa, pe cari pe urmă să le uite toată lumea, al doilea ase stîrpi credinţa că un portofoliu ministerial acoperă or-ce chassez-croisez, chiar cândacest chasez-croisez ar fi condamnat de morala politică. Cred, d-lor, că am zis destul pentru ca să resping acusaţiunile aduse întâi de d. preşdinte al consiliului cum că ni s'a dat guvernul şi noi am fost aşa de proşti ca sâ nu ’l luam. D. Ministru alinstructiunei publice, C. Naou : Nu s’a zis cuvlntul de proşti. D. P. P. Carp : De ne politici dacă voiţi să’l luam; această acusaţiune o resping pentru că, cum am probat, ni s’a oferii portofolii iar nu guvernul. Cred că asemenea am respins acusa-ţiunea adusă de d. ministru de interne cum ca Împăciuirea între d-lor şi noi era posibilă în ideea d-sale prin faptul ca doul sau trei din noi ar fi stat alături cu d-lor şi că numai nemoderaţiunea noaslra a Impedicat această fericită so-luţiune. Aceasta nu e de cât o naivitate mal ralut din partea d-lui ministru de interne; şi void adâoga şi pe aceasta la cele-l’alte. (Aplause din partea oposi-ţiunel.) EPOCA- . 8 MARTIE X că opinia pu- nei-L lume,’^ zice ZIARELE_DE AZI Stindardul Ţâriîeste numele unui nod ziarapărut ienln capitală şi care va eşi de două ori pe săptămână sub direcţia cunoscutului publicist d.A. Macedonski care încheie manifestul săd program către cititori în chipul următor : Ga Români înzestraţi cum ne aflăm cu dreptul de a cugeta şi de a scrie, nu credem a comite o crima de les-Maieslale, spunând regelui câ dacă am fi fost în vîr-stă de a fi consultaţi în anul 66, noi, tinerime, grupată împivjurul stindardului ce ridicăm în presa română, am fi proferat s6 ni se taie mâinile de cât să subscrimjcu dînsele, alegerea unul neamţ drept Domn al României. Iu sfirşil, asnpra ce s’a făcut nefiind de revenit, ce trebue s6 se facă de aci înainte, fie mâine, fie peste un veac, este scopul pentru a cărui atingere acest ziar se înfiinţează. Fraţi cititori, din capitală şi din toate judeţele, acel care apucă drumul temuiţel, vă salută. * 4 * întrunirea de ieri a opoziţiei România, constată cu o viă mulţumire, că din zi In zi spiritul public se deşteaptă şi că cetăţenii nu se sfiesc a protesta, prin venirea lor la întrunirile opoziţiei, în potriva actelor acestui guvern de carnaval. Ieri, deşi poliţia a răspândit sgomo-tul că întrunirea de Ia Orfeil s’a amânat; de şi, şi de astă dată ca lot-d’auna, s’a recurs la ameninţări; totuşi celaţe-nir capitalei au venit în număr considerabil la întrunire. * * * Raţiunea zice ; Astăzi primul oraş al regatului românesc se scutură de îndelungata sa piro-tealâ şi pune imensa sa greutate în balanţa care are să decidă de soarta ţârei. Ce le rămâne co oclivişlilor părăsiţi de toată lumea? Nimic alt decât să'şl puie cenuşă pe cap şi să fugă de vederea oamenilor oneşti. In curând colectivitatea va fi numai o vorbă şi amintirea el o pagină neagră în istoria neamului românesc. * România Liberă, spune că : întrunirea oposiţiel unite de erl a fost mal numeroasă ca tot-d’a-una. Sala era plină de un public ales, asemenea strada Ştirbeî-Vodă. Ordinea a fost excelentă şi demnă de a-devăraţl cetăţeni, care aCi dovedit şi cu a-ceastă ocasiune, că de câte ori întrunirile publice sunt lăsate în deplină libertate, de atâtea ori respectarea ordine! este deplin garantată. Privind mulţimea de pe piaţa teatrului, un adevărat simţ de bucurie te coprin-dea, căci vedeai câ opinia publica a ţării începe a se manifesta. Sub guvernul colectivităţii chiar şi a-ceasta a fost falsificată şi înjosită; mărturisim că ajunseserăm să credem, că nici nu mai există opinie publică în ţară, căci indignaţi cetaleni nu esprimaQ alta, de cât gradul nostru de decâdere. cea mart a 5-a tntn. Oratorii v* OrfeG mire a oposiţiu-Sala gemea de sta, şi liniştea htra reoonslitu-l d-lul Ion Bră-Wlal Şi a acla-- acel sens irel cabinetul?c tianu, şi public^jf a' mal o moţiune re’ Toţi s’a fi retras ap-’ ordinâ. Reamintind apoi/ ()rdepHnă poliţienească asup» ve, ld yrM~’ blice, Românul cor a întrunirilor pu în faţa demnei şi ® a.. ,?oi atitudini a cetăţenilor, întruniţi erl laOrfefl, îndoială nu mal poate fi pentru nimeni: ordonanţa a fost o provocare. Suntem însă tu drept a fi surprinşi, văzând că acel agent provocător se află încă în capul poliţiei. Suntem în drept, a no aştepta în viitor, la o nouă agresiune poliţienească,cât timp d. Moruzi şi agenţii săi vor mal păstra funcţiunile lor. • • Lupta constată că : Şi de astă dată, cu toate manoperile întrebuinţate de colectivişti, oaşa maremul-ţime de cetăţeni se grămădise la întrunirea opoziţiunel în cât, cu toată mărimea sale! Orfed, mare parte din cetăţeni ad fost nevoiţi să asculte din stradă strălucitele discursuri ale oratorilor. tudinea d-lor in timpul răscoalei e- levelor. In momentul de faţă, ordinea este perfect restabilită la Asilul Elena Do ~ ââ .... I\1 C E R j. altor fabricanţi şi vânzători pentru recomandarea maşi-nelor lor imitate Jmm, |@1 MASINE ORIGINALE DE CUSUT „SINGER“ sc v^n<^’. dl,Pe plata unei modeste arvune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata tn rate septamânale safl lunare In România afara ^UIBB i de magasinul meu din Bucureşti tnci tn : l^fyl laşi. Slr. l.apusneanu, Găinii, Str Domneasca, Craiova, Slr. if Af I Lipscani, IMoesti, Str. Lipscani II î nde se afla atelierul da reparaţiuni şi deposite de multe parti de TYV ■'.»»/ maşina, unsoare, &ţâ şi ibrişim • Bucureşti—O. NEIDL1NGER — Bucureşti Bulevardul Klivaheta. Băile Eforiei FURNISOR AL MAI MULTOR CASE DIN STRĂINĂTATE Cump. Vinde Renta amorlisabila „ româna perpelna Obligaţiuni desial (Conr.rur.j C. F. R. „ Municipale -. ,. Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale 1 urbane Martie 1888 r Renta amortis « SiS Perpetui 6 0/OObEg. de Stat 6 0/0 Oblig deşt 1 S‘,S Scris. func. Ş 0/0 Scris, fur 7 0/0 Scris, p-1' druffe-° rurale £ urbane 5 q/6 Seri» fanc urbano 5 OiO 8c. ts- func. urbane Urnă «ie 5 0/0 laşi 8 O/o împrumutul comunal Oblig Caseipens (lei 10 dob.) împrumutul cu premie Acţiuni bancei nation. Acţiuni -Dacia-România» • Naţionala » Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austriaci 3 % Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Buc. ISO lei] l.osuri crucea roşie Italiane „ Olomane cu prime Losurl Basillca bombau Act. Dacta-RomAnia ,, Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Anr contra argint sau bilete Florini Wal. Anstriuc Mărci germane Bancnote france se „ italiane „ Ruble hlrtie NB. Cursul este socotit in aur •smimmmrsGmsi xm tx-s :ni MASINE DE TAIAT DOCTORUL SALTER MEDIC ŞI CHIRURG De In Facultatea dc medicina «lin Viena Specialist tu boalcle Syphiliticc pe care le trateaza într'uii mod special şi fara a opri pe boluav de la o-cupaţtunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenta eic. Consultaliunide la7f/2— 8 /2dim. şi de la 1—4 p m. Strada ioiiuni Xo. 4, lângă Spiţeria de la Biserica cu Sllnţi. 064 IV! A RfEGC KOTCL BAE, FAN SI COCENI fN DIFERITE MĂRIMI Mişcătoare cu mâna, cu manegiu si cu abur foarte folositor din causa lipsei de nutret pentru vite Depou: Str.Bibi» u Vodafi 560 Buouresti Bucureşti Reparat şi mobiial cu totul din nou.— Se găseşte camere de la i leu şi !8 b»ui in sus. Asemenea se inchiriaza camere mobilate cu luna. — Sarv ciul prompt, onest şi preciuri moderate.— Se găseşte grajduri pentru cai şi şoproane pentru trasuri. DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MARI SI MICI Proprietar, CORXELIL KALINDERU. 599 Birou: 1 Strada SmArdan 8 X66X VINDECAREA BOALELOR SECRETE URMĂTOARELE PAEPARTE COMPUSE DE: y&aBBACISYUL DIMITRIE G. GHERMAN Bl/El) Se găsesc In Bucureşti numai la d. Marin onescu frizer, Hotel Union, str. Academiei. Apa dentifrice are proprietatea de a Întări gingiile, face să aisp.t ă roşiaţa gingiilor şi sângera-roa lor întreţine curăţenia şi face să dtsp.râ piatra şi mirosul gurei; asemenea se reco x andâ ca gargara pentru durer.le de găt, angina şi inflatnaţiu-nile gurei. — sticla costa un lei. Pomăda de Chiniua Împiedică căderea părului şi ’1 face să crească. — Borcanu 3 lei. Poniadn Heliotrop (Gas. boquet) Borcanu 1 leu Prafuri albe si roni pentru dinţi Ara proprietatea de a întări gingiile şi face să strălucească şi să albească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 leu, 2 şi 2,50 Apa de Chiui na curată şi lmpedică căderea părului. — Flaconu 1 şi 50 bani. Pudra Virginie Nu conţiue nici o substanţă vătămătoare pentru faţă şi dadtură, adică sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoruoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei. Pasta pentru dinţi are proprietatea a albi şi a reda luciul smalţului dinţilor. — Cutia 2 lei. CAPSULE aNTIBLENORHAGICE preparate de I. Ostvald cu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contra boalelor secrete, scurgeri vechi si noi, catar de veslea, etc. Preţul unei cutii lei 4. APADE WATREATA CU EFECT SIGUR Cuaătă capul de matreata, intăreşte părul şi opreşte căderea Iul. Preciul unul flaoon 2 lei 53 bani. Deposit principal, la Craiova, farmacia I. OSW-vLl) Bucurescl la drogueria d-lui I. Ovesa, şi la mal multe farmacie din tară. Comandele făcute prin poştă, insotits de valoarea lor, plus 50 bani pentru emoţii/ t ti i'eo uezezaot. 4 farmacia CHR. ALESSANDRIU română A VIS Jţ Preparaţiunea acestui vin, care pentru mine a devenit un colt e adesea denaturat de unii relegi cari glsesc de cuviinţa a debita alte preparaţiunl tn locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cftt fiaedne originale VINUL COPIILOR PREPARAT DE CHR. ALESS AHNriDFtlTT Fxrmxcistul Curţii Regele Etatea cea frageda a copiilor T face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest vin tuturor copiilor de la etatea de 6 luni tn sui; tinerelor fete le ajut* la buna desvoltare a corpului, lntă-resce <5sele şi da putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticla. Pi ei ul 3 lei. Dintre tdte preparatele de gudron care a obţinut o reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori şi clienţii ce ad constatat foldse surprinijstdre e GUDRONUL ALESSANDRIU care se întrebuinţăză cu succes contra durerel de piept, tusei provenita în urma guturaiului, iritaţien! ale peptulul. as unu, catar al başicel udului.—Lipsei de pofta de mâncare, etc.—Cu o lingura din acest Gudron pus într'o litra de apâ formezi ape de Păcură, care se pdte da cu mult succes la copil contra bdlelor mal sus indicate. Pentru adulţi se iea o lingura de Gudron în apa sa charata safl lapte dulce 2—3 ori pe <)'• 2 Iei fi. DE VENZARE şi mari cantităţi. .ii Doritori a se adresa la d. Ştefan Mora-rescu Leayol, Şo>eaua Basarab No. 158 lâgga bariera Mogoşoaei. 670 Emplasture gudronat dis Pauvre Ilornmo (Alessa idriu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lei ruinul. Capsule elastice ou ulei de Ricină (Alessan- driu)a—O dosâ, cutia a 4 capsule 1 led, a 6 capsule I led şi 25 bani, a 8 capsule I led şi 50 bani. „NAŢIONALA SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR depui* versate Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurourile noastre In palatul Socielăţel din Strada Doamnei No. 12. 527 Direcţiunea generala. Pastile Gumose-Codeiu-Tolu (Alessandrlu).— Superioritatea acestor medicamente tn maladiele de piept este recunoscuta de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminâri! ce li s'ad făcut s'ad aprobat de onor. consilia medical superior, 1 leii 50 bani cutia. Sinapismul Alessandrlu, muştar in foi. — Acestă preparaţiune esperunentatâ de autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-peridre tuturor celor-I-alte preparaţiunl străine, şi chiar cehţ!de^ţjgonobCutiai>d5obrinr^^^^^^^^^ bl' luimm i Un sa,on bine m°- IJL I MIIml l I Dilat a se adresa la Doamna Iosovicl, casele Cosman, eta-giul I. Bulevardul Academiei. 64(i. Capsule oleo-b&lsamloe-santallne (Ales-saudriu).—Remedia sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi, 6e în stare prds-pâlă, sad orl-cât de învechita, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fte-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei. A se observa pe capacul cutiei semnătura, coldre roşie, şi a nu v£ debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantdză. Se trimite contra mandat postai în ori-ce localitate. / Vindecă \ msm X' SViudeo i / crampele d& ^ . ( 8 din 10 ne- ' uralgiile fi mi-greneto cele mal \ tmpoveră- J 'X fd« Q ! stomac h, pil pi- \ taţiile,colice he-„ \ pitice, vSrsi- / turl nerrd- J, ^ \ se, etc. / ^ PihTRt A SE ÎMBOGĂŢI REPE0E A FACE AVERE IN SCHIT TIMP CE TREBUE FĂCUT MEDALIE DE AUR Virila 1HH3 Autorisala de consiliu dehygiena si salubritate Nu trebue s6 se «că operaţiuni de Bursă. Nu trebue să se cumpere bilete de loterie. Nu trebue să se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumeachiar şi doam-nelepotprofita Dovedit şiaprobat. Pentru a se prim. importantele instrucţil, să se scrie 't 'omâneşle imediat Paris 8, Hue de Bag-neu Arpech DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA. ensenţâ pentru gurL PULBERE VEGETALA PENTRU OIHTI ale Dr». S. KONYA CHIMIŞT Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei ei ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, W. Zvrner, I. O-oesa, Bruss Stela si llranndus—Braila Fabini, —Rotosani, Hainal, — Dorohoi, Haque. 48$ In localităţile unde nu se găsesc aceste preparate cererile să se facă la Farmacia Română Bucuresoi J> fl contra mandat postai espedlez in ori-ce localitate. CALEA VICTORIEI 77, BUCURFSC1, (CISM^UA ROŞIE) POMI RODITORI ALTOIT! AVIS IMPORTANT NECESAR, M INTERESANT DE DIFERITE SPECII 0IN CELE M l RENUMITE C1UT4TI SI DIFERITE SPECII SE AFLA DE VENZARE LA No. 22-Calea Victoriei-No. 22 Avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca am deschis In Capitala Bucureşti un Gradina numita Braslea SUS. ICOANA, STRADA P'LOMV No 104 Aproape de biserica Icoanei. Premiat cu l-iul preţ: «.Medaliedi de aur» la concursul agricol al comiţiuluT de Ilfov In anul 1881 şi 1882, pentru noile varietăţi de pere renumite: REGELE SI REGINA F.ORtNIEI, MIKAI BRAVU, SDFFsH-CEL-MARE SCt. PRECUM SI PENTRU ALTE SPECII Asemenea premiat cu primul preţ: «Diplomă de onoare clasa I-ia« şi la expoziţia Cooperatorilor români In anul t88j pentru mal multe varietăţi şi caiităţî de diferite fructe. Sunt 28 ani de când mă ocup cu pomologia, pus fiind In dorinţa unul scop. Dorinţa scopului med a fost şi este, ca să văd intreaga Românie d'a fi îmbrăcată cu cele mal bune fructe din toate specific, remâind ea mândra vis-â-vis de cele-l'alte State In privinţa calitâţel fructelor, şi ca se pot face de a mi se realisa dorinţa, m am hotâ-trt a reduce preţurile pomilor prevăzute în catalogul grădineldc a fi pe viitor numai cu /umitate preţ, ca prin aceasta rcducţiune se poatâ a cumpgra or-cinc, iar pentru cele tţ specii de pere, producţiunl not ce nu se prevede în catalog, adică Regele şi Regina României, Mihal Bravul, StcJan-cel-Mare s, c. I. acesta se vindeau cu io iei pomul, acum Insa va fi numai cu j lei. Preţul pomilor se poate vedea In calator Domnii amatori din districte si din Capitală, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa gradină şi Îndată li se va trimite. Timpu plantatului pomilor pentru primavarâa sosit, şi cu cât pomi se vor planta mal de timpuriu cu atâta este mal bine. Domnii amatori snnt rugaţi a'ml trimite comandele cât de timpurie ca să pot a le trimite la timpul cuvenit. 515 CEASORNIC REMTOIR-BUSOLA ZISA spbciabtate pentru vînă-tori şi militari, recomandat de ministerul de res-boi frances la 19 Aprilie 1887. Dubiu cadran luminos, luminând In cel mal mare întuneric. Mărimea 18 mm. (40milimetri diametru) cilindru 6 rubine, foarte solid. Preciul 35 franci c« cu.ie de „n-be, u c. X Argint 40 fr. PENTRU TOATE CELE L ALTE GENURI A SE CERE PRtCU'L CURENT Fie care Ceasornic si Pendula sunt. garatate 1 xpeditiune contra mandat postai ’• IOANNOTBALTISBERGER Fa lorica ele Ceasoarnice DEPOSIT IN RERLAO LA D. MAL- STEIN CtSO’NICAR SI BIJUTIER. Berna, Elveţia În ramă bogat sculptată, având barometru anero-id şi termometru, mare cadran de 13 ct. luminos, luminând noaptea el singur. Fiindu-ne aprovisionaţl din Fabricele cele mai renumite si speciale in articolele noastre, suntem In posiţiunea de a satisface pe onor. clientelă In privinţa şi de «sortiment şi de calitate ; tn special oferim : «Camasi. Gulere, Manşete, Pantaloni. Ciorapi, Itatiste. Flanele. Pân-zarie «le Olanda si de Bumbac in diferite calilati ele. etc. Asemenea <;onfeetionam or-ce lingerie dupe comanda in cel mai scurt timp Sprijinit pe acestea şi pe lunga experienţă a d-lui G. Steclac', dobândită în cursul multor ani In casa d-lui I. Po oui, sperăm că vom reuşi şde a na asigura întreaga confienţâ şi mulţumirea onor. clientelei noastre, pe care respectos o rugăm a ne onora cu numeroasele sale visite şi comande. U«ra*u C eorgesciţ Itparlt cc ’i F4 91 88 3,4 ! & îor>/« 104 3/4 88 89 1/2 102 102 12 95 90 84 3 4 85 1/4 75 75 1 2 73 3 4 74 1/4 210 215 35 37 9»K 980 220 230 200 216 80 90 10 85 16 95 iti 85 16 95 2 01 2 01