ANUL in No. 679 0 SINGURA EDITIUNE LUNI, 29 FEBRUARIE (12 MARTIE) 1888. 15 BANI NUM ERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 18 A FIE-CAREI LUNI 8' SE PLĂTESC TOT-CAUNA ÎNAINTE M BUCTÎRE8CI La casa Administratiunei 13 TARA i Prin mandate poştale. Pentru t an *0 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. 13 STREI3ATATE: La tnate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei 6 luni 25 lei. LA PARIS i Se gaseste jurnalul cu 4 E Cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-maln 3o. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDA CTIA No. 3. — Plata Episcopiei. — IVo. 3. APARE IN ■HnsMmaaca 15 BAN I N U M B B U L ANUNCIURILE OIN ROM ANI A SE PRIMESC DIRECT LA AOMINtt TRATIA ZIARULUI La Parts t la Agrare Havas, place de la bourse, I- Agenee Llbre, rue Notre Dame des Victoirei 10, (Place de la BourseJ pentru Parts, Franrla, Bernianla, Anotro-lngaria. Italia Si Rarea Britanic. Anunciun pe pag. IV, linia 80 bani, anunciur ai reclame pe pagina treia 1 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. ADMINISTRAŢIA IVo, 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. CR IZ A Dumineca trecută, d. Ion Brătianu a depus în mâinile Regelui demisia cabinetului. A declarat apoi că &-ceastă demisie era serioasă şi irevocabilă. In consecinţă. Prinţul Dimi-trie Ghika a fost Însărcinat de a forma noul minister. O săptămână întreagă a trecut de atunci. Prinţul Dimitrie Ghika s'a adresat pe rând tutulor grupurilor opoziţiei în parte, şi propunerile sale au fost respinse de toate aceste grupuri. Azi ne aflăm dar într’o situaţie i-dentică cu cea de acum opt zile. Pe de o parte guvernul, enervat, slăbit, deconsiderat. Pe de altă parte, opoziţia, mal tare, mai strâns unită de cât or când. De ce n’a isbutit pân’acuma Prinţul Dimitrie Ghika se formeze un cabinet ? Situaţia era următoarea. D-nu I. Brătianu recunoscuse singur că majoritatea numerică de care dispune e fictivă şi nu represintă ţara. Altfel n’avea de ce se’şi dea demisia. Consecinţa logică a acestei constatări era ca opoziţia se fie chemată pentru a constitui noul minister. Majoritatea reală trebuea se înlocuiască majoritatea fictivă. Opoziţia, care susţine cu drept cuvânt, că se bucură în ţară de o trecere cu mult mai mare de cât d l. I. U. Brătianu, a oferit Regelui şi fostului prim-ministru cea mai pipăită dovadă a afirmaţiunelor sale. Ea a cerut disolvarea corpurilor legiuitoare şi alegeri libere sub ori-ce minister, cu condiţia ca acest minister se fie luat in afară de colectivitate. Nimic mai clar, nimic mai simplu, nimic mai leal. Dar există la noi o clasă întreagă de politiciani care se pot asemăna cu acele infuzoril care nu pot trăi de cât in intu nerec şi pentru care lumina zilei e fatală. Colectiviştii, ca să le zicem pe nume, au simţit cât de primejdioasă ar fi pentru dânşii o ast-fel de încercare. Şi după ce au abandonat puterea în mod făţiş, au căutat să o recâştige în mod pieziş. De aceea s’au produs atâtea combinaţii ciudate, în care colectiviştii cedau când pe un punt, când pe altul, dar nu consimţiau cu nici un preţ să dea din mâna lor Banca naţională, or se admită o disolvare a camerilor. Acolo erau bubele. Dacă să arunca o rază de lumină în afacerile Bâncei Naţionale, să descoperea le pot aux roses cum zic Francezii, şi sa produceau scandaluri pe lângă care afacerea Maican nu mai era de cât o copilărie. Dacă se disolva camerile, şi dacă se făceau alegeri sub alt minister de cât colectivitatea, unde se mai alegea un colectivist? Ei simţiau aceasta. Şi s'au luptat, cu energia disperare!, pro aris el focis, pentru gheşeft şi diurnă. Au întrebuinţat toate mijloacele, dar in zadar. N’au putut se rupă pe nimenea de la opoziţie. N’au putut se obţie nici o concesie, Din disolvare, din măturarea co- i lectiviştilor, din alegeri libere nu ne au scos. Opoziţia pusă la ispită a dat o dovadă strălucită de patriotism şi de pricepere politică. Ea a eşit din a-ceastă săptămână de criză, mai puternică decât ori când. Fostul guvern, de şi învins în încercările lu% să agaţă de pub-re cu o energie care era pân’ acuma aua-nagiul unor insecte din familia Thy-sanurilor. Nici o alifie nu-i deslipeşte. Şi situaţia rămâne aceaşî, între hotărîrea dreaptă, necesară, leală a unora, şi încăpăţînarea celora 1’alţf. O asemene tensiune e o adevărată primejdie, dacă să prelungeşte. Or trebue ca cererile opoziţiei se primească îndeplinirea ce o reclamă tot-o-dată şi bunul simţ şi opinia publică. Or trebue rechemat pe colectivişti la guvern. Amândouă soluţiunile ne convin. Colectiviştii nu se cred poate destul de învinşi. Put°eu se se retragă cu prudenţa, şi preferă se fie,daţ; afară cu alaiu. Se poate şi aceasta. In acest caz ni s’ar cere încă o experienţă, încă o dovadă de tăria noastră. O putem da. Forţele noastre ne permit această demonstraţiune. O simplă reflecţiune însă : această experienţă e cam primejdioasă Nu pentru noi. MOARTEA < EREMOXIALU IXMORMEXI ARII Berlin, 10 Martie. Corpul împăratului va rămâne în camera in care suveranul a murit, pânfi la serviciul ce se va face azi, şi la care vor asista persoanele familiei regale, d. de Rismarck, d de Mollke şi demnitarii Curţii. Corpul va li tn urmâ imbalsamat. Momentul transferării sale la Dom, unde va (i expus nu e tncâ fixat. Corpul va fi Îmbrăcat cu uniforma primului regiment al gardel, şi cu mantaua. Aghiotan.il fac serviciul de onoare. Berlin, 10 Martie. La Înmormântare vor asista tntre alLe personagii înalt*-: Prinţul de Galles, archi-ducele Rudolf, Marii Duc Mihail şi Vladi-mir si probabil marele duce moştenitor al Rusiei, regele Belgiei, corniţele de Flan-dracu fiul sâQ. CALATORIA IMPERATULUI FRIDF.R1C III. San-Remo, 10 Martie. Imnăralul a petrecut o noapte bună. El se allâ foarte bine Majestatea Si a plecat pentru Berlin, la 9 or * dimineaţa. Sun-I*ier (TArena, i0 Martie. Regele Humbert şi d. Crispi aO sosit la 1,50. Treuul imperial era tn garâ de la 12,40. Timpul era foarte urtt. împăratul şi Impârâteasa aştep'aO pe regele tn fata vagonului lor. Cel doi suverani se 11 brâtişarâ de mal multe ori, a-dânc mişcaţi. Dupe aceea, regele se urcâ In vagonul imperial. D. Crisoi şi autoritâtile aşteptai tu fata vagonului. Regele exprimă împăratului viile regrete ce doliul Germaniei pricinueşte dinastiei italiane; el mani!eslâ speranţa de a veiea strângându-se legăturile ce unesc cele două ţări, şi lac?, urările cele mal călduroase pentru însănătoşirea împăratului F.ederic. Dupe z«ce minute de Întreţinere între cel doi suverani, demnitarii fura admişi se salute pe împăratul Frederic. Cel doi suverani luând înlr'un mod cordial congediu reciproc, trenul imperial îşi reluă mersul. Regele Humbert fă*-u cunoscut atunci d-lui Crispi conversatiun'-a sa cu împăratul, conversatiune inspirată de cea mal sinceră amici lie între cele două case domnitoare şi cele două popoare. i Regele plecă în urmâ direct la Roma, cu 1 d. Crispi. Milnn, 10 Martie. Trenul Imoerial a sosit Ja 4 ore. Recepliunea a fost solemnă. Ducele de Aosta a salutat pe Majeslălile Lor în vagonul lor. întrevederea a fost plină de emotiune. Ducele de Aosta a asistai la lunşul Ma-jesUtilor Lor, pe lângă cari el a stat un sfert de ceas. împăratul a mulţumit foarte mult pentru mantfestatiunile, jle siq^palje ce a primit, atât din part a familiei cât şi din partea poporului italian. Trenul a ple-at la 4, 45 în mijlocul ova-tiunilor continue. Pe timpul drumului de la San-Remo la Milan, nic' un incident nu s’a produs. Doctorul Mackenzte a zis, la Milan uneia din cunoştinţele sale că împăratul făcuse o câlăLorie foarte bunft şţ că nu simţea n cl o osteneală. Toate gările de la San-Remo până la Milan sunt pline de lume, cu ţoale că plouă. MuRimea esie liniştită şi respe doasft, salutând pe Impăralul care >espundemereQ salutând cu mâna. împăratul are aerul blând şi trist, dar nu e abătut. Hresc'n, 10 Martie. Trenul imperial a trecui la 7 ore. Autorităţile aO venit să salute pe Ma-jestâtile Lor la trecerea iar. Ilcrlin, 10 Martie. Ministerul va primi pe împăratul Frederic mâine la Hitlerfdd, situat la graniţa. N.cl o receptiune nu se va face la Charlottenburg. IX BERIIN Berlin. 10 Martie. In şedinţa consiliului federal, li nulă erl, d. de Bismarck, comunicând moartea împăratului Wi helm şi urcarea pe tron a latpfcratJilul FredariC,. u-'-jogă ca noul Suveran va observa, ca tatăl săO defunct, o linie deconduiLâ ţinând a menţine înlr’un mod conştiincios Constilutiunea Imperiului şi a respecta tratatele care-1 formează baza. Berlin, 10 Martie. Dieta Prusiei.—Preşedintele citeşte notificarea ministerială care anunţă moartea împăratului Wilhelm şi urcarea pe tron a împăratului Frederic. El citeşte a-semenea scrisoarea împăratului Frederic adresată prinţului Bismarck orin care mulţumeşte precum si tutulor miniştrilor, pentru ataşamentul şi credinţa lor fată cu împăratul defunct şi care exprimă speranţa că toţi ’l vor da concursul lor 1n sarcina ce-l incumbă Preşedintele declară că va exprima împăratului Frederic simlimîntul de fidelitate, de ataşament şi de respect al parlamentului. El termină alocatiunea sa cu strigătul de: «Trăiască împăratul». Berlin, 10 Martie. Azi după amiază truoele aO prestat jurământ împăratului Frederic. Berlin, 10 Martie. Consiliul federal exprimă adânca sa durere, cu prilejul morţii împăratului Wilhelm, şi condoleantele sale respectuoase la adresa împăratului Frederic. Doliul curţii va dura trei luni, începând de erl. Corpul împăratului a fost tmbalsamat ia 3 ore dupe amiaz. Berlin. 10 Martie. Un serviciO funebru s’a făcut la otelul ambasadei Rusiei. Asistafi Corniţele şi Co-mitesa Suvaloff precum şi Întregul personal al ambasadei. Berlin. 10 Martie. Telegramele de condolranţâ continuă a sosi din toate puntele lume.l. Sosesc asemenea şi din America de Nord şi de Sud. IX ROMA Boiiin, 10 Martie. Papa a telegrafiat pentru a exprima condoleantele. sale împăratului Frederic, împărătesei Augusta şi prinţului Wilhelm. «Monitorul Rome!» zice că Europa consideră pe Împăratul Frederic ca prinţul păcii. Roma, 10 Martie. Cu începere de la 12 Martie, curtea ia doliO pentru 4 săptămâni. IX COXSTANTIXOPOL Conslnntioopol, 10 Martie. Sultanul a telegrafiat pentru a exprima condoleantele Sale Împăratului Frederic şi prinţului Wilhelm care i telegrafiase moartea Împăratului. Conslantinopol, 10 Martie. Toate ziarele aduc omagii memoriei împăratului Wilhelm. IX PESTA Budapesta, 10 Martie. Camera Seniorilor. — Preşedintele deschide şedinţa prinlr’un discurs care exprimă In termenii cel mal câlduroşl a-dânca emotiune ce simte nu numai Ungaria ci şi toată lumea civilisată, cu ocasiu-nea morţii împăratului Germaniei, aliatul monarhiei şi amicul cel mal intim al Itn-păratu u! Frânt Iosef, adaogâud că biue-cuvinteaza din toată mima memoria Au gustulu defunct. Adunarea răspunde prin aclamaţiunl generale. Şedinţa e amânată pe Luni. u. Budapesta, 10 Martie. O manifestaţie analoaga s a făcut tn Camera Deputaţilor şi în urmâ s’a ridicat şedinţa. IX SOFIA Solia 10 Martie. Guvernul bulgar a telegrafiat Prinţului de Bismark următoarele: «Guvernul princiar al Bulgariei află cu durere moartea împăratului glorios, întemeietorul unlrel germane şi se asociază la do.iul naţional al Imperiului. In numele guvernului printiar, ministrul afacerilor streine roagt pe Altet» Voastră s« bine-volascâ a transmite guvernului imperial expresiunea simtimin-telor sale de adâncă coadolean tâ (Hcwas) IX BUCUREŞTI Monitorul Oficial de azi publică următoarele : M M. L.L. Regele şi Regina aO fost co-prinşl de o mare durere prin moartea M. S. împăratului Germaniei, Rege al Prusiei, Ilustrul Cap al Casei de Hohenzollern, care a încetat din viată, Vineri, 26 Februarie (9 Martie), la orele 8 1/2 dimineaţa. Aceasta ştire, tot aşa de neasceptatft ca şi dureroasă pentru Majeslălile Lor, a fost anunţată Regelui de cALre A. S. I. şi R. Principele moştenitor Wilhelm, prin depeşe primită la Palat, la 10 * re dimineaţa. îndată dupe primirea acestei veşti dureroase, Regele a transmis la San-Remo expresiunea adâncel Sale mâhniri împăratului G rmaniel şi Rege al rusiei, suit pe Tron, sub numele de Frederic al IlI-lea. încă în seara aceleiaşi zile Majestatea Sa Imp'ralul a răspuns Suveranului nostru, exprimând soeranla în Dumnezeu că ’l va ajuta d’a ’Şi împlini datoria îndoit degrea pentru dînsul. îndată ce trista ştire se respândi în oraş nenumărate persoane, aparţinând tuturor claselor societate! şi tuturor partidelor, aO venit să se înscrie la Palat, în semn de condolcatitâ. Senatul şi Adunarea deputaţilor ah exprimat tn şedinţa aceleaşi zile partea viuâ ce naţiunea ia la doliul Curiei noastre şi la durerea generala pentru încetarea din viată a gloriosului împărat Wilhelm. Seara, la orele 8 i/2, M. S. Regele a primit pe Exc. Sa d. Busch, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Germaniei, căruia a exprimat condoleantele Sale pentru perderea ce Imperiul German a făcut prin moartea ilustrului sed împărat. Sâmbătă, la orele 2 dupe amiazl. Regele a primit pe toii d-nil geueral) comandant! aliaţi iu Capitală. D. general de divisie Cernat, în numele armatei, a exprimat Majestălel Sale condoleantele şi viua parte ce întreaga armată ia la încetarea din viată a împăratului, care, trimiţând M. S. Regelui pe câmpul de bâtae înaintea Plevnei ordinul «Pour le Merite», a onorat, prin acest semn, vitejeasca purtare a armatei române, care pentru această înalta distinc-liune va păstra o adâncă recunoştinţă memoriei împăratului Wilhelm. Toate aceste manifestări sunt o mare uşurare ce se aduce adâncel mâhniri a Dinastiei noastre. Tot nu s’a compus ministerul.—întrunirea majoritatei la Senat. — Iarasi combinaţia Ghica-Lecca.-S’a găsit Ministru d3 Resbel. Tot nu s’a compus ministerul Efl seară ministerul tot nu erea încă format. Combinaţia Dim. Ghioa-Boerescu-Fleva căzuse. Ln 4 ore după prânz erl la Cameră d. Fleva a întrunit pe membrii minorităţii şi le-a arătat propunerile făcute de prinţul Dim. Ghica. Toţi membrii presenţl ah fost de pâ-J rere că fără disoluţia Cameril nu se poate măcar intra în vorbă. întrunirea majorităţii la Senat Eri seară membrii majorităţii au fost convocaţi la o adunare intimă la Senat, la care au luat parte şi Prinţul Ghika şi d. Ion Brătianu. Prinţul Dim,. Ghika s’a suit cel d’ln-tâiu la tribuna pentru a face cunoscut că n’a isbutit să formeze ministerul. El a dat seamă de negocierile ce a urm^t cu diferitele grupuri ale oposi- I ţiunel şi a declarat că întru căt priveşte anosiţiunea, el a întâmpinat din toate Iile refusuri categorice. P ^ uaadeaua, sfârşind, a spus că mi-. Beu" e sfârşita şi că prin urmare siunea sa ,upa formarea minis-nu se mal ol.^_ Ierului- —^ cuvântul pentru a D. 1 izanti a luN*^.inţuiui D. Ghika aduce laudele sale pi a aratat ln a-pentru devotamentul coni ceste zile din urmă. RN 'us că ne I D. Const. Dumitrescu a spean. „ma|a aflăm într’o situaţie cu totul ano. în urma demisiunil d-lu! Brătianu. Fostul preşedinte al consiliului tre buia, zice d-sa, să rămâe la putere, de oare ce se bucură de o majoritate sigură la Cameră şi d’o majoritate încă mal importanta la Senat. D. Ion Brătianu, cu surîsul pe buze şi afectând multa siguranţă ln sine, expuse ln câte-va cuvinte situaţia. Dânsul conchise că prinţul D. Ghica trebue să urmeze înainte cu negocierile începute de dăasul, căci cu activitatea şi cu tinereţea de spirit ce are va putea negreşit, peste două, trei zile, să întocmească noul minister. Iarasi combinaţia Ghica-Leca ln urma imposibilităţii d’& se forma de câtrePrinţul Dim. Ghica un minister cu elemente oposiţioniste, a venit iarăşi pe tapet combinaţia ministeriala Dim. Ghica-Leca. Nimic Insa nu e pănă acum hotărltln această privinţă. S’a găsit un ministru de resbel Am spus câtă greutate s’a Întâmpinat pentru a se găsi un ministru de rezbel. Acum s a găsit şi aceasta pasăre rară. Generalul ln cestiune e gen. Fâlcoyanu pe care prinţul Dim. Ghica caută să’l impue tutulor acelora cu care caută să formeze un minister. Prinţul Ghica refuză chiar ca or-cine altul să ia portofoliul ministerului de rezbel. Gen. Berendey, zice d-sa, refuză; gen. Barozzi e prea moale; iar cel l’alţi generali Intre care şi gen. Mânu, «nu sunt, zice Beizadeaoa, tn curent cu lucrările de care se ocupă M. S. Regele». bESI’AUlltlIiyilMSTERRU Este ln codul civil un articol care gră-eşte ast fel: «Or ce faptă a omului care causează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeala s’a ocasionat, a’l repara.» Un mare prejudicia a pricinuit colectivitatea d-lul I. C. Brătianu fost preşedinte al Consiliului de miniştri. Prin nelegiurile sale din toate zilele, prin gheşefturl şi abuaurl din tot ceasul, prin dorinţele şi aspiraţiunile sale nesănătoase şi nesăţioase Colectivitatea a pricinuit caderea d-lul I. C. Brătianu de la putere. Deci, Colectivitatea era obligată să repareze acest prejudicii!, era obligată se dea d lui I. C. Brătianu, ceea ce se numeşte în drept: despăgubiri civile, daune interese. Aceste despăgubiri civile — ssil mal bine zis despăgubiri ministeriale — ad fost date d-lul Bratianu sub formă de funcţiune. Dumnezeul colectivitâţeî, stăpânul majoritâţel parlamentare, a fost ales Censor al Bâncei Naţionale 1 Censorl 1— Da, censor; nici mai mult, nici mai puţin 1 Censor, adică impiegat însărcinat cu pipâirea solvabilitaţilor negustorilor ce voesc să contracteze împrumuturi la Banca. www.dacoromanica.ro pr g EPOCA — 29 FEBRUARIE Censor, adică Impiegat pus sub ordi-nile directe ale guvernatorului, ale directorilor, ale d-luî Costinescu. Censor, adică din cal migar, dar măgar cu 30,000 da lei leafă pe an 1 lată un bărbat politic pe care colectivitatea l a privit pururea ca geniul României, iată un fel de zeii pâgîn la cara s'aii Închinat roşii de odinioară şi colectiviştii de astă-zi, cu mal mult foc de cât se închină Musulmanii la Maho-met; şi această somitate se rostogoleşte p8 treptile puterei ca se ajungă censor ta banca naţională. Iată un bărbat de stat, asupra căruia toate puterile au avut ochii ţintiţi, care se Înfăşoară şi a9tă-zl In steagiul de la Plevna, care se răţoeşte Intre coroana de oţel şi independenţa României, care nu poate sSspue două cuvinte, fără sC'ţl 8minteascscăa vorbitcu Alexandru al II şi cu Wilhelm, că a stat la masă cu Bismarck şi cu Kalnoky, şi această Dumnezeire ajunge... censor la bancă ! După Gastein, piaţa hanului cu tel, după Friderichsruhe. pimniţa băncel naţionale 1 Numirea e mal mult ridicolă de cât tristă. In paralelă cu Bismarch, cancelarul de fler, aveam şi noi pe I. Brătianu. cancelarul de cherestea — căci pute/ea acestuia se râzema pe bâtă ceJFâ’tn-tâl, dacă ar pierde vre-o dată.'puterea din mână, s’ar retrage la ^arzin, cel de al doilea se retrage la/Bancă spre a se ocupa cu scompt şkfcomision. Dar, de ce să numirăm de geaba? Quod licel Jojfi, non licet bovi; Bismarck ar fţYidicol dacă ar primi un post de c^bsoral bâncel din Berlin, sub ordini Vre unul Kraeiw urst, d-lul Briytfanu 11 şade bine sub ordinele d-lul £.6stinescu şi Gâmpineanu. D lui Brătianu, ’I ar sta bine şi ca staroste do sacagii, numai leafă să ese 1 x- A«a. Din Ediţia a II de eri. INFOR MATIUNI CRIZA MINISTERIALA In toate serile Beizadeaoa declară că renunţă să formeze cabinetul, şi a doua zi a pi că tot el e însărcinat cu întocmirea ministerului. Vineri seară ştiam că Prinţul G/iica şi a depus mandatul. Sâmbătă dimineaţă insă Beizadeaoa urma înainte cu negociaţiunile. Pe la 10 ore erl dimineaţa Prinţul Ghica a avut o întrevedere la Eforie cu d. N. Fleva. Preşedintele Senatului a propus să formeze ministerul cu dd. C. Boerescu şi N. Fleva. Planul Prinţului Ghica e să mirgă înainte cu Camera actuală pună după votul bugetului. Pentru aceasta, el zice că are ne-voe de neutralitatea d-luî Brătianu pe care crede că o va dobândi dacă u nele persoane politice nu vor figura în minister. Prinţul Ghica a citat trei persoane pe care d. Ion Brătianu nu vrea nici într’un chip s, se ape In minister; a-cestea sunt: dd. Vernescu, Al. La hovari şi general Mânu. In urma acestei convorbiri, Prinţul Ghica şi d. Fleva s’aii despărţit. După prânz d. C. Bocresctt a mal venit la Cameră unde s’a întreţinut cu d. Fleva. Nici un răspuns categoric nu s’a dat până acum în această privinţă. Daca ministerul s’ar constitui, e probabil că el ar fi format de următoarele persoane: iJim. Ghica, C. Boerescu, N. Fleva, Al. Stirbeg, Tzoni, Gen. Berendey. Beizadeaoa ar dori ca şi d. N. Bla-ramberg să primească un portofoliu în această combinaţie. M. S. Regele a renunţat definitiv de a merge la Berlin. A. A. L. L. Principi Ferdinand şi Carol de Ilohenzollern au fost eri delegaţi prin depeşe de a repre-eenta pe M. M. L. L. Regele şi Regina la înmormântarea Împăratului Grmanieî. —S88- Eri la 4 ore d. Pherychidi a fost primit de M S. Regele cu care a stat mai mult timp. Incidentul d’intre d-nii deputaţi Nicu Filipescu şi C. 1 Zamfireseu s’a terminat eri printr’o întâlnire cu pis toiul la hipodromul de la Bâneasa. Nici unul din adversari n’a fost atins. Toate foile guvernamentale sunt de acord pentru a anunţa plecarea Regelui Ia Berlin. Noi credem Inse oă in formaţiunea noastră de mai sus pe care o avem din izvor autorizat este cea esactâ. Ne credem autorisaţi a da cea mai formală desminţire ştirei publicată de o fose colectivistă din Capitală cum că o scisiune s’ar fi produs şi se accentuează din ce tn ce mai mult in sânul opoiiţiunef unite şi anume între conservatorii liberali şi grupul aşa numit al disidenţilor. Acordul cel mal perfect n’a încetat un singur moment d’a esista. D. Theodor Rosetti, presldent de secţiune la Înalta Curte de Casaţiun*, părăsit Capitala a seară mergând la Bruxelles pentru afaceri personale. -sw- COXVOCARE Domnii membri ai Clubului LA beral-Conservalor, sunt rugatj/a se întruni în adunare g' neralâ/Luni 29 Februarie anul c. orele 2jg/m. în localul Clubului, strada^Ştlrbei-Vodâ No. 2, spre a asculte^farea de seama a anului 1887 şi a^troceda la operaţiunile prevezuU^e art. 11—X, şi următorii din ^tfgulamentul Clubului. Preşedinte ^ăieneral 1. Km. Florcscu Vrabia malai visează. foae colectivistă dă ca aproape figură următoarea combinaţiune ministerială : General Lecca, president al consiliului şi ministru de interne; C. F. Robeseu, la lucrările publice ; N. Ganea, la agricultură, industrie, comereiu şi domenii; Ştefan Şen-dren, la justiţie; M. Ferekidi, la a-faeerile streine ; C. Nacu, la finanţe. Se fi dat noi o ast-fel de compo-siţiune a cabinetului de sigur că toate organele colectivitate! ar fi zis că facem o zeflemea de reu gust *R- D. Polizu-Micşunescu ’şi a dat eri demisia din sarcina de consilier comunal. Aflăm că afară de d. Polizu, alţi 5 consilier; au declarat că se vor retrage din consiliu. -s**~ Erl dimineaţă între 8 şi 9 ore d. Radu Mihaî s’a dus Ia Ministerul de interne. Acolo ’1 aştepta d. Di-mitriu, şeful comptabiliUţei cu care a stat închis pâne aproape de 11 ore pentru a pune ultima mâuâ la re-gubtrisirea socotelilor diferitelor a-locaţiuni budgetare mai mult sau mai puţin elastice,cu osebire a socotelilor fondurilor secrete. Erl Radu Mihaî, ceasornicarul de la Interne, e acostat pe calea Victoriei de un domn care ’l lntreabâ In mod foarte politicos şi descoperindu-se ; — Mă rog, domnule, ce ceas al ? — Nu e a Iul Văcărescu, răspunde Radu înspăimântat, şi o tuli repede. • * * Radu Mihaî s’a dus Vineri lalegaţiunea rusească spre a felicita pe Ministrul împăratului Alexandru al III a pentru aniversarea naşlerel Suveranului săQ. In pragul uşel, Intftlueşte pe servitorul legaţiunel şi’î zice : —Mă rog anunţaţi E. S. pe d. Radu MihaL — Si ceas 1 răspunse servitorul pe ruseşte, adică : Îndată. Când a auzit cuvântul ceas, Radu a luat’o Ia fugă I Astă seara, teatrul naţional dă prima representaţiune a dramei Gas-par Graziani, lucrare originală şi de mult merit, datorită d-luî lom Slavici. Un mare numer de loje sunt deja date şi cei ce dor. sc se asiste la a-oeastă frumoasă represeritaţie ar trebui se se grăbească. DEPES1 PARTICULARE (De la corespondentul nostru special) ltcrlln, 10 Martie. — Pe când pronunţa discursul său de erl la Reichstag, prinţul de Bismarck s’a întrerupt de mai multe ori, zdrobii de emoţiune. înainte de şedinţa Beicstaguluîa avut loc o şedinţă a Consiliului federal in care prinţul de Bismark prin câte va cuvinte întipărite de o adâncă emoţiune a făcut cunoscută moartea împăratului. Contele Lerchenfeldt, reprezentantul Bavariei, luând cuvântul în numele Statelor federale a exprimat condolean-ţele acestora rugând pe prinţul de Bismark să le comunice noului împărat. Consiliul federal se va întocmi din nou îndată după întrevederea prinţului de Bismarck cu noul împărat. Se asigură că împăratul Wilhelm va fi inmormîntat în mosoleul de la Char-lottenburg alături cu părinţii săi. In cercurile parlamentare circulă diferite versiuni in privinţa cuvintelor rostite de împăratul în ultimele ore ale vieţei sale. Se spune între altele că ar fi zis că a fost şi este pacînic, dar dacă Rusia îi va impune rezbelul va rămânea prieten credincios al Împăratului Aus triei. Augustul răposat ar fi exprimat in mai multe rînduri dorinţa d’a revedea pe fiul său. Profesorul Begas a luat masca mortului. Circulă zgomotul despre publicarea unei proclamaţii a noului împărat, proclamaţie care ar fi fost şi trimisă la tipar. DEPESI TELEGRAFICE AGEXTI V II \\ AS l.ondra, 10 Mirtie.—«Tim-’S» confirmă că cele din urmă cuvinte ale împăratului fură reromandaţiunea adresată prinţului Wihelm de a trata pe Ţarul cu consideraţiune. împăratul exprimă asemenea speranţa că Germania va trăi mult timp în pace cu Rusia. Viena, 10 Martie. — Toate ziarele sunt unanima a recunoaşte grava demnitate cu asre s’a îndeplinit schimbarea IrmHiim la Berlin. Fpmndenb'att» vede în discursul P£nfţului de Bismarck o puternică ma-festaţie a adevăratei cugetări naţionale şi a datoriilor ce rezultă de aci. «Noua Presă L'beră» zice ca testamentul Împăratului decedat este programa noului împărat: e politica păcii. Această cugetare deschide perspective foarte consolătoare. Alianţa aus-tro germană se numără printre bazele ce n’ab fost atinse prin schimbarea tronului. Gazeta Germană insistă asupra discursului d-lul Smolka ca preşedinte al Camerei Deputaţilor. D. Smolka a probat că Înţelege marile curente ale politicei Statului. Ilomn, 10 Martie. -Ziarele clericale se ocupă asemenea de moartea Împăratului. Osservatore romano zice că aceasta moarte este un eveniment politic cu atât mal grav cu câtcondiţiunile In care se găseşte noul împărat sunt dureroase. Monitorul Bornei zice că împăratul Wilhelm, dacă n’a fost un om de mare genifl, fu omul cel mai fericit, şi că istoria’l va chiftma Wilhelm cel fericit. Din toate puntele Italiei sosesc de-peşl de condoleanţe la adresa ambasadorului Germaniei. Regele a plecat seara la Genua, însoţit de d. Crispi, de aghiotantul săli general Paşi, şi de secretarul genera al case! regale, d. Ratazzi. întrevederea se va face la 12 i/2 la Sampier Darena, staţie situată la 15 minute de Genua. Consiliul municipal a hotărît să facă o demonstraţie de simpatie şi să tri-meată In numele oraşului Roma o depeşă noului împărat, pentru a ’l ura însănătoşirea sa. Itcrlin, iO Martie. — «Gazeta Naţională» zice : până în ultimul moment, cugetările împăratului aO aparţinut datoriilor sale. El a insistat cu bucurie a-supra bunelor relaţiuni cu Austria, lăsând se apese toata greutatea cuvintelor sale asupra forţei proprie a Germaniei, care poale să ocrotească ea însăşi independenta şi inviolabilitatea sa. Hcrlin, 10 Martie.— împăratul a petrecut ziua de ieri la San-Remo sănă- tos. El a prânzit pentru întâia oara cu familia sa, de când a fost operat. NOSTIMADE IMNUL STOIOESOU Iu comuna Băaeasa din judeţul Ilfov, proprietatea parfumatului deputate. Sloi-cescu, există ca tn toate comunele o şcoală de copil. Pe când în cele-l'alte şcoli, copil Învaţă rugăciuni saO imnuri naţionale şi recită zilnic «Tatal nostru si Crezul» fn şcolade la Bâneasa copil recită sub formă de rugăciune un imn nu ştiu de care Prodănescu al veacu’ul. Avem In mâine1© noastre o copie dupe această rugăciune transcrisă chiar pe o coală din registrele moşiei Bâneasa, şi ne grăbim să o punem sub ochii cititorilor noştri, respectând rima, ortogralia şi cele-l’alte. Poi-zie care se cânt» de copii in jitcuala, la comuna Itaneasa ia toate zilele Azi cu bucurie vc felicitam, Bunule protector, ani mulţi ve uram Cerul se vfi ţină veseli fericiţi Se vC realiseze or ţi ce doriţi! Vivat d-nu şi d-na Stoicescu. Vivat! Şi gingaşii îngeri cc Domnu le-a dat. Se susţină şcoala, al ţdrel viitor Puternica arma a Românilor! Ascullâ o Doamne ce noi te rugăm Cel a tot clemenţă, cu drag implorăm Ale noastre inimi azt spre tine cad Căci lu eşti supremul bunul nostru tatu ! Vivat d-nu şi d-na Stoicescu! Vivat Şi gingaşii îngeri ce Domnul le-a dat! Vivat respectata doamna San Marin Şi toţi membrii nobili ce'! aparţin! Cum vi sc pare ? Rigia Monopolului Tutunurilor, debitează un fel de ţigări de calitate iuf- rioară înfăşurate cu o banderolă care poartă de numirea «Necplus ultra\» Imnul ce se cântă zilnic In şcoala de la Bâneasa pentru glorifl tarea Sloiceşli-lor, se poate numi «nec plus ullra» al cio coismuiul. Z. REVISTA ZIARELOR România Înregistrând faptul alegere! d-lul loan Brătianu ca censor al Banceî naţionale care a solicitat pentru această In dreapta şi In stânga voturile acţionarilor, constată că: Alegerea d-luî Ion Brătianu ca censor, este un act de lăcomie jidovească şi de ruşine. Un preşedinte de consiliu, care a dom nit în ţară doul-spre-zeceanî, şi care încă mal are pretenţia de a reveni, sfe umble după voturile acţionarilor spre a’şi asigura o tantiemă de palru-zecl mii lei pe an, şi tn calitate, încă de prim ministru să abu-seze de inft^nie sa, este un fapt din cele u mare. _ www.dacorornanica.ro Să alerge după gheşeftur, cel mici, nesăţioşii partidului, dar nu tocmai acela care pretinde a forma o scoală şi a da e-semple de moralitate şi desinteresare. Piaţa az', după alegerea censorulul, nu mal face nici o deosebire între d. Ion Brâ-tianu ş d. general Aogiielesc» saO fraţii Maican. Fie-care umblă după bani. Fie-care se sileşte a’şi umplea lăzile cu aur. Auzi, fapte de oameni politicii Carada să fie oontro'.at la Banca de d. loan Brâ-tianu.' Ce rts ! Amândoi slab tntr’o casă. amândoi fac politică şi combinaţiunl financiare; şi tn urmă marele antreprenor al tutulor afacerilor să conducă Banca, iar d. loan Brătianu să fie censorul seb! Nu e ruşine? Se vede Insă, că omul nu ’şl poate lăsa deprinderile. După ce a adunat cu subscripţie publică şi forţată un milion pentru a se îmbogăţi; după ce a avut de colegi tn minister pe cel ce furafl ceasoarnicc, pe generalul Attghelesiu care a jefuit ministerul oslâşcsc, pe un Stolojan care s'a îmbogăţit din averea publică, şi după ce se făcuse apărătorul celor mal îndresneţe hoţii săvârşite de fraţii Miicani, a trebuit tn cele din urmă sfe se arate ţfereî aşa cum este, lacom de bani, tovarăş cu Carada, om de gheşefl. * • • Naţiunea, nimiceşte exageraţiunea faptelor şi denaturarea adevăratei si-tuaţiuni cu care se nevoirsc colectiviştii a acredita trebuinţa menţinerel lor la putere, căci : Dacă siluaţiunea exterioară are tn adevăr vr’o influenţa relativă asupra politicei noastre, de sigur că ea ne dictează o schimbare imediată de regim. însuşi fostul prim-ministru a recunoscut că spiritele prea sunt agitate, ţara prea e revoltată, curentul opoziţionist prea e puternic şi că In faţa acestui curent oltrebue sfe se retragă. Noi Insă complectăm ceea ce fostul premier n’a vrut sad n’a putut să adaoge; noi sunUm datori să explicăm că noi nu luptăm tn contra persoanelor, ci In contra unul sistem odios de guvernare, tu contra unul regim corupt şi corupător. Deci nu retragerea d-lul Ion Brătianu este sh-tisfacţiunea pe care o cere opiniunea publică, ci dărîmarea complecLâ a regimului colectivi sl. Şi nici c nu poate se 1 mpedice rea'izarea deplin i a acestei dorinţe unanimă a ţfere ; nici evenimentele exterioare, nici tertipurile şi imnoperile colectiviste. De ail-fol se pare că şi M. S. Regele vede cu noi situaţiunea. Numai după interve-mrea personală a M S. sa cruţat capitalei o vărsare de sânge plănuită de regimul poliţienesc pentru ziua in care s’a ţinut ultima întrunire de la Orfefl; şi iarăşi inlervenirel personale a M. S. se daloreşle căderea cabinetului. Ne place a crede că M. S. nu se va opri lajumfetale a drumului. Regele a apucat calea cea dreaptă şi sigură pentru a salva ţara şi tronul de un regim care le ducea drept la peire. Meargi Regele pe calea mare tn care a intrat, şi soluţiunea do-riLă este ca şi găsită. Pasul cel mal greu e făcut. Demisiunea guvernului colectivist este un fapt sivtrşil. Numai rfemâne a-cum de cât a se încredinţa puterea unul minister de Lransiţiune care sfe aibă misiunea şi putinţa de a procede la noi alegeri absoluHibere. > România Liberă constată că : Starea lucrurilor este încă încurcată la noi. încurcătura dăinueşle de mult, de când ţara a căruţ pe mâna unei colectivităţi, lipsite de idei şi lacome de budget. Prin demisionarea cabinetului Brătianu, se părea că a sos t zioa limpezirel situaţi unei. Cu toate acestea, iată că a trecut o săptămână şi lucrurile lot încurcate sunt. Cine le încurcă? — Aceia cărora le folo-şeşle încurcătura. Şi cine pot fi aceia de cât colectiviştii ? In loc de devotament patriotic, de raţiune sănătoasă, de bună credinţă, colectiviştii au desfăşurat iutriga pornită din posesiunea puterii, au pus beţe tn roate la rezolvirea crizei şi au urmărit zădărnicirea orl-cârel combinaţiun’, care ar 11 putut fi bănuită, că le-ar Înfrâna deprinderile de până acum. Diu această cauză, suntem şi astăzi fără guvern constituit. Un minister pur colectivist poate ar fi posibil materialiceşte, dar nu mal este posibil astăzi moraliceşte. Cine a fost părtaş Ia toate junghiurile şi ruşinea cc le simie naţiunea, nu mal sunt socotiţi destoinici pentru munca de Îndreptare. Nenorociţii, nu simt cât e de primejdios de a se împotrivi curentului. Ca şi vijelia furioasă, care răstoarnă şi prăvăleşte în vale copacii seculari, tot aşa de groaznică poate deveni şi pentru dânşii revolta opimuml publice. Ciue 1 va mal scăpa atunci ? Nu vrem sfe le mal dam poveţe. D'un şir deaul le-am spus o sumă de a-devferuri, a căror usturime mulţi dintr în-şil o vor fi simţind acum. Astă-zl constatăm că criza ministerială se menţine şi că cel care o mânţin sunt dîuşil, pentru a putea continua foloasele de pânfe acum. Ţara va mal fi supusă la noul dureri, dar cel ce le pricinuiesc ab sfe rfespunzâ a-marnic de dînsele. Nu vom scăpa astâ-zl de apăsarea ignorantă şi fără scrupul a colectivităţii, dar vom scăpa mâine, când glasul opiniunil va smeri pe păcătoşi. Cu atât mal răii pentru cel ce n'aii Înţeles mal de vreme acest glas. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 27 Februarie 1888 După citirea şi aprobarea sumarului şedinţa sa ridicat. D. CAMERA Şedinţa de la 27 Februarie 1888 La 2 ore Începe şedinţa, fiind presenţl 140 deputaţi.Generalul Lecca prezidează. D. 1*. Gradisteanu, explică protestările sale de erl cu ocasia votului adresei de condoleanţâ pentru moartea împăratului Germaniei. Zice că a protestat nu contra adresei tn sine dar contra cuvântului «victoriosn care era o alusie a victoriile Germaniei asupra Franţei. D. V .lorj care a presidat tn şedinţă spune că tn locul cu vântulu’ «n>fo»il\ ICC Afara do acestea, sub semnatul pentru o mai mare înlesnire are la dispoziţia d-lor vizitatori amatori, la ori ce timp, mai multe camere separate, elegant aran- r jale pentru, supat. Ralai'ier,u.l IVI. S. Regelui Diplcmi it onoare ta Expcsitia din Bucureţtl Cu începere de la 1/13 Martie va fabrica Pălării de Pâslă, tn toate nuanţele şi formele cele mal noul pe preţul de 15 lei Cereţi pălării numite PARISIEN si pălării «le trta'ase Înalte foarte uşoare şi solide cu 21 lei Nu uitaţi a cere pălăria GENTLEMAN Depăşitul pălăriilor Engleze Mellon Kondas PĂLĂRII DE LUX, NOUŢ ATI 647 Raportul d-lui ministru de justiţie către M. S. Regele: Sire, Interneindu-m& pe sentimentele de indulgenţă cc M ijestalea Voastră aţ! avut tot-d’a-una pentru delicuenţil In materie politică ; Considerând câ tn urma condamnârel sale, d. Panu, fiind ales deputat de colegiul al doilea de Iaşi, Camera a validat a-legerea sa şi l'a proclamai deputat : Câ exercitarea drepturilor de reprezentant al ţărel ar fi de fapl incompatibilă cu privaţiunea libertâţei resuitând din executarea condamnaţiun^i; Pentru aceste motive, rog respectuos pe Ma.jestatea Voastră să bine voiascăa încuviinţa graţiarea d-lul Panu de restul In-chisorel ce mal are a face. Spre acest sflrşit, am onoare a '! supune alâluralul proiect de decret, spre a fi investit cu aprobarea şi semnătura Majes-tăţei Voastre. Sunt, cu cel mal profund respect, Sire, Al Majestâţel Voastre, Prea plecai şi prea supus servitor, Ministru de justiţie, Eug. Slatcscu. No. 1.958 1888, Februarie vj. In virtutea acestui decret, d. G. Panu a fost imediat pus in libertate. D-sa a şi sosit azi dimineaţă in Bucureşti şi va lua parte la Întrunirea publică ce s'a ţinut ia 2 ore insalaOrfed. X CEASORNICUL FACE PUI! Azi la întrunirea ce a avut loc la Orfeu un domn doctor în medicină ue mm de odaia mai adm- la cunoştinţa ca pot servi la domiciliuri vinurile cele mai bune alai vechi cât si noi, cu preciuri foarte moderate. In speranţa ca onor. public, care me cunosc in a-ceasta branşa din vechiul restaurant Constantin actualmente Parasohivescu si care atn servit 15 ani nu am crnlat nici chellueli nici osteneli pentru a merita lot aceiaşi încredere dc care m'am bucurat si in trecut cu deosebire ca acum lucrez sub propria mea Urma sunt pe deplin convins ca voiu 0 onorat cu vizitele d-v. promitându-vc ca veţi II pe deplin satisfăcut!. Cu toata stima 641 Sjpiridon M. Gcorgescu 500,000 kilograme ftn prima călite. 10,000 vedre vin nod şi vechio. Doritori a se adresa la Mizil, Vasile Mares. 649 SINGURUL DEPOU cu /1 NURI SPECIALITATE ESCLUSIVA IND GENA AT ,\E SI NEGRE cie>^J,ara8il0r,N0'1 , 'unite dealuri, şi in Din cele mal rcrftA « Districtul Me-special din ««ol Drlnc., liedinţl. ’e -ţaţă chiar Puritate garantată, consU«/),-i(t- prin de onor. Eforie a analisa chimica. Spitalelor 'ţaţă lâ Preciuri foarte moderate Se trimetla domiciliu franco in cantităţi mari şi raid ou vadra in butelie şi in butoae de or-ce mărime. TH. D. COSTIN. 607 Calea Călăraşilor No. 1. tlL LA CONCURENTA Vţnd mult si câştig pucin, avantagiu consumatorilor C. T. CHRISTOFOR „LA MARINAR« Calea Victoriei, No. ÎOO, vis-â-via de Cişmeaua Roşie sub Jockey-Club. Zahăr franţuzesc . . . kilo 1- -10 Zahăr cubic » 1- -20 Calea martinicâ cal. I . . 1) 4- 40 Calea Rio >> 1 . . » 3- 60 Luminări Apollo verii. 500 gr. 1- -65 » de lux cal. I . . kilo t- -40 Unt-de-leran francez . . » 3 » grecesc . . » 2 Orez turcea » 50 Făină de Pesta cal. I . . 60 » » » » 11 . 40 Macaroane de Italia cal. I . » 1- -20 Fidea » » » I . » 1- -20 Măsline dulci .... 2 Ceaiu comp. col. cutia . • » 4 Rom Englezesc .... kilo 3- -60 YIMTtl UE MASA ALESE Conservate de mine in propriile mele pivniţe Vin negru dr Yiroresti vechi de 4 ani Litru fr. 1. Vin alb de Dragasluni vechi dc 4 Litru fr. 4. ftni I4> Cu stima C. T. (1IIUSTOI OR ALBERT BAUFft INGINER SPECJax Strada Coltel, 49. — s*xlcarest| MORI FABRICI be SPIRT TOT FELUL*DE MAŞINI Mare depăşit de toate uneltele ni accesoriile pentru exploatarea fnbricelor PIETRE DE MOARA CURELE, CUCiUCURI GAZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA. 139 DE ÎNCHIRIAT strada sf. Apostoli No. 42, aproape de cheuri. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se adreseze Calea Victorii No. 74. 038 Recomandăm RESTAURANTUL LA MIELUL ALB IN DOSUL PALATULUI (CASINO PETROVCl) Bucătărie Română şi Franceză. Cabinete particulare. SupeurI noaptea după teatruri şi baluri. Vinuri escelente streine şi indigene. Serviciul prompt. Restaurantul este deschis la or ce oră ziua şi noaptea DE ARENDAT găneşti din distinctul Muscel, plasa podgoriei, se arendează de la Aprilie 23, anul 1889 pe cinci ani, prin licitaţia ce va fi la 20 Mai, anul co-rent. Doritorii vor veni în ziua fixată la domnu Grigore Şuţu, strada Colţei No. 29 spre a concura. 640 B0ALELE SIFILITICE XLPUT1XTA BA R BATEASCA Vindecă după cele ma! noi metode radical fără durere şitmpedicare.după experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-lele lumeşti. DR THOR Strada Emigratu Xo. 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.) Consultaţii de la 8 dim. păna la C seara. Loc separat d'aşteptare pentru fiecare. 598 __ Două case situate tn strada Frumoasă Nr. 12 şi 12 bis; având fie-care patru odăi de stădân, patru de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pom roditori. Se vinde In total sad In parte. A se adresa la d -Qa proprietară care locueşte la Nr. 12. Strada Frumoasă în casele din fundul curţel. THEODOR ÂSLAN Lecţiuni de desemn, peisagiu, figuri, a-cademii. pasteluri. 33. Otel Englitera 33, www.dacoromanica.ro EPOCA — 28 FEBRUARIE MS CASA DE SCHIMB I. M. FERMO M&SIims tmi&Iimial QaSIMtIE Slradu Lipscani, Xo. 27 Cumpera. sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi Cursul B ucuresti 27 Februarie 1888 PRIN VENZAREA LOR DE PESTE 6,000,000 DE BUCĂŢI f> 0/0 Renta amortisabila b 0/0 Renta perpetua 0 0/0 Oblig, de Stat 0 0/0 Oblig deşt drum de fer 7 0,0 Scria. Tune. rurale f> 0/0 Scris. func. rurale 7 0 0 Scris. func. umane 5 0/0 8cri9 func urbane .’> oio Scris. func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 8 0/p împrumutul comunal Oblig Casei pons (leilOdob) împrumutul cu premie Ae.iiuni bancci nation. Acţiuni *Dacia-Homânla» » Naţionala » Construetiuni Argint contra aur Bilete de banca contra aur • Florini austriaci „i.-- Cump. Vend. 9* 93 1 2 96 91 88 1/2 89 1/4 104 1/4 104 3 4 88 89 1/4 10* 102 1 2 95 96 84 1 2 85 75 75 1/2 73 1 4 73 3/1 *10 215 35 37 1C05 1010 - 220 200 sas*" w , 210 w un ti 90 17 10 1 16 90 ,17 10 2 01 1 2 02 6G deA-» existenta fabricei, sunt recunoscute ca cele mal bune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superi 'ritalea acestor maşini este chiar esistenţa de mal bine de 30 ani a fabricei THE SINGER MANUFAuTURING Co. IN NEW YORK şi conliQuft întrebuinţare* numelui | âs ,yS I N G'E'r f din partea altor fabricanţi şi vOnzOtori pentru recomandarea maşi- nelor lor imitate MASINE ORIGINALE DE CUSUT „SINGER“ se vând, dupe plata unei modeste arvune, pentru uşurinţa procura-rei lor şi cu plata tn rate sepUmânale saO lunare tn România afara de magasinul meO din Bucureşti îneft tn : I«si, Str. Lnpnsneanu, Onlali. Str Domneasca, Craiova, Str Lipscani, Ploesti, Slr. Lipscani 41 Unde se afla atelierul dj reparatiuni şi deposite do multe parti de maşina, unsoare, aţă şi ibrişim Itiiciiresli— O. NEIDLIN Q-ET^ — Bucureşti Bulevardul Elănbela, Băile Eforiei FCRNISOR AL MAI MULTOR CASE DIN STRAINATaTE CASA DE SCHIMB MOSCU N AC H M I AS No. 8, In palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. Lipscani, In fada noei cladir Bantei Naţionale (DadaRamănia) Bucureşti Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 27 Febrarie 4888 Reala amortisabila , româna perpetua Obligaţiuni de stat jConv.rur.J , C. F. R > Municipale Casei pens. (300 L.] Scrisuri funciare rurale 5 5 li 6 & 10' 7 & n i % '.. 11 «bane e 5 imn 5 % „ „ laşi 3 % Obl. Serbesti cu prime im. cu prime Buc. [40 lei] Rosuri crucea roşie Italiane „ Otomane cu prime I.osurl RasiUca Dombau Act. Dacia-Romania „ Soc. Naţionala „ Soc. de Construetiuni Aur contra argint sau bilete Florini Wal. Anstrluc Mărci germane Bancnote Irancese „ italiano „ Ruble hârtie I NB. Cursul este socotit in aur Cump. Vinde 2» X 90 — 88 \ 73 310 103 1/4 bă 103 54 95 a 8 «3 35 35 35 17 17 300 134 100 99 305 93 91 89 73 J4 314 104 h 89 34 103 K 96 «0 H 75 3/4 06 38 88 38 80 17 40 303 136 100 3,4 100 310 ut „ie<' h Jf f tine' ©fsi, ©mnirs ^VEISEN VOLF) Wiena. Stadt, Fleischmarkt Wolfengasse No. 3 VIS A VIS DE BISERICA GRECEASCA L’roi aranjat cu totul din nod, necrutând nici un sacrificii! pentru ca dorinţele d-lor voiagiort să fie pe deplin satisfăcute asigurând un servicii! promptei preturi moderate. Ac-ist hotel este situat In posRiunea cea mai plăcut» tn centrul oraşului şi In apropiera de toate autorităţile administrative şi judiciare, aci se mai afl-t şi un Restaurant cu o bucătărie orientala si occidentala. Am deplina speranţa efi onor. public convingându-se mg va onora şi Încuraja cu desele d-lor visite. AVUŢIE ASIGURATA IN DO O E LUNI Cu50 lei. Capitel garantat. Noii de lot. Cereţi In limbaromâneaseft circulara gratuită. Compluar Internaţional 43, rue Laftlle, Paris. H. iTnTb solvenT dare doreşte a găsi o ocupaţiune, fie ca meditator de clasele primare sau gimuasiale fie ca secretar la un domn avocat. $*! ft DE VENZARE Cu deosebita stixxi», E. L4ZAHIS. r>56 padurea dupe proprietatea Perscoveni Cătunul Butoiul în întindere aproximativa dei40 pogoane dintre care 90 pogoane stejar de lucru, iar restul zevoiâ. A se a-dresa la d. Pcucescu Str. Clemenţei No. 2. ___________________________________655 nr \/CN7ADC Casele cu locul lor Ut VlNlH nt. din Strada Crinului No. 5. A se adresa la d. Gr. G. Peucpscu Strada Clemenţei No. 2. 655 COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI TANASE D. CRETULESCU STR. CAROL NO. 17, ALATURI CU BISERICI CURŢI A VECHE SI VIS-A-AIS DE ANTEUL PlECEI —v-S38fifi8B5K^>— Am pus in consumaţie O mare cantitate de Bomnri .Jamaica superioare en Iei ii.40 I tru şi diferite alte romuri de la renumitela Casc RenoUe si Străin din Bermen Pentru rl-nil comercianţi ce vor voi a lua in cantii&ţl mari, se va reduce preţul O mare cantitate de dulceţurîdin toate fructele cu vanileşi farâ vaaile şi cu pre-ciurt foarte eltine. Bomboane, Şampanie din fabriealiunt-a de bcherurl de aci. Ananas, Benedectin, Cuiraso, Sartrez. Pipermant, Vauile Kose, 3 fr. litru. Diferite patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in lie-care zi, o adevărata mastica de Hio. Mare deposit de rachiuri bune si indulcite pentru menagiul casei Mare depesit de spirt rafinat si de maşină. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soareio. Scrviciila cele mai alegante si esecutate de mine personal. Deoosit de distinsă tuieă. Ser ici le mele fiind unoscute. Toate aceste mărfuri se vftnd er preeiarl moderate. Cu inala stima T. D. CRETULESCU §X00 X' X X LA RENUMITUL MAGASIN io Calea Viotor’iei, JVo. 55 (fondat in anul 18521 X SE GASESTE SPECIALITATE DE V uiiRI FINE SI UN MARE DEPOSIT DE CONSERVE ALIMENTARE Cu preciuri moderate APELUL Sooiet.at.ei generale de asigurare «Daoia-Flomaiiia» in Bucureşti Citire membrii grupei de Asocialiune al anului 1888 Carapali Nicolae, in Bucureşti Vcllcu Nicolae io Buzeu FilitisT. pentru A. Petrnscu iu Bucureşti 582 ; 9 J0CKAI STABILIMENT SITUAT in Strada Glopotar- No. 66 Cumpără si vinde cai, trasuri si or-ce harnasament, primeşte aceste con-ditiuni spre venza-re, tine c«i in pensiune, pe preciu de 2 LEI pe ZI inclusiv ingrijirea. Arghiropulo l>. G. in laşi Fiali U. C. Iii braila Anghelescu Dimitrie in Bucureşti Mmcoll M. (i. in Tulcea Bagoh Unosi in Câinpu-Lung Melaxa Favlu in Galaii Tuiuovici U. in Braila Liciiieustein Ignatz in Gonstaniinopole iiaiscli Cristian in Bucureşti Gtleorgliiu Zamllr in Bucureşti Ciorca Nicu U. iu Vaslui Scorie.hui lobam iu T.-Vesti tSlunciulescu Felul in Bucureşti ltupaport Bensiou iu bucuroşii lieisu sili Avram in laăi Barbu uluia in l'loesli Olieoi-ghe Petre idem Teodorescu Pelrache in Bucureşti Tseliodiner Alexandru idem Sarusy Samuel iii Craiova WiiMter Maieu in 1'loesli Wieder uilliclin iu dalaii ălanciu Pandeli iu Braila Draguloiicu Marin iu Calafat Upua Irandalir m t uxeii Sclioululd olga in lani Popeeeu luau in oileiuta tiiieoiglie 1 udui in imcurc-.it Teudoc loiiLta in Braila Fim.ui itegina in uucuiest Sococylnsăi alelan idem Picszkie*icz Bduard in Slatina uoluenoerg lacob in Bucureşti Bailiu li. M. iii Bciiad Negieauu Smarandacbe iu Bueuresli Pautazi Theodor in ualuli Miliaileauu Tbemistocle in Braila Coiislamiiiescu elena in Bucureşti Nauiiue Nicolae id.-m Naum Nicolae idem Vasilescu Nicolae idem Gotiesman Adoll in laşi Berscliluig Mend. 1 idem Aug. usueicli Moliei iu Lespezi Vasilescu Nicolae 11 in Bucuroşii Cretuiu Pelre idem lliuscu.Harbu iilemi Segala losif in Piteşti Dragtiici A. 1. in iiasi Zaganescu P. colonel in Bucureşti Steianescu uluia idem louescu Coslache in Buzeu Coslacbe vasilescu in Focşani Crăciun Ana idem Saveanu Nicu idem Lasou UrigoreC. in Bucureşti Filk Adoll in comuna Vitaui Nicolescu P. in Constanta brasdtea i u isc in /iucuresli Carampliil Tciemachi iu Ctiilila Klein Maximilian inT.-Severin Kruzolek lohanu in Craiova Maici luau iu Bucureşti Mincul u. b. in Craiov'a Mibaiu Llieorglie iu Bucureşti Aniippus George in Calafal Cliristescu D. m lan ca llolluiaii loseiiue iii Bucureşti Grossmann Leon idem Zolluer lobau idem Dimiliescu Lazar comuna Murei Trandalirescu l'eliache in Gaesli Hulii vs iiiteim In /iucuresti Francesco Augusiin iu Chilila Guard Leon in Gliei gani Badulescu Alcxaiid.u in Bueuresli lonuscu Tudoraclie idem Sloica Coslache in Floesti Şpiiler Alois idem Pelrea Vasitiu in l’eris Maleiu Stan ideui Zlalarolf Clirislo iii Siurnla Nedelcovici loali iu Giurgiu Pulscbler Gustav in Albesli bunici Sietan in lllmeni lamaiidi Ioni la in l’eris Alexandru Nicolae in Buftea Wind M. in Bueuresli Samiulescu Nicnlae I. in comuna irccin Bucoveanu Gbeorglie in Z/ucuresli Constau lin Frosa idem Teodoroll losif in Giurgiu Colesu Andrei in l ucsani Ganciu son an in /jucureslij Fiscusi Milialadie luan Solia Lixandru blau in Bueuresli 0X1 XI îxexî 1X0 X RECOMANDAM XI 0X! LEGA T0R1A DE CÂRTI Eo fiii STRADA BISERICA IENEI Ho. |0, CASA BISERICEI DINTR O ZI BfCtJBESTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papeiarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti do Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. & X iX0X§ Sus-nuQiiUi membrii ai grupei de Asociatiune al anului 188F, a cărei aveic seva imparii in curend, suntem lugali ane inaiota imediat, sau cel mai ti-iziu până ia .9/31 Martie a c. actele prescrise prin conditiumle generale al asociaiiunilor. adică: certificatul de viaţă, actul de naştere si pol.iele d-ior, conform publlcatiunei noastre din Muritorul oficial, No. Zii, *14 si il~i din anuarie ibs», si aceasta spre a putea lua parte ia repartiţia acelei aven. Se atrage deosebita atenţiune că, conform conditiunilor generale aie Asociatiunilor, acei membri o,re nu ne vor înainta sus mentonatele acte cel mai târziu până la ‘.9/31 Martie, a. c. perd toate drepturile de a participa la împărţirea avere! grupei, de oarc.ce această avere se va imparii imediat in lavorul asiguraţilor care vor fi dovedit prin sus arutamle acte că au su-prvietuit termenul grupei. Bucureşti, li) Februarie (2 Martie) 1888. Direcţiunea generala. MARELE HOTEL DE FRANCE — BLilAJAtESTl — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Gel mai mare şi e.egant hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei In faţa stradei Lipscani, din nod iladit, având patru la va de, ’st-fel tn cât toate ferestrele respândesc tn straua. Cu desavdrşrre nou montat, dupe sistemul cel mai modern, avdnd rentau.ant si cafenea foarte spaţ oasă, be rarieşi alte confort ri,curăţenie cea ma esemp ară Salon pentru soarele, nunţi, nanclieturt şi altele. Toate lucrurile de consumaţie de p ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel ma. prompt. PH. HUGO 529 ANTREPRENOR PROPIETAAUL HOTELULUI HuGO DIH BRAILA 000' MPORTANT Consumatorii cari caută cu drept ouvînt esceientul CIAI ai Companiei Coloniale din Paria, trebue să evite numer<5sele Contrafaoerî, şi pentru a nu fi iuşeiaţi, a exig6 pe fiecare Cutie TXMB&TJli DE GARANŢIE al Uniunii Fabricanţilor, Societate recunoscută de utilitate publioă de Statui Francez. LICOARE DE 01DR0H0LHESCAT se întrebuinţează cu succes pentru lauiauui-rea durerei de piept, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al başicel urinare, lipsei de polta du mâncare etc. Această licoare este formata din gudron vegetal de Norvegia, balsam tolutan şi văsc de brad Sticla 2,bu. IV RrriTI â IUI IILV I sigura in vindecarea I:\JlLII.4 II Al. DL A A scursoarel. ^Blenora-gie,. Sticla 2 lei. Aceste preparate, compuse de Dimitrie G. Gheman, farmacistin Buzău, se găseşte de vdnzare in Bucureşti la îarmacia koşu, Sf. Gheorghe şi la farmacia Galeuu, Calea Gri-viţel Eu landou nofi de tof, din fabrica Lohner (Vienna). Doritorii se pot adresa la domnul N. Al. Papadat. Str. Academiei, No. 10, de la 5—7 ore p. m. IAC lYTUlDIlT sa^on ^ne mo* Ut lAUlIIll \ I bilat a se adresa la Doamna losovict, casele Cosman, Hagiul I. Bulevardul Academiei. 646. de mm e»eeee5«e»5ise»ez; î *■ fiNTBEPRIZfi _BAROM£TRICA , s CURĂŢIREA LATRINELOR CU MAŞINI PNEUMATICE No. 25, Strada Academiei, No. 25. Ayautaglele ce preoţi sistemul sostro atât in pri-Tinţa promptitDdinil cât |i a satntiritâiil nn lasă m-mic de torit, ceea ce ne ţi piine în posi^iiiîe de a concura pe top cel-l-aip din acâstl branşă. vJnor. public se p6te convinge printr’o sticlă ce posedă fle-care vas. ci va*ele se umolu cu desăvârşire - 8 ţţf PRECIURILE NOASTRE SUNT CELE MAI SCĂZUTE. iBisssssssssss——wswaoom -a 44..^ X! s « I î 1 î „NAŢIONALA SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR. DIN BUCUREŞTI CAPITAL DE ACŢIUNI 3 MILIOANE LEI AUR UKFl.IA VERSATE Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurouriie noastre în palatul Socielâţel din Strada Doamnei No. 12. 527 Direcţiunea generala. :>?• x. FRIDERICH PILDNER Bucureşti — 60, Strada Carol, 60 — Bucureşti Pentru a mulţumi pe unor clientela am adun TRIFOI - LUTZERNA SUPERFINA verificat Si plumbuit de biuroul StalaiuT, resârirea e garantată cu 9$0|o. Iarba de grădina, din cea mal bună calitate. Precum şi toate ceie-l'aiie seminţe adică: de Legume, Flori şi de Pădure numai din cele de primul rang. Cataloage se trimit dupe eerere franeo. Asemenea se gaseste si ţoale feloriie de semince pentru or-ce fel de paseri, numai recolta din urma. 619 X0X -000- MASINE LL TQChT FAIE PENTRU ' MTIiETliL ( AILOR © DEPOSIT GENERAL £ LA | MORITZ APPEL STRADA DOAMNEI No. 7 0 00.0 Tipografia ziturnlul „Epoaa' îi^^mw^cDcraxrânicaaw VECHIA CASA DE SCHIMB SUB FIRMA X I 1 i. IEVY DIN STRADA LIPSCANI Ho. 4S Se va muta de la 15 Februarie n. c. în noua construcţie a d-lor E'ias ţHotei Continental) vis-a-vis de Teatrul Naţional, Calea Victoriei No. 40. 644 Paria Qcraat r««p6BHsbil, G. Sloeneacu