SÂMBĂTA, 27 FEBRUARIE (10 MARTIE) 1888.
ANUL III No. 677
A DOUA EDITIUNE
15 B ANI NUM ERUL
ABONAMENTELE
încep la i si te a fie-carei luni si se plătesc
TOT-D'AUNA ÎNAINTE
I.\ BUTREsn La casa Administratinnei W TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei.
IN STREINATATF.: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni Î5 lei.
LA PARIS: Segasestejurnalul cu fSCent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. ti or main Na. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
15 BANI NU MURUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI
La Paris: Îs Agence Havaa, place de la bour se, S.
Agmre Librr, rne Sotre Dame des rictovru 10, (Place de la Boursc) pentru Paria, Franria, Germania, Aaatro-l'ngarla, Italia si Hârca Britanic.
Annnciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anuncinr ai reclame pe pagina treia t lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
REDACŢIA
No. 8. — Plata Episcopiei. — No. 8.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
No. 8. — Plata Episcopiei. — No. 8.
CRI
ZA MINISTER
I AL A
IMPERATUL WILHELM
Bătrânul şi Augustul împărat al Germaniei a încetat din viată.
Şeful celui mai puternic stat al Europei, Suveranul care a sevîrşit unitatea Germaniei, cel mai mare eveniment al veacului nostru, s’a seo-borît In mormânt încărcat de glorie şi de ani, urmat de respectul, de admiraţia şide regretelelumei. Patriotismul şi îndeplinirea datoriei către naţiunea sa au aceasta de mare, că trec graniţele unei ţări, şi omenirea toată se închină înaintea omului care a jertfit lor o viată întreagă şi lungă, chiar şi când aceste mari Însuşiri, n’au putut face binele într’o parte, fără a câuza regrete şi dureri intr’alta.
Viaţa Împăratului Wilhelm a fost un lanţ nesfârşit de sacrificii, a tu-tulor credinţelor,ideilor şi sentimentelor sale personale, faţă cu interesele ţârei sale.
Partisan convins al regalitătei de drept divin, raţiunea de stat Ta silit se dea loviturile cele mai crude principiului legitimitate!.
Vrăjmaş neîmpăcat al democraţiei, aceleaşi nevoi l’au făcut se Introducă în imperiul creat de dîn-sul, arma cea mai puternică a democraţii, sufragiul universal.
Şi In zilele din urmă ale vieţei sale, la adânci bătrâneţe, atunci când sacrificiul este mai greu şi mai dureros, el a sacrificat intereselor Germaniei prieteşugurileşisimpatiile întregeî sale vieţi.
Moartea sa lasă un gol imens şi lumea se Întreabă îngrijită ce va a-duce ziua de mâine, când puterea nemărginită ce adunase sub sceptrul seu, va trece în alte mâini, în mâini tinere şi doritoare de glorie.
Toată lumea se întreabă ingrijată dacă pacea nu va fi tulburată prin suirea pe tronul Germaniei a tânărului nepot al împăratului, ale cărui gusturi şi pasiuni militare sunt cunoscute.
Noi credem, că nimic nu se va schimba în atitudinea Germanii.
Ori care ar fi pornirile noului împărat, ori cât ar fi ele de puternice, tradiţia lăsata de Augustul seu moş va fi şi mai puternică, şi după cum împăratul Wilhelm a sacrificat ţărei sale toate credinţele sale scumpe, tot ast-fel şi urmaşul seu îi va sacrifica gusturile şi aspiraţiile sale resboinice.
Sunt fericite ţările cu dinastii vechi şi cu puternice tradiţiuni mo-narchice, căci acolo amintirea istorică este mai tare de cât caracterele şi pornirile personale chiar ale purtătorilor coroanei.
Hohenzollernii de pe tronul Prusiei au înţeles tot-d’a-una nevoile ţărei lor şi să fim siguri că noul împărat nu va face resboi, dacă, după cum zice Sir Charles Dilke, interesul Germanii va cere alt-fel.
Şi de o cam dată Germania are trebuinţă de pace.
1. X. I.
MOARTEA
IMPERATIVIGERMANIEI
ŞTIRILE AGENŢIEI HAVAS
Berlin, 8 Martie. (5.35 seara) După informaţiunile luate la ameazi, starea împăratului este puţin mat liniştită, dar nu e de semnalat nici o sporire simţitoare a forţelor Predicatorul Curţii a visitat la amiazî pc împăratul.
D. de Bismarck a conferit la Palatul Imperial cu prinţul Wilhelm.
La 2 ore, împărăteasa şi Marea Ducesă de Baden aii visitat pe Împăratul care s’a întreţinut în urmă cu d. de Bismarck.
Berlin, 8 Martie. (7 ore seara) Starea Împăratului nu s’a schimbat. Teatrele regale sunt închise azi.
Berlin, 8 Martie.
Ile la comunicarea dala la 7 ore, starea de slăbiciune a împăratului continua.
Impnralnl bea din cam! in când puţin vin, sl ia mâncare lichida.
In general» starea sa e mal liniştita.
Acest buletin a potolit publicul berline*, care era oscilat prin e-ditinnile extraordinare a câtorva foi care conţin ştirea morii împăratului.
San-lbmo, 8 Martie. După o şedere prelungita la aer în timpul zilei de erl, noaptea trecută a fost sa-tis ăcâtoare.
Starea generală continuând a se îmbunătăţi, buletinele nu vor apare de cât la două zile.
Berlin, 8 Martie.
După o depeşă ce «Corespondenţa Politică» a primit la 1 i ore seara. împăratul se simţea mai bine la această oră. Pulsul se scoborîse de la 1 1 6 la 96 grade D. de Bismarck a venit de 3 ori la palat, ultima dată, intre 9 şi 10 ore.
San-Itenio, 8 Martie. Kronprinţul va pleca Sâmbătă la Berlin.
I’nris, 8 Martie. (11 ore 30) Ştirea morţii împăratului Germaniei circula ia Paris, dar a-ceasta ştire nu e conlirmala in mod oficial.
LA LEGATIUNEA GERMANA
La 11 ore ne-am dus la Legaţiunea germană, unde am văzut pe d. Buscli. Excelenţa Sa ne-a spus :
Nu am nici o ştire despre moartea Imperatului.
Ştirile inse ce mi-a comunicat oficial guvernul român nu-’mi permit din nenorocire se me mal indoiesc ca bunul nostru Imperat a murit.
IN PIAŢA NOASTRA
Ştirea despre moartea împăratului a emoţionat piaţa, producând o scădere simţitoare în toate fondurile române şi in special în acţiunile societăţilor de credit.
Cu deosebire acţiunile Băncii Naţionale au fost atinse.
Slăbiciunea care stăpâneşte comerţul nostru este foarte semnificativă. Ea ne dă o dovadă că piaţa noastră a devenit atât de impresionabilă, din causa situaţiunei precare în care a ajuns, în cât chiar evenimentele acelea care ar trebui s’o lase indiferentă, o sguduie din contră şi o zăpăcesc.
Moartea împăratului Wilhelm nu e un eveniment neaşteptat.
Temporar, cel puţin, nimic nu va fi schimbat în mersul general al
politice! europene, şi este mai mult de cât natural a spera că o perioadă de linişte şi de reculegere va domni în primele săptămâni ale urcării pe Tron, a noului împărat bolnav la San Remo.
Aşa dar nu în doliul de la Berlin, ci în temerea continuă sub greutatea căreia vegetează piaţa noastră, tre-bue să căutam cauza principală a scăderii de azi. .
Piaţa noastră «'«'bolnavă, &cest& e adevărul,şi toate espedientele la care se aleargă acum, nu vor putea să-i restabilească forţele perdute, după cum nici intrarea d-lui Ion Brâtianu la Banca Naţională, tn editate de censor, nu va putea slârpi vermele care roade din temelie primul nostru institut de credit.
Noi din contra or dam că presenta d lui Brătianu la B ncă alături cu Garada va agrava situaţia.
Aşa trebuie să fi înţeles şi bancherii, aşa trebuie s'o înţeleagă şi străinătatea scăder e de azi a acţiunilor Băncii Naţionale, .scădere care nu poate fi nici cum nrovocatâ de moartea bătrânului Wilhelm.
ORA 2 Sl JUMĂTATE
Beri n, 9 Martie.
Imperatul a murit azi dimineaţa la 8 ore 30.
Situalia staţionara —Combinaţia
Lecca. — Solutlnnea probabila a crizei.— IVu se pol găsi miniştrii de resbel
Situaţia staţionara
Criza ministerialaremâne staţionară.
De erl Întocmirea ministerului n’a mal făcut un pas înainte.
Prinţul Dim. Ghika a declarat azi dimineaţa că a renunţat la misiunea d’a mal forma un cabinet.
Combinaţia Lecca
Mal mult de cât sigur că Regele va chema la Palat pe generalul Lecca, fie Înainte, fie dupe constituirea biuroulul Camerei.
Această combinatiune Insă nu poate fi privita ca serioasă.
Simpla vestea formare! unul cabinet Lecca ar provoca o explosie de indig-nafiune.
Un asemenea minister ar fi privit ca o desfidere aruncaLâ armatei.
De aceea credem că Însuşi generalul Lecca va refuza să formeze un minister.
Solutiunea probabila a crizei
Combinaţia ministerială a generalului Lecca fiind tnlaturatft, credinţa noastră este că Regele se va adresa iarăşi la Prinţul Dim. Ghika, or la o persoană moderată cum e Beizadeaoa, ca de pildă, la Prinţul Ion Ghika or la d. G. Cantacuzino.
Aceştia vor căuta se întocmească un minister sad cu d. Cogalniceanu sad cu grupul junimist.
S’a observat ca erl seară, la balul Palatului, Regele a convorbit cu d-nii Th. Rosetti, Carp şi Maiorescu şi a stat cu fie care foarte mult timp la vorbă.
Toată dificultatea stă In necesitatea d a se întocmi un minister, ast-fel compus, 1n cât să fie pentru minoritate, o garanţie că d. Brâtianu nu se va întoarce la putere, şi pentru majoritate o asigurare că nu se vor exercita răs-bunâri în contra ministerului căzut, a-sigurare In schimbul căreia şi majoritatea ar vota budgetut noului minister.
www.dacoromanica.ro
lnvingându-se aceasta dificultate, disoluta camerilor nu s’ar face de cât la toamnă.
Nu se pot găsi miniştri de resbel
Una din cauzele căderii guvernului fiind şi scandalurile de la ministerul de rezbel şi nemulţumirea din armată, cea mar mare dificultate ce se Întâmpina pentru formarea cabinetului, este a-ceia că nu se găsesc generali care să primească ministerul de rezbel.
S’ad făcut propuneri generalului Ba-rozzi; d-salnsă a refuzat.
Numai când Regele va da un ordin expres unui general, numai atunci poate un general va primi această grea sarcină.
WILHELM ln
IMPERATUL GERMANIEI
Ludovic, Frederic, Wilhelm l-iu, Împărat al Germaniei şi rege al Prusiei,care a Încetat din viată aseară la vîrsta de 91 de ani, s’a născut la 22 Martie 1797.
El este al doilea fiu al lui Frederic • Wilhelm al 111-lea şi frate al Iul Fre-deric-Wilhelm al IV-lea regi al Prusiei. Intrat foarte tlnăr In serviciul militar, luă parte la campaniile din 1813 şi 1815 contra Franţei.
Dupe urcarea fratelui săd pe tronul Prusiei la 1840, el fu numit guvernator al Pomeraniel, şi cap al mai multor regimente tn Prusia şi ln străinătate.
El făcu parte din prima dietă convocată la Berlin, şi exercitâo influenţă personală asupra direcţiunei afacerilor politice, arătând de pe atunci o predilec-ţiune marcanta pentru domnia militară.
Privit ca principal apărâtor al doctrinelor absolutiste, viitorul Împărat al Germaniei, fuonligat să fugă tn Anglia, când cu evenimentele din 1848.
Câte-va luni după aceia se putu reîntoarce ln Berlin. Când Prusia trimise tn prima-vara anului 1849, trupe contra revoluţionarilor din ducatul de Baden, comanda II fu Încredinţată lui. Câte-va săptămâni li fură de ajuns pentru a supune ţara,şi ln luna lui Octombrie din acelaş an, fu numit guvernator general al provincielor Rhenane cu reşedinţa la Coblenţa.
In Octombre 1857 starea sănătătel regelui Frederic-Willielm al IV-lea, 11 obliga să Încredinţeze frânele guvernului principelui de Prusia, care ln a-nul următor fu numit regent.
Prinţul Wilhelm, păru că voeşte să inaugureze un nou sistem. El depârtă ministerul Manteufîel, şi forms un minister sub preşedinţa d-lui Auerswald. In Iunie 1860 avu o Întrevedere solemnă cu împăratul Napoleon al IlI-lea, la care asistară principalii principi germani.
Dupfi moartea fratelui său, el se urcă pe tron la 2 Ianuarie 1861. Unul din primele sale acte fu d'a spori armata. Rpgele Wilhelm merse apoi să viziteze pe împăratul Napoleon k Compiegne, şi apoi se întoarse la Berliu, pentru ceremonia lncoronărel care avu loc la 18 Octombre, şi la care declară că’şl ţine coroana de la Dumnezeu singur.
Aci începe pentru dlnsul o perioadă de luptă cu reprezentaţiunea naţională, ln timpul căreia chemă la preşedinţa consiliului pe d. de Bismarck care era atunci ambasador la Paris.
In 1863, regele Wilhelm, Inchee cu
Rusia o convenţiune, prin care se angajează a o ajuta ca să reprime revoluţia din Polonia.
La 1864, armatele austro-prusiane cuceresc în scurt timp ducatele de Sleswig şi de Ilolstein, pe care Austria şi Prusia ’şMe împart prin faimoasa convenţiune de la Gastein, din 14 August 1865. Aci Încep marile succese militare ale Prusiei.
Nu trecu mult şi ruptura Intre Austria şi Prusia se produse. Toată Germania era divisată şi tn flăcări. Se făcu apel la arme. Prusia se aliază cu Italia, şi in câte-va săptămâni, Austria este Înfrântă tn bătălia de la Sadova, la care regele Wilhelm luă personal parte alături cu generalul Moltke. Prin pacea de la Nikolsburg, Austria este es-clusă din confederaţia germanică; Prusia îşi anexează regate şi provincii, se constitue confederaţia Germaniei de Nord care In scurt timp trebuia se cuprindă şi pe cea de Sud
Se constitue atunci o puternica armată federală, având ca generalisim pe regele Prusiei. In 1870 isbucneşte răsboiul cu Franţa, In urma căruia Regele Wilhelm este proclamat la Ver-sailles, Împărat al Germaniei, sub numele de Wilhelm I. (18 Ianuarie 1871),
Primele victorii dm 1870 tl pricinuirâ o bucurie amestecată cu surprindere. Eitâ telegrama pe care o adresa de la Vendresse, lângă Sedan, la 3 Septem-vre 1870, împărătesei Augusta :
«Cunoşti acum toată Întinderea e-«venimentelor istorice care s'ad Inde-«plinit. Ele sunt ca un vis, chiar când «le-al văzut desfăşurându-se ceas cu «ceas 1 Când mă gâudesc că după un «mare răsboiu fericit, nu puteam să mă «aştept 1& nimic mal glorios ln timpul «domniei mele, şi că, cu toate acestea «azi văd lndeplinindu-se ast-fel de «fapte istorice, mă Înclin Înaintea lui «Dumnezeii, care singur ne-a ales, pe «mine, armata mea şi aliaţii mei, pen-«tru a executa cea-ce s'a făcut, şi ne-& «ales ca instrumente ale voinţei sale.»
De la 1870, împăratul Wilhelm ‘şi-a Întrebuinţat toată activitatea sa, pentru organisarea interioară a noului şi marelui săd imperiil.
Cu ocazia ultimelor evenimente exterioare, el, care făcuse atâtea răsboaie fericite, a usat de toată influenţa sa, pentru a menţine pacea.
Împăratul Wilhelm lasâ doui copil: pe Frederic- ll7//n-N icolae-Carol, născut la 18 Octombre 1831, care va fi proclamat împărat, şi care de la San-Remo, unde se afla şi dânsul gred bolnav, a fost chemat Iu grabă la Berlin, şi pe principesa Luisa-Maria-Elisabeta, născută la 3 Decembre 1838, şi căsătorită la 20 Septembre 1856, cu marele duce domnitor Frederic-Wilhelm-Ludo-vic de Baden.
ll\ MIEffl JNTEREM
Sunt lucruri care trebuesc numai de cât spuse pentru marea Învăţătură a naţiune!.
De acest fel sunt toate amănuntele care privesc venirea, şederea şi căderea de la putere a cabinetului Ion Brâtianu.
Pentru astă zi voim a pune sub o-chii cititorilor un amănunt asupra retragere! şefului bandei.
Se ştie că ceia ce a grăbit căderea guvernului, pe lângă succesul strâ-
2
EPOCA — 27 FEBRUARIE
lucit, pentru ţara noastră, din alegeri al oposiţil, a fost mai cu seamă descoperirea lanţului Înfiorător de hoţii pe care gazda lui Carada le tăgăduise cu atâta sfruntare. Guvernul, foarte bine informat asupra stârel spiritelor în ţară, înţelesese că mergea drept la o revoluţie, maî cu seamă lăsându se liberă acţiunea începută cu atâta energie de o-poziţa unită. Rămânea colectivităţel două lucruri de făcut : Se se retragă sau se suprime pe căi violente ori-ce manifestare de nemulţumire a opi-niunel publice, ori cât de legală ar fi fost ea de altmintrelea.
Întrunirile publice ale opoziţii nu mai puteau fi prin urmare tolerate cu nici un chip. Atunci s'a hotărât publicarea acelei faimoase ordonanţe, care pe de o parte avea de scop se sperie lumea pentru a nu veni la întrunire, iar pe de alta era justificarea anticipată a unei represiuni cu forţa armată. Sângele avea se curgă pe stradele Bucureştiulul şi ce e mai grav, câţî-va din capii o-poziţiunei trebuia se fie ucişi în încurcătură. Guvernul credea că va terorisa lumea prin acest măcel şi că pentru multă vreme va fi lăsat în pace de opoziţiune.
S’a întâmplat însă că Regele a fost de altă părere.
Se spune cu siguranţă că M. S. văzând pe d. Brâtianu, după publicarea ordonanţei a zis aceste cuvinte: Ordonanţa prefectului poliţii nu e constituţională. Atunci d. Ion Bră-tianu a declarat Regelui că dacă se vor mai lăsa libere întrunirile, d-sa nu mal poate se guverne ze, câcl opoziţia excită poporul la revolta, contra guvernului şi chiar contra tronului.
M. S. Regele a respuns d-lui Brâtianu, că ştie positiv că rapaortele ce i’ah fost făcute despre prima întrunirea oposiţii din sala Or/eu, au fost falşe şi că nici un apel la rescoală nu s’a făcut de câtre oratorii opoziţii.
Asupra acestor cuvinte d. Ion Bră-tianu s’a retras supărat şi trebue se adâogăm că a continuat a se ocupa de măsurile pentru a inscena sângeroasa infamie ce proiectase şi care •tot s’ar fi realizat dacă M. S. Regele n’ar fi luat măsuri preventive.
Se spune cu absolută siguranţă că în ajunul întrunire!, Regele a Interzis cu desăvârşire şefilor de corpuri de a scoate trupele din cazărmi fără ştirea sa.
Atunci sinistrul bandit ne maî putând compta pe forţa baionetelor, s’a dus la Palat şi ’şi a dat demi-siunea.
A fugit dinaintea indignaţii publice, pe care nu mai putea se o stingă în sânge. A fugit fiindcă din hoţ nu putea deveni tâlhar, fiind-câ dupe ce furase pe sub ascuns nu
putea se pue ţârei baioneta în piept şi se’i zică:
Punga or viata
Pentru aceasta s’a retras Ion Brâtianu. Se nu se uite.
X.
DISCURSUL
D-LUI
GHEORGHE D. VERNESCU
(Şedinţa Camerei de la 18 Februarie 1888).
Publicam ast&zl importantul discurs rostit de d. G. Vernescu, cu ocazia cestiunel personale ridicata de d. Catargiu, ţi prin care d. Vernescu, tn faţa caruia d. Bratianu minţea cu neruşinare, 'l-a dat de gol şi ’l-a aratat ţOrel In toata goliciunea sufletului seft meschin ţi plin de invidie ţi de rCutate.
D. G. Vernescu: ’MI pare rău ca pentru prima oară când pot sg iad cuvântul însceastă Cameră... (Sgomot,Întreruperi).
D-le preşedinte, mg adresez la dumneavoastră şi vă rog sg faceţi sg mi se respecte cuvântul med, aşa dupg cum eu ’l respect pe al tutulor. Vâ rog dar sâ fid ascultat în această cestiune personal», pe care nu ed am provocat'o.ci d. prim-ministru, căruia sunt dator şi am dreptul sg’l respund.
D. prim-ministru a găsit cu cale sft reamintească nişte lucruri din trecut şi sg spun» cine erad cei mai înverşunaţi In contra partidului conservator. Cu a-ceastă ocasiune d-sa a avut amabilitatea sg citeze şi numele med,şi de aceea m’am crezut dator sg iad cuvgntu! ca sg’l spun şi d-sale şi d-voastrâ, că nici o dată ed nu lupt cu pasiune şi cu înverşunare contra unui partid politic. Void exercita însg tn tot d’a una dreptul ce 'ml da Constituţiunea şi ’ml voia împlini datoria ce ’ml impune conştiinţa, de a argta greşalele în cari a căzut sad poate sg cadă un partid politic.
D-lor, într’un trecut nu prea depărtat, combăteam alături cu d-niî l. Brâtianu, Manolache Costache şi alţii ministerul conservator. Mi se părea, eram încredinţa1. A ministerul acela nu’şi făcuse datoria cu deplinătate, şi pentru aceasta ’l combăteam.
Ministerul conservator, dupg cum ştiţi, a căzut şi Camera a găsit că sunt fapte pentru care trebuia sg trămitâ înaintea curţei de casaţiune pe foştii miniştrii.
Nu mg dad tn lături că şi ed am fost dintre aceia cari ad dat ecel vot ; dar înverşunarea de care vorbeşte d. prim-ministru şi blândeţea d-luî de miel, iată ce mg revoltă.
Void explica faptele, ca sg se vadă cine era blând şi cine înverşunat, daca nu pe faţă, dar pe ascuns.
D-lor, când s’a luat horărârea de a se da în judecata ministerul conservator, s’a format un comitet, care a adunat actele pentru darea în judecată, şi îndată s’a ivit cestiunea, atât în Cameră cât şi pe banca ministerială, dacă Adunarea care făcea actul de acusare, care aduna toate actele pentru aceasta, era în drept sg fie şi judecător de instrucţiune şi investită cu toate atributele judecătorului de instrucţiune ?
Cine a ridicat vocea ca sg susţină ca noi nu puteam fi şi acusalorl şi judecători ? Ed mg aflam pe banca ministerială şi m’am opus...
D. M. Kogalniceanu: Spune tot, ca sg nu am se te complectez ed... (Sgo-mot).
D. G. Vernescu: înainte de a mă convia d. Kogălniceanu, eram decis sg spun tot adevărul, şi dacă ’ml va scăpa ceva din memorie, fiind că multe lucruri ed trecut de atunci peste ţară, rog pe or-cine dintre d-v. să mg ajute se spun tot adevărul, căci n’am nimic de ascuns, ca unul ce n'am nimic pe conştiinţa mea.
Ziceam, d lor, că ed, de pe acea
bancă ministerială, am ridicat vocea şi am zis că nu ne putem constitui şi în acusatori şi în judecători; şi este a-devărat că ministerul în maiorit8te a primit această idee...
D. M. Pherekyde, ministru de externe : Ed am retnas de o parte cu d. Iepureanu şi cu d. Kogălniceanu susţinând idea ca comisiunea num.tâ de Cameră sg nu facă şi pe judecătorul de instrucţie.
D G. Vernescu : Dar ed ce zic alt că ministerul In maioritate, In care erai şi d ta şi d. Kogălniceanu şi ed, n’am primit că comisiunea Camere! să facă şi pe judecătorul de instrucţiune. Cu noi s’a unit şi d. Iepureanu, care a fost citat adineaori ca unul dintre cel mai înverşunaţi.
Voci: Din contra.
D. G. Vernescu: Ed, d-lor, cum vă spuneam, am combătut acea teorie a confusiunei atribuţiunilor acelei comi-siunt cu acelea de jude de instrucţiune; dar, din nefericire, Camera a primit'o, şi nu numai Camera, dar şi chiar între noi, la guvern erad miniştri care ceread, în virtutea unei teorii citite în cărţi nemţeşti, ca comisiunea Camerei sg dea mandat de arestare sg aresteze imediat pe miniştrii acusaţl...
O voce: Cine şi cine?
D. G. Vernescu: Nu void să '1 numesc ; aceia au conştiinţa faptelor lor şi pot se declare singuri ceea ce susţineau.
Aşa dar, d. I. Brâtianu nu trebuia se mă denunţe opiniunel pub ice ca i-nimicul cel mai implicabii al acelor miniştri, ci trebuia sg denunţe pe colegul săd de atunci pe care 'I-are şi as-tâ-zl alături (aplause din partea minoritate!); câcl ast fel stă adevărul. Dar d. Brâtianu voeşte sg mg arate pe mine înverşunat şi pe d-sa mielul Iul Dumnezed, blând şi moderat. (Aplause din partea oposiţiunel).
După ce Camera s’a pronunţai pentru darea în judecat», după ce s'a făcut un dosar imens plin de acuzaţiunl în contra fostului ministerid, d. Brâtianu, din propria sa iniţiativă, flind-câ cel acuzaţi cari aveaţi a fi trsmişi în judecată n'ad intervenit de loc pe lângă d-sa ca sg ceara graţia, d. Bratianu vine şi retrage actul de acuzaţiune, dup» cea ţinut ani întregi aceasta acuzaţiune asupra capului acelor oameni, ’l era frica poate că Curtea de Casaţiune va spăla judecatoreşle pe acel barbaţl şi d-sa a voit sg lase lntunerecul peste &-ceasta afacere, pentru ca sg rămână singur ca om politic în această ţară. (Aplause din partea opoziţiunei).
Să nu fi fost oare aceasta idea ascunsă a mieluşelului lui Dumnezed ?
D. RaduStanian: Cauza a fost res-belul.
D. G. Vernescu: Ef, d lor, când vă zic aceste cuvinte nu aştept nimic de la d-voastra, aştept dreptateanumal de la adevărul faptelor. De trei ori In această Cameră am ridicat cuvlntul şi am zis d-lul Brâtianu, cum ’l zic şi astazi: n’aî dreptul să acuzi daca acuzaţiunea d-tale n’o trâmiţl Înaintea judecătorilor, pentru ca să se vaza dacă cel acuzaţi sunt culpabili sad nu. Ceea ce zic astăzi am zis necontenit; de trei ori am negat Camerei dreptul de a’l ierta şi am a-daus ca, după ce Camera’şt a formulat acuzarea, ea nu era în drept sg mal intre tn aceasta cestiune şi nu era demn pentru dlnsa ca oamenii acuzaţi sg rămână indefinit sub acuzare, fără 8'i trimite înaintea justiţiei, unde putead să se apere şi sg probeze câ sunt inocenţi, sad să se constate câ acuzaţiu ea a fost întemeiata. Ori cum ar fi lost, fie câ justiţia l-ar fi declarat culpabili sad inocenţi, era o aeuzaţiune şi am zis câ nu este drept din partea nimănui, mal cu seama din partea unul om politic ca sg lase asupra adversarilor politici să atârne o acuzaţiune în mod indefinit numai pentru ca să’i pună pentru tot-d'auna In impasibilitate de a mai aspira sg ia direcţiunea afacerilor ţă-
rii... (Aplause din partea miuoritâţei).
lata idea mieluşelului, iala idea 0-mului blând şt moderat ! Aceasta este o idee de politică nu cam onestă, după părerea mea.
Ast fel, d-lor, s‘ad petrecut lucruri e şi astăzi vedeţi ce fructe amare culegeţi de pe urma politicei d-tra. (Apiau-se din partea minoritate!.)
D. L. Catargiu a declarat astăzi că ceea ce făcuse comitetul, câ actele pe care ’şî bazase acuzarea erad numai falşiflcări. Nu am compulsat acele acte, ca sg pot spune de sunt adevărate sad falşe, dar ceea ce ştid este câ toate a-cele acte, toată acea acuzare nu era de cât o manoperă prin care speraţi sâ închideţi pentru tot-d’a-una gura d-lul L. Catargiu şi celor-l-alţi membri ai guvernului presidat de d-sa.
Iată dar, d-lor, care vă era unica ţinta, şi iată cum vă asumaţi asupra capului d-voastre toate păcatele acestei politice nedemne de un partid care se respectă, iala consecinţele purtârel d-voaslre, care nu era nici constituţionala, care nu era nici dreaptă, nici e-chitabilă.
Ei, d-lor, maî rămâne un cuvânt de explicat, cuvântul că unii din noi am fi fost neiertători. Neiertători ? Se poate; dar noi eram neiertători în sensul a-cesta, că d'n momentul ce aveam con-sciinţa câ greşeli s'ad făcut, nu puteam sâ revenim asupra hotărlrel ce luase-răm, şi, dupe ce se formulaseră de comitetul Camerei cele mal grave acuzări contra foştilor miniştri, noi să facem In urmă pe generoşii iertându'i, ci trtbuia ca curtea de casaţiune să se pronunţe asupra acelor acuzări. Iată în ce sens ni se poate zice ca eram neiertători. Dar neiertătorul cel adevărat este acela care face pe moderatul astăzi, căci el n'a lăsat sâ se facă dreptate cu cel acuzaţi.
I)-lor, mal am încă ceva de zis d-lul Brâtianu, şi void termina. Nu ştid pentru ce, la o aflrmaţiune a d-lui Lasoar Catargiu, d-sa ’i-a zis : eşti calomnialor, şi nu credeam ca şi d-la să te faci calomnialor ca toţi aceia cu care te al a-sociat...
Voci . N'a zis aşa.
Voci. Aşa a zis.
D. G vrernescu : Te-al molipsit de la acel cu care eşti asociat, şi de unde te ştiam câ eşti om de treabă şi nu calomniezi pe nimeni, te-al făcut şi d-ta ca'omniator ca şi dânşii, lată ce a zis d Brâtianu.
Ei, d-lor, orl-cine ar 11 d. Brâtianu, ori cât de albi ar fi perii d-sale, nu se cuvine şi nu este drept să arunce unul partid întreg epitetul de calomniatori; nu se cuvine ca pe aceia cari sunt astăzi aci în Csmeră In minoritate, să’l arate d sa cu degetul că nu sunt de cât calomniatori... {Sgomot, protestări).
Ef, d-lor, dacă ar fi cuviincios să respund d-lul Bratianu întorcându’I cuvântul, aş face-o, dar nu o fac pentru că cred câ, ori cari ar fi ideile d-sale pentru minoritate, s’a căit singur de acest cuvânt, şi am o garanţie pentru aceasta fiind că văd câ nici d-voastre nu puteţi sâ le aprobaţi când vgd că de-negaţl ceea ce a zis d. Brâtianu, şi ziceţi câ n'a zis aceasta 1
Iertare, dar dafi d lui Brâtianu, pentru cuvintele care scapă, în ore de amar necas, unui om îmbătrânit... (Aplause din partea oposiţiunel).
Credeţi d-voastre câ dupe provocările primului ministru, am sg alunec şi eG acum pe calea discuţiunet administra-ţiunel d-voastre de 12 ani?
Nu ; nu este acum momentul şi nici nu avem acum judecători. Când va fi momentul şi când vom avea judecători, ori-cari ar fi aceşti judecători, fie chiar aceasta maioritate, vă vom face bilanţul şi vom vedea care este activul şi care este pasivul d-voastre în timpul administra(ienel acestor din urmă 12 ani; dar sg ştiţi că nu voifi face compa-raţiune între ministeriul conservator şi al d-voastre ; nu void întrebuinţa a-ceastă sistemă, care nu este nici cel pu-
iAkitit
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(35)
Jrî. W O O TD
CASTELU TRAGIC
PARTEA II
IV
Scrisoarea
— Cusâtoreasa nu va veni, zise ea cu o voce seacă şi aspră; am spus se facă rochia: Isabela n'are nevoe de dânsa.
— Mg iartă, are nevoe, zise Isabela poruncitor aşa cum nu vorbise nici o data cu cumnată-sa; mi se pare că ed trebue se judec cea ce trebue sau nu trebue copiilor mei.
— Are şi ea de ajuns ca şi d-ta, urmă miss Cornelia cu sînge rece. Le vezi tîrlind pretutindeni; rochia de mătase ’l e îndestulătoare.
Wilson voi sg iasă, stăpână sa o chemă îndărăt. I se păruse ca vede o scln-teie de milă în ochii servitoarei; inima ’i trăsâri de indignare. Sg fie umilită dinaintea slugilor 1
Apucă o filă de hârtie şi scrise cus-u-toreseî se vie negreşit la Est-Lynne.
V
Iarnsi Itichard
Luna, rgspîndind raze strălucitoare, urmarea cu alba ei lumină, un călător care n&inta pe drumul de la Est-Lynne, alegându şl maî ales partea unde se prelungia umbra copacilor. Era lmbră-catjca muncitori din comitatele de la Sud : o pălărie cu mărginele largi, care ’i ascundea obrazul, favorite lungi negre şi haine largi şi grosolane.
Ajunglnd lângă «Crîng» el cercetă din ochi părţile cele mai afundate a drumului la dreapta şi la stâDga; apoi, sigur de a nu fi zărit, sări peste zid şi se înfundă In desimea copacilor din grădina d-lui Hare.
Printr'un joc straniu al lntîmplăreî, judecătorul, care nu petrecea două seri pe an acasă, Îşi pusese în minte In seara acea se nu iasă, se aşezase dinaintea pajiştel sale, la razele lunei, cu peruca puţin dată în dărât, cu o pipă lungă în gură, şi se resfâţa în fotoliul şefi.
D na Hare şi fiica sa nu ştiau ce se facă.
— Mama, zise cea din urmă, am se chem ca se închidă obloanele.
— Sg închidă oblonele! zise judecătorul. Pe aşa scară?
Barbare, neisbutind în Încercarea el, se rugă In tăcere cerului, pîndind în acelaş timp semnalul lui Richar.
Nu aştepta muit. O mişcare neobiş-’ nuită în frunziş aâdu de veste tinerel
fete că fratele ei era acolo; II veni se cada.
— E atât de calJ, zise ea deodată, că Irebue se mg plimb puţin prin grădină.
Ea porni repede în spre desimea copacilor, dinaintea cărora nu cuteza sg se oprească, de şi zărise umbra fratelui şefi.
— Richard, murmura ea trecînd, tata) mefi e acasă astă seară, nu mg pot opri.
— Atunci n’am se ved pe mama ?
— Val! nu, trebue sg aştepţi până mâine.
— N'aş prea voi s’aştept aproape d’acî, locurile sunt primejdioase pentru mine.
— Or-cum trebue se aştepţi, avem uoutăţl. Thorn a venit la Est-Lynne, cel puţin am dat peste un Thorn care credem se fie acel de care ne al vorbit.
— Arată-mi’l, zise Richard rugător.
— D. Carlyle va găsi un mijloc, zise Barbara umblînd, dar eşti sigur câ’l vel recunoaşte ?
— Pe el? zise Richard, l’aş recunoaşte între o mie. Unde ’1 voi vedea?
— Nu pot sg’ţi spun nimic până ce nu voifi întreba pe d. Carlyle; vino să mg vezi mâine seară.
Iq acelaş moment, o fereastră se deschise cu sgomot, şi vocea judecătorului răsună în tăcerea nopţel :
— Barbara ! Ai de glnd sa capeţi un guturaifi ? Intră în casă de graba.
— Bietu frate-mafi, murmura Barbara, vezi, trebue sâ mg duc. Vino mâine. La revedere.
www.dacoromanica.ro
Barbara abia avu vreme sâ vestiascâ pe Carlyle.
A doua zi se duse iar la Est-Lynne. Nici acum nu era acasă.
Tocmai când vorbea cu bătrînul Dill, Isabela trecea In trăsură. Ce era sg facă Barbara la uşa bărbatului săli ? de nu sg’l vadă In taină ? Ea salută rece pe tînara fată, zîmbi bâtrlnulul secretar, şi trăsură trecu nainte.
Erafi mai mult de patru ceasuri, când Barbara putu în sflrşit se vada pe Carlyle. Dupe ce se consfâtuirâ mal mult timp, hotărîră ca îndată ce va sosi Richard, sora lui sg’l trimeată la Carlyle. Apoi avocatul scrise un cuvînţ căpitanului Thorn pentru a’l da Întâlnire la opt ceasuri, sub pretext de al spune ceva însemnat.
Erafi mai mult de cinci ceasuri, când Carlyle ajunse la Est-Lynne, şi Inc» venia numai ca sg vestisscă pe femeia sa că o afacere însemnată 11 împiedica de a o Însoţi la familia Jellerson.
Trăsura era la uşe. Isabelă, îmbrăcată, aştepta cu nerăbdare pe bărbatul eî.
— AI uitat că Jellerson prlnzeşte la şase ceasuri ? îl zise ea.
— Nu, draga mea, dar n'am putut pleca mal curînd; ba chiar am venit numai ca sg’ţî spun că nu voifi avea plăcerea se te întovărăşesc şi sg te rog sg duci scuzele mele d-nei Jellerson.
Un moment tăcură. Isabela stătea pe gânduri.
— Ce s’a Întâmplat? întrebă ea în-sfârşit.
ţin de bun simţ, ca să vâ scuzaţi prin comparaţiunl cari nu vâ pot justifica Intru nimic ; eu voifi cerceta fle-care fapt al d-voastre independent cu totul de cepa ce afi făcut safi n’afi făcut conservatorii, şi daca voifi găsi că es'e un fapt mişelesc safi în contra Constituţiu-nel ţârei, II voifi înfiera, pentru ca sâ remâneţl cu toţii înfieraţi pentru vecT-nicie (Aplause din partea minorităţii).
IN F OR MATIUNI
Cu p-ivire la moartea împăratului Germaniei se zice câ telegrama anunţând această moarte, ar erî între 6 şi 7 ore dupe amiaza ar fi sosit la Palatul din Bucureşti la o oră din noapte ; conform însă u-nei disfoziţiuni luate de cu seară d'a nu se comunica Rtgelui in timpul balului nici o ştire despre starea împăratului Wilhelm, M. S. n'ar fi luat cunoştinţă de acea telegramă de cât azi de dimineaţă la 4 ore. Aproape în acelaşi timp însă, M. S. primea o telegramă care anunţa numai un profund leşin a' Augustului bolnav. Ultima telegramă era adevărată căci Împăratul n’a încetat din viaţă de cât azi dimineaţă la 8 ore şi jumătate.
-s®-
D. Ion Brâtianu a stat azi dimineaţă mai mult timp la Palat în conferinţă cu Regele.
- -
Ar fi du dorit ca criza ministerială se se srerşească cu un moment mai curând. Sub pretext, negreşit, că nu ştiu ce le reservă zioa de mâine funcţionari administraţiunilor publice nu maî fac nimic şi nenorociţii care eu treburi prin biurourile administraţiuni nu pot dobândi nici un răspuns la cererile lor.
Balul Gurţei d’asearâ a fost din toate privirile cât se poate de reuşit. Lume multă şi mai aleasă ca de obice. şi multa veselie.
Aplrarea, organ ai opoziţiei din Cra-iova, printr’un apel adresat de comitet concetăţenilor sâî, anunţă că ’şl-a asigurat apariţiunea de două ori pe săptămână pe timp de un an, Intru susţinerea şi apărarea intereselor tn deobşte ale tutulor cetăţenilor, ocupându-se în deosebi de interesele oraşului şi judeţului atât de nesocotite din causa relei administraţiuni.
Uram valorosului nostru confrate craiovean viaţa lunga şi isbândâ Intru atingerea nobilului scop ce şi-a propus.
Căderea guvernului colectivist, zice «Democratul» din Ploeşti, a produs în toate părţile o bucurie generală. Un amic al nostru, sosit din Văleni, ne spune că îndată ce s’a răspândit acest sgomot Marţi 23 cor. seara populaţia a improvizat o manifestaţie cu lautari şi cu brazi, cutreerând în cântece tot oraşul.
Aseară în timpul balului Curţii, d. colonel Leon, comandantul regimentului 6-lea de dorobanţi, a fost coprins de o sincopă care a necesitat transportarea sa acasă după ce mai mulţi medici care se aflau la bal ii au dat primele îngrijiri.
Astă-zi colonelul Leon este încă destul de suferind pentru ca o con-sultaţiune medicală să fi fost recunoscută necesarie.
1
— O afacere pe care trebue s’o isprăvesc astă-seară. Abia voifi avea vreme să înghit ceva. şi trebue să mă întorc la biuroul meu.
Nu era un pretext spre a petrece timpul cât va lipsi cu Barbara ? Această întrebare îşi puse Isabela şi In sine răspunse printr'un da. Faţa ’i se posomori, ceea ce bărbatul sgfi băga de seamă.
— Nu te supăra, Isabelo, nu sunt efi de vină, fii sigură. E o afacere foarte însemnată, şi pentru care Dill nu mă poate înlocui.
— Nici odată nu te întorci seara la biurofi, zise ea, cu buzele îngălbenite de mînie.
— Nu, fiind ca Dill e acolo, dar astâ-searăam rămas singur.
Isabela se gândi.
— Vel veni măcar diseară ?
— Nu cred să fie cu putinţă.
Isabela, fără a răspunde, îşi luâ man-
tela şi se coborî pe scări. Carlyle II spuse adio, ea nu’i răspunse şi niclnu’l privi.
— Când să venim să luăm pe milady? o întrebă feciorul, când trăsura se opri dinaintea scărel d-neî Jefferson.
— De vreme, la noue şi jumătate.
Puţin nainte de opt ceasuri, Richard bă tea la uşa avocatului. Acesta era sin-g ur; îl deschise.
— Intră, Richard ! zise el luându’l de mână.
(Va urma).
EPOCA- 27 FEBRUARIE
D. Alexandru Const&ntineacu, alegator în colegiul al doilea de Ilfov despre care am spus este cât-va timp că a fost bătut în timpul ultimelor alegeri de comisarul depoliţie Aslan, a fost arestat erî de acelaş comisar în cafeneaoa de la capul podului Mogoşoae şi dus la comisariatul sec-ţiunei a 7-a. Acolo nenorocitul a fost din nou crunt bătut pentru că nu suferise în tăcere maltratările d'ân-teiu, ci făcuse ca plângerile sale să ajungă la cunoştinţa ziarelor.
Se crede că actualul consiliu comunal nu va fi chemat se desemneze un succesor d lui Ion Câmpi-neanu. D. Bibicescu va continua a ţine locul de primar până la noi a-legeri, care vor avea loc foarte probabil Înainte de expirarea mandatului consiliului actuai.
DIN DISTRICTE
DOL.IIU
Bătăuşii clin Craiovn
La 15corent, zice Apărarea, era sorocit a se judeca Înaintea Tribunalului secs. Il-a procesul intentat de amicul nostru Grecescu şi cei-l-alţi pacienţi din seara zilei de 15 Ianuarie, contra d-lui Chintescu Poliţaiul, Preotul Lef-terie şi cel-l-alţl agenţi poliţieneşti şi bătăuşi, pontru abus de putere şi ră nirl grave. Insă pentru că procedura a fost nelndeplinită In persoana unuia dintre inculpaţi, afacerea s’a amânat la 5 Maid viitor.
Gu această ocaziune, reclamanţii, prin d. Grecescu, a cerut Trib. ca să avizeze la suspendarea d-lul Chintescu şi a celor-l-alţl agenţi poliţieneşti inculpaţi.
Tribunalul, In vedere că procedura se găsea nelndeplinită şi prin urmare nu putea să intre In judecarea procesului, a dispus a se cerceta şi judeca a-cest incident la Înfăţişarea de la 5 MaiO.
Cum rămâne însă până atunci cu a-cel funcţionari inculpaţi, care, cu autoritatea de care dispun, pot foarte bine să inffuenţezeasupra probelor? Şi dacă Trib. oprit d'o formalitate, n’a putut să se pronunţe la Înfăţişarea precedentă, oare parchetul n’are datoria să ia măsuri pentru a garanta instrucţiunea In contra or căror influenţe, care ar putea s'o paralisese ? Cum ? se găsesc daţi judecăţel mal mulţi funcţionari poliţieneşti, pentru abus de putere şi răniri grave, şi el încă continuă a esercita acţiunea lor chiar In aceiaşi localitate de unde trebue să se adune toate probele de culpabilitate? Dar a-ceastă condescedenţâ către inculpaţi este cu totul In contra legei, şi dă procesului un caracter cu totul ridicol, ca să nu zicem mal mult.
In interesul legei şi pentru demnitatea magistraturel, noi rugăm pe d. Procuror general să se sesiseze de a-ceastă afacere şi să ceară de urgenţă suspendarea tuturor acelor funcţionari, care se găsesc implicaţi tn acest proces.
D. Romanescu şi copoi d-sale aleargă prin toate colţurile mahalalelor şi întrebuinţează toate mijloacele pentru a putea fabrica probe contra alegerel d-lul Tache Ionescu, cu care să se pre-sinte Înaintea Comisiunei de anchetă parlamentară.
Alaltă-ierl aii venit la noi doi alegători din colegiul II, al căror nume îl vom arăta la timp, spunându-ne că li s'a oferit câte 100 lei, numai să arate înaintea comisiei de la Bucureşti că d. Tache Ionescu s’a ales prin bani.
Intr'adevăr sistemul este ingenios : protestează In contra unei închipuite corupţiunl, şi corupe ca să poată dovedi infama lor protestare I...
Numai In sufletul şi In creerul unul colectivist se poate zămisli o asemenea nemernică manoperă.
Numitul Romanescu, starostele bătăuşilor, să gândeşte ca lucrurile să se petreacă ast-fel: ancheta parlamentară compusă din Epureşti, să vină pe ascuns în localul poliţiei, să asculte pe spionii şi bătăuşii regimului.
PRAHOVA
Industr*ia.sii ploiest-eni
Duminică 21 ale curentei, zice Democratul, a fost, dupe cum am anunţat deja, împărţirea premielor industriaşilor Ploeştenî, cari s'au distins la expo-siţiunea de astă vară din Craiova.
începutul solemnităţel s’a făcut încă de dimineaţa la orele 10, când d. But-culescu, preşedintele societăţilor cooperative din ţară, a fost întâmpinat la gară de societăţile economice din localitate, oferindu-i se un frumos buchet de flori.
La orele 2 a început serbarea distribuire!, în sunetele musicel dorobanţilor, la şcoala No. 1 de băeţi. Cel d’ln-
tâiu a luat cuvântul d. Chr. Negoescu, care în puţine cuvinte arată că tot avântul ce l’afl luat industriele la noi în ţara, se datoreşte iniţiativei private. Prin i-niţiativa privată şi prin lupta neobositului preşedinte al soc. cooperatorilor din ţară, s’aO organisat deja trei expo-siţil: la Bucureşti, Iaşi şi Craiova: prin iniţiativa privată s’aQ înfiinţat şi la noi în Ploeştl o mulţime de societăţi economice, etc. Dupe d-sa d. Butculescu arată cât de bine aQ fost Ploeştenil re-presintaţl la exposiţiunea din Craiova, luând 1 diplomă de onoare, 14 medalii de aur, 13 medalii de argint şi 1 medalie de bronz, şiT îndeamnă ca la expo-siţia din Brăila, ce se va ţine peste 2 ani în 1890, să caute să fie de 3 ori, de 4 ori mal bine represintaţl, cacî acea exposiţie are să întreacă pe toate cele de penă acum. numai din străinătate s’au înscris deja peste 100 expo6anţI. Arată ce avânt ’şt-aâ luat acum exposi-ţiile noastre, prin participarea la ele a străinilor, ceea ce pe de o parte face pe industriaşii noştri să fie şi cu mal mare luare aminte, iar de altă parte ÎI face să înveţe şi de la străini, ceea-ce alt fel poate nu aă avut ocasie să facă, neputând cel mal mulţi dintre dânşii să frecuenteze fabricile din străinătate. Dupe aceste discursuri s’ail împărţit diplomele.
Seara s’a dat un banchet de aproape 40 tacâmuri în onoarea d-lul Butculescu, la care s’au ridicat o mulţime de toaste.
1
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la 2G Februarie 1888
La 2 ore tncepe şedinţa, fiind presonţl 154 deputaţi.
Dupe citirea sumariulul şedinţei precedente, preşedintele anunţă Camerei decesul M. S. împăratului Germaniei.
Inteligcntza Majoritate!
In inteligenţa sa majoritatea, obicinuită a aplauda orl-cărul cuvfnt de sus, crede de cuviinţă a respundo acestei ştiri prin-tr'o salvă de aplause.
Vorba Românului :
Pofteşte’l la nuntă să ’ţl zică şi la mulţi ani.
Pe când vorbea preşedintele, unul din cel mal deştepţi şi mal de căpetenie din majoritate, prevăzând ce o să se întâmple, zise unul vecin :
«0 să vezi că o să aplaude proştii 1» Şi abia isprăvise frasa şi aplausele isbucnirâ.
De ruşine acel membru părăsi sala.
Volanţi
Pentru
Contra
Abţinuţi
142
05
46
1
Preşedintele dete apoi citire unei adrese de condoleanţă ce d-sa propune Camerei să însărcineze guvernul a transmite la Berlin.
— O voce din minoritate : Ce guvern ? Nu e guvern !
Camera consultată, votează acea adresă prin ridicarea mânilor.
Preşedintele declara votul Camerei u-nanim.
D. Epurescu cere cuvântul în cestie personala cu d. I. Lahovari. (Sgomot în majoritate).
Voci. Lasă d-le Epurescu cestiile personale I Mal târziii ! avem altele de făcut I
(D. I. C. Bratianu s’apropie si face aspre si violente mustrări d-lui Epures u; acesta pune capul jos si renunţa la cestie personala.)
Voci la ordina zilei.
1‘rescdinfcle propune a se procede la votul rămas de erl asupra validârel d-lul Bâdulescu, alesul coleg. III de Vlasca.
In Incident
In timpul votului se iveşte o contestaţie. Câţl-va membrii din majoritate pretind că d. I. Negruzzi a mal votat o dată şi se opun ca d-sa să voteze.
(Sgomot, protestări, altercatiuni).
D Negruz/i protestează că n a votat şi cere a vota.
Preşedintele anulează votul început, şi voeşte a începe votul d’al doilea.
D. Elevh tn cestie de regulament zice că erl Preşedintele a mal anulat votul o dată şi tn urma acestei anulări a amânat votarea pe a doua zi; tot aşa trebue făcut şi azi. Votul trebueamânat pe mfine. D’almintrelea on. d. Fleva trece In revista toate tertipurile întrebuinţate de majoritate pentru invalidarea acestui membru.
Resultatul la al|t.reilea scrutin pentru invalidarea d-lul Bâdulescu e următorul.
D. Bâdulescu este aşa dar invalidat din lipsa unul vot 1
Colegiul al Ill-a de Vlasca e declarat vacant.
(Mare rumoare in Camera).
Preşedintele ridică şedinţa.
•
* #
3 ore 1 /2
Şedinţa se redeschide la 3 ore 1/2.
D. Eherikide Ministru de Externe declară că situaţia fiind din cele mal grave vine să facA apel la Loate grupele din Cameră pentru a retrage toate contestaţiele făcute tn privinţa validaţiunel deputaţilor.
D-lor, adaogă d. Pherikyde, In aceste timpuri grele prin care trecem, ţara are nevoe dea aveabiurouî Camerei constituit. (Aplause pe băncile majorităţii.)
D. Preşedinte, consultă adunarea asupra propunerel d-lul Pherekyde.
Această propunere este primită In unanimitate.
D. Preşedinte, proclam dar deputaţi pe dd. Colonel Fllitis (aplause Emile Mnvroeordat aplause Tache Ionescu
ţaulause, V Fllipescu (aplause) Ai* x. Djuvara aplaude! >1. Marghiloman
•aplause) I. Movila (aplause; C. Kessu (aplause) Moisc Pani ap ause).
Şedinţa se suspenda din nod pentru a se consulta Cam- ra asupra alegerel preşedintelui.
4 ore
Se redeschide şedinţa şi se tncepe votarea prin apel nominal.
Rezultatul scrutinului
Volanţi ÎS2 72 Majoritate absolută D. Dumitru Brâtianu 43 voturi
D. Mihail Cogâlniceanu i »
D. General Lecca 100 »
Bilete albe 8
D. Preşedinte proclamă pe d. general Lecca ca preşedinte al Camerei.
D. General Lecca ocupă fotoliul pre-sidenţial şi începe un discurs ce este învăţat pe din afară şi tn care face apel la toate grupurile pentru a păstra patrimoniul strămoşesc. (Majoritatea aplaudă mult timp).
Chestia Panu
D. M. Cogalniceanu declară că simte de a sa datorie ca tu urma cuvintelor rostite de preşedintele camerei:
1) Să mulţumească majoritâţel că a făcut un înalt act de d eptaieretrăgând propunerile de invalidare.
2) Ca să ceară liberarea d-lul G. Panu deputat al colegiului al 2-lea de Iaşi.
D. Cogâlniceanu nu vine să ceară graţierea lui G Panu căci aceasta este prerogativa Regelui, cea ce cere Insă este ca libertatea şi imunitatea deputatului să fie garantate: cer formal zice d.M. Cogâlniceanu guvernului să spue ce are de gâud cu G. Panu (Aplause)
«Roata politică se schimbă şi se băgaţi
bine de seamă....efl n’aş vrea însă ca
tn ţara aceasta libertatea şi imunitatea depulatulul se nu fiejgarantate». Aplause prelungite)
Respunsul d-lui C. Nacu
D. C. IV’acu respunde d-lul M. Cogâlniceanu, că nu poale respunde azi de oare ce nu este autorizat de preşedintele Consiliului a vorbi In aceasta cestie. (Ilaritate)
D-sa Insă promite ca mâine va aduce a-ceastă cestie dinaintea Camerei. (Aplause)
D. M. Cogalniceanu, declară că va aştepta până mâine şi că e sigur ca Panu nu va sta de cât lncâ o zi îu închisoare. (Aplause).
S’aQ ales vice-preşedinţl al Camerei dd. Chiţu cu 100 voturi, Agaricl cu 90, C. F. Robescu cu 97 şi N Ganea cu 98 voturi.
S’aQ gâsit două buletine concepute asl-fal: Tirtescu, Epurescu, D. Skileru, N. Ganea şi al doilea, Moruzi, Andronic, fraţii Maican si I. Bratianu.
Şedinţa se ridieft la orele 6 fârâ un sfert.
In spectator.
PRESA STREINA
SI
CRIZA MINISTERIALA ROMANA
Pester IJoyd este încredinţat că motivele crizei ministeriale române sunt cu totul de natura politicei interioare ; oficiosul maghiar aduce apoi, dintr’un raport bucureştean, următorul estract:
De multă vreme, sună iuformaţiunea oficioasa, existail In partidul guvernamental două direcţiuni, dintre cari una era Împăciuitoare, pe când cea-l’altâ tindea la o rupere hotârltoare Intre majoritatea naţional-liberalâ şi liberalii disidenţi. Alegerile, oe şi ah eşit favorabile majoritâţel, ah dovedit totuşi, prin succesele relative ale disidenţilor, că ţara nu încuviinţează măsurile autoritare.
Guvernul s'a angagiat pentru invalidarea alegerel din laşi a condamnatului redactor-şef al Luptei, pe când o parte a majoritaţei gasea că această urmare e neîntemeiata; de unde rezultă o sciziune In majoritate a cărei urmare fu, că alegerea d-lul Panu fu validată. Dupe şedinţa Camerei, primul ministru Bratianu declara : Nu mai sunt stăpân al majoritâţel; nu ’ml re-mâne deci de cât a mă duce. Şi Îndată dupe aceasta, d. Bratianu remise Rege lui demisia sa, făgăduind In acelaş timp a da concursul săfi preşedintelui Senatului prinţul D. Ghika, însărcinat cu formarea cabinetului.
In alte împrejurări, n'ar fi mers poate aşa departe primul ministru, dar situaţia interioara era foarte încordată prin freamătul luptei electorale; iar puterile guvernului pentru afaceri serioase e-rau sleite şi ţara cere o linişte temeinică. •
Opoziţiunea unită a ţinut chiar în cele diu urmă momente ale existenţei cibinetulul Bratianu, o îutrunire demonstrativă Împotriva guvernului Du minica trecută la Orfeii, şi dupe mal multe discursuri vehemente, stigmatiza ca nedemne şi inconstituţionaie măsurile poliţieneşti contra libertâţel alegerilor, a InCatuşerel dreptului de întrunire pnntr’o ordonanţă poliţieneasca, cum şi a arestârel unul deputat pe timpul sesiunel, fără permisiunea Camerei.
Regele a primit, afară de prinţul D. Ghika, şi pe d-uil P. Carp, Kogălni-ceanu şi Al. Lahovari, fost ministru al justiţiei. D. Kogălniceanu ar fi obţinut de la Rege graţierea deputatului Panu
Figaro, consacră crizei ministeriale de la noi un articol, la rubrica din străinătate, sub titlul demisiunea d-lui Bră-tianu, din care estragem următoarele rânduri :
«Imposibilul este câte-o-dată posibil»; această foarte întunecoasă frasă a filosofului din Koenigsberg n’a putut fi nici o dată mal bine Întrebuinţată de cât cu ocazia extraordinarei noutăţi ce ne soseşte din Bucureşti:
D nu BrâtiaDU ’şl a dat demisia 1 şi această demisie a fost primită de Regele Carol, care chiar aşi Însărcinat deja pe prinţul Gh ka, preşedintele Senatului, de a forma un nod minister.
Este cu neputinţă a pătrunde motivele ce ati hotârît la aceasta pe d-nu Bratianu a doua zi dupe alegeri ce aO trimis In Camera română 115 Deputaţi oficiau din 183 reprezentanţi ai poporului. Dar e probabil, că numeroasele scandale ce aCi izbucnit la Bucureşti de câte-va săptămâni, n’au fost străine a-cestel hotârîri.
Mal înteiO aii fost demersurile opoziţiei pe lângă rege spre a cere ocrotirea alegerilor contra miniştrilor. Apoi a urmat o perioadă electorala în care a fost întrebuinţată cea mal scandaloasa presiune oficială.
In sflrşit a venit scandalurile de la ministerul de răsboiO. La Bucureşti a-semenea ! S’a făcut vorba pe malurile Dunărei galbene de unii funcţionari superiori de la ministerul de războiţi, d-nii Maican, cari ad primit de la furni-soril armatei adevărate butoaie cu bacşişuri, expresia clasică franceză pot-de-vin nu mal e destul de coprinzătoare !...
Aceste fapte scandaloase trebue să fi adus demisia d lut Bratianu, căci ministrul căzut (poate provizorid) nu era omul a se înfricoşa prin reprobarea ridicata In regat, împotriva nefastei sale politice nemţeşti.
Câţl-va ani de la 1876 la 1881 totul merse bine. D. Bratianu manevră destul de îndemânatic. Dar de la 1881 totul se schimba, d. Brâtianu, care, de la congresul din Berlin, a crezut de trebuinţă, în mal multe rânduri, a lua ordinele prinţului de Bismarck, deveni autoriiatarjînâuntru şi neamţ în afară. A-micil săideveniră cel mal înfocaţi al săi adversari; el se certa chiar cu cei mal eminenţi dintre dtnşii, cu Rosetîi mort acum un an.
La 1884 opoziţia se abţinu de a lua parte la lupta electorala, zicând ca’l e cu neputinţa d a încinge lupta cu un adversar deloial. Iar acum după alegerile la cari opoziţia a câştigat 53 de scaune, d. Bratianu'şi a dat demisia.
*
* *
L'Independance Belge se exprimă ast-fel: Nu ne am înşelat când am privit ca fiind puţin favorabile pentru cabinetul de la putere alegerile care s'afi fă cut acum în urmă în România.
D. Bratianu şi-a dat demisia şi împreună cu dânsul Întreg cabinetul se retrage.
Nu pentru prima oară, ce-i drept d. Brâtianu îş dft demisia de preşedinte al consiliului pentru a se reîntoarce a-poi mai puternic ca Înainte.
Dar de astă dată retrageree nu are aparenţa unei eşiri prefăcută.
Regele Carol a chemat pe lângă dânsul pe prinţul Ghika, care a primit însărcinarea d’a constitui un noi! cabinet.
# ♦
Le Matin zice :
| Ministerul va fi întocmit mal ales cu elemente din grupul a cărui şef este d. Carp, fost ministru la Viens, care va lua probabil portofoliul ministerului de externe.
urnit i\FiM\m\i
CRIZA MINISTERIALA
Prinţul Dim. Ghica a reînceput azi negocierile în vederea constituirei cabinetului.
Beizadeaoa a avut azi o convorbire cu d. Const. Boe-rescu.
Până la 3 ore d. Boerescu fiind purtător a propunerilor Prinţului Dim. Ghica a mers la Camera unde a avut o lunga convorbire cu leaderii o-positiunii.
D-nii Lascar Catargiu, G. Vernescu si Dim. Bratianu au pus ca conditiune „sine qua non“ disolvarea Corpurilor Legiuitoare.
*
In urma răspunsului ce d. Boerescu a dat Prinţului Dim. Ghica, acesta s’a dus la 5 ore şi jumătate la Palat să rezilieze mandatul său in mdinele Regelui.
Se zice că d. gen. mat azi la Palat.
Lecca va fi che-
S’a răspândit azi la Cameră ştirea că Regele va pleca astă-seară la Berlin şi că sesiunea Camerilor va fi suspendată, timp de 15 zile.
Putem asigura că Regele nu va pleca astă seară şi că nu va pleca înainte ca ministerul să fie constituit.
ft
D. Dim. Brâtianu a Întrunit azi la Cameră 43 de voturi pentru pre-şidenţie.
D. Dim. Brâtianu s’a abţinut.
Dintre membrii opoziţiunei erau absenţi d nii Pesiacov, Popp, Al. Cu-za, G Panu, M. Marghiloman.
C. Bâdulescu fusese invalidat.
*
Şi azi Senatul n’a ţinut de cât o şsdinţâ de câte-va minute.
Dupe îndeplinirea formalităţilor preliminare, prinţul Dimitrie Ghica care ocupa fotoliul presidenţial, comunicând Senatului ştirea morţei împăratului Germaniei, aminteşte in câte-va cuvinte tot ce Europa doreşte Augustului reposat care, in cele din urmă vremuri, se făcuse
apostolul păcei şi propuse ca Senatul se se asocieze printr’un vot la regretele ce pricinueşte acea moarte.
Atât d-nii Senatori cât şi miniştrii prezenţi—d-nii I. Brâtianu, d. Stur-dza şi Aurelian şi publicul din tribune—aâ ascultat In picioare cuvintele Prinţului Ghica.
D. I. Brâtianu luând cuvântul spri-jineşte propunerea d-lui prezident al Senatului.
Această propunere este primită In unanimitate prin ridicarea mâinilor.
Că consecinţa a votului Senatului, prezidentul ridică şedinţa In semn de
doliu.
ft
Se vorbeşte despre un cabinet Lecca-Brâtianu.
Un colectivist spunea că situaţia e preagravâ(?) cad Brâtianu se n’aibâ atâta patriotism ca se consimţă a rămânea la guvern.
ft
Persoana cu care Regele s’a întreţinut mai mult timp la balul Curţi! d’aseară a fost d. Petru P. Carp.
Acest fapt a fost foarte băgat In seamă şi mult comentat.
ft
Am spus ericâunnumer oare-care de deputaţi independenţi sunt pe cale d’a constitui un grup independent.
Putem adâoga că vre-o 20 de deputaţi avi aderat deja la acest grup.
Intre alţii putem cita pe dd. N. Blaramberg, M. Tzoni, N Boldur, Al. Plaino, Istrati, Movilă, I emetriad, etc.
ft
CONVOCARE
Domnii membri ai Clubului Libe-beral-Conservator, sunt rugaţi a se întruni In adunare generală Luni 29 Februarie anul c. orele 2 p. m. în localul Clubului, strada Ştirbei-Vodă No. 2, spre a asculte darea de seama a anului 1887 şi a proceda la operaţiunile prevăzute de art. II—X, şi următorii din regulamentul Clubului. Preşedinte: General I. Em. Elorescu
ft
Azi In timpul cât s a suspendat şedinţa Camerei dupe proclamarea deputaţilor opozanţi d. Vasile Lascar a avut o altercaţie foarte vie cu bietul coconul Vasilake Jorj preşedintele adunăreî.
Cauza acestei altercaţii era că d. Lascar susţinea că d. Jorj trebuia se proclame ca deputat şi pe d. Dr. Calendero.
D. Jorj Inse i-a răspuns că d. Calendero a fost deja invalidat, şi că acest vot fiind dat deja nu putea reveni asupra lui.
ft
Prima ştire primită astă noapte la Curtea română despre moartea Împăratului Germaniei nu era Întemeiată. O sincopă cu toate aparenţele morţii dedese loc la espediţiunea a-celei ştiri. Către 4 ore de dimineaţă o telegramă a anunţat că împăratul nu murise dar leşinase numai.
De la 4 până la 10 ore de dimineaţă nu s’a mai primit nici o ştire. La 10 ore o telegramă adresată Reginei de vărul şi de vara M 3. principele moştenitor al Suediei şi soţia acestuia au anunţat moartea ca 1n-tîmplată la 8 ore şi jumătate de dimineaţă.
ft
In acelaş timp cu d. Ion Brâtianu a fost azi dimineaţa la Palat şi d. general Lecca pe care capul oolec-tivitâţei îl a adus în trăsura sa, a-dică a prefectului poliţiei.
ft
Un foarte mare număr de persoane aparţiind tuturor claselor so-c.etâţei şi tuturor partidelor politice s’au înscris azi la Palatul Regal în semn de condoleanţă pentru moartea Împăratului Germaniei, şeful familiei Suveranului nostru.
ft
Primim din Dorohol următoarea telegramă :
La alegerile comunale opoziţia a reuşit cu majoritate zdrobitoare. Burghelea.
ft
Cu începere de mâine vom avea un serviciu particular de telegrame de la Berlin. Pentru acest scop ne-am asigurat concursul unui corespondent special.
ULTIMA ORA
Berlin, 9 Martie, (7 ore dimineţa).— Ieri seară împăratul se însufleţise puţin. Dar în timpul nopţii, slăbiciunea, care exista deji ieri, a sporit. Ea a a tins în acest moment cel mal înalt grad.
San-Ramo, 9 Nartie.—Kronprinţul a petrecut o zi bună, cu toate că ştirile relative la starea de sănătate a împăra-| tulul aii făcut o adâncă impresie asupra lui.
San-Remo, 9 Martie.—Plecarea pereche! imperiale germane. viaBrenner pentru Char’ottenburg, e-ite iminentă. Doctorul Mackenzie va In ’i pe noul împărat.
Derlin, 9 Martie.—Bursele din Berlin şi din Breslafi sunt închise azi.
www.dacoromaoica.ro
EPOGâ — 26 FEBRUARIE
I ■ — III li —IM
11*"
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M 0
Strndu Lipscani, \o. 2“3
Campen si vinde efecte publice si face or-oe schimb de monezi
Cursul Buouresti
26 Februarie 1888
Cump, Vend.
5 0/0 Renta amortisabila 92 95 1 «
5 0/0 Renta perpetua 90 91
ti 0/0 Oblig, de Ftat 88 1/2 89 1 i
6 0/0 Oblig deşt drum de fer
7 0,0 Scris. func. rurale 104 t/4 104 3/4
5 0/0 Scris. func. rurale 88 85 1/1
7 0/0 Scris. func. urbane tfiî 102 1 2
5 o/O Scris func urbane 5 OiO Scris, func. urbane Urbane 5 0/0 laşi 95 90
84 1 2 85
75 75 ilî
8 OM împrumutul comunal 73 1 4 73 3/4
Oblig Coseipens leilOdob) .MO 215
Împrumutul cu premie Acţiuni bancoi nation. 35 37
1C05 1010
Acţiuni •Daria-Romănia» 220 230
» Naţionala 200 210
» Construclium 80 90
Argint contra aur 16 90 Î7 10
Bilete de banca contra aur 10 90 17 10
Florini austriaci 2 01 2 02
DOMNILOR COFETARI DIN TARA
Bucureşti. — Calea Victoriei No.
77. — Bucureşti
Pentru a da o mal mare desvoltare Industriei \otionnIe» am arangeat Fabrica cu maşiiele cele mai perfecţionate şt forme noi, care ImT permit a resista tn faţa or-cărci Concurente atât în calitate cât şi preţuri; pentru care dar rog atât pe onor. d-nl Cofetari cât şi pe consumatori a pune la proba spre a se convinge, căci am cautat a lucra şi asorta mal bine ca toţi anii cu toate articolele ce produce această Fabrică precum: Fondanl Garnit, şi cu Creme; Praline de Chocolal cu Creme Vanilie, Cacao. Pistasche. Nouga, ele. Pastile de Chocolal, Pastile Gome diferite ferire, Chocolal a la Creme forme cadburys; Bomboane englezeşti ti feluri Rockes Drops la cutii ;, b şi io chilo şi cu etichete streine, Vien şi London, asemenea şi ta Borcane sistem Klarlt Nikolas, Engiezeşll şi la cutiuţe de lux.
UN MARE DEPOSIT DE TOT CE ATINGE BRANŞA COFETĂRIEI
Precum x Frunze îl flori pentru liant icuri. Hârtie pentru torte. Tăvi ii lilasele. Culori vegetale «I Cole. Choeolat. cuverturi pentru lucru. Ini de cacao n! gusturi pentru Bomboane
cel ixiai mare depou din turui al productelor candite de Paris si Drageuri
D-nil Cofetari care doresc a avea Preciurile corente şi catalogul special, sunt rugaţi a'ml seri şi le voi trimite franco la domiciliul doritorilor; şi pentru o mai mare înlesnire a d-lor Cofetari din Drovincil, am înfiinţat o tiiîagazie de Transit de unde se vor vinde şi expedia mărfurile cu preciurile mal scăzute ca din Capitala fiind scăzute şi acsizele comunei Bucureşti; iar pentru d-nil particolarl consumatori la ocasie de Logodne. Nunti, Botezuri h! Soarele, ce vor voi se cunoască industria ţfirel se fac următoarele preciurl: Fondatul asortai de 50 {■ luri kilo Ui 4,»o, Praline tic Chocolntacu dif rite eremuri chilo Ui e.so. Drageuri diferite eh lo lei e,So, Fructe Candite ehilo tei 8,80, Bomboane cngl ceşti chilo lei i, Caramele cufisticuri migdale crane etc. chilo l i i, Şampanie de la diferite case renumite şi cu preciurl de concurenţa. Asemenea Licuecuri, Coniacuri, Ccaiu, Pcsmeti de 18 feluri din cei mai fini pentru ceai si desert. Hornuri diferite calităţi Intre care se recomanda adevăratul de Bremen extra fin, din care spre convingere rog a se cere ca proba mărfurile ce sunt a se trimite cu C. F. R. rembursânduse restul iar cele ce sunt a se trimite cu poşta rog a se avansa valoarea prin mandat poştal după care se va expedia marfa.
Subseiuiiutul ndufănd zalinr in rantituti mari pentru fabrleatiun.a bomboanelor «I a eboeolat.i pot a tine or ce concurenta in arest articol.
Zahâr Căpaţâna kilo lei t,tţ—Zahăr frances Cubic kilo lei i,i$. — Zahăr frances Tos kilo lei i,oţ.
ou stima, fi. I> O II II I C E A X t.
541 Adresa Telegramelor: Bomboneria Dobriceanu. — Bucureşti. Bucureşti, Calea Victoriei, 77.
CASA DE SCHIMB
MOSCU N AC H M I AS
No. 8, tn palatul Principele Dimitrie Ghika Sir. lipscani, tn facia noei ctadir Băniei Naţionale (Dada-Remănia)
B u c u r e s t i
Cumpără si vinde efecte publice si face ori-ce schimb de monezi Cursul pe ziua de 26 Febrarie 1888
Renta amortisabita ,, româna perpetua Obligaţiuni de Mal [Conv rur.]
" Municipale
fr. ,. Casei pens. [300 I..] Scrisuri funciare rurale
urban»
, . Obl. Serbesti cu prime Im. cu prime Hur. [40 lei] Losuri crucea ro-ie Italian»
„ Otomane cu prim» Losuri Rasilica bombau Act. Iiacia-Romdnia ,, Soc. Naţionala „ Soc. d» Constructiuui Aur contra arg nl sau bilete Florini Wal. Austriac Maici germane Bancnote franrese „ italian»
„ Ruble hârtie
NB. Cursul este socotit in aur
laşi
Cump. Vinde
9» \ » S
88 %
73
410
104
89
104 Ji 95 89
75
68
35
45
85
17
1« 78 400 144 100 9» 405
93
91
89
74
415
104 %
X
89
104 96 «5 >. 78 3/4 6b 38 48 38 40
17 ioi 146 100 3 100 410
10
nn
Cal. llctoril
Pal. Dac.-Horn.
LA ORAŞUL VIEN A
A LA VILLE DEVIENNE
vis-a-vis de Llb. Socee
— »< noastre clientele
Recomandam onorabilei
toarele noutăţi;
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi ie Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
pentru leftinatate n! soliditate urma-
Flanele, camasi si ismene de lâna după
sistemul profesorului Dr. O. .laeger.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile.
Trutisouri complecte pentru lldaulatl. l.ayetles siTrousouri pentru copii. Tron souri pentru pensionate, oteluri al re.taurantiirl
Avem onoare a informa pe clientela noastra oa a apărut CATALOSU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIRSS OR1-CU1 VA FACI CERERE.
LA ORAŞUL VIEN A
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMAN1A» vis-â-vis de librăria Sooeo
535
DE ÎNCHIRIAT
Hotelul zis \eniloaica tn total sau
tn parte, situat In strada BibescuVodâ No. 16.
Doritorii se vor adresa la d. propie-tar Strada C'ementel No. 35. 651
TTltt OTTTTYEWT cu 4)11116 cunoştinţe de UJJ O 1 UD-Cil 1 matematici, caută medi-taţiuni de ciasele gimnasiale, sau ca repetitor la vre un pension. A se adresa sub iniţialele O. G Straoa Griviţel No. 9u.
MARE SUCCES
LIMBA FRANCESA
PREDAU ROMMUIOR FAiA PROFESOR
IN 52 DE LECTIUNI
Ziar limbistic septOuiânal pentru toate clasele. Hrtoila pentru a im 11 la SDiGlîR a scrie si u vorbi franţuzeşte. Hedaetor II. I.OLLIOT. profesor la liceul Sf Uheorghe.
Adresa Bulevardul Elisabeta. Băile tfo-riei. Bucureşti.
Abonamente ţplatibile Înainte): Un an ci r-sul complect 20 lei, seaseluni, 10 iei.
NB.Se pte-spre-zece numere au aparutdeja.
Farfumerie - Oriza
• L LEGRAND, PARIS, rut Salnt-Honori, 207,
PARFUMURl CONCRETE
INVEN'TICNE SISTEMATICA BREVETATA IN ERAM IA SI IN STREINATATE
PAHFUMURILE ESS.-ORIZĂTpreparate printc’un procedeu nou poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut
Ele sunt închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane mici sau cutii de toate genurile ce sunt foarte usioare de purtat. Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pol înlocui in tuburile lor, când sunt usale. , . . ,
Ele au imensul avaniagiu de a umple cu mirosul lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse ia contactul lor. E DESTUL A FRECA UŞOR PENTRU A PaRFUMA IN DATA.
v
4/
A.
<0
A
V
:»«aBSK.giE-Tg* *BL'i.ii*3RTmf --
mi ||\1p||lp|IŢ Uu sal0Q bine m,J-llu llllllUliii bilat a se adresa la Doamna Iosovici, casele Cosman, eta-giul I. Bulevardul Academiei. 640.
farmacia CHR. ALESSANDRIU română
F SINGURUL
Dintre tdte preparatele de gudron care a reputaţie netăgăduită în faţa d-lor doctori şi aă constat ut foldse surprimiătdră e
OS
—tt
U IM ATOftHELE PUPARTE COMPUSE DE ;
DIMITRIE G. GHERMAN
li DZ EU
Se găsesc In Bucureşti numai la d. Marin onescu frizer, Hotel Union, atr. Academiei.
Apa (lentifrice
are proprietatea de a întări gingiile, face să dispt a roşiaţa gingiilor şt sângera-rea lor întreţine curăţenia şi face să dtap.ră piatra şi mirosul gurel; asemenea se reco nandă ca gargara pentru durerde de gât, angina şi inflamaţiu-nile gurel. — Sticla costa un led.
Pomăda de Chiuiua Împiedică căderea părului şi ’1 face să crească. — Borcanu 3 lei.
Pomada Heliotrop (Ess. boquet)
liorcanu 1 leu
Prafuri albe si ro «i pentru dinii
Ara proprietatea de a lutâri gingiile şi face să strălucească şi să albească dinţii. — Cutia 50 bani, 1 lefi, 2 şi 2,50 Apa de Cbiuiua curată şi Impudică căderea părului. — Flaconu 1 şi 5- 2 lei fi.
-rsvstaan_____________________
Emplt stare gudronat dis Pavtvre Hciarae (Alessa: .driu).—Contra durerilor Reumatismale, a încheieturile r, mijlocului,durerilor de piept, spate şi alte jun-gliiuri, 1 leS ruinul.
Pastile Gumose-Codein-Tolu(Alessandriu).—
Superioritatea acestor medicamente în maiadiele de piept este recunoscuta de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile In urma esaminări! ce li r.’afi făcut s'aâ aprobat de
onor. consilia medical superior, 1 lefi 50 bani cutia.
-A. "V I S |
Prep&raţiunea acestui vin, care pentru mine a deveait I tui cult e adesea denaturat de unii relegi cari găsesc de I cuviinţă a debita alte preparaţiunl in locul acestui vin, de aceia atrag atenţiunea onor. public a nu primi de cât I fiacbne originale
VINUL COPIILOR
FRKPARAT DE
CHIR. ALESSANDRIU
Furmncistul Curţii Regula
Etatea cea fragedă a copiilor ’l face a se Îmbolnăvi I uşor; pentru a preîntâmpina maladiile se recomandă acest I viu tuturor copiilor de la etatea de 6 luni in sus; tine-1 relor fete le ajută la buna desvoltare a corpului, întă- j reşce fisele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a j se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă. Preţ 111 3 I
MEDALIE DE AUR
Viena INH3
| Autorisata de consiliu dehygiena si salubritate i
DENTALINAi
ensenţă pentru gurft PULBERE VEGETALA PENTRU OINTI
ale
Dr. S. IiONYA
CHIMI ST
Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurel si ale gingiilor.
Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut.
Preţul; 1 flacon, dentalina 3 Iranci; 1 cutie cu prafuri 2 franci.
Deposite la Bucureşti: F, W. Zumer, I. O-vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini, Botoşani, Hamal, — Dorohoi, llague. 485
Capsule elastioe ou ulei de Biolnă (Alessandriu),—O dosă, cutia a 4 capsule 1 lefi, a 6 capsule 1 lefi şi 25 bani, a S capsule I lefi şi 50 bani.
Sinapismul Alessandriu, muştar în foi. —
Acfistă preparaţiune esperimentată de autorităţile nfistre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind su-perifire tuturor celor-l-alte preparaţiunl străine, şi chiar ceiuf de Kigollot. Cutia I lefi $0 bani.
V-./S
Capsule oleo-balsamloe-santallne (Alessandriu).—Kemedifi sigur contra maladiilor secrete (scursfire, sculament) la bărbaţi, fie în stare prfis-pătă, safi ori-cât de învechită, se vindecă prin Întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă.— Modul Întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce Însoţesce fie-care cutie.—Preţul unei cutii 6 lei.
Pfijg” A se observa pe capacul cutiei semnătura,
colfire roşie, şi a nu vă debita alte capsule de a cărora eficacitate nu se garantfiză. S* trântite contra mandat posta! în ori-ce localitate.
de a ±1
m
DE VÎNDAEE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA.
In localităţile unde nu se găeesc aceste preparate cererile să se faaă la Farmacia Română Bucureaci şi contra mandat postai expediez in ori-ce localitate
UTIL PENTRU T0TI
BALSAM DESANATATE
AL FARMACISTULUI
I. E1TEL din Râmnicu-Vâlcea
Analieat şi aprobat de onor Consiliu Medical Superior din România
PreMcrvatlv escelinte al sânâtâţil contra diferitelor maladii contagioase, luai cu seamă In timpuri epidemice, de cholera. de friguri, şi Beiuedlu foarte bun contra ooalelor de stomac, de ficat şi consecinţele lor precum : indigestiuni, lipsa de apetit, râgâ ala greaţâ, flcginâ, tlatolenţâ, durere de stomac, colicâ, ingreunarea de stomac cnnstipaţia. congesti-um, galbinare, venin, hemoroide (trânjl), hi-dohondrieşi melancolie (provenite din deranjamentul mistuire!), indisposiliune, durerea, de splina, ameţeai*, durerea de cap, friguri, scorbut, ulcere etc etc.
Balsamul de sanatate Eitel, superior tuturor produselor similare, se recomanda pentru on-ce cas ca cel mai buu şi cel mal util medicament de casa tutulor persoanelor tn general şi in special celor depărtaţi de ajutoare medicale,
Balsamul de sanatate Eitel, se poate întrebuinţa tn ori-ce timp şi farâ deranjament de afaceri.
Preciul uuui flacon insolit de instrucţie 1 si SO bani
Se gâseste de vânzare la celle mai mullâ armacii şi Ia principalele Drogherii din tera
SdS**!*!**® !**. $8» **!*B<*«»9» 1
RESTAURANT ELECTRIC
Strada Sf. iVIoolae din Şelari, vis-a vis de biserica
(tn Palatul Societiţel Naţionale de A sigurare)
Sub-semnatul am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca la Restaurantul Electric deschis încă de Ia 8 Noembre 1887, se gâseşte mâncări gustoase şi alese, cu preţurile cele mal moderate.
BUCâT'RIE FR NCE2A SI OR GINALA Vinuri indigene din podgoriile cele mal renumite cu preţuri foarte moderate.
Serviciul nu lasă nimic de dorit.
622 Cu deosebită stimă, Anton (Jrosovici.
DC L ABLA.YE DE KECAMP (FRANCE) ESCEUNTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ 81 APKRITIVĂ CRĂ MAI BUNĂ DIN TOTB LICORILE
vâaTTAiti K LRJUELn sfafaHCTOn
JAarqui ătpostes eo Franca et A 1Linaş«c
A ie cere todfiuna in josulfi fiecărei sticle, eticheta pă-I trată purtându semnătura Idirectoreiui generale.
Advsrmta licore henrdiclini se alfâ la tdte parafinele următfire cari s at angajata pe acriaft a nu vinde nici bă contrafacere.
A. Fialkowsky— G. si D. Tanasescu fraţi —
Conslantinescu— D. Marinescu Bra^adii —X'.loa-
nid et Comp. — Carol Gersabek. H.
rtr k nTJltT) A tp safi de vânzare moşia Ba-UC AllEllJJAl tia-Vultureştl din judeţul Olt, a d-nel Aretie Dumba, împreună cu semănăturile de toamnă şi cu pădurea de pe dânsa, compusă numai de lemn ae construcţie în grosime de 6—14 palme in circomferinţa ; precum şi douO vil din principalul deal al Oltului din Dră-gaşanl. A se adresa în Bucureşti in strada Sfinţilor No. 4, safi la proprietatea zisei moşii.
sigură in vindecarea scursoarel. Blenora-
Tiy»oşrr«fl» zi«jrn.lvii „£Cpo««'
INJECŢIA GALBENA
gie . Sticla 2 leî-Acp-te preparate, compuse de Dimitrie G. Gheman, farmacslin Buzău, se găseşte de vfinzarp in Bucurest’ la armada Hoşu, Sf. Gheorglie şi la farmacia Galenu, Calea Gri-vitel
TTV rpritr i tj cunoscfind perfect limba Ro-UH illin.lt mână. Franceză, Germană şi Italiană, corespondenţă comercială în acest» limbi şi compiabilitat**, doreşte a fi anvajat fie şi ca voiagior pentru România şi Europa, adică unde poseda cunoştinţe întinse prin voiagele deja făcute.
Condiţiunî avantagioase. A se adresa la ad-ministraţiaiacestul ziar.
mu
u
u
m
u
COFETĂRIA SI FABRICA DE LICHERURI
TANASE D« CRETULESCU
STR. CAROt NO. 17, ALATURI CU BISERICA CURTfA VECHE SI VIS-A-AIS OE fcHTEUL PiECEI
Am pus in consumaţie o mare cantitate de Romuri Jamaica superioare cu lei 2,40 I tru şi diferite alt» romuri de la renumitela Case Keuohe si Străin din Bermen Pentru d-nil comercianţi ce vor voi a lua in cantiiâţl mari, se va reduce preţul 0 mare cantitate de dulceţurldin toate l'ructelecu vanileşi fărăvanile şi cu preciurl foarte eftine. Bomboane, Şampanie din fabricatiun* a de 1 rheruri de aci. Ananas, Benedectio, Cniraso, Svrtr- z. Piperinant, Vauile Hos», 3 fr. litru. Difer'te patiserii proaspete şi prăjituri proaspete in fie rare zi, o adevfrată mastica de Hio. Mare deposit de rachiuri bune si îndulcite pentru menagiul casei
Mare depesit de spirt rafinat şi de maşini. Primeşte comande pentru logodne, nunţi, botezuri şi soarele. S»rvicula cele mai alegante si esecutate de mine personal. Deposit de distinsă tuieă. Ser ici le mele fiind unoscute.
Toate aceste mărfuri se v*nd cr preciuri moderate. Cu inala Stima
T. D. CRETLLESCU
u
o
u
mmm: • mimstraţiataacestuî ziar. •
ripr.www.dacoroma111ca.ro
Qsrwt rupHitblI, G. Stoenenu