ANUL ni No. 678
A DOUA ED1TIUNE
DUMINECĂ. 28 FEBRUARIE (11 MARTIE) 1SS8.
15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I 3116 a FIE-CAREI LUNI 91 SE PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE
l> BtTCXHKSCl La casa Administratinnei IN TARA: Prin mandate postate.
Pentru t an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei.
IN STRRIAATATE: La toate offiniele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei.
LA P ARIS: Segaseste Jurnalul ou IE Cent. numeral, la Kioscul din Bulevardul St. Ger mahi No. NI.
MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
OIN ROMANI A SE PRIMESC DIRECT LA AOMINIS TRATIA ZIARULUI
La Paris: la Agence Havan, place de la
bowse, s.
Agente Ltbre, rue Notre Dame des Tictoires *9, (Place de ta Bowse) pentru Pari», Frauda, Brrmanla, Auatrn-Lngarla, Italia Bl Marea
Britanie.
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anonciur ai reclame pe pagina treia 2 lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
REDACŢIA
\o. 8. — Plata Episcopiei. — IX'o. 8.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
!Vo. 8. — Piaţa Episcopiei. — No. 3.
s-^srjrw ii i ii ia i ii ■iiidi
Pe când se ridica cu anevoinţă şi întârziere fortificaţiunlln jurul Capitalii, guvernul lui Ion Brătianu lucra cu activitate şi repeziciune la un alt gen de Întăriri mult mal practice,ridicate chiar In inima Bucureştilor.
In afara Capitalii interesul cerea să se prelungiască cât mai mult lucrările,
In întru sentimentul de conservaţiune pretindea să fie terminate cât mal în grabft.
Acum In întru totul e gata şi pftrtaşil lui Ion Brâtianu mari şi mici par mulţumiţi şi satisfăcuţi de opera lor numită până acum Banca Naţională,şi botezată din noflîn Joia trecută: Citadela Colectivităţii.
Intr'adevăr, această din urmă numire este singura care convine de acum în-nainte instiluţiunel de credit înfiinţată, sunt 7 ani de zile, cu banii publicului din ţară.
Banca Naţională a încetat, de la 21 Februarie, în mod oficial, de a mal fi o casă de credit a Statului român : ea s'a preschimbat tntr’o fortiflcatiune a partidei, care, după ce a guvernat ţara 12 ani de zile, fiind acum îndepărtată de la afacerile publice, s’a retras şi s'a întărit la BancaNaţională, caîntr'o citadelă.
Transformarea aceasta s’a operat pe faţă şi fără nici o jenă, în nişte împrejurări care aii mal fost istorisite aci şi sunt cunoscute de toţi.
Cabinetul Brâtianu căzând, a fost chiemat se participe In noua combinaţiune ministeriala d. Petre Carp, Împreună cu amicii săi.
Intrarea d-lulCarpîn cabinet însemna mal Înainte de toate schimbarea radicală a Băncii Naţionale.
Nu numai bazele instituţiunel urmau să devie altele,dar chiar personalul administraţii superioare trebuia preme-nit.
Aceasta este perfect esact. Se ştie chiar că d. Teodor Rosetti era desemnat a deveni fără îndoială guvernator al Băncii Naţionale, In caz de reuşita combinaţiei Dim. Ghika-Carp.
Colectivitatea nu putea accepta cu nici un chip o asemenea situaţiune şi de aceia principele Ghika a fost nevoit să renunţe de a putea compta pe concursul d-lui Carp.
Cu toate acestea, vorbă se făcuse ; şi din aceasta vorbă rezulta că zilele de fericire alp '^^on Brâtianu cu al lui vor fl numeUaLiv. i numai la Ministerul finanţelor, dar şi la Banca Naţională.
Ei bine, aceasta eventualitate trebuia Înlăturata cu or ce chip, alt-fel colectivitatea era moartă pe vecie.
Ce să facă dar 7
S'a luat o hotârlre supremă. S’a ho-tărlt să se prevadă cu ultimele armamente Banca naţională.
Ion Brâtianu ieşit din guvern trebuia să intre In alt guvern de unde să comande colectivitatea.
De aceia în Adunarea de Joi el fu făcut censor, iar locul de guvernator ţinut vacant de maLbine de doi ani fu redat d-lul Ioniiâmpineanu.
Ast-fel armata, citadela colectivităţii se socoteşte inespugnabilă.
«Or ce guvern ar veni 'şl zice onor. d. Brâtianu, nimeni nu mă va putea goni d’aci şi, rămânând efl, voiu pro-tege şi pe Carada şi pe Bilcescu. Stăpâni pe Bancă, mai adaogă d-sa, suntem stăpâni şi pe Creditele agricole şi pe Comerţul Capitalei şi oraşelor mari unde avem sucursale.»
Ca In multe cestiuni, d. Ion Brâtianu se înşală şi în aceas ta. Viaţa Bancei Naţionale e foarte şubreda. Citadela d-sale are multe găuri în cât, cu toata pre- i
senţa d-sale scoto, nu va fi trebuinţa de mari silinţe spre a fl goniţij îndată cel ce fără nici un scrupul, fără nici un sentiment mal nalt, s'aii refugiat azi acolo, profilând de votul bieţilor acţionari care In circumstanţele de faţă ridică mâna In sus şi tac, şi care mâine scăpaţi de cercul de fer în cari sunt strînşl vor şti să’şi facă mal bine datoria.
Citadela Colectivităţii e vremelnică : un articol de lege o va spulbera mâine.
MOARTEA
IMPERATMIl GERM INIEI
LA BERLIN
Berlin, 9 Marile.
Reichstag. — Aproape toţi deputaţii suni presenţi. O mulţime mare se gr madeşle în tribune.
D de Bismarck anunţă moartea împăratului Wilhelm. El zice că, conform constituţie! demnitatea imperială trece In mâinile lui P-ederic al IlI-lea rege al Prusiei.
D. de Bismarck adaogă: «,\m înaintea mea semnătura Împăratului decedat, au-lorisăndu-mă să lucind Reichstagul.» Am rugat pe Majestatea Sa să scrie numai iniţialele sale în josul dec-elulul. Majo9tatea Sa mi-a răspuns că uu poală să semneze toca uiimeles0.fi tnlr"g ; că. In împrejurările actuale, este oportun ca Ren-.hslagul să rămână întrunit până la sosirea împăratului.
N’am a exprima, din acest loc oficial, simţiminlele mele personale. De allmin-terea nici nu e de trebuinţă; căci inimeie germane suni însufleţite tio aceleaşi sim-ţiminte. Două fapte consolau pe împăratul decedat; şi anume, compătimirea lumeţ întregi penlru suferinţele fiului şefi, şi satisfacţia de a vedea consolidarea naţiunii.
Cea ce contribui mat cu seamă a asigura acest din urmă fapt, este că se acceptă cu o rară unanimitate lot cea ce se considera ca necesar pentru a garanta viitorul Germaniei.
Aceasta ’l dede o mare consolaţiune. Chiar ieri, zicea cât ’1 intâria şi ’l bucura siguranţacâ naţiunea întreaga este unită.
D. de Bismarck conchide zicând că vi-tejiaeroicâ, simţimăntul onoarei naţionale şi iubirea patriei, cari eraţi încarnate în împăratul decedat, vor rămâne entagiul indestructibil al naţiunii.
liei-Iin, 9 Martie.
Toţi membrii familiei erafi întruniţi în jurul palului împărat ului, azi dimineaţă, în momentul suprem.
Corpul se odihneşte acum, acoperit cu o stofă alb», pe patul înconjurat de luminări.
Expresiunea obrazului este foarte liniştită.
In faţa palatului staţionează o mulţime enormă.
Membrii familiei au părăsii Palatul.
Berlin, 9 Martie.
Camera deputaţilor.—Ministrul de Stat, d. de Putlkamer, comunicând moartea împăratului, adaugâ că în acest moment solemn, el nu va cauia a descrie simţimin-tele dureroase de cari sunt umplute inimile tutulor Germanilor.
Preşedintele tnchide şedinţa cu strigătul : Dumnezeu să proleagâCasa regală şi patria!
«Monitorul Imperiului» publică o comunicare, semnata de miniştrii, anunţând moartea Împăratului Wilhelm.
Berlin, 9 Martie.
Reichstag.—Prinţul de Bismari k comunica cu cuvinte mişcătoare moartea împăratului.
Reichstagul se amână.
Noul rege al Prusiei va lua numele de Frederic III.
Berlin, 9 Martie.
,,Mou torul Imperiului" publica o depeşa ce impurului a adresat din San-Benio prinţului de Bismarck pentru a’l mulţumi precum si celor Talii miniştrii, pentru servieiile credincioase aduse părintelui seu, adnotând ca contează pe concursul l«r.
Ziarele de seara anunţa ca in ultimele sale momente, împăratul Wil-lielm exprima convingerea ea nu va fi resboiu eu Itusia. «Trebue, zicea el, sa se iuteetina raporturi amicale cu Tzarul.»
LA SAN-REMO
Snn-Henio. 9 Martie. Kronprinţul aflând moartea împăratului, a plâns; apoi reluând energia sa, s’a ocupat de afecerile Stalului, şi a trimes lungi depeşl la Berlin.
LA ROBA
Borna, 9 Martie.
Toate ziarele publică articole elogioase pentru memoria împăratului Wilhelm. I
Ele s un că doliul Italiei este egal cu al Germaniei.
Regele Humbcrt a adresat o depeşe noului împărat, pentru a saluta tntr’ânsnl pe urmaşul gloriilor paterne.
Noul împărat a respuns, că amicia Italiei este în acest momentcOnsolaţiunea sa cea m«1 eficace.
Regele Humbert pleacă la Genua; el va sosi acolo la 11 ore diminnaţa, In acelaşi timp ca şi noul împărat pe care ’l va vizita în vagonul şefi.
Borna. 9 Martie.
Quirinalul, ministerele, stabilimentele publice şi multe case afi înalţat drapelele lor.
LA MENA
Yienu, 9 Martie.
Cu prilejul morţii împăratului Wilhelm, Împăratul a exprimai personal condolean-ţele sale prinţului ileuss, ambasador al Germaniei.
Yiena, 9 Martie.
Arhiducele Rudolf a exprimat personal | prinţului de Ileuss sentiment e sale de condoleanţe. El va m»rge la Berlin ca să asiste, în numele împăratului la înmormântarea Împăratului Wilhelm.
Viena, 9 Martie.
Camera deputaţilor. — Preşedintele d. Smolka, comunicând Camerei moartea Împăratului Wilhelm, zice că trista ştire care se respâudeşte tn întregul împerifi vecin, va deştepta tn Austria cel mai dureros resunet. «Avem In faţa ochilor, zice preşedintele, imagina aliatului credincios al Imperatulul nostru care este iucarna-ţmriea vie a raporturilor intime ale celor două imperii şi tu aceiaş timp a celei mal puternice şi mai aatularu* alianţe de pace din epoca noastrâ. Camera va exprima siucerile sale condoleanţe şi va suspenda şed nţa ca semn de dolifi.»
Şedinţae ridicată.
LA BERNA
Berna, 9 Martie.
Camera a adoptat o moţiune în virtutea căreia să se Irimeaţâ noului împărat con-doleanţele.
Şedinţa s’a ridicat spre semn de dolifi.
LA SOFIA
Solia, 9 Martie.
îndată ce s'a aflat moartea împăratului Germaniei, consiliul miniştrilor s'a întrunit şi a redigiat o telegramă de coudo-leanţă ce s’a trimes prinţului de Bismarck.
(Havas)
MÂINE DUMINECA LA 28 FEBRUARIE LA ORELE 2 ZILA
SE VA UNE O
A
OPOZITII-UNITE
IN
SALA ORFEU
Principele Chica continua convorbirile — Schimbarea de dire tiune —< onferintele Principelui Ghica cu d. Boerescn. Ministerul Lecca
Principele (»hica continua convorbirile
Sunt 6 zile trecute de la căderea cabinetului Brâtianu şi un nofl minister nu s’a putut compune.	f
DupS eşecul încercat de principele Dim Ghica cu d. Carp şi în urmă cu d. Pake Protopopescu, se respândise ştirea că preşedintele Senatului va renunţa de a mal alerga să formeze un minister.
Această ştire însă nu era positivă ; principele D»m. Ghica n'a declinat un moment sarcina ce i s’a încredinţat de M. S. Regele.
Schimbarea de direcţiune
Principele Ghica ’şî-a schimbat însă planul ce avea la început. D-sa credea zilele dântâ fl că va isbuti să formeze un fel de cabinet durabil cu d. Pake
Protopopescu, care i-ar servi de trăsură de unire între majoritate şi minoritate.
Preşedintele Senatului a avut Insă o-casiunea sâ se convingă că această a-preciere era o apreciere cu totul personala a d-sale safi ad-luî Pake Protopopescu.
De aceia principele Ghika a ales de asta data şi In cele din urmă a rugat pe d. Coslică Boerescu ca să consulte d-sa pe şefii opoziţiunel unite a-supra condiţiunilor formărei unui cabinet fie şi de transiţie, care să aibă de la început asigurat concursul or cât de moderat al minorităţii parlamentare.
Conferinţele principelui Chica eu d. Boerescu
Am anunţat ieri ca d. G. Boerescu a avut prima conferinţă la Cameiă cu leaderiî opositiunel.
Astăzi de dimineaţă d. C. Boerescu a fost la Eforia spitalelor unde s’a întreţinut mai mult timp cu principele Gh ka, care după aceasta s'a dus imediat la Pa'at spre a vesti pe Majestatea Si că n’arfi cu putinţă d’a forma un minister aşa zis de concmtraţiune.
Min istertil Lecca Se dă ca positiv de alţii că noul cabinet va fl format cu generalul Lecca.
Acest minister ar fi un cabinet pur colectivist. Se cunosc deja câte-va nume între care figurează şi d. Andrei Vizanti. Singura piedică este lupta dintre Fenkidi şi Sturdza, unul din doi trebuind a fi sacrificat.
FREDERIC lllLEft
NOUL IMPERAT AL GERMANIEI
Frederic-Wilhelm-Nicolae-Carol , care a fost proclamat Împărat al Germaniei şi Rege al Prusiei sub numele de Frederic al III ><■«, s’a născut la 18 OctombrelS3i. El a trecut prin diferitele grade în armata prusiană, şi la 1860 a fost numit locotenent-general. A făcut în aceasta calitate campania contra Danemarcei în 1864. tn statui-major al Feld-mareşaluluiWrangel,a fost numit generai de infanterie în 1860, şi luă parte la campania de la Sadova, în calitate de comandant al armatei a doua, numită armata Oderului.
In Iulie 1870, câte va zile înainte de izbucnirea resbe ului franco-german, i se dete comandam-ntul armatei a 3 a, în care fură încorporate corpurile de armată bavareze.
Plecând din Spira cu armata sa, prinţul Frederic-Wnhelm dete o prima bătălie la 4 August la Wissemburg, unde generalul francez Abel Douay muri în mod eroic în capul trupelor sale. Două zile dupe aceasta, bătu pe mareşalul M»c-Mahon la Woerth, unde puse în linie 75,000 de germani, contra 85,000 de francezi.
După aceasta bătălie, eşi din Al-saţa şi trecu Vosgil, pentru ca să întâlnească aripa stângă a armatei lut Frederic-Carol. Aflând Insă că Mac-Ma-hon şi de Failly s’afl retras spre sud, se îndreptă spre Nan^y, şi ocupă succesiv Vitry-le Frane.ais, Châlons şi Eoernay. In timpul acesta, mareşalul Mac Ma-hon, care’şi reformase armata, părăsea valea Marnei, pentru a se duce spre Metz. Atunci Frederic-Wilhelm făcu o imensa conversiune spre dreapta, a-junse pe Mac-Mabon sub z durile Se-danulul. si'l făcu să sufere una din cele mai teribile înfrângeri pe care le-a înregistrat istoria, înfrângere în care victoriosul de la Magenta fu rănit In dimineaţa luptei, iar împăratul Napoleon d’impreună cu o armata de 83 000 oameni capitulă.
Urmă apoi asediul Parisului cu teribilele iul peripeţii prelupgite până la 26 Ianuarie 1871 când Parisul capitulă în lipsa de provisii.
Principele Frideric Wilhelm fu făcut d’lmpreunâ cu verul săfl principele Fri-dericCarol feld mareşal al Prusiei,titlu care nu fusese purtat până atunci de nici unul din principii casei sale.
După răsboifl fu chemat să presideze comisiunea deapârare care hotărî construcţia sau ameliorarea fortâreţilor după frontiera franceze, austriacă şi rusească.
In Aprile 1875 fu însărcinat de tatăl săfl cu o misiune pe lâDgă Victor-Ema-nuel,misiunedestinată acimenta unirea celor două ţări. In Iunie 1878 fu desem-
nat de împărat ca regent, când atentatul Iul Nobiling obligă pe împărat la mal multe luni de rrp .os.
Principele Frideric-Wilhelm s’a căsătorit la 25 Ianuarie 1858 cu princesa Victoria, fiica mal mare a reginei Victoria.
Această căsătorie n’a fost turburată de nici un nor în curs de aproape 30 ani, când boala de care suferia principele se agravă de o dată şi necesită plecarea lut la San-Remo.
Aci pe patul de durere află despre moartea tatălui săfl şi de acitrămise la Berlin primul act al săfl ca Împărat al Germanii şi rege al Prusiei.
Friederic al III—lea avănd alături pe tovarăşa sa de suferinţe, împărăteasa Victoria, va fl ajuns acum aproape de porţile Capitalei sale.
M1MSTERIL MINORITATE!
9
Foile colectivitaţei se nevoesc prin tot felul de tertipuri a acredita tn public ficţiunea constituţională , că în faţa crizei ministeriale ce a isbucnit, succesiunea puterel revine neapărat majoritate! parlamentare.
Sâ lăsăm, d'o-cam-dată, la o parte consideraţiunea, că Ion Brâtianu fiind cea mal înaltă şi incontestală expre-9iune a majorităţei actuale, s’a retras de la putere pentru cuvântul,| după cum însuşi a mărturisit, că a devenit odios în ţară, cea ce dovedeşte că la rândul ei această majoritate e factice şi prin urmare nu mal e expresiunea simtimintelor ţâre'.
De asemenea să dăm la o parte un moment osebitele teorii ale doctrinei parlamentare, şi fără a alerga peste nouă ţări şi nouă mări, spre a căuta precedente cu asemănare la criza noastră guvernamentală de faţă, să aruncam o ochire retrospectiva asupra istoriei epocel noastre constituţionale de la 1806 încoace.
Aşa vedem, că cea d’ântâifl sesiune ordinară după aplicarea constituţiei în vigoare a dat la 1867 In Adunări o majoritate conservatoare, din care a eşit ministerul ne o conservator loan Ghica-lorgu-Stirbeiu, din care a făcut pentru întâia dată parte ca ministru d. Mitiţă Sturdza, p’atuncl june conservator şi vrăjmaş neîmpăcat al lui Urat Ivan stâ-plnui săfl de azi.
Dintr’un incident parlamentar neînsemnat prinţul loan Ghica şi prinţul G. Stirbeiu s'au retras de la putere şi minoritatea reprezintata de loan Brâtianu a fost însărcinată cu formarea cabinetului.
D. loan Brătianu făcu alegeri noi, inaugurând pentru prima oară în a-ceastă ţară sistema bătăuşilor, cu vestitele reteveie şi cele mai nelegiuite ingerinţe pe care le a numit cu neruşinarea ce ’l proprie : influenţa morală 1 Graţie acestor mijloace ’şl a ticluit a-dunar! cu aproape unanimitate de glasuri şi cari afl fost supranumite de reţ gretatul Bolliac : Camerele clapiştilor, rămase de neagra celebritate prin votarea concesiunei Strassberg /...
Cu toate acestea, loan Brătianu fu is-gonit cu ruşine la 1868 de la minister şi puterea fu data minoritaţel reprezentată de prinţul D. Ghika şi de d. M. Ko-gâlniceanu.
La rîndul săfl cabinetul Ghika-Ko-gâlniceanu, cu toate ca'ş! alesese Adunări noui fu silit a se retrege la 1869, părăsind puterea unul cabinet de tranziţie care n’a putut s’o ducă de cât 3 — 4 luni, spre a lăsa locul iarăşi minoritaţel parlamentare reprezentată de prea regretatul Manolake Costachi Epureanu, care veni la putere cu juna dreaptă şi făcu nuol a-legerl la 1870, fiind nevoit In iarna a-celuiaşî an a se retrage în faţa coali-ţiunei parlamentare a roşilor cu vestita fracţiune din Moldova, care formând o majoritate impunătoare dădu naştere celui din urmă minister loan Ghica, d’aci Înainte înregimentat la roşii. Majoritatea aceasta se credea atât de tare, în cât în primavara anului 1871 a ln-drâsnit chiar să discute detronarea Domnitorului Carol l şi’şî frânse gâtul la 10 Martie 1871, când fu chemat la putere onor. d. Lascar Catargiu spre a mântui dinastia, fără ca să fi fost măcar Deputat, iar partidul conservator se afla representat de o mică minoritate în parlament,
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 28 FEBRUARIE
De unde reese In chipul cel mal netăgăduit, că aşa numita axiomă constituţională, că majorităţile parlamentare dah guvernele nu’şi află aplicaţiunea, de cât dac» ele represintă In adevăr si-tuaţiunea generală a ţârei, şi că mala-desea se Întâmplă ca unele majorităţi se fie tocmai în contrazicere cu curentul opiniunel publice, pricinuind o stare anormală a cărei soluţiune. cum am văzut, nu se poate afla de cât Intr'un minister extra-parlamenl&r.
Prin urmare toate incordările sofistice şi ameninţările spasmodice ale organelor colectiviste, nu trebue să ln-grijascâ pe nimeni, iar leacul crizei de faţă trebue căutat şi luat acolo unde se aOâ, spre a se evita, poate chiar o catastrofă, la care ar fi Împins» ţara, ca extrema aţâţare a spiritelor, prin menţinerea cu or-ce preţ a colectivi ţiţei la putere.
llabaXovnk.
INFQRMATIUNI
HOŢIILE DE LA MINISTERUL OE RESBEL
Aflăm dintr’o sorginte autorizată ea descoperindu-se nişte noul piese foarte compromiţătoare pentru dd. generali Maican şi Anghelescu instrucţiunea care era aproape terminată a trebuit se fie reluată diti nou.
* •
Se zice că sarcine directe contra căpitanului Mardare nu există de cât primirea unui bacşiş In suma de o mie de lei.
Bănueli Insă şi în unele caşuri chiar probe de participare la ghe-şefturile generalului Maican, exist foarte multe.
Cea ce este mai ales probat este că căpitanul Mardare executa ordine, pe care le ştia prejudiciabile şi contrarii onoarei.
D. doctor Busch a avut aseară o lungă audienţă la Regele.
Regele va primi azi pe ofiţerii generali aflaţi tn capitală care vor pre-senta M. S. condoleanţele lor pentru moartea Împăratului Germaniei.
Se zicea prin oraş azi dimineaţa că Regele, după insistenţa Reginei, ar fi renunţat la călătoria Sa la Berlin. In acest cas, o misiune extraordinară ar representa pe M. S. la înmormântarea Împăratului Germaniei şi misiunea s’ar compune de u-nul din membrii cabinetului şi, probabil, de capul casei militare a Regelui.
M. S. Regele a primit erî pe P. S. MitropoliluY Primat cu care s’a întreţinut mai mult timp.
D. I, C. Brătianu a avut aseară şi azi dimineaţa lungi întrevederi cu M. S. Regele.
D. doctor Busch, ministrul Germaniei a fost primit şi azi de M. S. Regele.
Erî cu ocasiunea celei « 43-a aniversări a naşterei M. S. împăratului Rusiei Alexandru UI, numeroase felicitări ah fost primite la legaţiunea imperială.
D. Ion Brătianu a fost Intre cel dân-tăl care a făcut vizită d Iul Ilitrowo, la rare a stat mal bine de o oră.
La despuerea scrutinului pentru
alegerea vice-prezidenţilor Camerei, între buletinele scoase din urnă era şi unul purtând numele lui Andronic, d luilon Brătianu şi fraţilor Maican. Acest buletinînsă prezidentuls'a grăbit a’l rupe fără a'l citi în gura mare.
Ni se asigură că or care ar fi corn-binaţiunea ministerială, portofoliul resbelulul se va da generalului Făl-coianu, dupe dorinţa expresă a Regelui.
»
Doliul Curţii pentru moartea împăratului Germaniei va fi probabil de şease săptămâni.
SCHMALTZ
1)	ra Schmaltz, sigură că va fi dată afară din Azil, n’a voit să nu facă o infamie înainte de a fi go nită. Dânsa a obţinut un ordin de eliminare pentru od-şoarâ profesoare pe motivul că ar fi arătat veselie şi că ar fi pus o panglică tn păr la ştirea că ministerul Brătianu a demisionat.
*
* *
Eri d-na Oarda, sub directoarea Azilului şi care ţine locul directoarei de când d-şoara F Racoviţâ a renunţat se dirigâ Azilul cu protegiata d-lul Sturdza, şi a înmânat demisiu-nea d-lui Haret pe motivul elimină-rel sus-zisei d-şoare profesoare. D-nu Haret a refuzat demisiunea d-nei Oarda, sub cuvînt că mai nu este director al ministerului iustrucţiu-nei publice.
Vrea se zică d. Haret care nu mai
are calitate pentru a primi o demi-
siune, are încă calitate pentru a
semna un ordin de eliminare.
*
• *
Aseară, dupe plecarea d-reî B... profesoara eliminată, elevele claselor superioare, revoltate de făţărnicia d rel Schmaltz, ’i-ah manifestat Intr’un mod cam vehement ce e drept , indignaţiunea lor prea de mult comprimată.
Azi dimineaţa directoarea de studii, care a petrecut noaptea sub o-ehiî păzitori ai tutulor servitorilor cu nădragi din institut, a tulit-o la Palat unde caută protecţiune şi res-bunare.
As iară d. Tache lonescu a ţinut la Ateneu In mijlocul unei asistenţe numeroasă şi cu deosebire bine a-leasă, conferinţa sa despre credinţă. Conferenţiarul a dobândit, după cum era şi lesne de prevăzut, succesul cel mal complect.
Vom da seamă amănunţit de a-ceastă serbăto&re literară în unul din viitoarela noastre numere.
Invitaţii la balul Curţii d’alaltăerl au putut vedea circulând prin saloane o comă de mutre ciudate. De şi suntem încă sub regimul colectivist, e greu de admis ca purtătorii acelor mutre se fi priimit invita-ţiuni, fie chiar din acele care, prin-tr’un obicei greşit dupe noi, se pun la dispoziţiunea Prefectului poliţiei. Ei trebue se se fi Introdus în bal prin contrabandă.
Semnalăm faptul d-lui prefect al Palatului.
Amintim cititorilor noştrii că, Duminică şi Luni la 28 şi 29 Februarie curent la 8 1/2 ore seara, sî
vor ţine, în sala Senatului din palatul Universităţii, şedinţele Adunării generale a societăţii Geografice care vor fi presidate de însuşi M. S. Regele
Societatea Studenţilor tn Medicină ne roagă se publicăm următorul avi3 :
«Majestâţile lor bine voind a ne promite că vor onora balul cu prese nţa Lor, Comitetul sooietâţel studenţilor în Medicină face cunoscut că balul ce trebuia să aibă loc astă seară Sâmbătă este amânat, din cauza doliului augustei familii Regale, pentru o zi care se va anunţa prin tr’un afiş special.
Erl la o oră dupe amiază un bragagiu anume Stoian, având prăvălia în hanul Golescu ps calea Raho-vei a fost găsit de soţia sa spânzurat La strigătele acesteia mai multă lume s’a repezii în prăvălie dar nenorocitul era deja mort.
Poliţia şi parchetul ah început o anchetă.
CRONICA
0 AUDIENTA MONSTRA
SAU
De cen*n compus Rclziulcaun un nou Cabinet
Îndată ce dele ceru Ca să ca\ă prăpădii Mal deunâ-ţt ministeru Ce alăla l’am iubii,
Beizadeaua ’nsărcinald Se formele-un. Cabinei Pe loc fuse asaltata De cel ce rod tn bufet:
Mal tntâl primi tn casă Două-zeci şi opt prefecţi;
De prin fie-care plasă Pomojnici şi subprefecţl;
Directori de prefectură Şi inspectori fel de fel;
Comisari—blânzi la figură—; Ipistaţi-de nu mi 'nşel!—
Şi’l rugară ca se’l ţie Tot in funcţie, ăst ZeU,
Zicindu'l: Luminăţie Şi Măria Ta! mereu...
Carada cu marafeturi ll trecu al casei prag Şi'l rugă: a tul ghcşeflurl Să nu le dea tn vileag...
Dupe dinsu mal veniră Vr'o trei mii interesaţi Care mult se ploconiră Spre-a nu fi afară daţi...
Mal veniră apoi grămadă : Odăiaşl, măturători Şi vardişt) de cel de stradă Să se ’nchine rugători...
Beizadeaua îngâmfată,
Din balcon când mal zâri Inc'o nesftrşită ceată Cc sta gala a sosi,
Se umflă prea mult tn pene. Ca or care liberal,
Şi crezu că este, nene, ţara un imens Spit al,
Toţi pe rind il linguşiră, Mângiindu'l pe la burtă.
Chiar luciafăr tl numiră Şi ti frânseră ’n cap turtă.
Decoraţiile toate El cu drag le admirară,
Zictnd toţi că nu se poate A fi om mal mare 'n ţară!...
îl veţi tntreba se spue Pentru ce n’a reuşit Cabinetul se ccmpue)
— Înainte i-a eşit:
Rebb Alechi cu per roşu Şi un popă cam iabraş Şi-unu ce'şl golise coşu Şi un dric şi-un papistaş!...
Şi cum este el din fire Foarte superstiţios,
In politica ’n iubire, l-au eşit toate pe dos...
Camll.
DEPESI TELEGRAFICE
A.GEXT1A 11A V AS
Londra, 9 Martie.
D. Goschei), cancelarul Eşichierului, a presinlal Camerei Comunelor un proiect de conversiune a consolidatelor 3 0/0 tn 2 3/4 0/0 pe timp de lf> ani şi tn urm» In 2 1/2 0/0 pe timp de 20 de ani.
Acest proiect a fost adoptat tn prima lectură.
Solia, 9 Martie.
Dr. Stransky, ministru al A faceri lor Străine, pleacă pentru causă de familie, si petreacă 10 zile la Filipopoli.
DiN DISTRICTE
COVURLUIU
Slujbaşii colectivişti
Posta din Galaţi denunţă d-lul pro-curor-genera* 1 2 următoarele fapte, ce i se raportează pe comptul poliţiei de Galaţi:
1)	Astă toamnă s’a prins la debarcaderul vaporului un barbalÎmbrăcat fe-meeşte, care mai In urmă s ar fi descoperit că era un fabricant de scopiţi şi făcuse mai mulţi proseliţiln Galaţi.
Poliţia a pus mâna pe el, ’l-a arestat, dar după ce ’l-a pingelit de vr’o trei mei ruble, ’l-ah făcut drum spre Con-stantinopol. De acest borcan cu miere rublie s’ar fi atins de la şef până la gardist.
Să se cerceteze faptul, căci nu se poate să nu fie de calibrul lui Codiţă.
2)	Unui comerciant i s’a furat pe vapor un ceasornic, şi dupe ce ar fi fo3t găsit de altul, guleraţil poliţieneşti s’ar fi introdus In comptuarul comerciantului şi nu sah lăsat până nu ii s’ah dat 200 lei, conform dreptului ce ah de la art. 144 c. p.
4	•
Ieri Marţi 23 Februarie, secţiunea 11 a tribunalului local a judecat procesul, In care dirigintele oficiului telegrafic din Galaţi, d. N. Constantinescu, era inculpat pentru c4 a bătut pe un factor In biuroul săh. Apărătorul victimei a fost d. advocaţi. Vârzaru. Tribunalul, în ultima instanţă, a condamnat pe d. diriginte Constantinescu la o amendă de 50 lei.
Pentru cunoştinţa onor public vom spune c» d Constantinescu este co’ec-tivist Înfocat. In cursul procesului d-sa a capâlat multe bobârnace din partea apărătorului d. 1. Varzaru.
TULCEA
F*otlocj»i-ji Statesti
Din Dobrogea se anunţă Poştei ca locuitorii plăşel Macinulul ah fost con-strlnşl de pr. iectul Stătescu, prin administratorul respectiv, să primească ia dânşii cs să ierneze peste 80 perechi de bol al prefectuiu', promi(ăadu-le fie căruia cita 5 lei de pereche de la Crăciun până In primâ-varâ.
Este ştiut, că pe locuitori II costă, In timpurile actuale, cel puţin 1 leh pe zi hrana unei perechi de bol.
Cel ce nu voiah să primească acest arangiament, ah fost chemaţi la prefectură şi ameninţaţi.
Denunţam şi acest fapt arbitrar, cu atât mai mult cu cât locuitorii zic că nu vor vedea In ochi nici măcar pe cel 5 lei, ce le-ah fost făgăduiţi.
A 2* EDITIUNE
ZIARELE DE AZI
România Înregistrând faptul alegerel d iul loan Brâtianu ca censor al Bancel naţionale care a solicitat pentru această In dreapla şi In stânga voturile acţionarilor, constată că :
Alegerea d-lul Ion Brătianu ca censor, este un act de lăcomie jidovească şi de ruşine.
Un preşedinte de consiliu, care a domnit tn ţară doui-spre-zece ant, şi care încă mat are pretenţia de a reveni, să umble după voturile acţionarilor spre a'şl asigura o tantiemă de patru-zecl mii lei pe an, şi tn calitate tncă de prim ministru să abu-seze de influenţa sa, este un fapt din cele mal ordinare.
Să alerge după gbeşeflurl cel mici, nesăţioşii partidului, dar nu tocmai acela care pretinde a forma o scoală şi a da e-sempie de moralitate şi desinteresare.
Piaţa azi, după alegerea censorulut, nu mal face nic! o deosebire între d. Ion Bră-lianu şi d. general Angbelescu sah fraţii Maican. Fie-care umblă după bani. Fie-care se sileşte a’şt umplea lăzile cu aur.
Auzi, fapte de oameni politici I Carada să fie controlat la Banca de d. Ioan Brătianu !
Ce rts I
Amândoi ştab Intr’o casă, amândoi fac politică şi combinaţiunl financiare; şi tn urmă marele antreprenor al tutulor afacerilor să conducă Banca, iar d. Ioan Brătianu să fie censorul sefl 1
Nu e ruşine?
Ss vede tnsă, că omul nu ’şt poate lăsa depriuderilc. După ce a adunat cu subscripţie publica şi forţată un milion pentru a se îmbogăţi; după ce a avut de colegi tn minister pe cel cc furah ceasoarnice, pe generalul Anghelescu care a jefuit ministerul ostăşesc, pe uu SLolojan care s'a îmbogăţit din averea publică, şi după ce se făcuse apărătorul celor mal îndresneţe hoţit săvârşite de fraţii Maicani, a trebuit tn oele din urmă să se arate ţăret aşa cum este, lacom de bani, tovarăş cu Carada, om de gheşeft.
* «
Naţiunea, nimiceşte exageraţiunea faptelor şi denaturarea adevăratei si-tuaţiunt cu care se nevoiesc colectiviştii a acredita trebuinţa menţinerel lor la putere, eftei:
Dacă situaţiunea exterioară are tn adevăr vr’o influenţă relativă asupra politicei noastre, de sigur că ea ne dictează o schimbare imedială de regim. însuşi fostul prim-mimolru a recunoscut că spiritele prea sunt agitate, ţara prea e revoltată, curentul opoziţionist prea e puternic şi că tn faţa acestui curent el trebue să se retragă.
Noi tnsă complectăm ceea ce fostul premier n’a vrut san n’a putut să adaoge; noi
■
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(36)
H. W O O JD
CASTELU TRAGIC
PARTEA II
V
larasi Richard
Al întâlnit oameni cunoscuţi ?
—	Nu m’am uitai la nimeni, de frică sâ nu mă bage In seamă.
—	Şt cum mergi ?
—	Tot trist şi bolnav, d-le Carlyle ; nici nu poate fi alt fel. Eşti sigur că nimeni nu poate se mă vadă ?
—	Nu se poate. Toate uşile sunt Închise şi casa e goală.
—	Ştii d-le Cirlyie de aş fi recunoscut, aş fi mort. Barbara spune că aştepţi pe ticălosul de Thorn...
—	Dintr’un moment în altui. Cred că e tocmai acela de care ne-al vorbit.
—	Trebue se fie nebun ca se vie p’aict !
—	Socoate că nu va fi recunoscut. Căci nimeni aici nu’l cunoştea afară de d-ta şi Effy. II voi aşeza ast-fel ca să’l
poţi vedea de la ferestruia d-lul Dill, în timp ce voi vorbi cu dânsul.
—	O! 11 voi recunoaşte şi peste cincizeci de ani, de ar fi deghizat cum sunt eh. Nu uiţi asemenea feţe, n’al grija.
—	Pentru ce te al întors astă-dată la Est-Lvnne, Richard ?
—	Pentru mama şi Barbara.
—	Credeam că poate al nevoe de bani.
—	Făr' îndoială, aş avea nevoe, boala mea m'a silit să fac multe datorii.
—	Ce at avut ?
—	Am primii mal întâi o lovitură de copită de la un ca), cea ce m’a pus în pat pe o bucata bună de vreme; apoi am căpătat friguri în primă-vara, şi de atunci nu m’am mai îndreptat.
—	De ce n ai scris, nu ţ'al trimes a-dresa ?
—	Nu cutez, zise încet Richard; uiţi că daca voi fi prins, moartea, o moarte urîcioasâ me aşteaptă.
Un clopoţel îl întrerupse. Car'.yle împinse pe Richard în cabinetul lut Dill şi ’1 închise cu cheia ; apoi se duse se deschidă căpitanului Thorn, cărui ÎI dădu un scaun în faţa ferestruel.
—	Am lntîrziat, d-le Carlyle, mă iartă, zise căpitanul; familia Iierbert avea prieteni la masă, a trebu't să stah mal mult... dar cred că n’al venit In-tr’adins pentru mine astă seara ?
—	Afacerile sunt afaceri, răspunse sentenţios d. Carlyle. Am lipsit toată ziua de acasă şi ’mt pare reh că am a’ţl da noutăţi rele. Creditorii d-tale nu vor se aştepte.
Căpitanul sări pe scaun.
—	SocoţI că o să mă aresteze? tn-trebă el.
—	Vom găsi poate un mijloc de a Înlătura acest neajuns; dar, ţ'am spus, căpitane, nu sunt sigur să pot îngriji de treburile d-tale.
—	Ba eh sper că da, zise căpitanul.
—	Măine ’ţl voi da noutăţi şi d lavei vedea ce ai d8 făcut. Crede-mă, nu'i greh sa găseşti avocaţi mal dibaci de cât mine.
—	Dar pentru ce d-ta mă laşi ?
—	Nu pot să’ţl spun, zise d. Carlyle; vino mâine dimineaţa şi’ţi voi da răspunsul.
Câte-va minute In urmă, căpitanul eşi de la Carlyle, care deschise Îndată Iul Richard.
—	Ei bine? 11 întrebă el nerăbdător.
—	El bine, d-le Carlyle, nu’i el. Este între el oare-care asemănare; dar cel l'&lt cu toate că e frumos la faţă, are o înfăţişare urlcioasă. Acesta, din potriva e simpatic.
Omorîtorul lui Hallijohu avea lângă sprânceană o Încreţitură care ’I dădea ceva satanic. In slârşit a fost o speranţă zadarnică; mă duc, şi 'ţi fâgâ-duesc că n’oi veni multă vreme pe la Eat-Lynne.
Carlyle Întovărăşi pe tlnăr până la «Crâng» şi spuse Barbarei neajunsul ce i se întâmplase.
iţi mulţumesc, scumpul meh Enric, îţi mulţumesc măcar pentru atât, zise d-na Hare, apucându’l de mână. Dar
am încă o îndatorire să’ţl cer... Bărbatul meh nu e departe d aci, şi mi-e frică să nu se întoarcă mai curând de cât de obiceih. Te aş ruga să te plimbi pe lângă portiţa gradinei, şi să’l ţii puţin de vorbă. In vremeacea, Barbara va veni repede să ne dea de veste, noi vom ascunde pe Richard, şi odată tatăl săh Întors în casă, li vom da drumul să fugă. Spune-mi, vrei 1
—	Din toată inima, d-na.
—	Nu m'aş putea desparţi de dlnsul făr'a fi silită, adause ea pltngând, gândeşte, de şapte ani nu l’am îmbrăţişat.
D. Carlyle şi Barbara începură a se plimba pe dinaintea grilajului; timpul trecea şi judecătorul nu se mai întorcea.
La nouă şi jumătate, Isabela plecă de la d-na Jefferson. Trăsura trebuia, spre a se întoarce la Est-Lynne, să treaca pe dinaintea «Crtnguluî». De o-datâ un om ÎI eşi ’nainte şi făcu semn vizitiului să opriască.
Cu toate că avea o căciulă care ’t ascundea In parte faţa, Isabela recunoscu pe Francisc Levison.
—	Am fost la plimbare şi m'am de-ptrtat mal mult de cât voiam ; eşti destul de bună să’mi dai un loc în trăsura d-tale, d-nâ ?
Isabela făcu semn ca primeşte şi el se aşeză lângă dlnsa.
—	D. Carlyle s’a întors ? întrebă I-sabela.
—	Nu.., nu tncă... Mi să pare că are altă treabă mal plăcută.
Isabela simţi că’I îngheaţă inima.
—	Ce vrei să spui ?
—	Când am trecut pe lângă casa d-
lur Hare, am văzut două persoane : un domn şi o d şoara, care păreau a fi foarte fericiţi de a se afla singuri pe o lună aşa frumoasă. Era/j'',"'>>''»lţul d-taie cu miss Barbara.	y
Isabela pali de mauie, dar se stâ-plni.
Pe când trăsura trecea dinaintea «Ciângului», ea plecă capul pe geam şi ochii săi geloşi străbătură adâncimile grfidinel. Văzu de la prima ochire, pc cel ce se aştepta să’l vada. Porni a plânge cu hohot şi se aruncă In fundul trBsurel.
Levison se apropie de dtnsa; ea nu nu făcu o mişcare spre a se depărta. Atunci el Ii cuprinse talia şi plecându-se la urechia sa:
—	Te iubesc I te iubesc 1 murmura el.
VI
Perduta!
Timpul trecea. Erah mai mult de zece ceazurî şi Richard se afla tncă lângă mama lui, pe când d Carlyle şi Barbara urmah plimbarea lor dinaintea grilajului, de sigur foarte nevinovata, meritoasă chiar, dar care putea să pară peste măsură de sentimentala acelor care nu ştiah care le era scopul.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA- 28 FEBRUARIE
c
sunt*mitorl sâ explicăm că noi nu luptăm tn atra persoanelor, ci In contra unul sirm odios de guvernare, tn contra unu'egim corupt şi corupător. Deci nu retrarea d-lul Ion Brătianu este satisfacţia pe care o cere opiniunea publica, cilrîmarea complecta a regimului colectivi
Şi nin nu poate se Impedice realizarea deplina loestel dorinţe unanima a ţârei; nici evementele exterioare, nici tertipurile şnanoperile colectiviste.
De alU se pare ca şi M. S. R«gele vede cu noi staţiunea. Numai după interve-nirea peonaia a M S s a cruţat capitalei o vfirre de sânge plănuită de regimul poli nesc pentru ziua tn care s'a ţinut ultin Întrunire de la OrfeQ; şi iaraşl intervenit personale a M. S. se datoreşte căderea oinetulul.
Ne placa crede ca M. S. nu se va opri la jumâta a drumului. Regele a apucat calea cea’eaptâ şi sigura pentru a salva tara şi tnul de un regim care le ducea drept laeire. Meargt Regele pe calea mare tn re a intrat, şi soluţiunea dorita este <şi găsită. Pasul cel mal greO e racul. Dtisiunea guvernului colectivist este un fa sivlrşit. Numai rămâne a-cum de cta se Încredinţa puterea unul minister itramiliune care s6 aibă misiunea şi itinţa de a prooede la noi alegeri absot libere.
Zamfiresîu	75
Caligari	66
Cestori	
Moroeanu	81
Epuressu	74
Politimos	65
Vidraşca	81
• • D. Staleseu, ei Ministru	al Justiţiei a-
nunţi graţierea d-lul Panu. (Aplause).
Se pune la vot alegerea comisiei de pe-tiţiunl.
Votul fiind nul şedinţa se ridică.
Un spectator.
Român Liberă constată ca
la
CRIZA MINISTERIALA
Starea Irurilor este Iaci Încurcată noi.
lncurcăba d&inueşlc de mult, de când ţara a căi pe mâna unei colectivităţi, lipsite de el şi lacome de budget.
Prin damionarea cabineluiui Brâtianu, se pârea ca sos.t zioa limpezire! situa-ţiunel.
Cu toatecestea, ialft câ a trecut o săptămână şi.crurile tot Încurcate sunt.
Cine le turcă? — Aceia cărora le Moşeşte Incultura.
Şi cine p fi aceia de cât colectiviştii ? In loc d devotament patriotic, de raţiune sloăasi, de bună credinţă, colectiviştii aii esfâşurat intriga pornită din posesiuneauteril, aii pus beţe In roate la rezolvir crizei şi au urmărit zădărnicirea ori-cel combinaţiun’, care ar fi putut fi bârnă, câ le-ar înfrâna deprinderile de pâiacum.
Din aceaâ cauză, suntem şi astâzl fără guvern cotituit.
Un minier pur colectivist poate ar II posibil msriaîiceşle, dar nu mal este posibil astăznoraliccşte.
Cine a st părtaş la toate jungbiurile şi ruşineaie ie simte naţiunea, nu mal sunt Bocot destoinici pentru munca de Îndreptar
Nenorodl, nu simt cât e de primejdios de a se tnolrivi curentului.
Ca şi vijia furioasă, care răstoarnă şi prâvâleştm vale copacii seculari, tot aşa de groaznt poate deveni şi pentru dânşii revolta opiuml publice.
Cine ’l \mal scăpa atunci V Nu vreisă le mal dăm poveţe.
D'un şire ani le-am spus o sumă de a-devărurl, căror usturime mulţi dintr’tn-şil o vor Simţind acum.
Astă zi nslatăm că criza ministerială se menţirţi că cel care o mănţin sunt dtnşil, peru a putea continua foloasele de până aon.
Ţara va al (1 supusă la noul dureri, dar cel ce pricinuiesc aO să răspunză a-marnic de nsele.
Nu vom âpa astă zl de apăsarea ignoranta şi lăişcrupul a colectivităţii, dar vom scăpa tine, când glasul opiniunil va smeri pe tcătoşl.
Cu atât mr&Q pentru cel ce n'au Înţeles mal de vme acest glas.
JENATUL
Şedinţa i la 27 Februarie 1888
aprobarea sumarului
După citi» şi şedinţa s'a ricat
I>
CORPURLE LEGIUITOARE
(AMERA
Şedinţa ala 27 Februarie 1888
La 2 ore tape şedinţa, fiind presonţl 140 deputaţi,îneralul Lecca prezidează.
D.T. Grnsteanu, explică protestările sale de e cu ocasia votului adresei de condoleanipentru moartea împăratului Germaniei
Zice că a piestat nu contra adresei în sine dar cont cuvântului «victorios» care era o alusie viotoriile Germaniei asupra Franţei.
D. V. Jorj are a presidat In şedinţă spune că In lui cuvântului «victorios» a'& pus «glorios».
D. Cenern .ecca. Istoria 11 va da a-devăratul calcativ.
D. C. StoI*seu declară că optează pentru colegiul all-lea de Ilfov.
In consecin colegiul al IH-lea de Prahova se decla vacant.
D. Mortzuihce că In calitatea sa de socialist nu ipoate asocia la regretele exprimate erte Cameră pentru moartea împăratului Gmaniel ţrtsete, sgomot). D.I.Isvorameleveazâ pretenţioasele cuvinte zise dermăduitul Stoicescu în privinţa populatăţel sale printre ţăranii districtului IlfdD-satl ia tn zeflemea cu mult succes,! exprimă nădejdea câ va vedea pe d. Sicescu alăturea cu d-sactnd va li vorba dinteresele ţăranilor.
D. Chit/.u lulţumeşte Camerei tn numele săd şi celor-ralţl vice-preşedinţl pentru alegea d-lor, şi făgădueşte că va fi imparţial (minoritatea. (Aplause).
După aceaa se procedează la tragerea la sorţ a Seninilor.
In toate serile Beizadeaoa declară că renunţă să formeze cabinetul, şi a doua zi afli că tot el e însărcinat cu into;mirea ministerulul.
Erl seară ştiam că Prinţul Ghici şi a depus mandatul.
Aii dimineaţă însă Beizadeaoa urma înainte cu negociaţiunile.
Pe la 10 ore azi dimineaţa Prinţul Ghica a avut o întrevedere la Eforie cu d. N■ Eleva.
Preşedintele Senatului a propus să formeze ministerul cu dd. C. Roerescu şi N. Eleva.
Planul Prinţului Ghica e sif mărgă înainte cu Camera actuală pană după votul bugetului.
Pentru aceasta, el zice că are ne-voe de neutralitatea d-lul Brâtianu pe care crede că o va dobândi dacă linele persoane politice nu vor figura în ministesr.
Prinţul Ghica a citat trei persoane pe care d. Ion Brâtianu nu vrea nici într’un chip să se afle în minister; a-cestea sunt: dd. Vernescu, Al. Im-hovari şi general Mânu.
hi urma acestei convorbiri, Prinţul Ghica şi d. Eleva s’ail despărţit.
După prânz d. C. Roerescu a mal venit la Cameră unde s’a întreţinut I cu d. Fleva.
Nici un răspuns categoric nu s'a dat până acum în această privinţă.
Daca ministerul s’ar constitui, e probabil că el ar fi format de următoarele persoane: Dim. Ghica, C.Roe-rescu, N. Fieva, Al. Stirbey, Tzoni, Gen. Berendey.
Beizadeaoa ar dori ca şi d. N. Bla-ramberg să primească un portofoliu în această combinaţie.
u
M. S. Regele a renunţat definitiv de a merge la Berlin.
X
D. Petre Carp a avut din nou azi după amiază o audienţă la Regele.
X
Azi la 4 ore d. Pherychldi a fost primit de M. S. Regele cu care a stat mai mult timp.
ft
Incidentul d’intre d-niî deputaţi Nicu Filipescu şi C. I. Zamfirescu s'a terminat azi printr'o întâlnire cu pistolul la hipodromul de la Băneasa.
Nici unul din adversari n’a fost atins.
X
Toate foile guvernamentale sunt de acord pentru a anunţa plecarea Regelui la Berlin. Noi credem însă câ informaţiunea noastră de mai sus pe care o avem din izvor autorizat este cea esactâ.
X
Ne credem autorisaţi a da cea mai formală desminţire ştirei publicată de o foae colectivistă din Capitală cum că o scisiune s’ar fi produs şi se accentuează din ce In ce mai mult in sânul opoziţiunei unite şi anume între conservatorii liberali şi grupul aşa numit al disidenţilor. Acordul cel mai perfect n’a încetat un singur moment d’a esista.
x A. A. L. L. Principi Ferdinand şi ^ar°l de Hohenzollern au fost azi delegaţi prjtl depeşe de a reprezenta pe M. u L. L. Regele şi Regina la înmormântarea Ttnpera-tulul Germaniei.
X
Ni se spune eâ d. Q. pdnu va sosi Luni dimineaţa tn Bucureşti pentru a’ş; lua locul în Cameră
X
Vrabia malai visează, x
O foie colectivistă dă ca aproape sigură următoarea combinaţiune ministerială : General Lecca, president al consiliului şi ministru de interne; C. F. Robesou, la lucrările publice ; N. Ganea, la agricultură, industrie, eomerciu şi domenii ; Ştefan Şan-drea, la justiţie; M Fervkidi, la a-facerile streine ; C. Nacu, la finanţe.
Se fi dat noi o ast fel de compo-sitiune a cabinetului de sigur câ toate organele colectmtâţel ar fi zis câ facem o zeflemea de reu gust
X
D. Polizu-Micşunescu ’şi a dat azi demisia din sarcina de consilier comunal.
Aflăm câ afară da d. Polizu, alţi 5 consilieri au declarat ci se vor retrage din consiliu.
X
Azi dimineaţă între 8 şi 9 ore d. Radu M‘hai s’a dus la Ministerul de interne. Acolo ’l aştepta d. Di-mi'rli’tşe'ul comptabilitâţeî cu csre a stat închis pâne aproape de 11 ore pentru a pune ultima mână la re-gnlarisirea socotelilor diferitelor a-loeaţiuni budgatare mai mult sau mal puţ'n elaet;ce,cu osebire a socotelilor fondurilor secrete.
X
Aslft-zl Radu Mihai, ceasornicarul de la'lnterae, e acostat pe calea Victoriei de un domn care ’l Întreabă 1n mod foarte politicos şi descoperindu-se :
—	Mă rog, domnule, ce ceas al ?
—	Nu e a Iul Văcărcscu, răspunde Radu Înspăimântat, şi o tuli repede.
«Noua Presa L;beră» zice că testamentul Împăratului decedat este programa noului Împărat: e politica păcii.
Această cugetare deschide perspective foarte consolâtoare. Alianţa aus-tro germană se numără printre bazele ce n’aQ fost atinse prin schimbarea tronului.
Gazeta Germană insistă asupra discursului d-lul Smolka ca preşedinte al Camerei Deputaţilor. D. Smo.ka a probat câ Înţelege marile curente ale politicei Statului.
Roma, 10 Martie.—Ziarele clericale se ocupă asemenea de moartea împăratului.
Osservatore romano zice că această moarte este un eveniment politic cu atât mai grav cu cât condiţiunile In care se găseşte noul împărat sunt dureroase.
Monitorul Romei zice câ Împăratul Wiihelm, dacă n’a fosl un om de mare geriiO, fu omul cel mai fericit, şi câ istoria ’l va chiăma Wdhelm cel fericit.
Din toate puntele Italiei sosesc de-peşl de condoleanţe la adresa ambasadorului Germaniei. v Regele a plecat seara la Ganua, Însoţit de d. Crispi, de aghiotantul săQ general Paşi, şi de secretarul genera al casei regale, d. Ratazzi.
Întrevederea se va face la 12 1/2 la Sampiar Darena, staţie situstâ la 15 minute de Genua.
Consiliul municipal a hotftrlt să facă-, o demonstraţie de simpatie şi să tri-meală In numele oraşului Roma o depeşă noului împărat pentru a t ura însănătoşirea sa
Berlin, 10 Martie. — «Gazeta Naţională» zice : până In ultimul moment, cugetările Împăratului aQ aparţinut datoriilor sale. Ei a insistat cu bucurie a-supra bunelor relaţiunl cu Austria, lăsând se apese toată greutatea cuvintelor sale asupra forţei proprie a Germaniei, care poate să ocrotească ea Însăşi independenta şi inviolabilitatea sa.
Berlin, 10 Martie.—împăratul a petrecut ziua de ieri la San-Remo sănătos. El a prânzit pentru Întâia oara cu famil a sa, de când a fost operat.
Recomandăm
RESTAURANTUL
LA
MIELUL ALB
IN DOSUL PALATULUI (CASINO PETROVClj
Bucătărie Română şi Franceză. Cabinete particulare.
SupeurI noaptea după teatrurl şi baluri.
Vinuri escelente streine şi indigene. Serviciul prompt.
Restaurantul este deschis la or ce ord ziua şi noaptea
Radu Mihai s’a dus erl la legaţiunea rusească spre a felicita pe Ministrul împăratului Alexandru al III a pentru aniversarea naşterel Suveranului săQ.
In pragul uşel, Întâlneşte pe servitorul legaţiunel şi'l zice :
—Mă rog anunţaţi E. S. pe d. Radu Mihai.
— Si ceas\ răspunse servitorul pe ruseşte, adică : Îndată. Când a auzit cuvântul ceas, Radu a luat’o la fugă !
X
Mline8eară, teatrul naţional dâ prima representaţiune adramei Gas par Graziani, lucrare originală şi de mult merit, datorită d-lui Ioan Slavici.
Un mare numer de loje sunt deja date şi cei ce doresc se asiste la a-ceastă frumoasă representaţÎ8 ar trebui se se grăbească
.lainicii: Soţie Elena Palama şi fiu Constantin Palama aQ durerea de a a-nunţa rudelor şi amicilor lor Încetarea iubitului lor soţ şi părinte
CONSTANTIN PALAMA
In etate de 86 ani
şi roagă pe cel care din eroare n’aO primit invitaţiunl, sa bine voiascl a asista la ceremonia funebră, care va avea loc mâine Duminecă 28 Februarie, ora 2 p. m. la casa decedatului Strada Teilor No 35, de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vodi (Belu).
t&m
Sâ procedetă apoi creţ ari şi 4 ctorl.
la alegerea a 8 se-
Besdaiul Scrutinului
Votanţi 118 Sunt’aieşl tcrelarl:
C. Stoicesccu	84 voturi.
C. Disescu;	84
Dobrovicl	80
Neniţescu	85
Vasiliu	66
Sakelaril	72
Se vede că iar este In joc o combinaţiune beizadea Mitică-General Lecca. Acest din urmă s’a dus la 6 ore la beizadea acasă pentru a conferi cu densul.
X
D. Theodor Rosetti, president de secţiune la înalta Curte de Casaţiune, părăseşte Capitala disearâ mergând la Bruxelles pentru afaceri personale.
X
D nu George Panu a fost azi dimineaţă graţiat. Procurorul a priimit ordinul telegrafic de a pune In libertate pe directoi ul «Luptei».
X
CONVOCARE
Domnii membri ai Clubului Libe-beral-Conservator, sunt rugaţi a se întruni în adunare generală Luni 29 Februarie anule, orele2p m. în localul Clubului, strada Ştirbei-Vodâ No. 2, spre a asculte darea de seama a anului 1887 şi a proceda la operaţiunile prevăzute de art. II—X, şi următorii din regulamentul Clubului. Preşedinte: General I. Ena. Florescu
*
OEPESI PARTICULARE
(De la corespondentul nostru special)
Berlin, 10 Martie. — Pe când pro nunţa discursul săii de cri la Reichstag, prinţul de Uismarck s’a întrerupt de mai multe ori, zdrobii de emoţiune.
Diaintc de şedinţa Reicstagutuia avut loc o şedinţă a Consiliului federal in care prinţul de Bismark prin câte va cuvinte întipărite de o adâncă emoţiune a făcut cunoscută moartea împăratului.
Contele Lerchenfeldt, reprezentantul Bavarie'i, luând cuvântul in numele Statelor federale a exprimat condolean-ţcle acestora rugând pe prinţul de Bis-mark să le comunice noului Împărat
Consiliul federal se va întocmi din noă îndată după întrevederea prinţului de Rismarck cu noul Împărat
Se asigură că împăratul Wiihelm va fi înmor/nintat în mosoleul de la Char-lottenburg alături cu părinţii săi.
In cercurile parlamentare circulă diferite versiuni în privinţa cuvintelor rostite de împăratul in ultimele ore ale vieţei sale. Se spune între altele că ar fi zis că a fosl şi este pacinic, dar dacă Rusia îi va impune rezbelul va rămânea prieten credincios al Împăratului Austriei.
Augustul răposat ar fi exprimat în mai multe rindurî dorinţa d’a revedea pe fiul său.
Profesorul Beqas a luat masca mortului.
Circulă zgomotul despre publicarea unei proclamaţii a noului împărat, proclamaţie care ar fi fost şi trimisă la tipar.
MARELE CIRC SIDOLl
Asta-zi Joi 18 Februarie
MARE REPRESENTATIE
IN ZILELE DE
Dumineca si Serbatoare
DOUE MARI REPRESENTATIUNI
Dna la 3 ore p. m. şi alta la 8 1/2 La representaţiunea de la 3 ore fie-carevisitator al locului al 2-lea şi al galeriei are drept de libera intrare ţcu un copil.
Mercurea şi Sâmbăta REPRESENTATIUNE HIGH LIFE
In fie-care seară debutul d-lul Bu-dolplio manufietist şi imitator de paseri.
lndeputul la 8 1/2 ore seara Rebutul d-soarei Betty Baus, celebra artista de iaalla şcoala de călărie'
Cu stima, TU. SIDOI.I Director.
BUCUREŞTI STRADA PRIMĂVERII N». 26
Face cunoscut persoanelor care n’aQ mai găsit locuri la începerea auulul şcolar curent, ca s’aQ mal adfiogat un dormitor şi o cameră de studii.	672
A N U N C I U
Subsemnatul are onoare a aduc* la cunoitlma onor public ca am deschis un
RESTAURANT
foaia sala Universal, sub pro-
ULTIMA ORA
AGI.Yll \ HA VAS
Londra, 10 Martie.—«Times» confirmă câ cele din urmă cuvinte ale împăratului fură recomandaţiunea adresată prinţului Wiihelm de a trata pe Ţarul cu consideraţiune. împăratul exprimă asemenea speranţa câ Germania va trăi mult timp In pace cu Rusia.
Vienn, 10 Martie. — Toate ziarele sunt unanime a recunoaşte grava dem -nitate cu care s'a Îndeplinit schimbarea tronului la Berlin.
«Fremdenb'att» vede In discursul prinţului de Bismarck o puternică manifestaţie a adevăratei cugetări naţionale şi a datoriilor ce rezultă de aci.
SINGURUL DEPOU
CU
VINURI
SPECIALITATE ESCLUSIVA IND GENA
ALBE SI NEGRE
Calea Calai-asllor No, 1
Din cele mal renumite dealuri, şi In special din Gol Drinri, Districtul Mehedinţi.	\
Puritate garantată^ constatată chiar de onor. Eforie a Spitalelor civile prin analisa chimica.
1‘reeturt toarte moderate
Se trimet la domiciliu franoo in cantităţi mari şi mici cu vadra in butelie şi in butoae de or-ce mărime.
TH. D. COSTIŞ,
607	Calea Călăraşilor No. 1.
______,_________
_
LA CONCURENTA
Vărul mult si câştig pucin, acantagiu I consumatorilor
C. T. CHRISTOFOR
, I.A MARINAU «

Calea Victoriei, No. 100, via-ă-via de | Ciameaua Roşie aub Jockey-Club.


kilo
Zahăr franţuzesc . .
Zahăr cubic............. j
Cafea martinicâ cal. 1 . .	>
Cafea Rio	» 1 . .	i
Luminări Apollo verii. 560 gr.
» de lux cal. I Unt-de-lemn francez
kilo
1—10 1-20 4-40 3-60 1-65 1 401 3

» grecesc . .	»	2
Orez turces		»	50
Făină de Pesta cal. I . .	»	60
» »> » » 11	»	40
Macaroane de Ralia cil. 1	. »	1-20
Fidea » » » 1	. »	1-20
Măsline dulci ....		2
Geaiu comp. col. cutia .	. »	4
Rom Englezesc ....	kilo 3-60	
VIMKI UE »m t
Conservate de mine in proprie.
£SE
mele pivniţe I
Vin negru dr \lcorestl vechi de 4 ani IJtru fr. A.
Vin alb de UragaMlani vechi de 4 Ani Litru fr. 1.
IO
Cu stima C. T. CHHI8TOFOH
Două case situate în U Iii IMUL strada Frumoasă Nr. 12 şi 12 bis; având fie-care patru odăi de stădân, patru de servitori, curte mare şi grădină spaţioasă cu pom roditori.
Se vinde tn total saQ In parte.
A se adresa la d -na proprietară care locueşte la Nr. 12. Strada Frumoasă In casele din fundul curţel.
DE ÎNCHIRIAT SSl
strada sf. Apostoli No. 42, aproape de cheuri. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se adreseze Calea Victorii No. 74.
638
din strada Regala 17. pria mea Urma,	îs
SPIRIDON M GEORGESCU
aranjat cu lotul nou, inlr'un stU modem s1 bine mobilat si bine ventilat undo se poale servi in or ce timp tot felul de mâncări alese si gusloaseprecum si beo lurile cele mai bune si naturali*, promiţând un serviciu prompl. curat si preciuri modeste
Muzica naţionala snb conducerea cunoscutului si simpaticulai artist
IONICA DINICU
Afara de acestea, sub semnatul pentru o mal mar* înlesnire are la dispoziţia d-lor vizitatori amatori, la ori ce timp, mai multe camere separate, elegant aranjate pentru supat.
Tot de odaia mai aduc la cunoştinţa ca pot servi la demiciliuri vinurile cele mai bone atât vechi cât si noi,cu preciuri foarte moderate.
In operanta ca onor. public, care mc cunosc in a-ceasta branşa din vechiul restaurant Constantin actualmente Parasehivescu si care am servit 15 ani nu am crutat nici cheltueli nici osteneli pentru a merita tot aceiaşi Încredere de caro ra'am bucurat si in trecut cu deosebire ca acum lucrez sub propria mea firma sunt pe deplin convins ca voiu fi onorat cu vizitele d-v. promilându-ve ca veţi fl pe deplin satisfaculi.
Cn toata stima
641	Spiridon M. Georgescu
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINŢA BARBATEASCA
Vindecă după cele mal noi metode radical fără durere şitmpedicare.dupâ experienţa de 17 ani. Specialist tn boa-
lele lumeşti.
DR THOR
St radu Emigraţii No. 8, intrarea din caiea Victoriei prin strada Sf. Voivozi. (Tramvay.)
Consultaţii de la 8 dim. până la 6 seara.
Loc separat d'aşteptare pentru fiecare.
518
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Coltei, 49. — Bucureşti
MORI
FABRICILE spirt
FELUL DE
TOT
MAŞINI
Mare drposit de toate uneltele al accesoriile pentru exploatarea fabrlcelor
PIETRE DE MOARA
CURELE, CUCIUCURI
6AZE DE NIATASE, LUMINA ELECTRICA.
139
di:
500,000 kilograme fin lj prima călite.
10,000 vedre vin nou şi vechiQ. Doritori a se adresa la Mizil, Vasile Mares. 649
nc ADCNHAT Mo?ia C41ineşti-Ţi-U L AntrlUAI gfineşti din districtul Muscel, plasa podgoriei, se arendează de la Aprilie 23, anul 1889 pe cinci ani, prin licitaţia ce va fi la 20 Mai, anul co-rent. Doritorii vor veni în ziua fixată la domnu Grigore Şuţu, strada Colţei No. 29 spre a concura.	640
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 28 FEBRUAH1E

ttaSadH

CASA DE SCHIMB
NI. F E R M 0
Strada Lipscani, \o. 27
Cumpen sivinde efecte publice si face or-ce schimb de monezi
Cursul Bucureşti
27 Februarie 1b 88
f. 0. 0 HeiiU amoitisabila
5	0,0 H'-nU perpetua
fi 0/0 OMVjjf. d,i «lat
6	6/0 Oblig <1 ? st drum de fer ' 0,0 S tîj. futic. rurale
5 070 Scris, fu ac. rurale 0 0 0 Scris lunc. ur ane fi/0 Scris furie urbane HO Sens Tune urbano nne 5 o/o iaşi 8 0*0 Împrumutul erimuoil «i sil g Oasiipops .IpilOdob) împrumutul cil premie Acţiuni bancet ii rtion. Acţiuni .Dacin-România •
•	Naţionala
•	Gonstructiuni Argint contra aur
Bilete «te banca contra aur Florini austriaci
hjlSihsis ©misiMJLi 99sin§im
CC
PRIN
r. o/o '-«o uri'»
Cttmp	vend.
y.-	yh t '2
y<	yi
88 1 2	8 J 1 4
io» m	104 3 4
F8	>9 l/l
tOi'	I0Z 1 2
yr»	ys
St t ?	>5
75.	75 1,'i
73 1 4	3 3 |
*10	215
3'.	37
U 05	loto
2«0 2iXI 1	
«0 1	yo
, yâ i	7 10
ti 90 ii7 io	
2 0i 2 02
VENZARRA POR DE PESTE 6,000,000 DE BUCĂŢI
de la existenta fabrieei, sunt recunoscute ca cele mal bune Maşini de Cusut din lume. Sigura garanţie pentru superi .ritatea acestor maşini este chiar esistenţa de mal bine de 30 ani a f&biicei
THE SINGER IflSNUFA TURING Co. IN NEW YORK
«şi lonHnuS întrebuinţare • numelui
S^ l IVI 6 I^R "
di partea altor fabricanţi şi vânzfctori pentru recomandarea maşi-
nelor lor imitate
MAS1NE ORIGINALE DE CUSUT „SIXGER“
s«' vătid. dupe plata un»i modeste arvune, pentru uşurinţa procura-cei lor şi cu plata tu rate septvrâ> ale saft lunare In România afara de magasinul in' 0 din Bucureşti încă (n :
I si, Str. Lrpnsnettiiu, Galaţi. St«* Domneasca, Craiova, Str Lipscani, Ploesti, Str. l ipscani 41 l'nde se alia atelierul d-* reparaţitini şi depăşite d-j multe parti de maşina, unsoare, aţa şi ibrişim
Ituciiresli — G. NEIDLIN G E H — Itururcsli
Bulevardul l lisnliul i. linii.- Eforiei
FCRNISOR AL MAI MULTOR CASE DIN STRA1NATATE
BRBN9P'
CASA DE SCHIMB
M0SCU NACHIVlAS
A’o. 8, In palatul Principele DimitrK^nalt Sir. Linsrani, in fada nori cladirBancrtt (Dacia-România!
Bucureşti
ice ori ce
CumpSră si vinde efecte publice si l schimb de monezi Cursul pe ziua de 27 Febrarie
888
Vinile
&
« r,
6 10 7
5 7
6 6 5
3 .
Im
I.osuri
Renta amorlisabila ,, romi na perpetua Obligaţiuni de sfat [Conv.rur.] „	C. F. U.
„	Municipale
r.	Casei pens. [300 L.]
Scrisuri funciare rurale
88
urbane
Obl. Serbesti cu prim* cu prime Buc. fiO lei] iri crucea roşie lialiane ,, Otomane cu prime Losurl Basilicti bombau Act. Daria-Itomirua ,, Soc. Naţionala „ Soc. de Constractiuni Aur centra argint sau bilete Florini Wal- Anstrluc Mărci germane Bancnote francase „	italiane
„	Ruble hârtie
I NB. Cursul esle socotit in aur
laşi
76 3*
nmsa
’srs’s'Tţfw*

m i m r
Tm's*
iVEISEN VOLF)
Wiena. Stadt, Fleischmarkt Wolfengasse No. 3
VIS A-VIS DE BISERICA GRECEASCA
L'am aranjat cu lotul din nou, necruţând nici un sacrificiu pentru ca dorinţele d-lor voiagiori sfi fle pe deplin satisfăcute asigurând un servicii! prompt şi preţuri moderate. Ac st hotel este situat In posiţiunea cea mai plâcutt în centrul oraşului şi In apropiera de toate autorităţile administrative şi judiciare, aci se mai afli şi un Restaurant cu o bu câtârie orientala sl occidentala. Am deplina speranţa ca onor. public conving6ndu-se mfi va onora şi încuraja cu desele d-lor visite.
UN ABSOLVENT
666
.iu>
Cu deosebita stima., E. L<%ZARIS.
AVUŢIE ASIGURATA
IIST DODE LUNI
Cu501el. Capital garantat. NoO de tot. Cereţi tn limba românească circulara gratuita. Comptuar Internaţional 43, rue Laflite,
Paris.	H.
a7 clase secundare doreşte a găsi o ocupaţiune, (le ca meditator de clasele primare sau gimnasiale fie ca secretar la un domn avocat.
TIC \fCN7JlQE padnrea dupe pro-UL V LIIL tt 11L prietaleaPerscoveni Calunul Hutoiul tn întindere aproxima-tiva de 140 pogoane dintre care 90 pogoane stejar de lucru, iar restul zevoiO. A se a-dresa la d. Peucescu Str. Clementei No. 2. _______________________________655
Casele cu locul lor din Strada Crinului d. Gr. G. l’euc<'scu 2.	655
DE VENZARE
No. 5. A se adresa la Strada Clementei No.
COFETĂRIA Sl FABRICA DE LICHERI
TANASE D. CRETULESCU
STR. CAROL No. 17, ALĂTURI CU BISERICA CURTFA VECHE Sl VISA-AIS DE ANTEUL PiEC
Am pus in consumaţie o mare cantitate de Hornuri Jamaica superioare 8,40 t tru şi djferite alte romuri de la renumitela Case Uenohe si Străin din E Pentru d-nil comercianţi ce vor voi a lua tn cantiiăţi mari, se va reduce prei O mare cantitate do dulceţuri din toate fruct«Mecu vanileşi farâvanile şi i ciurl foarte eftine. Bomboane, Şampanie din labricatium a de brherurl de aci nas, Benedeotin, Cuiraso, Sartr**z, Pipermant, Vanile Rose, 3 fr. litru. Diferite^
' ' " mastica de Hii
Bl
proaspete şi prăjituri proaspete in lie-care zi, o adevftrată deposit de rachiuri bune si indulcite pentru menagiul casei
Mare depesit de spirt rafinat şi de maşină. Primeşte comande nunţi, botezuri şi soarele. Serviciila cele mai alegante si esocutate de mine Deposit de distinsă tuieă. Ser ici le mele fiind .unoscute.
Toate aceste mărfuri se vfml cr prcciuri moderate.
pentru lo
Cu inala stil T. I». CRETUU
:odne,
sonal.
•X©X;
LA RENUMITUL MAGASIN
I R
JL
vj-*»1.

f0 Bmwi
Calea Victoriei, IV o 55
(FONDAT IN ANUL 1852'
SE GASESTE SPECIALITATE DE V KuRI FINE
SI UN MARE DEPOSIT DE
CONSERVE ALIMENTARE
Cu preciuri moderate

582
JOCKAI STABILIMENT
SITUAT in
KTo. 60 - Strada Glopotar- No. 66
Cumpără si vinde cai, trasuri si or-ce harnasament, primeşte aceste con-ditiuni spre venza-re, tine Cei in pensiune, pe preciu de 2 L.E1 PE ZI inclusiv ingrijirea.
APELUL
Soeiet.at.ei generale de asigurare «Daoia-Romania#
iii Bucureşti
Cnlre membrii grupei tle Asocialitine ni anului 1888
Segala losif in PIUAU V..
Drăglbd A. 1. iu ti aşi
hon- -n.aram iy.t n Tir* nu)
Carapati .Nicolae, in Bucureşti
Yelicu Nicolae in Buzeu
Filitis T. 'pentru A. re trese u in Bucureşti
Aiglnropule b. G. in iaşi
Plaţi 1). C. iu Hraita
Angbelescu bimUrie in bucuresli
MincolI M. G. iu Tulcea
Bagoh lanosi iu Câmpu-Lung
Meiaxa Pavlu in Galaţi
Tomovici 1). iu Braila
I.iiTuutislcm Ignalz in Constanlinopole
Harsch Cristian iii Bucuresli
Gbeurghiu /.amili tn Bucureşti
Ciurca Nicu O. iu Vaslui
Scorieanu lobam in T. Vesti
Slaneiulesou Petru in Bucureşti
Rapapoi 1 Bensiou iu Bucuresli
lieisu sin Avram in laşi
Barbu uluia in Ploesti
Gheorghe Petre idem
l'eoiloi eseu l'elracbe in Bucureştii
Tscliuchner Aleuuulru idum fl
Sarasy aamiiel iu Craiova
Wieder Mân u in l’loesti
VVieJer Wilhelm iu uulatl
Slauciu PauUeli iu Braila
bragulescu Marin in Calafal
Ispas Trandafir in r uzeu
ăcfioulelU Giga iu laşi
Popescu loau in Olicnila ^9
Gbeorglie Tudor iu Bucuroşii
Teodor louiUt iu Braila
Fuikel Regina in Bucurest
Sorocytnsai Mefan idem
Pie.vzk.ieaIcz bdu.uKl iii Slalina . _
Gulden ucig lacul, in bucureşti barbu G. M. in Bei Iad ,
Xegieauu Smariuidaclie iu Bucureşti Panlazi Tbeodor in ualali Mihaileanu Tbemislucle iu Braila Conslanimescu elena iu Bucuroşii Namiue Nicolae Idem _
Nanm .Nicolac idem il Vasdescu Nicolac idem Gulie.mau Adull in laşi Berscliting ilettdel idem Augcnslieich Motb laui l.espezijlg Vasdescu Nicolac 11*111 Bucuresli Greloiu Pelre idem llieseu„Barbu idem
Zagaueseu P. colonel In Bucureşti
Steranescu Ginta idem
luuescu Gostacbe in Buzeu
Costache \ asii eseu in Focşani
Crăciun Ana idem
Saveauu N n u idem
Lasou GrigoreC. in Bucureşti
Filk Adolf in comuna Vitani
Niculesou P. iu Constanta
Urascbea Linse iu //ueuresli
Caramphil Tclemaebi in Chilila
Klein Maximilian in T.-Severin
Kruzolek loliann in Craiova
Matei loan in Bucuresli
Minciu G. b. in Craiova
Mibaiu Ghuorglie iu Bucureşti
Anlippas Geurge In Calafat
Christescu ll. in lunca
lloifman loseflne in Bucureşti
Grossmann Leon idem
Zoliner Iulian idem
Uiuiiliescu Lazar comuna Merel
Trandailrescu Pelraehe in caesii
hulii Willicliii in fiucuresii
Francesco Augustiuiu Cbitila
Guard Leon in ubergani
Badulescu Alexandru in Bucureşti
lonescu Tudoracbe idem
Stoica Costache in Ploesti
Spiller Alois idem
Petica Vasiliu in Peris
Malcui Stan idem
Zlatai ol! Cbristo in Siumla
JSâdelcovici loau in Giurgiu
PuLscIiLt Gustav iu Albeşti
bouici Ştefan in UlmeDl
tomalidt lom la in Peris
Alexandru Nicolac in Buftea
Wind M. in bucuroşii
Sathullfescu Nicidae 1, in comuna beciu
Bucoveanu Gbeorglie in Bucureşti
Constantin Frosa idem
Teodorei! losif in Giurgiu
Colesu Andrei in Focşani
Ganciu Siuian in BucurestiJ
Fiscusi Mibalaclie luau Sofia
Lixaudru Stan in Bucuroşii
RECOMANDAM
LEGATORIA DE
Eo P E
Sus-numitii membrii ai grupei de Aeociatiune al anului 1888, a cărei avere seva imparti in curtind, suntem lugati ane inainta imediat, sau cel mai tâiziu păua la 19/31 Martie a. c. actele prescrise prin conditmoile generale al asociaiiunilor, adică: certificatul de viaţa, actul de naştere si poliţele d-lor, conform publicaţi unei noastre din Monitorul oficial, No. 211, 2U ei 217 din auuurie tS;», si aceasta spre a putea lua parte la repartiţia acelei aven.
Se atrage deosebita atenuune ca, conform conditiunilor generale a.e Asociaţi uni lor, acei membri c re nu no vor inaiuta sus mentonatele acte cel mai tărziu pătiă Ja iy/3i Martie, a. c. perd toate drepturile de a participa la impartirea averei grupei, de oare.ee această avere se va imparti imediat iu lavorui asiguraţilor care vor 11 dovedit prin sus arătatele aclo că au su-prvietuit termenul grupei.
bucureşti, 19 Februarie (2 Martie) 1888.
Direcţiunea generala.
X
I
' A o	jv
STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICII DINTR'b
BUCUREŞTI
In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări'^ Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonaţ &se-manea efectuează Registre de Comptamtate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame penu Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanicei pre-ciurile cele mai moderate.
mmm
MARELE I
HOTEL Dt FRAiCE
— BUCUltLSli —
No. 5, CALEA VICTORIEI, N«i.
Cel mai mare şi elegant hotel din ţară, siti pe calea Victoriei tn faţa stradei Lipscani, din nod jaVând patru faţade, Bt-fel tn cât toate ferestrele Kn’desc In stradă. Cu desăvârşire nod montat, dupe siste, cej maj modern, având restau. ant si cafenea foarteWoa84 ge rarie şi alte confort ri,curăţenie cea ma esflra g'aion pentru soarele, nunţi, uancueturişi alteL- Ti lucrurile de consumaţie de ^ ima calitate, preţuri m{te gl 38r. viciul cel mai prompt.	R 7
ph. Pi ud
ANTRBFKKN
529	PROPIETARUL HOTELULUI

Consumatorii cari caută cu drept ouvint escelentul CIA1 al i Compâlliei Coloniale din Paris, trebue Bă evite numerdsele Contrafaceri, şi pentru a nu fi înşetaţl, a exige pe fiecare Cutie TIMBRUL DE GABANŢIE al Uniunii Fabri canţilor, Societate reouuosout& de utilitate publioă de Statul Francez,
LICOARE DE GIDRON-ÎOLHESCAT
se întrebuinţează cu succes pentru lamadui-rea durerei ae piept, tuse vechi, tuse, arsuri de stomac, catar al băşicei urinare, lipsei de joftă de măncare ctc. Aceasta licoare este
formata din gudron vegetal de Norvegia, balsam tolutan şi vâsede brad Sticla 2,50.
sigură in vindecarea scursoarel. tBlenora-
gie,. Sticla 2 lei.
Aceate preparate, compuse de Dimitrie G. Gbeman, farmaestin Buzeu, se găseşte de vânzare in Bucureşti la lannacia hoşu, Sf. Gbeorghe şi la farmacia Galenu, Calea Gri-viţel
DE \m\KE
L'u landou nod de
tot, din fabrica Lohner (Vienna). Doritorii se pot adresa la domnul N. Al. Papadat. Str. Academiei, No. 10, de la 5—7 ore p. m.
ni* ivnmm r s^°d ^°e m°~
UL liltUItllil bilat a se adresa la Doamna Iosovici, casele Cosman, ela-giul I. Bulevardul Academiei. G46.
' ftWTREPRiZfi BMhOIVIiiihlLfl:
CUivAŢIREA LATRINELOR CU MAŞINI FNET^.TICE
No. 25, Strada Academiei, No. 25.
ATantaţe uresîntă sistemul n itât îi pri-Tini* proi imn câl ji a salnbrit h iasă ai-lic de toi a ce ne ji pune in pa e de a concura ne t acostă DTi
Onor. public se p6te convinge printr’o sticlă ce posedă fie-care vs^ Va*ele se umoiu cu desăvărţire
IMT PRECIURILE NOASTRE 8UNT CELE MAI SCĂZUTE.
I	*■
J -m flîa
,, NAŢIONALA"
f SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.
DIN BUCUREŞTI
| CAPITAL DE ACŢIUNI
I 3 MILIOANE LEI AUR
I*EPLI.\ VERSATE
P Aducem la cunoştinţa publică, că am transferat biurouriie noastre In palatul £■ Societăţel din Strada Doamnei No. 12.
I - hHb
X
Direcţiunea generala.
xex
FRIOFRICH PILDNER
Bucureşti — 60, Strada Carol, 60
Bucureşti
Pentru i
multului pe onor. clientela aut adus
TRIFOI-LUTZERNA SUPERFINA
verificat ii plumbuit de biuroul Statalul, resarirea e garantată cu 9ţo)0. Iarba de grădină, din cea mai buna calitate. Precum şi toate cele-l'alte seminle adică: de Legume, Flori şi de Pădure numai din cele de primul rang. Cataloage se trimit dupe eerere franco.
Asemenea se gaseste si foaie felurile de seauuce pentru or-ce fel d« paseri, numai recolta din urma.	619
X
X
‘X #X:
X
X#
mmm-
-mmm >
MASINELLTDChTFÂÎE
PENTRU
r
MTIiETEL ( AILOR 4
DEPOSIT GENERAL
LA
MORITZ APPEL
SIBADA DOAMXEI Se. 8
î
mm
VECHIA CASA DEHIMB
SUB FIRm!
î n
DIN STRADA LIPSCH. 4S
Se va muta de la februarie «. c. în noua constm a d-lor E ias (Hoţul Continetj vis-a-vis de Teatrul Naţional, !ea Victoriei No. 40.	644
Tipografia zi oro. Iul „Bpoaa*
Tipărit cu cerneala Ch. Lortlleux C-le Parts
www.dacoromanica.ro
Qirust rsspskixbil, G. Sloascu