ANUL III No. 682 mm A DOUA EDITIUNE JUOI 3/15 MARTIE 1888. 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE încep la i si te a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE IX BUCURESCI La casa Administratiunei IX TARA i Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IX STREl.XATATE: La toate orticiele poştale din Uniune, prin msndate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni *5 lei. LA FARIS i Se gaseste jurnalul cu lECent. numerul, la Kioscul din Bulevardul 8t. 6er-tnain Xo. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A 15 BANI NUM ERUL ANUNCIURILE DIN ROMANŞA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI I.» Paria ■ la Agrnee Hitaa, place de la bour se, t. Agenrr Llhre, rus Notre Dame des rictoires 10, (Place de la Bovrst) pentru Pariu, Frnnela, germania, Anatro-lngarla, Italia Si Rarea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anuncinr si reclame pe pagina treia t lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA IVo. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 8. DECLARAŢIA D-LUII. BRATIAI FĂCUTĂ IN întrunirea de la LA 22 FEBRUARIE SENAT DE Explicând retragerea sa d I. Brâ-tianu a spus, tntre altele, următoarele cuvinte pe care le reproducem dupe Voinţa Naţională: Bine este ca să facem să mai dureze o asemenea stare de lucruri înveninată ? Nu de sigur. Nu e bine nici pentru interesele generale ale terii ca străinii să vadă la ce grad de agitaţie au ajuns spiritele în ţară. Suntem o naţie mică, de abia de câte-va milioane de locuitori şi sunt sigur că continuând pe o asemenea cale am ajunge la peire... Retragendu me de la putere spiritele se vor linişti, iar noi vom continua a ne face datoria si a nu ne laşa pe lene. REÎNTOARCEREA MEA AR FI 0 COMEDIE ŞI AŞ LIPSI ŢEREI Şl REGELUI DE BUNĂ CUVIINŢĂ. MINISTERUL „NECUVIINŢEI" Starostele hoţilor din ţara românească a ajuns la fundul faimosului seu sac cu şiretlicuri, şi ultima criză ministerială, din care trebuea se ese ca dupe obicei mai tare, mai mare şi întinerit, l’a compromis cu desăvârşire, dacă un om se poate compromite mai mult de cum era Ion Brâtianu Înainte de comedia ce a jucat in curs de opt zile înaintea ţârei. Vestitul actor a jucat ultima sa farsă şi perdeaoa s'a lăsat, nu sub aplausele, ci în mijlocul fluerături-lor şi huiduiturilor publicului indignat. Bătrânul şiret întorcându-se eri de la Cameră, cu ghiosda-nul seu ministerial pătat şisdreriţuit, trebue se ti mormăit pe drum cu amărăciune cunoscuta romanţă; Nu mal sunt ce-am fost odată. Nădăjduia bietul om să mai tragă pe sfoară câţi-va membrii voinici din oposiţie, socotea că va isbuti să îmblânzească câţi-va din vrăjmaşii săi, credea că deschizând colivia va isbuti să prinză în ea câţiva sticleţî vioi, şi când colo nu s’a ales de cât cu câte-va vrăbii sbâr-lite şi rîioase. Toţi oamenii cinstiţi au fugit cu groază de atingerea desonoratoare a colectivităţii. Şi ast-fel, de unde criza ministerială trebuia să întăriască colectivitatea şi să slăbiascâ opoziţia, ea a avut tocmai efectul contrariu. Adevărata opoziţiune, n’a avut să înregistreze nici o dezerţiune şi membrii săi au avut ocaziunea să arate ţării oă ceea ce’i împinge la luptă nu este setea de putere şi rîvna portofoliilor ministeriale, ci interesele ţârei, dorul binelui public, triumful cinstei şi ai moralităţei. Ultima criză ministerială n’a avut de cât un resul-tat, acela âs s SJikh, în faţa ţârei, colectiviştilor îngroziţi, că împrejurul lor este aşezat un cordon,de către toţi oamenii de bine şi cinstiţi al acestei ţări. Mai siabâ ca or când, este astăzi, şandramaua guvernamentală,căci d. Ion Brâtianu ’ia luat şi ultima sa proptea, prestigiul îndoios al majo-ritâţei parlamentare, iluzia că ea ar fi representaţia voinţei naţionale, în u-nul din acele momente de sinceritate, care fac pe primul ministru să şi mărturisiască păcatele în faţa publicului uimit. D. Ion Brâtianu a declarat majoritâţei sale, într’un discurs pretins de rămas bun, publicat în Voinţa naţională, că propaganda fţcută de opoziţie l’a făcut nepopular în ţară, că este neapărată nevoe să se retragă pentru ca să se liniştească spiritile, pentru ca să evite o catastrofa. Aşa dar d. Ion Brâtianu este nepopular. Cum este însă atunci majoritatea care T susţine? Nepopulară şi dispreţuită; căci nimeni nu poate crede că un Vilner, un Cantemir o-vreiul, or un Xenopolu jupânul, creaturi, să fie mai populare de cât creatorul. Colectivitatea, în urma mărturisire! şefului ei, nu se mai reazimă astă zi nici măcar pe o ficţiune. A-vea pentru ea o aparenţă şi a pier-dut’o şi pe acea. După chiar declaraţia d-lui Brâtianu, guvernul stă la cârmă contra voinţei ţârei şi spre marea indignare a ei. Un alt punct câştigat pentru opoziţie tot din discursul d-lui Ion Bră-tianu, este că revenirea sa la cârmă ar fi o ruşinoasă comedie, o necuviinţă^) faţă cu ţara şi cu Regele. Ei bine, astâ-zi când d. Ion Bră-tianu a făcut această ruşinoasă comedie, această necuviinţă, datoria ţârei şi a regelui este clară : trebue se măture de pe băncile ministre-riale această necuviinţă care se chiamă cabinetul Ion Brâtianu, să şteargă bine locul unde a fost depusă şi să afume răşină, căci mirosul său otrăveşte plămânii naţiunii. apoi pe prinţul de Bismarck şi pe d. de Mollke. 0 deputăţie a consiliului municipal a remis Împăratului o adresă de condo-leanţă. Berlin, 13 Martie. Toţi oficeril regimentului de liuzarl al gardel fn cap cu principele moştenitor, aii defilat pe dinaintea remăşiţelor pâ-mtnteştl a le împăratului Wilhelm. ltomn, 13 Martie Prinţul de Neapol a plecat la Berlin, ducănd două scrisori autografe ale regelui şi ale reginei pentru împăratul şi împărăteasa. Paris, 13 Martie. Ziarele primesc favorabil proclamaţia şi rescriptul împăratului Frederic. TIPURI MINISTERIALE parte din noua combinaţie ministerială, şi i s'a oferit portofoliul resbelulul pe care n’a crezut oportun să'l primească; cât pentru convorbirea ce a avut cu M. S. Regele, d. general Berendey ne a-flrmă că ea n’a avut de loc caracterul ce i s’a dat. DEPESI PARTICULARE (De la corespondentul nostru special) Berlin, 13 Martie. Erl împărăteasa Victoria s'a dus la Dom, şi şi-a făcut rugăciunea în faţa cosciugului împăratului Wilhelm. Indisposiţiunea prinţului de Bismarck nu dă loc la temeri serioase. Durerile nu sunt simţitoare. împăratul Frederic va depune Sâmbătă jurămint în scris. Manifestul şi scrisoarea împăratului au făcut cea mai bună impresie asupra populaţiunei, din causa nobilului lim-bagiă ţinut de împărat, şi sentimentelor sale îtUr’adevăr constituţionale. Pasagiul cel mai aclamat este următorul : «Doresc ca principiul toleranţei religioase respectat ca sacru în casa mea, în timp de secole, se proteagă şi d'aci înainte pe supuşii mei de toate confesiunile». Împăratul va primi mâine pe Preşedintele Camerei Seniorilor. Se speră că stabilirea unei regenţe nu va fi necesară. Va fi destul ca prinţul imperial să înlocuiască pe împărat pentru unele acte tiumai. TELEGRAME AGENŢIA IIAV’AS Berlin, 13 Martie. In viitoarea sa şedinţă, reichstagul va vota mulţumiri tutor parlamentelor străine. ltomn, 13.âârtie. Carnete? acţA2iL9,likir.—Poşedintele comunică răspunsul priDţulul de Bismarck, zicând că imposanla manifestaţie de simpatie, făcută de reprezentanţii marel şi nobilei naţiuni aliate a Germaniei prin sentimentele şi Lradiţiunile sale istorice, va rămâne Întipărită tn toate inimele germane. Amiciţia între cele două naţiuni va continua a face să se simtă bine-fâc&toarea sa influenţă tn favoarea menţinerel păcel. Paris, 13 Martie. D. Carnot, tatăl preşedintelui Republi-cel, este bolnav de pneumonie. D. Carnot este in vârsta de 86 de ani. Berlin, 13 Martie. Imperatorele are de gând a depune ju-râmlntul pe constituţia Prusiei cât mal curând posibil. Berlin, 13 Martie. Imperatorele a primit pe generalul Winterfeld, care'l a înfăţişat raportul sâti TACHE GIANI Grăvin, vestitul caricaturist frances, are însemnatul dar de a aşterne pe hârtie chipul unui om, numai din trei trasaturi de condei. O singura trăsătură de condeiQ, un singur cuvânt ar fi de ajuns pentru a face portretul d-lul Tache Giani, ministrul de astazl la departamentul justiţiei. D. Tache Giani este un : neisprăvit I Natura, educaţia, când 1'aQ avut tn raânS, aO Început o lucrare, dar şi una şi alta aQ lăsat opera lor neisprăvită. Tache Giani e mititeluţ, pipernicit, şi numai mulţumită unor mustăţi care ameninţa apusul şi răsăritul, poţi să ’t priveşti chipul fara să pufneşti de tis. Ca să para ceva mai nalt, are nevoe de tocuri pe dinăuntru la cisme ; ca să para ceva mai plin, are nevoe de vata la piept, la şolduri şi la umeri. Bărbierul, croitorul, cismarul, sunt cel trei factori necesari spre a îndrepta opera Începută dar neisprăvita a naturel. Când vorbeşte la tribunale sad în Senat, Începe frusa şi o lasâ neisprăvita, înlocuind sflrşitul prin exclamaţiile : «El, domnilor 1 Oh ! domnilorI Ah ! domnilor?» In politice, acelaş vicia predomină. Tache Giani, când este poftit să intre în-tr'un minister, este ca mosafirul chemat ca să nu fie trel-spre-zece la masa, şi tot ce a conceput In viaţa sa, a rămas neisprăvit. A fost ministru al dreptaţei tn vremurile lui C. A. Rosetti, şi ’ml aduc aminte ca a venit atunci tn Camera cu un proiect de lege care trebuia să '1 scoaţă la lumină ca jurisconsult. Era proectul Giani, pentru «proprietatea numelui.» Proectul s'a tipărit, s’a împărţit în secţiuni şi apoi... apoi Tache Giani Ta lasat la o parte fără să mal pomenească mBcar de dânsul. Opera sa Începută, a rămas neisprăvita. A fost un fel de colaborator al Românului, lăsând să se priceapă, precisând chiar ca a luat moştenirea politica a lui C. A. Rosetti. A scris două, trei articole, şi apoi a lasat aceasta moştenire ştirbită dar neisprăvită. A făcut oposiţie, un fel de oposiţie personală, cu reverenţe la adresa coaliţiei ca la cadril, dar a lasat oposiţia sa neisprăvită ca se intre în hora lui Bratianu. Cine ştie daca n’o laşa hora pe loc, tot neisprăvită ? A trâmbiţat ani întregi faimoasele princi-piurî ale electivitaţel magistraturei, şi astăzi, «îwacţstenirea proectulu! inamovibilitaţel, lăsând neispftVâtă opera alegerel magistratului. v E un om calm Tache .Giani, e un fel de natură a parte care nu est^‘'Ăn stare să fa că nici binele, nici răul. Şi binele şr.râul îlîn* cepe, dar îl lasă neisprăvit. 1 * Sunt convins că la masă trebue să la?1." tot-d’auna ceva în farfurie şi că paharul nu’l goleşte nici o dată. L o fi schimbând des— nu e vorba — dar în fundul fie-câruia, trebue să mal rămâe ceva. Aga, FALSIFICAREA BILETELOR DE BANCA Din Turnu Severin ni se scrie că o sucursală clandestină a monetfiriel statului funcţiona de multă vreme în acel oraş sub ochiul patern al administraţiei. Dar abia s’a aflat demisionarea cabinetului colectivist şi imediat hoţia a eşit la iveală. In 24 Februarie aii fost depuşi In arestul preventiv, ca complici al falşificatorulul de bani publici Ro-bert Titus, numitul Kivâran, fost poli-ţaiCial oraşului şi actual sub prefect la plaiul Gloşani.şi directorul prefecturel. Se crede cu siguranţă că la această pungăşie onorabilă n’ar ft dj loc străin fostul prefect Ghelmegeanu actual prefect la Gorj, şi numai aşa se esplica de ce d-sa, ţinea pa timpul prefecturel sale, pe pungaşul de Kivâran în capul Poliţiei, contra voinţei sale şi a indig-naţiunel Întregului oraş ; cftcl acest Kivâran II ameninţa lncontinuQ că, dacâ 11 da afara, va da pe faţă fel de fel de hoţii. In ce priveşte pe d. Prefect Persicea-nu, d-sa cum a venit la Severin l’a mirosit că e un pungaşii! şi ’l-a cerut destituirea acestui Kivâran, dar nu’I s’a Încuviinţat de cât transferarea sa ca sub prefect, şi chiar d acolo dupe o luna Va cerut depărtarea pentru hoţii ordinare, dar i s’a pus cererea la dosar. Scrisoarea se termina ast fel; «Nu pot termina, d-le Redactor, fără «să exprim mulţumirile Întregului o-«raş, d-lul Judecător Instructor care «s’a purtat ca un brav In această falşi-«Acare monstruoasă, sperând că va «pune mâne |şipe Ghelmegeanu». Să dea Dumnezeii 1 D. STURDZA LA FINANŢE pentru conslrucţiunt şi ori-ce lucrări publice.» Tot d. Sturdza, ca Senator, a interpelat pe aceiaşi vreme pe d. Ion Bră-tianu asupra politicei sale flnanciare. Cu această ocaziune d-sa s'a sculat în contra cheltuielilor desfrânate, fle pentru resbol, fle pentru orl-care ramurâ de administraţiune. D. Sturdza lntr'atât a ţinut la părerile sale că s’a grăbit să 'şi imprime discursurile din Senat şi să le împrăştie în broşuri în toată ţara. In cestiunea emisiunilor de bancnote d. Sturdza a fost şi mal radical. D-sa s’a opus din toate puterile la emisiunea bileteloripotecare şi şl-a manifestat In mod categoric desaproba-sa asupra actualei constituiri a Băncel Naţionale. Ieri In Cameră, d. Carp făcând alu-siune la aceste împrejurări, a întrebat pe d. Sturdza: «cura crede d-sa să guverne şi să 'şl aplice programul săii financiar, sad dacă a părăsit acum acest program ?» D. Sturdza a tăcut. Tăcerea actualului titular de la finanţe este semnificativă. D. Sturdza ţine mult să aibe un portofoliu şi iubirea lui pentru a figura In minister e atât de mare,că este.In stare să 'şl abjure toate principiele, să tn-chiză ochii şi asupra Împrumuturilor şi asupra sistemului actual de cir-culaţiune a bancnotelor şi asupra deficitelor şi asupra datoriei flotante, deghizată în conto-curenteie de la Banca Naţională. Prin urmare, să nu crează nimeni că intrarea d-lul Dem. Sturdza la departamentul finanţelor ar fi o garanţie că se va schimba ceva din mersul actual al lucrurilor,fle la Bancă,fie la Vistierie. Numai un singur lucru positiv se degagează din faptul trecere! domnului Sturdza la finanţe. D sa, cu drept or fără drept, trecea în faţa oamenilor de specialilate că ar fi intransigent în materie de finanţe. Evident că faptul său de erl trebue să convingă şi pe aceştia, că d. Sturdza e tot atât de evoluţionist In cestiunl flnanciare,pe cât a fost de schimbător în materie de politică şi de dinasticism. Atât mal bine. O RECTIFICARE D. general Berendey ne cere să facem o rectificare la cele publicate de noi în numărul de ieri, sub rubrica : uCrisa ministerială». D-sa a fost Intr'adeYăr rugat să facă Preschimbarea ministerială de erl a dat ocaziune d-lul Petre Carp să istori-sească ÎnainteaCameril peripeţiele prin care a trecut ultima criză ministerială. Din espunerea clară şi superioară a d lui Petre Carp resultă că toate demersurile făcute pe lângă d-sa de principele Dem. Gbica n'aveafl de scop de cât să combine un minister cu persoane noul, fără însă a se oferi acestora putinţa d’a guverna dupe modul lor de vedere. Ast fel fiind, trecerea d-lui Dem. Sturdza de la ministerul instrucţiunel la acela a) finanţelor nu dovedeşte, nu denotă câtu şi de puţiu că starea actuală a lucrurilor se va preschimba la departamentul finanţelor, şi mal puţin Încă la Banca Naţională. Şi cu toate acestea d. Sturdza nici că poate fi bănuit că In materie de finanţe şi de credit n'ar fi având vederi personale, cu totul deosebite de acelea ale d-luî Brâtianu. D. Sturdza a fost cel dintâiH care s'a ridicat In contra sistemei de a avea statul două bugete, unul ordinar hrănit cu monopoluri şi cu Împrumuturi deghizate, altul estraordinar alimentat cu vînzărl de rentă şi cu vtnzări de moşii. Evident că între numeroasele păcate ale ddul Sturdza trebue socotit şi pe acela de ? a^cris foarte mult. Arhivele Statului şi' J'.iJiiotecele pa-»”.* ticuiare gem de discursurile şi de cărticelele d lui Dem. Sturdza asupra a-cestei cestiunl. Aşa, d. Sturdza încă de la 1876, în calitate de raportor al legii pentru împrumutul de 16 milioane cu bonuri de tesaur—Împrumut preteestat de un închipuit deficit al anului precedent—d. Sturdza zicem a declarat atunci în Senat câ nu înţelege ca «unstat ca al nos-tru să se înece in împrumuturi, fie chiar EPISTOLELE D LUI TACHE GEAM Prin intrarea sa în noul cabinet constituit de d. Ion Brâtianu, d. D. Geani, rămas cam tn umbrâ de cât-va timp, redevine o personalitate marcantă şi care meritâ să fie de aproape studiatâ. Vom cerceta mal întâi ce s a zis despre d-sa şi începem azî cu apreciaţiunile Voinţei Naţionale : Sunt acum şase ani d. Tache Geani, un avocat de mâna a treia, ajunse ministru al justiţiei, grafiei slăbiciune! ce avea pentru dînsul un ilustru om de stat. D. Geani, îndată ce se văzu ministru, uită că a ajuns pe banca ministerială mat mult prinlr’un simplu accident; 11 se păru ca numai moartea ’l va face să renunţe la mărirea neaşteptată, ce ’I căzuse pe cap. — Numai de gât cu d. Brâtianu, o să ies din minister, spunea d. Tache Geani amicilor săi. Din minister a eşit; de murit însă n’a murit. Că nu e mort, ne o dovedesc neisprăvitele d-sale epistole, care atl singurul avantagid d’a ne reaminti pe răposatul Deşliu. In scrisorile Iul Deşliu cel puţin găseşti câte un grăunte de adevâr, In ale lui Geani găseşti.... vom vedea mal la vale ce găsim. Cine-va a avut ingenioasa idee d’a pune un premiu pentru acela ce va /h'. tea glii oi* .LŢciesul nul rând măcar din scrisoarea publicată zilele acestea de d. Geani tn Românul, lată de ce ; Pe când d. Geani era ministru de justiţie s’a întâmplat atentatul Iul Pie-traru. Toată suflarea românească împreuna cud. Geani s'a îngrozit de acest atentat şi’l a Înfierat din toate puterile. Acelaşi Geani lnsâ|vine peste şase ani şi insini^-£r^atentatul lui Pietraru a, fost, matr- jr www.dacoromanica.ro 2 EPOCA 3 MARTIE Cât timp a fost ministru, Geani a considerat atentatul ca un lucru foarte serios, căci de alt-fel cum putem sg ne Închipuim că d-sa ar fl mai stat un moment In minister şi ar fl dat curs acţiune! publice contra Iul Pietraru da-cfi ştia că atentatul e o farsă ? Cum putem sg ne Închipuim că d-sa ar fl putut lăsa sg se condamne un inocent ? Dupg şase ani Insă, după ce a murit câţi-va din colegi! sg! de minister, de pe atunci, după ce a murit şi Dendrino. procurorul general in 1880, d. Geani in-sinuă că atentatul a fost o farsă. Ziarele '1 somează să spună tot ce ştie despre acest atentat; toata lumea se aşteaptă la mari revelaţiun! din partea d-sale. Iată însă ce fel de revelaţiun! ne este dat să auzim : •Stilul Telegrafului —aşa începe d. Geani scrisoarea d-sale — nu ar autoriza pe scriitor să taxeze de pasionat pe autorul scrisoarel din Junie 1886, pe c&nd el Inşii asvârla spumege nd& furia Jupi te nilul tonante, de unde se inspira.» Pe legea mea! nici Voinov nu scrie aşa de prost! Fraza : «Reprob şi mg unesc cu toată lumea onestă contra a-sasinulu! d-lul prin-ministru» este un model de stil pe l&ngă acest mărgăritar geanian. Să esaminăm greşelile : Prima gresala : In loc de ei ănşiî, trebuia zis el insu-şt, de vreme ce mal sus e vorba de un scriitor, iar nu de mal mulţi. A doua gresaln : In loc de de unde se inspiră, trebuia zis de la care se inspiră. «De unde» este o proastă traducere franceză a espresiunel d’ou. A treia gresala : In loc de «tonante» trebuia zis tunător. Aşa se spune perom&neşte. lară-şi traducere proastă din franţuzeşte : Jupiter tonnant. Ce ni s'ar răspunde dacă In loc d’a scrie : «Geani spune prostii», am adopta forma Geani prostante ? A patra greşeala : Jupiter nu ’şl aruncă nici o dată furia spume-gdndă; ci fulgerile. «On reprătenie, ordinairemenl Jupiter assis sur un trCne d or ou d'ivoire, tenanl d'une main lafoudre, signe de lapuissance qui frappe, et de l'autre un sceptre, emblfime de la force qui gouverne». l) A ducea greşeala : Cine va nu poate sg’şl asvgrle furia şi mal puţin Încă furia spumegândă. Furia spumegând» cel mult ar fl putut face pe Jupiter sg’şl asvgrle sceptrul sad fulgerile. Cinci greşeli enorme într’o frasă de doug rgndurî ! Şi măcar d’ar eşi vr’un înţeles din a-ceaslâ fras» I Dar nimic, nimic 1 Nimeni n’a putut ghici încă ce a vrut sg zică d. Tache C ani. Ce sg mal zici de giuvaieru! cu care d. Tache Geani respundeacuzărilor ce II aduce Telegraful, că d sa ar fi ca-lomni&nd pe d. Brâtianu, când Indrăs-neşte să insinueze că atentatul Iu! Pietraru a fost farsă. Iată acest giuvaier : «Şi de când oare constitue o calomnii faptul d a crede cutare sad cutare lucru Intr'o anume mprejurare datai» Daca asi crede buna-oara, întemeiat pe bnnuell sau pe svonul i) i) Vezi «Petit Cours de Mythologie» par E. Geruzez (Pentru copil). public, cad. Tache Geani ia parale pe treburi pe care nu Ie face. ca se laudn ca va câştiga cutare proces fiind-ca e bine cu cutare sau cutare magistral, dupg teoria d-sale credinţa mea nu va putea fi considerată ca o calomnie. Fiind-că cred asemenea lucruri pot, dupg d-sa, sg le şi public In ziare. Neapărat că faptul d'a crede cutare sad cutare lucru despre o persoană, nu constituie|o calomnie, cât timp credinţa nu se manifestează In afară prin scris sad prin grai. Din momentul însg ce publici prin ziare credinţele d-tale, fără a le întemeia pe dovezi serioase, ele constitue o adevărată calomnie. Pâng ce nu vel dovedi, nu cu furia spumegândă a lut Jupiter tonante, ci cu probe că atentatul lui Pietraru a fost o farsă, calomniator vel remâne d-le Tache Geani I Aceasta e credinţa mes; aşa cred ed In acesţă împrejurare şi ast-fel crede toată lumea onestă. S.G. DIN DISTRICTE RI1AI L A Popularitatea csoleoti-vitatei Colectiviştii aii turbat, zice Ecoul; Primarul Campiniu, împreună cu Gri-gore Giani şi alţi colectivişti, umblă pretutindeni sg apuce iscăliturile căteţeni-lor pentru o petiţie, care sg se adreseze fostului preşedinte de miniştri, rugându 1 sg ia din nod In mână conducerea destinelor ţârei. Nu e destul numai aceasta, dar ş’ad trimes In acelaşi scop agenţii d-lor pentru a face cu orl-ce chip ca sg obţie cât mal multe iscălituri, ameninţându I că ’l vor da afară din funcţiunile ce aceştia ocupă. Ca probă că aceia ce spunţm nu este productul unei imaginaţiuni, este următorul fapt: Un agent funcţionar din aceştia s’a presentat la d-nu Nicolae I Sleriade comersant, spunându-i: vrei ca se’mi laşi copil sg moară de foame ? Cum, respunse acesta spăimântat, a-ceasta depinde de mine? Da, respunse agentul, şi pentru aceasta dacă nu ’ml vrei rgd, iscăleşte petiţia asta; şi atunci ’I presentâ petiţia despre care am vorbit. Cu toate acestea, cu toate rugăciunile lui, d-nu Nicolae Steriade a refuzat sg iscălească. Ce naivi sunt colectiviştii, când cred că vor putea obţine iscăliturile cetăţenilor pentru această afacere, In oraşul acela In care toţi caudidaţil lor la deputăţie nu s’ad ales de cât cu năduşe-lile din timpul alegerilor I COVURLIJILI Biruri ii vi o i Consiliul comunal a votat taxe noul asupra colonialelor. Comercianţii sunt revoltaţi. Sâmbătă seara consiliul comunal a ţinut şedinţă, In care a desbătut con-testaţiunea comercianţilor asupra taxei pus» pe coloniale. Contestaţiunea a fost respinsă de majoritate, totuşi s'a numit o comisiune care sg studieze cestiunea lntrepositâril mărfurilor, spfe a nu fl puse la taxă de cât colonialele ce In a-devgr s’ar consuma In localitate. ROM W AŢI Deputaţii colectivitatei Ca sg se ştie şi 4e ţari şi de Majes-tatea Sa Regele, zi:e Vulturul din Caracal, cum s'ad aDs deputaţii d-lul 1. Bratianu, dăm ad coprinderea petiţii d-lul Boşoteanu. Domnule Jude Reclam In judecata d-v. pe d na Iacob Radulian controlor financiar la Casieria generală,şi pe Şl. Zaharia Protopopescu contro’orul creditului agricol din Caracal, spreafl obligaţi ambi împreună, a’ml plaţi suma de lei 328 drept preţul Intreţinerel a mal multor alegători al colegiului al III,cu mâncare şi băutură, ce veniseră pentru alegere, pe care am dat’o din ordinul d lor, cari s’ad obligat a’ml plăti In caz când d nu G. Protopopescu, persoana susţinută de d lor nu va achita, ceea ce acesta din urma la cererile ce ’l am făcut nu a voit; fiind pârâţii supuşi şi la dobândă şi la spese. Devotat C. Boşoteanu Procesul acesta este a se judeca la 9 Martie. IN FOR MATIUNI Eri seara membri minorităţii din Cameră s’au întrunit la clubul «U-nirea». S’a luat resolutiunea ca se se faca întruniri publice în toata tara în scop d’a protesta j în contra reîntoarcerii la putere a d-lui Ion Bratianu. Chiar Dumineca se vor face îniruniri, în mai multe judeţe. Regele şi Regina au părăsit Capitala aseară la 7 ore cu un tren special până la Verciorova unde vagoanele regale, în număr de trei, au fost ataşate la trenul expres obicinuit cu care MM LL. vorajunge la Berlin mâine peste zi. Suita MM LL. se compune de d. general Barozzi, şef a! casei militare a Regelui, d colonel Oandiano, a-diotant, d na Slâniceanu, damă de onoare şi d şoaraDavilafăcând funcţiunile de d-şoară de onoare. Patru feciori şi patru cameriere compun domesticitatea. ~*s-- Absenţa Regelui şi Reginei din Capitală nu va fi de cât de opt zile. MM LL. nu se vor opri nicăerî de cât la Berlin. D. Olănescu, însărcinatul de afaceri al României laViena a venit în-naintea Regelui şi Reginei la Orşova. D-sa va însoţi pe MM. LL. până la graniţa austro germană. Colectiviştii din Cameră se laudă că nu vor permite opoziţiunei sedes-volte nici una din interpelaţiunile ce a adresat sau va mai adresa guvernului; că majoritatea va vota bugetul înainte de zece zile şi că dupe aceasta Camera va fi prorogată pane la Noembrie. Curioşi suntem se vedem cum vor izbuti se facă acestea ! In cercurile colectiviste se pretinde că generalul Barozzi n’a făcut nici o dificultate pentru a primi portofoliul rezbelului, şi că va lua posesiune de acest portofoliu Îndată ce se va întoarce din călătoria în care însoţeşte pe Regele. Atunci d. Ion Brâtianu va trece ia ministerul de interne care numai pentru aceasta a fost lăsat vacant. Suntem în măsură să dăm cea mai complectă desminţire acestui sgo-mot destinat a micşora efectul de-zastros făcut In public de faptul netăgăduit că cea mai mare parte dintre generali, cu toate stăruinţele făcute pe lângă dînşii, au refuzat d’a lua succesiunea generalului Anghe-lescu. Un amic al nostru care a văzut pe generalul Barozzi chiar în momentul plecârel sale r auzit de la dlnsul chiar că în nici un caz nu va deveni minislru de rezbel. -$«- Retragerea d-luî Mitică Moruzi de la prefectura poliţiei Capitalei este definitivă. Pentru Înlocuirea d-sale se pun inaintemaî multenumejîntre altele acele ale d-lor Mişu Skina şi... Ştefan Bellio! N’ar fi de mirare ca acest din urmă, care de mai mulţi ani este dirigentul poliţiei secrete,se reuşească. Nostim ar fi 1 — Procesul vestiţilor escrochi .4«-dronic-Ghcrei în tovărăşie cu poliţia Capitalei, ce era a se înfăţişa azi la Trib. Ilfov secţia a ll!-a, pentru ne-îndeplinirea procedurel, prin nepre-darea citaţiei d nei Elena Georgescu una diî victimele escrocilor, s'a a-mârr.l u so cerceta !& 13 Aprilie viitor. * lată la ce expediente recurge d-nu Brătianu pentru a face se se creadă că ţara este cu d sa. In noaptea de 11 spre 12 Martie curent st. n. d. colonel Pastia, directorul general al Poştelor şi Telegrafelor, a dat ordin ca în zioa de 12 tV ţ' domnii dirigenţi ai oficiilor telegrafice se se alle de la 8 şi până la 9 dimineaţa nemişcaţi la aparat, câci d-sa va veni pentru a le comunica ceva foarte important. Toţi diligenţii se aşteptau la cine ştie ce lucru mare, dar care le fu mirarea vezend că d-nu Pastia le puse în vedere se se înţeleagă fiecare cu şeful administraţiunei locului unde se află biuroul, prefectsau sub-prefect, pentru a se adresa o telegramă de mulţumire d-lui 1. G. Brătianu că a bine voit se rămână la putere. Consiliul sanitar superior al armatei, In ultima sa şedinţă, a aprobat caetul de sarcine relativ la o însemnată furnitură de instrumente chirurgicale. Comanda se va face naturalmente la o casă germană de şi este netăgăduitcă în fabricaţiunea instrumentelor chirurgicale Franţa ocupă primul loc. -*s- «Monitorul» de azi publică decretul prin care se regulează ca In timpul absenţei Regelui din ţar», toate lucrări'e administraţiunei publice, cari cer întărirea Regală, vor fl supuse aprobărel consiliului de miniştri de către fie-care ministru In parte, şi li se va da curs sub rezerva sancţionârel ulterioare a Regelui. Numirile şi destituiri 1 e|de funcţionari publici, care se vor face de consiliul miniştrilor. vor fl cu titlul provisoriti, pine la întoarcerea M. S. Dacă In acest interval de timp, înaintarea lucrărilor parlamentare va cere ca un proiect de lege să se treacă de ia unul din Corpurile legiuitoare la cel-alt, Mesagiul va fi contra-semnat de preşedintele consiliului de miniştri şi de ministrul respectiv, şi se va semna de Rege la întoarcere. Un proces in care s’au ridicat mal multe chestiuni delicate de drept şi care, pentru acest cuvent a ocupat lumea judiciară la noi, a fost definitiv tranşat alaltăeri Luni prin respingerea de către Înalta Curte de justiţie şicasaţiune a recursului d-el Graţia Callimaki-Catargi, una din părţi. Partea adversă era d. Alexandru St. Catargi avend de avocat pe d. M. lvornea. Procesul omorâtorilor din strada Dionisie va veni probabil naintea Curţel cu juraţi de Ilfov în a doua sesiune de primăvară. Numai autorii cari au fost arestaţi in România vor compare, extradiţiunea celor arestaţi In Ungaria fiind, precum am spus deja refuzată. Citim în Jurnalul de Gând de la 6 Martie curent: D. Dumitru Iancovici a trecut cu cea mal mare distincţiune ultimul examen pentru obţinerea gradului de doctor tn drept. Felicitările noastre tînerulul doctor In drept. A 2' EDITIUNE CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 2 Martie 1888 Şedinţa se deschide la orele 2 1/2 cu 76 senatori presenţl sub preşedenţia prinţului D. Ghica. Se citeşte şi se aprobă sumarul şedinţei precedente. D. Ministru Aureliau citeşte decretul subsemnat de M. S. Regele la plecare prin care însărcinează Consiliul de miniştrii cu semnarea provisorie a decretelor. D. V. Ureohle. Cere guvernului se publice o dare de seamă de modul cum s'a împărţit pâinea locuitorilor, căci află că sunt locuitori din judeţul Galaţi |care mur de foame. D. .Aurelii)n, zice că ministrul de interne va Jua măsuri pentru a satisface cererea d-lul V. Urechie. Prinţul D. Ghica. Zice că de 12 zile lipseşte d. D. Brătianu din Senat şi că d sa este ales deputat. întreabă daca n’ar fi bine să se declare vacant colegiul de Senat pe care ’l represinta d-sa. D. Mârzescu este de părere că ar fl mal bine să fie întrebat mal întâii! d. D. Brătianu, dacă optează pentru Senat sad Cameră. Generalul Falcoiunu. Ştie că onor. d. D. Brătianu este un barbat care a fost corect toată viaţa sa; prin urmare prin faptul că a participat la toate lucrările Camerei a dovedit că optează pentru mandatul de deputat. Ar fi un vot do necorectitudine dat d-lul Brătianu dacă s’ar pune la îndoială că nu a înţeles să se demită din mandatul de Senator. D. l.upascu, vorbeşte tn acelaşi sens. D. Mârzeseu. Respunde că procedura ce va urma Senatul este indiferentă; a pro- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (38) H. W O O D CASTELU TRAGIC PARTEA II VI Perdutn! Temându-se să nu ’l sg fi Întâmplat ceva, sg cobori alerglnd. Nimeni ear ! Ne ştiind ce se facâ bătu la uşa surorei sale. Miss Carlyle dormea uşor; se dădu îndată jos din pat. •«-Cine e acolo ? întrebă ea. — Ed, Cornelia. — D ta? zise ea; pe toţi sfinţii, ce s’a întlmplat ? Intră, adause ea vtrlndu-se sub pla-pomâ. Carlyleţintră. — Ia spune, s’a ’mbolnăvit cine-va ? Întreb» bătrâna fată dregtndu-şl boneta de pe cap. — Mi e frică de aşa a*«*“ -•'•jiru îsă-bela; n o pot găsi. ~ Cum n'o poţi găsi ? repetă miss Corny. Ce cias sg fie ? Nu s a culcat Încă ? — Sunt trei ceasuri ; nu s’a culcat Încă, nu ştid unde’I. — Ce proşti suntem, zise de-o-dată miss Cornelia; fâr' Îndoială e la Joyce. Adinioarea o durea piciorul şi lsabela s’o fi dus s’o Îngrijească. Fără a mai aştepta, Carlyle urcă scările sărind peste mal multe trepte la odată; deschise Încet uşa lui Joyce, aş-teptându-se sg găsească lumină In o-daie şi pe femeia lui păzind 1& căpătâiul el; dar dădu peste cel mal mare Întuneric. Sg apropie de patul dadacel şi strigă Joyce. Aceasta tresări, deschise ochii şi de astă dată i se păru că visează de a binele zărind pe stăpânu-sed. El o întrebă dacă lsabela venise In odaia el. Joyce căta se'şî adune ideile. Visase de lsabela şi In mintea el zăpăcită de bolnavă, nu era tn stare sg deosebească realitatea de vis. < ,«Y 1 'tUSA'J£'I Ă-nei? întrebă ea. —Ed te Întreb daca d-na a venit p’aicl. O caut şi n’o pot găsi. — Aşa’I, zise Joyce, a venit şi m’a deşteptat; era miezul nopţel şi a stat numai câte-va minute. — Te-a deşteptat, ce 'ţi-a spus ? Joyce se gândi atunci la straniele cuvinte ce rostise stâpână-sa. Trei ceasuri, şi nu era nici In pat, nici acasă ! 0 groază nespus» o coprinse, ochii el se făcură mal mari, şi cu toate că o durea piciorul, uitând că stăpânâ-sgd e faţă, se dădu jos din pat şi apucă de braţ pe d. Carlyle strângendu-l tare. — O I d-le, s'a ucis ! Pricep totul a-cum. — Ce spui, Joyce ? zise d. Carlyle. — Da, sa ucis, sunt sigură cum te vgd, urma Joyce cu tndârjirea desespe-raţilor, palidă, rătăcită. Şi ed care nu am Înţeles cuvintele sale ! A venit In odaia mea c’o luminare In mână. Era aşa da palidă, In cât pe juaigtate adormită cum eram, am luat’o drept o moartă. M’a făcut sg’I fâgăduesc că void sta cu copiii când nu va mal fi acolea. Am Intrebat’o daca e bolnavă : «Da, ’ml-a rgspuns ea, bolnavă şi flfiBCFG' cită...» Carlyle remase înmărmurit, ne putând crede In gtfvintele Joycel, pe care o credea că Aiureşte. Joyca^vgzu ce se petrece In el. — E adevărat ce’ţl spun d-le. Vgd bine că nu mg crezi, sdause biata fată frlngându-şl mâinile de disperare. Mi-lady era nenorocită aici, şi de aicea... — Ce spui tu Joyce, eşti nebună, zise d. Carlyle; femeia mea era nenorocita aici ? Tocmai atunci intră şi miss Camelia, Intr’o Îmbrăcăminte de noapte de tot ciudată. Auzise vorbă şi doria să ştie ce sg petrece. — Ce este, striga ea , aţi găsit pe I-sabela? — Nu, n’am regăsit o, şi n’o veţi mal vedea-o de cât tn sicrid, răspunse Jo- yce, uitând respectul ce purta stăpânilor săf. Bine al făcut că al venit d-nă, şi sunt bucuroasă, căci voiu s’auzl şi d-ta ceea ce am sg spun d lui. Când vor aduce pe stăpâna mea moartă ş’o vel vedea aici, neînsufleţită, nu ştid ce vel gândi. Bietul med stăpân, ş’a făcut datoria purtlndu-se cu soţia lui ca om bun şi iubitor; dar d-ta ai făcut din viaţa sa un chin nesftrşit. Ea a vrut sg scape de un traid care era o povară grea pentru dinsa, adause Joyce pltn-glnd, şi d-ta allmpins’o la asta. Sărmana femeie 1 Carlyle se Întoarse spre sora el pe care o văzu palidă ca o moartă. — OS Cornelio, zise el, adevărat să fie? Voi sg Trăspundă, dar pentru întâia oară In viaţa el nu putu deschide gura; să făcuse vânătă. — D-zed să te erte, Cornelia, zise el eşind din odaie ca un nebun. Intr’un moment toată casa fu In picioare, Joyce care să tlrlse cum putuse şi ea pâng la iatacul Isabelel, eşia de acolo când apăru Carlyle. — Am găsit aceasta pe masă, zise ea arătându-î o scrisoare; milady a scris’o fără Îndoială. El luă scrisoarea şi citi pe ea : Lui Enric Carlyle, De şi era stăpân pe sine mâinele ’l tremurad deschizând plicul. Citi următoarele : «Mal târzid, când copil te vor Întreba unde este mama lor şi de ce II a părăsit, spune-I că d ta, tatăl lor, al si- lit’o la aceasta. De te o Întreba ce s’a făcut, spune-le, dacă’ţl place; dar nu uita de a adăoga că al hatjocorit’o, al trădat’o, şi că numai împinsă de disperare i a părăsit ca şi pe d-ta*» Cuvintele acestei scrisori săltad dinaintea ochilor nenorocitului Carlyle. Nu Înţelegea de cât un lucru, ca femeia lui fugise; dar cu cine ? O bănuială II venise. Dar Intru ce putuse s’o batjocorească, s o trădeze, asta nu putea pricepe. In acelaşi timp se auziră glasurile servitorilor. Căpitanul Levison, zicead el, nu se afla In odaia lui; patul săd nici nu era desfăcut. Joyce căzuse pe un scaun urmărind cu oeliî rătăciţi mişcările stăpînulul el. — Nu’i nevoe sg vorbeşti de această scrisoare, zise el Joycel; ea numai pe mine mg priveşte. — D-le, zice ea că se va ucide ? — Nu, nu’I moartă, Joyce, e mal rgd de cât atât. In acelaş moment, mica lsabela intră tn odaia dădacei, cu picioarele goale şi In rochia el de noapte. — Unde’I mama? zise ea, vrad se vgd pe mama. — 0 I d-le strigă Joyce, chiamă pe Wilson : copila o sg răcească, aşa cu picioarela goale, lsabela dute de te culcă. Carlyle se apropie de copilă şi arg-tând’o Joycel. — De acum, îl vei zice Lucis, j Apoi eşi din odaie. j (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCa 3 MARTIE 3 pus să se facă o asemenea întrebare d Iul D. Brătianu, numai ca cestiune de deferenţi. Senatul admite să se declare vacant colegiul I de Prahova şi cel de Mehedinţi. D. Mâr/.eseu tntreabă pe d. Giani dacă menţine interpelările ce a adresat guvernului şi care sunt la ordinea zilei. (Mare ilaritate). D. Ministru Giani, respunde că nu înţelege ce respuns se cuvine se facă, căci soarta interpelărilor e cunoscută. (Ilaritate şi mal mare). D. Mârzescu. Poate vreaii se mi le însuşesc eh. D. Giani. Voi respunde! (Rfsete), Senatul suspenda şedinţa şi se consultă pentru alegerea unul cestor tn locul d-lul Tăcu ales deputat. D. C. Cornescu este ales cestor cu majoritate de 40 voturi. Senatul se ocupă apoi cu votarea unor indigenate. D. CAMERA Şedinţa de la 2 Martie 188$ La ora 1 3/4 şedinţa se deschide sub preşedinţa d-lul D. Leoca fiind presenţl 107 dd. deputaţi. D. Stoieescu deputatul colegiului al II-lea de Ialomiţa îşi dă demisia. Colegiul e declarat vacant. D. I>. Sturdza citeşte decretul regal prin care consiliul de miniştri este autorisat a gera afacerile Statului In timpul lipsei sale din ţară. D. Epurescu anunţă Ministerului de Culte o interpelare privitoare la starea clerului mirean. D. N’neu răspunde că există În această privinţă un proiect de lege pornit din iniţiativa parlamentului şi căd-sa,tşl va des-volta părerile sale personale cu ocasiadis-cuţiunel acelui proiect. D. Epurcseu ia act. D. Schileru propune un proiect delege pentru modificarea legel asupra băuturilor spirtoase. D. C. Rossu adresează Ministrului de Interne rugăciunea următoare: De vreme ce bunul Dumnezeii s’a înduplecat împreună cu M. S. Regele Carul să readucă pe d. 1, Rrătianu la carma Statului, bine-voiască d. Ministru do Interne a da un ordin circular agenţilor administrativi pentru a incela propaganda printre administraţi d'a şubscrie petiţii la Rege cerănd rechemarea Primului ministru, şi să lase ast-fel pe biata lume în pace,dacă nu se poate de tot dar cel puţin pănă la reîntoarcerea Regelui (Aplause, ilaritate). D. Petre Gr udlstenim tntreabă guvernul dacă a luat vre o precauţ une pentru a nu rămănea păgubaşi embaticarii de vil cărora din causa filoxerei viile se distrug. Cum rămăn aceşti oameni ? Proprietarii pământului, tndată ce viile s'afi distrus, îşi reiaCi pământurile înapoi ; căci după lege embaticul s'a stins. Cum rămân nenorociţii ţărani ast-fel despuiaţi prin legi şi de vil şi de pământ ? D. I. C. Itrutiiinu care se vede că nici habar n'are de situaţia juridică a embati-carulul faţă cu nudul proprietar, zice că răul tncă nu s’a produs nicâerl, şi că nici se poate produce; căci nu va li proprietar care să se poarte ast fel cu ţăranii, nici tribunale care să nu se pronunţe tn favoarea ţăranului. D. Gradlsteanu. Te tnşell, d-le Prim-ministru, nu cunoşti legea. Sunt articole precise, care vor sili pe Tribunale să dea dreptate proprietarului contra embatica-rulul. In zadar insistă onor. D. Grădişteanu; infailibilul Prim-ministru s a pronunţat o dată, d-sa nu revine asupra părerel deja exprimată. Discuţia se închide. D. I* \egru/.y.i susţine o cerere semnată de un mare număr de cetăţeni din toată ţara pentru o subvenţie ce Camera ar trebui să acorde poetului Eminescu, căzut tn boală şi nevoe. D-sa face apel la toate grupurile din Cameră de la cele mal înaintate, de la d. Morţun, până la cele mal înapoiate, cele mal retrograde ce s'a văzut de un sfert de secol tn Camera Română până la d. V. Lascar. (Rtsete). D. Hogalnicenuu sprijineşte In câteva cuvinte aceasta cerere. (Aplause). D. Schileru cere aplicarea art. 15 din legea Rurală, care nici o dată nu s a aplicat. Acest articol prevede obligaţia Statului d’a trimite ingineri care să hotărască locurile date ţăranilor. D. Stolojan Nasfase zice că este un proiect de lege elaborat tn acest sens. D. Epurcseu. De ce ministru? D. Stolojan N'ustnse. De mine. D. Epureseu. De ce nu I 'al adus atunci? D. Stolojan N'aştnse. Nu s’a putut. (Rî-sete). D. P. Gradi*teanu iml însuşesc eh interpelarea d-lul Schileru. (Aplause). Se procede la alegerea a doul Vice-pre-şedinţl tu locul d-lor C. F. Robescu demisionat, şi N. Ganea, devenit ministru. Sunt aleşi dd. Eug;. Stâtescu şi Y'i-zantl. • .¥ Glumeţii nu abdică: Câţl-va din aceştia ati pus tu urnă bilete cu aceste două nume onorabile: Cisman, Radu Mi hai. D’altmintrelea demni repre-sentanţl al colectivităţel. In Comisia financiară sunt aleşi : Dd. Alex. Marghiloman , — Costl-nescu, — C. Lccca.— Al. Xenopol. Pentru cel-l’alţl 3 membri netntrunindu-se majoritatea reglementară, rămâne ase vota din noh In viitoarea şedinţă. In comisia bugetară sunt aleşi 21 de membri. Apoi şedinţa se ridică la orele 4 3/4. Un spectator. ŞTIRI TEATRALE Astă seară reprezentaţiunea Circului Sidoli va fi dată In beneficiul d-lui Ce-sar Sidoli, perfectul călăreţ «par force». Spectacolul va fi din cele mal interesante. Toată trupa aşa de numeroasă şi de bine compusă a Circului ţine a se Întrece astă seară pentru a manifesta camaradului el toate simpatiile sale. Şi de această manifestaţiune publicul va beneficia. • « Mâine Joi la Teatrul Naţional se va representa Fatiniţa,operată tn 3 acte de Zeii şi Genă. musica de Fr. de Suppâ. « • • Joi 3 Martie va avea loc In Sala Ateneului un concert dat de d şoara /?. Schmidt şi d. M Alfieri, cu concursul d lor C. Dimitrescu şi Gruber. ULTIME UVFOIîM ITIll Zilele acestea opositiunea va adresa un manifest terei. * Mâine d. Fleva va adresa primului ministru şi ministru |de rezbel o interpelaţiune asupra hoţiilor din administraţiunea rezbelului, asupra demisiuneî generalului Al. Anghe-lescu, asupra deolaraţiunel d-lul Ion Brătianu că cunoştea abuzurile care s’au comis în armată şi In genere asupra sistemului de corup ţiune care demoralizează armata. X Se afirmă că d. I. Brătianu ar fi spus că el nu a revenit la putere de cât în urma unei depeşe ce ’I ar fi adresat prinţul de Bismarck şi prin care cancelarul Germaniei li ar zice că In starea actuală a Europei, singur densul poate conduce destinele României. X Faptul că portofoliul resbelului nu a fost luat de un militar a făcut o impresie din cele mai rele asupra întregului corp ofiţeresc. Un ofiţer care ocupă în armată o situaţiune Înaltă Întrebat eri de cineva care este noul ministru de resbel, a respuns foarte serios: «tot Eugenie Carada». X D. Eugenie Stâtescu care s’a Împotrivit din răsputeri la intrarea în cabinet a d lui Dimitrie Giani este foarte supărat că d. Ion Brătianu n’a ţinut seamă de observaţiunile sale. Acestei supărări iar nu dorinţei d’a petrece cât va timp lângă copilul seu se şi atribue hotârlrea luată de d. Stâtescu d’a pleca în străinătate. Nu ştim de unde vine ura d lui Stâtescu contra d lui Gianidar causa acestei ure trebuie se fie din cele mai grave judecând după termenii în care fostul ministru al justiţiei se exprima azT, înaintea mai multor persoane, pe seama succesorului său. X Ni se asigură că perechea noastră Regală se va întoarce negreşit în ţara Marţi la 8 curent. X Aflăm că d. Ion Brătianu ar fi cerut unuia din funcţionarii ministerului de rezbel se’i trimită a casă un dosar de furnituri. Funcţionarul în cestiune consultă mai întâi peşe. ful seu ierarhic d. general Cruţeseu care ’i dede ordin a nu lăsa se iasă dosarul din Minister. Ni se asigură că a doa zi d. Ion Brătianu a făcut pentru acest motiv aspre observaţiuni d-lui general Cru-ţescu. Acesta însă ii a respuns că In Împrejurările actuale nu putea face altfel. * Azi s'a ales la Cameră Comisiu-nea bugetară. Lista guvernamentală nu coprinde de cât pe un represen-tant din minoritate,anume pe principele Alexandru Stirbey. Faţă cu această netoleranţâ contrarie tutulor usurilor constituţionale şi parlamentare principele Stirbey, cu toate că a întrunit cele mai multe voturi (101) va refuza a face parte din comisiunea bugetară, dtn-du’şi demisiunea. Lista minorităţii a întrunit următoarele voturi : Dd. LascarCatargiu (39 v ), Dem. Brătianu (39 v ), G. Vernescu (38 v.), Carp (42), Blaramberg (38), Marghiloman I. (42), Paladi (39), Nicorescu 38) , loneseu Tache (38 v.), Tzoni 38;, Lahovari 1. (38), Negruzzi I. 39) , Ressu (38), Marghiloman Al. ,38), Panu (35), Butoulescu (38), E-nescti (38), Grigorescu (38),Fleva (37), Nicolaid (37), Principele Alexandru Stirby 101. Din lista guvernamentală n’a întrunit maioritatea reglementară deputatul V. Caligari, pentru care se va face o nouă votare. X De la Asilul Elena Doamna Aseară, la 8 ore, profesorii şi profesoarele Asilulul s’au Întrunit în acel institut pentru a face anchetă asupra faptelor de Vineri seară. Rezultatul anchetei a fost eliminarea definitivă a elevei Sândulescu, din clasa IV normală, protejata d-lul I. Brătianu, care cea d’ânteiu a a-tacat pe d şoara Sehmaltz, eliminarea temporară a mai multor alte e-leve , şi pedepse disciplinare pentru toate clasele care au luat parte la răscoală. Corpul profesoral va face un raport ministerului asupra anchetei şi hotârîrilor sale. Se zice că câte-va d-şoare pedagoge sunt destul de grav compromise. Toată mulţumirea ce resimţim pentru plecarea d-rei Schmaltz, nu ne face să credem că acest sistem inaugurat de eleve de a’şi face singure dreptate este bun ; el trebue imediat vestejit cum merită şi elevele insubordinate trebuesc sst-fel pedepsite ca pe viitor exemplul lor să potoliască or ce mişcare resvrâ-titoare. Ni se pare dar că, până acum, corpul profesoral al orfelinatului nu a arătat severitatea ce merita incon-duita elevelor. X Unirea desminte îndoita ştire a demisiuneî directorului său politic din consiliul comunal şi a candida-turei sale la secretariatul Camerei de comerciu din Bucureşti. lată cum se esprimă foaia d-lul I. C. Bibicescu : «D. Bibicescu n’a demisionat de la Primărie şi, la propunerile ce i s’afi făcut de mai mulţi membri ai Camerei de comerciu, a respuns tot-d’a-una negativ, spunând In acelaş timp că nu vede pentru ce d. Basi-lescu a fost depărtat.» X Consiliul comunal al Capitălei n a putut ţine şedinţă eri din cauza insuficienţei numărului membrilor presenţt. O nouă eonvocaţiune a fost adresată pentru Joî. X Suntem informaţi că Camera de comerciu din Bucureşti în şedinţa de la 29 Februarie a. c a numit o comisiune din sinul său, care să studieze tarifele vamale autonom şi convenţional , pentru o eventuală încheere a unei convenţiunî cu Aus-tro-Ungaria. Ar fi de dorit ca foţi comercianţii şi industrialii care ar avea observaţiuni de făcut în această privinţă se se grăbească a le înainta camerei de comerciu, ca să le pue în vederea comisiunei respective. X Şi eri şi azi am arătat mijloacele întrebuinţate de agenţii guvernului pentru a face lumea să creazâ că d. 1. Brătianu şi guvernul seu sunt populari în ţară. O nouă probă ne vine acum din Severin. îndată ce s’a aliat reîntoarcerea ministerului colectivist la putere, poliţi.iul şi avocatul Statului au început a cutreera oraşul pentru a smulge iscălituri pe o depeşă către Rege, unde M. S. este felicitată de fericita idee ce a avut rechemând şeful bandei colectiviste la guvern. Dar cine a iscălit acea telegramă, afară de bieţii funcţionari ameninţaţi cu destituirea ? Nişte oameni ca N. Cremeneanu, T. Scafeşi, Sem-boteanu, ete., care sunt datori vânduţi creditului fonciar, oameni cu lanţul de ghftt şi pe care ori-ce guvern îi va tîrî la picioarele lui. X Marele ziar englez Daily Telegraph publică următoarea telegramă privitoare la criza ministerială In România : Nu se ştie până acum tn mod esact ce a produs retragerea ministerului român, de şi se ştia ca poziliunea lui era sdrunci-nata tncâdemult. Opoziţiuttea a câştigat un mare numâr de scaune tn cele din ur-mft alegeri, nea ce a cauzat câderea ministrului de interne. Apoi a fost un scandal îngrozitor relativ ia nişte contracte de furnituri ale guvernului. Gheşefturile aO fost divulgate In coloanele presei opozi-ţiunil şi istoria lor, tn caz de a fi adevărate, este cât se poate închipui de compromiţătoare. Un alt incident a mal contribuit se zice la căderea ministerului Brătianu. Un jurnalist anume Panu, condamnat pentru un delict tu contra Regelui la o lungă închisoare, a lost ales deputat de oraşul Iaşi. El se găsea peste graniţă In momentul alegerii, dar tncrezându-se In privilegiile sale parlamentare s’a Întors In România. A fost arestat şi tnchis contraria constitutiunel şi d. Panu a reuşit să trâmitâ douâ telegrame una preşedintelui Caraeril şi cea Palia leaderulul o-poziliunel prin care protestă tn contra a-restâril sale i egale. Sâmbătă un manifest semnat de membrii opoziţiunil parlamentare, care are printre şefii săi pe d. Dimitrie Brătianu, fratele primului ministru a fost afişat pe zidurile Bucureştilor. X Apreciaţiunile\asupra d lui Dimitrie Giannipe care le publicăm pe pagina l sunt extrasedin «Voinţa Naţională» din IS Oclombre 1886. DEPESI PARTICULARE (De la corespondentul nostru special) Berlin, 14 Martie.— Cu toată indis-posiţiunea sa prinţul de Bismarck a fost ţi ieri la Charlottenburg să confereze cu împăratul. Se rectifică cuvintele pronunţate de Bismarck care ar fi zis că e solidar cu ministerul. Dănsul ar fi declarat din contra că n'ar putea să se considere solidar cu fie care din membrii cabinetu-| lui actual. Cancelarul a mai adăogat cum că crede ca poate se asigure www.dacoromanica.ro că politica germană nu se va schimba. Prinţul de Bismarck nu va asistata toate ceremoniile doliului, medial săi stăruind ca să stea in casă. Berlin, 14 Martie. — înaintea catedralei a staţionat şi ieri toată ziua o mulţime imensă. Trebuia ca cine va să aştepte cel puţin şease ceasuri pentru a l veni răndul să intre. Se construesc tribune pe stradele pe unde va trece cortegiul. Berlin. 14 Martie. — Ziarul uPostv obsert'ă că primele acte ale împăratului sunt semnate numai Frederic fără nici o conlrasemnătură a vre unui ministru, ceea-ce ar tinde să dovedească că împăratul vrea să guverneze prin el însuşi. ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS Ylena, 14 Martie. — Fremdenblatt, vorbind de schimbul de depeşl, ce s'a făcut Intre Corniţele Kalnoky şi prinţul de Bismarck, vede In acest fapt o nouă afirmaţiune a alianţei austro-germane, şi triumful diplomaţiei moderne care ştie să se conformeze trebuinţelor inalterabile ale naţiunilor. Mal multe ziare cred că primnle acte ale împăratului Frederic vor desarma pe toţi aceia cari turbură pacea. Vlena, 14 Martie. — Alaltăerl şi eri s’afi ţinut conferinţe militare sub pre-sidenţia împăratului. MARELE CIRC SIDOLI Joi 3 Maitie Beneficiul simpaticului călăreţ Cesar Sidoli La fine : Robert Diavolul u BUCUREŞTI STRADA PRIMĂVERII N». 26 Face cunoscut persoanelor care n’afi mai găsit locuri la Începerea anului şcolar curent, ca s’afi mal adăogat un dormitor şi o cameră de studii. 072 A N U N C I U Subscmnalnl are onoare a aduce la cunoştinţa onor public ca am deschis un RESTAUR ATSTX din strada Regala 17, fosla sala Universal, sub propria mea firma. SPIRIDON M. GEORGE3CU aranjat cu lotul nou, intr'un .stil modern si bine mobilat si bine ventilat unde se poale servi in or ce timp lot felul de mâncări alese st gtistoasenrecum si heu-turite cele mai bune si naturalii*, promiţând un serviciu prompt, curat si preciuri modeste. Muzica naţionala sub conducerea cunoscutului si simpaticului artist IONICA DINICU Afara de acestea, sub semnatul pentru o mai mare inlesnire are la dispoziţia d-ior vizitatori amatori, la ori ce timp, mai multe camere separate, elegant aranjate pentru supat. Toi de odata mai aduc la cunoştinţa ca pot servi la domiciliuri vinurile cele mai bune atât vechi cât si noi,cu preciuri foarte moderate In speranţa ca onor. public, caro me cunosc in .v ceasta branşa din vechiul restaurant Constantin actualmente Paraschivescu si care am servit 15 ani nu am crulat nici chellueli nici osteneli pentru a merita tot aceiaşi încredere de care m'am bucurat si in trecut cu deosebire ca acum lucrez sub propria mea Urma sunt pe deplin convins ca voiu II onorat cu vizitele d-v. promitându-vo ca veţi Q pe deplin satisfăcuţi. Cu toata stima 641 Spiridon M Georgescu IPu.lu.i*ie:idul IVI. S. Regelui Diplomă dc onoare la Exposi(ia din Bucureşti Cu începere de la 1/13 Marlie va fabrica 1‘alarii de l‘ăsbt, In toate nuanţele şi formele cele mal noul pe preţul de 15 lei Cereţi pălării numite 1‘AIUSIEN si pălării de matase înalte foarte uşoare şi solide cu 21 lei Nu uitaţi a cere pălăria GENTLEMAN Depositul pălăriilor Engleze Mellon Kondas PĂLĂRII r»E LUX, NOUTATI 647 BOALELE SIFILITICE NEPUTINŢA BAKBATEASCA Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şi Impedicare, după experienţa de 17 ani. Speoialist tn hoaţele lumeşti. DR THOR Strada Emigrata No. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultai ii de la 8 dim. până la 6 seara. Loc separat d'aşteptare pentru flecare. 528 DOCTORUL P. J. STOJENESCU Dela facultateade mediciDădin Paris, dă consultaţium de maladii interne şi veneriene, In toate zilele dela 3 plnă la5 p. m. Pentru săraci consultaţiile sunt gr&tis. 106 Strada St. Gheorghe noh 20. THEODOR ASLAN Lecţiuni de desemn, peisagii!, figuri, a cademii. pasteluri. 23. Otel Englitera 23 Zilele acestea s’afi exportat prin vama Filaret şi alte puncte vamale, diferite cantităţi de Dulceţuri pentru Viena şi Berlin de Cofetăria T. Creţuiescu din Strada Carol. Urăm succes 663 nr T1IPU1DTAT1 cass lu*os mobilat* sas ULi IflUninlAl nemdbilats, cuprinzând6 camere de stăpâni, j de slugf, cuhnie şi pivniţ*. Ddritoril sS se adreseze tn curie chiar. Calea Victoriei 176. 66ş Tir TYf'UTDT \ T Casă mare cu DL l ALnlnlAI două etage din strada sf. Apostoli No. 42, aproape de cheurl. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se adreseze Calea Victorii No. 74. 638 ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 40. — Bucureşti MORI FABRICI de SPIRT TOT felul'de MAŞINI Mare drposlt de toate nneltele ai ac-ceaorllle pentru exploatarea fabrleelor PIETRE DE MOARA CURELE. CUCIUCURI GIZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA. 139 SINGURUL DEPOU cu VINURI SPECIALITATE ESCLUSIVA INDIGENA ALBE SI NEGRE Calea Calarasiior IVo, 1 Din cele mal renumite dealuri, şi in special din Gol Drlncl, Districtul Mehedinţi. Puritate 'garantată, constatată chiar de onor. Eforie a Spitalelor civile prin analisa chimica. Preciuri ioarte moderate Se trimet la domiciliu franco in cantităţi mari şi mici cu vadra in butelie şi in butoae de or-ce mărime TH. !>. COST IN, 607 Calea Călăraşilor No. 1. LA CONCURENTA Vând mult si cdstig pucin, avantagiu consumatorilor C. T. CHRISTOFOR „LA MARINAR“ Calea Victoriei, No. 100, vis-â-yi* de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. Zahăr franţuzesc . . . kilo i—10 Zahăr cubic. . . . . . 1-20 Cafea martinieft cal. I . . » 4-40 Calea Rio » I . . N 3-60 Lumtnărl Apollo verit. 560 gr. 1-65 » de lux cal. I . . kilo 1-40 Unt-de-lemn fraucez . . » 3 » grecesc . . » 2 Orez turces » 50 Făină de Pesta cal. I . . » 60 » )> » » 11 . »> 40 Macaroane de Italia cal. I • >» 1-20 Fidea » » » I . » 1-20 Măsline dulci .... 2 Ceaiu comp. col. cutia . • » 4 Rom Englezesc .... kilo 3-60 VINURI DE MASA ALESE Conservate de mine tn proprielt mele pivniţe Vin negru de Mrorrsti veclil de 4 ani Litru fr. 1. Vin alb de DragaNianl vechi de 4 Ani I 14J Litru fr. 1. Cu Slima C. T. CHRISTOFOR IIP VftVIlUF Două case situate In llli lLi/j sIlL strada Frumoasă Nr. 12 şi 12 bis; având fle-care patru odăi de stadân, patru de servitori, curte mare şi grîdinâ spaţioasă cu pom roditori. Se vinde In total safiln parte. A se adresa la d-na proprietară care locueşte la Nr. 12. Strada Frumoasă In casele din fundul curţel. DE ARENDAT găneşti din districtul Muscel, plasa podgoriei, se arendează de la Aprilie 23, anul 1889 pe cinci ani, prin licitaţia ce va fi la 20 Mii, anul co-rent. Doritorii vor veni In ziua fixată la domnu Grigore Şuţu, strada Golţei No. 29 spre a concura. 640 Recomandăm RESTAURANTUL LA MIELUL ALB IN DOSUL PALATULUI (CASINO PETROVCl) Bucătărie Română şi Franceză. Cabinete particulare. Supeur! noaptea după teatrurl şi baluri. Vinuri escelente streine şi indigene. Serviciul prompt. Restaurantul este deschis la or ce oră ziua şi noaptea SE ARENDEAZA viitor partămva «lin moşia ŢIGaNEŞTI-CALONFIREŞTI districtul Teleorman la distanţă de 10 minute de Alexandria, In întindere de 1700 pogoane arabile toate, Case mari de locuinţe, magasll pentru grâu si porumb mart. Doritorii se vor adresa la Radacţia acestui ziar. EPOCA — 3 MARTIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R m 0 Strada Lipscaui, \o. 27 Cumpera. siviude efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul B ucuresti 2 Martie 1888 5 0/0 Renta amortisabila 5 0/0 Renta perpetua 6 0/0 Oblig, de Stat 6 0/0 Oblig deşt drum de fer 7 0,0 Scris. func. rurale 5 0/0 Scris. func. rurale 7 0/0 Scris. func. urbane 5 n/0 Scris func urbane 5 OiO Scris. func. urbane Urbano 5 0/0 laşi 8 0/q împrumutul comunal Oblig. Casei pens (leitOdob.) împrumutul cu premie Aoiiuni hanr.ei nation. Acţiuni •Dacia-Rom&nia* • Naţionala > Constructiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur Florini austriaci Cutnp. Vend. 93 3,4 93 12 90 91 88 1,2 89 104 4/4 104 3/4 89 89 1 8 102 102 t 2 95 90 84 3 4 85 3; 4 74 ? 4 75 i 4 73 1 2 74 210 215 35 37 teoo 1010 220 2:10 220 210 80 90 lti 75 46 95 iii 75 4 ti 95 2 01 2 02 DOMNILOR COFETARI DIN TARA Q " f? Penlru a da o mat mare desvollare Industriei Naţionale am arangeat Fabrica cumaşinele cele mal perfecţionate şi forme noi, care Imt permit a resista In faţa or-cărei t'oncureute atât tn calitate cât ţi preţuri; pentru care dar rog atât pe onor. d-nl Cofetari cât şi pe consumatori a pune la proba spre a se convinge, câcl am cautat a lucra şi asorta mal bine ca toţi anii cu toate articolele ce produce aceasta Fabrica precum: FonJanl Garnit, ţi cu Creme; Praline Jc Chocolat cu Creme Vanilie, Cacao, Pistaschc, Nouga, etc. Pastile de Chocolat, Pastile Gome diferite forme, Chocolat a la Creme forme CJdburys; Bomboane englezeşti ti feluri Rockes Drops la cutii j, 6 şi io chilo şi cu etichete streine, Vien şi London, asemenea şi la Borcane sistem Klark Nikolas, Englezeşti şi la cutiuţe de lux. UN MARE DEPOSIT DE TOT CE ATINGE BRANŞA COFETĂRIEI Precaiţ Frunze hI flori pentru («amiluri. Hârtie pentru torte, Ta\l «I Cilasele, Culori vegetale *1 Cole, Chocolat, cuverturi pentru lucru, Vnt de cacao ni gusturi peutru Bomboane oel mai in ar* o depou din tara al productelor* candite de IPar*is si Drageuri D-nil Cofetari care doresc a avea Preciurile corente şi catalogul special, sunt rugaţi a’ml seri şi le voi trimite franco la domiciliul doritorilor; şi penlru o mal mare înlesnire a d-lor Cofetari din provincii, am înfiinţat o Magazie de Trensit de unde se vor vinde şi expedia mărfurile cu preciurile mal scăzute ca din Capitala fiind scăzute şi acsizele comunei Bucureşti; iar penlru d-nil particolarl consumatori la ocasie de Lugitdnr, Nunti, Botezuri si Soarele, ce vor voi se cunoascâ industria ţârei s£ fac următoarele preciurl: Fonda.nl asortat de 50 feluri kilo lei 4,*o, Praline de Chocolda cu di firile cremuri cliilo lei 6.80, Drageuri diferite chlo lei 6,80, Fructe Candite chilo lei 8,80, Bomboane englezeşti chilo lei 4, Caramele cu fisticuri migdale creme etc. chilo Ui 4, Sitmpanie de la diferite case renumite şi cu pre-ciuri de concurenţa. Asemenea Licueruri, Coniacuri, Ceaiu, Pesmeti de 18 feluri din cei mai fini pentru ceai si desert. Romuri diferite calităţi Intre care se recomanda adcvâratul de Bremen extra fin, din care spre convingere rog a se cere ca proba mărfurile ce sunt a se trimite cu C. F. R. rembursânduse restul iar cele ce sunt a se trimite cu poşta rog a se avansa valoarea prin mandat poştal dupS care se va expedia marfa. Suliseiiintilul niliicânil zalutr în rantitati mari pentru fahrlrntinuru bomboanelor sl a rhorolatel pot a Une or-ce concurenta in acest articol. ZahSr Capaţâna kilo lei 1,15 —ZahSr frances Cubic kilo lei i,iţ. — Zah&r frances Tos kilo lei 1,05. ou st,im.a, G. I) O B R I C E A X U. Ş41 Adresa Telegramelor: Bomboneria Dobriceanu. — Bucureşti. Bucureşti, Calea Victoriei, 77. CASA DE SCHIMB MOSCU NACHMIAS A'o. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. lipscani, In fada noei cladir Bancei Naţionale {Daria-România) B ucuresti Cumperi ei vinde efecte publice ei face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 2 Martie 1888 “ j Renta amortizabila ,, româna perpetua Obligaţiuni desiat [Conv.rnr.l „ C. F. li. „ Municipale Ir. ,. Casei pens. [300 L.] Scrisuri funciare rurale urbane .. Obl. Serbestt cu prime Im cu prime Buc. I*o leij Losuri crucea roşie Italiane „ Otomane cu prime Losuri Basiîica bombau âct. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Conslmctinni Aur contra argint sau bilete Fiorini Wal. Anstrlnc Mărci germane Bancnote francese „ italiane „ Ruble hârtie NB. Cursul este socotit in aur laşi Cump. Vinde 9» 90 8» S 73 *10 IM 88 tOi 95 84 X 74 3/4 63 35 Î5 35 17 16 75 *00 1*4 100 99 *04 g X 93 91 73 *14 104 89 IM 96 85 X 75 X 66 38 *8 38 *0 17 *0* 1*6 100 3/4 100 *10 ©sas* ©aiairs VEISEN VOLF) Wiena. Stadt, Fleischmarkt Wolfengasse No. 3 VIS A VIS DE BISERICA GRECEASCA L’nm aranjat cu totul din nod, necruţând nici un sacrificiu pentru ca dorinţele d-lor voiagiori să fie pe deplin satisfăcute asigurând un servi-cifl prompt şi preţuri moderate. Acest hotel este situat In posiţiunea cea mai plficuU In centrul oraşului şi In apropiera de toate autorităţile administrative şi judiciare, aci se mai află şi un Itestuurant cu o bucătărie orientala sl occidentala. Am deplina speranţa ca onor. public convingându-se mfi va onora şi încuraja cu desele d-lor visite. 056 Cu deosebita stima, E. I.AZAItlS. DOCTORUL SALTER MEDIC ŞI CHIRURG Uf la Vacuitatea dc medicina din Vicua Specialist tn bonlele Syphilitice pe care le trateaza Inlr'uti mod special şi fara a opri pc bolnav de la o-cupaţiunile sale. Vindecare sigura a blenorragiei, poala alba, ulcere, impotenţa etc. Consultaţiunide la71/2—8 /2dim. şi de la 1—4 p m. Strada Fortunl ;\o. 4, lângă Spiţeria de la Biseri ia cu Sfinţi. 664 * mm x DE INGHIBUT Un salon bine mobilat a se adresa la Doamna Iosovici. casele Cosman, eta-giul 1. Bulevardul Academiei. 646. * * COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI TANASE D* CRETULESCU STB. CAROL NO. 17, «LATURI CU BISERICA CURTE* VECHE SI VISA-AIS DE ANTEUL PIECEI Am pus in consumaţie o mare cantitate de Romuri Jamaica superioare cu Iei *,40 1 tru şi diferite alte romuri de la renumitela Case Renohe si Steain din Bermen Pentru d-nil comercianţi ce vor voi a lua in cantii&ţî mari, se va reduce preţul O mare cantitate de dulceţuri din toate fructele cu vamleşi ffcr&vanile şi cu preciurl foarte efline. Bomboane, Şampanie din fabricatiunea de licherurl de aci. Ananas, Benedectin, Guiraso, Sartrez, Pipermant, Vanile Rose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in fie-care zi, o adcvfcraţA mastica de Hio. Mare deposit de rachiuri bune si indulcite pentru menagiul casei Mare depesit de spirt rafinat si de maşina. Primeşte comande pentru logodne, *■ ‘ ‘ jri şi soarele. Serviciila cele mai alegante si esecutate de mine personal. I -.1 ! .. n X 4 ■ . I X C am i s, I a ws f\ln f i i n /] . un sflAids X m x X 0*« nunţi, boteza Deposit de distinsă tuieă. Serv ici le mele fiind < unoscute. Toate aceste mărfuri se vând er preeluri moderate Cu inala stima T. D. CRETULESCU •X00X* X *0 AVIS IMPORTANT 0 \ STBKIAG! & £u.,. No. 22-Calea Victoriei-No. 22 Avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca am deschis în Capitala Bucureşti un mkjasiv de urnim hi mmm Fiindu-ne aprovisionsţl din Fabricele cele uiai renumite si speciale in articolele noastre, suntem în posiţiunea de a satisface pe onor. clientela în privinţa şi de asortiment şi de calitate ; tn special oferim : aCanmsf. Gulere, Manşete, Pantaloni. Ciorapi, Itatisle, I'iin/nrie tic Olanda si de Itumlmc in diferite enlilnti etc. Asemenea confecţionam or-ce lingerie dupe comanda in eel mai scurt .timp Sprijinit pe acestea şi pe lunga experienţă a d-lui G. Sleclacî, dobândita în cursul multor ani Încasa d-lui I. Poloni, sperăm că vom reuşi de a na asigura întreaga confienţa şi mulţumirea onor. clientelei noastre, pe care respectos o rugăm a ne onora cu numeroasele sale visite şi comande. 666 ,şpg% NECESAR, MIC INTERESANT LA noua ZISA VEGHETOARE în ramă bogat sculptată, având barometru anero-id şi termometru, mare cadran de 13 ct. luminos, luminând noaptea el singur. CEASORNIC REMONTOMUSOLA specialitate penlru vînă-lorl şi militari, recomandat de ministerul de res-boî frances la 19 Aprilie 1887. Dublu cadran luminos, luminând în cel mal mare întuneric. Mărimea 18 mm. (40 milimetri diametru) cilindru 6 rubine, foarte solid. Preciul 35 franci \ Cu cutie i » 2 pietre » 42 » 3800 Esecutează repede or-ce lucru de urnătorie saîl mecanică; precum : olane simple şi ornate. Mare asortiment de moblile pentru frădină, armamente pentru graj-url şi teascuri de vin, etc. .Mare deposit dc grin/.i de fer, raiuri pentru vagoane, Deacauvile, teve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara, La Ferte-sous-jouars VINDECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE AUTIBLEN0RHA91 CE preparate de I.Oawuld cu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contra boalelor secrete, scurgeri vechi si noi, catar de vesica, etc. Preţul unei cutii lei 4. APAOE MATREATACUEFECT SIGUR Cuaâtâ capul de mâtreata, intăieşte părul şi opreşte căderea lui. Preciul unul flaoon 2 lei 50 bani. Deposit principal, la Craiova, farmacia I. OS WALL). BucurescI Ia drogueria d-lul 1. Ovesa, şi la mal multe farmacie din tară. Comandele tăcute prin poştă, insotite de valoarea lor, plus 50 bani pentru em-balagiu, se fee uezezact. 4 Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA A LÂ VILLE DEVIENNE vis-a-vis de Lib. Socee Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatate sl soliditate următoarele noutăţi: ’ Rufarie pentru Doamne si Domni. Olanda veritab. de Belgia Midii umburg. olam frantzuzesc de toate calitatile Feţe de masa, şervete si prosoape de pănza. ’gia si R ailapolam f si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lăua si de matase. Flanele, camaai si ismene de lâna după sistemul profesoralul Dr. (>. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu tason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousourl complecte pentru fldsntatL Layettes si Trousourl pentru copii. Trousourl peutru pensionate, oteluri si restanranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CâTALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OKI-CUI VA FACE « EBEBE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec 535 TIU A DEVIN 1T sail vânzare moşia Ba-nilENUAl (ia-Vultureştl din judeţul Olt, a d-nel Aretie Dumba, împreună cu semănaturile de toamnă şi cu pădurea de pe dânsa, compusă numai de lemn de construcţie tn grosime de 6—14 palme tn circomferinţâ; precum şi dou£ vil din principalul deal al Oltului din Dra-gaşant. A se adresa In Bucureşti tn strada Sfinţilor No. 4. sau la proprietatea zisei moşii. MARE SUCCES LIMBA F R AN CE S A PREDAU ROMANILOR FAPA PROFESOR IN 52 DE LECTIUNt Ziar limbistic septămânal pentru toate clasele. Metoda pentru a Invata SIXi.I lt a scrie si a vorbi franţuzeşte. Redactor H. LOLLIOT, profesor la liceul Sf. Gheorghe, Adresa Bulevardul Klisabeta, Băile Eforiei, Bucureşti, Abonamente ţplatibile inainte): Un an cursul complect 20 lei, seasc luni, tO lei. NB.Seipte-spre-eece numere au aparutdeja. 0X1 IX0X x LA RENUMITUL MAGASIN fo BE1SS1SI Gti le ii Victox'iei, xNTo 55 (fondat in anul 1852) SE GASESTE SPECIALITATE DE V GURI FINE 81 U.\ MARE DEPOSIT DE CONSERVE ALIMENTARE Cu preciuri moderate X 569 X mxi 1x0x1 x 1x0 RECOMANDAM LEGATORIA DE CÂRTI FS1ÎL 0 X xa 0X1 STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTR'O Zi BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, asemenea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-oiurile cele mai moderate. X I IX0XÎ X >X0 nr liru 7 A DC Casele cu locul lor Ut VlUlA n£ din Strada Crinului No. 5. A se adresa la d. Qr. G. l'eucescu Strada Clemenţei No. 2. 655 _DE ÎNCHIRIAT Hotelul zis \eintottica tn total sau în parte, situat In strada Bibescu Vodă No. 16. Doritorii se vor adresa la d. propie-tar Strada Clemenţei No. 35. 651 II Un landou nofl de tot, din fabrica Lohner (Vieuna). Doritorii se pot adresa la domnul N. Al. Papadat. Str. Academiei, No. 10, de la 5—7 ore p. m. UE UNIM TTV CTTTDEMT cu bune cunoştinţe de Ull D 1 ULICIa 1 matematici, cautămedi-taţiunl de clasele gimnasiale, sau ca repetitor la vre un pension. A se adresa sub iniţialele O. G Strada Griviţel No. 90. Tipografi* ziar al ai ..TSpoaa* Tipării cu cerneala Ch. LoriJLleux C-le Pari* OsrMt refpoBMbi!. G. Stoeneicu www.dacoromanica.ro