ANUL III No. 680
A DOUA EDIT1UNE
MARŢI 1/13 MARTIE i888.
15 BANI N U Al ERUL
ABONAMENTELE
încep la i si ie a fie-carei luni si se plătesc
TOT-O’AUNA ÎNAINTE
I\ BWl RESn La casa Administretiunsl U TARA: Prin-mandate posUIe.
Pentru 1 ah 40 lei,	*0 lei, 3 luni 10 lei.
IN STBK1NATATE: La toete OfBcielS pcs-tale din Uniune, prin mandate poştele.
Pentru 1 an 50 lei. 0 luni 28 lei.
LA PARIS: Se gaseete jurnalul cu IE Cent. numeral, le Kioscul din Bulevardul St. Ger-main Ne. 34.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANiA 8E PRIMESC DIRECT LA AOMINlS TRATIA ZIARULUI
La Paria: la Agenre Hm», plate de la
fcourse, l.
Agence Ubre, rue Notre Dame des Yictoiru 19, (Place de la BourseJ pentru Paria, Franrla, Germania, Anatre-L'ngarla, Italia si Barca Britanic.
Anunciuri pe pag. IV, linia 80 bani, anunoiur ai reclame pe pagina treia t lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
REDA CTI A
No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
No. 8. — Plata Episcopiei. — No. 8.
ULTIMA CONVULSIUNE
Dupe toate ştirile noastre, tot d.
I.	Brătianu constitue noul minister. Cititorii noştri vor vedea mai la vale care sunt comparşii ce vor figura astă dată pe banca ministerială alăturea cu şeful colectivităţei.
Suntem Fericiţi de a constata că d. 1. Brătianu a minţit astă dată ca şi tot-d’a-una, când a declarat că demisia sa e irevocabile.
Cu atâta mai bine.... Ne ar fi des-plâcut ca vecînicul mincinos se spue o dată In viaţa luî adevărul. Aşa cum se petrec lucrurile acuma îl regăsim aşa cum l’am cunoscut tot-d’a-una.
Am zis deja eri că reînceperea luptei cu colectivitatea nu ne sperie. Suntem veseli când ne gândim că aceşti oameni care era se scape, se ne alunece între degete, cu prilejul ministerului de transiţie, vor fi daţi afară de urechi, ca nişte slugi ce fură.
Şi această execuţie somară şi necesară nu va fi aşteptată mult timp, căci dacă isteria putere! a împins pe colectivişti se reia guvernul înmâna, ori-cine simte că el reintră In minister slăbiţi, enervaţi, diminuaţi, din toate puncturile de vedera.
Aceasta nu e o simplă afirmaţie. 0 putem dovedi cu fapte şi chiar cu discursul d-lui I. Brătianu, rostit in ziua de 23 Februarie în întrunirea secretă de la Senat.
Se retrăsese de la putere, precum zicea el, pentru că starea de lucruri înveninată produsă prin propaganda opoziţiei, se nu mai dureze.
Ce s'a schimbat în starea de lu crur! Înveninată? Nimic. De ce se reîntoarce la putere, atunci ?
Retrăgându-se de la putere, spiritele s’ar fi liniştit, dupe propria sa mărturisire. Nu se retrage. Vrea deci se le exaspereze.
Reiutrarea sa, zicea el, ar fi o comedie, şi o lipsă de bună cuviinţă faţă cu ţara şi faţă cu Regele.
Luăm act de această mărturisire, şi constatăm că nu putea se se întâmple nimic mai fericit pentru o-poziţie de cât venirea la putere a unui minister ce a fost făcut caraghios înainte chiar de a exista, de însuşi şeful seu.
Colectivitatea, prin mica comedie ce a jucat-o de vr’o opt zile, a pierdut noue-zeci şi cinci la sulă din iufinitesimalul capital ce mai putea se’l posede în ţară.
S’a tăvălit în noroi şi acuma caută iar se se frece de gard ca se se cu-răţească. Dar noroiul acela nu se deslipeşte aşa de lesne.
Căderea colectivităţei nu e măcar amânată de acest nou expedient. De geaba caută ei se galvanizeze hoitul fostului guvern. Descompunerea e complectă, şi nu se poate opri.
Ce habar are, într’adever, colectivitatea fără Stâtescu, fără Radu Mih&i, fără Carada? Ei singuri îi dădeau puţină originalitate. Dar acuma ajunge şi de râs.
In locul marilor colectivişti vom avea infuzoriele partidului. In locul lui Cartouche, pe Dumollard In locul lui Fra-Diavolo,un camorist obscur. In locul haiducului, borfaşul. In .loc de bandiţi, hoţi de rând.
Care e diferenţa ? Dacă există, e în paguba lor. Nu vor mai avea nici scuza de a face nelegiuirile lor într’un mod măreţ şi colosal. Ne e cam ruşine de adversarii noştrii. Când ai răsturnat pe Stătescu, cînd ai nimicit pe Carada, când ai atârnat un ceasornic de gâtul luî Radu Mihai, eşti în drept se cam despre-ţueşti pe un Stoicesou, pe un Nicu Gane, şi pe restul turmei colectiviste, chiarcând e vorba d’a le trage urechile.
Ministerul colectivist e mort înainte d’a se fi născut. Cum vor putea se reziste căţi-va bieţi fonfi ce se vor aduce pe banca ministerială ca se dea din cap când li se va face semn de către şeful lor ?
Acest minister nu există măcar. Sufli pe densul şi s’a dus.
X. X.
TELEGRAME
AGENŢIA IIA VAS
Munich, 11 Martie.
Trenul imperial a trecut prin Verona erl seară Ia 8,15 şl prin Insbruck, azi dimineaţă la 5 ore, a sosit ia Munich la 8 şi 30.
Împăratul a fost primit de regina mamă, de generalul conte de Pappenheim şi de contele de Werthen ministru al Prusiei.
Împăratul al cărui aspect este escelent conversa cu regina.
Trenul a plecat la 8,50.
Roma, 11 Martie.
Curtea ia un doliO de 20 de zile, cu oca-siunea morţel tmpăratului Wilhelm.
Berlin, 11 Martie.
Hemăşiţele mortale ale Împăratului Wilhelm vor li trausportate asLă-noapte la Catedrală. Corpul va fl expus mâine şi tn zilele următoare.
Toţi miniştrii ad plecat la Lipsea ca să Întâmpine pe împăratul Frideric care va pleca direct laCharlotcnburg.Părăsind vagonul săQ, împăratul se va urca Îndată tn trăsură. Din ordinul săCi, nu se va face nici o recepţiune.
Ministerul Itratiunu. — Impresia
faculu de noul minister. —
D. Nicolae loneseu. — Ultima ora.
Ministerul Bratianu
Azi de dimineaţa circula ştirea că ministerul s’a compus iarăşi sub preşedenţia d-)ui Ion Brătianu.
Nu se ştia insă nimic positiv.
La ora 1 la Cameră se zicea asemenea de deputaţii majorităţii că ministerul s’a compus sub preşe-denţia d-luî Ion Brătianu, care va fi şi ministru de interne.
Din această combinaţie trebue se facă parte d-nii Const. Dimitreseu, Tache Geani, Gen. Barozzi, Aurelian şi Ferekidi.
Se zice că în acest moment, adică la ora 1, miniştri cei noi se află Ia Palat unde prestează jurământ şi că vor veni chiar azi la Cameră se citească declaraţia ministerială.
Impresia făcută de noul cabinet
Am văzut pe ia ora 1 pe cei mai mulţi deputaţi ai oposiţiunii deja adunaţi la Cameră.
Impresia tutulor e că acest mi-
nister e minunat pentru oposiţie, căci cel puţin situaţia e clară.
Credinţa generala e că acest guvern nu va trăi nici măcar o lună.
D-nu Nicolae loneseu
D Nicolae Ionţscu, care a luat cuvîntul la întrunirea de eri, este decis se stea în Bocureşti până dupe terminarea crizei, şi se dea concursul seu pentru resturnarea colecti-vităţei.
Părerea d sale este, că în circumstanţele de faţă, şi fiind date cauzele care au provocat căderea d lui Ion Brătianu, singurasoluţie este un cabinet din minoritate şi prorogarea Camerei. D-sa nici nu se preocupă de faptul că colectiviştii sunt în majoritate în Cameră, căci acea majoritate nu mai însemnează nimic prin faptul că conducătorul ei a părăsit o.
D. Nicolae Iontpeu, se bucură că Capitala a Imbrâf ş it în mod aşa de călduros cauza opoziţiei şi crede că ocampanie de întruniri publice trebue făcută în toată ţara.
Ultima ora
D-nu Const. Dumitrescu a sosit la Cameră.
El zice că nu ştie nimic despre combinaţia ministerială.
Un lucru este până acum sigur că Regele a însărcinat pe d-nu Brătianu se formeze noul minister.
Nu se ştie însă dacă chiar azi preşedintele Consiliului se va presinla Înaintea parlamentului cu nuoi st-î colegi.
REVOLTA
DE LA
AZILUL ELENA DOAMNA
Stătu quo ante.—Afacerea Mairoth.—Doue demisiuni. — Preliminările revoltei. — Revolta.—Domnişoara Schmaltz bătută. — Domnişoara Schmaltz la P alat. — Ancheta ministeriala.—Domnişoara Schmaltz peste granitza.
Stătu quo ante
Este cu desăvârşire inutil să mal vorbim cititorilor noştrii de uneltirile d-şoarei Schmaltz pentru a deveni stăpână absolută pe Asii. Acestea le sunt In deajuns cunoscute.
De când însă d-şoara F. Racoviţa se retrăsese din capul orfelinatului, d-ra Schmaltz, ne mal avend In faţa sa de cât pe d na Oarda, subdirectoarea,considera Asilul ca o ţarâ cucerită şi nu 'şi mal dedea cel puţin osteneala să 'şl ascundă adlncul dispreţ care o coprindea pentru Români şi ţara lor. Zilnic profesorii şi elevele eraii umi'iaţi de vreun cuvânt sad de vre-o aluziune puţin măgulitoare pentru noi. Mal cu seamă era de nesuferit părtinirea pe care o a-rata către cele trei pedagoge germane care tratai! cu aroganţă pe colegele lor române. Situaţiunea devenea intolerabilă.
Afacerea Mairoth
D-şoara Mairoth—care se pretinde franceză, născută la Besanţon şi care işi pronunţă numele Mero deşi el este curat german şi Însemnează roşu de Maiu — se distingea prin observaţiu-nile îndrâsneţe adresate profesor lor şi prin pedepsele pe atât de nedrepte pe cât adese ori de barbare, pe care le impunea elevelor. De aceia d-sa, fiind şi In mal continuă relaţiune cu elevele, ! dete primul prilej de revoltă. Pentru
nu ştid bine care anume fapt, elevele o încolţiră Intr’o zi, şi o cam ghiontiră.
D şoara Schmaltz, cam speriată de starea spiritelor, nu cuteza să dea afa-cerel toată importanţa ce merita. A raporta, In adevăr, că elevele se revoltaseră câtuşi de puţin, era a mărturisi c& tratamentul la care le supusese pricinuia asemenea revolte, sad cel puţin era a provoca o anchetă care ar fl dat la lumină multe fapte pe care cu plăcere d-şoara Schmaltz le ţinea tn întuneric.
De aceia raportul dire ctoarel de studii nu vorbea de cât de insubordina-ţiune şi nu cerea nici o pedeapsă extra-traordinarâ. Incuragiate prin lipsa de energie a direcţiune!, elevele interpretară aceasta prin frică, şi din acel moment d-şoara Schmaltz era menită a deveni batjocura institutului, căci era oslndita la tăcere de chiar d-sa.
Doue demisiuni
Săptămâna aceasta d şoara Schmaltz, zăpăcită de demisionarea ministerului şi prin urmare a protectorului el, d. Dim. Sturdza, perdu orl-ce cumpăt. Dânsa găsi că d-şoara Ec. Botez—care nu 'şi ascunsese indignaţiunea către directoarea de studii, când aceasta u-neltise scandaloasa destituire şi isgo-nire dm Asii a venerabilei d-na Vlad Rădulescu — avea fată cu d-sa o atitudine trufaşă şi că arita veselie de căderea guvernului. Pe acest motiv ceru destituirea d-şoarel Botez din funcţiunea de profesoare a clasei III primare.
Auzind zvon de această cerere, d-şoara Botez adresă ministerului instruc-ţiunel publice demisia sa In următorii termeni:
Domnule ministru,
Nesimţindu-m6 tn stare a m6 mal lupta cu intrigele şi minciunele urzite necontenit de d-şoara directoare de studii, şi simţind că din această luptă am să ies sdro-bită, vă rog cu onoare, d-le ministru, a’ml accepta demisia.
Primiţi, ve rog, d-le ministru, asigurarea stimei şi osebitei mele consideraţiunl.
Cathcrion Rotez
Institutoarea clasei 111 primară din
Asilul Elena Doamna
Cotroceni, 26 Februarie 1888.
Înainte însă ca d-şoara Botez să fl a-flat de raportul ce să făcuse asupra d-sale, d-na Oardă, sub directoarea orfelinatului şi loc-ţiitoare de directoare de când se retrăsese d-şoara F. Raco-viţă, şi care avea cunoştinţă de acest raport, înmâna d-lul Sp. Haret demi-siunea sa, motivată pe chiar faptul că directoarea de studii raporta ministerului inexactităţi pentru a obţine eliminarea unei profesoare.
D. Haret refuză demisiunea pe motivul că, fiind însuşi demisionat, numai avea calitatea de a o primi. D-na Oardă Insă insistă ca demisiunea d-sale să fie înregistrată, ceea ce se şi făcu.
Preliminarele revoltei
Cu toată surescitaliunea spiritelor, nu dintr’o dată isbucni revolta de Vineri seară.
Cu câte-va zile mai înainte, d-şoara Schmaltz osândi o clasă întreagă— clasa 11-a normală, dacă nu mă înşel— a sta în genuchi. Elevele, indignate de nedreptatea şi asprimea pedepsei, mal cu seama pentru o clasă normala, refuzară de a se supune şi se grămădiră la uşa clasei, cu aerul de a tmpedica pe directoarea de studii să iasă. Speriata, aceasta ridică pedeapsa, şi scandalul fu ast-fel amânat.
Joi seara, la rugăciune, când se pomeniră numele Doamnei Elena, al M. S. Regina, al Sultanei Marsil şi ale ce-
lor l’alţl binefăcători ăi orfelinatului* elevele începură a plânge şit striga câ pe ce mâini ad ajuns. Cu m&n dificultate se restabili ordinea. Elevele \e lmpărţiră prin dormitoare şi mediţia de seară fu suprimata.
Pornita pe această cale, criza trebuia să aibă un grabnic sftrşit.
Revolta
A doua zi, Vineri, d-şoara Botez părăsi Asilul, în virtutea unul ordin de e-liminare. D. Haret, care zicea că nu mai are calitate săprimeascâdemisiuni, nu se credea însă nelmputernicit de a ordona destituiri. Elevele şi chiar profesoarele, camarade ale d-şoarel Botez, se arătat! indignate de asemenea tertipuri şi aruncat! toată răspunderea asu-praji-şoarei Schmaltz care nu satisfăcea prin destituirea d-şoarel Botez, de cât o ură personala în potriva prietenei d-nel Vlad Rădulescu.
Când directoarea de studii se arătft, seara, la rugâciunea claselor normale, care se face în sala de muzică de la catul Intâiti, ea fu primită cu murmure, dar se făcu că nu le observă. Murmurele încetară când se auzi reci-tându-se rugăciunea.
D-soara Schmaltz bătută
Abia Insă fu terminata rugăciunea, o eleva se năpusti asupra d-rel Schmaltz şi’I aruncă în cap un şal. Iotr’o clipeală directoarea de studii fu trlntită la pă-mlnt, călcată în picioare şi lovită cu cleştii şi lopeţile de la sobe. In zadar profesoarele căutară a’şl face loc până la dlnsa pentru a o scăpa. Elevele, cu feţele acoperite de şorburl, le ţineai! locului. D-şoara Mairoth (nu Mero), care voi să lupte cu elevele, fu Îmbrâncită şi grav lovită la cap.
Răcnetele disperate ale domnişoarei Schmaltz fură In sfârşit auzite de doi servitori care II veniră tn ajutor, o scoaseră din sală şi o Însoţiră la camera el.
După această mică păruială elevele se repeziră din nod prin dormitoare şi liniştea reintră In Azil.
D-soara Schmaltz la Palat
Sâmbătă dimineaţa d-şoara Schmaltz s'a dus la Palat unde Întrevederea sa cu M. S. Regina nu fu din cele mal plăcute. De câtâ-va vreme dpja M. S. declara or şi cui câ d-şoara Schmaltz era creatura d-lul Sturdza şi câ dânsul o impunea chiar M. Sale. Acum când d. Sturdza nu mai putea impune nimic, d şoara Schmaltz nu mal era persona grata a nimănui.
Ancheta ministeriala
Sâmbătă, la 1 p. m., d. Haret, însoţit de d. inspector şcolar Paladi, a fost la Azil pentru a face o anchetă. De şi foarte severă şi foarte lungă, căci dânsa a ţinut fără întrerupere până la 6 ore săra, ancheta nu a dat încă nici un rezultat pozitiv. Totuşi d-ra Mairoth (roşu de Mal) afirmă că a recunoscut eleva care cea dintâifi s’a năpustit asupra d-rel Schmaltz. II vom tăcea numele; putem spune însă că acea elevă este protejata personală a d lui 1. C. Brătianu. Loviturile soartei sunt neînduplecatei
D-ra Schmaltz peste graniţa
In momentul de faţă d-ra Schmaltz a trecut graniţa României şi a scuturat praful dupe eleganţii d-sale cipici.
Demisionată sad destituită , habar n’am şi puţin îm pasă. S'a dus : călătorie sprâncenată.
Et nune gaudeamus şi să pulverizăm acid phenic.
www.dacoromanica.ro
2
I. C. BRITM SI ARMATA
D. I. C. Brătianu s'a retras de la minister, şi de la ministerul de res-boiâ.
In timp de 12 ani a guvernat ţara şi a presidat la toate afarerile el cele mal importante, dendu-le forma ce a voit. Corupţia, demoralisarea, târârea la piciorele celor puternici, a fost sistemul de educaţie politică făcută ţârei, In acest nenorocit period de timp.
Dar s’a zis că fala d-lui Brătianu este starea armatei noastre de as-tă-zl—ce i se datoreşte personal— că armata mai că nu esista înainte de venirea d-sale în capul puterei, şi mal cu seamă în capul ministerului de resboiu. Anul 1877 probează
încă că armata esista şi înainte ; şi i
încă cum?... fără Angheleşti Ţ*
câni I...	s'
Se enumerăm dar piNvV t- . . „ ...	. *7'Jţin, cea ce
a făcut d. Bratianuî- 1	..	» ,
, .	, . ,n armata, când
a fost sau na fr- ,	. . ’
resboiu,	zio-VT?mln'*‘r"d®
,i alunii,	o»nd n a fost oicl
Estâc" " fĂC6a t0t d’Sa 06 vroia’ . destul se spunem că una din
^ jausele pentru care generalul G. Anghelescu, a fost înlocuit în 1882 la ministerul de resboiu, este, nu că nu făcea cea ce d. Brătianu ’i cerea, dar pentru că nu făcea destul de repede. Sunt martori, care ad auzit pe d. Radu Mihai, zicând indignat : «Auzi, d. Anghelescu, se nu «vrea se mute de la Tecuci, tndată,
«pe maiorul Manolescu, când d-nu «Brătianu ’i-a zis se-l mute?!»
Se trecem însă la fondul cestiunei. Ca trăsură principală a trecerel d-lui Brătianu la ministerul de res-
boiu, este că d-sa nu şi-a dat seama nici-odată de cea ce este armata în-tr’o ţară, şi a tratat’o cum tratează pe prefecţi, sub-prefecţî, poliţai şi comisari. N’a respectatîntr’însa, nici caracterele, nici serviciurile, nici o-nestitatea, nici capacitatea, nimic; daca i se împotrivea, isbea. Totul se reducea la te dai mie ? (textual). Iată meritele ce a desemnat acestui ministru omnipotent pe parte din acei ce trebuiau se ajungă până la gradele cele mai înalte a erarhiei militare.
Se nu luăm de cât caşurile de care putem vorbi, personalităţile ce vom atinge, numindu le, ne mai esistend în armată. Se vorbim de generalii Slăniceanu, Anghelescu şi Maican. Ne place a crede că şi acest din urmă nu mai esista pentru armată.
Întâiul general ce a făcut d. Brătianu, dupe resboiu, a fost Slăni-ceanu, la 1879 Februarie 12. Ga colonel, Slăniceanu fuse Ministru de resboiu cu d. Brătianu, de la 27 A-prilie 1876 pane la 2 Aprilie 1877, în care timp preparând resboiul, a furat de la toate furniturile, lucru cunoscut de toată lumea, de d. Bră-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(37)
H.	W O O D
CASTELU TRAGIC
PARTEA II
VI
l’erriiita!
La zece şi jumătate, Richard apăru pe peron; 1*1 luase rămas bun de la mama Iul şi venia să sărute pe sora sa. Copil se îmbrăţişară plângând. Câte-va minute In urmă, tânărul dispăru în umbra copacilor şi se depărta în fugă.
Carlyle la rîndul său zise adio ambelor femei, şi Barbara, rămânând singură, serezimă de grilaj, dînd drumul lacrimelor sale. Cât timp era de când sta ast-fel, nici ea n’ar fi putut spune, când i se păru că zăreşte o umbră ce ■e furişa prin desimea crlngurilor, de a lungul gardului de nueie, şi care parcă o pîndea. Ochii săi pătrunseră întunecimea nopţel, şi 1 se păru că recunoaşte pe frate-săd, care plecasa câte-Y* minute mai nainte.
EPOCA -	1 MARTIE
tianu cel d’întâiu. In timpul resboiu-lui colonelul Slăniceanu a dat dovezi de o incapacitate neertatâ, atât prin afacerea de la Vadin, — unde generalul G. Mânu, a fost însărcinat se
facă o anchetă—cât şi prin aceâ de la Rahova,—de neştearsâ memorie din istoria resbelului din urmă,— dupe care i s’a luat comandaşi fu trimis la Bucureşti. Aceste două afaceri au fost şi singurele în care co Ionelul Slăniceanu, a avut trupejjfe comandat.
Ei bine, colonelul SlâruffŞeanu, recunoscut de d. BrătietnU) (je j10ţ ca Ministru de resl^^. recunoscut de nepriceput &|j^)man;janj ^ trUpe
în	e8te acela pe care
d ®5&anu ’1 propune dupe resboiu, î-pTd'intâiu, pentru gradul de general ; ’l readuce apoi la Minister în anul 1880 Aprilie 20, ca se’l e-secute,—spre ruşinea armatei—şi ca se ’i probeze cât este de omnipotent. ’I s’a cerut oare atunci şi demisia din armată? Nu ; i s’a cerut numai se vie se se plece la genunchii lui Brătianu, şi când s'a plecat, a fost numit Inspector al Cavaleriei (1881 Iulie 1) pe când bietul om era atât de fricos de cal, în cât trecuse ca proverb. Dar pentru d. Brătianu totul se reducea la o vacanţă în buget ca şi pentru sub-prefecţi : la plaiul Nucşoara sau Novaci, tot sub-pre-fect este 1
Se trecem la aldoilea.lageneralul A. Anghelescu. Acesta, pe timpul roşilor a jucat tot-d’a-una un rol însemnat, pe când pe acel al conservatorilor era pus la o parte. Astfel în 1866, ca Maior, a fost director general al Ministerului de resboiu,în care timp a furat atât încât a speriat chiar pe însuşi d. Brătianu, şi ceia ce fura mânca cu femeile publice, în-tr’un mod scandalos. La declararea resboiului, d. Brătianu T a găsit în neactivitate, de 5 ani.II readuce în activitate, raporteazâdecretul prin care fusese pus în neactivitate,dându’i vechimea—fapt de o ilegalitate monstruoasă—şi’i încredinţez* dupe trecerea Dunărei,Comandamentul Diviziei 4-a active.de şi erau alţi Coloneii, mai capabili, mai vechi şi mai bravi de cât densul. In timpul resboiului a dat dovezi de o nepricepere fenomenală, cu toate că colonelul Voinescu ce i se dase ca şef de stat-major, căuta se’l acopere în tot ce făcea. Nenorocitul atac din 7 Octombre 1877, care s’a dat pe când Angelescu sta la masă, a fost lovitura sa cea mai mare,şi cu toată opunerea sfruntată a d-lui Brătianu, Regele a ordonat se i se ia comanda şi se părăsească Bulgaria.
Ei bine, al doilea general numit dupe resboiu, a fost generalul A. Angelescu, cu toate că alţi bravi coloneii, care plătiseră cu persoana lor aveau adevărate merite la ase-
■
menea resplată ! 0 sfidare daca nu o batjocură pentru armată, pentru acei ce nu se închinau d-lui Brătianu ! Mai la urmă, de şi d. Brătianu, '1 ştia capabil de toate turpitudinile ’l numeşte şi Ministru de resboiu, odată cit cererea atâtor milioane de la^amera. Angelescu, face ca ministru cea ce era deprins se facj^— dar singur fără se împartă cu 4nţii — Brătianu se supară şi ’l dă a-fară din Minister. 11 numeşte înse Comandant de corp de armată, şi la prânzul ce Regele dă armate', Angelescu este aşezat d’a dreapta Regelui !.. Sărmană armată, Brătianu vorbeşte în numele teu !
Se mai vorbim de al treilea general, de Maican? Lucrurile sunt prea proaspete, toţi le cunosc. Dar cea ce nu cunoaşte lumea, este, că în timp de pace, sub conservatori, Colonelul Murgescu, aduce de la Tulon pe «Fulgerul» pentru care i se a-cordâ «Virtutea militară» atât de periculoasă a fost călătoria din causa micului tonagiu al vasului, iar în timpul acesta, Maican, primea palme în grădina publică de la Galaţi, ţinea prăvălie şi făcea faliment,dupe ce refuzase deaseambarca pe «Fulgerul». In timpul resboiului iarăşi, Murgescu asverlea în aer, dupe«Ron-dunica» un Monitor turcesc, pentru care fapt Ruşii’l au decorat îndată cu St. Vladimir, iar d. Brătianu îl a propus pentru decoraţie, numai când au decorat pe Maican care în timpul acela făcea tripotagiuri dar slugărea şi se închina la Brătianu. Murgescu, cu toate acestea a fost necontenit pus de o parte, iar Maican cu stăpânul seu, merg până a face chiar legi, prin care Maican, şeful Flotile7, este asimilat unui ministru de marină, fără de control în furnituri. Uitase înse Maican că în timpul lui Brătianu, putea deveni, el chiar, general, şi în lege se otni-sese a se pune şeful cu gradul a-cesta.
Pentru ce n’aş deveni şi eu general, ’şi zise el, dacă am toate calităţile lui Anghelescu şi Slăniceanu? Iute la Brătianu şi aeesta’i pune un post de general în bugetul anului 1888, câte-va luni dupe votarea legeî organice a Flotilei 1 Şi iatâ’l general!.. Destul atâta.
Am luat aceste triste exemple, din sacul cel mare hărăzit armatei de d. Brătianu, câcî cum am spus de la început, de acestea numai putem vorbi. Am luat iarăşi de exemplu, numirea la gradul cel mai nalt In ierarchia noastră militară, pentru că generalii sunt acei cari fac educaţia trupelor în timp de pace, şi le conduc pe câmpul de onoare în timp de resboiu. Vază or; cine ce fel de educaţie ar fi putut face aceste triste personaje subordonaţilor lor, pe ee câmp — al onoarei sau al desonoa-
rei, — puteau duce trupele, şi judece dacă d. Brătianu nu este criminal. Da criminal, câcî numai norocul ne a ajutat ca dinastia Anghe-leştilor şi MaicanPor de felul acestor slugi a lui Brătianu — câci sunt şi alţi Angheleşti şi Maican! oameni de treabă pecari ’i sfătuim se’şi schimbe numele—n’eu putut prinde rădăcini. Armata desnădejduită a scos un ţipăt de durere, prin glasul a l i colon* 1-, la care ţipet s’a cutremurat chiar şeful criminalilor acestora, chiar gasda şi tainuitorul tutulor hoţilor.
Dar oare, bine se fie, ca 14 coloneii, au căutat se impue acestui nesocotit, şi sâ’l silească a trimite pe hoţi la puşcărie? Nu este oare a-ceasta un semn, că armata se mişcă? Şi daca este red, a cui este vina ? Auxgrands maux Ies grands moyensl . Brătianu dar singur trebue acuzat, că a silit pe aceşti demni şi bravi ofict r, se facă ce au făcut, uimiţi de scârbă, văzând oprobiul ce Brătianu şi creaturele lui, arunead zilnic cu pumnii plini, asupra frumosului renume al armatei noastre.
Nu cu organisarea armatei, făcută de dânsul, se poate lăuda d. Brătianu, ci cu cele mai sus arătate. Organisarea şi întemeierea acestei fiori frumoase a cununii Regatului român, se datoreşte ei însuşi şi devotamentului ei până a răbda atâta amar de vreme, cea ce Brătianu voia se facă dintr’insa. La activul lui Brătianu înse stau: furniturile oneroase—, inerea armatei la disposiţia pred \i r—numirile în grade reprobate d ■ armată—călcarea tutulor legilor fundamentale a ei şiin’ocuirea lor cu ordine arbitrare — numirea lui Radu Mihai general, adjutant al Regelui — menţinerea lui în acest grad, de şi dovedit fur de ceasoar-nice şi de pungi—schimbarea legeî de înaintare, pentru ca favoriţii ce nu puteautrece un esamen, să poată înainta — schimbarea legei poziţiei oficerului ca se facă o armă dintr’insa—vrajba ce băga cu dinadinsul între generali, ca la un caz dat ei se nu se poată coDsfâtui, şi tot la densul să năzuiască — nepotismul
ue mal pomenit—în fine ruşinea ce a aruncat asupra armatei prin înaintarea la gradele cele mai nalte a acelora pe cari îi ştia capabili de toate mârşăviile, ast fel că lumea se întreba cu uimire: armată sau slugile lui Brătianu sunt aceşti mişei?
Nu, armata este tot aceia de la Plevna, de la Smârdan, fecioară neprihănită. Cei ce fac atâta sgomot astăzi, sunt Brătianu cu slugile lu’, şi cel mai criminal dintre toţi este tot Brătianu.
înainte dar ca Maicaniî şi Angheleşti!—cei necinstiţi — se mearga la puşcărie, Brătianu se le deschidă drumui, şi acolo în fundul ocnei, ei pot se şi adore pe D-zeul lor, căci
să sperăm că nu va mai veni vremea s’o facă, aici in faţa tutulor, în faţa adevăratei armate româneşti.
INF OR MAT IUN I
Sdmhătă tn'r’wia din cameri/e d’a -lături de sala şedinţelor aiunârel d. Cogă/niceanu a făcut dinaintea vre o 30 de depiitaţl următoarea declaraţie:
«A"am voit să spui pină acum nimic despre is'oria ceasornicului, din cauză că m ani gândit că d Radu Mi-hain are nevastă şi copil azi însă pot spune că ceasornicul a fost furat la anul 1380, şi că am trei martori cari pot jura des, re acest furt.»
Priimim din Dorohoi următoarea telegrama :
Opositin cnre ishutisc la colegiul Intel Comunal a triumfat si la colegiul al 2-lea asemenea cu o majoritate zdrobitoare.
Azi d. I. C. Brătianu a avut o lungă întrevedere cu M. S. Regele.
Azi foştii Miniştri s’au întrunit la d. Dem. Moruzi prefectul poliţiei Capitalei.
Aflăm că d. general Fălcoyanu,căruia i s’a propus cu multă stăruinţă portofoliul Ministeriului de Resbel.a refuzat categoric a ’l lua.
Aflăm că d. Bibicescu îşi a dat azi demisia nu numai din locul de ad-jutor al primarului, dar şi din acel de consilier comunal.
D. Dem. Moruzi, prefectul poliţiei Capitalei 'şi a depus eri demisia. Se zice că în locul d-sale va fi numit îndată dupe constituirea cabinetului d. Simeon Mih ileseu.
-3®
Colonelul Maican s'a văzut liber azi pe stradele oraşului în plină uniformă.
Domnilor repre&entnnti ni mi-noritntei
Domnilor,
Subsemnaţii, deputaţi în mai multe legislaturi, venind astâ-zl la Cameră ni s'a refuzat intrarea în tribuna ce ştiam rezervată mal nainte foştilor deputaţi şi senatori, sub cuvânt că nu mai este astă zi de cât o tribună la plina dispoziţie a d-lul preşedinte, pentru d-nil foşti miniştrii şi alte feţe plăcute d-niei sale. Aceasta am Înţeles dindeclaraţiu-nile ce ne-a făcut Însuşi un d. chestor al Camerei, cu toată insistenta ce a binevoit a pune mai mulţi d-ni deputaţi şi anumed-nii Vernescu, Blaramberg, P. Grădişteanu, Filipescu şi alţi, cari a-firmad calitatea noastră de foşti reprezentanţi al Ţârei.
Protestăm In contra acestei măsuri care loveşte in drepturile reprezentaţiei naţionale. Fie care din domniile-voa3tre poate să fie o zi In poziţiunea noastră şi n’ar vrea să stea in tribuna aşa zisă oficială, deschisa astfizi până şi la bătăuşi) poliţiei.
Putem să mal adăogăin că In aceasta tribună, adică cea preşidenţială, aşa de scump păzită s’a văzut nu numai foşti miniştri, dar chiar simpli zapcii din Dobrogea, având noroc de a avea relaţie prin poliţie.
Primiţi, domnilor, incredinţareainal-tel noastre consideraţiunl.
C. A. Horancscu, Etn. KonaUi Vog-o-ridî, Grigore Al. Alexaudrescu, Ştefan F. Falcoiaiiu.
Inima ’l bătea cu putere; In curând nu mai poate să se îndoiască: el revenise luând toate măsurile cu putinţă spre a nu 11 surprins.
Când se Încredinţa că Barbara era era singura şi tatăl săd, prin urmare, nu se întorsese, cuteză să se apropie de dlnsa. Părea In prada unei emo-ţiuni vil, respira cu greii, tot corpul ’i era sguduit de un tremur nervos.
—	Barbara, Barbara, zise"cu vocea năbuşită, l'am văzut, am văzut pe Thorn1
Tlnăra fată crezu mai intâi ca’şî per-duse mintea.
—	Ştii bine că l'ai văzut, zise ea; dar de vreme ce nu’i acela pe care'l căutăm.
—	Nu, nu vorbesc de acela pe care ’1 am văzut la Carlyle. Am văzut pe cel alt... De ce mă priveşti ast fel. Barbara ?
Tânăra fată, în adevăr, ne ştiind ce să creadă şi ce să gândească, il privea ca uimită.
—	Richard, zise In sfirşit Barbara, mal liniştita, eşti sigur de ce mi-aî spus ? Nu te al înşelat ? Toată seara ai vorbit de Thorn cu Carlyle...
—	Bine, Barbara. ’Ţi mai spun ca era Thorn; l’am văzut cum te văd. Mergea repede, dar Îşi luase pălăria de pe cap, pe care o ţinea in mână; cu cea l'altă 'şl da părul de pe frunte, cu o mişcare
j care ’l o cunosc şi care o face adesea, cu mina lui alba la care stralucia acela? diamant ce purta atunci.
Mal nu s'a schim bat; totuşi are privirea rătăcită.
Nu te Îndoi, sora, el era ţ’o jur.
Emoţiunea tânărului pătruuse şi pe Barbara.
—	Richard, zise ea, d. Carlyle trebue se fie înştiinţat de ce se petrece; a plecat abia de câte-va minute, putem Încă să’l ajungem.
Apoi, uitând de or ce teamă, se repezi pe urmele d lui Carlyle pe care ’l ajunse abia dinaintea parcului de la Est-Lvnne.
—	Ce este Barbara ? Întrebă Carlyle uimit, ce este ?
—	Eoric răspunse ea cu glasul stins, vino să vorbeşti degrabă cu Richard ; a văzut pe adevăratul Thorn.
D. Carlyle, din ce In ce mai mirat, o urma ; trecură o barieră şi în dosul u-nui gard foarte des, găsiră pe Richard, care istorisi cele ce văzuse.
Avocatul nu se îndoi o clipă că tlnă-rul văzuse lntrV.devăr pe asasinul lui Hallijohn; stătu cât-va timp gânditor.
—	E ciudat, zise el însflrşil; sunt cu totul sigur ca nu se află aici alt Thorn de cât acela pe care l’ai văzut la mine astă-seară.
—	Poate că a venit cu alt nume.
—	Cum era îmbrăcat ?
—	In haine negre, cu un pardesid de postav negru.
Toţi tăcură din nod.
—	Te-aş sfătui, reluă Carlyle, să stai vr’o zi două prin Împrejurimi. De sigur 11 vei vedea, vei şti unde Iccueşte şi vei afla cine este,
Richard nu cuteza să rămîe, căci şederea sa la Ouest Lynne era foarte pri-
mejdioasă. D. Carlyle putu să capete de la dtnsul numai adresa lui la Londra, ca sâ’I poată seri la nevoe; apoi el îi părăsi din nod, şi Carlyle recon-duse pe Barbara.
Noroc că aceasta ajunse acasă nainte de ora Înaintată când judecătorul să întoarse, căci fusese oprit mai târzid de cât de obiceid la amicii la care petrecuse serata.
Când bărbatul săd se Întoarse, Isa-bela scria in budoarul săd.
Dupe ce ît făcu mai mulle întrebări neînsemnate asupra chipului cum petrecuse seara, la care ea răspunse cât mai scurt cu putinţă, o mai întrebă dacă nu se culcă.
—	încă nu,răspunse ea, nu sunt o-
bositl.
—	Eu mă duc căci abia mă ţin picioarele.
—	Dute.
El să pleca spre a o săruta, dar dinsa ’şi Întoarse capul; el gândi că era supărată !ncâ fiind că n’o întovărăşise, şi apropiindu-se mai mult:
—	Copil resfătat ce eşti, li zise dră-gostos, să te superi pentru aşa lucru de nimici Nu pute«m face alt-fel, te încredinţez. Mâine de dimineaţă vom vorbi despre aceasta, sunt prea obosit astă- seară. Nu vei întârzia, cred ?
Ea sta cu capul plecat spre masă, şi nu respuDse. Carlyle, văzând ca supărarea nu’I trecea, gândi că era mal bine s’o lase; eşi lncbizlnd uşa.
Puţin dupe acea, Isabela se sui In odaia lui Joyce. Aceasta dormea dusă
şi n’o auzi. Isabela o atinse cu degetul, şi biata fată se deşteptă speriată, fre-clndu-se la ochi şi privind pe stâpânâ-sa cu ochi miraţi.
—	Eşti bolnavă, Milady? zise ea in-sflrşit, atât era de tulburata faţa tinerei femei.
—	Bolnavă, da, şi nenorocită, res-punse aceasta cu glas sdrobit. Joyce, vreau să’mi fâgădueşti ceva, că or ce se va întîmpla, or ce m'aş face, vei rămâne cu copil mei.
Joyce o privea tot uimita şi se întreba dacă visa sad era deşteaptă.
|	— Joyce, mi-ai făgăduit Încă odată
aceasta, relnoeşte-o azi: or ce s’ar în-tlinpla, când n’oi mai fi, vei sta cu copii mei ?
—	Da, Milady, voi sta cu ei, dar ce ai, d-uă, eşti bolnavă?
—	Adio, Joyce, murmură Isabela; şi I eşind Încet din odaie, se furişă afară 1 din casa, fără a face sgomot, de frica
de a deştepta pe copii, pe care nu Îndrăznea să’I sărute.
j Joyce, dupe un ceas de insomnie su-părăcioasă, adorm' din nod dar somnul U fu tulburat.
| Nu numai Joyce fu îngrijită în noaptea acea.
j Pe la trei ceasuri de dimineaţă, Carlyle să deşteptă, şi foarte mirat de a nu vedea pe femeia sa, să Îmbrăcă In grabă. De sigur adormise pe scaun | scriind, poate ’l era frig... Să urca sus In buduar, deschise uşa, şi nu văzu pe i nimeni.
(Va urma}
www.dacoromanica.ro
Consiliul sanitar superior al armatei a decis ca de urgenţă se se umple prin stagiari toate posturile de medici militari vacante.
Eri seară d-şo&ra Sraaltz a părăsit Bucureştii.	V
Dînsa vezând că la Asilul Elena nu mai poate rămâne a reziliat contractul luând ca despăgubire o sumă bunicică dată de d. Slurdza şi de M. S. Regina.
Corespondentul nostru din Alexandria ne telegrafiazft următoarele:
Jurnale nu mai primim din cauza poştei, informaţi-ne de noutăţi şi reclamaţi în locu-ne de această no-regularitate.
G. Teodoreseu
Nu mai reclamăm; polcomnicul credem că a văzut această telegramă şi de sigur ca în egoismul seu trebue se fie satisfăcut de renghiu-rile ce ne joacă.
S’o sfîrşi şi astea.
Primim din partea d-lui Doctor veterinar lonescu un lung articol a-supra celor publicate de Telegraful ca respuns la o informaţie publicată de Epoca. Lipsa de spaţiu ne impie-dică de a publica articolul d-lui Io-nessu, ne reservăm însă dreptul de a respunde ziarului colectivist peste câte-va zile.
M. S. Regele a promis se viziteze zilele acestea din nouinstitutul bac-teorologic dirijat de d. dr. profesor Babeşiu.
Ni se spune că la şcoala primară de băeţi No. 5 (Tunari) din coloarea de gulben este un profesor de naţionalitate maghiară.
Oare nici pentru şcolile primare nu se mai pot găsi profesori români?
Aflăm că direcţia Teatrului de la băile Eforiei a contractat cu impre-sariul F. Micei Labruna din Milano, pentru aducerea în Bucureşti a unei trupe Italiane de operă.
Direcţiunea promite a aduce o trupă din cele mai bune.
Repertoriul va fi cât se poate de variat, se va juca toate noutăţile, cum de exemplu «Jago» de Verdi şi «Gioconda» de Ponchinelli.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢI V HA VAS
Paris, 11 Martie.
Ziarele oportuniste publică articole contra generalului Boulanger.
La «Justice» regretă că generalul Boulanger lasă să se facă manifcstaţiunl asupra numelui său.
Solia, 11 Martie.
«Sloboda», vorbind de nota turcească, fn articolul său de frunte, zice că dacă Turcia a dat această notă prin simplă condescendentă către Rusia, şi fără intenţiu-ne de a urmări cestiunea prin mijloace violente, ea va conserva In Bulgaria nişte vasali devotaţi; dar că, dacă Nota este preludiul unei acţiuni energice, ea va găsi tn Bulgari un popor decis se lupte prin toate mijloacele pentru a ocroti o libertate de nişte împrejurări providenţiale ar putea se o ducă la independentă.
Ziarul recunoaşte ilegalitatea situaţiu-nel prinţului fată cu tratatul de ia Berlin dar zice că acel ce rupseră tratatul sunt acel ce Ia 9 August «furara» pe prinţul Alexandru; şi că Bulgarii care, cu toate uneltirile din afară aii menţinut ordinea In tară, nu pot li azi respunzălorl de greşelile primordiale ale acelora care cătară In această cădere, un mijloc de a produce turburărl.
DIN DISTRICTE
COVURLUI
A/Ii.zei'iu Săteanului
Onor. d. Ion Plesnilă vechiu deputat, mare proprietar adresează Poştei din Galaţi următoarea scrisoare, prin care zugrăveşte starea miserabilă a sătenilor şi nepăsarea vinovată a guvernanţilor, ce întrece or ce Închipuire :
«După cum este în general cunoscut, districtul Covurluifl, mal mult ca or care altul, a fost supus la o mulţime de încercări, secetă neîntreruptă câţi-va ani de-a-rândul, piatră, etc., iar anul trecut a ajuns la culmea tuturor nenorocirilor.
Locuitorii, fără hrană pentru el şi familiile lor şi fără nutreţuri pentru vitele ce le-aO mal rămas uevlndute, au intrat într'o iarnă inspăimentătoare, precum nu-şl aduc aminte bătrânii lor să mal fi fost altă data.
Ne mal având cu ce să-şi cumpere nutreţuri pentru scoatere vitelor din iarnă, voiau a le vinde spre a scăpa de ele şi de grija lor, dar nu puteai! fiind amanetate la creditul agricol şi temen-{)u-se a nu mal spori numărul intem-
niţaţilor, cari numai dintr’o singură comuna se urcă la mai mult de 60 inşi. Ei nu mal găsesc nicâirT ajutor, căci sunt puşi afară din legea comună ; şi legea specială făcută oumal ppnlru el le interzice or ce credit, neputând contracta nici un angajament pe mal mult de un an. E( se svârcolesc, g?m, ridică ochit către cer şi, în durerea lor, blestema zilele nenorocite In cari s'aQ născut.
Se văd în grămadă alergând unii la alţi spre a'şl împrumuta hrana necesară pe o zi, măcar pentru un prânz, dar în calea lor se întâlnesc tocmai cu acel cari venisă la dânşii pentru acelaş scop.
In mijlocul acestei privelişti dureroase perceptorii caută prin toate unghiurile casei spre a mai găsi ceva de împlinit pentru încasarea birului, şi neaflând de cât o velinţă care acopere 2—3 copilaşi, aproape amorţiţi de frig şi de foame, o ia şi pe aceasta şi ese afară cu dânsa.
Omul cugetător, omul de inimă se întreabă în gândul sM până când atâta pedeapsă pentru acest nenorocii judeţ? n'aă mai rămas oare oameni pe psmtnt şi pentru dânsul ? nu mal este D-zeă în cer ?
In faţa acestei desolări, In faţa atâtor suspine, se aude un strigăt care psre a’tînveseli: «guvernul ne-a dat păpuşoi de hrană, haide să luăm păpuşoi». Oameni, femei, copil aleargă la primărie, întreabă şi cer păpuşoi... dar li se răspunde: «păpuşoii sunt tocmai la Galaţi, acolo a regulat înalta comisiune parlamentară să vi se des».
Cum se facă bietul locuitor, ale cărui vite sunt căzute, cum să faca msi cu seamă acela care nu le are de loc sprea-şî aduce2—3 ectolitre de păpuşoi tocmai de la Galaţi depărtare de câte va poştil, acum In timpul iernii şi a viscolelor neîntrerupte? Sa dea jumătate celui ce s’ar oferi a-1 aduce cea l altă jumătate sad a renunţa de tot la păpuşoi, preferind a muri de foame ?
Aici a fost marea greşală a guvernului prin numirea comisiunel, fie chiar parlamentara, din oameni fără cunoştinţă de localitate, fără experienţă, puţin prudenţi şi încă mal puţin corecţi în procedeurile lor, neavând alt merit de cât acela de a 'şl primi grasele lor diurne.
Dacă această afacere ar fl fost lasată în mâna preşedinţilor consilielor generale şi a prefecţilor, oameni cari prin posiţiunea lor sunt în stare de a cunoaşte localităţile şi unde sunt adevăratele nevoi, ar fl putut găsi chipul spre a putea mai bine atinge scopul; pe când prin modul acestor concesiuni locuitorul va primi numai jumătate din păpuşoii făgăduiţi, ba încă unii vor perde pe drumuri şi puţinele vite ce le-au mal rămas.
Noi, cari locuim la ţară şi suntem martori a nenorocirilor ce se petrec pe toata ziua, înălţăm glasul nostru către oamenii de bine şi’l rugăm a se întruni In comitete spre a aduce ajutor acestor nenorociţi scăpătaţi, cari formează talpa casei 1
Să se gândească fie care că el sunt fraţii noştri, cari pier de foame în ţara românească, numită de străini ţara bogăţiilor.
Rugăm pe toate ziarele din ţară, de
ori ce coloare politica, dea deschide fol de subscriptiune, înlăturând ori-ce spirit de partid, spre a se putea veni In ajutor cu o oră mal înainte acestui bântuit district.
Gredtm că şi guvernul la rândul să£i dacă nu va putea face mal mult, cel puţin va da ordin perceptorilor săi spre a Înceta cu urmăririle şi jafurile caselor locuitorilor până în toamna viitoare.
Noi, pe lângă ce putem da pe fie care zi, ne înscriem în capul listei ce veţi deschidecu 40 ectolitre de popuşoT, pe cari ’I punem la disposiţiunea comitetului ce se va înfiinţa.»
Primiţi, etc.	I. Plesuila.
Lunca, 1888, Februarie 23.
FELURIMI
Prinţul de coroana al angliei in primejdie. — Zilele trecute prinţul de Walles a scăpat ca prin minune de o iminentă răpire de către nişte piraţi fe-nianl. Pe timpul şedere! sale la San-Remo, moştenitorul de coroană al Angliei făcu o mică escursiune pe mare înlr’un caic italian. Cu câte va zile înainte d'aceasta se observase încrucişând In port un iaht misterios, ce purta culorile americane şi oamenii credeai! câ este ocupat cu sondagie ştiinţifice ale adâucimei marei. Dar, cum eşi din port caicul ce purta pe prinţul de Walles şi se depărta în largul mărel, d'o datfise văzu iahtul indreptându-se, cu toată
puterea vaporului, într’un chip suspect asupra caicului.
Din norocire apăru pe orizont o ca-nonieră a pscadreî britanice din apele italiane, care observând semnalul de primejdie după caic, se luă în goana iahtului care văzând aceasta ridica In- i data pavilionul irlandez şi o luă la sănătoasa. Urmărirea ţ’nu câtă-va vreme şi în cele din urma vasul fenian reuşi a se face nevăzut pe luciul mărel.
Intre acestea prinţu de Walles a-junse teafăr în port, mulţumit c'a scăpat ieft n dintr’o captură, care cine ştie
ce urmări putea să aibă.
«
• •
Sarcofagiul lui alecsandru cel mare. —Supunându se unei miauţioase cercetări arhiologice sarcofagiul descoperit de curând la Saida în Syria, s’a descoperit, că sub dînsul se afla sarco-fagiul ce conţine resturile pâmlnteşil
ale lui Alexandru-ce!-Mare (Macedon).
*
9	*
Coquelin in egipet. — Marele artist francez Coquelin care a fost estimp şi în România, a dat la Cair şi Ia Alexandria câte şase reprezentaţiunl. Aceste 12 serate aă produs artistului 121,439 franci. Kedivul ’f a trimis 100 lire sterlinge pentru loja sa. Aceasta este cea mal considerabilă recetă ce a obţinut vr’o data un artist dramatic. Tragedianul Salvini n'a obţinut de cât 80,000 franci pentru 20 reprezentaţiunl.
Ministrul Francei a prezentat pe d-nu Ccquelin Kedivulul care a convorbit mal bine de o oră cu celebrul artist. Nouă banchete ’i sâ fost oferite, între care unul de Nubar-paşa.
Vt EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
ULTIME IVFORMATItM
Criza ministerială continuă. Se p-re că şi d. Ion Brătianu care nu mai e îndoiala că a primit sarcina d’a forma noul cabinet, întâmpină greutăţi pentru a compune un buchet cu totul plăcut majorităţilor sale. întrebat azi la Senat unde stă criza, d-sa a respuns cu un aer impacientat câ nu ştie nimic.
D. Dimitrie Giani a fost asemenea Întrebat ce este adevărat In sgomo-tul despre intrarea sa în noul cabinet al d-lui Ion Brătianu. Răspunsul seu a fost evazv. Mărturisind câ i s’au făcut propuneri şi chiar foarte avantagioase, căci i s'a promis a i se da carie blanche pentru schimbarea personalului judecătoresc, d sa a spus că nu e probabil că va lua portofoliul ce i se oferă.
X
Eatâ ultima listă ministerială ce circula pe la 4 ore şi 1/2.
D. I C. Brătianu president al consiliului şi Ministru la Interne.
D N. Gane la domene « General Barozzi Ia Resbel « C. Nacu la Finanţe « Pherykide la afacerile streine. « Dem. Geaiii la justiţie « Dem. Sturza la Culte.
« Aurelian la lucrările Publice.
X
Deputaţii care aâ prooctat formaţiunea unui grup cu numirea de grupul independent se vor întruni diseară la d Dimitrie Butculescu pentru a se ocupa de organisaţiunea grupului. Pe lângă persoanele ce am spus deja câ vor intra in acest grup, vor lua parte la întrunirea de diseară şi dd. Gheorghe Panu şi Ni-colae lonescu.
D. Pherekide ministru de Externe a avut azi o lungă întrevedere cu d. comte Golouchowsky ministrul Austriei.
SENATUL
Şedinţa de la 29 Februarie 1888
Şedinla se deschide la orele 21/4 sub preşedenţa prinţului D. Gliica.
La ordinea zilei este cererea generalului Anghclescu de a ii trimis tn judecata Cur-ţel de Casaţie.
Toţi senatori se reped la banca ministerială spre a cere ordinele Vizirului l. Brătianu.
După cinci minute de consultaţie se formează o listă de şapte membri caro vor fl însărcinaţi cu cercetarea faptelor tncrimiuate generalului Anghelcscu.
Lista este asl-fel compusă :
Nanu
Polizu-Micşunescu Dimitrie loan Dimitrie Rosetli Orâscu Şoimănescu General liaralambie
Din urnă ese tocmai comisiunea compusă, precum se vede mal sus.
Apoi şedinţa se ridică.
D.
CAMERA
Şedinţa de la 29 Februarie 1888
D. Lecca deschide şedinţa Ja ora 1 3/4; fiind 120 de dd. deputaţi presenţl.
D. C. Oiscscu refuză funcţia de Secretar al Camerei la care a fost ales tn ultima şedinţă.
Se alege fn locul săO d. I. liogalui-ceunu cu 84 voturi.
Se aleg fn Comisia de petiţiunldd. Dru-{fliici,— Tăcu, — G. Itusn,—Esarhn,— Hosianu,—Conmnescu, — cu 65 voturi fie-care.
In Comisia de indigenat se aleg domnii Locusteanu, — fapadopulu, — Calli-imiki,—Scliilei-u, — 1‘oroim-atiu, — Urzica,— Gr. Urnliimn,—Corlazzi.
O gluma
Un glumeţ făcând sâ circule azi la Cameră următoarea listă peutru Comisia de indigenat :
DD. AI. Xcuopolu.
C. Dumltrestcu.
I.	Cantemir.
I>r. Canteinir.
Itaducanu Ivan.
N. Cililmluke.
AI. Viluer.
această listă a avut aşa marc succes de zeflemea în cât mai mulţi deputaţi au vo-tat’o.—Unii aO mal adăogat pe lângă a-cestia şi pe dd. IVticu şi Statcsca.
Prima operaţiune a unei asemenea Co-misiunl ar fl de sigur d’a se ualuralisa unii pe alţii; de oare-ce nici unul din a-ceştl Deputaţi din Camera Română nu poate justifica o origină Română.
InLr'adevâr ca la noi la nimeni!
Fapt însă caracteristic: toţi aceşti domni sunt colectivişti înfocaţi.
*
•	9
Se procede la votarea Comisiunel pentru controlul Camerei de Depuneri.
Aleşii suntdd. Vuliurescu,—I'oenaru Uordea,—Tanu sescu •
9	*
Acelaşi glumeţ alcătuise şi pentru a-ceastă ocazie o lis ă nostimâ. Iac’o: Radu MlluU,—Cisniuu,- IHnianci n.
Cel d'tntâiO întruneşte24 voturi, cel d’al doilea 23, şi al treilea 20 voturi de zeflemea
ft
9	•
(n C misia comunală se aleg :
Radu Stanian,—lenake Canteinir,— Viiulea,—Savu Auaslasiu,—Pruncu.
Pentru alţi doul membri, rămâne a se face alegerea mâine.
Camera ne mal fiind In număr, şedinţa se ridică.
Un spectator.
*
D. general Budişteanu a adus azi din nou la interogatoriu pe generalul Maican şi căpitanul Mardare.
X
Obrăsnicia Ţuţuianuluî de la Ilâm nieul-Sărat a mers aşa departe pînâ a Introduce o acţiune la Curtea cu juraţi în contra amicului şi colaboratorului nostru d. Ion C. Grădiş-teanu, sub cuvânt câ d-sa cu oca-ziunea alegerilor de la Râmnic ar fi fost şeful unei bande de bătăuşi !
Ştim câ această manoperă n’are de scop de cât a rătăci cursul justiţiei, de oare ce deja zeco alegători independenţi din R- Sărat aii chemat în judecată pe administraţia d’acolo în cap cu Ţuţuianul pentru scenele selbatice din ultimele alegeri.
Voim numai a constata că este urgent a se pune frâu impertinenţii primarului Popescu Ţuţuianul.
*
Trei candidaţi s’au prtzentat pentru locul de Secretar al Camerei de eomerciu din Bucureşti devenit va cant prin depărtarea ilegală, arbi-trariâ a d-lui Nicolae Basihsou. A-ceştî trei candidaţi sunt d-nii Bibi -oescu, consilier municipal şi ajutor al primarului Capitalei, Matei Pe-trescu care a succedat deja d-lui Ba silescu în capul dmsiunel adminis trative la ministerul de interne şi Theodor Nica avocat. Despre numirea d-luî Nica ne putând fi nici o vorbă, de oare-ce dînsul nu face parte din colectivitate, concurenţa remâne între d niî Bibicescu şi Pe treseu. E mai mult de cât probabil că isbânda va fi a acestui din urmă care se bucură de înalta protecţiune a d-lui Radu Mihaî.
X
E. general Fălcoianu, şeful marelui stat major, a fost primit azi de
M. S. Regele.
X
D. Ion Brătianu a însărcinat pe d. Eugenie Curada se facă demarşe pe lângă mai mulţi membrii ai consiliului comunal al capitalei pentru a-1 angaja se demisioneze. Scopul este ca consiliul se fie redus la jumătate ast fel ca se se poată proceda la noi alegeri.
X
D Ion Brătianu care de obicei nu poartă mânuşi, a venit azi la Senat cu mânuşi negre şi nu le-a scos din mâini nici în tot timpul şedir ţîi, negreşit ca semn de doliu pentru moartea împăratului Germaniei.
Tot bine că n’a slat şi cu pălăria cu zăbranic, în cap !
X
Cui a crezut un moment că colectiviştii au tntreprias serios urmfirirea hoţi or de. la ministerul de rezbel, recomandam următoarele rânduri din «Voinţa Naţională» de azi!
i Ni se comunioA câ azi colonelul M&ican va fl pus la libertate provizorie.
{ CI va fi trimis înaintea unui consilii! de rezbel pentru faptul de mituire şi Inşelă-| ciune.
) Se discută Insă foarte mult dacă colo-
Înelul Maican va putea fi judecat, de oare ce faptele pentru cari s a făcut vinovat e’aâ prescris,
www.dacoromanica.ro
In aceiaşi categorie se află şi generalul Maican, care se zice că va fl pus In libertate provizorie Mercurl.
X
Pe când guvernul nostru face tot felul de neajunsuri Societăţei Car-patil împiedicând’o a ’şi îndeplini chiar scopuriie sale caritabile, el a promis întregul seu concurs unei alte Societăţi Înfiinţată pe aceleaşi baze sub numele de Basarabia.
De ce două măsuri şi două greutăţi ?
Speră guvernul d-lui Ion Brătianu. ajutând numai pe basarabeni, că va face să sa uite câ nemărginitei sale inepţii datorim pierderea Basarabiei?
Unul din cei mai dârji membri al partidului radical din Serbia, d-nu Paşici, se află de eri In Bucureşti unde va rămânea câte va zile. Dânsul a visitat pe mai mulţi colectivişti influenţi.
X
Consiliul comunal este convocat pe mâine la ora 8 seara.
X
Cu toate desminţirile oficioşilor, oe doui părtaşi la omorul soţilor Les-pezeanu ce au fost arestaţi la Caransebeş vor fi judecaţi la 28 Martie st. n. la Făgăraş.
Oficiul poştal ne comunică că trenul accelerat din lţcani a sosit azi in gara de Nord la ora 12, avend o întârziere de 7 ore între Buzău—R.-Sârat din causa apelor.
Trecerea Dunărei la Rusciuk fiind posibilă azi poşta de Constantinopol a sosit azi cu trenul de amiaz.
Poşta pentru Dobrogea pornită eri pe la Feteşti s’a înapoiat din causa imposibilitâţei a se trece balta Borcea Comunicaţia între Craiova—Calafat întreruptă, podul peste Jiu fiind rupt de ghi8ţă.
DEPESI PARTICULARE
(De la corespondentul nostru special)
Berlin, 29/12 M *rli —Moartea împăratului a făcut cea mai adâncă im-presitme asupra lui Bismarck, M olt kt si d rut Lauer. Cancelarul plânge adesea. Moltke repetă într’una: eu voiii revedea cel d’întim pe suveranul meu. Corpul împăratului a fost transportat la mezul nopţii in catedrală. Soldaţi cu torţe formau gard. Sicriul a fost purtat de sub-oficeri până la Dom. înaintea catafalcului s au pus cinci zeci scaune aurite pentru principi. Alături e tribuna pentru generali, pentru corpul diplomatic, etc. împăratul WUhelm a ordonat să fie în-gropat in mantaua militară cenuşie cu şapca şi armele de campanie.
Berlin, 29/12 Martie. — La Lipsea împăratul a salutat în mod cordial pe. toţi miniştrii şi pe Herbert Bismarck. dara din Berlin, unde a descins împăratul, era închisă de o gardă militară. In castelul de la Charlottenbourg, care erea iluminat, aşteptau principele moştenitor, princesa moştenitoare,principele Enric, principesa ereditară de Meinin-gen. împăratul purta şapca şi mantaua militară. Principii sărutară mâna împăratului, îmbrăţişară pe împărăteasa. Bismark, miniştrii şi suita se întoarseră la Berlin.
ULTIMA ORA
AGER I IA IIAVAS
Lipsea, 12 Martie.—împăratul Fre-deric a sosit eri seara. Nici o recep ţiune oficială nu s’a făcut, dsr împăratul a primit pe toţi miniştrii având In capul lor pe prinţul de Bismarck.
împăratul îmbrăţişă pe d. de Bismarck de mal multe ori; cea ce făcu o adâncă impresie. Pe timpul acestei întrevederi, împărăteasa era alăturea de împăratul; ea sa’.ută pe d. de Bismarck cu cordialitate.
Mulţimea făcu o mare demonstraţie când Împăratul se arătă la fereastră şi salută pe manifestanţi.
D. de Bismarck remase In salon pe lângă împăratul.
lluirlotlcnburg;, 12 Martie.—Din causa marilor zăpezi, trenul imperiul a sosit cu o mare Întârziere, şi numai dupe orele 11, la Charlottenburg.
O mulţime imensă, cu tot timpul u-rât, staţiona Intre gara şi Castelul, manifestând un mare intusiasm.
Houin, 12 Martie.—«Riforma» zice că Îmbrăţişarea schimbată Intr’un mod solemn In acest moment între regele Humbert şi împăratul Frederic, era îmbrăţişarea celor două popoare.
Sofia, 12 Martie.—Un ordin prinţiar ordonă ca cu prilejul morţii împăratului Wilhelm, doliul curţii să fie trei săptă mâni.
Solia, 12 Martie. — Circulă ştirea câ răspunsul la nota Porţii ar fi amănat.
Berlin, 12 Martie. — împăratul Fri-dericapetrecuto noaptedestul de buci
Catafalcul pe care e aşezat coşciugul Îmbrăcat cu catifea purpurie ornată cu aur, se ridică tn Dom ; trei candelabre cu luminări aprinse, şi scaunele aurite ’l Înconjoară din fie care parte.
Corpul e îmbrăcat cu uniforma Întâiului regiment al gardel, cu mantaua pe spate, şi cu decoraţiile Vulturului N.'rgru, Ordinului Meritului şi Crucei de Fier.
Cu ocaziunea înmormântării, lucrătorii care participă la beneficiile asigurării In contra accidentelor şi boalelor, ai! de gând să formeze un gard de 180 de mii oameni, ce se va întinde de la Dom până Ia mosoleul din Charlot-tenburg.
RPOCA - 1 MARTIE
at,
CASA DE SCHIMB
I. HI. F E R M 0
St radu Lipscani, No. 27
Cumpen si vinde efecte publice si face or-ce schimb de monesi
Cursul Bucureşti
29 Februarie 1888
5 0/0 Renta amortieabila	Cump. 92	Vend. 93 1/2
5 0/0 Renta perpetua	90	91
6 0/0 Oblig, de Stat	83 l î	89 1/4
6	0/0 Oblig de st drum de fer 7	0/0 Scris. tune. rurale	iOi 1/4	104 3/4
5 0/0 Scrie. func. rurale	88	89 1/4
7 0/0 Scris. func. urbane	102	102 1 2
5 h/0 Scris func urbane 5 OiO Scrie. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi	95	96
	84 l 2	85
	75	75 12
8 0/o împrumutul comunal	73 14	73 3 4
Oblig Casei pens (leitOdob.)	210	215
împrumutul cu premie Acţiuni bancei natioti.	35	37
	1C05	1010
Acţiuni «Dacia-România.	220	230
» Naţionala	200	218
» Constructiuni	80	90
Argint contra aur	16 90	17 10
Bilete de banca contra aur	10 90	17 10
Florini austriaci	2 01	2 02
mmaxul & iimes
IAŞI. — No. 32, STRADA LAPUSNEANU, No. 32 — IAŞI
MOBTLE, de toate felurile, pentru odăi complecte si piese de fantasie. COVOARE, persane, Bruxeles, englezeetc. cu bucata si metrul. BIJUTERIIMare si variat asortiment cu preciuri dupe evaluare. PERLELEPORTIERE eu galeriile lor; LĂMPI, mare asortiment de toate preciurile.
CRISTALERÎE, Serviciuri de dulceaţa si de masa.
Garnituri pdatru hiuron, BRONZES, BOMBONIERE, EVANTAILE foarte elegaute.
BRILIANTE si pietre preţioase en gros si en detail.
595
MAGAZIA HIRSCH & FINKE, IAŞI, STRADA LAPUSNEANU, 32.
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No- 8, In palatul Principele Diniltrie Ghika Sir. Lipscani, In facianoei ctadir Bancei Naţionale (Dacia-România)
Bucureşti
CumpSrâ si tiWfde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 29 Febrarie 1888
Renta amortisabila româna
,. româna perpetna Obligaţiuni do sui ÎConv.rur.]
„	Municipale
T. ,. Casei pens. [300 L.J Scrisuri funciare rurale
urbane
5
5
6 6 s 10 7 6 7 6 5 5
3 X Obl. Serbesii cu prime im. co prime Buc. f*o lei] Losuri crucea roşie italiene „ Otomane cu prime Losuri Basilica bombau Act. Dacia-România „ Soc. Naţionala „ Soc. de Constructiuni Aur contra argint sau bilele Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote francase „	Italiana
„	Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
laşi
Cump_
w % 90 . 88 K
73
Î10
103 3/4
88 ' 10* \ 96
8t K
38
SS
38
17
17
200
124
100
99
208
Vinde
9i
fi
H
93 91 89
73 214 104 89 102 96 » H 7& 3/4 06 38 28 38 20
17 40 202 126
100 3(4 100 210
Erezii L. LEMATRE, Succesori TURNATORIA DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
Bucure sti.— al o a Văcăreşti No. 102—Bucureşti
Se tns&rcineazâ cu construcţiuni de turbine şi mori cu presuri mal reduse de cât acele dinVieua şi Pesta.
Breciul
Unei	mori	cu	1	piatra	de	36	lei	1900
»	»	»	1	»	»	40	»	2100
o	»	a	2	pietre	»	36	»	3600
»	»	»	2	pietre	»	42	»	3800
Esecuteazft repede or-ce lucru de urnatorie sad mecanica; precum : olane simple şi ornate.
Mare asortiment de moblile pentru grădina, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin, etc.
Mare deposit de ffriozi de fer, raiuri pentru vagoane, Dcarnuvilc, tcve de tuci. Nlnre asortiment de pietre de moara, l.u Ferte-sous-Jouars
PENTRU A SE ÎMBOGĂŢI REPEDE
si	r
A FACE AVERE l\ SCHIT TIMP *
CE TREBUE FĂCUT
Nu trebue sg se „că operaţi-| uni de Bursft. Nu trebue să se $ cumpere bilete de loterie. Nu tre-£ bue sg se joace. Nu trebue cunoştinţe.Toată lumea chiar şi doamnele potproflta Dovedit şiaprobat. Pentrr a se primi importantele instrucţil, sg se scrie Ic omâneşte imediat . Paris 8, Rue de Bag-oeu Arpech
H.
X
X
Cal. t ictorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
A LA VILLE DEVIENNE
vis-d-vis de Lib. Socee
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftlnatate al aolldltate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne ei Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pAnza. Olanda veritab. de Belgia si Rt '
‘ "adapolam fi si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi deDame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
■PP tumburg Madapoiam frantzuzesc de toate calitatile
Flanele, camasi si ismene de lana după alKtrmnl profesoralul Dr. fcS. Jarger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravata ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. TrouNOurl complecte pentru fldantatl. Lajfttf» ai Trouaouri pentru copii. Trouaonri pentru penalonate, oteluri •i reatauranturl.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGL NOSTRC ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE < ERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA»
vis-â-vis de librăria Socec
535
POMI RODITORI ALTOITI
DE DIFERITE SPECII
DIN CELE MU RENUMITE CALITUI SI DIFERITE SPECII
SE AFLA DE VENZARE LA
GEORGE I0ANID
Gradina numita Braslea
SUS. ICOANA. STRADA POLONA No 104
Aproape de biserica Icoanei. Premiat cu I-iul preţ: «Medaliede de aur» ia concursul agricol al comiţiulul de Ilfov in anul 1881 şi 1882, pentru noile varietăţi de pere renumite:
REGELE S! REGINA R0 8ANIEI. MIHU BRAVU, SOfFAN-CEL MARE SCI.
PRECUM SI PENTRU ALTE SPECII
Asemenea premiat cu primul preţ: «Diplomă de onoare clasa J-ia» şi la expoziţia Cooperatorilor români In anul multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe.
188? pentru mal
Sunt 28 ani de când mfi ocup cu pomologia, pus fiind In dorinţa unul scop. Dorinţa scopului meO a fost şi este, ca sC vCd intrcaga Românie d'a fi imbricaţi cu cele mal bune fructe din toate speciile, remâind ea mândră vis-ă-vis de cele-l'alte State In privinţa calitate!
fructelor, şi ca se pot face de a mi se realisa dorinţa, m'am hota-îrt a reduce preţurile pomilor prevăzute in catalogul grădineldc a fi pe viitor numai cu jumHate preţ, ca prin aceasta reducţiune se poata a cumpira or-cinc, iar pentru cele îţ specii de pere, producţiunl noi ce nu se prevede In catalog, adica Regele fi Regina României, Mihul Bravul, SteJan-CCl-Mare s, c. L. acesta se vindeau cu 10 let pomul, acum insa va fi numai cu 7 lei.
Preţul pomilor se poate vedea in catalor. Domni! amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole ia zisa gradina şi îndata li se va trimite.
Timpu plantatului pomilor pentru prim&vai'ft a sosit, şi cu cât pomi se vor planta mal de timpuria cu atâta este mal bine.
Domnii amatori snnt rugaţi a’ml trimite comaitdele cât de timpuria ca se pot a le trimite la timpul cuvenit.	515
NECESAR, NOII f'*f INTERESANT
ZISA
VEGHETOARE
tn ramă bogat sculptată, având barometru anero-id şi termometru, mare cadran de 13 ct. luminos, luminând noaptea el singur.
Preciul 35 franci
CEASORNIC
KEMOMOIIMU SOLA
specialitate pentru vtnă-torl şi militari, recomandat de ministerul de res-boi frances la 19 Aprilie 1887. Dublu cadran luminos, luminând tn cel mal mare lntun» ric. Mărimea 18 mm. (40 milimetri diametru) cilindru 6 rubine, foarte solid.
Cu cutir do nictiol fr. Argint IO fr.
PENTRU TOATE CELE-L’ALTE GENURI A SE CERE PRECIUL CURENT Fie-oare Ceasornic si Pendula sunt, garatate I xpodiliutie con Irit inundai postai
D-	IOANNOTBALTISBERGER
Fabrica de Ceasoarnice
DEPOSIT IN RERLAD LA D. MAL- STEIN CtSOJNICâR SI BIJUTIER. Berna, Elveţia
=x#x_
1
FRIDERICH PILDNER
Bucureşti — 60, Strada Carol, 60 — Bucureşti
J|ţ	Pentru a mulţumi pe onor. clientela am adus	^
TRIFOI -LUTZERNA SUPERFINA
verificat Si plumbuit de biuroul Statalul, resârirea e garantata cu 95 0(0. Iarba de gradina, din cea maî buna calitate. Precum şi toate cele-l alte seminţe adica: de Legume, Flori şi de Pădure numai din cele de primul rang. Cataloage «te dupe eerere fruneo.
Asemenea se gasexte si toate felurile a* semince pentru or-ce fel de paseri, numai recolta din urma.
619
X • X:

T
MARE ATELIER SPECIAL
••
DE
MOBLE SCULPTATE
-<ţ2H&£SE53e^>-
S'a descins in Calea Victoriei, ÎMo. 120, vis a vis de
Palatul Ştirbei. un magasin al acestui atelier, unde se poate găsi şi comanda tot-d'auna di erile mobile sculptate, cu preţuri modern te, precum *all de mâncare, de lectura, iatacuri, autreurl etc.
Cu stima,
V. MAYER.
573
9ta-
•••
■MMI
MASINE DE TAIAT
3P A E, FAN SI COCENI
IN DIFERITE MARIill
Mişcătoare cu mâna, cu manegiu si cu abur foarte folositor din causa lipsei de nutret pentru vite
xm
x
Birou s
Depou t
Strada Smârdan n\\ ■ STAAUlXkER Slr.Bibetcti-Vodafi
560
ix**x;
i
î x xm
TT1I CTTTTinAIT cu bune cunoştinţe de UJl tJ 1 UUCn 1 matematici, cautârnedi-taliunl de clasele giranasiale, sau ca repetitor la vre un pension. A se adresa sub iniţialele O. G Strana Griviţel No. 90.
DE ÎNCHIRIAT
Hotelul zis Nemţoaica In total sad In parte, situat In strada BibescuVodă No. 16.
Doritorii se vor adresa la d. propie-tar Strada Clemente! No. 35.	651
nr Iiru7ft DC Casele cu locul lor Ut. VtliiLA 111 din Slrada Crinului No. 5. A se adresa la d. Gr. G. 1‘eucescu Strada Clemenţei No. 2.	655
S A DESHCIS —►
MArtEMM	\uw£wt>k>
Bucureşti — 76, Calea. Moşilor, 76 — Buouresti
Reparat şi mobiiat cu totul din nou — Se găseşte camere de la i leu şi/0 btui in sus. emenoa se inchiriaza camere mobilate cu luna. — Se ’ moderate.— Se găseşte grajduri pentru cai şi şoproane
Asemenea se inchiriaza camere mobilate cu luna. — Sarv ciul prompt, onest şi preciuri
pentru trasuri.
DE ÎNCHIRIAT PRĂVĂLII MARI SI MICI
Proprietar, CORNELIU KALIMJEUU.
599
GEMIliltl SI OGLINZI
DE
CRISTAL
de orl-ce mărime, precum şi or-ce fel de sticla pentru acoperâmânlurl şi vitrine.
Furniseaza cu preciuri eftine.
sx
t
X
A. Feldmaun
625 Comisionar, str. Sf. Viner', 15 bS4* ***»*. **
I
X

„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
CAPITAL DE ACŢIUNI
3 MILIOANE LEI AUR
UEPLLV VERSATE
Aducem la cunoştinţa publica, ci am transferat biurourile noastre In palatul Societaţel din Strada Doamnei No. 12.
M. TH. MANDREA & COMP.
527
Direcţiunea generala.
IN STRADA CAROL No. 21 - S’A DESCHIS - IN STRADA CAROL N°* 21
I Un magasin al acestei fabrice unde publicul va putea găsi or-ce fel de incaltaminte pe preciul
fabricei si in conditiunile cele mai favorabile
t
RESTAURANT ELECTRIC
Strada Sf. Airolar din Şelari, vls-a vis de biserica
(In Palatul Societifel Naţionale de Asigurare)
Sub-semnatul am onoare a aduce ta cunoştinţa onor. public ca la Uestaurantui Electric deschis Incâ de la 8 Noembre 1887, se găseşte mâncări gustoase şi alese, cu preţurile cele mal moderate.
BUCITiRIE FRANCEZA SI ORIGINALA Vinuri indigene din podgoriile cele mal renumite cu preţuri foarte moderate.
Serviciul nu laşa nimic de dorit.
622 Cu deosebita stima, Anton f roHoviri.
I
i
I
X
X
VECHIA CASA DE SCHIMB
SUB FIRMA
AVRAM M. LEVY!
DIN STRADA LIPSCANI No. 45	|
Se y* muta de la 15 Februarie a. c. In ituua construcţie a d-lor Elias (Hotel Continental) vis-a-vis de Teatrul Naţional, Calea Victoriei No. 40.	644
Tipografia sitralui „Bpoaa1
Tipărit ca cerneala Ch. Lorilieuz C-ie Patria
www.dacoromanica.ro
Qaraat raspaatabii, G. Stoeneacu